primĂria - primariamotru.ro · 2 document: svt-piee-161027-1 data: 30 septembrie 2016 foaie de...

PRIMĂRIA

MUNICIPIULUI MOTRU

Programul de îmbunătațire a eficienței energetice

aferent Municipiului MOTRU

(prima raportare anuală la ANRE)

Motru

Septembrie 2016

2

Document: SVT-PiEE-161027-1

Data: 30 Septembrie 2016

FOAIE DE SEMNĂTURI:

Prestator: S.C SERVELECT S.R.L

Director Executiv

Claudiu BOCA, Ing.

Radu MOLDOVAN, Ing. – Coordonator proiect

Andrei CECLAN, Dr. Ing. – Manager energetic urban

Bogdan BÂRGĂUAN, Ing. – Manager energetic industrie

Izabella GEAPANA, Ing. – Auditor termoenergetic

Ovidiu FATI,Ing. – Auditor electroenergetic

Lorena ŢURA, Inginer soluţii eficienţă energetică

Mircea BÂRGĂUAN, Inginer soluţii eficienţă energetică

Programul de îmbunătăţire a eficienţei energetice în Municipiul Motru (PiEE Motru) a fost

realizat conform contractului public de servicii nr. 28642/07.09.2016.

3



Beneficiar:

Primăria şi Consiliul Local al Municipiului Motru

Primar, Inginer Gigel JIANU

Viceprimar, Economist Costel Cosmin MOREGA

Consiliul Local:

Razvan ARDEIU

Cristian BULGARIU

Ion COJOCARU

Constantin COLTATU NEGHINA

Dorel DRAGHICI

Valeriu FOTESCU

Alexandru GLOMNICU

Vasile MÎRSU

Nicolae NEGREA

Ilie PETRESCU

Dumitru PINTEA

Eduard PÎRVULESCU

Ion POPESCU

Jana Daniela RAT

Avram Cristian RADULESCU

Ion SANDA

Vasile STELIAN

Marilena SURLIN

Secretarul Municipiului MOTRU, Gina STROESCU

4



Programul de îmbunătăţire a Eficienţei Energetice a fost elaborat cu colaborarea

următoarelor persoane din cadrul Primăriei şi instituţiilor şi companii de utilităţi publice:

Alexandra IOVIŢA, Compartiment Energetic şi Monitorizare Servicii Publice;

Elvis CODIŢĂ, Biroul de Achiziţii publice al Primăriei Motru;

Angela VĂDUVA, Şef Serviciu Coordonare servicii publice, Lucrări publice, Protecția

mediului;

Luminita MARIUŢU, Arhitect Şef; Serviciu Urbanism, Amenajarea Teritoriului, Autorizații

și Disciplina în Construcții şi Investiţii;

Marian PĂUN, Şef Serviciu Resurse umane, Informatizare, Programe și proiecte

comunitare;

Florian LUTA, Biroul Achiziţii Publice al Primăriei Motru;

Nicolae MERFU, Şef Serviciu Public Local Comunitar de Evidență a Persoanelor;

Mircea PERISOREANU, Şef Serviciu Buget, Finanţe, Contabilitate;

Ion GĂDĂU, Şef Serviciu Impozite şi Taxe Locale;

Valeria LUCA, Șef Direcția Publică de Asistență și Protecție socială;

Eugen CORCOAȚĂ, Administrator special al Uzinei de Termoficare Motru, UATAA;

Elena COSMULESCU, SC Direcţia Publică Motru SA, DPM;

Aurel CRUCERU, Biroul Administrativ al Spitalului Municipal Motru;

Cristian RĂMESCU, Şef CED Motru – Aparegio Gorj;

Andriamanga VONJI, Director general adjunct – Distrigaz Sud Reţele;

Andrei CAMBUROV, Director vânzări externe – CEZ Vânzare;

Corina GEORGESCU, Director Colegiul Tehnic Motru;

Valeriu DRULA, Director Colegiul Naţional George Coşbuc;

Eduard PÎRVULESCU, Director Şcoala gimnazială nr. 1, Motru;

Ion SANDA, Director Şcoala gimnazială nr. 2, Motru;

5



Cuprins

Preambul ..................................................................................................................................... 6

1. CADRU LEGISLATIV ŞI LITERATURA DE SPECIALITATE DE REFERINŢĂ ....................................... 8

2. ELABORATOR ..................................................................................................................... 17

3. DESCRIERE GENERALĂ A MUNICIPIULUI MOTRU .................................................................. 19

3.1. Localizarea ............................................................................................................................ 19

3.2. Date generale Municipiul Motru .......................................................................................... 19

3.3. Sistemul actual de management energetic .......................................................................... 24

3.4. Matricea de evaluare din punct de vedere al managementului energetic .......................... 29

3.5. Fisa de prezentare energetică a municipiului Motru ........................................................... 29

3.6. Condiţii climatice atanua ...................................................................................................... 29

3.7. Date privind evoluția populației, evoluția fondului de locuinţe ........................................... 30

3.8. Modalitatea de asigurare a alimentării cu energie .............................................................. 30

3.9. Utilizarea și nivelul de dezvoltare al modurilor de transport în localitate ........................... 36

3.10. Modul de gestionare a serviciilor de utilități publice ........................................................... 37

3.11. Date privind consumurile si referintele tehnice ale clădirilor publice ................................. 40

4. PREGĂTIREA PROGRAMULUI DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A EFICIENŢEI ENERGETICE ......................... 42

4.1. Date tehnice pentru sistemele de iluminat public ............................................................... 42

4.2. Date statistice privind termoficarea ..................................................................................... 43

4.3. Date tehnice pentru clădiri publice ...................................................................................... 44

4.4. Date tehnice pentru sectorul transporturi ........................................................................... 45

5. PROGRAMUL DE ÎMBUNĂTĂȚIRE A EFICIENŢEI ENERGETICE ................................................. 46

5.1. Determinarea nivelului de referinţă consum energetic ....................................................... 46

5.2. Obiectivele și acțiunile-rezultat fixate .................................................................................. 46

5.3. Proiecte prioritare ................................................................................................................ 74

5.4. Mijloace financiare de punere în practică a programului .................................................... 76

5.5. Realizări actuale la nivelul comunităţii urbane Motru ......................................................... 77

6. MONITORIZARE REZULTATE IMPLEMENTĂRI EFICIENȚĂ ENERGETICĂ ................................... 78

ANEXE ....................................................................................................................................... 80

ANEXA 1- Matrice de evaluare din punct de vedere al managementului energetic ........................ 80

ANEXA 2 – Fişă de prezentare energetică a Municipiului Motru ...................................................... 84

ANEXA 3 – Sinteza programului de îmbunatăţire a eficienţei energetice ........................................ 86

ANEXA 4 - Sistemul centralizat de producere a agentului termic – UATAA ................................... 107

ANEXA 5 - Situaţie clădiri in situ ...................................................................................................... 115

6



Preambul

Reducerea consumului și a risipei de energie, eficientizarea mobilității și a serviciilor

publice se numără printre principalele obiective ale municipiului Motru. Eficiența energetică

este de o importanță considerabilă, fapt confirmat de către Primarul Municipiului Motru

prin măsurile, acţiunile şi soluţiile avute în vedere, respectiv prin asumarea unui program de

accesare finanţări nerambursabile şi de punere în practică a proiectelor prioritare expuse în

planul acestei documentaţii.

Prin eficienţă energetică la nivelul comunităţii urbane şi rurale Motru şi chiar extins

la nivelul judeţului Gorj, înţelegem un factor determinant pentru o creştere economică

inteligentă, sănătoasă şi durabilă.

Prin eficienţă energetică la nivelul clădirilor publice, rezidenţiale şi private, înţelegem

reducerea necesarului și utilizarea raţională a energiei, în acelaşi timp cu asigurarea unui

confort termic adaptat, a calităţii aerului interior şi a unui iluminat interior respectând

normele luminotehnice în vigoare.

Prin acţiuni de instruire şi educare în domeniul utilizării eficiente a energiei se obţine

conştientizare şi schimbare comportament.

Prezentul program oferă soluţii privind:

Promovarea sistematică a unui management energetic, conform unor proceduri, roluri,

instrumente, responsabilităţi şi asumarea unor indicatori de performanţă;

Reducerea cererii şi a risipei de energie;

Utilizarea mai eficientă a energiei în toate tipurile de activitate urbană şi rurală;

Promovarea producerii de energie la nivel local din surse regenerabile şi prin

microcogenerare bazată pe cererea de energie termică;

Conservarea şi utilizarea durabilă a resurselor naturale existente;

Utilizarea raţională a combustibililor fosili;

7



Promovarea parteneriatelor public-private pentru creşterea eficienţei energetice atât în

zona sectorului public, cât şi în cel rezidenţial şi privat;

Informarea şi motivarea cetăţenilor, a companiilor şi a altor părţi interesate la nivelul

comunităţii urbane cu privire la modul de utilizare eficientă a energiei;

Existenţa şi punerea în aplicare a unui program de eficienţă energetică în comunitatea

urbană şi rurală, ambiţios, realist, coerent şi susţinut financiar şi politic de către Primăria,

Consiliul Local Motru şi comunitatea locală.

Prezentul Program de creștere a eficienței energetice se corelează cu Strategia de

dezvoltare locală 2014 – 2020 (SDL), cu Planul Integrat de Dezvoltare Urbană (PIDU) și ia în

calcul următoarele perioade bugetare. De asemenea, se ţine cont de celelalte strategii deja

elaborate și aprobate la nivel decizional public și politic la nivel judeţean şi naţional.

Programul a fost prezentat pentru consultare publică și înaintat pentru aprobare

Primarului şi în Consiliul Local al Municipiului Motru.

8



1. CADRU LEGISLATIV ŞI LITERATURA DE SPECIALITATE DE REFERINŢĂ

Dezvoltarea sectorului de eficiență energetică din România este strâns legată de

dinamica intervențiilor autorităților publice, centrale și locale (în special prin atragerea de

finanţare nerambursabilă din fonduri europene), în elaborarea de politici publice, în linie cu

obiectivele naționale, europene și internaționale de reducere a consumului energetic. Lista

de mai jos indică principalele politici publice, ghiduri, cărţi şi articole ştiinţifice care consituie

baza de regelementare și intervenție în implementarea obiectivelor de eficiență energetică,

inclusiv la nivelul Municipiului Motru.

Legea 121/ 2014 privind eficiența energetică, cu completările ulterioare:

În conformitate cu cap.4 - Programe de măsuri - art. 9 lit. 12,13,14 sunt prevăzute

următoarele obligații:

„(12) Autoritățile administrației publice locale din localitățile cu o populație mai mare de

5.000 de locuitori au obligația sa întocmească programe de îmbunătățire a eficientei

energetice in care includ masuri pe termen scurt și masuri pe termen de 3-6 ani.

