primul segment al intestinului subţire, continuând stomacul; situat profund, fiind fixat de peretele abdominal posterior;

Formă:•de potcoavă cu concavitatea în sus şi spre stânga;•în concavitatea duodenului pătrunde capul pancreasului.

Limite: •Superior : separat de stomac prin şanţul duodeno-piloric, în care se află vena prepilorică;•Inferior: flexura duodeno-jejunală.

Împărţire: prezintă patru porţiuni şi trei flexuri (unghiuri).Porneşte de la nivelul pilorului (corespunzător vertebrei L1), se îndreaptă în sus, la dreapta şi posterior pănă la nivelul veziculei biliare, nivel la care se flectează (flexura duodenală superioară); merge de-a lungul capului pancreasului, corespunzător vertebrelor L2 şi L3 până la extremitatea inferioară a rinichiului drept; se flectează din nou (flexura duodenală inferioară) ;se îndreaptă transversal spre stânga, urcând apoi pe flancul stâng a lui L2; formează un unghi ascuţit (flexura duodeno-jejunală).

Porţiuni:prima porţiune (superioară şau bulbul duodenal) se întinde de la nivelul şanţului duodeno-piloric la colul veziculei biliare;a doua porţiune (descendentă) de la colul veziculei biliare la extremitatea inferioară a rinichiului drept. Este încrucişată anterior de mezocolonul transvers; prezintă un segment supramezocolic şi un segment submezocolic.a treia porţiune (inferioară sau orizontală) de la extremitatea inferioară a rinichiului drept la flancul stâng al coloanei vertebrale; este intersectată anterior de inserţia mezenterului; prezintă un segment situat la dreapta mezenterului şi un segment situat la stânga mezenterului.a patra porţiune (ascendentă) urcă pe flancul stâng a lui L2.

Proiecţie: corespunde epigastrului şi zonei ombilicale.

Superior: plan orizontal dus prin extremitatea anterioară a coastelor 8.

Inferior: plan orizontal prin ombilic.

Dreapta: plan sagital ce trece la aproximativ 3-4 laturi de deget de linia mediană.

Stânga: plan sagital ce trece la aproximativ două laturi de deget de linia mediană.

Mijloace de fixare:•Presa abdominală;•Peritoneul;•Mezocolonul transvers;•Ductele coledoc şi pancreatic;•Vene şi nervi;•Muşchiul suspensor al duodenului: suspendă flexura duodeno-jejunală la pilierul stâng al diafragmului şi la ţesutul conjunctiv din jurul trunchiului celiac şi artera mezenterică superioară. Prin acest muşchi, flexura duodeno-jejunală, este considerată unul din punctele cele mai fixe.

Raporturi: duodenul, pancreasul şi ductul coledoc formează un complex şi vin în raport cu fascia de coalescenţă retroduodeno-pancreatică a lui Treiz (lamă de ţesut conjunctiv între duoden, pancreas şi peretele abdominal posterior). 

Porţiunea I:Anterior: lobul pătrat al ficatului şi colul veziculei biliare;Posterior: în porţiunea juxtapilorică se insinuiază vestibulul bursei omentale; este încrucişată de ductul coledoc, vena portă şi artera gastro-duodenală;Superior: se inseră omentul mic; această faţă va delimita inferior orificiul epiploic (hiatusul lui Winslow);Inferior: capul pancreasului, omentul mare.Porţiunea II:Anterior: este încrucişată de mezocolonul transvers rezultând două segmente:

supramezocolic: raporturi cu faţa viscerală a ficatului, vezicula biliară, extremitatea dreaptă a colonului transvers;

submezocolic: raport cu ansele intestinale.Posterior: faţa anterioară a rinichiului drept, pediculul renal, vena cavă inferioară; între duoden şi aceste organe se interpune fascia retroduodeno-pancreatică a lui Treiz;Medial (faţa stângă): capul pancreasului; la acest nivel pătrund ductele excretoare ale pancreasului şi ficatului;Lateral (faţa dreaptă): ca şi faţa anterioară prezintă două segmente:

supramezocolic: are raport cu ficatul pe care lasă o amprentă;submezocolic: are raport cu colonul ascendent.

