principiile bugetare

7/26/2019 Principiile Bugetare

1/5

Principiile Bugetare

Principiile bugetare au fost conturate odata cu victoriile revolutiilor burgheze,care au inclus ntre obiectivele majore urmarite si instituirea ordinii n finantele publice. Astfel, au luat nastere principiile bugetare clasice, care, desirecunoscute si n prezent, au suferit unele adaptari n aplicare, ca urmare aaparitiei si dezvoltarii unor fenomene specifice societatii moderne.

Cele mai reprezentative principii privitoare la bugetul de stat sunt:

1. Universalitatea bugetului

Potrivit acestui, principiu, n bugetul de stat ar trebui sa se nscrie, n sumeintegrale, toate veniturile si toate cheltuielile statului. Prin urmare, fata de acest principiu, este interzisa nscrierea n buget a unor actiuni ale statului numai carezultat al compensarii dintre cheltuieli si venituri, adicaper sold. Aceastainterdictie a urmarit sa oblige la reflectarea deplina si exacta a implicatiilorfinanciare ale fiecarei actiuni publice, concretizate, pe de o parte, n cheltuielilenecesare si, pe de alta parte, n veniturile posibile de obtinut. nscrierea n buget,n mod separat, a veniturilor, respectiv a cheltuielilor a fost considerata de naturasa ofere o imagine reala asupra consecintelor financiare ale actiunilor reflectaten buget si posibilitatea de control asupra corelatiilor necesare, inclusiv n fazaexecutiei bugetare. Eventuala nscriere ca sold, la cheltuieli sau la venituri, eraconsiderataneadecvata cerintelor de gestiune a resurselor publice, aceastanepermitnd Parlamentelor sau altor persoane interesate sa cunoasca si sacompare cheltuielile cu veniturile aferente fiecarei actiuni si sa identificeeventualele situatii anormale, inacceptabile.

2. Unitatea bugetuluiAcest principiu presupunea nglobarea ntr-un singur document, denumit bugetulgeneral, a tuturor veniturilor si cheltuielilor statului, interzicnd retinerea sausepararea anumitor venituri ori parti din venituri pentru a se finanta anumiteactiuni publice. Principiul unitatii urmarea sa asigure cunoasterea si reflectarea, pe baza unei conceptii clare, a veniturilor si cheltuielilor bugetare, precum si acorelatiei dintre marimile acestora. Pus n corespondenta cu universalitatea bugetului si cerintele de echilibrare a veniturilor cu cheltuielile bugetare, principiul unitatii permitea, prin aplicarea sa, constatarea eventualelor abateri de


2/5

la conditia de echilibru bugetar prin compararea directa a celor doua parti ale bugetului (venituri cu cheltuieli). n plus, se oferea posibilitatea unui controlriguros asupra structurii veniturilor si cheltuielilor publice, prevenind pulverizarea acestora n mai multe documente de reflectare a lor.

Aplicarea principiului unitatii presupune, deci, existenta unui buget unic, careconcentreaza ansamblul relatiilor bugetare ale statului, privind procurareaveniturilor si efectuarea cheltuielilor sale, favoriznd stabilirea de prioritati sioptiuni, respectiv luarea deciziilor bugetare mai bine fundamentate.

Aplicat corect, initial, principiul unitatii bugetare a fost si este, n prezent,ncalcat prin ntocmirea si folosirea concomitenta a mai multor documente dereflectare a cheltuielilor si veniturilor bugetare, folosite n paralel cu bugetulgeneral.

3.Neafectarea veniturilor bugetare

O premisa a aplicarii acestui principiu este teza despre depersonalizareaveniturilor preluate la fondul bugetar al statului, conform careia, odata ncasatela buget, resursele banesti sunt utilizate global, pierznd legatura cu sursa dincare au provenit. n concordanta cu aceasta teza, principiul neafectariiveniturilor bugetare sustine ca nu pot fi rezervate venituri, indiferent de sursa, pentru a fi destinate, n mod expres, finantarii anumitor actiuni. n consecinta, pentru acoperirea tuturor cheltuielilor bugetare se foloseste totalitatea veniturilorncasate la buget, nefiind permisa separarea sau dislocarea unei parti din acestea pentru a servi efectuarii unor cheltuieli anume. Conform acestui principiu, arurma ca din resursele bugetare ale statului sa nu se formeze si administreze altefonduri banesti, cu o afectatie speciala, n afara fondului bugetar (n care sa seacumuleze toate veniturile).

4. Anualitatea bugetului

Acest principiu cere ca ntocmirea, aprobarea si executia bugetului, inclusivncheierea exercitiului bugetar sa se faca n limitele unei perioade de 1 an.Aceasta perioada de 12 luni este denumita an bugetar, fara a fi obligatoriu ca easa se suprapuna pe un an calendaristic. n mai multe tari se practica variante dean bugetar ce acopera intervale de timp (parti) din 2 ani calendaristici, dar care

nsumeaza mpreuna tot 12 luni. Aplicarea principiului anualitatii bugetuluivizeaza anul bugetar sub doua aspecte:


3/5

a) perioada pentru care se ntocmeste si se aproba bugetul;

b) perioada n care se executa bugetul si se ncheie exercitiul bugetar.

