prin fereastra temni ei sfÂntul nicolae velimirovici episcopul ohridei i jicei wudgxfhuhg lqo lpedv...

PRIN FEREASTRA TEMNIȚEI

SFAcircNTUL NICOLAEVELIMIROVICIEPISCOPUL OHRIDEI ȘI JICEI

traducere din limba sacircrbă de IONUȚ și SLADJANA GURGU

tipărită cu binecuvacircntareaP R E A S F I N Ț I T U L U I PĂRINTE GALACTION

Episcopul Alexandriei și TeleormanuluiBucurești 7517 2009

După părerea mea Sfacircntul Nicolae Velimirovici este ultimul mare proroc al Creştinătăţii şi dacă noi nu vom da ascultare sfaturilor şi avertismentelor sale vom avea soarta pe care o are poporul Sacircrb icircn această făracircmiţare icircn care se află acum Pentru că ceea ce spune acest sfacircnt poporului Sacircrb este valabil pentru toate popoarele ortodoxe Atunci cacircnd nu se mai mărturiseşte credinţa şi nu este cine să apere valorile credinţei acea credinţă este moartă după cum moartă va fi şi soarta acelui popor

ArhimandritIustin Pacircrvu Mănăstirea Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil ndash Petru Vodă

IcircN LOC DE PREFAȚĂ

ACESTE PAGINI AU FOST SCRISE DE VLĂDICA NICOLAE pe cacircnd era icircntemniţat icircn lagărul cu trist nume de la Dachau lacircngă Muumlnchen icircn Germania anului 1945 Pentru ca manuscrisul să nu fie găsit de paznici l-a păzit cu grijă şi nu a icircndrăznit să scrie cuvintele German şi Germania icircntregi ci numai cu iniţiala G

bdquoOricine poate fi prorocrdquo spunea Vlădica Nicolae bdquoSpune-i celui ce lucrează răul că rău va petrece iar celui ce lucrează binele că va fi răsplătit şi nu vei greşi niciodată deoarece aceasta este icircnsăşi le-gea cea veşnică a firii Niciodată icircn istorie răul nu a rămas nepedep-sit sau binele nerăsplătitrdquo

Pentru că srsquoa şcolit icircn Apus şi a străbătut aproape toate ţările Eu-ropene Nicolae a cunoscut mai bine decacirct oricare alt Sacircrb sufletul omului Apusean şi a sesizat căile greşite pe care se grăbeşte vechiul continent Plin de icircngrijorare şi-a dat seama că Europa care a pur-tat de-a lungul veacurilor stindardul Creştinismului a icircnceput să se icircndepărteze de Hristos şi să se icircntoarcă către lumea aceasta să se icircntoarcă dinspre Duh icircnspre materie iar Evanghelia pe care au ju-rat şi după care au trăit icircntemeietorii culturii Europene a icircnceput să fie icircnlocuită de ştiinţă Icircn locul lui Dumnezeu srsquoa icircnălţat ca ideal şi idol Omul

bdquoCei aleşi de Dumnezeu spre a fi sarea şi lumina lumii şi-au pierdut gustul şi srsquoau icircntunecat Nici India nici China nici Africa nu-i mai socotesc pe oamenii albi drept sare şi lumină ci din păcate fără de gust şi icircntunecaţirdquo ndash placircnge Nicolae icircncă din anul 1921 Colonizările şi războaiele purtate sacircnt numai cacircteva dintre urmările acestei icircndepărtări de Dumnezeu a omului European Icircn cartea bdquoRăzboiul şi Bibliardquo Vlădica ne icircntăreşte că acesta a fost pricina Primului Război Mondial ce va aduce icircn curacircnd noi curgeri de sacircnge Icircn chip proro-cesc pacircnă icircn amănunt el a prevăzut cel de-al Doilea Război Mondial şi a icircnfăţişat vizionar armele şi metodele folosite

P R I N F E R E A S T R A T E M N I Ț E I 00

A văzut şi a simţit pe pielea sa icircmplinirea acestor prorocii icircn mai multe temniţe nemţeşti icircntre 1941 şi 1945 unde icircmpreună cu Icircntacirci-stătătorul Bisericii Sacircrbe fericitul icircntru adormire Patriarh Gavriiacutel a fost icircnchis de Gestapo

Maltratările zilnice ale icircntemniţaţilor spacircnzurările crema-toriile şi camerele de gazare de la Dachau erau urmările icircns-păimacircntătoare ale culturii Europene dovada pacircnă unde poate cădea omul atunci cacircnd se icircndepărtează de Dumnezeu Consta-tarea lui Voltaire că omul ajunge cea mai cumplită fiară atunci cacircnd iese Dumnezeu dintrrsquoicircnsul srsquoa dovedit a fi prea blacircndă căci icircn ultimul război unii oameni au fost mai răi decacirct fiarele

Vlădica povesteşte că icircn iadul Dachaului icircntrrsquoo zi bdquomă aflam ca icircntotdeauna icircn celula mea din icircnchisoare Dintrrsquoodată intră un tacircnăr ofiţer German paznic al lagărului şi mă icircntrebă laquoOare dumneavoastră credeţi cu adevărat icircn Dumnezeuraquo laquoNuraquo i-am răspuns eu laquoSacircnt fericit să văd un om icircnvăţatraquo se bucură acesta şi continuă laquoCacircnd eram copil credeam căci aşa am fost icircnvăţat dar acum nu mai cred delocraquo Atunci i-am spus laquoCazul meu e diferit de al dumneavoastră Cacircnd eram copil credeam dar acum nu mai am nevoie să cred căci ştiu că este Dumnezeu Prin cer-care credinţa mea a ajuns o certitudine Ştiu acum că este Dum-nezeuraquo Foarte macircnios acesta tracircnti uşa şi plecă Icircn acea seară nu am primit cina dar am simţit mulţumire icircn sufletrdquo

Oamenii noştri şcoliţi icircn Apus srsquoau molipsit de acest microb al atheismului l-au adus şi pe meleagurile noastre şi au otrăvit poporul nostru cu el Prin acesta srsquoa dăracircmat şi srsquoa nimicit tot ce era sfacircnt şi cinstit icircn poporul nostru Sacircntem martori la ce au dus toate acestea

000 S F Acirc N T U L N I C O L A E V E L I M I R O V I C I

Paginile care urmează sacircnt placircngerile acestui Proroc Ieremiacutea al Sacircrbilor pe ruinele evlaviei şi cinstirii tradiţionale a poporului său precum şi icircndemnurile sale către copiii Sfacircntului Saacutevva de a se lecui şi a se macircntui de bdquociuma albărdquo ndash aşa cum numea el cultura Europeană contemporană fără de Dumnezeu

Himelstyr Martie 1985EpiscopulLavreacutentie


SCRISORILE

01-11

01 Am păcătuit şi ne-am luat răsplataL-am defăimat pe Domnul Dumnezeu şi ne-am primit pedeapsa

Ne-am icircntinat de toată fărădelegea şi ne-am curăţit prin sacircnge şi lacrimi

Am călcat icircn picioare tot ce-a fost sfacircnt pentru străbunii noştri şi din această pricină am fost la racircndu-ne călcaţi

Am avut şcoală fără credinţă politică fără cinste oaste fără dra-goste de ţară stat fără binecuvacircntarea lui Dumnezeu De acolo ni srsquoa tras năruirea şcolii a politicii a oştirii şi a statului

Douăzeci de ani ne-am străduit să nu fim noi icircnşine de aceea străinii ne-au icircnvăluit cu icircntunericul lor

Douăzeci de ani ne-am batjocorit strămoşii pentru că se icircnchinau Icircmpărăţiei cereşti şi de aceea am pierdut şi icircmpărăţia pămacircntească cea leproasă Cu ce măsură i-am măsurat pe Dumnezeu şi pe străbuni cu aceea am fost măsuraţi

Şi totuşi am fost miluiţi Pentru ocările aduse cu gacircndurile şi cu cuvintele şi cu faptele pentru ocările nemaiicircntacirclnite şi nenumărate aduse Icircnălţimii Sale Icircmpăratul icircmpăraţilor Domnul Dumnezeu vreme de douăzeci de ani icircntregi am fost osacircndiţi la moarte Osacircn-da icircncepu să fie dusă la icircndeplinire şi fiecare al optulea Sacircrb fu ucis Apoi pedeapsa cu moartea se schimbă şi am fost osacircndiţi la robie pe viaţă la robie veşnică sub lanţurile Nemţilor Dar cacircnd ţara Sacircrbi-lor icircncepu să clocotească de sacircngele şi de lacrimile sărmanului no-rod cacircnd lumacircnările de la Slavă1 ale celor icircntemniţaţi erau aprinse de macircini vlăguite şi stinse de lacrimi cacircnd rugăciunile pătimitorilor Sacircrbi mişcară icircngerii şi sfinţii spre a cere mila Domnului atunci din nou Atotmilostivul icircmblacircnzi pedeapsa şi micşoră osacircnda robiei

1 Praznicul sfacircntului ocrotitor al familiei Praznicul sfacircntului ocrotitor al familiei (ntr)


pe viaţă la doi ani de robie Pentru cei douăzeci de ani de viaţă petrecuţi icircn fărădelegi norodul Sacircrbesc a primit doar doi ani de ro-bie Oare nu este aceasta dumnezeiască milă Oare srsquoar găsi pe faţa pămacircntului vreun icircmpărat care să rabde douăzeci de ani mustrările şi batjocorile şi totuşi să-i ierte pe cei care l-au huiduit şi batjocorit Niciodată şi nicăieri Atacircta milostenie doar la Domnul Dumnezeul nostru putem afla

Ce cale să urmăm acum Nu pe aceea oricare doar nu pe aceea pe care am mers două decenii nu

Ce să facem acum Orice numai nu ceea ce am făcut icircntre cele două războaie mondiale

Să nu păcătuim ca să nu pătimim din nouSă nu-l batjocorim pe Icircmpăratul Domnul Dumnezeu ca să nu

căpătăm o pedeapsă mai mare şi poate vai fără de icircndurare Să nu ne icircntinăm de ticăloşie ca să nu trebuiască iarăşi să ne

curăţim prin sacircngele şi lacrimile noastreSă nu călcăm cele sfinte ale străbunilor noştri ca să nu fim din

nou striviţiŞcoala să fie cu credinţă politica cu cinste oastea cu dragoste de

ţară statul cu binecuvacircntarea lui DumnezeuFiecare să se icircntoarcă către Dumnezeu şi către sine nimeni să nu

fie icircn afara lui Dumnezeu şi icircn afara sinelui pentru a nu fi icircnvăluit de icircnfricoşatul icircntuneric al străinului cu nume frumos şi icircmbrăcăminte pestriţă

Fiecare Sacircrb cu dragoste de ţară să se silească să cacircştige Icircmpărăţia Cerurilor căci numai icircn acest chip se poate păstra vreme icircndelungată şi icircmpărăţia pămacircntească

Cacircnd poporul nostru zicea bdquoDreptatea ţine ţara şi cetăţile eirdquo e ca şi cacircnd ar fi zis bdquoIcircmpărăţia Cerurilor ţine icircmpărăţia pămacircnteascărdquo Căci dreptatea e una din multele puteri ale Icircmpărăţiei Cerurilor


A doua putere este credinţa a treia dragostea a patra adevărul a cincea milostenia a şasea icircnţelepciunea a şaptea curăţia şi tot aşa ndash sacircnt aproape fără de număr şi de sfacircrşit

Gacircndiţi-vă pe care dintre aceste puteri o aveţi şi pe care nu o aveţi Grăbiţi-vă să le dobacircndiţi pe toate Astfel veţi fi desăvacircrşiţi precum Tatăl vostru ceresc desăvacircrşit este Astfel vă veţi icircmpotri-vi icircntunecatelor puteri ale iadului ce au stăpacircnit asupra ţării noa-stre care multă vreme ne vor chinui icircn amintire precum un vis icircnspăimacircntător Astfel icircn cele din urmă icircnarmaţi cu puterile cereşti cel mai bine veţi icircntări şi dragostea de ţară şi numele vostru de Creştini ortodocşi Să vă fie icircn ajutor Domnul Hristos icircmpreună cu Tatăl şi Duhul Sfacircnt icircn vecii vecilor Amin

02 Ne-am adunat azi ca icircmpreună şi icircn faţa lumii să adu-cem mulţumită deplină Celui ce pe toate le vede pe toate le ştie şi tuturor după dreptate le judecă

De ce spun icircmpreună şi icircn faţa lumii Pentru că se poate aduce mulţumire lui Dumnezeu şi icircn singurătate şi icircn ascuns Fiecare Creştin icircn singurătate şi icircn ascuns varsă din inima lui precum fu-mul de tămacircie rugăciunea de mulţumire către Domnul său Lucracircnd astfel icircmplinim porunca lui Hristos care glăsuieşte Iartucacircndterogi intră icircn cămara ta şi icircncuind uşa ta roagă-te Tatălui tău celui icircntru ascuns şi Tatăl tău cel ce vede icircntru ascuns va răsplăti ţie la arătare Mat 662 Aşadar să ne rugăm şi icircn taină să ne rugăm şi cu toţi de faţă Ne

2 Citatele scripturistice au fost date potrivit ediţiei SfacircntuluiCitatele scripturistice au fost date potrivit ediţiei Sfacircntului