(13) Autoritățile administrației publice locale din localitățile cu o populație mai mare de

20.000 de locuitori au obligația:

a) să întocmească programe de îmbunătățire a eficientei energetice in care includ masuri pe

termen scurt si masuri pe termen de 3-6 ani;

b) să numească un Manager Energetic pentru comunităţi urbane, atestat conform

legislației in vigoare sau sa încheie un contract de management energetic cu o persoană

fizică atestată în condițiile legii sau cu o persoană juridică prestatoare de servicii energetice

agreată în condițiile legii.

(14) Programele de îmbunătățire a eficientei energetice prevăzute la alin. (12) si alin. (13) lit.

a) se elaborează în conformitate cu modelul aprobat de Departamentul pentru Eficienţă

Energetică şi se transmit Departamentului pentru Eficienţă Energetică până la 30

Septembrie a anului în care au fost elaborate.”

9



În conformitate cu art. 7 (1):

„Administrațiile publice centrale achiziționează doar produse, servicii, lucrării sau clădiri cu

performante înalte de eficienta energetică, în măsura in care aceasta achiziție corespunde

cerințelor de eficacitate a costurilor, fezabilitate economica, viabilitate sporita, conformitate

tehnica, precum si unui nivel suficient de concurenta, asa cum este prevăzut in anexa nr. 1.”

Notă:

a) În realizarea Programul de îmbunătățire a eficienței energetice, autoritățile locale vor lua

in considerare și alte prevederi ale legii referitoare la reabilitarea clădirilor, contorizarea

consumului de energie, promovarea serviciilor energetice, etc.

b) Măsurile de economie de energie incluse în plan trebuie să fie suficient de consistente,

astfel încât să contribuie la atingerea țintei naționale asumate de România, cât și la

realizarea obiectivelor specifice din Planul național de acțiune in domeniul eficienței

energetice.

Programele de îmbunătățire a eficienței energetice trebuie să scoată în evidenţă

modul de conformare a măsurilor pe termen scurt și a măsurilor pe termen de 3-6 ani la

prevederile altor legi şi acte normative, cum sunt:

Directive şi regulamente europene:

Directiva EPBD 2010/31/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 mai 2010

privind performanța energetică a clădirilor.

Directiva EED 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului Europei din 25

octombrie 2012 privind eficiența energetică.

Regulamentului Consiliului Europei (CE) nr. 1083/2006 privind dispoziţiile generale

referitoare la FEDR, FSE şi FC, cu modificările şi completările ulterioare.

Regulamentul CE nr. 1080/2006 privind Fondul European pentru Dezvoltare Regională.

Regulamentul CE nr. 1082/2006 privind cooperarea teritorială europeană.

Regulamentul CE nr. 1084/2006 privind Fondul de Coeziune.

Regulamentul CE nr. 1828/2006 privind stabilirea regulilor de implementare ale

Regulamentului Consiliului (CE) nr. 1083/2006 privind dispoziţiile generale referitoare la

10



FEDR, FSE şi FC şi ale Regulamentului (CE) nr. 1080/2006 al Parlamentului European şi al

Consiliului privind FEDR, cu modificările şi completările ulterioare.

Regulamentul CE nr. 1628/2006 pentru aplicarea art. 87 şi 88 din Tratat ajutorului

naţional regional pentru investiţii, publicat în Jurnalul Oficial al UE nr. L302/01.11.2006.

Regulamentul CE nr. 846/2009 care amendează Regulamentul CE 1828/2006.

Legi naţionale:

Legea energiei electrice nr. 123/2012 cu modificările și completările ulterioare.

Legea utilizării eficiente a energiei nr. 121/2014 cu modificări şi completările ulterioare.

Legea nr. 372/2005(2013) privind performanța energetică a clădirilor, republicată.

Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, cu modificarile

si completarile ulterioare.

Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii, cu modificarile si completarile

ulterioare.

Legea nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu

caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare

şi Legea nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii

private în sectorul comunicaţiilor electronice, cu modificările şi completările ulterioare.

Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul.

Legea nr. 215/ 2001 privind administraţia publică locală, republicată.

Legea nr. 202/2002, republicată, privind egalitatea de şanse între bărbaţi şi femei.

Legea nr. 315/2004 privind dezvoltarea regională, actualizată.

Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia.

Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice.

Legea finanţelor publice locale nr. 273/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

Legea nr. 319/2006 a securitatii si sanatatii in muncă.

Legea nr. 72/2013 privind măsurile pentru combaterea întarzierii în executarea

obligaţiilor de plată a unor sume de bani rezultand din contracte încheiate între profesionişti

şi între aceştia şi autorităţile contractante.

11



Hotărâri de Guvern:

HG nr. 1460/2008 - Strategia națională pentru dezvoltare durabilă a României -

Orizonturi 2013-2020-2030.

HG nr. 1069/2007(2016) - Strategia Energetică a României 2007 – 2020, actualizată

pentru perioada 2011- 2020 (în curs de actualizare).

HG nr. 219/2007 privind promovarea cogenerării bazată pe cererea de energie termică.

HG nr. 925/1995 de aprobare a regulamentului de verificare si expertizare tehnica de

calitate a proiectelor, a executiei lucrarilor si a constructiilor.

HG nr. 1072/2003 privind avizarea de catre ISC a documentatiilor tehnico-economice

pentru obiectivele de investitii finantate din fonduri publice.

HG nr. 1660/2006 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor referitoare la

atribuirea contractelor de achiziţie publică prin mijloace electronice din OUG 34/2006, cu

modificările şi completările uterioare.

HG nr. 759/ 2007 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul

operaţiunilor finanţate prin programele operaţionale cu modificările şi compuletările

ulterioare.

HG nr. 9/2007 privind constituirea, componenţa şi funcţionarea Comisiei de autorizare a

împrumuturilor, cu modificările legale în vigoare.

HG nr. 457/2008 privind cadrul instituţional de coordonare şi degestionare a

instrumentelor structurale, cu modificările şi completările ulterioare.

HG nr. 28/2008 privind aprobarea conţinutului-cadru al Documentaţiei tehnico-

economice aferente investiţiilor publice, precum şi a structurii şi metodologiei de elaborare

a devizului general pentru obiective de investiţii şi lucrări de intervenţii.

HG nr. 606/2010 privind stabilirea unor măsuri de accelerare a instrumentelor

structurale, pentru asigurarea finanţării cheltuielilor necesare implementării proiectului

finanţat din instrumente structurale.

HG nr. 363/2010 privind aprobarea standardelor de cost pentru obiective de investiţii

finanţate din fodnuri publice, cu modificările şi completările ulterioare.

HG nr. 766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea in constructii.

12



HG nr. 300/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santierele

temporare sau mobile.

HG nr. 802/2011 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul

implementării instrumentelor structurale.

HG nr. 218/2012 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor

Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.64/2009.

Ordonanţe de urgenţă ale Guvernului / Ordine de Ministru:

OUG nr. 28/ 2013 pentru aprobarea Programului național de dezvoltare locală.

OUG nr. 63/1999 cu privire la gestionarea fondurilor nerambursabile alocate României

de către Comunitatea Europeană, precum şi a fondurilor de cofinanţare aferente acestora.

OUG nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare,

republicată.

Ordinul de Ministru nr. 649/2001 privind aprobarea Normativului pentru adaptarea

clădirilor civile şi spaţiului urban aferent exigenţelor persoanelor cu handicap, indicativ NP

051/2000.

OUG nr. 29/2007 privind modul de alocare a instrumentelor structurale, a prefinanţării şi

a cofinanţării alocate de la bugetul de stat, inclusive din Fondul naţional de dezvoltare, în

bugetul instituţiilor implicate în gestionarea instrumentelor structurale şi utilizarea acestora

pentru obiectivul convergenţă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 249/2007.

OUG nr. 64/2007 privind datoria publică.

OUG nr. 64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale şi utilizarea

acestora pentru obiectivul convergenţă, cu modificările şi completările ulterioare.

OUG nr. 3055/2009 privind aprobarea reglementărilor contabile conform cu directivele

europene, cu modificările şi completările ulterioare.

OUG nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în

obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente

acestora.

13



Ordinul de Ministru nr. 1071/2009 privind modificarea si completarea Ordinului

Ministrului transporturilor, constructiilor şi turismului nr. 157/2007 pentru aprobarea

reglementarii tehnice Metodologie de calcul al performantei energetice a cladirilor.

Ordinul de Ministru nr. 2513/2010 pentru modificarea Reglementării tehnice Normativ

privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie ale clădirilor, indicativ C 107-

2005, aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr.

2.055/2005.

Strategii:

Strategia de Dezvoltare Locală a Municipiului Motru: 2014-2020.

Planul Integrat de Dezvoltare Urbană la nivelul Municipiului Motru, 2013.

Strategia Europa 2020.

Acordul de Parteneriat 2014 – 2020 adoptat de către Comisia Europeană.

Regulamentul Delegat (UE), nr. 244/2012 al Comisiei Europene.

Plan de creştere a numărului de clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu

zero – (ultima actualizare iulie 2014, MDRAP).

Normative:

Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie ale clădirilor,

indicativ C 107-2005, aprobată prin Ordinul Ministrului transporturilor, construcţiilor şi

turismului nr. 2.055/2005.

Legislaţia în vigoare în domeniul fondurilor rambursabile şi nerambursabile

naţionale, europene şi internaţionale.

Prin legislaţia menţionată, se înţelege legislaţia cu modificările şi completările la zi.

Prezenta enumerare nu este limitativă.

Studii realizate

Audit termoenergetic pe conturul SC UATAA SA Motru – Instalațiile de producere a energiei

termice si rețelele de distribuție si transport agent termic efectuat de S.C. PROTECH S.R.L

Studiu de Fezabilitate pentru achiziție, montaj și punere în funcțiune cazan de apă caldă

având puterea termică de 3 – 4 Gcal/h din producția de serie, echipat cu arzător pe CLU și cu

posibilitatea de trecere pe gaze naturale realizat S.C Energy&Eco Concept S.R.L.

14



Studiu de Fezabilitate privind modernizarea capacităţii instalaţiei de cogenerare din cadrul

UATAA pentru creşterea eficienţei de utilizare a energiei primare, reducerea poluării,

reducerea costurilor de exploatare şi imbunătăţirea serviciilor oferite populaţiei, realizat de

ISPE Bucureşti.

