primĂria municipiului galaȚi · primĂria municipiului galaȚi instituȚia arhitect Șef...
TRANSCRIPT
PRIMĂRIA MUNICIPIULUI GALAȚI INSTITUȚIA ARHITECT ȘEF COMPARTIMENT BANCA DE DATE GIS Tel: +40 0236 307.723 Fax: +40 0236 461 460 e-mail: [email protected]
Întocmit de S.C. GRUPUL DE MĂSURĂTORI SI DIAGNOZĂ S.R.L. GALAŢI
RAPORT B
DATE DE INTRARE
UTILIZATE ÎN PROCESUL DE CARTARE A ZGOMOTULUI PENTRU MUNICIPIUL GALAŢI
2017
PRIMĂRIA MUNICIPIULUI GALAȚI INSTITUȚIA ARHITECT ȘEF COMPARTIMENT BANCA DE DATE GIS Tel: +40 0236 307.723 Fax: +40 0236 461 460 e-mail: [email protected]
Întocmit de S.C. GRUPUL DE MĂSURĂTORI SI DIAGNOZĂ S.R.L. GALAŢI
RAPORT TEHNIC REVIZUIT
TITLU: REVIZUIRE HARTI DE ZGOMOT DESTINATE GESTIONARII ZGOMOTULUI SI A EFECTELOR ACESTUIA PENTRU MUNICIPIUL GALAŢI
BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI GALATI
AUTORI: Drd.ing. Radu BOSOANCĂ, MSc SC GRUPUL DE
MASURATORI SI
DIAGNOZA SRL GALATI APROBAT: Dr.ing. Ioan BOSOANCĂ
STADIUL DOCUMENTULUI
Stadiul Descriere Data
RAPORT FINAL Secţiunea B REVIZUIT
REVIZUIRE DATE DE INTRARE UTILIZATE ÎN PROCESUL DE CARTARE A ZGOMOTULUI PENTRU MUNICIPIUL GALAŢI 21.07.2017
SCOPUL REVIZUIRII RAPORTULUI:
Revizuirea documentației realizate de către Primăria Municipiului Galați în 2012.
Conform HG 321/2005 referitoare la evaluarea si gestionarea zgomotului ambiant,
modificată și completată ulterior de HG 1260/2012, republicată, consultantul trebuie să
prezinte datele de intrare în vederea implementării Directivei Europene 2002/49CE din
25 iunie 2002 de realizare a hărților de zgomot și a hărților strategice de zgomot pentru
sursele de zgomot din aria cartata, precizia, modul de utilizare și sursa acestora pentru
zgomotul industrial, rutier, feroviar și portuar din interiorul aglomerărilor.
Raportul de fata este revizuit în conformitate cu cerințele din OM 1830/2007
pentru aprobarea Ghidului de realizare analizare si evaluare a hărților strategice de
zgomot și Ordinul Ministrului Mediului și Gospodăririi Apelor 678/30.06.2006, pentru
aprobarea Ghidului privind metodele interimare de calcul a indicatorilor de zgomot
pentru zgomotul produs de activitățile din zonele industriale, de traficul rutier,
feroviar și aerian din vecinătatea aeroporturilor.
3
CUPRINS 1 REVIZUIRE INFORMAŢII GENERALE ..........................................................................4
1.1 AUTORITATEA RESPONSABILĂ.......................................................................... 4 1.2 CADRUL LEGISLATIV ŞI METODE DE CALCUL .................................................. 4 1.3 SURSE DE OBŢINERE A DATELOR .................................................................... 7 1.3.1 descrierea programelor de reducere a zgomotului realizate anterior ......................... 7 1.4 DESCRIEREA Aglomerarii urbane Municipiul GALAŢI..........................................21
1.4.1 Alte informaţii privind MUNICIPIUL Galaţi ..............................................................23 1.4.2 Limita de cartare a Municipiului Galaţi ....................................................................30
1.5 REVIZUIRE SURSE DE ZGOMOT ŞI OBIECTE DE CARTAT .............................31 2 REVIZIA DATELOR DE INTRARE ŞI A METODOLOGIEI DE COLECTARE .............. 33
2.1 REVIZUIRE DATE TOPOGRAFICE ŞI DEMOGRAFICE ......................................33 2.1.1 Surse de date pentru harta de bază a Municipiului Galaţi ......................................33 2.1.2 Înălţimea clădirilor ..................................................................................................33 2.1.3 Forma clădirilor ......................................................................................................34
2.2 INVENTARIERE, COLECTARE DATE ŞI MODELARE SURSE DE ZGOMOT .....34 2.2.1 Date necesare pentru modelarea zgomotului produs de sursele INDUSTRIALE ...35 2.2.2 Date necesare pentru modelarea zgomotului produs de traficul RUTIER ...............35 2.2.3 Revizuire date necesare modelării zgomotului produs de traficul FEROVIAR ........36 2.2.4 Date colectate din masurarile din teren. .................................................................37
2.3 REVIZUIRE REZULTATE OBŢINUTE PRIN MODELARE ACUSTICĂ .................41 2.4 DESCRIEREA PROGRAMULUI DE CARTARE....................................................41
3 REVIZUIRE INFORMAŢII SPECIFICE ........................................................................ 44 3.1 HARTA DE BAZĂ: HARTA GIS ............................................................................44 3.2 DATE DE INTRARE CONFORM ANEXEI 1 OM 1830 ..........................................44
3.2.1 Date de intrare privind sursele industriale ..............................................................44 3.2.2 Date de intrare privind traficul rutier (Etapa - PLANURI DE ACŢIUNE) .................44 3.2.3 Date de intrare privind traficul feroviar (Etapa - PLANURI DE ACŢIUNE) ..............44 3.2.4 Date de validare a hărţii .........................................................................................45 3.2.5 Rezultate privind expunerea populaţiei ..................................................................45
3.3 DATE UTILIZATE ÎN CONFIGURAREA PROGRAMULUI IMMI ver. 2016 ............45 3.3.1 Indicatorii de zgomot ..............................................................................................45 3.3.2 Intervale de timp ....................................................................................................45 3.3.3 Dimensiune grid minim...........................................................................................45 3.3.4 Înălţime receptor ....................................................................................................46 3.3.5 Receptori la faţade .................................................................................................46 3.3.6 Reflexii ...................................................................................................................46 3.3.7 Atenuare la sol, G, a hărţilor întocmite ...................................................................46 3.3.8 Absorbţia atmosferică ............................................................................................46 3.3.9 Condiţii meteorologice ...........................................................................................46
3.4 REVIZUIREA METODOLOGIEI DE OBŢINERE A DATELOR ..............................47 3.5 DISTRIBUŢIA NR. DE LOCUINŢE ŞI LOCUITORI EXPUŞI LA ZGOMOT ............48 3.6 REVIZUIREA ACURATEŢEI ŞI MODULUI DE UTILIZARE A DATELOR ..............49 3.7 REVIZUIREA VALORILOR LIMITĂ CONSIDERATE LA ELABORAREA PLANURILOR DE ACŢIUNE ............................................................................................52
4 BIBLIOGRAFIE ............................................................................................................ 52
4
Raportul conţine descrierea datelor de intrare utilizate în procesul de cartare a zgomotului produs de sursele de zgomot (surse industriale, trafic auto, tramvaie etc...) din interiorul aglomerarii urbane MUNICIPIUL Galati, în conformitate cu OM 1830/2007 pentru aprobarea Ghidului privind realizarea, analizarea şi evaluarea hărţilor strategice de zgomot, paragraful 4.2: Descrierea conţinutului rapoartelor transmise către agenţiile regionale de protecţia mediului. (Fişier: RAPOARTE HSZ: B_RAPORT DATE DE
INTRARE).
1 REVIZUIRE INFORMAŢII GENERALE
1.1 AUTORITATEA RESPONSABILĂ Autoritatea responsabilă conform Hotărârii 1260/2012 pentru revizuirea Hărţilor
strategice de zgomot şi Planurilor de acţiune ale aglomerarii Municipiul Galati este Primaria
Municipiului Galati.
Conform Caietului de sarcini, revizuirea acestor hărţi se va realiza pe baza unor hărţi
ataşate acestora şi a unei hărţi digitale obţinute la cerere. Celelalte date au fost produse în
procesul de elaborare pe baza informaţiilor oficiale disponibile şi pe baza măsurărilor, pentru
obţinerea hărţilor GIS cu o acurateţe cât mai ridicată şi pentru ca, de asemenea, calculul să
garanteze o modelare adecvată a nivelului de zgomot şi a estimării populaţiei din Municipiul
Galati supusă benzilor izofone solicitate în Caietul de sarcini în conformitate cu legislaţia
românească şi europeană în vigoare.
1.2 CADRUL LEGISLATIV ŞI METODE DE CALCUL Documentele legislative care constituie elementele de ghidare în elaborarea hărţilor
strategice de zgomot şi elaborarea planurilor de acţiune ale Municipiului Galati sunt:
1. Directiva 2002/49CE din 25 iunie 2002 şi Recomandarea Comisiei din 6 August
2003 (2003/613/EC) cu privire la liniile directoare pentru revizuirea metodelor interimare de
calcul pentru zgomotul industrial, zgomotul aeroportuar, zgomotul traficului rutier şi feroviar,
precum şi datele de emisie aferente (EN).
2. Hotărârea 321/2005 republicată în 2008 modificată şi completată de HG 1260/2012 privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiant.
3. HOTĂRÂRE nr. 1.260 din 12 decembrie 2012 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 321/2005 privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiant publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 15 din 9 ianuarie 2013.
4. HOTĂRÂREA Nr. 944/2016 din 15 decembrie 2016 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 321/2005 privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiant.
5
5. OM 678/1344/915/1397 din 2006 pentru aprobarea „Ghidului privind metodele
interimare de calcul a indicatorilor de zgomot pentru zgomotul produs de activităţile din zonele industriale, de traficul rutier, feroviar şi aerian din vecinătatea aeroporturilor”.
6. OM 1830/2007 pentru aprobarea „Ghidului privind realizarea, analizarea şi evaluarea
hărţilor strategice de zgomot”.
7. OM nr. 152/558/532-2008 pentru aprobarea Ghidului privind adoptarea valorilor limită
şi a modului de aplicare a acestora atunci când se elaborează planurile de acţiune pentru
indicatorii Lzsn şi Lnoapte în cazul zgomotului produs de traficul rutier pe drumurile principale
şi în aglomerări, traficul feroviar pe căile principale şi în aglomerări, traficul aerian pe
aeroporturile mari şi/sau urbane şi pentru zgomotul produs în zonele aglomerări unde se
desfăşoară actoivităţile industriale prevăzute în anexa nr.1 la O.U.G nr. 152/2005 privind
prevenirea şi controlul integrat al poluării aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 84/2006. (publicat în MO 531/2008, pag.9-11);
8. WG-AEN’s Good Practice Guide and the Implications for Acustics [11];
9. Good Practice Guide for Strategic Noise Mapping and the Production of Associated Data on Noise Exposure: • Metodele de calcul folosite sunt în conformitate cu recomandările din standardele
pentru modelarea zgomotului produs de traficul rutier, feroviar şi industrie:
9.1 Methodologic guide Road noise prediction, 1 – Calculating sound emissions from
road traffic, June 2009. (Metoda franceză NMPB 2008 SETRA -CERTU);
9.2 Methodologic guide Road noise prediction, 2 – Noise propagation computation
method including meteorogical effect, June 2009 (Metoda franceză NMPB 2008 SETRA -
CERTU);
9.3 Standardul francez XP S31-133 - Trafic rutier; 9.4 Metoda olandeză SRM II – 1996 (The Netherlands national computation method
published in ‘Reken- en Meetvoorschrift Railverkeerslawaai ’96, Ministerie
Volkshuisvesting, Ruimtelijke Ordening en Milieubeheer, 20 November 1996’) - Trafic feroviar; 9.5 SR ISO 8297:1999/C1 ‘‘Acustica – Determinarea nivelurilor de putere acustică pentru
uzinele industriale cu multe surse, pentru evaluarea nivelurilor de presiune acustică în
mediul înconjurător – Metoda tehnică;
9.6 SR ISO 9613 – 2006 Acustica - Atenuarea sunetului propagat in aer liber. Partea 2:
Metoda generala de calcul. (www.anpm.ro/anpm_resources/migrated.../56077_
Standarde%20zgomot.doc);
9.7 SR EN ISO 3744 : 1997 “Acustica – Determinarea nivelurilor de putere acustică ale
surselor de zgomot utilizând presiunea acustică. Metoda tehnică în condiţii apropiate de
cele ale unui câmp liber, deasupra unui plan reflectant.”
6
9.8 SR EN ISO 3746 : 1998 “Acustica – Determinarea nivelurilor de putere a acustică ale
surselor de zgomot utilizând presiunea acustică. Metoda de control care utilizează o
suprafaţă de măsurare înconjurătoare, deasupra unui plan reflectant”;
DATE GEO:DATE ACUSTICE:
DATE METEO LOCALE:
PARAMETRII DE CALCUL:PARAMETRII DE
CARTOGRAFIERE:
ETAPE DE CALCUL:
REZULTATE:
TopoCladiri
InfrastructuraProtectie anti-zgomot
Segmentare drumVolume traffic
Viteze circulatiePonderi vehicule grele si usoare
Tip suprafata drumCaracteristici cale ferata
Numar trenuriInfrastructura
Protectie anti-zgomot
Roza vanturilorUmiditate
Temperatura
Densitatea liniilor izofoneNumarul de reflexii
Lungimea maxima a traseelor
Densitatea punctelor receptor
Emisii sonoreTrasee sonore
Atenuari
Niveluri sonore la receptori
Harti de zgomotHarti de conflict
Harti de diferentaExpunere populatie
Figura 1.1: Harta fluxului realizării hărţilor de zgomot
Lista bibliografică din acest raport oferă indicii asupra surselor de informare utilizate
pentru revizuirea şi actualizarea Hărţilor strategice de zgomot şi Planurilor de acţiune ale
Municipiului Galati, rezultatele ştiinţifice ale unor proiecte europene [10, 13, 15, 21] precum şi
ale cercetărilor universitare din domeniul ingineriei transporturilor şi ingineriei mecanice.
Revizuirea hărţilor strategice de zgomot pentru MUNICIPIUL Galati are la bază
etapele conţinute în organigrama generală prezentată în Figura 1.1 pentru sursele de zgomot
principale identificate în aglomerarea urbană Municipiul Galati.
În procesul de cartare a zgomotului în Municipiului Galati au fost luate în considerare
aspectele recomandate în Ghidul elaborat în cadrul proiectului [12] şi anume:
- Cadrul legislativ, responsabilităţile şi actorii implicaţi;
- Limitele zonei de cartare şi sursele;
- Cartarea strategică a zgomotului;
- Analiza hărţilor strategice de zgomot;
- Planurile de acţiune;
- Sistemul de management integrat al zgomotului.
7
1.3 SURSE DE OBŢINERE A DATELOR - Primăria municipiului Galati (hartile GIS);
- OpenStreetMap;
- ArcView Online;
- GoogleEarth;
- Consiliul Judeţean Galati: Plan Urbanistic General Galati;
- Institutul Naţional de Statistică, Direcţia Judeţeană de Statistică, Galati.
- Alte surse mentionate in bibliografie: diverse site-uri de specialitate etc...
1.3.1 DESCRIEREA PROGRAMELOR DE REDUCERE A ZGOMOTULUI REALIZATE ANTERIOR
Deja sunt în vigoare, conform recomandărilor Enviro Consult Bucureşti - Plan de acțiune pentru prevenirea și reducerea zgomotului industrial produs de MUNICIPIUL GALAȚI – Noiembrie 2013, pag.23:
1. Denumire proiect: Modernizare Strada Basarabiei între Piaţa Energiei şi B-dul George Coşbuc: - Linie de finanţare POR 2007 - 2013: Axa prioritară 2 "Îmbunătăţirea infrastructurii de
transport regionale şi locale" - Domeniul major de intervenţie 2.1 - COD SMIS 1484;
- Stadiul proiectului: finalizat; măsură oportună.