Sinod din 1914 cu unele icircndreptări şi uniformizări tacite

ale textului (ned)


rugăm fiecare icircn parte ne rugăm şi toţi icircmpreună icircn Biserică Astfel ne asemănăm cacircntăreţilor ce cacircntă fiecare icircn casa lui dar se arată şi icircn faţa lumii pentru a cacircnta icircn cor sau muzicanţilor ce cacircntă pen-tru sine icircn odăile lor dar şi icircn marile orchestre pentru lume Deci icircn cel ce se roagă icircn sine şi pentru sine dar nu vine la rugăciunea de obşte şi cu toţi de faţă icircntrrsquoacela se află sămacircnţa macircndriei şi a iubi-rii de sine Acela se poartă ca şi cum nu ar fi citit cuvacircntul Macircntui-torului Unde sacircnt doi sau trei adunaţi icircntru numele meu acolo sacircnt şi eu icircn mijlocul lor Mat 1820Iar pe cel ce vine la Biserică doar pen-tru rugăciunea de obşte şi cu toţi de faţă şi niciodată nu se roagă lui Dumnezeu singur şi icircn taină pe acela icircl va judeca Dumnezeu ca pe unul ce caută să fie bineplăcut oamenilor şi ca pe un făţarnic

De aceea cu dragoste neprefăcută faţă de voi şi cu frică pentru su-fletele voastre vă icircndemn să vă rugaţi lui Dumnezeu icircn amacircndouă chipurile şi icircn ascuns şi cu toţi de faţă şi singuri şi icircmpreună Căci aşa se propovăduieşte icircn Evanghelie şi srsquoa sfinţit de predania Biseri-cii vreme de mii de ani

Am mai spus că ne-am adunat azi pentru a aduce mulţumită deplină Ziditorului şi Tatălui nostru De ce zic mulţumită deplină Pentru că unii sacircnt obişnuiţi să dea mulţumită lui Dumnezeu doar atunci cacircnd Dumnezeu dăruieşte dar nu şi cacircnd Dumnezeu ia şi icircncă să-i dea mulţumită numai cacircnd miluieşte nu şi cacircnd mustră şi icircncă să-i dea mulţumită numai cacircnd Dumnezeu asemenea unui doctor ne oblojeşte rănile dar nu şi cacircnd taie cu un cuţit ascuţit carnea putrezită din trupul nostru O astfel de mulţumită Icircl macircnie pe Dumnezeu Căci totdeauna Dumnezeu are icircn vedere binele no-stru din urmă macircntuirea noastră cea veşnică ndash şi atunci cacircnd dă şi atunci cacircnd ia şi atunci cacircnd miluieşte şi atunci cacircnd mustră şi atunci cacircnd oblojeşte şi atunci cacircnd taie Prin urmare noi ca făpturi icircnţelegătoare sacircntem datori să aducem mulţumită lui Dumnezeu


icircntotdeauna şi pentru toate după cum porunceşte cu icircnţelepciune Apostolul Paacutevel [Să fiţi] mulţămind pururea pentru toate lui Dumnezeu şi Tatăl Efes 520şi icircncă icircnnoieşte icircntrrsquoo altă epistolă Icircntrutoatemulţămiţi I Thes 518Şi marele stacirclp al Bisericii Ortodoxe Sfacircn-tul Ioaacuten Gură de Aur spune astfel despre acest lucru Cine rabdă suferinţa mulţămind Domnului primeşte cununa muceniciei Iar despre mucenicii ortodocşi ştim că dădeau slavă şi mulţumită lui Dumne-zeu cacircnd chinuitorii icirci biciuiau şi junghiau şi icirci duceau la tăierea capului Icircncă şi cuvacircntul acesta este al lui Gură de Aur Nimicnuemai sfacircnt decacirct gura ce icircn scacircrbe ridică mulţumire lui Dumnezeu

Aşadar este drept şi după cuviinţă să aducem deplină mulţumită lui Dumnezeu Icircn starea noastră o deplină mulţumită ar fi dacă Icirci vom mulţumi lui Dumnezeu atacirct pentru căderea ţării noastre cacirct şi pentru izbăvirea ei din nenorocire atacirct pentru robie cacirct şi pen-tru slobozire atacirct pentru grozăviile pe care le-am trăit cacirct şi pen-tru bucuria ce o trăim atacirct pentru cele pierdute cacirct şi pentru cele cacircştigate atacirct pentru acea cumplită noapte icircnsacircngerată cacirct şi pen-tru această luminată şi senină dimineaţă a noii zile

Ţara noastră srsquoa destrămat ndash să zicem slavă şi mărire Ţie Dum-nezeule Ţara a renăscut ndash să zicem iarăşi slavă şi mărire Ţie Dum-nezeule Căci de nrsquoar fi căzut ţara precum srsquoa racircnduit şi dacă ar mai fi dus-o icircncă douăzeci de ani ar fi căzut poporul ndash şi aceea ar fi fost de fapt adevărata nenorocire Aşa de repede a icircnceput poporul să se strice icircncacirct se năpustea către o pierzanie de neocolit Ori pier-derea statului ori pierderea poporului Dumnezeu a lovit la vremea potrivită ce este ieftin pentru a păzi ce este mai de preţ A căzut statul a dăinuit poporul Cacirctă vreme este familie va fi şi casă ndash icircnsă de nu vor mai fi familii cine va reface casa năruită

Iată din nou ţara noastră Iată din nou scumpa libertate Slavă şi laudă Ţie Doamne pentru darul Tău rugăciunea Ta şi negrăita Ta


iubire de oameni Lăsaţi-mă icircnsă din locul acesta sfacircnt şi icircnfricoşat să vă vestesc cu tărie un cuvacircnt cumplit Dacă vom fi din nou ticăloşi şi ne vom lepăda de Dumnezeu aşa cum am mai făcut Dumnezeu va bate şi ţara şi neamul şi se vor prăbuşi şi una şi alta pe veci Şi vom fi spre racircsul pomenirea şi pilda altora

Ajută Doamne tuturor şi Sacircrbilor să se pocăiască să se icircndrepte şi să se curăţească de păcate şi să Te proslăvească pe Tine Dum-nezeu şi Tatăl pe Care Icircl slăvesc toate oştile cereşti ale icircngerilor şi drepţilor Amin

03Icircn Sfacircnta Scriptură se află icircnscrise şi aceste cuvinte ale Domnului pline de mustrări pentru poporul Israilitean Două şi rele a făcut norodul meu m-au părăsit pre mine iz-

vorul apei vieţii şi şi-au săpat luişi facircntacircni surpate carile nu vor putea ţinea apă Ier213

Sfacircnta Scriptură este fără de greşeală Ea este racircnduiala Cosmos-ului lăsată de Dumnezeu Icircn Sfacircnta Scriptură se lămureşte rostul fiecărui om şi fiecărui neam Tot cuvacircntul dumnezeiesc din această sfacircntă Carte a Cărţilor este şi descoperire a adevărului şi dreptar icircn viaţă Toată civilizaţia modernă nu a izbutit să clintească nici măcar un cuvacircnt al Sfintei Scripturi Toată ştiinţa Europeană nu e icircn stare să icircnlocuiască nici măcar o poruncă a Domnului

Se vor scrie cărţi peste cărţi despre pricinile destrămării Iugosla-viei dar nu vor putea arăta limpede cele ce icircn Sfacircnta Scriptură se spun icircntrrsquoo singură propoziţie

Aşadar de ce a căzut un stat de vacircrsta unui copil Icircn orice caz nu din pricina bătracircneţii veţi spune Icircnsă eu vă zic că din prici-na bătracircneţii şi prea-icircmbătracircnirii Iugoslavia a căzut din pricina


bătracircneţii şi prea-icircmbătracircnirii o repet Prin obacircrşia naşterii sau face-rii ea a fost foarte tacircnără iar asemuită cu statele vechi de o mie de ani din Răsărit şi din Apus era cu adevărat la vacircrsta copilăriei Dar după păcatele ei era bătracircnă După păcatele şi fărădelegile sale era bătracircnă şi prea-icircmbătracircnită Din această pricină moartea srsquoa năpustit asupra ei şi a sugrumat-o

Iată o pildă doi tineri au făcut armata apoi fiecare srsquoa dus icircn ca-lea lui Unul dintre ei a fost serios şi cu băgare de seamă iar al doi-lea uşuratic şi destrăbălat Srsquoau icircntacirclnit peste trei ani Prietenul cel cu băgare de seamă sănătos puternic şi vesel privi la prietenul lui nechibzuit şi rămase uimit Vedea icircn faţa sa nu un tacircnăr de 25 de ani ci un bătracircnel de 25 de ani icircncărunţit gacircrbovit ofticos

Cum eşti Ce faci icircl icircntreabă cel sănătos pe cel bolnavIată cum să fiu Aştept cu frică luna lui FebruarieŞi de ce se temea nu a scăpat Căci şi acest lucru este scris icircn Sfacircn-

ta Scriptură ca şi cuvacircnt al lui Dumnezeu Te va găsi aceea de care tu tetemi Şi tacircnărul icircmbătracircnit nu a scăpat de ce se temea Moartea l-a aflat plimbacircndu-se agale icircn luna lui Februarie l-a atins doar cu de-getul mic şi el srsquoa stins Păcatele ca nişte viermi rod şi făracircmiţează instituţiile tinere şi foarte tinere Iugoslavia era icircmbătracircnită şi prea-icircmbătracircnită de păcate de aceea a căzut şi srsquoa prăbuşit

Două rele a făcut poporul icircn Iugoslavia Au lepădat pe Dumne-zeu izvorul apei vieţii acesta e icircntacirciul păcat icircntacirciul rău ndash şi şi-au săpat facircntacircni surpate care nu vor putea ţine apă ndash acesta e al doilea păcat al doilea rău Păstorii şi cacircrmuitorii poporului l-au părăsit pe Hristos Dumnezeu Cel ce este icircntotdeauna izvor de apă proaspătă şi sănătoasă şi au icircnceput după pilda popoarelor eretice şi fără de Dumnezeu să sape puţuri seci să adune apă de ploaie Acestea numeau puţurile seci bdquocultură şi civilizaţierdquo sau bdquoştiinţă şi moder-nismrdquo sau bdquoprogresrdquo sau bdquomodărdquo sau bdquosportrdquo ndash şi tot aşa


Ne-am lepădat de Hristos de aceea ne-a lepădat HristosIugoslavia a icircnsemnat icircndărătnicie icircmpotriva lui Hristos icircndărătnicie icircmpotriva Sfacircntului Saacutevva icircndărătnicie icircmpotriva a tot ce e Sacircrbesc icircndărătnicie icircmpotriva trecutului neamului Sacircrbesc icircndărătnicie icircmpotriva cinstei şi icircnţelepciunii poporului icircndărătnicie icircmpotriva tuturor celor sfinte ale neamului ndash icircndărătnicie doar icircndărătnicie Din această pricină am avut un stat fără binecuvacircntarea lui Hris-tos libertate fără bucurie război fără lupte prăbuşire fără biruinţă suferinţă fără de seamăn

Icircnsă de această dată toată răutatea omenească srsquoa icircntrecut pe sine ba chiar şi icircnţelegerea omenească Cacircnd a icircnceput să placircngă toată inima Sacircrbească Dumnezeu şi-a icircntins macircna către cel ce se icircneca Cacircnd tot poporul şi-a icircndreptat privirea către Domnul cel Viu şoptindu-i din inimă icircnsacircngerată Nu ne lăsa pre noi folosinţei omeneşti ci ne miluieşte pre noi că la tine este macircntuirea atunci Domnul ne-a izbăvit şi a curăţat pămacircntul nostru de Nemţi ne-a dat icircnapoi libertatea şi ne-a dăruit ţara Slavă şi laudă Ţie milostive Doamne

Dar să ştiţi şi să spuneţi neicircncetat copiilor voştri că Domnul srsquoa mi-lostivit de noi cu condiţia nerostită de a nu ne mai lepăda niciodată de El de izvorul dătător de viaţă al apei celei vii şi de a nu mai săpa icircn-torcacircndu-i spatele lui Hristos precum ereticii şi cei fără de Dumnezeu puţuri seci icircn jurul cărora oamenii stau şi aşteaptă şi mor de sete Srsquoa milostivit şi sub cuvacircnt ca nimeni să nu mai cuteze a se icircndărătnici icircm-potriva celor sfinte ale lui Dumnezeu şi ale neamului iar poporul să stea sub flamura lui Hristos şi să proslăvească mai puternic şi stăruitor cu gacircndurile cu cuvintele şi cu faptele pe Dumnezeu cel Unul icircn Treime Tatăl şi Fiul şi Sfacircntul Duh icircn veacul veacului Amin


04 Iată ziua Domnului vine nevindecată de iuţime şi de macircnie ca să facă lumea pustie şi pre păcătoşi să piarză dintrrsquoicircnsa (hellip) Şi vor fi cei rămaşi cinstiţi mai vacircrtos decacirct aurul cel nelămurit

şi omul mai cinstit va fi decacirct piatra Sapfirului Isa13912Mulţi oameni nu simt existenţa văzduhului pacircnă ce nu icircncepe

să bată vacircntul Alţii nu se gacircndesc la lumină pacircnă ce nu se lasă icircn-tunericul

Aşa şi mulţi Creştini nici nu au simţit că este Dumnezeu pacircnă ce nu srsquoa ridicat viforul acestui război nici nu srsquoau gacircndit la Dumnezeu icircn vremea icircn care asupra lor lumina pacea şi zacircmbea fericirea Dar cacircnd srsquoa pornit viforul războiului şi icircmpreună cu acesta srsquoa lăsat icircn-tunericul tuturor răutăţilor atunci şi-au adus aminte de Dumnezeu nu numai atacirct ci nici la celelalte lucruri nu se puteau gacircndi afară de Dumnezeu