Literatura de specialitate:

Ghidul de elaborare şi analiză a bilanţurilor energetice, publicat în Monitorul Oficial,

Partea I nr. 792 bis din 11 noiembrie 2003, ghid care cuprinde obligaţii, recomandări,

principii fundamentale şi indicaţii metodologice generale referitoare la întocmirea

bilanţurilor energetice la consumatorii de energie (combustibil, căldură şi energie electrică),

cât şi modul de apreciere a eficienţei energetice;

Prescripţia energetică PE 902/1986 (reeditat în anul 1995) privind întocmirea şi analiza

bilanţurilor energetice în conformitate cu Catalogul reglementărilor şi prescripţiilor tehnice

valabile în sectorul energetic începând din anul 2002 recomandat de Autoritatea Naţională

de Reglementare în Domeniul Energiei, A.N.R.E;

Andrei T., Econometrie, Editura Economică, Bucureşti ,2007.

Albert Hermina, Florea I., Alimentarea cu energie electrică a întreprinderilor industriale,

2 volume, Editura Tehnică Bucureşti, 1987.

Albert Hermina, Mihăilescu Anca, Pierderi de putere şi energie in reţelele electrice.

Determinare. Măsuri de reducere, Editura tehnică Bucureşti, 1997.

Buta A., Matica L., Matica R., Factorul de putere, indicatorul calităţii energiei electrice,

Editura universităţii, Oradea, 2002.

Berinde T., Berinde M., Bilanţuri energetice in procese industriale, Editura Tehnică,

Bucureşti 1985.

Carabogdan I. Gh. Ş.a. Bilanturi energetice. Probleme, Editura tehnică, Bucureşti, 1986.

Carabulea A., Carabogdan I.Gh., Modele de bilanţuri energetice reale şi optime, Edituta

Academiei, Bucureşti, 1982.

Duşa V., Gheju P., Întocmirea si analiza bilanţurilor electroenergetice, Editura Orizonturi

Universitare, Timişoara, 2004.

15



Gadola Ştefan ş.a., Principii moderne de management energetic, Energobit, Motru,

2005.

Golovanov Carmen, Albu Mihaela, Probleme moderne de măsurare in electro-

energetică, Editura Tehnică, Bucureşti, 2001.

Golovanov N., Postolache P., Toader C., Eficienţa si calitatea energiei electrice, Editura

AGIR, Bucureşti, 2007.

Leca A., Muşatescu V., Managementul energiei, Editura AGIR, Bucuresti, 2006.

Leca A. Ş.a., Principii de management energetic, Editura tehnică, Bucureşti, 1997.

Mereuţă C., et al, Îndreptarul inginerului energetician din întreprinderile industriale.

Editura Tehnică – Bucureşti 1988.

Muşatescu V., Postolache P., Balanţe şi optimizări energetice, Litografia IPB, Bucureşti,

1981.

Mircea I., Instalaţii si echipamente electrice. Ghid teoretic şi practic, Ediţia a doua

Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2002.

Potlog D.M., Mihăileanu C., Acţionări electrice industriale cu motoare asincrone. Aplicaţii

industriale, Editura tehnică, Bucureşti , 1989.

Saal C., Szabo W., Sisteme de acţionare electrică. Determinarea parametrilor de

funcţionare, Editura tehnică, Bucureşti, 1981.

Thumann R., Handbook of energy audits, Fourth edition, Published by The Fairmont

Press I.N.C., 1992.

Directiva 2006/32/EU a Parlamentului European şi a Consiliului din 2006 referitoare la

eficienţa energetică in utilizările finale şi la serviciile energetice.

HG. Nr. 574/2005 privind stabilirea cerinţelor referitoare la eficienţa cazanelor noi

pentru apa caldă care funcţionează cu combustibili lichizi sau gazoşi, cu completările si

modificările ulterioare.

Standard de perfomanţă pentru serviciul de distribuţie a energiei electrice, cod ANRE

prin Ord. 11/2016.

Analiza economică a proiectelor din domeniul energetic PE 011.

16



Action Plan for Energy Efficiency: Realising the Potential, Communication for the

Commission of the European Communities, Brusseles, COM, 2006.

Codul tehnic al reţelelor electrice de distributie, cod ANRE prin Ord. 128/2008.

Metering, Load Profiles and Settlement in Deregulated Markets, Eurelectric Ref: 2000-

220-0004, March 2000.

Manualul inginerului termotehnician, vol. I. Editura Tehnică – Bucureşti 1986.

Doing More with Less, Green Paper on energy efficiency; European Cmmission,

Directorate-General for Energy and Transport, 2005.

IEEE Standard Definitions for the Measurement of Electric Power Quantities Under

Sinusoidal, Nonsinusoidal, Balanced, or Unbalanced Conditions, IEEE Std 1459-20.

Normativ privind metodica de întocmire şi analiza bilanţurilor energetice in

întreprinderile industriale, ICEMENERG, Bucureşti, 2002.

Prescripţia tehnică ISCIR C9 –2003. Cazane de apă caldă – Anexa U „Verificarea eficienţei

energetice”.

Pentru situaţiile neacoperite de prezenta documentaţie cu impact asupra prezentului

program, se aplică legislatia si reglementările în vigoare din România (legislaţie privind

protecţia muncii, legislaţie în domeniul asigurărilor sociale, legislaţie în domeniul protecţiei

mediului şi situaţiilor de urgenţă PSI, etc.).

17



2. ELABORATOR

SERVELECT, companie de servicii energetice, atestată ANRE, Cluj-Napoca www.servelect.ro

Persoană de contact: Andrei CECLAN, Dr. Ing.

Str. Teleorman, Cod 400 573 nr. 33, Cluj-Napoca, jud. CLUJ;

Contact: Tel/Fax: +04 (364) 730 808; Mobil: 0728 932 290;

E-mail: [email protected]; [email protected]

SERVELECT – companie de servicii energetice

Autorizaţia ANRE, nr. 109/2016/2010/2007

Auditor energetic clasa a II-a complex

Companie prestatoare de servicii energetice

2016

SERVELECT – ESCO

„Energy is money – We save both!”

18



19



3. DESCRIERE GENERALĂ A MUNICIPIULUI MOTRU

3.1. Localizarea

Municipiul MOTRU este localizat în partea de sud-vest a judeţului Gorj din România

la linia de demarcaţie dintre judeţul Mehedinţi şi judeţul Gorj.

Se învecinează: la sud şi sud-est – comuna Văgiuleşti (judeţul Gorj), la est – comuna

Slivileşti şi Mătăsari (judeţul Gorj), la nord şi nord-est – comuna Ciuperceni (judeţul Gorj), la

nord şi nord-vest – comuna Glogova (judeţul Gorj), la vest – comuna Cătunele (judeţul Gorj)

şi la sud-vest – comuna Broşteni (judeţul Mehedinţi).

3.2. Date generale Municipiul Motru

Municipiul Motru este aşezat pe DN. 67A, la 44 km de Municipiul Târgu-Jiu şi la 42

km de Drobeta Turnu Severin.

Suprafata ocupată:

• suprafaţa: S = 5.009 ha;

• suprafaţa intravilan S1 = 236,20 ha;

• rangul municipiului – II.

20



Statistici populatie si constructii:

• populaţie – 22.936 locuitori;

• număr gospodării populaţie – 7.476;

• număr de clădiri – 1.633;

• număr de locuinţe – 8.186.

Sate 20ata20nua20:

• Ploştina;

• Dealul Pomilor;

• Însurăței;

• Leurda;

• Horăşti;

• Roşiuţa;

• Lupoița;

• Râpa;

Ocupaţii ale locuitorilor:

În industrie:

• preponderant minerit, exploatări de lignit la suprafaţă în cariere si în subteran;

• alte unităţi: de transport, de construcţii, de confectii metalice si reparatii utilaj minier, o

fabrica de tricotaje si o uzină de alimentare cu agent termic și cu apă caldă menajeră.

Geografia regiunii:

Aspectul reliefului este dat de alternanța dealurilor izolate cu profil înalt și văile

desparțitoare care se lărgesc în zona de confluență, dând aspectul unei mici depresiuni,

confluența dintre pârâul Plostina și râul Motru, confluența dintre pârâul Peșteana și râul

Motru.

21



Altitudinea medie a reliefului este cuprinsă între 200÷300 m; cea mai ridicată fiind

Piscul Tâlvei de 415 m la NE de satul Roșiuța, municipiul Motru fiind situat la o altitudine de

185 m; cea mai coborâtă cotă este de 171 m în lunca Merișului situată în amonte față de

comuna Broșteni.

Ansamblul reliefului este dat de piscurile înalte din sectorul NE cu aspect rotunjit și

văile care se lărgesc spre confluență. O privire succintă a hărții geografice ne arată existența

unor suprafețe cu fragmentare ridicată în partea de N datorită ramificării bazinelor de

recepție ale afluenților, cu o densitate intre 0,1÷1 km/km2 în Lunca Motrului, în partea de

sud a culmii dintre Motru şi Peşteana.

Dealurile izolate se înalţă cu cca. 50 m deasupra cotei medii căpătând un aspect

mamelonar aşa cum este cazul Dealului Înalt delimitat de valea Leurda, valea Porcasa, valea

Ploştina şi valea Motru.

Râul Motru este artera hidrografică principală şi are o orientare dată de aspectul

reliefului. Existenţa arterelor secundare a dat posibilitatea creerii unor spaţii extinse pe

distanţe de câţiva kilometri, între valea Motrului şi valea pârâului Crainici, între valea

Motrului şi valea Peşteanei, între valea Lupoiţa şi valea Ploştina. Aceste spaţii se alungesc

spre zonele de confluenţă, terminându-se sub forma unor capete de deal, Capul Dealului,

Capul Ploştinei.

Dealurile au înalțimi peste 200 m, cele mai inalte fiind: dealul Cârlesti – 328 m, dealul

Culmea Chivadaru – 318 m, Culmea Cătunelor – 355 m, Piscul Tâlvei – 415 m. Pantele ocupă

suprafețe foarte mari, cu înclinări între 0 ÷ 30 %, cele mai accentuate fiind produse prin

activitatea antropică intensă.

Cele mai renumite dealuri ale zonei sunt: dealul Bujorăscu, Dealul Ştirbetului, dealul

Rosiuța, dealul Nebunului, dealul Porcasei, dealul Croitoreștilor, culmea Floarei, dealul

Horăști, dealul Chivadarului, dealul Lupoiţei, dealul Cireşului, dealul Leurzii, dealul Potângu,

dealul Prigoroiului s.a.