2. Denumire proiect: Canalizarea şi epurarea apelor uzate Proiectul viza indirect reducerea zgomotului ambiental prin aplicarea unor măsuri luate de autoritaţile municipale privind îndepartarea surselor de poluare locale. Astfel, prin
refacerea suprafeţei asfaltice în urma refacerii reţelei de canalizare, se îndepărtează
defectele suprafeţelor de rulare rutiere dar în acelaşi timp şi una din sursele de degradare a
acestora – infiltrarea apelor într-un subsol leossoid macroporos, sensibil la umezire;
- Stadiul proiectului: finalizat; măsură oportună.
3. Denumire proiect: Studiul de Circulaţie întocmit de Search Corporation
Principalele propuneri şi reglementări de circulaţie constau din:
- realizarea de noi parcări pentru descongestionarea circulaţiei şi scăderea riscurilor de
accidente (în zona str. Brăilei – str. Domnească)
- extinderea pietonalului existent
- amenajarea intersecţiilor indicate în Studiul de Circulaţie (intersecţia străzii Traian cu str.
Eroilor şi cu str. Radu Negru, intersecţiile Străzii Domnească cu străzile: Basarabiei, Radu
Negru, Brăilei, Gării, Eroilor)
- îmbunătăţirea siguranţei şi fluenţei traficului prin dotări aferente circulaţiei (semnalizare)
8
- Stadiul proiectului: în curs de implementare; măsură oportună.
4. Denumire proiect : Modernizarea Grădinii Publice din municipiul Galaţi Linie de finanţare POR 2007 - 2013:
Axa prioritara 1 "Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor - poli urbani de crestere"; Domeniul
major de interventie 1.1 "Planuri integrate de dezvoltare urbana", sub-domeniul "Poli de
dezvoltare urbana" - COD SMIS 13509
Obiectivul specific consta în cresterea calitatii mediului de recreere din Gradina Publica prin
realizarea lucrarilor de modernizare a parcului.
Stadiul proiectului: finalizat; măsură oportună. 1.3.2 ACŢIUNILE PE CARE AUTORITĂŢILE COMPETENTE INTENŢIONEAZĂ SĂ LE IA ÎN URMĂTORII 5 ANI, INCLUSIV MĂSURILE DE CONSERVARE A ZONELOR LINIŞTITE: 1. Montare de panouri fonice (reflectorizante sau absorbante)
Avand în vedere faptul ca pe străzile unde s-au evidentiat depasiri ale limitelor admise
configuratia străzilor nu permite montarea de astfel de panouri, acest tip de masura nu va fi
luat în considerare; măsură oportună dar nefezabilă până acum.
2. Planificarea traficului, temporizare trafic
2.1: Plan Urbanistic Zonal - Faleza Dunării / August 2012:
Descriere: interzicerea virajului la stânga dinspre DN22E catre bac, manevra care se va
putea realiza în sensul giratoriu, în intersectia cu str. Saturn, DN22E şi b-dul. Dunărea.
Efecte de reducere a zgomotului şi a reducerii numarului de persoane expuse la zgomot: efecte nesemnificative, traficul ramane acelasi. Stadiul realizării: finalizat; măsură oportună.
2.2: Plan Urbanistic Zonal - Faleza Dunării / August 2012:
Descriere: Intersectia b-dul. Galaţi – acces Selgros/Universitatea Danubius, situata la intrarea
în municipiul Galaţi pe DN22B Braila este o intersectie semaforizata, care permite accesul în
zona comerciala Selgros – Auchan.
Efecte de reducere a zgomotului şi a reducerii numarului de persoane expuse la zgomot: efecte totuşi reduse, traficul ramane acelasi. Stadiul realizării: finalizat; măsură oportună.
2.3: Plan Urbanistic Zonal - Faleza Dunării / August 2012:
Descriere: Intersectiile str. Saturn – acces strand şi str. Saturn – str. Stadionului sunt
reglementate în PUZ, strazile Saturn şi Galaţi, fiind propuse ca giratii, iar str. Saturn este
propusa a avea un profil de 4 benzi (4 x 3,5m) cu trotuare de 1,5 m de o parte şi cealalta.
9
Efecte de reducere a zgomotului şi a reducerii numarului de persoane expuse la zgomot: efecte nesemnificative, traficul ramane acelasi. Stadiul realizării: in curs d implementare; măsură oportună.
3. Realizarea unor străzi numai pentru pietoni Descriere: infintarea de sectoare de circulatie pietonala, accesul autovehiculelor fiind interzis;
Efecte de reducere a zgomotului şi a reducerii numarului de persoane expuse la zgomot: în situatia în care aceasta masura poate fi implementata, pe străzile unde s-au
identificat depasiri, aceasta poate duce la reducerea expunerii la zgomot a locuitorilor din
zona. Totuşi efectul este realativ în sensul că traficul se deviază pe str. Armata Poporului deci
efectul poluării sonore nu este eliminat ci doar deviat pe o stradă paralelă, la 400- 500 m
depărtare dar care trece chiar prin cartierele Mazepa 1 şi Mazepa 2. Stadiul realizării: realizare incompletă, în sensul ca s-a realizat doar pe Aleea Faleza Dunării şi pe b-dul. Marii Uniri Pe această din urmă stradă întreruperea traficului se
realizează intermittent, cu ocazia unor evenimente culturale şi/sau religioase de ex. Sf.
Andrei,1 Decembrie etc; măsură oportună.
4. Alegerea surselor mai silenţioase - dezvoltarea unui sistem de transport în comun fiabil, modern Scopul este dezvoltarea unui sistem de transport în comun fiabil, modern, cu trasee destinate
exclusiv mijloacelor de transport în comun astfel incat sa fie incurajat transportul în comun în
dauna transportului cu autovehicul propriu; în aceeaşi idee s-a renunţat complet la transportul
cu microbuze de tip maxi-taxi rămânând doar transportul cu trolee, autobuze şi tramvaie:
4.1: Studiu de Fundamentare privind Organizarea Circulaţiei şi Transporturilor pentru proiect: “Elaborarea Planului Urbanistic Zonal pentru Zonele Construite Protejate ale Municipiului Galaţi” Proiect Nr. 73888 / Noiembrie 2011 Descriere: Sistemul de transport public
Printre cerinţele impuse transporturilor se numără:
- confortul călătoriei;
- diminuarea zgomotului (diferite metode de antifonare a vehiculelor precum şi realizarea unor
sisteme de propulsie cât mai silenţioase);
- reducerea poluării mediului înconjurător, transporturile reprezentând unul din factorii de
poluare a mediului înconjurătornu numai din punct de vedere fonic.
Stadiul realizării: în curs de implementare; măsură oportună. 4.2: Plan Urbanistic Zonal - Faleza Dunării / August 2012 Descriere: - În perspectiva dezvoltarii zonei falezei, a crearii de centre de interes atât pe faleza
superioara, cât şi pe cea inferioara, va fi cu siguranta necesara extinderea retelei de
10
transport public pentru a putea prelua noile cereri. Transportul colectiv ar putea înlocui în
mare parte transportul individual, contribuind la relaxarea traficului.
- la achizitionarea de noi vehicule de transport public trebuie avut în vederea ca acestea
sa fie adaptate în vederea asigurarii transportului persoanelor care folosesc carucioare.
- pentru deplasare şi în masura posibilitatilor tehnice existente, adaptarea mijloacelor de
transport în comun aflate în circulatie în acest scop.
Stadiul realizării: în curs de implementare; măsură oportună.
Alte masuri: Reducerea timpului de transport şi cresterea sigurantei traficului Proiecte:
- - innoirea parcului de autovehicule de transport în comun, mai silenţioase, cu norme de
emisii de noxe ecologice, mai reduse;
- - Introducerea unui sistem de monitorizare şi gestionare a traficului /automatizarea
schimbatoarelor de cale pe toate zonele strangulate;
- - Proiecte de modernizare a transportului public în comun;
- - Elaborarea şi implementarea unor proiecte de infrastructura a drumurilor, pasarelelor,
podurilor, sensurilor giratorii;
- - Proiecte de realizare a unei infrastructuri rutiere adecvate pentru mijloacele auto în
mediul urban: ex. crearea de parcaje sub şi supraterane în cartiere şi pericentral;
crearea de cai de rulaj separate pentru mijloacele auto de deplasare în comun.
- - Reducerea traficului greu în oras nu se poate realiza fara o inlocuire a parcului de
autobuze cu unele moderne, silentioase.
- Stadiul excuţiei: partial finalizate si/sau în curs de implementare ; măsuri oportune.
5. Măsuri tehnice la nivelul surselor de zgomot; Descriere: norme de inspectie tehnica a autovehiculelor ce asigura transportul în comun,
pentru a asigura nivelul de producere şi transmitere a zgomotului în parametrii de fabricatie.
Stadiul realizării: în curs de implementare; măsură oportună. 6. Masuri de management de trafic Descriere proiect: „Sisteme inteligente pentru managementul traficului in vederea cresterii
fluentei si sigurantei circulatiei si a prevenirii criminalitatii” - Propuneri de soluţii. Elaborarea
Planului de Organizare a Circulaţiei”, Martie 2013, Smart Telecom Consulting SRL.
Proiectul propune optimizarea circulatiei pentru traficul rutier prin implementarea, pe anumite
axe principale, a solutiilor de tip: Unda verde si/sau sistem adaptiv de trafic. Soluţiile finale propuse în studiu sunt:
11
6.1. Axa Brăilei – George Coşbuc - tronson adaptiv;
- viteza medie de circulatie creste cu 16%.
6.2. Axa B-dul Siderurgiştilor – B-dul 1 Decembrie 1918 – B-dul Traian Vuia – Henri Coandă - tronson 1 undă verde;
- viteza medie de circulatie creste 10%.
6.3. Axa Str. Brăilei (de la intersecţia cu Bd. George Coşbuc) – str. Domnească - str. Prundului – str. Traian (nord) - tronson 2 undă verde;
- viteza medie de circulatie creste 8%.
6.4. Axa str. Basarabiei intre str. Siderurgiştilor şi intersectia cu str. Domnească
- sistem adaptiv;
- viteza medie de circulatie creste 12%.
Stadiul realizării: finalizat; măsuri oportune.
7. Masuri de infrastructura de trafic rutier; măsuri de reducere a transmiterii zgomotului: Masura 1: Modernizare str. Traian între Metro şi str. Brăilei - drum şi cale de rulare Descriere: Consiliul Local al municipiului Galati intentioneaza sa realizeze modernizarea
strazii Traian pe toata lungimea ei, între magazinul METRO si strada Brailei, inclusiv liniile de
tramvai cu toate elementele componente (retea de contact, alimentare cu energie).
Lungime tronson drum: 6040.49 m.
7.1. Sectorul de drum: Piaţa 30 Decembrie – strada Basarabiei:
Masuri prevazute: - Platforma liniilor de tramvai se menţine în axul străzii cu aceleaşi elemente de traseu;
- refacerea sistemului rutier existent pe benzile laterale cu strat de uzura 4 cm MASF 16;
7.2 Tronsonul Strada Brailei – Strada Tecuci strat de uzura MASF 16;
7.3 Tronsonul Strada Tecuci – intersectia Piata 30 Decembrie strat de uzura 4 cm MASF 16;
7.4 Tronsonul Strada Basarabiei – Strada Rizer se va turna un strat de uzura MASF 16;
7.5 Tronsonul Strada Rizer – Strada Venus;
- demontarea liniei de tramvai ramase, cuprinsa intre strada Venus si Piata Rizer pe o lungime
de 1119 m.
- se va aplica strat de uzura 4 cm MASF 16;
7.6 Tronsonul Strada Venus – Strada Stefan cel Mare:
- Intersectia cu solutia sens giratoriu
- se va asterne 4 cm strat de uzura MASF 16
7.7 Tronsonul Strada Stefan cel Mare – Metro: se vor turna 4 cm strat de uzura MASF 16;
12
7.8 Tronsonul Strada Alexandru Macelaru: se va aplica strat de uzura 4 cm beton asfaltic
MASF16.
Se va reabilita banda laterala existenta catre Strada Cosbuc, se va asterne un strat de beton
asfaltic MASF 16 de 4 cm grosime.
Efectele aşteptate (de reducere a zgomotului şi a reducerii numarului de persoane expuse
la zgomot): scăderea semnificativă a numărului total de persoane afectate, respectiv a
numărului de persoane expuse la niveluri peste limită (reducerea cu 90% pentru Lzsn
respectiv 80% pentru Lnoapte).
Stadiul realizării: în curs de implementare măsură oportună.
Alte masuri: Descriere: refacere şi intretinere de aliniamente de gard viu în zonele de agrement invecinate
arealelor de circulatie rutiera;
Stadiul realizării: în curs de implementare măsură oportună. 8. Masuri de dezvoltare a pistelor de biciclisti 8.1 PLAN URBANISTIC ZONAL - FALEZA DUNARII / August 2012 Descriere: Pe străzile George Coşbuc şi Regiment 11 Siret se propune înfiinţarea unor piste simple de
biciclisti şi pe trotuarele opuse, pentru a asigura ambele sensuri de circulatie.
Pentru continuitate, se propune amenajarea unei piste simple de biciclisti pe zona îngustata a
str. Marea Unire, pe lânga Gradina Botanica şi pe DN22E pâna la racordarea cu pista de pe
Aleea Faleza Dunării.
Se va putea astfel realiza o reţea de trasee pentru biciclisti care sa aiba continuitate şi sa
deserveasca polii de interes a zonei (Plansa 1.6.5: Piste pentru biciclisti şi alei pietonale
majore – sc. 1/5.000), astfel:
- pista dubla de 2,5 m pe faleza inferioara, cu renuntarea la pista speciala pentru role si
prelungirea pistei de biciclete catre accesul dintre str. Navelor şi Palatul Navigatiei;
- pista dubla de 2,5 m pe faleza superioara încadrata de copaci, prin modificarea
profilului străzii;
- piste simple de 1,5 m (câte una pe fiecare sens de mers) pe ambele trotuare ale str.
George Cosbuc, pâna la intersectia cu str. Regimentul 11 Siret;
- piste simple de 1,5 m (câte una pe fiecare sens de mers) pe ambele trotuare ale str.
Regimentul 11 Siret;
- pista simpla de 1,5 m pe str. Marea Unire, pe lânga Gradina Botanica, pâna la
intersectia cu DN22E (acces bac);
13
- pista simpla de 1,5 m pe drumul de acces la bac, pâna la racordarea cu pista existenta
pe faleza inferioara;
- pista simpla de 1,5 m pe DN22E, din intersectia cu str. Marea Unire, pe trotuarul
dinspre Autoservice Ivas, continuata pe str. Saturn;
- pista dubla de 2 m pe accesul la strandul Valurile Dunarii, pornind din intersectia cu str.
Saturn;
- pista simpla de 1,5 m pe str. Saturn, pe strada propusa ca legatura cu bd. Dunarea, pe
bd. Dunarea şi prin cartierul Micro 21 pâna în parcul Micro 21;
- pista simpla (1,2 – 1,5 m) prin Parcul Micro 21 şi pe lânga gardul unitatii militare,
urmând curbele de nivel pâna la coborârea în viitoarea zona de agrement de pe malul
Dunarii / Siretului; aceasta pista va trebui semnalizata cu indicatoare care sa
avertizeze asupra nivelului de dificultate al traseului datorat pantelor existente;
- piste simple de 1,5 m care sa formeze circuite în zona de agrement.
- Stadiul realizării: în curs de implementare; măsură oportună. 8.2 Modernizare strada Traian intre Metro şi strada Brăilei - drum si cale de rulare Descriere: Nr. proiect 632/D1 In cadrul proiectului s-a prevazut amenajarea de piste de biciclisti pe trotuare pe o lungime de
5,5 km. Acestea vor fi semnalizate prin marcaje longitudinale.
Efecte de reducere a zgomotului (prin reducerea numarului de persoane expuse la zgomot):
se va observa o scădere semnificativă a numărului total de persoane afectate, respectiv
numărul de persoane expuse la niveluri peste limită se reduce cu 90% pentru Lzsn respectiv
80% pentru Lnoapte.