Ziua Domnului Aşa se numeşte icircn Sfacircnta Scriptură ziua Dom-nului ceea ce este pentru oameni noapte noapte cumplită icircntune-ric cu fulgere sacircnge şi fum frică şi cutremur sacircnge şi groază foc şi măcel geamăt şi horcăit ndash acestea se numesc icircn Sfacircnta Carte a lui Dumnezeu Ziua Domnului Vă icircntrebaţi oare cum aşa De ce acestea Simplu pentru că icircn astfel de icircmprejurări şi din pricina unor astfel de icircmprejurări oamenii răsfăţaţi şi neobrăzaţi ajung să icircnţeleagă pe deplin că Dumnezeu este tot iar omul nimic Icircngacircmfaţii se acoperă cu ruşine cei icircnfumuraţi icircşi pleacă privirea spre pămacircnt bogătaşii merg cu buzunarele icircntoarse pe dinafară cacircrmuitorii doresc ca măcar vreun jandarm străin să intre icircn vorbă cu ei ofiţerii icircşi alcătuiesc oaste din oameni sărmani fără nici un subordonat dar cu bătracircni fără de număr preoţii odinioară nepăsători placircng icircn faţa bisericilor năruite femeile odinioară macircnioase acum zdrenţăroase şi nespălate gătesc coceni pentru pracircnz ndash şi toţi icircmpreună cugetă la măreţia lui Dumnezeu şi la nimicnicia oamenilor


Iată de ce acea icircnfricoşată noapte se cheamă Ziua Domnului Pen-tru că a venit racircndul lui Dumnezeu să se arate Cacirctă vreme a du-rat liniştea omului de zi cu zi el nu icircşi amintea de Dumnezeu ba chiar se icircnălţa mai presus de Dumnezeu şi racircdea de cei cucernici icirci batjocorea pe cei ce-l chemau să meargă icircn Biserică la rugăciune Dar cacircnd vine icircnfricoşata zi a Domnului toţi oamenii se icircntorc la Dumnezeu recunosc puterea lui Dumnezeu se interesează de Biserică icirci cinstesc pe preoţi caută să citească sfintele cărţi suspină se ruşinează de trecutul lor se căiesc de păcatele lor fac milostenie săracilor cercetează bolnavii postesc se icircmpărtăşesc ndash pentru că gacircndesc la apropierea morţii lor şi la acea lume unde altfel este Ziua Domnului liniştită luminoasă plină de bucurie şi veşnică

Şi vor fi cei rămaşi grăieşte Domnul prin Prorocul Isaiacutea cinstiţi mai vacircrtos decacirct aurul cel nelămurit (hellip) şi decacirct piatra Sapfirului ndash cel mai frumos şi mai de preţ aur Iată fraţilor pricina tuturor suferinţelor pe care Dumnezeu le icircngăduie icircn lume Să facă pe om mai căutat şi mai preţuit decacirct aurul

Ştiţi voi fraţilor de ce Dumnezeul cel ceresc a icircngăduit icircn zilele noastre pentru a doua oară icircn toată lumea acele chinuri ale războiului care se pot asemui doar chinurilor iadului Pentru că preţul oame-nilor a căzut sub preţul aurului Iar asta se icircmpotriveşte celor racircn-duite de Dumnezeu pentru om Iar tot ce se icircmpotriveşte racircnduielii dumnezeieşti trebuie să se destrame să cadă să moară să piară

Şi icircn ţara noastră icircncepuse aurul să preţuiască mai mult decacirct omul De aceea şi ţara noastră e lovită de cumplitul bici al războiului bici icircmpletit din toate răutăţile şi nenorocirile asemenea unor şerpi de foc Pentru a ne icircnvăţa să-l preţuim pe Dumnezeu mai mult decacirct pe om şi pe om mai mult decacirct pe aur

Cacircnd a fost icircntemeiată Serbia oamenii mari locuiau icircn case mici Cacircnd Serbia a fost icircnlocuită de Iugoslavia oamenii mici locuiau icircn


palate mari Icircntreaga oaste a lui Karageorge care a icircnceput Răscoala3 ar fi putut icircncăpea icircn palatul unui aristocrat Iugoslav din Belgrad Poporul srsquoa icircmpotrivit dar treptat a urmat şi el pilda boierilor săi iu-bitori de aur şi dispreţuitori de oameni Din pricina banilor au fost ucişi oameni srsquoau ars case srsquoau icircncheiat căsătorii pripite srsquoau desfăcut căsătorii srsquoau icircmpărţit lucrurile comune srsquoau icircnfiinţat partide srsquoau icircnvrăjbit fraţi srsquoa icircntinat numele de Sacircrb srsquoa lepădat credinţa srsquoau trădat cele sfinte srsquoa vacircndut ţara Iată fraţilor de ce a trebuit să vină icircnfricoşata zi a Domnului şi asupra noastră şi asupra voastră

Iar acum ferice de noi dacă vom icircnvăţa să preţuim omul mai mult decacirct aurul mai mult decacirct bogăţia mai mult decacirct slava mai mult decacirct luna şi stelele mai mult decacirct toată lumea văzută pe care Ziditorul a icircncredinţat-o omului ndash atunci nu am suferit zadarnic Atunci vom fi puternici fericiţi şi vom trăi icircn pace şi linişte icircn dra-goste şi cinstire unii faţă de alţii slăvind pe Dumnezeu cel icircn Trei-me Tatăl Fiul şi Sfacircntul Duh icircn vecii vecilor

05Acestea a spus Domnul poporului Său prin Prorocul Ieremiacutea Pentru că au părăsit ei legea mea (hellip) şi nrsquoau ascul-tatglasulmeuciaumersduprecelealesealeinimiilorcelei

rele şi dupre idoli (hellip) ndash pentru aceea iată eu hrănesc pre ei cu nevoi şi voiu adăpa pre ei cu apă de fiere Ier 91314

Aţi cunoscut voi oare ce am cunoscut eu pe acest pămacircnt Am cunoscut un om ce săvacircrşea mai cu seamă aceste zece păcate 1 Nu

3 Karageorge Petrovici a fost conducătorul primei răscoale SacircrbeKarageorge Petrovici a fost conducătorul primei răscoale Sacircrbe

icircmpotriva Otomanilor o revoluţie naţională care a durat peste

nouă ani şi a pus bazele independenţei Serbiei (ned)


a crezut icircn Dumnezeu 2 Srsquoa icircnchinat la tot felul de plăsmuiri ca lui Dumnezeu 3 A hulit şi ocăracirct numele Domnului 4 Şi-a bătut părinţii 5 A petrecut Duminica lucracircnd ca icircntrrsquoo zi de Luni 6 A omoracirct un om 7 A făcut preacurvie 8 A furat şi de la prieteni şi de la neprieteni şi de la tovarăşii săi şi de la Biserică şi de la stat 9 A minţit şi a jurat stracircmb la judecăţi 10 I-a pizmuit pe vecinii lui şi şi-a dorit pentru sine lucrurile altora După cum vedeţi acest om a icircncălcat toată Legea Veche a lui Dumnezeu A spart Tablele lui Moisigrave şi srsquoa icircnchinat viţelului de aur al Evreilor

Vai fraţii mei de cacircte ori mrsquoam gacircndit la acest nelegiuit de icircndată mi-am amintit de icircncă unul asemenea de icircncă zece şi de icircncă o sută asemenea Cred că şi fiecare dintre voi veţi afla cel puţin zece aseme-nea nelegiuţi icircn jurul vostru De ce e oare de mirare că Dumnezeu ne-a lăsat şi ne-a dat sabiei celui mai cumplit popor din lume

Zadarnic vom zice dar nu era aşa tot poporul Cu adevărat nu era Dar nici toţi Israilitenii nu păcătuiseră cu femeile Madianiţilor şi cu toate acestea urgia a venit asupra icircntregului norod şi au mu-rit 24000 de oameni Num 25 Mai vreţi icircncă o pildă Cacircnd Iisus Navigrave a intrat icircn ţara făgăduinţei un singur om a păcătuit lacircngă Ieri-hon ascunzacircnd ceva din prăzi dar din pricina fărădelegii sale au pierit icircntrrsquoo zi 3000 de războinici Is Nv 7 Icircncă o pildă cacircnd Filis-tenii au adus icircnapoi Israilitenilor Chivotul Legămacircntului toţi srsquoau bucurat mult iar cineva din bucurie şi curiozitate a deschis Chivo-tul şi a privit icircnăuntru Pentru aceasta au fost icircndată loviţi de macircna Domnului ndash dar nu numai aceia ci şi mulţi alţii 50000 din norod I Icircmp 619 Oare nu aţi citit că puţin a trebuit unei corăbii să se scu-funde cu toţi călătorii din pricina fărădelegii unui singur om Pro-rocul lui Dumnezeu Ionaacute De ce e oare de mirare că corabia statului nostru srsquoa scufundat din pricina miilor de păcătoşi mai mari decacirct Prorocul Ionaacute


Să nu-mi pomeniţi de Sodoma şi de cuvacircntul spus de Domnul către dreptul Avraaacutem ndash cacircnd Avraaacutem l-a icircntrebat pe Domnul dacă va nimici cetatea cea păcătoasă a Sodomei de se vor mai afla acolo zece drepţi iar Domnul i-a răspuns că nu ci va cruţa icircntreaga ce-tate a Sodomei pentru acei zece drepţi Voi ziceţi doar erau icircn no-rodul Sacircrbesc mai mult de zece drepţi de ce oare Domnul nu ne-a cruţat Acesta este cuvacircnt de ispitire Ca şi cum nu aţi şti că Sodo-ma era o cetate păgacircnă că ei nu-l cunoşteau pe Unul Dumnezeu ca neamul Israilitean că nu erau botezaţi icircn numele Sfintei Treimi nici icircmpărtăşiţi cu Sacircngele lui Hristos ca neamul Sacircrbilor Deosebi-rea e ca de la pămacircnt la cer De aceea Cel ce judecă după dreptate nu a vrut să cruţe Sodoma pentru zece mii nici pe Sacircrbi pentru sute de mii de suflete drepte Căci Sodomlenii nu au ştiut defel de-spre Unul Adevăratul Dumnezeu Evreii ştiau de Unul Adevăratul Dumnezeu prin proroci şi prin nenumărate minuni Iar Sacircrbii ştiau de Dumnezeu ce srsquoa arătat lumii icircn chipul Domnului Iisus Hristos Măsura cunoaşterii lui Dumnezeu este şi măsura pedepsei

Aşadar să nu ne mai măsurăm cu Dumnezeu ci cu adevărată mărturisire şi smerită pocăinţă să strigăm Drept eşti Tu Doamne Dumnezeul nostru şi cu dreptate ne-ai hrănit pe noi Sacircrbii cu ne-voi şi ne-ai dat să bem fiere Căci mulţi dintre noi au călcat Sfacircnta Ta Lege ca şi cacircnd ar fi fost vreo macirczgălitură parlamentară Şi nrsquoau călcat-o doar o dată icircntrrsquoo zi ci douăzeci de ani icircn faţa cerului şi a pămacircntului Şi mulţi au uitat de Tine Dumnezeul părinţilor noştri Dumnezeul Sfinţilor noştri Icircmpăraţi şi Patriarhi al postitorilor şi al rugătorilor al nevoitorilor şi al mucenicilor şi au icircnceput să umble după cugetul şi vrerea inimii lor icircmpietrită de patimile trupeşti şi de ispitirile diavoleşti De aceea cu dreptate ne-ai hrănit cu icircntregul blid de nevoi şi cu paharul cel plin cu fiere slăvite şi icircnfricoşate DoamneIar acum Doamne cu zdrobire ne rugăm Ţie izbăveşte rămăşiţa


norodului Tău pentru a nu ne mai batjocori ereticii şi păgacircnii pe noi şi pe Tine zicacircnd la un pahar de vin Unde este acel Dumnezeu al Sacircrbilor De ce nu icirci ajută acum De ce nu icirci izbăveşte din macircna noastră daca este mai puternic decacirct noi Şi unde este acel Sfacircnt Saacutevva al Sacircrbilor De ce nu icirci păzeşte pe Sacircrbi de vreme ce Sacircrbii icircl iubesc şi icircl preamăresc atacircta

Din macircna Ta Doamne Sfinte vom primi din nou şi nevoi şi fiere Dar nu ne da pe noi icircn macircinile oamenilor

Ajută-ne Doamne ajută-ne să ne icircndreptăm ca să slujim fără de prihană Dă-ne puterea Sfacircntului Tău Har ca icircn fiecare zi după Legea Ta cu toată suflarea să slăvim şi să mărim pe Singurul Adevăratul Dumnezeul nostru cel icircn Treimea dătătoare de viaţă cea de-o-fiinţă şi nedespărţită icircn vecii vecilor Amin

06Zis-a Domnul Fericiţi cei blacircnzi că aceia vor moşteni pămacircntul Mat 5 5 adică cei ce nu se icircnghesuie icircn primele racircnduri cei dintacirci vor ajunge şi cei ce nu se icircn-

trec pentru bogăţie şi cei ce nu se lăcomesc pentru pămacircnt le vor dobacircndi Fraţii mei trebuie să punem icircn armonie gacircndirea noastră cu gacircndirea lui Dumnezeu Altminteri ne vom amăgi icircn fiecare ceas şi la fiecare pas Nu degeaba grăieşte marele Apostol al lui Hristos Iar noi avem mintea lui Hristos I Cor 216 De aceea apostolii au putut să cugete fără greşeală să propovăduiască fără greşeală să judece şi să lucreze fără greşeală Pentru că au preschimbat mintea omenească icircn minte dumnezeiască pentru că au cugetat nu precum oamenii ci precum Dumnezeu