22



Valea râului Motru este cea mai largă ocupând un loc central în peisajul reliefului, iar

datorită activității antropice omniprezente, în regiune s-a creat un relief specific antropic.

Râul Motru prezintă un curs sinuos, cu schimbări de direcție (NV-SE la Glogova, N-S la

Meriş). Alexandru Şchiopan în teza sa de doctorat „Dealurile piemontane ale Cosuştei”,

leagă această orientare de prezenţa în profunzime a unei falii ce a favorizat instalarea

inițială a cursului Motrului.

Afluenții importanți ai râului Motru, pe partea stânga Ploştina şi Lupoiţa, pe partea

dreaptă Crainici şi Peşteana, au dat naştere la văile ce poartă numele acestora, văi destul de

înguste în sectorul superior şi largi spre locul de vărsare.

Valea Motrului este orientată central în cadrul Bazinului Carbonifer Motru. Bazinul

carbonifer Motru este încadrat în perimetrul Motrului, prezentând particularităţi specifice în

cadrul aspectului piemontan determinat de structura geologică a depozitelor de suprafaţă

dispuse monoclinal, de înclinarea generală a reliefului regiunii de la N-V spre S-E.

23



24



3.3. Sistemul actual de management energetic

Sistemul actual de management energetic poate fi încadrat în organigrama Primăriei

Motru în Serviciul de Coordonare Servicii publice – Compartimentul energetic. În continuare

sunt preluate din organigrama Primăriei Motru atribuţiile şi responsabilităţile acestui

Serviciu şi ale Compartimentului energetic:

Serviciul Coordonare Servicii publice, Lucrări publice, Protecţia mediului – CSPLPPM

Serviciul CSPLPPM funcţionează în cadrul Primăriei Municipiul Motru, conform

organigramei şi Ştatului de funcţii aprobat prin HCL de C.L. Motru.

Serviciul CSPLPPM are ca scop exercitarea competenţelor prevăzute de legile

aplicabile în funcţie de activităţile desfăşurate în cadrul Serviciului.

Activitatea Serv. CSPLPPM se desfăşoară în interesul persoanelor fizice şi persoanelor

juridice, precum şi în interesul întregii comunităţi, exclusiv pe baza şi aplicarea legii.

Serviciul CSPLPPM este condus de un Şef serviciu numit prin dispoziţie de Primar în

urma unui concurs, în condiţiile legii.

În lipsa Şefului de serviciu, rolul acestuia este preluat de către un funcţionar

public angajat în cadrul serviciului, desemnat. Şeful de serviciu răspunde de întreaga

activitate pe care o desfăşoară în faţa viceprimarului şi primarului, conform organigramei.

În îndeplinirea atribuţiilor cu care este investit Serviciul CSPLPPM cooperează cu

celelalte compartimente de lucru din aparatul de specialitate al primarului Municipiul Motru

şi dezvoltă relaţii de colaborare cu alte autorităţi publice, agenţi economici, organizaţii

neguvernamentale, precum şi cu persoane fizice şi persoane juridice, pe probleme de

interes comun.

Serviciul CSPLPPM funcţionează în sediul Primăriei Municipiului Motru din B-dul Gării

nr.1, etaj II.

Şeful de serviciu coordonează activitatea pe linia lui de competenţă şi reprezintă

serviciul în relaţiile cu celelalte structuri ale aparatului de specialitate ale primarului,

25



Consiliului Judeţean, Instituţia Prefectului, persoane fizice sau persoane juridice în funcţie

de competenţă în baza dispoziţiei primarului.

COMPARTIMENT ENERGETIC

UNITATEA LOCALĂ PENTRU MONITORIZAREA SERVICIILOR COMUNITARE

Date de identificare ale compartimentului:

Locaţia în care îşi desfăşoară activitatea: sediul Primăriei Municipiul Motru, etaj II,

Serviciul CSPLPPM.

Este subordonat şef Serv., Viceprimar, Primar.

Atribuţiile actuale ale Compartimentului:

– Realizează baza de date energetice in conformitate cu prevederile legale, in colaborare cu

Autoritatea Naţională pentru Reglementare în domeniul Energiei, ANRE.

– Ţine evidenţa formelor de energie, a combustibililor utilizaţi precum şi a modului de

utilizare a acestora.

– Asigură urmărirea dinamicii aferente consumurilor specifice de energie si combustibil si a

intensităţii energetice.

– Răspunde de analizarea studiilor si proiectelor existente pentru retehnologizarea si/sau

modernizarea proceselor tehnologice.

– Răspunde de analizarea gradului si modului de recuperare a resurselor energetice

refolosibile.

– Răspunde de întocmirea studiilor necesare si de luarea masurilor care sa conducă la

eficientizarea consumurilor energetice.

– Asigură elaborarea documentelor pentru sedintele consiliului local si ale Primariei in ceea

ce priveste activitatile de care raspunde.

– Analizeaza, rezolva si raspunde la sesizarile si reclamatiile cetatenilor din municipiu ce se

refera la activitatile pe care le coordoneaza.

– Asigura arhivarea documentelor conform legii si prezentului regulament.

– Săptămanal face analiza privind comunicarea la termen a răspunsului la cererile sau

26



sesizările primite pentru solutionare.

– Planifică şi organizează, împreună cu celelalte organisme abilitate, furnizarea energiei

electrice în condiţii de siguranţă şi continuitate a alimentării, ţinând seama de necesităţile

de consum pe raza municipiului la obiectivele publice.

– Avizează, în condiţiile legii, realizarea noilor capacităţi de investiţii, de interes local, în

domeniul energetic.

– Colectează şi analizează datele, informaţiile şi documentele puse la dispoziţie de agenţii

economici care îşi desfăşoară activitatea în domeniul energetic, în vederea elaborării şi

fundamentării planurilor şi programelor energetice.

– Monitorizează consumurile energetice folosind ca instrument de lucru ,,contabilitatea

energetică,, prin care se înregistrează continuu sau periodic consumurile energetice (separat

energie electrică, carbine, gaz metan, biomasă, apă) ale obiectivelor publice: şcoali, creşe,

grădiniţe, instituţii publică etc.

– Iniţiază programe pentru folosirea raţională şi eficientă a energiei.

– Întocmeşte documentaţia necesară aprobării preţurilor locale de referinţă a energiei

termice livrată populaţiei, prin sisteme centralizate.

– Colaborează cu ANRE – DEE, precum şi cu celelalte instituţii, Autoritatea Naţională de

Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărire Comunală pentru stabilirea

strategiilor de aplicare a legislaţiei în domeniul energetic ( legi, orgonanţe, hotărâri de

guvern, programe etc.

– Stabileşte măsuri pentru popularizarea, în rândul cetăţenilor a avantajelor reabilitării

termice a clădirilor, în scopul motivării populaţiei spre economisirea agentului termic.

– Verifică documentaţia depusă de persoane juridice în vederea eliberării licenţelor de

traseu pentru transportul public de persoane pt. curse regulate şi special.

– Verifică şi supune spre aprobarea Consiliului Local întreaga documentaţie în vederea

eliberării licenţelor de traseu.

27



– Colaborează cu alte organe autorizate conform legii şi controlează persoanele autorizate şi

licenţiate de autoritatea publică locală pe transport personae.

– Propune cheltuielile anuale ce trebuie prevăzute în bugetul local aferent efectuării

transportului de elevi cu microbuzul şcolar.

– Coordonează, întocmeşte doc. şi verifică întreaga activitate, precum şi cheltuielile legate

de activitatea de transport elevi cu microbuzul şcolar.

– Propune şi întocmeşte programul de transport public local de persoane prin curse

regulate.

– Stabileşte în colaborare cu reprezentanţii operatorilor de transport public local traseele şi

staţiile publice aferente.

– Supune spre aprobarea Consiliului local documentaţia privind suspendarea sau anularea

licenţelor, în condiţiile legii.

– Întocmeşte regulamentele şi caietele de sarcini pentru serviciile comunitare de utilităţi

publice şi le supune spre aprobare consiliului local.

– Pune în aplicare hotărârile Consiliului Local Motru cu privire la serviciile comunitare de

utilităţi publice, denumite conf. Legii nr.51/2006, actualizată.

– Urmăreşte îndeplinirea clauzelor contractuale încheiate cu operatorii serviciilor publice

– Face propuneri de modificare a clauzelor contractuale cu operatorii în funcţie de

modificările legislative.

– Mediază conflictele ce pot apărea între operatori şi utilizatori şi informează periodic

conducerea instituţiei despre modul de rezolvare.

– Împreună cu operatorii verifică şi ia măsuri de remediere în cazul deficienţelor, astfel încât

activitatea serviciului public să funcţioneze la parametrii normali.

– Constată neregulile sesizate de beneficiari (utilizatori) şi propune măsuri de sancţionare a

operatorilor, în limitele legale.

28



– Elaborează, modifică şi monitorizează indicatorii de performanţă pentru serviciile

comunitare de utilităţi publice, conform legislaţiei în vigoare.

Relaţii ale Compartimentului energetic:

Interne: colaborează cu serviciile şi birourile din cadrul Primăriei pentru rezolvarea

problemelor cu care se confruntă.

Externe: de colaborare cu persoane fizice şi juridice din afara instituţiei, operatori,

ANRE, ANRSC, MDRAP, ISC, etc.

Compartimentul Energetic al municipiului Motru deţine în Septembrie 2016 o

poziţie vacantă de Manager Energetic.

Un astfel de rol de Manager Energetic poate urmărească punerea în practică a

Programului de eficienţă energetică, să cultive și să faciliteze dialogul între actorii pieței de

eficiență energetică din România care implementează proiecte în Motru și să ofere o bază

de resurse cu privire la evoluția politicilor publice naţionale şi locale, a inovațiilor

tehnologice și a oportunităților de cercetare, colaborare și finanțare din acest sector.

Se recomandă contractarea unui Manager energetic pentru comunităţi urbane cu

rol de urmărire a implementării Programului de eficienţă, de facilitare în atragerea de

finanţări pentru proiectele de investiţii în energie, cu rol de iniţiere şi derulare a unor

programe de conştientizare, educare şi instruire în domeniul eficienţei energetice, cu rol

de măsurare şi verificare a economiilor de energie care se obţin în urma implementării

proiectelor.

29



3.4. Matricea de evaluare din punct de vedere al managementului energetic

În Anexa 1 se prezintă matricea actuală a nivelului de management energetic,

respectiv matricea la care se poate ajunge până la următoarea raportare în 2017, prin

aplicarea acţiunilor organizatorice incluse şi descrise în Program.

3.5. Fisa de prezentare energetică a municipiului Motru

Fişa de prezentare energetică a Municipiului Motru, detaliată în Anexa 2, include

indicatorii de consum şi consum energetic specific, conform datelor colectate până în luna

Septembrie 2016.