Stadiul realizării: în curs de implementare măsură oportună. Alte masuri: Descriere: refacere şi intretinere de aliniamente de gard viu în zonele de agrement invecinate
arealelor de circulatie rutiera;
Stadiul realizării: în curs de implementare măsuri oportune. 9. Masuri de amenajarea teritoriului; Descriere:
- - in procesul de proiectare a noilor zone rezidentiale se au în vedere spatii verzi
inconjuratoare mai mari, plasarea imobilelor la distanta mai mare fata de trama
stradala principala de circulatie, amenajarea spatiilor verzi cu gard viu marginal la
drum, pentru limitarea sau reducerea zgomotului produs de traficul rutier (ex. Blocuri
ANL cartier Micro 13B);
14
- - se evita realizarea de noi locuinte în apropiarea aliniamentului cailor ferate de
circulatie intensa.
Stadiul realizării: în curs de implementare; măsuri oportune.
10. Masuri de introducere a pârghiilor economice stimulative care să încurajeze diminuarea sau menţinerea valorilor nivelurilor de zgomot sub maximele permise. Descriere: incurajarea populatiei în actiuni de refacere a izolarii fonice a locuintelor, prin
anumite masuri fiscale;
Efecte de reducere a zgomotului şi a reducerii numarului de persoane expuse la zgomot: masura de montare a ferestrelor moderne poate duce la reducerea expunerii la zgomot în
interiorul locuintelor cu 10 pana la 35 dB(A).
Stadiul realizării: în curs de implementare; măsură oportună. 11. Masuri de asfaltare cu asfalt fonoabsorbant Descriere: - reasfaltarea arterelor generatoare de poluare fonica astfel incat supafata de rulare sa fie
alcatuita din material fonoabsorbant.
Efecte de reducere a zgomotului şi a reducerii numarului de persoane expuse la zgomot:
dat fiind costul ridicat al implementării acestei măsuri ea nu poate fi pusă în aplicare doar
pentru îndeplinirea ceriţelor de zgomot dar va fi implementată cu prima ocazie în care vor fi
necesare lucrări la infrastructură pe străzile cu depaşiri ale nivelului de zgomot.
Stadiul realizării: în curs de implementare; măsură oportună.
12. Măsurile de conservare pentru zonele liniştite In Municipiul Galati au fost identificate 3 areale (rezervatii de tip dendrologic) care corespund
criteriului de zona linistita si anume, cf. [36]:
- Faleza Dunarii cu o suprafata de 30 ha;
- Gradina Publica cu o suprafata de 16 ha;
- Gradina Botanică cu o suprafata de 22.2 ha.
In conformitate cu OM MMDD nr 152/13.02.2008 valorile maxime permise pentru zonele
linistite sunt:
15
Obiectivul măsurii este cresterea calitatii mediului de recreere din municipiul Galati prin
realizarea lucrarilor de modernizare a parcurilor.
1 Denumire proiect: Modernizare Grădina Publică Galaţi - Linie de finantare POR 2007-2013, Programul Operational Regional 2007-2013, Axa
prioritara 1 "Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor - poli urbani de crestere”; domeniul major
de interventie 1.1 "Planuri integrate de dezvoltare urbana”, sub-domeniul "Poli de dezvoltare
urbana”.
Stadiul proiectului : finalizat; masura oportuna.
2 Denumire proiect: Modernizare Parc Rizer Linie de finantare POR 2007-2013, Programul Operational Regional 2007-2013, Axa prioritara
1 "Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor - poli urbani de crestere"; domeniul major de
interventie 1.1 "Planuri integrate de dezvoltare urbana", sub-domeniul "Poli de dezvoltare
urbana" - cod SMIS 13510.
Stadiul proiectului : finalizat; masura oportuna.
3 Denumire proiect : Amenajare Parc Micro 21
Stadiul proiectului : finalizat; masura oportuna.
Alte masuri: - studierea realizarii unor metode de “ecranare acustica”, acolo unde acestea se impun, cu
respectarea aspectului peisagistic al zonei de recreere, a zonelor de acces în aceste spatii;
- limitarea autorizarii activitatilor generatoare de zgomot în zona linistita;
Stadiul realizării: în curs de implementare; măsuri oportune.
13. Strategii pe termen lung în viziunea Administraţiei Locale Administraţia locală şi-a propus ca până în 2025 municipiul Galaţi să devină:
- centru sistemic major de dezvoltare urbană, interconectat la nivel regional, naţional,
transfrontalier, european, edificat pe coeziune, competitivitate si dezvoltare teritorială;
16
- pol de creștere pluridisciplinară în sistemul urban Brăila - Galaţi ;
- şanse egale pentru toţi actorii implicaţi în viaţa economico – socială;
- economie incluzivă si competitivă ca fundament pentru o dezvoltare durabilă, într-un
mediu natural si antropic favorabil;
- atractiv pentru cetăţenii săi si pentru vizitatori, oferind o infrastructură turistică si de
agrement dezvoltată;
- structură urbană coordonată de autorităţi responsabile, altruiste, vizionare, deschise
conceptual si pragmatic către cerinţele cetăţenilor;
- cetăţeni implicaţi activ în viaţa comunităţii si o comunitate de afaceri interconectată
dinamic la sistemul urban.
Prin pozitia sa geografică, Municipiul Galaţiul este situat la intersecţia drumurilor
comerciale europene de la nord la sud şi de la est la vest. Municipiul Galaţi este al doilea port
al Romaniei, cu posibilitate de conectare la Marea Neagra, Dunarea avand statut maritim de la
Braila pănă la Sulina. Astfel, municipiul Galaţi are o poziţie startegică ce-i conferă în teritoriu
un punct de localizare şi distributie pentru activităţile economice.
Câteva măsuri ce vor fi luate în perioada urmatoare:
- dezvoltarea zonei metropolitane,
- modernizarea infrastructurii edilitare;
- extinderea zonei de locuit;
- stabilirea unei strategii în domeniul dezvoltării urbane integrate.
Prioritatile pentru reducerea zgomotului pot fi integrate cu actiunile pentru siguranta
rutiera, calitatea aerului, culoarele transportului în comun, pista pentru biciclisti, trotuarele şi
alte imbunatatiri, suprafeţe care să absoarbă zgomotul, un condus cu mai puţine demaraje şi
frânări, cauciucuri mai silentioase, combustibili alternativi, hibrid-electric, celule de combustibil
şi alţi combustibili alternativi, implementarea şi dezvoltarea programului “Străzi pentru oameni”
care să rearanjeze distribuţia traficului în zonele rezidentiale si sa reducă, prin cumulul lor,
zgomotul de la traficul rutier încurajand locuitorii municipiului Galaţi în utilizarea bicicletelor şi a
mersului pe jos.
Factorii care influenţează zgomotul de la traficul pe şină (tramvaie) includ proiectarea,
calitatea şi mentenanţa liniilor, materialului rulant, ecranările de zgomot. Managementul
integrat al interfeţei roata-şină este critic pentru minimizarea zgomotului generat. Armonizarea
standardelor europene este un alt proces care se află în plină desfaşurare. Controlul
zgomotului trebuie să devină integrat în procesele de management a operaţiilor şi de
contractare a noilor materiale rulante. Aceasta ar putea include mai multe măsurători directe şi
monitorizari ale stării căii de rulare pentru tramvaie. De asemenea o mai bună planificare
urbană şi designul urban pot ajuta la asigurarea beneficiilor unei dezvoltări continue a unui
17
oraş compact în timp ce se minimizează expunerea la zgomot şi se îmbunătăţeşte peisajul
sonor.
Strategia Primariei este de a reduce zgomotul şi efectele sale negative în zonele intens
populate si de dezvoltare urbană. De asemenea, se vor identifica standarde de proiectare
acustică a clădirilor, incluzând o mai bună izolare fonică la locuinţele noi şi la cele existente.
Spaţiile verzi din Municipiul Galaţi vor oferi oaze de linişte într-un oraş compact şi
aglomerat.
Managementul combinat al zgomotului Parteneriatul viabil între actorii implicaţi poate fi vital pentru îmbunătăţirea peisajelor sonore
din Galaţi. Problemele legate de zgomot trebuie să fie integrate cu alte acţiuni asupra mediului
ambiental. Hărţile de zgomot computerizate nu pot cuprinde toate problemele semnalate de
locuitori. Este important ca aceste hărţi să fie folosite în interesul dezvoltării noilor zone
rezidenţiale sau al planurilor urbanistice zonale.
Probleme cheie
- asigurarea unor suprafeţe de rulare de calitate pentru străzile Municipiului Galaţi;
- reducerea zgomotului printr-o planificare şi proiectare mai bună a constructiilor in
special a celor rezidentiale, de invatamant, sociale, aşa numitele clădiri “sensibile”.
Alte prioritati pe termen lung
- extinderea suprafeţelor acoperite cu materiale rulante care pot reduce zgomotul pe
toate căile de transport unde aceasta măsură s-ar dovedi utilă, împreună cu lucrări de
mentenanţă mai bune;
- încurajarea utilizării vehiculelor mai silenţioase (electrice) inclusiv a celor de tip hibrid
care la viteze de pana la 50 km/h folosesc pentru propulsie motoare electrice;
- punerea în practică a unor măsuri de reducere a zgomotului în managementul zilnic al
traficului, pornind de la reducerea condusului “demaraj-frana”, tipic în timpul
perioadelor aglomerate, uniformizarea volumului traficului, o mai bună alocare a
spatiului străzii şi alte măsuri de transport;
- îmbunătăţirea mediului din punct de vedere al zgomotului prin programe de tip “Străzi
pentru oameni” în zonele rezidenţiale, în centrul oraşului şi în proiecte de spaţiu public;
- dezvoltarea unui program de reducere a zgomotului din trafic pentru drumurile
prevăzute cu trasee de transport în comun administrate de Primaria Municipiului
Galaţi;
- îmbunătăţirea stilului de condus prin informarea asupra efectelor negative generate de
nivelul de zgomot în cadrul cursurilor oferite de şcolile de şoferi;
18
- stabilirea unui fond de zgomot ambiental din care să se finanţeze proiectele de
reducere a zgomotului şi a unui fond de conversie care să finanţeze proiectele de
izolare a locuinţelor;
- îmbunătăţirea calităţii căii de rulare pentru transportul urban pe şină (tramvaie), în
limitele impuse de legislaţie;
- Asigurarea sprijinului pentru instalarea de bariere de zgomot foto-voltaice (după
modelul celor din Italia, Olanda, Austria, Elvetia etc...) pentru a ecrana drumurile şi
căile ferate (tramvaiele) producătoare de zgomot, funcţie de progresele tehnice în
domeniu;
- promovarea dezvoltărilor deasupra sau de-a lungul drumurilor şi căilor ferate
(tramvaielor), acolo unde se poate, protejând astfel arii largi de efectele zgomotului;
- urmărirea aplicării principiului “poluatorul plateşte” pentru cei afectaţi de zgomotul
ambiental;
- examinarea oportunităţii stabilirii unui premiu oferit de Primar pentru cei care
promovează proiecte care susţin peisaje sonore liniştite;
- promovarea educării populatiei privind reducerea zgomotului, mai ales a generaţiilor
tinere, alături de Inspectoratul Şcolar si Casa Corpului Didactic. Se va acţiona mai ales
la nivelul şcolilor şi grădiniţelor, prin actiuni de popularizare a efectelor negative ale
zgomotului, concursuri interşcolare precum “cea mai liniştită zonă verde este lângă
şcoala mea”.
Procesul de urbanizare
În cadrul dezvoltări teritoriale echilibrate şi durabile un rol deosebit revine sectorului rezidential
datorită funcţiunii sale în cadrul societăţii, a importanţei cantitative şi a efectelor sale
multiplicatoare asupra economiei şi forţei de muncă. În acest context, dezvoltarea durabila a
zonelor urbane va urmari:
- regenerarea si sau restructurarea zonelor urbane degradate;
- gestiunea prudentă a ecosistemului urban, cu deosebire în ceea ce priveşte apa,
energia şi deşeurile incluzănd aici şi emisiile;
- dezvoltarea mijloacelor de transport care sunt în acelaşi timp eficiente şi nu afectează
mediul, aceasta va contribui la o mobilitate durabilă;
- - stimularea şi promovarea transportului public şi a celui nemotorizat şi respectiv
descurajarea transportului motorizat individual;
- conservarea şi valorificarea patrimoniului cultural construit, cu impact la nivel social si
avand ca efect modificarea centrului de greutate al orasului.
19
13.1 Studiu: Analiza Sistemului de transport şi a traficului rutier / 07 Iunie 2010 Descriere: Concluzii privind eficienta transportului public Propunerile au fost făcute în Planul Urbanistic General - pentru etapa de perspectivă şi care
au constat în:
- estimarea noilor potenţiale pentru anumite zone;
- delimitarea unor zone ce urmează sa fie protejate;
- dezvoltarea reţelei stradale şi stabilirea categoriei din care va face parte;
- - estimarea cererii de transport în noile condiţii.
- - analiza reţelei de străzi atât din punct de vedere al configuraţiei cât şi a locului şi
rolului pe care urmează să-l aibă anumite străzi în a prelua fluxurile auto şi de calatori
conducand la reconfigurarea retelei de transport public de calatori şi implicit a
traseelor.
13.2 Construirea variantei de ocolire a Municipiului Galaţi Descriere: Soseaua de ocolire a Municipiului Galaţi va contribui la randul sau la dezvoltarea economică a
zonei, fluidizarea traficului, îmbunătăţirea calităţii vieţii locuitorilor Municipiului Galaţi şi a
condiţiilor de mediu prin transferarea traficului naţional şi internaţional în afara centrului urban
precum şi la îmbunătăţirea gradului de siguranţă a circulaţiei.
13.3 Studiu: construire drum expres Braila – Galaţi Descriere: Construirea acestui obiectiv are ca scop creşterea mobilităţii persoanelor şi a
mărfurilor şi dezvoltarea infrastructurii de transport regionale şi locale.
Lungime: 12.28 km
Strategia de Dezvoltare socio-economică a judeţului: îmbunătăţirea infrastructurii de transport
judeţene şi interjudeţene, construirea unui drum expres Brăila – Galaţi, promovarea şi
dezvoltarea transportului urban şi interurban, îmbunătăţirea infrastructurii de transport
constituind Axa Prioritară nr. 2 (imediat după elaborarea PID-urilor - planuri integrate de
dezvoltare urbană, pentru sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor ca potenţiali poli de
creştere), prin reabilitarea şi modernizarea reţelei de drumuri şi străzi.
13.4 Studiu: Plan Urbanistic Zonal - Faleza Dunării / August 2012 Descriere: mai sunt de asemenea necesare investitii într-un sistem integrat de management al transportului public, care sa implice extinderea sistemului electronic de
ticketing, urmărirea flotei, monitorizarea consumului de combustibil, informarea călătorilor atât
în vehicule cât şi în staţii. Cu un astfel de sistem implementat la toţi operatorii s-ar putea
20
evalua în permanentă gradul de încărcare al vehiculelor, de real ajutor în stabilirea orarelor de
funcţionare, dar şi în general în activitatea de planificare a serviciului de transport public.
Sistemele de informare a călătorilor, alături de celelalte beneficii, ar creşte atractivitatea
transportului public, ceea ce ar crea beneficii şi în fluenta traficului în general, prin renuntarea
multor cetăţeni la circulaţia cu autovehiculele individuale.
13.5 Studiu: Studiu de fundamentare privind organizarea circulaţiei şi transporturilor pentru proiect: “Elaborarea Planului Urbanistic Zonal pentru Zonele Construite Protejate ale
Municipiului Galaţi” / PROIECT NR. 73888 / NOIEMBRIE 2011
Descriere: maximizarea efectelor pozitive asupra mediului şi minimizarea impactului global şi
local pe care activităţile de transport le generează, şi sunt axate, în general, pe următoarele
măsuri:
- creşterea capacităţii pe anumite secţiuni ale Coridorului paneuropean de Transport IV
în vederea asigurării interconectării şi interoperabilităţii între rute şi moduri de
transport;
- promovarea tehnologiilor de transport ecologice;
- integrarea drumurilor de interes local în reţeaua naţională;
- dezvoltarea şi diversificarea relaţiilor dintre localităţi prin creşterea accesibilităţii şi a
mobilităţii pe reţelele de transport;
- crearea unor reţele de infrastructuri tehnice dezvoltate în concordanţă cu necesităţile
comunităţilor locale şi cu cerinţele de protecţie a mediului (de exemplu, printre altele,
construirea unor variante de ocolire a oraşelor aflate de-a lungul Coridorului IV).