Oare cine dintre oameni ar fi zis că cei blacircnzi vor moşteni pămacircntul Cei blacircnzi nu cei icircngacircmfaţi cei blacircnzi nu cei aspri cei icircnfracircnaţi nu


cei răpitori mieii nu lupii Nimeni din cei ce cugetă pămacircnteşte şi toţi cei ce cugetă dumnezeieşte Cei blacircnzi vor moşteni pămacircntul pentru care se luptă şi icircşi varsă sacircngele cei icircngacircmfaţi cei lacomi şi cei macircnioşi Au murit marii cuceritori de pămacircnturi străine şi nrsquoau luat cu ei pămacircnturile cucerite nici nu le-au putut lăsa urmaşilor Ţările cucerite de Alexandru cel Mare Cezar Ginghis Han şi Napoleon nu le-au moştenit fiii lor ci cu totul alţii pe care ei nici nu-i cunoşteau care nici măcar nu luptaseră alături de ei

Cum aşa vă veţi icircntreba Uite aşa Şi pentru că iată gacircndirea omenească a oamenilor necredincioşi nu se potriveşte cu gacircndi-rea dumnezeiască Priviţi ţara Rusească Cea mai icircntinsă ţară dintre toate ţările lumii Şi aceasta e ţara unui popor blacircnd Cea mai mare ţară din vremea noastră este stăpacircnită de cel mai blacircnd popor din lume Iată vrsquoam arătat dovada neicircndoielnică cum că este adevărat cuvacircntul lui Hristos Fericiţi cei blacircnzi că aceia vor moşteni pămacircntul Icircntrrsquoadevăr nu aveţi nevoie de o dovadă mai limpede şi mai concretă decacirct pravoslavnica Rusie şi Ruşii ortodocşi Nenumăraţi răpitori şi asupritori au cacircrmuit peste această ţară icircntinsă pe care acum o moştenesc blacircnzii Ruşi

Asupritorii mor fără moştenitori iar cei blacircnzi moştenesc pămacircntul lor Răpitorii lasă urmaşilor cu limbă de moarte pămacircnturile supuse dar Dumnezeu icirci pierde pe aceştia iar pămacircnturile sacircnt moştenite de cei blacircnzi şi neicircnsemnaţi De aceea bine a zis Sfacircnta Scriptură Cel necredincios adună dar nu ştie pentru cine adună Ştie Dumnezeu dacă nu ştie acela Iar Dumnezeu icirci dă cui voieşte El nu cui i-a lăsat necredinciosul moştenire

Ce răpeşti omule păcătos Răpeşti ce nu este al tău Pentru cine răpeşti Pentru cel ce nu este al tău Dacă ai minte vino-ţi icircn fire Dacă ai icircnţelegere icircnţelepţeşte-te Ale Domnului sacircnt cerurile şi al Domnului pămacircntul Şi dacă pămacircntul este al lui Dumnezeu poţi


oare răpi cele ale lui Dumnezeu Cacircnd te lupţi icircmpotriva oameni-lor şi răpeşti pămacircnturi nu lupţi icircmpotriva oamenilor ci icircmpotriva lui Dumnezeu şi nu răpeşti pămacircntul de la oameni ci de la Dum-nezeu Stăpacircnul cerului şi al pămacircntului stă la hotarul ţarinii tale şi te priveşte cacircnd ari Stăpacircnul soarelui al lunii şi-al stelelor te priveşte cum cotropeşti pămacircnt străin cum nimiceşti cetăţi cum ucizi oameni cum pacircrjoleşti totul cu macircndrie şi cu laudă de sine o trufaşă prostie Stăpacircnul soarelui al lunii şi-al stelelor este Stăpacircnul pămacircntului cotropit de tine şi al cetăţilor nimicite al oamenilor ucişi şi al caselor arse Cum te vei icircnfăţişa icircnaintea Lui Unde icircţi este avocatul Cum Icirci vei plăti pagubele Te va măcina ca secara la moară Vino-ţi dar icircn fire Icircnţelepţeşte-te deci Nicicacircnd de la zidi-rea lumii nimeni nu srsquoa luptat icircmpotriva unui popor binecredincios fără să lupte icircmpotriva lui Dumnezeu Iar Dumnezeu a rămas nebi-ruit iar năvălitorul a fost trecut ca sămacircnţa prin moară

Că Cel Preaicircnalt stăpacircneşte preste icircmpărăţia oamenilor şi cui va vrea o va da pre ea Dan 422 Iată lumina Iată descoperirea Iată neicircn-doielnicul adevăr Fiecare icircmpărăţie din această lume este avuţia lui Dumnezeu şi Dumnezeu o dă cui voieşte El astăzi unuia macircine altuia Azi icircngăduie ca nebunul şi icircngacircmfatul să şadă pe tron iar macircine icircl răstoarnă şi-l ridică icircn loc pe cel mai mic din-tre oameni Sau cum a spus Maica Domnului despre DumnezeuPogoracirct-au pre cei puternici de pre scaune şi au icircnălţat pre cei smeriţiLc 152 Acestea sacircnt toate acesta e tot ce trebuie să ştiţi icircn această viaţă Dacă ar fi ştiut Europenii botezaţi acestea nu ar mai fi avut ultimele două războaie sacircngeroase o pată pe istoria omenirii şi o ruşine a Creştinătăţii Dar nu au ştiut Cacircnd srsquoau gacircndit că le ştiu pe toate de fapt nu ştiau nimic Căci cu cacirct ştiau mai multe despre mi-crobi cu atacirct ştiau mai puţin despre Dumnezeu De aceea i-a lovit macircna grea a Domnului cerului şi al pămacircntului Dar voi fraţilor


alegeţi vreţi să mergeţi pe urma acestor barbari botezaţi ori pe cea a slăviţilor voştri strămoşi Amin

07Zis-a Domnul Deci tot cela ce va mărturisi pre mine icircnaintea oamenilor mărturisi-voiu şi eu pre dacircnsul icircnaintea Tatălui meu carele este icircn ceruri Mat 1032 şi icircnaintea

icircngerilor lui Dumnezeu Lc 128Aşa zice Domnul Iisus Hristos Cel ce este mai puternic decacirct lumea şi mai puternic decacirct iadul Fericit e bărbatul care-l mărturiseşte pe El icircnaintea oamenilor slobod şi făţiş cu adevărat acela va avea putere nebiruită şi nimic nu icircl va vătăma nici lumea nici moartea nici iadul Căci icirci stă alăturea Cel ce este atotputernic El slobod petrece icircntrrsquoaceastă lume precum un fiu icircn moştenirea părintească şi nu ca un rob ori argat ce unelteşte icircn ascuns ce va fura va răpi va pacircrjo-li sau va nimici Iar cacircnd va muri abia atunci va intra icircn adevărata viaţă şi icircn adevărata slavă Dacă icircşi vor aminti oamenii de el sau dacă nu icircşi vor aminti e lipsit de icircnsemnătate Nu va avea vreun folos din faptul că rudele icirci vor săpa numele pe piatra de mormacircnt Ci acolo acolo este cu adevărat pomenirea lui acolo unde este şi adevărata viaţă şi adevărata slavă acolo unde cei fără de moarte icircl vor pomeni după numele său Icircnsuşi Hristos cel fără de moarte şi Atotputernic icircl va icircntacircmpina icircn lumea cerească şi icircl va icircnfăţişa după nume Tatălui Său şi sfinţilor săi icircngeri şi-l va lăuda Pentru ce icircl va lăuda Pentru că acel om l-a mărturisit fără frică icircn faţa acestui neam pămacircntesc preacurvar şi păcătos Mar 838 Preacurvarii au racircs de el dar lui nu i-a păsat Păcătoşii l-au batjocorit dar el nu i-a luat icircn seamă Evreii l-au ameninţat dar el nu srsquoa icircnspăimacircntat Cu adevărat fericit acel bărbat Viaţa lui a avut rost a avut pentru cine să le icircndure pe toate


Dar vai de bărbatul ce se leapădă de Hristos icircnaintea oamenilor icircnaintea acestor lăcuste preacurvare şi păcătoase Icircn această lume Hristos nici nu icircl va privi nici nu icircl va chema pe nume ci icircl va lăsa satanei să-l treacă icircn catastiful său şi să-l dea icircmpărăţiei icircntuneri-cului unde viermele lor nu moare şi focul nu se stinge Mat 944

O fraţii mei gacircndiţi-vă cacircţi dintre fiii Serbiei srsquoau lepădat de Hris-tos Aşa se lămureşte căderea noastră de mai-nainte Din pricina acestora icircntregul nostru norod e aruncat icircn adacircncul icircntunericului macirchnirii şi morţii precum buzduganul lui Marko4 icircn mare Şi ni-meni nu ne poate scoate din acele adacircncuri decacirct Cel căruia i-am greşit lepădacircndu-ne de El icircn faţa acestui neam pămacircntesc prea-curvar şi păcătos Icircn numele a ce srsquoau lepădat fiii Sacircrbilor de Macircn-tuitorul Icircn numele acelei nimicnicii care icircşi zice bdquoculturărdquo Ca şi cum cultura ar fi altceva decacirct lauda oamenilor cu faptele lor Iar pe toate aceste vremea le va risipi ca pe o pacircnză de păianjen şi pămacircntul le va acoperi laolaltă cu făuritorii lor cei lăudăroşi Căci cultura Europeană va avea aceeaşi soartă pe care a avut-o orice cultură omenească Acolo unde au ajuns cu adevărat marile culturi Egiptene Fenikiene Haldee Persane Elline şi Romane acolo va ajunge şi va pieri fără răsunet şi cultura Europeană Dar Celceeste va dăinui Cel ce a fost mai icircnainte de vremuri şi care va fi după vremuri Veşnic Fără-de-moarte Atotputernic Din dragoste pen-tru nefericitul neam omenesc El srsquoa icircntrupat din Fecioara Maria srsquoa făcut om a trăit cu oamenii treizeci şi trei de ani a fost omoracirct de Evrei iar a treia zi a icircnviat din mormacircnt şi srsquoa icircnălţat la ceruri

4 Craiul Marko este un erou naţional Sacircrb preamărit icircn multe Craiul Marko este un erou naţional Sacircrb preamărit icircn multe

balade epice Sacircrbeşti Bulgăreşti şi Macedonene folclorul icircl

icircnfăţişează drept un mare apărător şi izbăvitor al populaţiei

locale icircn perioada jugului Turcesc (ned)


El a descoperit omenirii adevărul la care oamenii nicicacircnd nu ar fi putut ajunge singuri i-a icircnvăţat icircnţelepciunea i-a adăpat cu dra-goste le-a dat un dreptar de vieţuire icircntrrsquoaceastă viaţă pentru a se icircnvrednici de viaţa cea veşnică icircn Icircmpărăţia cerurilor Şi iată oame-nii cei păcătoşi şi icircntunecaţi srsquoau lepădat de El de Cel ce este viu icircn veac şi dătător de viaţă şi au icircnălţat icircn locul Lui cultura Au icircnălţat bieţii de ei ceva schimbător şi trecător tărcat ca un şarpe veninos stăruitor ca o desfracircnată necruţător ca porcul mistreţ viclean ca vulpea sacircngeros ca lupul Toate popoarele lumii au simţit acestea pe spinarea lor Toţi pot da mărturie

Oarecacircnd Apostolul Paacutevel se placircngea Evreilor care nu vieţuiau după legea lui Dumnezeu zicacircnd Că numele lui Dumnezeu pentru voi se huleşte icircntre neamuri Rom 224 Icircn zilele noastre Sfacircntul Paacutevel le-ar fi zis ereticilor şi atheilor Europeni Numele lui Hristos din pricina voastră se huleşte icircntre neamuri icircn toate părţile şi icircn Africa şi icircn In-dia şi icircn China şi peste tot Căci se icircntacircmplă cele spuse Evreilor de către Domnul Şi au umblat dupre neamurile la care au mers şi au spur-catnumelecelsfacircntalmeuIez 3620 Toate neamurile urăsc numele lui Hristos din pricina Creştinilor Toţi Icircl alungă pentru că aud de la Creştini cum ei icircnşişi se leapădă de El icircn numele culturii lor iar pe Apusenii botezaţi şi cultivaţi icirci numesc diavolii albi Pe urmele acelor diavoli albi al acelor icircnchinători la cultură noii icircnchinători la idoli au pornit şi mulţi din fiii Serbiei Lepădacircndu-se de Hristos ei au adus macircnia lui Hristos asupra acestui neam al Sfacircntului Saacutevva Din această pricină am fost aruncaţi icircn adacircncul unei prăpăstii icircn-tunecate sacircngeroase şi icircnspăimacircntătoare

Sacircrbilor dacă nu vreţi să fiţi aruncaţi din nou icircntrrsquoo prăpastie şi mai icircntunecată şi icircnfricoşătoare atunci să ştiţi că singura cale este să vă icircntoarceţi la Hristos Peste tot să ştergeţi cuvacircntul bdquoculturărdquo din ţara voastră şi să puneţi icircn loc cuvacircntul bdquoHristosrdquo Căci neamul


Sacircrbesc are de şapte sute de ani un legămacircnt cu Hristos şi srsquoa ţinut de acest legămacircnt pacircnă icircn vremile de acum Icircn vremea din urmă a icircnceput să calce legămacircntul şi să se depărteze de Hristos De aceea Dumnezeu icircl bate ca să nu se piardă icircl dă să fie chinuit de oameni ca să nu se dea satanei icircn veac ndash pentru a se icircntoarce la Hristos la mărgăritarul lui la nestematul lui cu a cărui strălucire vedem calea icircn mijlocul nopţii ca la amiază icircn robie ca icircn libertate icircn nefericire ca icircn fericire De la Hristos sănătate şi macircntuire vouă iar lui Hris-tos de la voi slavă icircn vecii vecilor Amin