Prezentul studiu actualizează şi centralizează consumurile, costurile şi indicatorii de

performanţă energetică la nivelul anului 2016.

3.6. Condiţii climatice specifice

Clima municipiului Motru este de tip temperat-continentală, cu influenţe

submediteraneene, caracterizată prin ierni blânde şi veri călduroase. Relieful se compune

din lunci (Lunca Motrului) şi dealuri acoperite cu păduri.

Conform SR 1907 -1 zonarea climatică a României, municipiul Motru se află în zona

climatică II cu o temperatură exterioară convenţională de calcul θe =-15o C.

30



Temperatura medie anuală este de aproximativ 11 °C, în Ianuarie de - 3 °C, iar în luna

Iulie, de 21 °C. Iarna, temperaturile scad deseori sub 0°C, deşi doar uneori se înregistrează

temperaturi sub −15°C.

În medie solul este acoperit de un strat de zăpadă, timp de 65 de zile, în fiecare

iarnă. Pe timpul verii, temperatura medie este aproximativ 21°C (media lunilor Iulie şi

August), în ciuda faptului că temperaturile pot ajunge uneori până la 35°C sau chiar 40°C în

miezul verii, în centrul oraşului. Media precipitațiilor anuale atinge 890 mm, cea mai

ploioasă lună fiind Noiembrie, iar cea mai uscată, Februarie.

Chiar dacă vara există perioade secetoase, uneori se pot declanşa furtuni puternice,

cu descarcări electrice. În ultimii ani, se observă faptul că iernile devin din ce în ce mai

blânde, iar verile sunt din ce în ce mai calde, crescând numărul de zile tropicale.

3.7. Date privind evoluția populației, evoluția fondului de locuinţe

În baza datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică, din anul 2016, oraşul

Motru are o populație stabilă de 22.936 locuitori.

De asemenea, conform datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică,

Municipiul Motru înregistrează în 2015, un număr total de 6978 de locuințe, din care 249

sunt locuinţe colective.

Construcţiile din oraşul Motru deţin o suprafaţă utilă totală de 699.572 mp din care

rezidenţială desfăşurată este de 677.032 mp - 97%; suprafaţa nerezidenţială desfăşurată

22.540 mp, 3%.

Pe fondul migrației și a natalității negative, orașul deţine un indice relativ bun a

suprafeței medii locuibile aferente unei persoane, 34.94 mp / persoană, în comparaţie cu

un oraş cu un alt nivel şi ritm de dezvoltare, de exemplu Cluj Napoca, unde suparafaţa

medie locuibilă este de 21,8 mp/ persoană în 2011.

31



Localităţile arondate însumează 1290 de gospodării, respectiv 3561 de locuitori. În

aceste localităti unităţile de invăţământ au fost trecute în conservare, iar copiii sunt preluaţi

de şcolile din oraşul Motru; transportul şcolarilor este asigurat de Primăria Motru.

Datele privind evoluţia populaţiei şi a fondului construit au fost preluate de la

serviciile şi compartimentele Primăriei.

3.8. Modalitatea de asigurare a alimentării cu energie

Alimentarea cu energie electrică, energie termică, gaz metan, apă potabilă şi

depozitarea deşeurilor în municipiul Motru sunt organizate după cum urmează:

Tabel 1: Operatorii de utilităţi publice de pe raza Municipiului Motru

Nivelul de organizare

Operator Proprietate

Energie electrică Regional Operatorul de distribuţie a

energiei electrice CEZ Distribuţie

Public-Privat

Gaze naturale Regional Operatorul de distribuţie gaz

metan Distrigaz Sud Reţele

Privat-Public

Termoficare (producţie şi reţea)

Local Compania de termoficare SC

UATAA SA (31ata31nua) Public

Local Compania de termoficare

UATAA (distribuţie) Public

Alimentare cu apă Județean Compania de apă SC APAREGIO SA prin Sucursala

CED Motru Public Evacuarea şi tratarea apelor

uzate Județean

Colectare 31ata31nua31 deşeuri

Județean Direcţia Publica Motru Public

Depozitul de deşeuri Județean 1 operator:

Public Operator judeţean

Alimentarea cu energie electrică

Alimentarea cu energie electrică se realizează prin intermediul rețelei de distribuție a

energiei aflată în concesiunea, exploatarea și mentenanța operatorului de distribuție CEZ

Energie. Consumul anual de energie electrică a populaţiei din municipiul Motru este

32



estimată la aproximativ 27-28 GWh/an. Parţial, reţelele locale de distribuţie a energiei

electrice au fost retehnologizate în anul 2006.

Alimentarea cu energie termică

Încălzirea spaţiilor şi producerea de apă caldă menajeră sunt aproape în exclusivitate

asigurate printr-un sistem centralizat utilizând cărbune provenit din bazinul de extracţie

Motru; distribuţia se realizează prin reţeaua de termoficare şi de apă caldă.

Sistemele private de încălzire care utilizează gazul metan ca şi energie primară

reprezintă aproximativ 10%. Sistemele de încălzire pe lemn sunt folosite în câteva gospodării

individuale, precum şi într-o grădiniţă. Cota parte a generării de energie termică în mediul

urban din surse regenerabile este relativ redusă. În cel rural, din municipiul Motru, nu sunt

cunoscute cantităţile de biomasă utilizate pe lângă cărbune energetic.

În anul 2015, consumul total de gaz metan în municipiul Motru a fost de 1,66

milioane mc echivalentul a 17.500 MWh/an, consumatorii casnici reprezentând 55,2% din

total, în timp ce agenţii economici şi clădirile publice au reprezentat 44,8%. Ponderea cea

mai ridicată o deţine Spitalul municipal Motru cu 136 mii mc (1428 MWh/an), aproximativ

8% din întreg consumul de gaze naturale din Motru. Un număr total de 1415 de

apartamente şi gospodării individuale sunt racordate la reţeaua gaze naturale.

Tabel 2: Consum gaz metan oraşul Motru

Tip consumatori Anul 2015 Anul 2016 (Ian- Sept)

Nr clienti Consum mc MWh [%] Nr clienti Consum mc MWh

Clienti casnici 1181 915192 9674 55% 1415 313704 3316

Consumatori non-casnici 76 743794 7862 45% 74 488149 5160

O cantitate de energie de aproximativ 165 GWh/an provenită din cărbune, în

proporţie de 94%, restul păcură şi CLU, este convertită pentru producerea, agentului termic

în sistemul centralizat de termoficare UATAA.

În sezonul cald se utilizează un cazan de apă fierbinte CAF la 150 0C, iar în anotimpul

rece se utilizează un cazan de abur CR102 la 450 0C şi 40 bari pentru producerea energiei

33



termice în cogenerare cu un turbogenerator de 5.5 MW, pentru producerea energiei

electrice.

Producţia de energii în cadrul sistemului centralizat de termoficare U.A.T.A.A:

Productia si consumurile tehnologice de energie 2015

An Luna

Termica – MWh Electrica – MWh

Productie Cons Tehn Productie Cons Tehn

2015

Ian 19.031 4.555 3.622 1.202

Feb 17.363 4.154 3.287 1.074

Mar 17.783 4.497 3.614 1.182

Apr 3.450 1.380 0 234

Mai 3.983 1.593 0 258

Iun 3.542 1.470 0 249

Iul 3.743 155 0 271

Aug 3.935 1.633 0 275

Sept 3.830 1.589 0 267

Oct 4.349 1.652 222 303

Noi 17.866 4.399 3.512 1.156

Dec 18.499 4.530 3.618 1.208

TOTAL MWh 117.374 31.608 17.875 7.678

% 78.8% 21.2% 70.0% 30.0%

Histogramele consumurilor de energii termice ale populaţiei şi agenţilor economici.

34



Detalii tehnice şi energetice legate de sistemul centralizat UATAA si reţelele de

distribuţie aferente se pot găsi în Anexa 4.

Alimentarea cu apă potabilă și colectarea apelor uzate

Alimentarea cu apă potabilă și colectarea și procesarea apelor uzate sunt procese

gestionate de către SC Aparegio Gorj SA, operatorul regional de apă și servicii de canalizare

prin filiala CED Motru.

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sept Oct Noi Dec

[MW

h]

Populatie: Consum energie termica MOTRU din sursa UATAA

Incalzire

ACM

0

200

400

600

800

1000

1200

1400

1600

1800

Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sept Oct Noi Dec

[MW

h]

Agenti economici: Consum energie termica MOTRU de provenienta UATAA

Incalzire

ACM

35



Anual se utilizează aproximativ 2.860.000 mc apă potabilă /an. Reţeaua menajeră

este compusă din reţele secundare şi reţele principale, având tuburi din beton cu diametrul

între 250 ÷ 400 mm, în majoritatea zonelor din oraş sunt subdimensionate şi nu sunt

capabile să preia întreaga cantitate de ape uzate între orele de vârf. Din această cauză multe

subsoluri rămân înecate.

Reţeaua menajeră are o lungime aproximativ de 27,8 km, iar colectorul principal 4,6

km iar colectorul principal are diametrul de 800 mm. Staţiile de tratare şi epurare a apelor

sunt strâns legate de râul Motru. Reteaua de canalizare ape menajere şi reţeaua de

canalizare ape pluviale necesită retehnologizare datorită uzurii avansate si periodei

indelungate de exploatare de peste 35 de ani.

Indicator specific de consum: 0,33 kWh/mc apă potabilă şi reziduală procesată (2015);

Depozitarea şi valorificarea energetică a deşeurilor

Serviciul public de salubrizare (transport deşeuri) este asigurat de către Direcţia

Publică Motru cu ajutorul a de două autocontainere (cu cârlig), o autocompactoare şi două

tractoare din dotare. Categoriile de utilizatori sunt următoarele:

1. populaţie: 17 asociaţii de proprietari - cantitate medie deşeuri colectate = 740 m3/lună;

2. alte entităţi: 107 agenţi economici - cantitate medie deşeuri colectate = 277 m3/lună.

La nivelul anului 2015 s-au colectat 2731 tone de deşeu care au trecut în primă fază

pe la staţia de sortare locală de mase plastice şi cartoane, după care cu mijloacele proprii

Direcţiei Publice Motru este transportat la rampa de gunoi a reşedinţei de judeţ, Targu-Jiu.

În momentul actual, Septembrie 2016, deşeurile municipale nu sunt valorificate

energetic.