Priorităţile în domeniul sectorului de transport constau din modernizarea axelor de comunicaţie principale, urmărindu-se creşterea conectivităţii şi accesibilităţii, prin:
- lucrări de reabilitare a drumurilor naţionale (inclusiv a străzilor de pe traseul acestora);
- modernizarea reţelei locale de drumuri;
- realizarea inelelor de centură a municipiilor şi oraşelor;
- dezvoltarea şi întreţinerea unei infrastructuri rutiere sigure cu o componentă specială
dedicată sistemelor de Transport Inteligente – STI, cf. [37];
- promovarea transportului combinat.
13.6 Alte studii şi proiecte: • Strategia de reabilitare a drumurilor naţionale,
• Strategia de dezvoltare a Programului Naţional de Autostrăzi,
• Program de investiţii în domeniul transporturilor, inclusiv studiile cu consultanţă externă în
cadrul programelor Phare: ”Evaluarea necesarului de infrastructură de transport în Europa
21
Centrală şi de Est – TINA”, ”Costuri şi beneficii ale extinderii sectorului de transporturi”,
”Master Plan General de Transporturi pentru România”,
• POS Transport,
• POR Transport.
1.4 DESCRIEREA AGLOMERARII URBANE MUNICIPIUL GALAŢI Conform STRATEGIEI DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI GALAȚI 2016 – 2025
[35], din punct de vedere administrativ - municipiul Galați este situat în partea de sud-est a
județului Galați. Intravilanul municipiului cuprinde o suprafață de 5943,4442 ha, iar suprafața
teritoriului administrativ este de 24.642 ha, aceasta incluzând și Lacul Brateș.
Din punct de vedere geografic municipiul Galați este situat la limita de sud-est a
teritoriului României pe malul stâng al Dunării și anume:
• la nord-est și la est - de râul Prut și Lacul Brateș;
• la sud - de fluviul Dunărea;
• la sud-vest - de râul Siret.
În partea de vest, intravilanul municipiului Galați include arealul pe care funcţionează
Combinatul Siderurgic Arcelor Mittal reprezentat de dealurile Smârdanului.
Unitatea geografică majoră care se regăsește pe teritoriul administrativ al municipiului
Galați este podișul Moldovei și anume extremitatea sud-estică a Câmpiei Covurluiului.
Cadrul natural si resursele la nivel de judet Municipiul Galati, reşedinţa judeţului Galaţi, este situat în Regiunea de dezvoltare de
Sud-Est alături de judeţele Brăila, Buzău, Constanţa, Vrancea şi Tulcea. Judeţul Galati se
învecinează cu:
• judeţul Tulcea în Sud-Est;
• judeţul Brăila în Sud;
• judeţul Vrancea în Vest;
• judeţul Vaslui în Nord;
• Republica Moldova în Est.
Pozitionarea judetului Galati în cadrul teritoriului national Judetul Galati ocupă o pozitie apropiată fată de două principale artere de transport din
Europa de Est, asa numitele Coridoare Helsinki sau Coridoare Pan - Europene. Astfel, judetul
este traversat de Coridorul VII Pan European, ce corespunde traseului Fluviului Dunărea
(Nürnberg - Viena - Budapesta - Bratislava - Belgrad - Drobeta Turnu Severin – Vidin/Calafat
– Giurgiu/Ruse – Galati - Marea Neagră). Acest coridor se completează cu Canalul Rhin -
Main si reprezintă principala arteră de infrastructură fluvială a Uniunii Europene.
Teritoriul Judeţului Galaţi aparţine în totalitate sectorului cu clima continentală (partea
sudică si centrală însumând mai bine de 90% din suprafaţă, se încadrează în ţinutul cu climă
22
de câmpie, iar extremitatea nordică reprezentând 10% din teritoriu, în ţinutul cu clima de
dealuri). În ambele ţinuturi climatice, verile sunt foarte calde si uscate, iar iernile geroase,
marcate de viscole puternice, dar si de întreruperi frecvente provocate de advecţiile de aer
cald si umed din S si S-V care determină intervale de încălzire si de topire a stratului de
zapadă.
Climatul este de tip temperat - continental, cu o temperatură medie anuală de 10oC, cu
o variație în timpul iernii între 0 - 28o C si o medie de vară în jurul a 22o C. Ciclic, la 10 - 12
ani, Dunărea îngheaţă 5 - 6 ani consecutiv, 42 de zile pe an în medie.
Pe fundalul climatic general, luncile Siretului, Prutului si Dunării introduc în valorile si
regimul principalelor elemente meteorologice, modificări care conduc la crearea unui
topoclimat specific de luncă, mai umed si mai răcoros vara si mai umed si mai puţin rece
iarna. Circulaţia generală a atmosferei are ca trăsături principale frecvenţa relativ mare a
advecţiilor lente de aer temperat - oceanic din V si N-V (mai ales în semestrul cald), frecvenţa
de asemenea mare a advecţiilor de aer temperat - continental din N-E si E (mai ales în
anotimpul rece), precum si advecţiile mai puţin frecvente de aer arctic din N si aer tropical
maritim din S-V si S.
Localizare: Municipiul Galaţi este capitala administrativă a judeţului Galaţi. Acesta este situat în
zona estică a României, în extremitatea sudică a platoului Moldovei, la 45° 27'' latitudine
nordică si 28o 02'' longitudine estică. Situat pe malul stâng al Dunării, ocupă o suprafață de
241,5 km2, la confluența râurilor Siret (la vest) si Prut (la est), lângă Lacul Brates, cel mai
mare luciu de apă din această parte a ţării.
Municipiul Galaţi se află la o distanţă de 240 de km de capitala României conform
informaţiilor oferite de Harta rutieră a României. Municipiul poate dezvolta relaţii comerciale
internaţionale graţie localizării la aproximativ 11 km de punctul vamal Giurgiulesti, la 57 km de
cel de la Oancea, care fac legătura cu Republica Moldova si la 88 de km de punctul vamal
Ismail, care face legătura cu Ucraina.
Municipiul Galaţi este unul din cei doi poli de dezvoltare urbană din cadrul Regiunii
Sud-Est, conform HG nr. 998 / 2008 pentru desemnarea polilor naţionali de creştere în care se
realizează cu prioritate investiţii din programele cu finanţare comunitară şi naţională, cu
modificările şi completările ulterioare.
Portul Galaţi este inclus în rețeaua trans-europeană de transport (TEN-T), ce are ca
termen de finalizare a investiţiilor anul 2030.
23
Fig. 1.2 Coridoarele paneuropene
Nu există referinţe privitoare la existenţa de panouri fonice în MUNICIPIUL Galaţi, v.
Anexa 1.
În Municipiul Galati se regăsesc următoarele surse de zgomot [12]:
1 Reteaua de drumuri – permite atat tranzitul marfurilor standard cat si a celor
agabaritice si este conectata la reteaua nationala de drumuri si sosele;
2 Calea ferata
Până la data predării prezentului raport nu am primit date privind traficul CFR desi
Primaria Municipiului Galati a trimis o adresa oficiala către Compania Naţională Căi Ferate
“CFR” SA Bucureşti, Directia de Strategie şi Reglementare Biroul Metrologie şi Protecţia
Mediului.
3 Calea fluviala
Accesul se poate face cu barje, nave fluviale si nave maritime (capacitatea si pescajul
navelor admise la operare depind in exclusivitate de adancimea maxima a Dunarii inregistrata
la Bara Sulina).
1.4.1 Alte informaţii privind MUNICIPIUL Galaţi Populaţia stabilă a Municipiului Galaţi de 303.205 (v. Anexa 1.4) persoane la data de
01.07.2016, reprezintă aproximativ 48,13% din populaţia judeţului Galaţi (de 629989
persoane).
• Drumuri DN în zona Municipiului Galati cf [36] In partea de Nord a municipiului Galati, se găseşte DN 26. De asemenea Municipiul Galati
este traversat de la Vest la Est de drumul european E87, în partea de SE aflanduse DN22E.
La Sud se află DN22B.
24
Reteaua rutiera din arealul de studiu este formata din componenta stradala a Municipiului
Galati si reteaua de drumuri nationale si judetene cu care aceasta este conectata. Conexiunea
cu reteaua de drumuri europene este asigura de drumul E87 (Ucraina - Republica Moldova –
Galati – Braila – Tulcea – Constanta – Bulgaria – Turcia).
Peste trama stradala a orasului se suprapun traseele a 4 drumuri nationale, care
tranziteaza / penetreaza teritoriul administrativ al Municipiului Galati (Figura 1.3):
Fig. 1.3 Reteaua de drumuri nationale si judetene cf. [36]
- DN 2B/ E 87: DN 2 (Spataru) – Braila – Galati - Frontiera Republica Moldova (Giurgiulesti);
- DN 22B: Braila – Galati;
- DN 22E: Galati – Garvan (trecere cu bac peste fluviul Dunarea);
- DN 26: Galati (DN 2B) – Ganesti - Murgeni (DN 24A);
In ceea ce priveste reteaua de drumuri judetene, aceasta este reprezentata de DJ 251:
Tecuci (DN 25) – Galati (limita Jud. Tulcea).
La nivelul retelei rutiere nationale, in zona Municipiului Galati nu exista varianta de
ocolire, traseele drumurilor nationale suprapunandu-se peste reteaua stradala in zona urbana.
In reteaua stradala, legatura intre drumurile nationale care penetreaza teritoriul urban pe
zonele de Vest, Nord si Est este asigurata de o inlantuire de elemente de infrastructura cu
functiune de centura (Str. Drumul Viilor, Str. Nicolae Mantu, B-dul Milcov, Centura Galati, B-
dul G. Cosbuc, Str. Alex. Macelaru, Str. Tineretului, Str. Macului). Desi este destinata traficului
de tranzit si circulatiei vehiculelor de marfa, aceasta legatura din reteaua stradala nu
corespunde caracteristicilor unui drum de centura, pe alocuri strabatand o zona cu locuinte
individuale, cu acces direct in aceasta strada (de exemplu, Str. Nicolae Mantu).
25
Pentru drumurile nationale care se conecteaza la reteaua urbana in zona de Sud a
orasului, accesul catre aceste strazi cu functiune de centura este conditionat de parcurgerea
elementelor de infrastructura specifice retelei interne a orasului.
Reteaua stradala a Municipiului Galati prezinta densitate ridicata, in special in zona centrala si
in principalele cartiere de locuinte. Mai deficitare din acest punct de vedere sunt cartierele
marginase (partea de Nord, zona Portului etc.). In total la nivelul municipiului exista 497 de
strazi. Categoriile in care aceste strazi sunt clasificate de catre Consiliul Local al Municipiului
Galati (date furnizate de Directia Informatizare Comunicatii si Servicii IT) potrivit Normei
Tehnice privind Proiectarea si Realizarea Strazilor in Localitatile Urbane publicata in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 138 bis din 06.04.1998, sunt urmatoarele (figura 1.4):
- strazi de categoria I – magistrale: asigura preluarea fluxurilor majore ale orasului pe
directia drumului national care traverseaza orasul sau pe directia principala de legatura
cu acest drum, avand minimum 6 benzi de circulatie, inclusiv liniile de tramvai;
- strazi de categoria a II-a - de legatura: asigura circulatia majora intre zonele
functionale si de locuit, avand 4 benzi de circulatie, inclusiv liniile de tramvai;
- strazi de categoria a III-a – colectoare: preiau fluxurile de trafic din zonele functionale
si le dirijeaza spre strazile de legatura sau magistrale, avand 2 benzi de circulatie;
- strazile de categoria a IV-a - de folosinta locala: asigura accesul la locuinte si servicii
curente sau ocazionale din zonele cu trafic foarte redus.
Informatii detaliate sunt cuprinse in Anexa 1.1.1 Cai rutiere UAT şi Anexa 1.1.2 Cai rutiere ex
UAT. Fig. 1.4 Reteaua de drumuri nationale si judetene [36]
Valorile fluxului de trafic spre si dinspre Municipiul Galati din [36] sunt urmatoarele:
26
- fluxul de trafic de pe drumul national DN 2B dinspre Bacau - 11750 vehicule etalon in
intervalul orar 9:00 - 17:00;
- fluxul de trafic de pe drumul national DN 2B dinspre granita cu Republica Moldova -
2583 vehicule etalon in intervalul orar 9:00 - 17:00;
- fluxul de trafic de pe drumul national DN 26 - 18497 vehicule etalon in intervalul orar
9:00 - 17:00 si (iv) fluxul de trafic de pe drumul national DN 22B dinspre Braila - 9967
vehicule etalon in intrvalul orar 9:00 - 17:00.
In functie de numarul de vehicule detinute de locuitorii Municipiului Galati, s-a estimat ca
fluxul de trafic local generat de acestia este de 66075 vehicule. A devenit evidenta necesitatea
fluidizarii traficului rutier si cresterea gradului de siguranta in zona (prin eliminarea
semaforizarii si a trecerilor pentru pietoni), optiunea pentru pasarele pietonale denivelate fiind
una viabila.
In ce priveste desfasurarea traficului, cel mai recent studiu de trafic desfasurat la nivelul
intregii retele stradale urbane este [37]. Cu aceasta ocazie au fost identificate 4 axe principale
in cadrul retelei care sunt solicitate de fluxuri importante de traffic si pe care circulatia se
desfasoara cu dificultate:
- Axa1: Str. Brailei – B-dul George Cosbuc;
- Axa 2: B-dul Siderurgistilor – B-dul 1 Decembrie 1918 – B-dul Traian Vuia – Str. Henri
- Coanda;
- Axa 3: Str. Brailei – Str. Domneasca – Str. Prundului – Str. Traian;
- Axa 4: Str. Basarabiei, intre Str. Siderurgistilor si Str. Domeasca;
Pentru fiecare intersectie semaforizata au fost realizate microsimulari ale fluxurilor de
trafic, fiind identificat gradul de eficienta in functie de intarzierile medii pe vehicul. Acest
parametru calitativ este cunoscut in literatura de specialitate mai ales sub denumirea de Nivel
de Serviciu (Level of Service).
Este strucurat in 6 clase, de la A la F, prin nivelul A exprimandu-se o calitate foarte buna a
serviciului, iar prin nivelul F o calitate foarte slaba a acestuia, corespunzatoare aparitiei
blocajelor in trafic. In tabelul de mai jos sunt reprezentate caracteristicile nivelurilor de serviciu
pentru o intersectie semaforizata.
Tabel nr. 1
27
• Reteaua de transport feroviar regional Reteaua de cale ferata din Municipiul Galati este formata din 3 linii, dintre care o magistrala
(figura 1.5):
- Linia magistrala, 700: Bucuresti - Braila - Galati, reprezentata prin cale ferata dubla,
electrificata, cu Bloc de linie Automat;
- Linia secundara, 703: Galati - Barlad, reprezentata prin cale ferata simpla,
electrificata, cu sistem de conducere centralizat;
- Linia secundara 704: Galati - Tecuci - Marasesti, reprezentata prin:
o cale ferata dubla, electrificata, cu bloc de linie automat, sectorul Galati - Independenta;
o cale ferata dubla, neelectrificata, cu cale libera, sectorul Independenta - Barcea;
o cale ferata dubla, neelectrificata cu bloc de linie automat, sectorul Barcea - Tecuci;
o cale ferata dubla, electrificata, cu bloc de linie automat, sectorul Tecuci - Marasesti.
Aceasta se continua pana la frontiera cu Republica Moldova (linia secundara Galati -
Giurgiulesti), prin cale ferata simpla neelectrificata, cu sistem de conducere tip cale libera si
ecartament larg (1524 mm). Este operata numai pentru traficul de marfa.