08Binefacerile cele mari oamenii le aşteaptă de la marii binefăcători Bunătăţile cele mari le cer de la marii bogătaşi Cine este cel mai mare binefăcător şi cine e cel

mai mare bogătaş Fără icircndoială DumnezeuCe am cerut noi ca Creştini şi neam Creştinesc de la Dumnezeul nos-tru Să luăm mai icircntacirci rugăciunea Domnească Tatăl nostru Ce cerem de la Dumnezeu icircn această rugăciune Mai icircntacirci să se sfinţească nu-mele lui Dumnezeu ndash să se sfinţească iar nu să se hulească Al doi-lea lucru să vină icircmpărăţia lui Dumnezeu icircmpărăţia părintească ndash iar nu una tiranică şi sălbatică Al treilea să se facă voia Tatălui nostru pe pămacircnt precum este şi icircn ceruri icircntre oameni precum este şi icircntre icircngeri Al patrulea ca Tatăl din ceruri să ne dea pacircinea cea spre fiinţă şi să ne ferească de lux lăcomie şi de iubirea de sine Al cincilea să ne ierte datoriile precum şi noi iertăm altora Al şaselea să ne ferească de căderea icircn ispită ce ne vine din poftele trupeşti şi din cursele diavoleşti Şi al şaptelea să ne izbăvească de vrăjmaşul nostru cel viclean care vrea să ne otrăvească cu rele şi să ne ademenească icircn vizuina răutăţilor sale


După cum vedeţi fraţii mei nicăieri nu cerem nici nu am cerut de la Dumnezeu să ne dea bdquoculturărdquo sau bdquocivilizaţierdquo

Să luăm apoi o altă rugăciune de cerere pe care preotul o rosteşte icircn Biserică iar noi răspundem Dă Doamne Ce să ne dea Domnul Iată ce Mai icircntacirci preotul se roagă aşa Ziua toată desăvacircrşită sfacircntă icircn pace şi fără de păcat la Domnul să cerem La acestea noi răspundem Dă Doamne Apoi Icircnger al păcii credincios icircndreptător păzitor sufletelor şi trupurilor noastre la Domnul să cerem Iar noi răspundem Dă Do-amne Apoi Milă şi lăsare de păcate şi de greşalele noastre la Domnul să cerem Iar noi ne rugăm lui Dumnezeu Dă Doamne Apoi Celebuneşi de folos sufletelor noastre şi pace lumii la Domnul să cerem Iar noi ne rugăm Dă Doamne Apoi Cealaltă vreme a vieţii noastre icircn pace şi icircn-tru pocăinţă a săvacircrşi la Domnul să cerem Iar noi răspundem Dă Doa-mne Şi icircn cele din urmă Creştinesc sfacircrşit vieţii noastre fără durere neruşinat icircn pace şi răspuns bun la icircnfricoşatul scaun de judecată al lui Hristos să cerem Iar noi răspundem Dă Doamne

Aşadar icircn aceste rugăciuni de cerere care se rostesc icircnaintea tu-turor altarelor ortodoxe icircn fiecare dimineaţă şi seară şi la fiecare Liturghie nu ne rugăm Ziditorului nostru să ne dea bdquoculturărdquo şi bdquocivilizaţierdquo ci cu totul altceva mult mai preţios şi mai de folos Niciodată preotul nostru nu a cerut de la Domnul bdquoculturărdquo sau bdquocivilizaţierdquo nici poporul cel cuminte şi icircnţelept nu a strigat lui Dumnezeu Dă Doamne

Aşa stau lucrurile şi cu restul rugăciunilor Icircn cărţile bisericeşti se află rugăciuni pentru sănătatea oamenilor pentru cacircrmuitorii ţării pentru propăşirea turmelor şi rodnicia pămacircntului pentru buna-sporire a copiilor şi elevilor pentru binecuvacircntarea roadelor bune icircntru toate pentru dreptate icircn lume pentru pocăinţa păcătoşilor pentru icircntărirea apărătorilor dreptăţii dumnezeieşti pentru călători pentru hoţi pentru cei icircntristaţi şi necăjiţi ndash numai pentru cultură


şi civilizaţie nu se găseşte rugăciune Şi icircncă se află rugăciuni icircm-potriva duhurilor rele icircmpotriva satanei şi slujitorilor lui icircmpotri-va năvălirii celor de alt neam icircmpotriva ereticilor şi păgacircnilor icircm-potriva Agarenilor şi barbarilor icircmpotriva viermilor şi omizilor icircmpotriva şerpilor şi lăcustelor icircmpotriva vacircnturilor potrivnice şi revărsării apelor ndash numai că icircn racircndul acestor rugăciuni de apărare icircncă nu este oficial inclusă rugăciunea către Dumnezeu icircmpotri-va bdquoculturiirdquo şi bdquocivilizaţieirdquo Cel puţin icircn timpul vieţii mele Dar voi cei mai tineri poate veţi ajunge să trăiţi vremea cacircnd icircntreg poporul ortodox va rosti icircn Biserică către Domnul Dumnezeul său o rugăciune icircmpotriva bdquoculturiirdquo şi bdquocivilizaţieirdquo

Şi nu va fi nici o mirare dacă Biserica va racircndui o rugăciune icircm-potriva bdquoculturiirdquo ca o icircnsumare a tuturor relelor Căci dacă Biseri-ca are rugăciuni icircmpotriva macircndriei icircmpotriva urii sălbăticiei păgacircnătăţii jurămacircntului stracircmb fărădelegii tacirclhăriei şi icircmpotriva a toată hulirea lui Dumnezeu şi a toată neomenia de ce nu ar avea o rugăciune icircmpotriva bdquoculturiirdquo ca o icircnsumare a tuturor acestor rele Nu numai că o astfel de rugăciune ar fi icircndreptăţită şi trebuincioasă ci credem că srsquoar cuveni o zi de rugăciune pe an racircnduită de stat icircn care tot poporul icircmpreună cu cacircrmuitorii săi să-l roage pe Dumne-zeu şi Domnul să-i izbăvească de bdquoculturărdquo

Căci bdquoculturardquo este noua păgacircnătate noua icircnchinare la idoli Cacircnd popoarele amăgite de diavol se vor izbăvi de această mai de pe urmă idolatrie abia atunci vor icircncepe să se roage cu pocăinţă şi suspine Unuia Dumnezeului celui Viu icircn Treime Tatăl şi Fiul şi Sfacircntul Duh Amin


09Să se bucure ţara Sacircrbească Dumnezeu srsquoa milostivit iarăşi de ea Mai icircntacirci a lovit-o şi apoi srsquoa milostivit de eaCu adevărat soarta fiecăruia este prorocită icircn Scriptură

Căci multe din cuvintele pe care Domnul le-a rostit poporului lui Israiacutel parcă ar fi fost rostite către Sacircrbi Atacirct de mult se potrivesc cu soarta noastră Iată ce srsquoa spus prin slăvitul Proroc Isaiacutea că pentru macircnia mea te-am bătut şi pentru milă am iubit pre tine Isa 6010

De ce Te-ai macircniat pe noi Doamne al cerurilor Mrsquoam macircniat pentru că atunci cacircnd vrsquoam dat tot ce vrsquoa poftit inima

vrsquoaţi icircntărit dar nu pentru adevăr ci ca să treceţi de la rău la mai rău şi pe Mine nu mrsquoaţi mai cunoscut Ier 93 Aţi făcut precum Evreii icircn vremurile de demult după cum mărturiseşte slăvitul Meu proroc Ieremiacutea

Pentru că voi Sacircrbii mrsquoaţi scuipat cu cuvintele vostre hulitoare pentru că aţi murdărit numele Meu mai rău decacirct orice alt nume cu icircnjurăturile voastre

Căci nimeni din iad nrsquoa auzit vreun Sacircrb să-l icircnjure pe satana sau pe vreunul din dracii săi dar toţi icircngerii mei din ceruri au auzit buzele Sacircrbilor icircnjuracircnd numele meu şi al sfinţilor mei Dacă veţi găsi vreun Sacircrb care l-a icircnjurat pe diavol voi ierta suta celor ce au ocăracirct numele lui Dumnezeu Ziditorul şi Atotţiitorul Dar nu veţi găsi Aşadar satana cu diavolii săi a fost pus la loc mai de cinste decacirct Eu Ziditorul şi Părintele vostru Oare puţin lucru este acesta din pricina căruia mrsquoam macircniat

O Doamne icircndurate iartă-ne şi spune nouă icircncă pentru ce Te-ai macircniat pe Sacircrbi

Pentru că noii cacircrmuitori ai Serbiei srsquoau ruşinat să meargă la Bi-serici pentru a se ruga pentru că srsquoau ruşinat să mărească numele Meu pe la şcolile icircnalte pentru că au icircnceput să se icircnchine lucrurilor mele icircn loc să mi se icircnchine Mie Ziditorul cerului şi al pămacircntului


pentru că au lepădat slăvirea icircngerilor şi-a sfinţilor Mei şi au icircnceput să slăvească pe oamenii muritori pentru că srsquoau lăsat ademeniţi de calea păgacircnilor şi a celor mai cumpliţi eretici din lume primind şi repetacircnd nebuneştile lor cuvinte citind şi scriind cărţi smintite care sacircnt călăuză spre iad Vechii domnitori Sacircrbi icircntrrsquoalt chip mrsquoau cinstit icircntrrsquoalt fel au icircnvăţat poporul Sacircrb Spuneţi-mi oare e neicircn-semnat lucrul din pricina căruia mrsquoam macircniat Ziceţi-mi dacă aţi fi chemat oaspeţi icircn casă iar oaspeţii srsquoar fi icircndestulat cu bucate şi băutură apoi ar fi icircnceput să-l ocărască pe stăpacircnul casei şi să cinstească slujitorii şi slujnicele mesele şi scaunele oalele şi blidele ndash oare nu vrsquoaţi fi macircniat

O Doamne cu adevărat grele ne sacircnt păcatele Să fie icircnsă mila Ta mai mare decacirct păcatele noastre Iartă-ne Mult-icircndurate şi binevoieşte spre slugile Tale şi spune nouă icircncă pentru ce Te-ai macircniat pe Sacircrbi

Pentru că mrsquoaţi amăracirct cu văicărelile voastre cacircnd vă lovesc şi de obrăznicia voastră cacircnd vă miluiesc Dacă cineva dintre voi cu cacirct de puţină icircnţelegere şi cinste ar auzi de la icircngerul păzitor care merge lacircngă fiecare dintre voi şi icirci veghează viaţa dacă ar auzi tot ce aud Eu de păcatele voastre din căsnicie de păcatele voas-tre din afaceri de păcatele voastre de la stabilirea hotarelor cacircmpu-rilor şi pădurilor de păcatele din judecătorii de păcatele din şcoli de păcatele preoţilor Mei de păcatele din cazărmi de păcatele de la vacircrful puterii dacă cineva dintre voi oamenii ar auzi tot ar afla tot ar cumpăni tot şi ar judeca după dreptate cu adevărat vă spun că mai degrabă ar trimite asupra acestui norod veşnica pieire decacirct să-i curgă vreo lacrimă din ochi

Vai fraţilor cacirct de greu e să te judeci cu Cel Preaicircnalt El e cu adevărat totdeauna drept iar noi ndash totdeauna vinovaţi Scăparea noastră este că mila Sa este icircnsoţitoarea de zi cu zi a dreptăţii Sale


Căci vai de srsquoar fi abătut asupra acestui pămacircnt păcătos doar drep-tatea dumnezeiască fără milă de mult ar fi venit sfacircrşitul lumii Pen-tru macircnia mea te-am bătut şi pentru milă am iubit pre tine Isa 6010

De multe ori srsquoau icircntacircmplat acestea cu Israilitenii Şi tot trecutul nostru ne mărturiseşte că acestea srsquoau icircntacircmplat de multe ori şi cu Sacircrbii De multe ori Domnul ne-a lovit cu macircnia Sa cea dreaptă şi ne-a miluit după mare mila Sa De aceea vă zic citiţi Sfacircnta Scriptură pentru a icircnţelege istoria Sacircrbilor Citiţi Biblia ca să aveţi icircn macircini lu-mina călăuzitoare pe calea cea icircntunecată a destinelor omeneşti

Şi să vă străduiţi ca nicicum să nu icircntăracirctaţi macircnia Domnului Cu adevărat El este domol la macircnie şi nu răsplăteşte fiecare sacircmbătă ca omul macircnios dar cacircnd se macircnie icirci arde pe oameni precum focul pe mirişte

O fraţilor şi surorilor cugetaţi icircn fiecare zi şi icircn fiecare noapte la macircnia Domnului şi la milostivirea Lui icircn viaţa voastră şi icircn viaţa poporului Şi străduiţi-vă icircn orice chip prin gacircnduri fapte cuvinte rugăciuni pocăinţă şi smerenie să vă legaţi de Dumnezeul milei şi nu de Dumnezeul macircniei Unul icircl icircnlocuieşte pe celălalt Dar Dum-nezeul cel milostiv să fie cu voi şi voi cu El icircn vecii vecilor Amin

10Credinţa temătoare e credinţă fără valoare Cuvacircntul temător e sunet sec Hristos a vorbit ca unul ce are putere nu icircn şoaptă precum fariseii şi păcătoşii Cuvintele lui

Hristos sacircnt ca nişte lumacircnări aprinse icircn icircntunericul acestei lumi Cuvintele tuturor filosofilor srsquoau stins deja ori se vor stinge Chiar şi o adiere neicircnsemnată e icircn stare să le stingă Dar nici pe pămacircnt nici icircn cosmos nu se află vreo furtună care ar putea stinge lumina lui Hristos De aceea numai El a putut spune ceea ce niciodată nimeni


altul dintre muritori nu a icircndrăznit să spună Cerul şi pămacircntul vor trece iar cuvintele mele nu vor trece Mat 2435 Mar 1331 Lc 2133