36



Analiză energetică a serviciului de salubrizare:

Situatie carburanti utilizaţi pentru serviciul de salubrizare 2015

Luna Cantitate

Motorina (litri) Cantitate

benzina (litri) Combustibil

MWh

Canitate deseuri

mc

Consum specific kWh/mc deseu

colectat

Ian 2411 84 27.38 1319 20.8

Feb 3328 162 38.27 1249 30.6

Mar 4158 224 48.02 1488 32.3

Apr 3644 821 48.46 1492 32.5

Mai 3737 666 47.91 1369 35.0

Iun 3518 996 48.86 1367 35.7

Iul 5106 1267 69.09 1408 49.1

Aug 4305 1012 57.68 1400 41.2

Sept 3688 814 48.87 1308 37.4

Oct 3380 933 46.70 1308 35.7

Noi 2849 697 38.45 1319 29.2

Dec 3268 747 43.58 1290 33.8

Total 43395 8424 563 16317 34.5

Indicator specific de consum: 34,5 kWh/mc deşeuri preluate (2015).

3.9. Utilizarea și nivelul de dezvoltare al modurilor de transport în localitate

Transportul public urban

Activitate de transport şi prestări servicii se realizează în regim public-privat prin

închirierea traseelor către firme private prin atribuire de licenţe de transport. Astfel:

Transportul şcolarilor este subvenţionat în totalitate de către Consiliul Local şi este

realizat de către firma S.C IRIS S.A, care deţine autovehicule active pentru transportul în

convenţie. Aceasta activitate se desfăşoară doar pe durata anului şcolar, 4.31 lei fără TVA

fiind valoarea achitată de Consiliul Local pentru o călătorie dus-întors per şcolar. Numărul

şcolarilor lunar transportaţi în convenţie este de 231 persoane.

De asemenea, se utilizează şi un microbuz din dotarea Primăriei tot pentru

transportul elevilor din şi înspre localăţile subordinate.

37



Transportul angajaţilor spre zonele miniere este asigurat de 3 firme private care au

obţinut licenţe de transport şi anume S.C Transport Public Drobeta S.A, S.C Iris S.R.L şi S.C

Robspeed S.R.L.

Consumurile anuale care vizează doar transportul public Motru asigurat de aceste

firme sunt după cum urmează:

Transport scolari pe raza municipiului Motru 2015

Operator Km Combustibil [l] Combustibil [MWh] Calatori

SC Iris 76750 28000 310.8 50336

CL Motru 42320 6348 70.5 27600

Transport calatori pe raza municipiuliui Motru 2015

Operator Km litri MWh Calatori

SC Iris 185500 67000 743.7 50400

SC Robspeed 79500 29000 321.9 21600

SC Alpha Construct 54000 16200 179.8 72000

Din anul 2014 s-a reluat transportul pe cale ferată Motru – Craiova, în regim privat,

avându-se în exploatare un tren modern.

Indicator specific de consum: 0,874 MWh/an per transport elev (2015).

În ceea ce privește situaţia mijloacelor de transport aflate în proprietatea persoanelor fizice,

la finalul anului 2015, aceasta se prezenta astfel:

Tip vehicul – evidenţă 2015 Numar

Autoturisme 5231

Microbuze 12

Autobuze, Autocare 58

Autocamioane si autospeciale cu masa maxima < 3,5 tone 400

Vehicule articulate si remorchere cu traileru peste 4 axe 34

Autocamioane cu 2, 3 si 4 axe cu remorca (trenuri rutiere) 265

Autocamioane si derivate cu 3 sau 4 axe 164

Autocamioane si derivate 2 axe 110

Mersul cu bicicleta

Oraşul Motru nu deţine piste dedicate de biciclete pentru doritorii mersului pe două

roţi, nepoluant.

Bicicleta devine o variantă de transport alternativă şi prietenosă cu mediul

înconjurător şi a înregistrat o creştere semnificativă în oraşele mari. Există comunităţi şi

38



evenimente care susţin mersul cu bicicleta, deoarece propune o soluţie tehnică modernă,

compatibilă cu reglementările de mediu, cu efect asupra reducerii poluării urbane, asigură

un mediu curat şi accesul la servicii urbane de calitate. Oferă un model de bună practică şi

stimulează iniţiativele pentru alinierea serviciului de transport public urban la standardele

europene, în scopul creşterii calităţii vieţii locuitorilor.”

Proiectul Motru – Smart City trebuie să includă crearea de piste de bicilete între

principalele puncte din oraş. Este de dorit conectarea clădirii primăriei şi a Serviciilor publice

la această reţea.

În paralel cu pregătirea infrastructurii de piste, Primăria Motru poate iniţia

demersuri pentru formarea unei infrastructuri cu biciclete puse la dispoziţie prin

sponsorizare, de către bănci sau companii producătoare de biciclete.

3.10. Modul de gestionare a serviciilor de utilități publice

În tabelul de mai jos se prezintă situația actuală și de perspectivă a gestionării

utilităților publice, atât direct cât și prin relația cu operatorii specializați:

Tabel 2: Gestionarea serviciilor de utilităţi publice

Servicii utilități publice

Modul de gestionare a serviciului Indicatori de eficiență

energetică stipulați prin contract

Contract de delegare

a gestiunii serviciului public

Gestiune directă prin departamentele

primăriei

DA Precizați

indicatorul NU

Iluminat Public DA – mentenanță și

extindere DA – parţial

-

Nu există.

Alimentare cu apă si de canalizare

DA Monitorizare, suport accesare finanțări şi

cofinanţare. Nu există.

Alimentare cu energie termică

DA Monitorizare, suport accesare finanțări şi

cofinanţare. Nu există.

Transport public DA Monitorizare, suport

accesare finanțări. Nu există.

Clădiri publice - DA Nu există. Clădiri individuale - DA Nu există.

39



Se recomandă contractarea serviciilor unui Manager energetic pentru comunităţi

urbane, cu rolul de a centraliza, coordona şi urmări consecvent proiectele de creştere a

eficienţei energetice la nivelul asigurării utilităţilor publice.

3.11. Date privind consumurile si referintele tehnice ale clădirilor publice

Clădiri publice: școli, spitale, grădiniţe, clădiri administrative, instituţii de cultură, etc.

Indicatori cladiri de invatamant

Cladire Regim de

lucru

Suprafata desfasurat

[mp]

Consum en

electrica [MWh/an]

Consum en termica

[MWh/an]

Elevi/ prescolari

Elevi/ prescolari +

personal

Consum specific

[kWh/mp /an]

CS [kWh/ (elev sau

prescolar) anual]

Gradinita cu PP Nr1 2 schimburi 1791 23,846 235,0 254 nu se cunosc 144.5 1019.2

Gradinita cu PP Nr1 corp 2 2 schimburi 363 5,932 46,3 84 nu se cunosc 143.8 621.2

Gradinita cu P.N. Nr.4 1schimb 682 5,775 61,2 77 nu se cunosc 98.2 869.4

Gradinita cu P.N. Leurda 1 schimb 59 0,638 14,7 10 nu se cunosc 260.0 1533.8

Colegiul TEHNIC MOTRU +Sala de sport +Cantina +

Camin 2 schimburi 3591 76,07 830 1126 1221 252.4 805.0

Colegiul NATIONAL GEORGE COSBUC

2 schimburi 1807 27,73 290 1033 1106 175.8 307.6

Scoala GIMNAZIALA NR.1 +

sala gimnastica + corp 2 2 schimburi 3838 17,904 707,93 1190 1272 189.1 609.9

Scoala GIMNAZIALA NR.2 + corp atelier

2 schimburi 2050 23,05 391,66 569 619 202.3 728.8

41



Unitate Spital Municipal Motru

Această clădire a fot certificată energetic in anul 2009.

Performanta energetica a cladirii

Consum anual de energie electrica 314 MWh Clasa energetica

Consum anual de energie termica 1432.6 MWh

Consum specific incalzire 189 kWh/mp/an D

Consum specific ACM 44 kWh/mp/an C

Climatizare - -

Ventilatie mecanica - -

Iluminat 10 kWh/mp/an A

Total 243 kWh/mp/an C

Casa de Cultură Motru

În momentul de fată Casa multiculturală Motru are activităţile suspendate din pricina

neconformităţilor de funcţionare. Se doresc activităţi de reabilitare în vederea reluării

activităţilor de valorificare a potenţialului cultural ridicat de zonă şi de asemenea

angrenarea şcolariilor în activităţi creativ-culturale. Se urmăreşte extinderea funcţionalitătii

clădirii şi prin amenajarea unei biblioteci publice, existănd săli generoase din punct de

vedere al spaţiului, dar impracticabile din punct de vedere al confortului.

42



4. PREGĂTIREA PROGRAMULUI DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A EFICIENŢEI ENERGETICE

4.1. Date tehnice pentru sistemele de iluminat public

Situația existentă – sistemul de iluminat public exterior și architectural

Sistemul de iluminat public al Municipiului Motru este deservit în prezent de

aproximativ 1274 aparate de iluminat public. Majoritatea aparatelor de iluminat sunt

echipate cu lămpi cu descărcări în vapori de sodium la înaltă presiune, în aparate sau corpuri

pozate la 4 şi la 9 m înălţime.

Sistemul este structurat pe 30 de puncte de aprindere; toate aceste puncte sunt controlate

printr-un sistem de aprindere cu control de la distanta.

Tabel 2: Consumuri sisteme de iluminat public (fără semaforizări, arhitectural, estival, evenimente)

An Indicator

2013 2014 2015

Consum energie electrică (MWh/an)

1.475,8 1.296,9 1.147,9

Factura energie electrică (lei/an)

641.600 583.639 516.300

*Consumul energetic a fost calculat pe baza facturilor de energie electrică, potrivit datelor primite

din partea Serviciului Buget, Finanţe şi Contabilitate din cadrul Primăriei Motru.

Indicator specific de consum: 0,90 MWh/an per punct luminos (2015).

Indicator specific de cost energetic: 450 lei/MWh (2014 şi 2015).

Observație: Analizând consumurile de energie electrică în MWh/an, înregistrate de

iluminatul stradal, se observă că sunt în scădere datorită unei mai bune utilizări a sistemului

de aprindere, dar şi a utilizării unor surse mai eficiente pentru iluminatul ornamental cu

ocazia sărbătorilor de iarnă.

.

43



4.2. Date statistice privind termoficarea

Tabelul de mai jos este în curs de completare. Informaţiile privind consumurile de

energie electrică totale pe categorii de locuinţe sunt încă neclare, în mod oficial, la nivelul

Primăriei Motru. De asemenea, nu există o evidenţă a consumurilor de energie pentru răcire

pentru locuinţe.