Fig. 1.5 Reteaua feroviara din zona municipiului Galati
• Spaţii verzi În zona de cartare pot fi identificate următoarele categorii de spaţii verzi:
28
Tabelul Zone verzi amenajate (relevante pentru valorificare turistică în municipiului Galaţi
Element Caracteristici
Cele mai reprezentative spaţii verzi deschise permanent*
1. Faleza Dunării 20 ha
2. Grădina Publică 8.6 ha
3. Parc Selgros 4.5 ha
4. Parc Rizer 2.6 ha
5. Parc Carol I / CFR 1.7 ha
6. Parc Turn TV 1.7 ha
7. Parc Cloşca 1.6 ha
8. Parc Libertăţii 0.9 ha
9. Parc Vega 0.75 ha
10. Parc Eminescu 0.3 ha
Spaţii verzi cu destinaţie specială
11. Grădina Botanică 18 ha
• Zone industriale şi comerciale din MUNICIPIUL Galati Conform adresei APM Galaţi nr. 10412/30.05.2017, în municipiul Galaţi avem
următoarele surse de zgomot:
- instalatii cu profil chimic: SC PROFILAND SRL (AIM nr. 36/12.11.2007), In cursul
anului 2016, instalatia nu a functionat), - SC LINDE GAS SRL (AIM nr. 01/16.02.2010 revizuita la 01.03.2016);
- instalatii de ardere cu o putere termica nominala mai mare de 50 MW: SOCIETATEA
ELECTROCENTRALE GALATI SA (AIM nr. 1/24.02.2014 revizuita la 25.10.2016);
- instalatii cu profil de producţie si prelucrarea metalelor: SC ARCELOR MITTAL
GALATI SA (AIM nr. 1/24.08.2015 revizuita la 16.02.2017),
- SC DAMEN SHIPYARDS SA (AIM nr. 15/03.07.2006, reactualizata la 30.10.2007
revizuita la 22.10.2013), SC PROFILAND STEEL SRL (AIM nr. 08/28.10.2009, revizuita
in 10.12.2012);
- instalatii cu profil incinerare deseuri periculoase: SC DECINERA SA (AIM nr.
2/07.05.2012). in cursul anului 2016, instalatia de incinerare nu a functionat). - instalatii cu profil tratare deseuri periculoase si depozitare deseuri nepericuloase:
Serviciul Public ECOSAL Galati - depozit de deseuri nepericuloase (AIM nr.2/
12.06.2014).
Autorizatiile integrate de mediu se regasesc pe site-ul APM Galati, link:
http://www.anpm.ro/web/apm-galati/autorizatii-integrate-de-mediu si au atasate planurile de
situatie ale amplasamentelor. In autorizatiile de mediu sunt detaliate sursele de
zgomot pentru fiecare activitate desfasurata pe amplasament.
29
Industria metalurgică Industria metalurgică reprezintă principala activitate economică de la nivelul
municipiului Galaţi. ArcelorMittal Galaţi (fost Sidex Galaţi) este cel mai mare combinat
siderurgic din România.
ArcelorMittal Galaţi realizează 55,6% din productia de oţel a României, 55% din cea a
producţiei de laminate şi 90,4% din producția de tablă şi benzi laminate la rece. Mai mult de
două treimi din producţia metalurgică este exportată.
O bună parte din capacitățile de producţie rămase în funcţiune au fost modernizate în
ultimii ani: Oţelăria, Laminorul de Tablă Groasă nr. 2, Furnalul nr. 5, etc., având ca efect
eficientizarea activităţii şi conformarea la standardele europene şi naţionale de mediu.
În afara Arcelor Mittal la nivelul Municipiului Galaţi îşi desfăşoară activitatea o serie de
firme (Galfinband S.A. si S.C. MAIRON TUBES S.R.L., etc) care produc importante fluxuri de
capital pe piaţă.
Cele mai multe dintre acestea sunt dependente de activitatea ArcelorMittal, care este
principalul furnizor de materie primă. Acestea produc benzi si tuburi de oţel, plasă de sârmă,
tablă cutată/zincată si profile din oţel zincat, ţiglă metalică, folie cant, accesorii pentru profile
metalice, țevi din oțel etc.
Industria construcţiilor navale Şantierul Naval DAMEN Galaţi este lider în industria navală de mai bine de 100 de ani.
Şantierul este amplasat la malul Dunării între oraş şi Zona Liberă. Din 1991 Şantierul Naval
Galaţi a devenit societate pe acţiuni având ca activitate proiectarea, construcţia, repararea şi
vânzarea de nave maritime şi fluviale. În martie 1999 pachetul majoritar a fost cumpărat de
Grupul de şantiere navale Damen din Olanda.
Damen Shipyards Galați furnizează flotei fluviale și maritime nave de până la 55.000
tdw (barje, vrachiere, mineraliere, remorchere, petroliere, nave militare, clippere, yacht-uri de
mari dimensiuni etc) și platforme de foraj marin.
În Galaţi funcţionează o serie de firme de proiectare cum ar fi International Contract
Engineering (ICE), din Marea Britanie. Institutul deţine un mare departament de proiectare a
navelor, structurilor şi echipamentelor navale.
În proiectare, institutul operează cu un sistem informatic integrat pentru industria
navală (AVEVA) folosit de mai toate şantierele româneşti şi de încă peste 300 de utilizatori din
toată lumea. Institutul utilizează de asemenea alte sisteme software pentru proiectarea
sistemelor de conducte, analize CFD, analize FEM. ICE a proiectat de-a lungul anilor
petroliere si vrachiere variind în mărime de la 1.100 la 170.000 tdw, vase de croazieră,
feriboturi, vase de cercetare seismică, nave militare.
Alte firme in domeniu sunt NASDIS Galati, Ship Design Galati ca sa le amintim pe cele
mai importante.
30
Portul Galaţi Prin cele 3 porturi componente (Portul Mineralier, Portul Docuri şi Portul Bazinul Nou) se
derulează operaţiuni specifice. În ce priveşte traficul de mărfuri din Portul Galati in perioada
2013 – 2017 evoluţia sa este prezentată în Tabelul 1.1: Tabelul 1.1: Evoluţia traficului portuar de mărfuri în Portul Galati 2013 - 2017
Trafic portuar
Fluvial Maritim General
anul Mii tone Nr. nave Mii tone Nr. nave Mii tone Nr. nave 2013 2.217 1.420 1.308 380 3.525 1.800 2014 2.557 1.318 1.248 349 3.805 1.667 2015 2.962 1.491 1.366 348 4.328 1.839 2016 3.334 1.713 1.129 313 4.463 2.026 2017
estimat 3.300 1.880 1.200 320 4.500 2.200
• Clădiri considerate „sensibile” În Municipiul Galati aşa cum reiese din [30] a fost dezvoltată o reţea de apropape 100
de instituţii destinate tuturor formelor de învăţământ, de la creşe – 2 cf. [29], grădiniţe (în regim
public şi privat) - 53, Scoli generale şi gimnaziale - 28, Licee - 11 şi Colegii - 5, Grupuri
şcolare – 12 cf. [30], Scoli Ajutătoare – 2 şi Universităţi - 2.
De asemenea, tot în categoria clădirilor sensibile sunt incluse cele destinate instituţiilor
de sănătate (respectiv spitale) – 8 cf. [31] şi căminelor de bătrâni şi a centrelor de îngrijire şi
asistenţă – 6 cf. [32], cămine studenţeşti -12.
Raportul C conţine rezultatele privind expunerea populaţiei şi clădirilor.
1.4.2 Limita de cartare a Municipiului Galaţi În conformitate cu 678/1344/915/1397 din 2006, 3.2. Linii directoare..., pct.22: „Date
privind zona (de influenţă) din afara suprafeţei care este cartată” , se recomandă cu privire la
„Cât de departe faţă de limita aglomerării urbane se ia în considerare zgomotul produs de
zonele industriale” se regăsesc următoarele recomandări:
1 km pentru majoritatea cazurilor;
2 km pentru activităţile industriei grele;
3 km pentru sursele de zgomot din zonele industriale foarte mari ale industriei
grele, cum ar fi porturile.
Deoarece în prezentul proiect zona de cartare este aglomerarea municipiului Galati
pentru care se doreşte stabilirea populaţiei din municipiu expusă la zgomotul produs de
diferitele suse industriale, rutiere şi feroviare, pentru stabilirea limitelor de cartate se respectă
recomandarea conţinută în acelaşi document nominalizat mai sus (pag. 75 din OM 678),
astfel: „Emisia de zgomot dintr-o zonă industrială se ia în considerare dacă, împreună cu
emisia de zgomot de la toate celelalte industriei din zonă, determină ca valorile indicatorilor de
zgomot din apropierea clădirilor rezidenţiale să fie Lzsn > 50 dB(A) şi Ln >45 dB(A). În toate cazurile când emisia de zgomot dintr-o sursă industrială determină ca valorile
31
indicatorilor de zgomot să fie Lzsn<45 dB(A) şi Ln<40 dB(A) acestea nu se iau în considerare”.
1.5 REVIZUIRE SURSE DE ZGOMOT ŞI OBIECTE DE CARTAT 1.5.1 Surse de zgomot şi obiecte de cartat Pentru actualizarea hărţii de zgomot aglomerarea Galaţi au fost luate în considerare în
procesul de cartare următoarele surse de zgomot şi obstacole în calea propagării zgomotului:
-trafic rutier;
- trasee tramvaie;
- amplasamentele industriale specifice OUG nr. 152/2005 privind prevenirea şi controlul
integrat al poluării aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 84/2006;
- clădirile (diferenţiate în clădiri de locuit şi clădiri cu altă destinaţie decât cea de locuit,
inclusiv şcoli şi spitale);
- curbe de nivel; - zonele verzi. 1.5.2 Determinarea segmentelor de drum
Pe hartă s-au trasat segmentele de drum cu lungimea recomandată de 100 m funcţie
de viteza de circulaţie şi valorile de trafic, ca surse liniare singulare pentru drumuri cu lăţimea
de până la 15 m şi surse liniare duble pentru drumuri cu lăţimea mai mare de 15 m. Ca regulă
generală aplicată segmentele alese sunt omogene din punct de vedere al traficului.
Pentru alocarea datelor de trafic a fost creată o bază de date în conformitate cu
recomandările OM 1830 care apoi a fost transformată în baza de date Access pentru a fi
importată în programul IMMI, fiind asigurată cerinţa legăturii unice între datele de trafic şi
segmentele de drum.
Baza de date creată pentru modelarea zgomotului produs de activităţile din municipiul
Galati este definită de limitele zonei acestuia, zonă ce trebuie să aibă foarte clar definite
limitele administrative. Cu toate acestea, la examinarea zgomotului pot interveni aspecte de
mediu trans-frontiere şi privind sursele multiple când acest mod de abordare ar putea fi mai
puţin precis. De aceea, analiza zgomotului trebuie să ia în considerare faptul că zgomotul din
incintele industriale influenţează zonele înconjurătoare. Astfel, în zonele de studiu se va
focaliza pe următoarele:
Zonele industriale unde sunt localizate sursele de zgomot;
Zonele de locuinţe şi sensibile învecinate afectate de activitatea industrială;
Zonele cuprinse între sursele de zgomot din incinta industrială şi zonele
sensibile.
Este evident faptul că în categoria zonelor rezidenţiale NU TREBUIE considerat întreg
municipiul. În principiu, aşa cum reiese şi din documentele amintite anterior, trebuie
considerată doar zona care include conturul izocronei cu Lzsn > 55 dB(A) şi Ln > 50 dB(A).
32
Ghidul recomandă ca simularea modelării pentru obţinerea acestui contur să se
realizeze fără ecranările şi reflexiile produse de clădirile din zonele rezidenţiale (se ignoră
clădirile, pecum şi alte obstacole).
Sursele de zgomot din zonele industriale sunt grupate în două mari categorii:
Zgomotul produs de sursele industriale ale municipiului;
Zgomotul produs de traficul de diferite categorii (în acest caz trafic rutier şi
tramvai).
Partenerii proiectelor europene care au avut ca scop crearea ghidurilor pentru modelarea
hărţilor de zgomot au avut dezbateri importante pentru stabilirea valorilor de trafic generate în
interiorul aglomerării ce vor constitui datele de intrare în procesul de cartare. Astfel, în [10] se
menţionează că „trebuie luate în considerare toate sursele de trafic din interiorul limitelor
zonei de cartare”.
Atunci când se iau în considerare sursele de zgomot dedicate exclusiv activităţilor
industriale care se regăsesc şi în afara zonei de cartare, este necesar să se poată detalia şi
extinde studiul în mod corespunzător. Este de preferat să se obţină o imagine reprezentativă a
situaţiei generale a zgomotului, evaluarea contribuţiei relative a diferitelor grupe de surse de
zgomot şi apoi, a nivelului de zgomot pe surse care poate fi abordată în studiile de analiză a
nivelului de zgomot şi a întocmirii planurilor de acţiune.
Pentru revizuirea HĂRŢII STRATEGICE DE ZGOMOT a Municipiului Galati, pe lângă
sursele de zgomot legate de traficul rutier şi tramvai au fost luate în considerare în procesul de
cartare următoarele:
• Amplasamentele de tip industrial specifice Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.
152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării aprobată cu modificări şi
completări prin Legea nr. 84/2006.
• Clădirile (diferenţiate în clădiri de locuit şi clădiri cu altă destinaţie decât cea de locuit,
inclusiv şcoli şi spitale) aflate în conturul izofonelor amintite anterior stabilite în
conformitate cu cerinţele Punctului 22 “Date privind suprafaţa care va fi cartată în vederea
realizării hărţii de zgomot” din Capitolul 3.2 al OM 678 sunt considerate bariere în cazul
propagării zgomotului provenit de la sursele de zgomot din afara limitei administrative care
influenţează nivelurile de zgomot din interiorul limitei administrative a aglomerării;
• Curbele de nivel ale terenului: conform hărţii GIS pusă la dispoziţie de Primăria
Galaţi;
• Neexistând referinţe privind traficul feroviar, acesta nu s-au luat în considerare
chiar dacă acest fapt reduce precizia hărţilor de zgomot actualizate;
• Neexistând referinţe privind existenţa de panouri fonice, acestea nu s-au luat în
considerare.
33
REVIZIA DATELOR DE INTRARE ŞI A METODOLOGIEI DE COLECTARE
Etapele parcurse în revizuirea hărţilor strategice de zgomot ale Municipiului Galati sunt
prezentate în Figura 2.1:
Figura 2.2: Etapele revizuirii hărţilor strategice de zgomot cu programul IMMI
Datele de intrare utilizate şi modul de colectare a acestora sunt descrise în paragrafele
următoare şi răspund cerinţelor Tabelului 10 din OM 1830/2007. Tabelele rezultate prin
prelucrarea datelor sunt prezentate în anexele acestui raport.
1.6 REVIZUIRE DATE TOPOGRAFICE ŞI DEMOGRAFICE 1.6.1 Surse de date pentru harta de bază a Municipiului Galaţi Pentru realizarea hărţii vectorizate au fost utilizate următoarele documente de
referinţă:
o Harta GIS a Municipiului Galati (Primăria GALAŢI) actualizată 2017;
o Baza de date OpenStreetView actualizată 2016;
o Verificarea clădirilor din imagini satelit (Google Earth);
o Harta digitală a României (sursa: România digitală).
o Program software open source QGIS.
1.6.2 Înălţimea clădirilor Pentru stabilirea înălţimii clădirilor au fost parcurse următoarele etape:
a. Determinarea numărului de etaje s-a efectuat în trei moduri:
34
• Pentru o parte dintre clădiri, numărul de etaje s-a determinat pe baza hărţii GIS;
• Folosind aplicaţia Street View de pe GoogleEarth, a fost posibilă vizualizarea
imaginilor privind panorama drumului şi a clădirilor;
• Vizite în teren şi înregistrarea imaginilor.
b. Determinarea înălţimii clădirilor prin calcul În cazul clădirilor tip bloc din zona de cartare, înălţimea a fost calculată înmulţind
numărul de etaje cu 3m. În cazul blocurilor cu magazine la parter înălţimea a fost corectată
corespunzător pentru estimarea corectă a numărului de locuitori şi locuinţe supuse la zgomot.