Şi cu cacirct sacircnt furtunile mai puternice şi vacircnturile mai tari cu atacirct mai limpede ard flăcările cuvintelor lui Hristos De aceasta srsquoau icircncredinţat apostolii icircn furtuna de pe iezerul Ghennisaretului Cacircnd srsquoa iscat dintrrsquoo dată furtuna srsquoa făcut atacirct de mare icircncacirct va-lurile intrau icircn corabie şi atunci Andreacutei icircnspăimacircntat nu a strigat către Peacutetru bdquoFrate Peacutetre scapă-mărdquo Nici Fiacutelipp nu l-a strigat pe Var-tholomeacutei icircn ajutor nici Mattheacutei pe Thaddeacuteu Ei ştiau că sacircnt oame-ni simpli şi că puterea lor este nimic icircnaintea dezlănţuirii stihiilor naturii Ci toţi icircntrrsquoo clipă şi-au icircndreptat ochii spre El spre Iisus şi ca dintrrsquoo singură gură au strigat către El Doamne macircntuieşte-ne că pierim Mat 825 Atunci El srsquoa sculat şi a certat marea şi vacircntul Taci amuţeşte Mar 439 ndash şi dintrrsquoo dată srsquoa făcut o mare linişte Şi ucenicii au văzut şi au ştiut că cuvintele lui Iisus nu sacircnt cuvintele unui om neputincios ci cuvintele Dumnezeului cel Atotputernic

Oare nu am dobacircndit şi noi această icircncredinţare apostolească icircn furtuna războiului trecut Oare nu am privit neputincioşi unul la altul neaşteptacircnd ajutor unul de la celălalt Şi oare icircn marea primejdie şi spaimă nu ne-am amintit de El Iisus Hristos Cacircr-maciul corăbiei universului şi oare nu am strigat către El Doamne izbăveşte-ne căci pierim Chiar dacă nu toţi Sacircrbii au ştiut să icircşi aducă aminte de El ca ajutător mulţi foarte mulţi şi-au adus aminte şi au strigat Doamne Iisuse izbăveşte-ne căci ne afundăm Şi El srsquoa scu-lat şi a ameninţat cumplita furtună şi srsquoa aşternut o linişte mare Icirci vom fi oare recunoscători fi-vom oare Ori vom pricinui cu uita-rea noastră de Dumnezeu binecunoscută icircn vremurile bune o altă furtună mai cumplită o şi mai pierzătoare furtună a războiului

Iată aceasta este sarcina noastră de acum pe care Dumnezeu ne-a dat-o ndash să o ducem la bun sfacircrşit şi să ne facem vrednici de ea Mă


cutremur cu totul de ce va veni asupra noastră dacă nu ne vom face vrednici Vai fraţilor să nu repetăm nereuşita şi căderea noastră din perioada dintre cele două mari războaie ca să nu ne arunce din nou soarta sub piatra de moară a tuturor grozăviilor pămacircnteşti şi subpămacircnteşti sub o piatră de moară mai aspră şi mai colţuroasă decacirct cea de sub care abia am ieşit tacircracircndu-ne şi plini de răni Să nu-i placircngă Dumnezeu şi pe Sacircrbi precum icirci placircngea odinioară pe Evrei zicacircnd Bătut-am pre ei şi nu irsquoa durut Ier 53

Ne-am luat după Europeni care de mult au declarat război lui Hristos i-am urmat precum umbra cămilei urmează cămila Cele mai cunoscute cuvinte ale Domnului le-am lepădat din sacircn şi de pe buze Am vrut să stingem nestinsele Lui lumacircnări icircn schimb le-am stins pe ale noastre Şi abia cacircnd icircn icircntuneric şi icircn vifor ne-am po-menit icircnaintea icircncă unui milion de noi morminte ale Sacircrbilor ne-am adus aminte şi ne-am ruşinat Ne-am adus aminte de multe din cuvintele Lui pe care le lepădasem sub fermecătoria neagră a Europei Şi pentru că au fost fermecaţi mulţi Sacircrbi au călcat icircn picioare mărgăritarul lui Hristos dinaintea lor şi srsquoau pornit icircn vre-mea Iugoslaviei asupra slujitorilor lui Hristos ca să icirci sfacircşie

O de ne-am fi adus aminte icircn vreme de pace şi libertate de aceste cuvinte preţioase ale Lui Cereţi şi se va da vouă căutaţi şi veţi afla bateţi şi se va deschide vouă Lc 119 O de am fi cerut şi am fi căutat de la Dumnezeu icircn loc să fi răpit şi să fi furat unul de la altul O de am fi bătut la uşa milostivului Părinte ceresc icircn loc să fi forţat şi spart uşa vecinilor noştri Sau de pildă dacă ne-am fi legat să păzim pacircnă la capăt măcar această poruncă a Lui Toate cacircte voiţi să facă vouă oamenii asemenea faceţi şi voi lor că aceasta este legea şi prorocii Mat 712 ndash dacă am fi păzit măcar acest cuvacircnt poporul nostru ar fi fost lumină tuturor popoarelor statul nostru ndash pildă viaţa noastră ndash cacircntare oraşele noastre ndash curăţenie satele noastre ndash sfinţenie fa-


milia noastră ndash Biserică a Sfacircntului Duh fiecare inimă Sacircrbească ndash altar al tainei lui Hristos

Dar vai Dumnezeule ndash noi i-am urmat pe cei ce se aseamănă mor-macircnturilor celor văruite carile din afară se arată frumoase iar dinlăuntru pline sacircnt de oasele morţilor şi de toată necurăţia Mat 2327 şi care srsquoau ţinut de răstălmăcirea diavolească a cuvintelor lui Hristos adică bdquoTot ce vrei să-ţi facă ţie oamenii să nu faci tu oamenilor şi tot ce nu vrei să-ţi facă ţie alţii să le faci tu altorardquo

Iată de ce Europa a ajuns să trăiască icircncă o noapte de iad Şi noi cu Europa Amin

11Cei mai buni fii ai unui popor slujesc ca pilde poporu-lui lor Dar ei nu sacircnt doar pilde ei sacircnt şi apărătorii nea-mului lor şi nu sacircnt numai apărători sacircnt şi acuzatorii

poporului lorCine a fost Sfacircntul Saacutevva Cea mai frumoasă pildă de viaţă pentru nea-mul Sacircrbesc un icircnflăcărat apărător al neamului Sacircrbesc icircn faţa altor neamuri dar şi acuzator al neamului Sacircrbesc icircn faţa lui Dumnezeu

Cine srsquoar fi gacircndit la aşa ceva Cine ar fi zis aşa ceva De fapt este un lucru cu totul firesc ca acela care duhovniceşte ne-a născut din nou să se poată placircnge pe drept de noi Cacircnd Hristos bunul Macircn-tuitor nrsquoa mai putut răbda viclenia Evreilor le-a spus Să nu vi se pară că eu voiu pacircricirc pre voi la Tatăl este cela ce vă pacircrăşte pre voi Moisigrave spre carele voi aţi nădăjduit Io 545 Aşa a mărturisit făcătorilor de rele Cel ce văzuse lumea cerească şi pe cea pămacircntească Cel ce ştia ce se petrece icircn cer şi pe pămacircnt El văzuse ştiuse şi auzise din lumea de dincolo cum Moisigrave se placircngea lui Dumnezeu de poporul său pentru că se icircmpotrivea lui Hristos şi pentru că icircl vrăjmăşea pe Messiacutea


Cel mai de seamă Evreu a ajuns aşadar acuzatorul Evreilor Nu e greu de icircnchipuit nici pe cel mai de seamă dintre Sacircrbi ca acu-zator al Sacircrbilor Sfinţii lui Dumnezeu pot răbda mai mult decacirct toţi ceilalţi oameni icircnsă nu cacirct poate Dumnezeu Dumnezeu Cel Preaicircnalt poate răbda nemăsurat mai mult decacirct toţi sfinţii Lui De aceea cacircntăm icircn Săptămacircna Patimilor Slavă icircndelung-răbdării tale Doamne Vă icircntrebaţi oare pentru ce ar putea Sfacircntul Saacutevva să ne icircnvinovăţească icircnaintea lui Dumnezeu Cu adevărat pentru două sau trei lucruri ne-ar putea icircnvinovăţi

Mai dintacirci ne-ar putea icircnvinui că ne-am plecat capul şi ne-am icircnchinat cu uşurinţă idolilor Europeni Moisigrave srsquoa placircns lui Dumne-zeu de Evrei că erau un popor tare de cerbice Sfacircntul Saacutevva se poate placircnge de noi că sacircntem un popor moale de cerbice

Icircn al doilea racircnd ne-ar putea icircnvinui că cei ce icirci cacircrmuiesc pe Sacircrbi i-au pus pe papă şi pe Mahomed mai presus de el

Vă mai icircntrebaţi oare pentru ce ne-ar mai putea icircnvinui Sfacircntul Saacutevva icircnaintea lui Dumnezeu Cu adevărat pentru icircncă alte cinci sau zece lucruri ne-ar mai putea icircnvinui Icircntacirciul pentru şcoala fără credinţă al doilea pentru politica fără cinste al treilea pentru oaste fără duhul unităţii al patrulea pentru căsătorie fără credincioşie şi aşa mai departe

Icircncă vă mai icircntrebaţi pentru ce ne-ar mai putea icircnvinui Sfacircntul nostru Saacutevva icircnaintea Domnului Dumnezeu Cu adevărat pentru zece sau douăzeci de lucruri ne-ar mai putea icircnvinovăţi Pentru bătracircnii necăsătoriţi şi desfracircnaţi pentru tinerii căsătoriţi dar uşuratici pentru cămătarii fără de suflet pentru cei ce trăiesc icircn lăcomie şi fără copii pentru mintea necurată pentru limba icircntinată pentru hulirea lui Dumnezeu pentru jignirea părinţilor pentru lu-area icircn deracircdere a dascălilor pentru icircntrecerea icircn trufie şi nu spre ajutorarea fraţilor pentru că am ridicat icircn faţa Palatului Adunării


Naţionale statui cailor şi nu oamenilor care meritau să icirci urmăm pentru că nu am icircnălţat Crucea pe acea statuie faraonică a ostaşului necunoscut de pe Muntele Avala

Şi pentru icircncă multe şi nenumărate alte păcate şi nechibzuinţe ale noastre ne-ar putea icircnvinui Sfacircntul Saacutevva icircnaintea lui Hris-tos Dumnezeul său Icircnsă chiar dacă ne-a icircnvinovăţit el srsquoa rugat pentru icircndurare iar Domnul ne-a lovit şi srsquoa milostivit Domnul icircn necuprinsa Sa icircnţelepciune ndash care srsquoar putea zice vede cu ochi atotvăzători tot trecutul şi tot viitorul ndash ne dă leacul potrivit bolii şi cununa potrivită cinstei fiecărui om şi neam Nici Sfacircntul Saacutevva nu-l va ruga niciodată pe Dumnezeu să omoare poporul său ci să-l miluiască cacircnd este icircntru cinste şi să-i dea amărăciune icircn boală pelin amar icircmpotriva frigurilor da fraţilor ndash pelin icircmpotriva frig-urilor iubirii de arginţi a frigurilor iubirii de stăpacircnie şi a frigurilor iubirii de sine a frigurilor iubirii de plăceri icircmpotriva frigurilor tuturor iubirilor nelegiuite cu care acest popor a icircnlocuit dragostea de Dumnezeu şi de aproapele Amin


SCRISORILE

12-22

12Cacircnd se va scula Domnul să piarză pămacircntul Isa 219 Aşa icircşi icircncepe Prorocul Isaiacutea mărturia sa adevărată Nu precum cei ce se numesc pe sine proroci din zilele

noastre care spun că aşa va fi şi de fapt nu este aşa ori că aşa se va icircntacircmpla şi de fapt nu se icircntacircmplă Isaiacutea este un mare proroc căruia icircngerul Domnului i-a pus pe buze jarul cel ceresc pentru a-l curăţi de toată icircnşelarea şi amăgirea ca să prorocească numai ce este adevărat ce este de la Dumnezeu Isaiacutea este unul dintre cei mai mari proroci din istoria neamului omenesc căci a prorocit cele mai mari icircntacircmplări din drama dumnezeiască a macircntuirii A prorocit naşterea Macircntuitorului din Preacurata Fecioară a prorocit purce-derea neamului Său pămacircntesc din seminţia lui Iesseacutei şi din casa lui Daviacuted de unde se trăgeau drepţii Ioachim şi Anna părinţii Fecioarei Maria şi dreptul Iosiacutef ocrotitorul ei A prorocit despre Icircnainte-mergătorul lui Hristos Ioaacuten Botezătorul icircn chipul glasului celui ce strigă icircn pustie ca vestitor al venirii lui Messiacutea şi pregătitor al căii pentru venirea Acestuia A prorocit marea lucrare a lui Hris-tos şi a icircnfăţişat din vechime firea lui smerită icircncredinţarea icircn voia Tatălui Ceresc şi blacircndeţea Sa atunci cacircnd a fost dus spre răstignire ndash ca un miel spre junghiere Icircn cele din urmă a prorocit biruinţa şi slava Sa neasemănată şi veşnică căreia icirci sacircntem şi noi martori icircmpreună cu toată lumea Creştină ndash căci toate acestea srsquoau petrecut cu adevărat icircn faţa icircntregului Cosmos Pentru toate acestea Evreii care-l vrăjmăşeau l-au tăiat pe Isaiacutea de viu cu fierăstrăul Căci Evreii nu doreau icircmpărăţia cea cerească ci pe cea pămacircntească şi nu icircl aşteptau pe Messiacutea să vină din ceruri ci de pe pămacircnt Cu această ucidere au mărit doar slava lui Isaiacutea şi ruşinea lor

Acest slăvit Isaiacutea a mai prorocit şi acestea Cacircnd se va scula [Dom-nul] să piarză pămacircntul () se va smeri icircnălţarea oamenilor şi se va icircnălţa Domnul singur icircn ziua aceea Isa 211