Porţiunea III:•anterior: este încrucişată de inserţia mezenterului şi are raport cu vasele mezenterice superioare;•posterior: prin intermediul fasciei retroduodeno-pancreatică a lui Treiz are raport cu aorta, vena cavă inferioară şi coloana vertebrală;•superior: capul pancreasului;•inferior: ansele intestinale.Porţiunea IV:•anterior: mezocolonul transvers; prin intermediul acestuia şi separat de bursa omentală are raport cu faţa posterioară a corpului stomacului şi antrul piloric,•posterior: vasele renale drepte şi vasele ovariene sau testiculare drepte;•medial (dreapta) aorta, procesul uncinat al pancreasului şi rădăcina mezenterului;•lateral (stânga): marginea medială a rinichiului stâng; între cele două organe se se formează arcul vascular a lui Treiz (format din artera colică stângă şi vena mezenterică inferioară).

Flexura duodeno-jejunală:•superior: rădăcina mezocolonului transvers şi faţa inferioară a corpului pancreasului;•dreapta: L2•stânga: rinichiul stâng de care este separat prin arcul vascular a lui Treiz;•posterior: stâlpul stâng al diafragmului.

Structură:•tunica seroasă (peritoneul):

prima jumătate a porţiunii I este învelită în întregime de peritoneu; în rest duodenul este extraperitoneal, fiin acoperit de seroasă numai pe faţa sa anterioară;

porţiunea II este întretăiată de mezocolonul transvers;

porţiunea III este întretăiată de inserţia mezenterului; peritoneul din vecinătatea duodenului formează o serie de recesuri: recesul duodenal superior, recesul duodenal inferior, recesul paraduodenal şi recesul retroduodenal;

•tunica subseroasă: lamă de ţesut conjunctiv lax;•tunica musculară prezintă două straturi: extern format din fibre musculare netede şi intern format din fibre musculare circulare;•tunica submucoasă: ţesut elastic lax; formează axul conjunctiv al plicilor circulare; conţine vase sangvine şi linfatice, nervi, plex Meissner, foliculi limfoizi; la acest nivel pătrund glandele Brunner;

•tunica mucoasă: plici circulare Kerkning şi vilozităţi intestinale. •Plicile circulare lipsesc în porţiunea superioară a duodenului. În partea medială a peretelui posterior al porţiunii descendente se găseşte o cută longitudinală a mucoasei numită plica longitudinală a duodenului şi dispusă perpendicular pe plicile circulare. •Această cută este determinată de trecerea prin peretele duodenului a ductelor coledoc şi pancreatic. •La extremitatea inferioară a plicii longitudinale se află o proeminenţă numită papila duodenală mare pe care se deschid împreună ductele coledoc şi pancreatic. •La aproximativ 3 cm mai sus de plica longitudinală se află papila duodenală mică, prin care se deschide ductul pancreatic accesor.

Vascularizaţia:Arterele:

din artera gastro-duodenală pleacă două artere pancreatico-duodenale superioare; din artera mezenterică superioară pleacă două artere pancreatico-duodenale inferioare;aceste ramuri se anastomozează şi formează două arcade în jurul capului pancreasului

din care se desprind ramuri pentru duoden şi pancreas.porţiunea I este mai puţin vascularizată; va primi ramuri din arterele supra şi retro-

duodenale (ramuri din artera gastro-duodenală).Venele:

vor însoţi arterele, formându-se vene pancreatico-duodenale ce se varsă în vena mezenterică superioară sau direct în vena portă; există o venă mică, vena prepilorică, situată în şanţul duodeno-piloric.

Limfaticele: ajung la noduri limfatice hepatice şi celiace.

Inervaţia: porţiunea superioară primeşte filete din nervii destinaţi ficatului; celelalte porţiuni din plexul celiac; filete nervoase pătrund în peretele duodenal şi formează două plexuri (mezenteric şi submucos).