Pentru clădirile cu acoperiş, la înălţimea de 3 m s-a adăugat valoarea de 2 m.
În cazul clădirilor din zona de cartare, acolo unde nu s-au cunoscut înălţimile, pentru
un imobil de 1-2 etaje s-a considerat o înălţime de 6 m, iar pentru cladirile cu mai mult de 2
etaje, s-a considerat o înălţime de 15 m, conform paragrafului 3.4.2.3 Cladiri din referinţa cf.
[21].
1.6.3 Forma clădirilor Forma clădirilor a fost corectată în scopul digitizării, fiecare clădire fiind o polilinie
închisă, transformată ulterior (în programul GIS) în poligon. Clădirile cu diferite destinaţii
(locuinţă, depozite, anexe) au fost identificate pe baza variaţiilor de înălţime. În prima fază a
prelucrării informaţiilor GIS (folosind programul AutoCAD) clădirile au fost aşezate în straturi
(layere) diferite, după destinaţie: locuinţe, instituţii medicale, instituţii de învăţământ, construcţii
industriale şi administrative.
De asemenea clădirile de tip "medical" şi de "învăţământ" au fost tratate ca zone sensibile.
Din harta GIS a Municipiului Galaţi actualizată 2017 (primită de la Primăria Galaţi) s-au
identificat clădiri sensibile (unităţi de învăţământ şi unităţi medicale) pentru care zgomotul
atinge valori mai mari de 55 dB(A).
În procesul de calcul cu ajutorul programului de cartare IMMI este necesar să se
efectueze anumite simplificări referitoare la forma clădirii. În acest scop, clădirile care au
prezentat variaţii ale înălţimii pe corpuri au fost considerate ca având aceeaşi înălţime.
1.7 INVENTARIERE, COLECTARE DATE ŞI MODELARE SURSE DE ZGOMOT Revizuirea inventarierii surselor principale de zgomot din Municipiul Galati este o
precondiţie a revizuirii Hărţilor Strategice de Zgomot şi a Planurilor de Acţiune. Procesul de
revizuire a modelării surselor de zgomot implică luarea deciziilor la două niveluri, astfel:
1. Revizuirea alegerii celei mai potrivite opţiuni de modelare pentru fiecare dintre sursele
identificate (rutier, tramvaie, industrial; sursă punctiformă, sursă liniară, sursă mobilă sau
suprafaţă de zgomot).
35
2. Revizuirea colectării celor mai relevante date care să permită atribuirea valorii de
zgomot (nivel de putere acustică) fiecărei surse identificate.
Decizia asupra uneia dintre metodele de modelare a sursei aparţine specialiştilor care
se bazează pe natura surselor şi pe o serie de informaţii (date de intrare) cu ajutorul cărora se
poate determina nivelul de acustică. Astfel, se recomandă a se utiliza categoriile de date
prezentate în continuare.
1.7.1 Date necesare pentru modelarea zgomotului produs de sursele INDUSTRIALE În procesul de revizuire a modelării, în cazul surselor de zgomot de tip industrial, nu au
fost disponibile toate datele privind puterea acustică a diferitelor surse identificate; pentru cele
care nu au putut fi obţinute prin măsurări de zgomot conform procedurii ISO 8297, s-a adoptat
cea de-a doua metodă, şi anume adoptarea valorilor din baza de date IMAGINE database -
SourceDB(A).
Următoarele categorii de date sunt relevante în procesul de modelare:
1. Localizarea fiecărei surse industriale relevante (inclusiv înălţimea acesteia);
2. Numărul orelor de funcţionare pentru fiecare sursă pe cele trei intervale ale zilei;
3. Nivelul de putere acustică pentru fiecare sursă.
1.7.2 Date necesare pentru modelarea zgomotului produs de traficul RUTIER Deşi ar putea părea că nu trebuie acordată o atenţie deosebită în procesul de
modelare, zgomotul produs de traficul rutier de pe arterele din municipiul Galati, în etapa a II-a
de elaborare a Planurilor de acţiune se va realiza o analiză detaliată pentru a evidenţia
contribuţia zgomotului produs de deplasarea (în special) a vehiculelor grele.
În acest scop au fost realizate straturile tematice Cai rutiere UAT si Cai rutiere ext
UAT, modelarea s-a făcut pe baza Metodei interimare de calcul NMPB – Routes ’96
(actualizat NMPB 2008 publicat în iunie 2009) şi Standardul francez XP S31-133 care iau în
considerare efectele meteorologice.
Datele necesare se referă la localizarea drumurilor din Municipiul Galati şi tipul de
suprafaţă (drum), precum şi la date de trafic.
Pentru a stabili contribuţia traficului rutier la zgomotul total calculat folosind programul
de cartare IMMI versiunea 2016, pentru indicatorii de zgomot Lzsn şi Lnoapte sunt necesare date
de intrare detaliate despre :
o Tipul vehiculelor: vehicule uşoare <3,5 tone, vehicule grele >3,5 tone (per
oră / perioadă);
o Pentru viteza de circulaţie considerată în calcule, conform recomandărilor
documentelor amintite anterior, se poate considera viteza limită legală. Nu este
36
justificată realizarea unor măsurători şi prelucrarea statistică a acestora pentru a
determina valorile vitezei mediane (viteza luată în calcul: 50 km/h); Pentru tipul fluxului de trafic, s-a utilizat standardul francez XP S31-133 -
Trafic rutier, din cele 4 categorii recomandate s-a adoptat fluxul de Tip 2: Flux pulsatoriu (fara diferenţiere); Pentru parametrul Tipul şi profilul longitudinal al drumului, care evidenţiază
înclinarea drumului, în lipsa curbelor de nivel, se alege Drum orizontal - gradient în direcţia fluxului de trafic < 2%;
Tipuri de suprafaţă ale drumului: conform datelor de intrare furnizare de
Primaria municipiului Galati, vezi straturi tematice Cai rutiere UAT si Cai Rutiere ex
UAT.
Pentru modelare, datele de trafic sunt conţinute într-o bază de date în conformitate cu
recomandările OM 1830. Aceasta este importată în programul IMMI, fiind astfel asigurată
cerinţa legăturii unice între datele de trafic şi segmentele de drum.
Tipul de flux rutier este foarte important în procesul de modelare şi aşa cum
demonstrează documentele Metodei franceze de calcul, pentru viteze mici de circulaţie
(datorate cel mai des stării deteriorate a căii de rulare de tip betonată şi asfaltată) nivelul de
zgomot produs de vehiculele grele care circulă în regim pulsatoriu se apropie de 47 dB(A). În
cazul autoturismelor se poate atinge o valoare apropiată de 35 dB(A). Pentru detalii v. Anexa 1.1.1 Cai rutiere UAT şi Anexa 1.1.2 Cai rutiere ex UAT.
1.7.3 Revizuire date necesare modelării zgomotului produs de traficul FEROVIAR Nu s-au pus la dispoziţie date privind traficul feroviar şi în consecinţă nu s-a luat
în calcul, la elaborarea hărţilor de zgomot ale Municipiului Galaţi, deşi aceste date au fost cerute de autoritatea contractanta prin adresa nr. 58556/06.06.2017.
1.7.4 Revizuire date necesare modelării zgomotului produs de traficul TRAMVAIELOR În acest scop au fost realizate straturile tematice tramvai_trasee, modelarea s-a făcut
pe baza Metodei olandeze care se apropie cel mai bine de baza de date UE, HARMONOISE.
În acest mod nivelul de zgomot Leq este calculat ca având originea într-o sursa liniară, în
benzi de octavă (benzi de frecvenţă de lăţime procentual constantă) de la 63 Hz până la 8
kHz.
37
Parametrii de intrare au fost:
Tip tren/tramvai
care circulă în România
Nr. vagoane
Vmax cf. [36]
Tip tracțiune
Tip frâne
Categorie echivalentă
în SRM (Tabelul 1 din Capitolul 2.2 din
OM 678/1344/ 915/1397/2006)
Clungime (dB)
Tramvai rapid 1 16 Electric saboţi 7 0 Tramvai obișnuit 2 16 Electric saboţi 7 0
Datele necesare se referă la localizarea traseelor din Municipiul Galati (străzile pe care se
circulă) şi date de trafic, v. Anexa 1.1.3 Tramvai_trasee.
1.7.5 Date colectate din masurarile din teren Pentru măsurarea nivelului de zgomot s-a utilizat următorul lanţ de măsură, în
conformitate cu cerinţele STAS 7150-77:
1. Sonometru tip 2250, fabricat de Brüel & Kjær DANEMARCA, seria nr.
2488427 / 2005, cu urmatoarele caracteristici:
- ponderare în bandă îngustă şi pe spectre de măsurare A, C sau Z; (ponderat Z: ponderarea
în frecvenţă zero este un răspuns liniar, neponderat. Este echivalent răspunsului Lin definit de
IEC 60651);
- analiză în frecvenţă în benzile de 1 / 1 şi 1/ 3 octavă;
- ponderare în timp: Fast (0.125 sec) sau Slow (1 sec);
- nivel acustic maxim măsurat 139 dB(A);
- sistem de stocare a datelor: RAM intern (ne-volatil) capacitate 20 MB, carduri externe SD
şi CF.
2. Preamplificator pentru microfon, tip ZC 0032, fabricat de Brüel & Kjær
DANEMARCA, seria nr. Id No. 3207 / 2005 cu urmatoarele caracteristici:
- atenuarea la preamplificarea nominală: 0.25 dB(A)
- detectarea automată a ecranului de vânt UA 1650
3. Microfon, tip 4189, fabricat de Brüel & Kjær DANEMARCA, seria nr. 2470932
/ 2005, cu urmatoarele caracteristici:
- tip condensator / omni-direcţional / pre-polarizat / tensiunea de polarizare:
reglabilă între 0 V … 200 V / sensibilitate: 50mV / Pa (corespunzător la -26 dB(A) la 1
V/Pa) ± 1.5 dB(A) / capacitate 14 pF (la 250 Hz).
4. Calibrator zgomot tip NC - 74 fabricat de RION – Japonia: 93.8 dB(A) la 1
kHz.
5. Ecran de vânt tip UA 1650 fabricat de Brüel & Kjær DANEMARCA.
38
6. Soft descărcare date de pe sonometru pe calculator, tip BZ 5298 - Brüel &
Kjær DANEMARCA.
7. Soft analiză în frecvenţă NOISE EXPLORER, tip 7815 - Brüel & Kjær
DANEMARCA, cu urmatoarele caracteristici:
- domeniu dinamic: pentru un ton pur la 1 kHz în 1/3 octavă: 1.7 la 140 dB(A);
- clasă de precizie: 0 (conform IEC 61260 plus amendamentul 1, în benzile de
1/1 şi 1/3 octavă şi cf. ANSI S1.11-2004);
- centre de frecvenţă: 1/1 sau 1/3 octavă, de la 8 Hz, 16 Hz, 31.5 Hz, …16 kHz,
respectiv de la 6.3 Hz, 8 Hz … 20 kHz.
Data ultimei etalonari a sonometrului, folosind calibratorul cu semnal etalon de 93.8
dB(A) la 1 kHz: 28.02.2017,
Calibratorul a fost in prealabil verificat de Institutul National de Metrologie Bucuresti,
certificatul de verificare fiind prezentat in Fig. 2.2 si 2.3:
39
Figura 2.3: Certificatul de verificare metrologica anuala, pagina 1
40
Figura 2.4: Certificatul de verificare metrologica anuala, pagina 2
Institutul National de Metrologie Bucuresti care a emis documentul de mai sus, detine
certificare ISO 17025:2005, astfel se indeplineste şi cerinţa privind calitatea domeniilor de
activitate.
41
Aparatură de măsură folosită are precizia clasa I cf. IEC 61672-1 ed. 2002-05
„Electroacoustics - sound level meters” (care înlocuieşte vechile ediţii IEC 651 şi respectiv
IEC 60051-1).
1.8 REVIZUIRE REZULTATE OBŢINUTE PRIN MODELARE ACUSTICĂ Există mai multe modalităţi de validare a rezultatelor obţinute în urma procesului de
cartare. Dintre acestea, metoda constând în măsurarea nivelului de zgomot în anumite puncte
din municipiul Galati, urmată de compararea cu rezultatele obţinute prin calcul a fost
considerată ca cea mai adecvată. Această metodă permite identificarea preciziei hărţilor, dar
nu şi identificarea cauzelor care au generat abaterile.
În tabelul din Anexa 4 Date de validare HSZ_Mun Galati este realizată centralizarea datelor,
conţinând informaţii despre:
coordonatele geografice ale punctelor de măsurare;
valorile indicatorilor de zgomot Lzsn calculate;
valorile indicatorilor de zgomot Lzsn măsurate;
diferenţa între indicatorii calculaţi şi măsuraţi.
În cazul diferenţelor mai mari de 3 dB(A), datele de intrare sunt corectate, deci este
necesar să se analizeze atât nivelul de putere acustică al sursei cât şi caracteristicile
operaţionale (de exemplu, timpi de funcţionare).
Desigur, în cazul măsurărilor efectuate pentru stabilirea nivelului puterii acustice pentru
diferite categorii de surse este foarte dificil (practic imposibil) să se izoleze sursa faţă de cele
învecinate. Măsurările de validare se pot realiza în puncte de interes, de exemplu lângă
zonele rezidenţiale sau la limita municipiului Galaţi.
1.9 DESCRIEREA PROGRAMULUI DE CARTARE
Pentru revizuirea Hărţilor strategice de zgomot s-a folosit programul de cartare IMMI versiunea 2016, care se bazează pe relaţiile de calcul stabilite prin 2003/613/EC din 6 August
2003 (Adapted EU Interim Mapping Methods) care amendează prevederile iniţiale ale
Directivei 2002/49/EC cu privire la metodele de calcul.
Acest program răspunde cerinţelor prevăzute la pct. 2 din Anexa nr.3 a H.G. 321/2005
privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiental, cu modificările şi completările
ulterioare şi astfel:
• Calculul se realizează pentru indicatorii Lzsn şi Lnoapte;
• Pot fi folosite obiecte (clădiri, obstacole), terenuri şi surse de zgomot în 3D;
• Datele de intrare cu privire la zgomotul produs de surse industriale poate fi
introdus manual, atât în cazul măsurătorilor cât şi al caracteristicilor sonore ale
diferitelor utilaje specifice activităţilor portuare prin preluarea din baza de date
IMAGINE.
42
Figura 2.5: Interfaţa programului de cartare IMMI
• Importă/exportă formate de fişiere tip DXF (geometrie), ESRI shape (geometrie
şi metadate), text şi ASCII;
• Afişează date cu privire la nivelurile de zgomot maxime identificate la o clădire
(faţada cea mai expusă) şi indică faţadele liniştite;
• Permite realizarea hărţilor de diferenţă, prin compararea efectelor măsurilor
active sau pasive cuprinse în planurile de acţiune faţă de situaţia iniţială, asigurând
instrumentele necesare atât pentru cartarea zgomotului cât şi pentru elaborarea
planurilor de acţiune;
• Prezintă rezultatele atât ca hărţi strategice de zgomot în format grafic utilizând
codul culorilor din Paragraful 3.1.1, Tabel 1 din OM 678/1344/ 915/1397/2006, cât şi
datele aferente acestora structurate în tabele respectând prevederile Anexei nr. 7 din
H.G. 321/2005;
• Permite efectuarea calculului pentru hărţile de conflict;
• Efectuează calculul la înălţimea de 4 m faţă de sol şi la receptor.
Programul IMMI versiunea 2016 permite crearea de hărţi acustice - cartografiere
acustică în conformitate cu directivele Comisiei Europene. În plus, acesta permite
administrarea automată avansată a datelor, a modelelor şi geometriei acestora şi efectuarea
de calcule de precizie, pe baza datelor existente şi este compatibil cu aplicaţii, precum sunt
programele GIS (Geographical Information Systems) şi CAD (ex: AutoCAD).