Astfel, sub primul aspect, se constata practici diferite, de la o tara la alta, nsensul ca mai multe dintre ele ntocmesc si aproba bugetul public pe perioada deun an bugetar suprapusa pe anul calendaristic (1 ianuarie-31 decembrie), ntrecare Brazilia, Franta, Germania etc. Alte tari, nsa, ncep anul bugetar pe parcursul unui an calendaristic, ncheindu-l n anul calendaristic urmator, ca, deexemplu: Canada, Japonia, Marea Britanie (1 aprilie-31 martie), Australia,Suedia (1 iulie-30 iunie) s.a.m.d.

5. Echilibrarea bugetului

Acest principiu a fost, la rndul sau, conceput n contextul doctrinei financiareliberale clasicesi presupune balansarea (egalizarea) veniturilor cu cheltuielilenscrise n bugetul de stat. Potrivit principiului echilibrarii se cerea, nsa, ca prin bugetul de stat sa se asigure echilibrul ntre veniturile curente si cheltuieliletotale pe fiecare an bugetar, att n faza de proiectare-aprobare, ct si n cea deexecutie, pna la nchiderea exercitiului bugetar. Dar, mai mult dect alte

principii bugetare, echilibrarea bugetului a suferit interpretari si reconsiderari nconceptia moderna, admitndu-se, mai nti, posibilitatea unor neconcordantedeterminate de dinamica diferita a ncasarilor si platilor bugetare. Astfel, s-aconstatat ca cheltuielile de efectuat devanseaza, de regula, n prima parte aanului bugetar, veniturile curente ncasate, rezultnd goluri de casa, sau uneori,excedente si implicit abateri de la acest principiu.

Pe de alta parte, n mai multe tari, s-a ncercat respectarea principiului deechilibrare numai la nivelul bugetului ordinar, procedndu-se, concomitent, lafolosirea bugetelor extraordinare pentru separarea si acoperirea partiicorespunzatoare a cheltuielilor din resurse extraordinare, ceea ce nseamna ca peansamblu s-a admis un deficit bugetar. Folosirea conturilor speciale aletrezoreriei sau altor conturi similare pentru evidentierea de operatiuni bugetareseparate, cu solduri de datorii, exprima, de asemenea, abateri de la acest principiu.


4/5

6. Realitatea bugetului

Acest principiu cere ca att elaborarea si aprobarea bugetului, ct si urmarireaexecutiei sale sa se bazeze pe un sistem informational adecvat, sa se

fundamenteze pe date reale si sa reflecte situatia financiara reala a statului. nmod concret, el impune ca evaluarile la cheltuieli, respectiv la venituri, sa aibacorespondent n posibilitatile reale de realizare a lor si sa exprime corectelementele de efort si efect pe care se fundamenteaza. Sub acest aspect, seapreciaza ca metodele clasice de cuantificare a veniturilor si cheltuielilor au, prin continutul lor, un caracter aproximativ si nu asigura o fundamentare deplinaa prevederilor bugetare.

Asigurarea realitatii bugetului presupune colectarea si prelucrarea unui marevolum de informatii, apelnd la modele econometrice, bazate pe determinarileobiective dintre variabilele implicate si continnd un numar mare de ecuatii cumulte necunoscute, rezolvate cu ajutorul tehnicii electronice de calcul.

7. Specializarea bugetara

Potrivit acestui principiu, nscrierea n bugetul de stat, aprobarea de catre

Parlament si urmarirea executiei veniturilor si cheltuielilor bugetare trebuiefacuta n concordanta cu o schemaunitara, denumita "clasificatie bugetara", carestructureaza veniturile, pe de o parte, si cheltuielile, pe de alta parte ntr-oanumita ordine si pe baza anumitor criterii. Aceasta schema, care se elaboreaza,n principiu, de catre Ministerul Finantelor, este obligatoriu de respectat, n toatefazele procesului bugetar, fiind considerata o premisa indispensabila asigurariidisciplinei financiare, ordinii bugetare si controlului asupra gestiunii banului public.

O asemenea clasificatie bugetara trebuie sa satisfaca anumite cerinte, ntre care:gruparea veniturilor si a cheltuielilor bugetare sa se faca ntr-o ordine stricta, sareflecte provenienta veniturilor si destinatia efectiva a cheltuielilor; sa fie simplasi clara; sa permita ntelegerea continutului elementelor de structura la veniturisi la cheltuieli; sa favorizeze efectuarea controlului si analizelor privind situatiafinanciara a statului.


5/5

8. Publicitatea bugetului

n raport cu acest principiu, continutul bugetului de stat trebuie adus lacunostinta publicului, bugetul fiind considerat unul dintre documentele de cel

mai larg interes public. n acest scop, sunt folosite mijloacele de informare si publicitate, respectiv presa, radioul, televiziunea etc., pentru ca cetatenii sadispuna de informatii utile, inclusiv sa cunoasca puncte de vedere alespecialistilor, iar Legea bugetului adoptat de Parlament, ca si datele statistice privind executia bugetara pe perioade expirate, sunt publicate, n mod oficial.Un aspect al publicitatii, n sensul acestui principiu, l reprezinta nsasidezbaterea n Parlament a proiectului de buget si adoptarea Legii bugetului.

principiile bugetare

Documents