Tabel 3: Consumuri sectorul rezidențial pentru anul 2015

Indicatori

Valoare indicator

Mod de calcul (coloana3 / coloana 4)

Consum de energie Marime de raportare

1 2 3 4

Consumul de energie

termica pentru încălzire (spații) pe tip de clădiri

[kWh/an,m2]:

89,57 kWh/an,m2

Consumul total de energie termică încălzire

locuințe:

60.642 MWh/an

Suprafața utilă totală locuințe:

677.032 m2 Locuințe private: 674.752 m2 Locuințe publice sociale: 2250m2

Consumul de energie de răcire pe tip de locuința

cu aer condiționat *kWh+: -

Consum mediu de energie de răcire pe tip

locuință:

Nu se cunoaște

Suprafață utila medie răcită pe tip de locuință

cu aer condiționat:

Nu se cunoaște

Consumul de energie încălzire apă pe

locuitor(2)(3) [kWh/an,pers]:

519,2 kWh/an,pers

Consumul total de energie pentru încălzirea

apei:

11.908 MWh/an

Număr total locuitori:

22.936

Consumul de energie electrică, pe tip de clădiri

[kWh/an,m2]:

42.1 kWh/an,m2

Consumul total de energie electrică locuințe:

28.505.780 kWh/an

(acest consum este preluat din baza de date INS)

Suprafața utilă totală locuințe:

677.032 m2 Locuințe private:

674.752 m2 Locuințe publice:

2250m2

44



(1) Pentru clădirile și locuințele care nu sunt racordate la reţeaua de gaze naturale s-a luat în considerare consumul de combustibil aferent acestora, din care s-a scăzut valoarea estimativă a consumului de combustibil pentru gătit. (2) Pentru clădirile și locuințele racordate la UATAA s-a luat în considerare media consumului lunar în lunile de vară multiplicat cu 12. (3) Pentru clădirile și locuințele care nu sunt racordate la sistemul centralizat de încălzire UATAA, s-au estimat ponderile consumurilor combustibililor medii pentru gătit – 50% și apă caldă – 50%, din consumul de combustibil mediu în lunile de vară.

4.3. Date tehnice pentru clădiri publice

Tabel 4: Consumuri clădiri publice pentru anul 2015

Tip clădire/ consumatori

Indicatori

Tip clădire/ consumatori

Indicatori

Consum energie electrică

(MWh/an)

Consum energie termică (Gcal/an)

Instituții Sanitare Publice şi Private (44ata44nu

individuale) 1099

Sector Terțiar 5.327,6

Școli, licee, creșe, grădinițe ,etc.

210

Total (MWh/an): 7499,4

Aceste informații se vor actualiza o dată cu dezvoltarea echipei de management

energetic din cadrul Primăriei Motru, pentru urmărirea consecventă a indicatorilor de

consum şi costuri energetice, inclusive a unor indicatori de performanţă energetică,

raportaţi, conform definiţiilor din program.

45



4.4. Date tehnice pentru sectorul transporturi

În tabelul următor se prezintă indicatorii specifici transportului urban:

Tabel 4: Indicatori performanţă energetică transport public

Indicatori Valoare

indicator

Mod de calcul (3/4)

Consum de energie Mărime raportare

1 2 3 4

Eficienta sistemului

Consumul specific de energie la transportul de pasageri (tep/pers)

0,63 kep/calator

Consumul de energie anual la transportul de pasageri 139,7 tep

Număr călători: 221.936 persoane

Eficienta călătoriei

Consumul specific de energie 11,64

tep /pers-km

Consumul anual de energie la transportul de pasageri (pasageri – km)

12 pasageri-km

(tep /pers-km)

Eficienta Vehiculului

Consumul specific mediu de energie pe tip vehicul (kep/km)

0.319 kep /km

Consumul total de energie al tipului de vehicul

Kilometri parcurși

- Motorina -autobuze, microbuze, etc.

438070

- Eng. Electrică (tracțiune)

Nu există -tramvaie, troleibuze Nu există

46



5. PROGRAMUL DE ÎMBUNĂTĂȚIRE A EFICIENŢEI ENERGETICE

5.1. Determinarea nivelului de referinţă consum energetic

Pentru fixarea nivelului de referinţă privind consumurile energetice pentru obiective

publice, s-au preluat date globale şi defalcate pe categorii de consumatori, pentru purtătorii

de cărbune, energie electrică, gaz metan şi carburanţi.

Consumurile de biomasă şi alţi purtători de energie în afară de cărbune, carburanţi,

energie electrică şi gaz metan, nu sunt încă oficial cunoscute şi probabil reprezintă o

pondere semnificativ redusă faţă de ceilalţi purtători de energie. Acestea se vor determina

mai precis în cursul anului următor.

Pe baza datelor prezentate sintetic în această secţiune, se stabileşte ca nivel de

consum energetic echivalent de referinţă în anul 2015, cantitatea de 62.752 MWh/an.

Fiindcă nu există date statistice de consum din anii anteriori, pentru urmărirea în

continuare a consumurilor energetice integrate, se va considera ca şi an de referinţă anul

2015.

Estimările realizate sunt aproximative şi ţin cont pe de o parte de evoluţia anterioară

a consumului energetic (2015), respectiv de planurile de eficienţă energetică avute în

vedere, în primul rând prin acest Program.

În 2017, se va considera realizarea unei estimări complexe, prin regresii multiliniare,

ţinând cont de evoluţia diferenţiată a consumurilor energetice, de rata de evoluţie a

populaţiei, de rata de creştere a fondului construit, de impactul soluţiilor de eficienţă

energetică implementate, în curs de implementare şi programate pentru anii următori.

5.2. Obiectivele și acțiunile-rezultat fixate

Formularea obiectivelor programului de îmbunătăţire a eficienţei energetice, s-a

fixat pentru orizontul 2020, cu o detaliere a acţiunilor organizatorice pentru un orizont de 2

ani în intervalul Ianuarie 2017 – Septembrie 2018, având în vedere faptul că: acest program

se întocmeşte pentru prima dată la nivelul Municipiului Motru, procesul de colectare a

47



datelor energetice este încă în curs, o serie de acţiuni şi măsuri de eficienţă energetică deşi

au fost deja implementate, încă nu s-a cuantificat impactul şi efectul lor, iar planul de soluţii

propuse în acest program încă nu a fost validat şi asumat de către Consiliul Local al

Municipiului Motru, din considerente de timp.

De asemenea, având în vedere că există din 2013 o Strategie de Dezvoltare Locală

(SDL) 2014 – 2020, dar neactualizată de la data redactării, respectiv un Plan Integrat de

Dezvoltare Urbană (PIDU), şi acesta neactualizat, din acest planuri – corelat cu obiectivele

de investiţii ale Primăriei Motru – s-au preluat o serie de acţiuni şi măsuri de creştere a

eficienţei energetice şi de introducere a unor surse locale de energie regenerabilă şi din

micro-cogenerare.

Viabilitatea şi fezabilitatea soluţiilor propuse va fi stabilită prin publicarea

Programului de îmbunătăţire a eficienţei energetice pentru transparenţă, respectiv prin

susţinerea acestui Program în Consiliul Local, pentru validare şi aprobare.

În pregătirea acţiunilor propuse, s-a ţinut cont de politica naţională în domeniul

energiei şi mediului (PNAEE); bugetul local aflat în execuţie; propunerile de investiţii la nivel

local avansate de către aleşii locali, pentru anii următori; planificarea urbanistică aprobată

prin PUG; programul politic propus în 2016 de către Primarul ales; programul politic propus

în 2016 de către partidele politice care deţin consilieri locali.

Planul de acţiuni şi măsuri pentru creşterea eficienţei energetice a fost corelat cu

planurile de măsuri şi programele de eficienţă pregătite şi raportate de către companiile de

utilităţi publice care îşi desfăşoară activitatea pe raza Municipiului Motru: CEZ Energie;

Distrigaz Reţele Sud cu furnizorul S.C Premier S.A; Compania de apă S.C Aparegio Gorj S.A;

Compania de termoficare SC UATAA Motru SA; S.C Direcţia Publică Motru SA.

Programul de îmbunătăţire a eficienţei energetice se corelează cu cele două

documentaţii SDL 2014-2020 şi PIDU Motru, deja validate şi aprobate la nivelul

municipalităţii, respectiv ţine cont de direcţiile de acţiune stabilite pentru un plan de

implementare în perspectivă a conceptului de smart city.

Pentru a pune bazele unui program realist şi asumat, s-a adoptat într-o primă etapă

concentrarea acţiunilor pe consolidarea competenţelor de management energetic şi a

48



funcţionării efective a acestui serviciu la nivelul Primăriei Motru, în Compartimentul

Energetic.

Obiectivele Programului de îmbunătăţire a eficienţei energetice:

La nivel organizatoric, pe termen scurt (2017-2018), pentru consolidarea sistemului de

management energetic:

Dezvoltarea şi formarea profesională în eficienţă energetică

Se recomandă contractarea pentru minim 3 ani a unei companii de servicii energetice

pentru îndeplinirea rolului de Manager energetic urban, cu atribuţii de suport tehnic şi

organizatoric în pregătirea, implementarea şi monitorizarea proiectelor de creştere a

eficienţei energetice;

Se recomandă angajarea unei persoane cu competenţe de management energetic în

Compartimentul Energetic al Primăriei Motru, până în Septembrie 2017, pentru preluarea

sarcinilor de gestiune a energiei şi relaţiei cu administratorii clădirilor publice, respectiv cu

operatorii de utilităţi publice şi companiile terţe implicate; Astfel, Compartimentul Energetic

va dispune de un aparat format din cel puţin o persoană calificată în domeniu;

Participarea a minim 2 angajaţi ai Primăriei Motru la cursuri de formare profesională în

domeniul eficienţei energetice – participare la cursul post-universitar de informare asupra

conceptului de clădiri cu consum energetic aproape egal cu zero, organizat printr-un proiect

Horizon 2020 în cadrul Universităţii Tehnice din Motru, până cel târziu în Septembrie 2017;

Proceduri şi instrumente de management energetic la nivelul comunităţii urbane

Pregătirea, implementarea şi utilizarea activă începând din Martie 2018 a unor

instrumente de monitorizare energetică şi de targeting (M&T), de urmărire actualizată a

consumurilor şi costurilor energetice la nivelul obiectivelor publice, de fixare a unor ţinte

optimizate de consum energetic, respectiv de măsurare şi verificare (M&V) a economiilor de

energie şi de costuri obţinute;

49



Pregătirea și implementarea sistemului standard de Management Energetic ISO 50001