De asemenea programul de cartare IMMI Versiunea 2016 poate efectua calcule cu
rapiditate şi în condiţii de precizie întrucât se bazează pe algoritmi rapizi de calcul. Aplicaţia
este flexibilă şi permite analize amănunţite şi posibilitatea integrării unor baze de date
externe, componente de calcul şi alte aplicaţii software.
43
Programul IMMI versiunea 2016, calculează zgomotul ambiental în conformitate cu o
multitudine de standarde şi metode naţionale şi internaţionale, şi permite:
Importul datelor în diferite formate (exemplu: shape, DXF);
Combinarea şi optimizarea avansată a datelor, provenite din surse diferite,
pentru crearea de modele topografice 3D;
Calculul contururilor de zgomot pe reţele verticale şi orizontale, inclusiv calculul
zgomotului pe faţadele clădirilor şi a obstacolelor;
Beneficiază de o gamă largă de unelte de modelare pentru evaluarea corectă şi
eficientă a formele geometrice complexe, podurile, ecranele pe poduri şi şoselele pe
teren ondulat;
Automatizarea procedurilor de calcul utilizând algoritmi tip macro.
Programul IMMI versiunea 2016, are implementat algoritmi de calcul în conformitate cu
o gamă largă de standarde şi reglementări naţionale şi internaţionale, incluzând metodele de
calcul recomandate de către Comisia Europeana, ca de exemplu, pentru calculul indicatorilor
de zgomot produs de traficul rutier, metoda franceză NMPB’96 şi Standardul francez XPS 31-133, precum şi Metoda olandeză SRM II pentru modelarea zgomotului produs de traficul
tramvaielor.
Rezultatele estimate pentru perioadele standard sunt disponibile ca nivel total sau în
benzi de octave. Programul le tratează ca pe surse de faţadă, ale căror emisii sunt
determinate de atributele sursei şi atenuarea pereţilor clădirilor.
Pentru fiecare calcul, obiectele pot primi unul sau mai multe modele relevante de
calcul. În plus, sursele pot fi grupate pentru a oferi informaţii cu privire la contribuţia grupurilor
la punctele de recepţie ca ajutor pentru reducerea şi gestionarea zgomotului.
Acurateţea şi viteza de calcul sunt invers proporţionale, cu cât acurateţea este mai
mare, pentru un număr dat de puncte de lucru, cu atât durata de calcul este mai mare.
Programul IMMI Versiunea 2016 oferă posibilitatea optimizării vitezei de calcul şi a
acurateţii şi a simplificării modelelor pentru terenuri şi clădiri în scopul creşterii vitezei de
calcul. Rezultatele calculului sunt disponibile în diferite niveluri de detaliere.
Programul IMMI versiunea 2016 poate realiza rapoarte şi desene grafice amănunţite.
Există, de asemenea, legende definite de către utilizator pentru diagrame care pot fi
vizualizate la scara dorită, în diverse dimensiuni ale imprimantei sau suportului de tipărire a
diagramelor. Diagramele pot conţine hărţi ale sunetului, date model, hărţi ale fundalului sonor
şi alte logo-uri definite de către utilizator.
Modelele şi datele obţinute apar în tabele configurate care pot fi tipărite şi exportate în
Microsoft Word şi Excel pentru obţinerea diverselor formate de rapoarte. IMMI versiunea 2016
poate, de asemenea, să furnizeze diagrame 3D, sau vizualizare ca vectori grafici liniari
ascunşi pentru garantarea calităţii modelelor.
44
Programul IMMI versiunea 2016 poate fi folosit într-o gamă largă de aplicaţii unde se
cere calculul nivelului de zgomot. Cu funcţiile sale de selectare, de vizualizare şi de schimb
de date, IMMI versiunea 2016 este foarte potrivit pentru editarea hărţilor de zgomot pentru
localităţi urbane, dar şi pentru zone industriale şi porturi în conformitate cu directivele
Comisiei Europene, respectând recomandările grupurilor de lucru ale Comisiei Europene.
Programul IMMI versiunea 2016 este proiectat pentru evaluarea impactului zgomotului
asupra mediului înconjurător. Designul modular al aplicaţiei IMMI şi funcţia de schimb de date
(ASCII) suportă integrarea uşoară în alte pachete software. Astfel IMMI versiunea 2016 poate
fi integrat în managementul mediului înconjurător, managementul traficului şi GIS, ca mijloc de
calcul al zgomotului. IMMI versiunea 2016 este deja folosit în conexiune cu facilităţile GIS,
precum ArcView/ArcInfo sau QGIS, astfel încât calculele pot fi făcute de IMMI versiunea 2016
folosindu-se de interfaţa GIS.
2 REVIZUIRE INFORMAŢII SPECIFICE 2.1 HARTA DE BAZĂ: HARTA GIS
Au fost realizate următoarele hărţi corespunzătoare straturilor tematice, astfel:
Tabelul 3.1: Hărţi
Denumire Scara Harta GIS – Straturi tematice suprapuse 1:15 000
2.2 DATE DE INTRARE CONFORM ANEXEI 1 din OM 1830
2.2.1 Date de intrare privind sursele industriale Anexa 1: Revizie Tabel date intrare (conform Ordin 1830/2007, anexa 4 - tabel verificare
si art. 3.8 - tabel 10);
Anexa 1.1: Lista surselor de zgomot din zona Municipiului Galati;
Anexa 1.1.1 Cai rutiere UAT
Anexa 1.1.2 Cai rutiere ex UAT
Anexa 1.1.3 Tramvai_trasee
Anexa 1.2: Lista punctelor de masura_Municipiul Galati_IMMI si Histograme de timp;
Anexa 1.3 Date de intrare pentru zgomotul industrial - Municipiul Galati.
2.2.2 Date de intrare privind traficul rutier (Etapa - PLANURI DE ACŢIUNE) Pentru datele de intrare referitoare la trafic rutier v. Anexa 1;
Anexa 2.1: Tabel centralizator_Date de emisie pentru drumuri;
Anexa 2.2: Tabel centralizator date de emisie pentru drumuri conform_Cerinţe IMMI.
2.2.3 Date de intrare privind traficul feroviar (Etapa - PLANURI DE ACŢIUNE) Pentru datele de intrare referitoare la trafic feroviar v. Anexa 1;
Anexa 3.1: Date de emisie traficul feroviar_OM 1830_2013;
Anexa 3.2: Date de emisie_Railtrack_ IMMI – 2013;
45
Anexa 3.3: Date de emisie_Trains_IMMI – Categorii trenuri + Trenuri pe tronsoane.
2.2.4 Date de validare a hărţii Anexa 4. Date de validare a hartii strategice de zgomot a Municipiului Galati;
2.2.5 Rezultate privind expunerea populaţiei Anexa 5: Expunere populaţie si cladiri la zgomotul provenit din activitatile
industriale_Municipiul Galati.
DATE UTILIZATE ÎN CONFIGURAREA PROGRAMULUI IMMI ver. 2016
2.2.6 Indicatorii de zgomot
Conform Anexei 2 din H.G. 321/2005, pentru realizarea hărţilor strategice de zgomot se
folosesc următorii indicatori de zgomot:
• Indicatorul Lzsn, (in lb.engleză - Lden)- nivelul de zgomot zi-seară-noapte,
exprimat în decibeli, definit cu relaţia:
⋅+⋅+⋅=
++10
10L10
5L10L
den
noaptesearazi
1081041012241lg10L
• Lzi – nivelul de presiune sonoră, ponderat A, în interval lung de timp, conform
definiţiei din SR ISO 1996-2:1995, determinat pe suma perioadelor de zi dintr-un an şi
este asociat disconfortului din timpul zilei ;
• Lseară - nivelul de presiune sonoră, ponderat A, în interval lung de timp, conform
definiţiei din SR ISO 1996-2:1995, determinat pe suma perioadelor de seară dintr-un
an, este asociat disconfortului din timpul serii;
• Lnoapte - nivelul de presiune sonoră, ponderat A, în interval lung de timp,
conform definiţiei din SR ISO 1996-2:1995, determinat pe suma perioadelor de noapte
dintr-un an, este asociat disconfortului din timpul nopţii.
NB: pentru ca programul IMMI – Woelfel Germania are meniul in limba engleza pe hartile de
zgomot vor aparea in loc de Lzsn, Lzi Lseară Lnoapte Lden, Ld Le şi Ln’
2.2.7 Intervale de timp Lzi: 07:00 – 19:00 – 12 ore;
Lseară: 19:00 – 23:00 – 4 ore;
Lnoapte: 23:00 – 07:00 – 8 ore.
2.2.8 Dimensiune grid minim Faza I: 10m x 10m.
46
2.2.9 Înălţime receptor Punctele receptor au fost considerate la înălţimea de 4m deasupra solului pentru evaluarea
zgomotului.
2.2.10 Receptori la faţade Receptorii s-au plasat la o distanţă medie de 5 m iar pentru a se obţine o acurateţe
ridicată s-a considerat cel putin 1 receptor/faţadă în scopul respectării recomandărilor Ordin
1830 / 2007, 3.5.2 pag 44 si 3.8 pagina 51; numarul receptorilor este determinat automat de
programul IMMI versiunea 2016 in functie de amprenta geometrica a cladirii la sol, distanta
intre receptori fiind setată la 5 m.
2.2.11 Reflexii La realizarea hărţilor strategice de zgomot, conform recomandărilor din OM 1830, Pct.
3.5.3. se consideră numai o reflexie între sursa de zgomot şi punctul receptor.
2.2.12 Atenuare la sol, G, a hărţilor întocmite Pentru realizarea hărţilor digitizate GIS conţinând informaţii despre utilizarea terenului
conform OM 678/1344/915/1397 paragraful 3.2 Pct 15 (Tipul suprafeţei terenului) s-au adoptat
valorile următoare pentru categoriile de suprafeţe enumerate:
• G=0: Teren pavat, urban, industrial, apă;
• G=1: Zone împădurite , parc, teren necultivat;
• G=0,5: zonele rezidenţiale.
Atenuarea, cu valorile de mai sus, s-a introdus funcţie de suprafetele specifice luate
din harta GIS a Municipiului Galaţi obţinută de la Primăria Galaţi, actualizată la nivelul anului
2017, utilizându-se (cf. OM 678) Instrumentul 1 şi Anexa 1.3.
2.2.13 Absorbţia atmosferică Din rapoartele de mediu publicate pentru Municipiul Galati temperatura medie anuală
este 12,20 C cf. [25], iar umiditatea relativă anuală a aerului ajunge la 72%, deci valori mediii
apropiate de cele recomandate pentru România, în OM 1830 pag. 43: Temperatura: 100 C şi
Umiditatea relativă: 70%.
2.2.14 Condiţii meteorologice Modelarea acustică ia în considerare condiţiile meterologice în special prin vânturile din
această zonă, foarte importante datorită lipsei obstacolelor forestiere. Din [25] au fost luate în
considerare următoarele date cu privire la frecvenţa anuală de apariţie şi direcţia vânturilor:
Nord-Est – 18,6%, vitezele medii anuale sunt: pe direcţia Nord –Est: 2,3 OBeaufort.
47
2.3 REVIZUIREA METODOLOGIEI DE OBŢINERE A DATELOR Pentru revizuirea hărţilor strategice ale Municipiului Galati, SC Grupul de Măsurători şi
Diagnoză SRL Galaţi s-a preocupat pentru a realiza o serie de baze de date de intrare
necesare în programul de cartare.
Modul detaliat de producere a acestora este prezentat în continuare.
3.4.1 Producerea datelor pentru elaborarea hărţii GIS Hărţile GIS ale Municipiului Galati au fost primite de la beneficiar şi conţin informaţii cu
privire la:
• Limita administrativă şi limita de cartare a zgomotului – vezi stratul tematic
limita intravilan si limita ext UAT;
• Drumuri şi linii de tramvai în interiorul limitei administrative;
• Clădiri cu diferite destinaţii (pentru MUNICIPIUL Galati).
Aceste straturi tematice sunt suprapuse pentru realizarea hărţii GIS cu straturi tematice
suprapuse (Scara de tipărire: 1:15.000).
3.4.2 Producerea datelor pentru Straturile tematice CAI RUTIERE UAT si CAI RUTIERE EX UAT ale hărţii GIS
Aceste straturi sunt de tip polilinie deschisă, segmentate la distanţe mai mici de 100 de
metri, această normă fiind în concordanţă cu tipul de date acceptat de către programele de
realizare a hărţilor de zgomot.
Pentru realizarea straturilor tematice CAI RUTIERE UAT şi CAI RUTIERE EX UAT s-a
folosit ca sursă de date harta digitală obţinută de la Primăria Galaţi dar şi hărţile digitale din
sursele OpenSource (baza de date OpenStreetView).
Transformarea coordonatelor GPS în coordonate Stereo70 (şi ETRS89) s-a realizat
printr-un algoritm inclus în funcţiile de conversie între diferitele sisteme de proiecţie din
programul QGIS.
3.4.3 Producerea datelor pentru Stratul tematic TRAMVAI TRASEE al hărţii GIS Liniile de tramvai din incinta Municipiului Galati sunt reunite în stratul tematic
TRAMVAI TRASEE, de tip polilinie deschisă, segmentat. Datele au fost preluate din harta
digitală şi din informaţiile disponibile din Programul de Transport al operatorului pentru reteaua de tramvaie. Traseul a fost segmentat la distanţe de maxim 100 de metri.. viteza
medie considerata a fost de 16 km/h, extrasa din documentul Reabilitarea transportului public
urban in Galati – Plan de Mobilitate Urbana Durabila [36].
3.4.4 Producerea datelor pentru Straturile tematice „CLĂDIRI ...”
Clădirile din zona de cartare au fost importate conform datelor disponibile de la
Primaria Municipiului Galati
3.4.5 Producerea datelor pentru ZONA DE CARTARE
48
„Emisia de zgomot dintr-o zonă industrială se ia în considerare dacă, împreună cu
emisia de zgomot de la toate celelalte industrii din zonă, determină ca valorile indicatorilor de
zgomot din apropierea clădirilor rezidenţiale să fie Lzsn > 50 dB(A) şi Ln >45 dB(A). În toate cazurile când emisia de zgomot dintr-o sursă industrială determină ca valorile indicatorilor de zgomot să fie Lzsn<45 dB(A) şi Ln<40 dB(A) acestea nu se iau în considerare”.
2.4 DISTRIBUŢIA NR. DE LOCUINŢE ŞI LOCUITORI EXPUŞI LA ZGOMOT Revizuirea estimării populaţiei şi a clădirilor expuse la zgomotul produs de activităţile din
MUNICIPIUL Galati (zgomot de trafic rutier, circulaţia tramvaielor şi zgomotul de la sursele
industriale) s-a bazat pe realizarea hărţii GIS şi în mod deosebit a stratului tematic Clădiri
pornind atât de la datele furnizate de autoritatea contractantă, cât şi pe baza imaginilor oferite
de hărţile digitale Google Earth şi Google Maps, OpenStreetMap, ce conţin baze de date
actualizate permanent.
Au fost identificate clădirile în funcţie de destinaţie, respectiv clădiri rezidenţiale, unităţi
şcolare, medicale sau alte categorii.
Paşii urmaţi pentru revizuirea alocării numărului de locuitori şi locuinţe expuse la
zgomot, în conformitate cu cap. 3.2 pct. 18 din OM nr. 678 / 2006 şi pct. 3.4.2.4 din OM nr.
1830 / 2007, sunt prezentaţi în continuare:
Etapa 1: revizuirea calculului datelor demografice cu privire la numărul de locuitori care au reşedinţa în interiorul suprafeţei în care s-a realizat cartografierea zgomotului.
Întrucât nu se cunoaşte cu exactitate numărul de persoane care domiciliază în
interiorul zonei cartate s-a utilizat Instrumentul 2 din OM 678.