Şi icircn vremurile de demult srsquoa sculat Domnul de mai multe ori să piarză pămacircntul din pricina icircnchinării la oameni icircn locul icircnchinării la Dacircnsul Singurul Dumnezeu din pricina semeţilor şi trufaşilor oameni-dumnezei Şi icircn vremea noastră srsquoa sculat Domnul şi a lovit tot pămacircntul cu mustrarea Lui cea dreaptă ca să fracircngă trufia oa-menilor şi să doboare mincinoasa lor măreţie

O asemenea sculare a lui Dumnezeu icircmpotriva oamenilor de care era nevoie a urmat adesea răsculării oamenilor icircmpotriva lui Dumnezeu Popoarele eretice din vremea noastră L-au aşezat pe Domnul Hristos pe ultimul loc la masa acestei lumi ca pe ultimul milog iar la locurile de cinste i-au aşezat pe oamenii lor mari politi-cieni cărturari filosofi romancieri oameni de ştiinţă bancheri chiar şi pe exploratori şi pe sportivi Toate privirile acestor popoare au fost aţintite asupra acestor personalităţi asupra acestor zei mo-derni icircn timp ce pe Hristos biruitorul morţii puţini L-au luat icircn seamă O astfel de răsculare sfidătoare icircmpotriva Dumnezeului cel Preaicircnalt a popoarelor Creştine prin botez dar căzute apoi icircn eres nu avea cum să nu fie urmată de scularea Dumnezeului cel defăimat icircmpotriva oamenilor şi a popoarelor ce lucrau fărădelegea Şi cu adevărat srsquoa sculat Dumnezeu să piarză pămacircntul Şi nemaivăzută a fost pătimirea popoarelor pămacircntului icircn faţa ochilor noştri şi pe seama noastră Nu numai că mai-marii pe care icirci slăveau oamenii srsquoau arătat a fi nişte focuri stinse la care nimeni nu mai icircncerca să se icircncălzească ci srsquoau icircmplinit şi cele prorocite mai departe de Isaiacutea Că icircn ziua aceea va lepăda omul uracircciunile sale cele de argint şi de aur carile a făcut ca să se icircnchine celor deşarte şi liliecilor ca să intre icircn găuri de piatră vacircrtoasă şi icircn crăpăturile pietrilor de către faţa icircnfricoşării Domnului şi de slava vacircrtutei lui cacircnd se va scula [El] să piarză pămacircntul Isa 219 Oare nu srsquoau icircmplinit icircntocmai acestea icircn războiul trecut Oare nu srsquoau ascuns oamenii de pe toate continentele şi cei din ţara noastră


icircn scorburile stacircncilor icircn prăpăstiile şi icircn crăpăturile pămacircntului ca să afle scăpare vieţii lor icircnaintea semănătorilor de moarte Europeni Iar aceşti semănători de moarte sacircnt chiar acei mai-mari acei idoli ai oamenilor ce stau la masa acestei lumi pe locurile din faţă şi care racircd de Hristos ca de un cerşetor din colţul mesei

Apoi cum mai proroceşte Isaiacutea icircşi vor sfăracircma oamenii şi nea-murile toţi idolii lor de frică icircn faţa slavei Unuia Dumnezeului ceresc şi icircşi vor părăsi toţi dumnezeii lor mincinoşi şi nu se vor mai icircnchina celor deşarte şi liliecilor E limpede că prorocul icircnţelege aici prin bdquocacircrtiţerdquo5 pe acei mai-mari ai oamenilor care nu vor să ştie nici de Dumnezeu nici de icircmpărăţia cerească ci icirci icircnvaţă pe oa-meni să trăiască icircn icircntunericul acestei lumi gacircndind pămacircnteşte şi hrănindu-se cu pămacircnt Iar prin bdquoliliecirdquo prorocul icircnţelege oame-nii ce se tem de strălucirea lui Hristos şi se ascund icircn icircntuneri-cul peşterilor stracircmte icircntunecate şi reci ale ideilor lor Icircn cele din urmă Isaiacutea icircncheie icircnfricoşata sa prorocie cu această luare-aminte Conteniţi vouă dela omul carele răsuflă cu nările lui căci icircn cine srsquoa so-cotit Isa 222 Vrea să le spună tuturor celor ce pot să audă şi să icircnţeleagă deci şi vouă Sacircrbilor Nu vă mai icircncredeţi icircn oamenii mu-ritori şi neputincioşi Icircntoarceţi-vă la Dumnezeul cel Viu icircntru Care este macircntuirea Cine vrsquoa icircnşelat pe voi Sacircrbilor să-l icircmpingeţi pe Macircntuitorul Hristos icircn colţul mesei voastre iar locurile din faţă să le oferiţi străinilor trufaşi şi nechibzuiţi semănătorilor de moarte Oare iarăşi vreţi să fiţi icircnşelaţi Alegeţi moartea sau viaţa Şi să ştiţi că de vă veţi scula iarăşi icircmpotriva lui Dumnezeu după socoteala mincinoşilor idoli ai bdquoculturiirdquo se va scula şi Dumnezeu icircmpotriva

5 Icircn versiunea Sacircrbă a textului Scripturii folosit de Sfacircntul Icircn versiunea Sacircrbă a textului Scripturii folosit de Sfacircntul

Nicolae cuvacircntul grecesc ματαίοις (bdquocele deşarterdquo) este tradus

bdquocacircrtiţerdquo (ned)


voastră Şi atunci copiii voştri tremuracircnd de frică icircn prăpăstiile şi icircn crăpăturile pămacircntului vor cunoaşte mărirea slavei Domnului Dumnezeu Ziditorul şi Atotţiitorul Dar cu preţ scump mai scump decacirct cel plătit de voi Amin

13Sacircnt icircntacircmplări icircn istoria neamului omenesc care pre-cum un clopot mare răsună icircn fiecare zi icircn urechile celor ce aud şi cheamă conştiinţa lor la trezire O ast-

fel de icircntacircmplare care de mii de ani tulbură conştiinţa oamenilor este alegerea icircntre Iisus Hristos şi Varavva sau Barabba ndash aşa cum pronunţă ereticii din Apus Cel ce a propus şi a prezidat această alegere a fost Poacutentie Pilaacutet un Roacuteman politheist cei ce au ales au fost Evreii monotheişti Pilaacutet a icircncercat tot ce putea ca să-l slobozească pe Iisus căci nu a izbutit să găsească vreo vină la El Cea din urmă icircn-cercare a fost de a-i pune pe Evrei să aleagă Ori Iisus ori Varavva A socotit logic nici o icircnvinuire icircmpotriva lui Iisus nu era dovedită icircn vreme ce toate icircnvinuirile aduse lui Varavva erau probate şi vădite Varavva icircşi merita moartea ca răzvrătit şi ucigaş Pilaacutet nădăjduia că conştiinţa mai-marilor Iudeilor nu se mistuise icircntru totul şi că aceştia vor izbuti să se icircnalţe deasupra răutăţii şi netrebniciei perso-nale şi să aleagă pe cel drept icircn locul unui făcător de rele Gacircndea Pilaacutet că oamenii icircl vor alege negreşit pe Iisus şi din pricina Prazni-cului icircn ajunul căruia trebuia icircncheiată alegerea Căci oare care era rostul Marelui Praznic dacă nu de a curăţi şi de a sfinţi conştiinţa omului Poporul monotheist Praznicul Paştilor dreptul Iisus Pilaacutet socotea că icircn cacircteva clipe prin slobozirea dreptului Iisus o va bu-cura şi pe soţia sa Clavdiacutea care icircl rugase să nu verse sacircngele acestui drept Aşa că politheistul Pilaacutet a strigat monotheiştilor Evrei


Pre carele voiţi să slobozesc vouă pre Varavva sau pre Iisus Dar spre marea mirare a politheistului Pilaacutet Evreii monotheişti au strigat puternic Pre Varavva pre Varavva Nedumerit şi palid icircn urma unui astfel de răspuns Pilaacutet a mai pus o icircntrebare acelei gloate icircndrăcite nechibzuite şi fără de conştiinţă ndash politheistul către monotheişti Dar ce voiu face lui Iisus ce se zice Hristos La aceasta monotheiştii au urlat precum nişte lupi flămacircnzi Să se răstignească Să se răstignească iar politheistul Pilaacutet şi-a spălat macircinile de sacircngele dreptului Şi lupii icircn piele de om au urlat din nou ca şi cum ar fi fost cuprinşi de turba-re Sacircngele lui asupra noastră şi asupra copiilor noştri Mat 2717-25 Ce srsquoa şi icircntacircmplat şi se icircntacircmplă şi astăzi Varavva a fost slobozit iar Fiul lui Dumnezeu Messiacutea şi Macircntuitorul lumii a fost trimis pe Golgotha şi răstignit pe cruce Iar cacircnd Cel mai mare drept de sub soare şi mai presus de soare icircşi dădea sufletul pătimind pe cruce Varavva icircn pivniţele Ierusalimului icirci cinstea pe cei ce-l aleseseră

Alegere icircntre Dumnezeu şi satanaAlegere icircntre binefăcător şi răufăcător Alegere icircntre Iisus şi VaravvaAcesta este icircntrrsquoadevăr marele clopot ce tulbură icircn fiecare zi conştiin-

ţa oamenească Toţi se icircntreabă Cum srsquoa putut icircntacircmpla aşa ceva Şi noi ne icircntrebăm Cum de se mai poate icircntacircmpla aceasta şi astăzi

Oare nu vedeţi fraţilor că şi icircn zilele noastre la alegeri cacircş-tigă Varavva şi pierde Iisus Pricina icircntunecatului zbucium al omenirii Apusene se poate lămuri icircntrrsquoun cuvacircnt pentru că l-au ales pe Varavva icircn locul lui Hristos pentru că au ajuns barabeicircn loc să fie Creştini Barbare le sacircnt şi ţelurile barbare şi mij-

6 Joc de cuvinte icircn original numele Varavva este transliteratJoc de cuvinte icircn original numele Varavva este transliterat

icircn unele limbi din Europa Apuseană bdquoBarabbardquo icircn limba Sacircrbă

bdquobarabardquo icircnseamnă vagabond om fără căpătacirci (ntr)


loacele7 Ţelul lor este să se icircnalţe pe sine şi pe poporul lor pacircnă la ceruri iar pe toţi ceilalţi oameni şi popoare să icirci calce icircn picioare ca noroiul iar mijloacele sacircnt aceleaşi cu cele ale lui Varavva uneltiri minciună răzvrătire şi sacircnge

Care e pricina icircntunecatei tragedii Sacircrbe din ultima vreme Aceeaşi Aceeaşi ca şi pricina icircntunecatei tragedii Europene Mai-marii Sacircrbilor l-au ales pe Varavva icircn locul lui Hristos Se cuve-nea ca poporul Sacircrb să se ridice icircmpotriva acestei grozăvii şi ruşini dar nu srsquoa ridicat De aceea srsquoau abătut şi peste casa noastră flăcările războiului icircn care mulţi dintre noi au ars şi din care am ieşit toţi cu arsuri dureroase

Şi acum fraţilor ce vom face Icircntrebările care ne stau icircnainte sacircnt Ce vom face Cum vom face Cu cine vom face

Trebuie să fim de acum icircnainte pentru Hristos şi icircmpotriva lui Varavva icircmpotriva tuturor barabelor din lume Ori ne vom icircngădui să fim mai păgacircni decacirct politheistul Pilaacutet El politheist fiind a vrut să-l scape pe Hristos de Evrei Astăzi politheiştii din India vor să Icircl scape pe Hristos de Creştini 8 Precum au fost icircn trecut Evreii pen-tru Varavva aşa şi Creştinii de astăzi ai Europei sacircnt pentru tacircl-har şi icircmpotriva lui Dumnezeu Şi precum politheistul Pilaacutet a luat partea lui Hristos icircmpotriva lui Varavva aşa şi hinduşii de astăzi se ridică hotăracircţi icircmpotriva barabelor Creştine Alegeţi Sacircrbilor viaţa sau moartea cinstea sau ruşinea lumina sau icircntunericul dreptatea

7 Iarăşi joc de cuvinte icircn original bazat pe asemănarea fonetică Iarăşi joc de cuvinte icircn original bazat pe asemănarea fonetică

dintre bdquobarabardquo şi bdquobarbarrdquo paronomază (ntr)

8 Ar putea fi vorba despre mişcarea iniţiată de Mohandas Gandhi Ar putea fi vorba despre mişcarea iniţiată de Mohandas Gandhi

de eliberare a Indiei de sub stăpacircnirea Imperiului Britanic prin

adoptarea aşa-numitei neascultări civile şi printrrsquoo politică de

non-violenţă (ned)


sau nedreptatea Dumnezeu sau diavolul alegeţi Alegeţi ori Hris-tos ori Varavva De această alegere a ţinut tot trecutul vostru De ea va ţine şi tot viitorul vostru Amin

14 Fericit bărbatul care nu vrea să fie nimănui icircnvăţător nici cacircrmuitor Asupra unui bărbat ca acesta veghează trei crăiese cereşti numele celei dintacirci e Irina al celei de-a

doua Sofia iar al celei de-a treia Evdoxia Adică Pace Icircnţelepciune şi Slavă

Zis-a Domnul ucenicilor săi Nici vă chemaţi icircnvăţători că unul este Icircnvăţătorul vostru Hristos Mat 2310