Din Harta GIS, Stratul tematic CLĂDIRI se cunoaşte destinaţia clădirilor şi s-a putut
determina suprafaţa zonei rezidenţiale aflată în zona cartată pentru care s-au calculat
următoarele elemente:
a) Suprafaţa construită a fiecărei clădiri din zona cartată prin înmulţirea
suprafeţei la sol a clădirii (din harta GIS) cu numărul de etaje al clădirii.
b) Suprafaţa totală construită din zona cartată, ca sumă a suprafeţelor
construite ale clădirilor calculate anterior.
c) Suprafaţa din zona rezidenţială ce revine pe locuitor pentru zona cartată s-a calculat ca raport între suprafaţa rezidenţială totală şi numărul total de locuitori
din clădirile rezidenţiale.
d) Numărul de locuitori / clădire s-a determinat, de asemenea, ca raport între
suprafaţa construită şi suprafaţa ce revine unui rezident.
e) S-a realizat o verificare a numărului de locuitori din suprafaţa totală construită
care s-a comparat cu numărul persoanelor din gospodării din datele oficiale ale [33].
49
f) Conform Institutului Naţional de Statistică – filiala Galaţi
(http://www.galati.insse.ro/main.php?lang=fr&pageid=476) datele oficiale privind
populaţia municipiului Galaţi sunt aceleaşi de la data ultimului recensământ: 2011.
Etapa 2: revizuirea calculului datelor demografice privind numărul de persoane/apartament şi numărul de apartamente/clădire rezidenţială din interiorul
suprafeţei în care se realizează cartarea zgomotului în conformitate cu cap. 3.2 pct. 18 din OM
nr. 678 / 2006 şi pct. 3.4.2.4 din OM nr. 1830/2007, pentru care s-a folosit Instrumentul 1
pentru întreg oraşul Galati şi anume:
numărul de rezidenţi estimaţi (303205 locuitori cf. INS) [26];
numărul locuinţelor convenţionale din zona de cartare a Municipiului Galati;
numărul clădirilor rezidenţiale.
Pornind de la valorile statistice s-au determinat următoarele elemente care stau la baza
estimării rezultatelor finale ale cartării de zgomot:
spaţiul locuibil per apartament,
spaţiul locuibil per rezident,
numărul de rezidenţi per apartament şi
numărul de apartamente per clădiri rezidenţiale.
Aplicând această metodă, acurateţea şi costul sunt medii, iar complexitatea este simplă.
Luând în considerare aceste rezultate, în Raportul C sunt prezentate datele obţinute privind
expunerea locuinţelor estimate şi a locuitorilor estimaţi la diferite valori ale indicatorilor Lzsn şi
Ln la intervale de 5 dB(A).
Pentru revizuire, datele calculate au fost comparate cu indicatorii statistici privind populaţia şi
clădirile, publicaţi în cadrul rezultatelor ultimului recensământ din 2011, Tabelul 3.2.
Tabelul 3.2: Indicatori statistici privind populaţia şi clădirile din zona de cartare
Nr.
crt. Indicator Valoare indicator
1 Mărimea medie a unei gospodării, pers/gosp. 2.45 – (2011)
2 Numărul mediu de camere pe locuinţă 2.6 (2011)
3 Suprafaţa medie locuibilă, m2/locuinţă 38 (2011)
4 Suprafaţa medie locuibilă, m2/persoană 15,51 5 Numărul de apartamente pe clădiri rezidenţiale 5,23
2.5 REVIZUIREA ACURATEŢEI ŞI MODULUI DE UTILIZARE A DATELOR Un factor critic pentru elaborarea hărţilor de zgomot îl reprezintă nivelul de acurateţe al
datelor folosite în procesul de modelare. Astfel, pe parcursul etapelor de elaborare a hărţilor
50
strategice de zgomot ale Municipiului Galati s-a urmărit adoptarea celor mai potrivite
instrumente de producere a datelor de intrare, luând în considerare criteriul preciziei datelor.
Tabelul 3.3 prezintă instrumentele adoptate conform OM678/2006, capitolul 3.2. şi acurateţea
rezultată pentru fiecare tip de date.
Tabelul 3.3: Instrumentele adoptate pentru revizuirea datelor necesare procesului de cartare
şi acurateţea acestora
Pct. OM 678
Tip date Grad de disponibilitate Descriere Instrument
Acu-ra-teţe
2 Trafic rutier
Instrument 1: SUNT
DISPONIBILE DATE
Cf. datelor furnizate de Primăria
Municipiului Galaţi <0,5 dB
3 Viteza medie a fluxului rutier
Instrument 2: SUNT
DISPONIBILE DATE
50 km/h <0.5 dB
4 Componenţa traficului
Instrument 1: SUNT
DISPONIBILE DATE
Cf. datelor furnizate de Primăria
Municipiului Galaţi <0.5 dB
5 Tipul de suprafaţă drum
Instrument 4: SUNT
DISPONIBILE DATE
Cf. datelor furnizate de Primăria
Municipiului Galaţi 2dB
6 Date privind
variaţia vitezei la intersectiile drumurilor
Instrument 1: SUNT
DISPONIBILE DATE
Cf. datelor furnizate de Primăria
Municipiului Galaţi <0.5 dB
7 Date privind panta drumului
Instrument 1: SUNT
DISPONIBILE DATE
Cf. datelor furnizate de Primăria
Municipiului Galaţi <0.5 dB
8 Viteza tramvaiului SUNT
DISPONIBILE DATE
Cf. datelor furnizate de Primăria
Municipiului Galaţi
9 Nivelul de putere
acustică al tramvaielor
Instrument 4: SUNT
DISPONIBILE DATE
Cf. datelor furnizate de Primăria
Municipiului Galaţi
10 Nivel de putere
acustică din zona industrială
Instrument 5: SUNT
DISPONIBILE DATE
S-au adoptat surse de zgomot specifice activităţilor industriale din baza de date
IMAGINE
Se utilizează valorile limit la limita incintei Municipiului (65 dB)
11 Înălţimile clădirilor
Instrument 2: SUNT
DISPONIBILE DATE
Pentru casele cu un nivel s-a adoptat valoarea de 5m. S-au folosit baze de date GIS privind anumite categorii de clădiri. S-
a utilizat aplicaţia GoogleEarth (StreetView)
1dB
13
Date privind poziţiile şi
dimensiunile defileurilor şi al
valurilor de pământ
Instrument 1: SUNT
DISPONIBILE DATE
Cf. datelor furnizate de Primăria
Municipiului Galaţi <0.5 dB
51
Pct. OM 678
Tip date Grad de disponibilitate Descriere Instrument
Acu-ra-teţe
in cadrul modelului terenului
14 Date privind inălţimea terenului
SUNT DISPONIBILE
DATE
Cf. datelor furnizate de Primăria
Municipiului Galaţi -
15 Tipul suprafeţei terenului
Instrument 1: SE CUNOAŞTE UTILIZAREA TERENULUI
S-au ales valorile recomandate pentru coeficientul de absorbţie. 1dB
16
Date privind coeficientul de
absorbtie acustică (ar) pentru
obstacole şi clădiri
NU SUNT DISPONIBILE
DATE
Se utilizează valorile recomandate de OM 678 1dB
17 Date meteoro-logice
SUNT DISPONIBILE
DATE
S-au identificat datele statistice locale (pentru direcţia şi viteza vântului,
temperatură şi umiditate)
18 Date demografice
nr. rezidenţi/ suprafaţa de
cartare
Instrument 2: NU SUNT
DISPONIBILE DATE
Se realizează o estimare privind media numarului de persoane care au spatiu
locativ în diferite tipuri de cladiri din interiorul zonei cartate
19 Date demografice
nr.pers/apartament, nr.apart./
clădire rezid.
Instrument 1: NU SUNT
DISPONIBILE DATE
S-au utilizat date statistice locale (Recensământul 2011).
20 Date privind
definirea aglomerarilor
urbane
Instrument 2: SUNT
DISPONIBILE DATE
Cf. datelor furnizate de Primăria
Municipiului Galaţi -
21
Date privind suprafata care va fi cartata in vederea realizarii hartii de
zgomot
Instrument 1: SUNT
DISPONIBILE DATE
Cf. datelor furnizate de Primăria
Municipiului Galaţi -
22 Date privind zona de influenţă din afara suprafeţei
cartate
Instrument 1: NU SUNT
DISPONIBILE DATE
S-au considerat recomandările conţinute în Notă:
Izocronele Lzsn > 50 dB respectiv Ln > 45 dB
-
În procesul de revizuire a modelării nivelului de zgomot pentru actualizarea hărţilor
strategice ale Municipiului Galati, SC Grupul de Măsurători şi Diagnoză SRL Galaţi în calitate
de consultant a tratat cu cea mai mare seriozitate crearea bazelor de date de intrare, pentru
obţinerea unor rezultate corecte şi a unei acurateţi sporite.
S-au folosit datele primite de la Beneficiar, precum şi date cu caracter public afişate pe
pagina PREFECTURII GALATI şi alte documente citate pe parcursul REVIZUIRII Raportului B.
Aceste date fiind publice, consultantul a presupus că informaţiile sunt complete, de încredere
şi corecte, prin urmare acestea au fost folosite în procesul de cartare.
Consultantul nu poate fi făcut responsabil pentru eventuale probleme apărute ca urmare
a utilizării acestor date.
52
2.6 REVIZUIREA VALORILOR LIMITĂ CONSIDERATE LA ELABORAREA PLANURILOR DE ACŢIUNE Ordinul OM nr. 152/558/532-2008, pentru aprobarea Ghidului privind adoptarea valorilor
limită şi a modului de aplicare a acestora atunci când se elaborează planurile de acţiune,
pentru indicatorii Lzsn şi Ln în cazul... zgomotului produs în zonele din aglomerări unde se desfăşoară activităţi industriale prevăzute în anexa nr. 1 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, aprobată cu mădificări şi completări prin Legea nr. 84/2006” prezintă în Tabelul 3.4 respectiv Tabelul
3.5, valorile limită ale nivelului de zgmot necesare pentru elaborarea PLANURILOR DE ACŢIUNE.
Tabelul 3.4: Valori limită pentru indicatorii Lzsn şi Ln
Lzsn – dB(A) Ln – dB(A)
Surse de
zgomot
Ţinta de atins
pentru valori
maxime 2012
Valori
maxime
permise
Surse de
zgomot
Ţinta de atins
pentru valori
maxime 2017
Valori
maxime
permise
Zone industriale
60 65 Zone industriale
50 55
Tabelul 3.5: Criterii (Valori limită) pentru definirea zonelor liniştite
SURSE DE ZGOMOT VALORI MAXIME PERMISE
Lzsn – dB(A)
SUPRAFAŢA MINIMĂ
PENTRU CARE SE
DEFINEŞTE O ZONĂ
LINIŞTITĂ [HA]
Zone industriale 55 4,5
Pentru etapa de revizuire a Planurilor de acţiune se vor lua în considerare atât cazul aplicării
VALORILOR MAXIME PERMISE cât şi cazul VALORILOR ŢINTĂ DE ATINS ÎN 2017.
3 BIBLIOGRAFIE 1. Covaciu, D., Florea, D., Preda, I., Timar, J.: - Using GPS Devices For Collecting Traffic
Data, SMAT2008 International Conference, Craiova, 2008;
2. Munteanu, Constantin Gh. – Cartografie matematică, Editura MatrixRom, 2003;
3. Y. Brunet, J.P. Lagouarde, and V. Zouboff, "Estimating long-term microclimatic
conditionsfor long-range sound propagation studies".;
4. Road noise prediction 2 -Noise propagation computation method including
meteorological effects (NMPB 2008);
5. T.F.W. Embleton, "Tutorial on sound propagation outdoors", 100, 31-48. Journal of the
Acoustical Society of America;
53
6. ***Caiet de sarcini (Solicitare de Ofertă)–Primăria Galaţi, 20.01.2017;
7. ***CERTU: Road Traffic Noise – New French calculation method including
meteorological effects, NMPB’96 – Prediction of Road Traffic Noise, January 2007;
8. ***Comment réaliser les cartes de bruit stratégiques en agglomeration, Mettre en
oeuvre la directive 2002/49/CE, CERTU 9, rue Juliette Récamier 69456 Lyon - France,
Reference 58, ISSN: 1263-3313, http://www.certu.fr;
9. ***Directiva 2002/49CE din 25 iunie 2002;
10. ***European Commission Working Group Assessment of Exposure to Noise (WG-
AEN): „Good practice guide for strategic noise mapping and the production of associated data
on noise exposure”, Version 2, 13th January 2006;
11. ***European Commission – Environment Directorate-General: Position paper on EU
noise indicators, 2000, ISBN 92-828-8953-X. European Communities, Belgium;
12. ***Garmin International, Garmin Proprietary NMEA 0183 Sentence Technical Spec.
2006, http://www.garmin.com;
13. ***HARMONOISE – Harmonised Accurate and Reliable Methods for the EU Directive
on the Assessment and Management of Environmental Noise, Deliverables 1-21, Contract nr.
IST-2000-28419, 2005;
14. ***Hotărârea 321/14 aprilie 2005 privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiant .-
Republicare;
15. ***IMAGINE – Improved Methods for Assessment of the use of traffic models for noise
mapping and noise action planning, Deliverables 1-15, Contract nr. SSPI-CT-2003-503549-
IMAGINE;
16. ***ISO 9613-2: „Acustică – Diminuarea sunetului la propagarea sa în aer liber, partea a
doua: metode generale de calcul”;
17. ***Metoda franceză NMPB-Routes-96 (SETRA -CERTU - LCPCCSTB) ‘Arrêté du 5 mai
1995 relatif au bruit des infrastructures routières, Journal Officiel du 10 mai 1995, Article 6’
18. ***Metoda olandeză SRM II – 1996 (The Netherlands national computation method
published in ‘Reken- en Meetvoorschrift Railverkeerslawaai ’96, Ministerie Volkshuisvesting,
Ruimtelijke Ordening en Milieubeheer, 20 November 1996’);
19. ***OM 678/1344/915/1397 din 2006 pentru aprobarea „Ghidului privind metodele
interimare de calcul a indicatorilor de zgomot pentru zgomotul produs de activităţile din zonele
industriale, de traficul rutier, feroviar şi aerian din vecinătatea aeroporturilor”;
20. ***OM 1830/2007 pentru aprobarea „Ghidului privind realizarea, analizarea şi evaluarea
hărţilor strategice de zgomot”;
21. ***SILENCE – Practitioner HandB(A)ook for Local Noise Action Plans,
Recommendations from the SILENCE project, www.silence-ip.org;
22. ***Standardul francez XP S31-133;
54
23. ***The Department for Environment, Food and Rural Affairs (DEFRA) – Noise
modelling, Final Report – part 8: Executive Summary, Research Project NANR 208: Document
Code: HAL 4305.3/8/2, DGMR V.2006.1247.00.R4-8;
24. *** http://www.galatiportal.ro/index-1.php?pag=inregistrare&coddom=7&codc=
39&codi= 375&title=Gradinite%20din%20Galati
25. http://www.anpm.ro/documents/19877/2225883/CAP+1+PROFIL+DE+JUDET+2012.pd
f/17d55b2e-bea4-4005-a7ff-bea31513edd3;
26. http://statistici.insse.ro/shop/;
27. http://proinvatamant.ro/crese-din-orasul-galati/;
28. http://www.calificativ.ro/scoli-Galati-j33.html;
29. http://galatiul.ro/sanatate/spitale-galati;
30. http://informatiigalati.ro/sanatate/camine-pentru-batrani-si-oamenii-strazii;
31. https://www.woelfel.de/en/products/immi.html;
32. http://www.prefecturagalati.ro/portal/portal.nsf/AllByUNID/00009FB2?OpenDocument
33. STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI GALAŢI 2016 – 2025;
34. http://apmgl.anpm.ro/documents/19877/20814025/Cuprins+starea+mediului+2015.pdf/
21aea74b-a8bd-4283-8827-4b0ebaf6922c
35. STRATEGIA NAŢIONALĂ PENTRU SIGURANŢĂ RUTIERĂ 2013 – 2020;
36. Reabilitarea transportului public urban in Galati – Plan de Mobilitate Urbana Durabila Contract nr. C30468/EBSF-2014-11-27 14 / august / 2015 Beneficiar: Municipiul
Galati.
37. Studiu de Fezabilitate – „Sisteme inteligente pentru managementul traficului in
vederea cresterii fluentei si sigurantei circulatiei si a prevenirii criminalitatii” - 2013.