Voi care citiţi mereu Sfacircnta Scriptură veţi simţi poate povara de a face legătura icircntre această poruncă limpede şi desluşită şi o altă poruncă Mergeţi şi propoveduiţi Mar 1615 sau cu aceea Mergacircndicircnvăţaţi toate neamurile Mat 2819 El icirci trimite să icircnveţe dar icirci opreşte să se numească icircnvăţători ndash cum se poate una ca aceasta Cu adevărat ar fi greu de icircnţeles aşa ceva dacă El nu ar fi zis la sfacircrşit că unul este Icircnvăţătorul vostru Hristos Iar acesta icircnseamnă bdquoEu sacircnt icircnvăţătorul şi icircnvăţătura este a mea Eu sacircnt icircnvăţătorul unic al unei icircnvăţături care este unică iar voi sacircnteţi numai propovăduitori ai icircnvăţăturii mele Eu am adus icircnvăţătura mea din ceruri şi eu vrsquoam făcut-o cunoscută Nu aţi găsit-o voi nici nu aţi descoperit-o ci aţi auzit-o şi aţi primit-o de la Mine Eu sacircnt icircnvăţătorul Al vostru este a icircmpărţi cuvintele mele oamenilor aşa cum aţi icircmpărţit cele cin-ci pacircini pe care Eu le-am blagoslovit şi le-am icircnmulţit Atunci Eu am fost Gazda iar voi aţi slujit la masa mea Acum vă zic Eu sacircnt Icircnvăţătorul iar voi sacircnteţi slujitorii cuvacircntului lui Dumnezeurdquo Prin aceasta Domnul a vrut icircntacirci de toate să icircntărească faptul că numai


El este Icircnvăţător al macircntuitoarei şi cereştii icircnvăţături icircn adevăratul şi deplinul icircnţeles al cuvacircntului icircn al doilea racircnd a vrut să-i ferească din vreme pe ucenici de macircndrie ndash de care nu se pot feri cei ce sin-guri icircşi zic dascăli ai icircnvăţăturii izvodite de ei şi icircn al treilea racircnd fiind doar propovăduitori şi purtători ai icircnvăţăturii lui Dumnezeu nu a lor trebuia să fie cu mare luare aminte ca să predanisească după cum au primit nimic adăugacircnd nimic scoţacircnd

Bine au icircnţeles Sfinţii Apostoli toată greutatea acestor cuvinte ale Icircnvăţătorului lor desăvacircrşit de bine au icircnţeles De aceea Aposto-lul Iaacutecov le spune celor botezaţi să ia aminte Nu fiţi mulţi dascăli fraţii mei De ce să nu căutăm aceasta Fiindcă mai mare judecată vom lua dacă greşim chiar şi puţin icircn sfacircnta icircnvăţătură a lui Dum-nezeu Că ndash spune ndash multe greşim toţi de nu greşeşte cineva icircn cuvacircnt acela e bărbat desăvacircrşit Iac 31-2 Pentru cuvintele greşite ale ce-lor ce se dau drept icircnvăţători sacircngele vărsat icircn lume este din plin din prea-plin Din această pricină Sfacircntul Paacutevel icirci previne pe toţi Creştinii cu aceste cuvinte Vedeţi să nu vă fure cineva cu filosofia şi deşartă icircnşelăciune dupre predania oamenilor dupre stihiile lumii şi nu dupre Hristos Col 2-8 Păziţi-vă aşadar de astfel de icircnvăţători puru-rea icircnvăţacircndu-se şi niciodată putacircnd la cunoştinţa adevărului să vie II Tim 37 ci mai degrabă şi dela adevăr auzul icircşi vor icircntoarce şi de la icircnvăţătura cea sănătoasă lui Hristos iar la basne se vor pleca II Tim 43-4 Aceştia nu au nimic din cele ale cerului ci ale pămacircntului

Aceste cuvinte se potrivesc şi zilei de astăzi ca şi cum Paacutevel le-ar fi rostit icircntrrsquoo capitală Europeană Cu aceleaşi cuvinte ar fi icircnfăţişat şi astăzi boala omenirii albe ca acum două mii de ani aceeaşi boală aceeaşi icircnfăţişare aceleaşi cuvinte aceeaşi reţetă acelaşi leac

Sau credeţi cumva că va şti altcineva icircn lume să vă arate mai lămurit pricina războiului ce a trecut Cu adevărat nimeni Icircntre popoarele cultivate ale veacului nostru srsquoau ivit nenumăraţi icircnvăţători Aceştia


l-au icircndepărtat şi l-au respins pe adevăratul Icircnvăţător Hristos Icircn fiecare zi vorbeau de dimineaţa pacircnă seara unii după alţii de seară pacircnă dimineaţă Fiecare cuvacircnt al lor era minciună şi ademeneală pe calea cea alunecoasă Cum icircl macircncau pe cineva urechile icircndată aceia i le gacircdilau cu cuvintele lor ndash pentru bani pentru onoare pentru putere pentru desfătare Icircnvăţau neicircncetat dar nu au izbu-tit ajunge nicidecum la adevăr Icirci icircnvăţau pe alţii neicircncetat dar nici unul dintre ucenici nu a izbutit să priceapă de la icircnvăţătorii lor ce este adevărul Aşa au dus război neamurile Creştine icircmpotriva adevărului icircnsă se interesau de adevăr Adevărul se retrăsese icircn colibele pescarilor icircn bordeiele ţăranilor icircn peşterile pustnicilor icircn chiliile cuvioşilor icircn sihăstriile călugărilor Icircntregul adevăr se găsea dintotdeauna icircntrrsquoun singur cuvacircnt ndash Hristos

Glasurile uracirct mirositoare ale icircnvăţăturilor mincinoase au otrăvit icircn-treg văzduhul din Apus Au icircnceput să-l otrăvească şi icircn Răsărit Nea-murile păgacircne au icircnceput să se teamă de neamurile Creştine Drepţii au icircnceput să placircngă Icircngerii din ceruri srsquoau macircniat tot pămacircntul srsquoa cutremurat şi asupra neamurilor srsquoa abătut o ploaie de foc ndash pentru ca văzduhul să se cureţe miazma să se risipească şi cerurile cele preacu-rate şi sfinte să se poată apropia de pămacircnt Amin

15Nu trebuie să icircntrebăm ce este adevărul ci cine este adevărul Pilaacutet l-a icircntrebat pe Hristos bdquoCe este adevărulrdquo şi nu a primit nici un răspuns Hristos nu

a vrut să răspundă la o icircntrebare greşită Dacă Pilaacutet ar fi pus icircntre-barea dreaptă bdquoCine este adevărulrdquo ar fi primit răspuns bdquoEu sacircnt adevărulrdquo i-ar fi zis Hristos I-ar fi zis ce le-a zis mai icircnainte şi uce-nicilor bdquoEu sacircnt calea adevărul şi viaţardquo


Icircnţelegeţi fraţilor despre ce vorbesc Vorbesc despre pricini-le bătăii cu care Cel Preaicircnalt loveşte Europa atacirct de des Una din pricinile de căpătacirci este că omenirea eretică Europeană de-a lun-gul a deja mai multor veacuri Icirci pune lui Hristos acea icircntrebare a lui Pilaacutet bdquoCe este adevărulrdquo De cacircnd srsquoau rupt de vechea Biserică apostolească şi drept-slăvitoare ei au icircncetat să se mai icircntrebe bdquoCine este adevărulrdquo Căci dacă ar icircntreba drept bdquoCine este adevărulrdquo ar primi şi răspunsul drept Adevărul e ipostatic nu impersonal Adevărul e Dumnezeu nu un lucru Adevărul este Acela nu acel Acela e adevărul care este icircntotdeauna acelaşi nu acel ce se schimbă neicircncetat Adevărul este Dumnezeu cel icircn trei ipostasuri icircntotdeau-na acelaşi neschimbat nepieritor de sine stătător de necuprins de nebiruit Alfa şi Omega a tot ce viază icircnceputul şi sfacircrşitul a toată zidirea vatra luminii nestinse leagănul vieţii izvorul icircnţelegerii şi al icircnţelepciunii adacircncul nesfacircrşit al nebiruitei puteri icircnălţimea dra-gostei neicircnvinse duh ce icircnsufleţeşte toate cuvacircnt ce toate le zideşte bucurie ce icircntrece cacircntarea pace ce icircntrece icircnţelegerea iscusinţă ce icircntrece toată icircnchipuirea Artistul care pe furnici pe albine pe păsări şi pe oameni icirci icircnvaţă artă

Dumnezeu e adevărul fraţilor Dumnezeu nu un lucruCea mai icircnsemnată deosebire dintre păgacircnism şi Creştinism este

felul cum pun icircntrebarea despre adevăr Păgacircnismul şi cel vechi şi cel nou icircntreabă precum Pilaacutet bdquoCe este adevărulrdquo Creştinismul icircntreabă bdquoCine este adevărulrdquo

Păgacircnii răspundeau şi icircncă răspund bdquoAdevărul este materia primă a tuturor lucrurilor ori aer ori apă ori foc ori pămacircnt ori eter ori număr ori electricitaterdquo

Creştinii răspundeau bdquoHristos este Adevărul Dumnezeu este adevăr nu lucrulrdquo

Adevărul nu se poate afla icircn cele zidite ci icircn Ziditor


Adevărul nu va fi descoperit de cele zidite dacă nu icircl descoperă Ziditorul Icircnsă auziţi şi vă bucuraţi popoare ale pămacircntului Zidi-torul ne-a descoperit adevărul srsquoa arătat icircn trup ca adevăr icircntrupat Le-a spus oamenilor taine negrăite a săvacircrşit fapte nemaiauzite a biruit vrăjmaşi de nebiruit a dăruit credincioşilor comori cereşti nespus de bogate icircn toate cele ce pofteşte inima

Cine este oare acela icircntreabă ereticii Apuseni păgacircnizaţi El este Cel pe care voi l-aţi respins El este Cel pe care l-aţi icircntrebat bdquoCe este adevărulrdquo Şi pentru că El a tăcut şi nu vrsquoa răspuns nimic vrsquoaţi luat după filosofii voştri ghicitori care vrsquoau gacircdilat urechile de icircndată ce acestea au icircnceput să vă mănacircnce El este Cel care a spus Eu spre aceasta mrsquoam născut şi spre aceasta am venit icircn lume ca să mărturisesc pentru adevăr Io 1837 El este blacircndul şi Atotput-ernicul nostru Hristos cel dreptslăvitor tare icircn milostenie şi blacircnd icircn smerenie pe care l-au respins păgacircnii cei vechi şi cei noi ndash cei ce caută adevărul icircn lucruri nu icircn Ziditor cei ce caută o esenţă a lucrurilor ca şi cum lucrurile ar putea avea o esenţă icircn afara Cuvacircntului lui Dumnezeu cei ce şi-au aşezat filosofii pe tronul unde stătea odinioară Hristos cei pentru care cultura preţuieşte mai mult decacirct dreptatea cinstea şi vitejia Icircnţelegeţi acum fraţii mei despre ce vă vorbesc Vorbesc despre pricinile de neicircnlăturat ale războiului mondial ce tocmai a trecut şi despre pricina din care icircncă unul şi mai greu se va abate peste lume ndash dacă lumea nu se va supune adevărului

Lumea srsquoa depărtat de adevăr Ce să mai vorbim de lumea pă-gacircnilor lumea Creştină srsquoa depărtat de adevăr Dar şi un pas mai departe de adevăr icircnseamnă o icircndepărtare kilometrică de dreptate şi de cinste Pentru aceasta lumea Creştină a ajuns neadevărată nedreaptă şi necinstită icircntrrsquoo aşa măsură icircncacirct a icircntrecut popoarele necreştine Din această pricină adevărul cel veşnic a trebuit să


CUPRINS

CUVAcircNTULpărintelui Iustin Pacircrvu IcircN LOC DE PREFAȚĂSCRISORILE 01-11SCRISORILE 12-22SCRISORILE 23-33SCRISORILE 34-44SCRISORILE 45-55SCRISORILE 56-65RUGĂCIUNE către Ierarhia CereascăSCRISORILE 67-77RUGĂCIUNE către sfinţii lui DumnezeuSCRISORILE 79-81RUGĂCIUNE

pagina 005

pagina 006pagina 010pagina 041pagina 071pagina 101pagina 135pagina 167pagina 198

pagina 202pagina 238

pagina 242 pagina 252

NICOLAE AL OHRIDEI ȘI JICEI st

PRIN FEREASTRA TEMNIŢEISFAcircNTUL NICOLAE VELIMIROVICI

traducere Ionuţ Gurgu Sladjana GurguBucurești Predania 2009ISBN 978-973-87621-3-8

I Gurgu Ionuţ (traducător)II Gurgu Sladjana (traducător)

28

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a Romacircniei

După părerea mea Sfacircntul Nicolae Velimirovici este ultimul mare proroc al Creştinătăţii şi dacă noi nu vom da ascultare sfaturilor şi avertismentelor sale vom avea soarta pe care o are poporul Sacircrb icircn această făracircmiţare icircn care se află acum Pentru că ceea ce spune acest sfacircnt poporului Sacircrb este valabil pentru toate popoarele ortodoxe Atunci cacircnd nu se mai mărturiseşte credinţa şi nu este cine să apere valorile credinţei acea credinţă este moartă după cum moartă va fi şi soarta acelui popor

ArhimandritIustin Pacircrvu Mănăstirea Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil ndash Petru Vodă















SCRISORILE

01-11




























ale textului (ned)


















































































































































SCRISORILE

12-22
































































CUPRINS


pagina 005








28
















SCRISORILE

01-11




























ale textului (ned)


















































































































































SCRISORILE

12-22
































































CUPRINS


pagina 005








28





























ale textului (ned)


















































































































































SCRISORILE

12-22
































































CUPRINS


pagina 005








28


















































































































































SCRISORILE

12-22
































































CUPRINS


pagina 005








28

































































CUPRINS


pagina 005








28



pagina 005








28






28


prin fereastra temni ei sfÂntul nicolae velimirovici episcopul ohridei i jicei wudgxfhuhg lqo lpedv...

Documents