(compatibil cu sistemul internațional Energy Cities – European Energy Awards), prin

definirea unui calendar de implementare, fixarea rolurilor executive şi decizionale, validarea

strategiei energetice, validarea funcţionalităţii instrumentelor de monitorizare energetică de

tip M&T şi M&V, definirea unor proceduri privind managementul energetic, instruirea

personalului Primăriei Motru, până cel târziu Septembrie 2018;

Organizarea unui training intern în Primăria Motru de cunoaştere şi utilizare a

Protocolului Internaţional de Măsurare şi Verificare a Economiilor de Energie (International

Performance for Measurement and Verification Protocol for Energy Savings – IPMVP), în

intervalul Ianuarie – Martie 2018;

Organizarea de către Managerul Energetic urban a unor sesiuni de training pentru

aparatul tehnic al Primăriei, pe aspecte de eficiență energetică, soluții, formulare teme de

proiectare, cuantificare beneficii, etc.; Termen: Decembrie 2018;

Definirea unor indicatori de performanţă energetică / de impact asupra mediului /

de confort şi de cost al eficienţei energetice la nivelul comunităţii urbane

Se propun pentru utilizare, monitorizare, fixarea unor referinţe actuale şi ţinte de

îmbunătăţire, următorii indicatori de performanţă energetică:

Consumul specific agregat de energie pe cap de locuitor [kWh(tep)/capita/an];

Consumul specific de energie termică pe cap de locuitor [Gcal/capita/an];

Consumul specific de energie pentru livrarea apei potabile [kWh/mc/an];

Consumul specific de energie pentru epurarea apei uzate [kWh/mc/an];

Consumul specific de energie pentru asigurarea iluminatului public [kWh/capita/an] şi

[kWh/punct luminos/an];

Consumul specific de energie pentru asigurarea transportului public [kWh/km];

Consumul specific agregat de energie la nivelul clădirilor publice [kWh/mp/an];

Consumul specific agregat de energie la nivelul clădirilor rezidenţiale [kWh/mp/an];

Consumul specific de energie pentru asigurarea salubrizării şi procesarea deşeurilor

urbane [kWh/tona deşeu]; [kWh/capita/an];

50



Producţie specifică locală convenţională de energie [kWh/capita/an];

Producţie specifică locală regenerabilă de energie *kWh/capita/an];

Producţie specifică locală regenerabilă de energie la nivelul clădirilor publice

[kWh/mp/an];

Cota de producție de energie din surse locale (regenerabile), raportat la consumul total

de energie [%];

Aport producţie specifică de energie din biogaz la Staţia de epurare ape uzate, raportat

la consumul total de energie al staţiei [%];

Emisiile specifice de gaze cu efect de seră *kg CO2/kWh] şi [kg CO2/mp/an];

Determinarea şi urmărirea mixului de energie şi a ponderii de energie verde utilizată la

nivelul clădirilor şi obiectivelor publice, cu o ţintă fixată la pragul minim de 35% energie

verde din totalul energiei utilizate [%];

Raportare cost energetic total la nivelul obiectivelor publice de consum, gestionate de

Primăria Motru la venitul total de care dispune Primăria *%];

Realizarea şi menţinerea actualizată a unei hărţi a intensităţii energetice – consum

specific de energie / producţie locală de energie – la nivelul Municipiului Motru;

Urmărirea nivelului de investiţii publice şi private în creşterea eficienţei energetice şi

producerea locală de energie (regenerabilă) prin indicatorul exprimat diferenţiat ca sursă

public/privat în [Euro/an], [Euro/kWh economisit];

Determinarea şi urmărirea actualizată a numărului de clădiri auditate energetic şi care

deţin certificat de performanţă energetică, raportat la numărul total de clădiri din fondul

public şi privat [%];

Urmărirea gradului anual de renovare şi creştere a eficienţei energetice în clădiri prin

raportarea numărului de clădiri renovate la fondul total de clădiri, pe categorii: publice,

rezidenţiale, comerciale, industriale [%];

Urmărirea prin sondaj a gradului de conştientizare la nivelul comunităţii urbane privind

impactul eficienţei energetice şi schimbarea de comportament, în colaborare cu specialiştii

în sociologie, psihologie, management energetic din universităţile româneşti (Craiova, etc.);

51



O dată calculaţi aceşti indicatori, se vor înregistra anual şi raporta la indicatorii la

nivel naţional, la nivelul altor comunităţi urbane de dimensiuni similare, la nivelul valorilor

din anii anteriori, etc.

Acțiuni directe ale Managerului Energetic şi Compartimentului energetic

Promovarea soluțiilor de eficiență energetică și de surse locale (regenerabile) de

energie la nivelul comunității urbane;

Promovarea cursurilor de formare profesională pentru proiectarea și construcția de

clădiri cu performanță energetică ridicată – nZEB, organizate de către instituțiiile și

asociațiile profesionale acreditate;

Promovarea contractelor de performanță energetică în achiziția publică de lucrări,

servicii și implementări de soluții de eficiență energetică;

Promovarea evaluării în cadrul achizițiilor a costurilor pe toată durata de viață generate

de implementarea unor soluții și echipamente consumatoare de energie;

Prevenirea efectului de rebound, în urma implementării eficienței energetice;

Facilitarea organizării unor sesiuni de training tehnic privind eficiența energetică în

mediul urban și rural, în relația cu Consiliul Judeţean Gorj;

Pregătirea cadrului și contextului de proiectare și construcție a clădirilor de tip nZEB, pe

raza municipiului Motru;

Colaborare cu operatorul de distribuție a energiei electrice, pentru ca proiectele de

smart metering care se vor implementa la nivelul utilizatorilor de rețea din Motru, să fie

accesibile și utile și acestora, în special în scopul conștientizării și modificării de

comportament;

Analiza oportunității de creștere a cantității și ponderii energiei verzi în mixul energetic

achiziționat pentru consumul obiectivelor publice (clădiri, iluminat, transport, termoficare,

apă, etc.);

La nivel relaţional, de corelare, colaborare şi comunicare internă şi externă a ME şi CE:

Conform ultimei organigrame, aprobată la nivelul Consiliului Local Motru, s-au

definit ca obiective de pus în aplicare următoarele acţiuni-rezultat, în relaţia cu

52



compartimentele interne ale Primăriei, Consiliului Local, respectiv externe în relaţia cu

diferiţi operatori, instituţii sau companii de pe raza Municipiului Motru:

(http://www.primariamotru.ro/primaria/structura-primariei)

Relaţia cu Primarul Municipiului Motru

Prezentarea obiectivelor şi acţiunilor de management energetic derulate de

Compartimentul energetic & Managerul Energetic până la finalul anului 2017;

Validarea Programului de îmbunătăţire a eficienţei energetice şi obţinerea asumării

decizionale de implementare a programului din partea Primarului, până la finalul anului

2017;

Raportarea stadiului în curs al acţiunilor şi rezultatelor de management energetic, atât la

solicitarea directă a aparatului de conducere, cât şi prin transmiterea şi susţinerea

trimestrială a unor rapoarte de progres;

Relaţia cu Consiliul Local al Municipiului



Dezbaterea, validarea şi aprobarea Programului de îmbunătăţire a eficienţei energetice

şi obţinerea asumării decizionale de implementare a acestuia din partea Consiliului Local,

prin integrare în planul de investiţii şi în bugetele anilor următori, până la finalul anului

2017;

Raportarea stadiului în curs al acţiunilor şi rezultatelor de management energetic, atât la

solicitarea directă a Consiliului Local, cât şi prin transmiterea şi susţinerea trimestrială a

unor rapoarte de progres (dacă există interes şi se vor solicita);

Relaţia cu Compartimentul Audit intern


Compartimentul energetic & Managerul Energetic, până la finalul anului 2017;

http://www.primariamotru.ro/primaria/structura-primariei

53



Fixarea până la 30 Martie 2018, împreună cu Compartimentul de Audit intern a unor

indicatori de performanţă privind acţiunile şi rezultatele de management energetic

desfăşurate de către Compartimentul energetic & Managerul Energetic, corelaţi cu

indicatorii de performanţă energetică incluşi în Programul de eficienţă, aplicabili atât CE, cât

și companiilor de utilități din subordinea Primăriei și Consiliului Local;

Relaţia cu Serviciul Resurse umane



Solicitarea de suport în atragerea în perspectivă a unor resurse umane calificate pentru

Compartimentul energetic, inclusiv voluntari din mediul universitar și de liceu; Termen:

Decembrie 2018;

Relaţia cu Serviciul informatizare



Colaborare pentru pregărirea şi menținerea funcțională și actualizată a unei baze de

date cu informaţiile de descriere și de consum/cost energetic la nivelul clădirilor publice,

respectiv pentru crearea și utilizarea unor noi baze de date de evidență a celorlalte date

statistice prezentate în acest Program; Termen: Decembrie 2018;

Suport în pregătirea unor soluții care se încadrează în conceptul smart city și care au

impact în utilizarea eficientă a energiei pentru Municipiul Motru; Termen: Decembrie 2018;

Relaţia cu Serviciul Programe şi proiecte comunitare



Suport în dialogul cu investitorii existenți și noi, pe tema dezvoltării sustenabile a

infrastructurii energetice, a implementării unor soluții de creștere a eficienței energetice în

sistemele existente; Termen: Decembrie 2018;

54



Pregătirea unor propuneri de atragere a investitorilor în dezvoltarea și creșterea

eficienței infrastructurii energetice publice și private din Motru, propuneri care să fie supuse

dezbaterii publice și aprobării și asumării factorilor decizionali politici (Primar, Consiliu

Local); Termen: Decembrie 2018;

Suport în pregătirea unui Studiu de fezabilitate şi impact privind amplasarea de staţii de

încărcare a vehiculelor electrice, în parcările şi obiectivele publice din Motru, pentru

încurajarea transportului electric, iar ulterior achiziţia efectivă a acestor staţii, instalarea şi

punerea lor în funcţiune, cu luare în evidenţă a consumurilor de energie electrică aferente;

Termen: Septembrie 2018;

Suport în pregătirea dosarului de obţinere finanţare prin programul Casa Verde și Casa

Verde plus pentru instalarea unor surse regenerabile de energie, în obiectivele publice

eligibile, prin identificarea necesarului de energie, potenţialului energetic şi fezabilităţii

instalării acestor surse regenerabile; Termen: Martie 2018;

Identificarea prin suport în realizarea unui studiu tehnic, a potenţialului de producere

locală de energie regenerabilă şi prin micro-cogenerare, la nivelul punctelor de consum

publice (spital municipal, clădiri administrative, clădiri pentru educaţie, etc.) şi din domeniul

privat (hoteluri, centre spa, clădiri de birouri, locuinţe colective, etc.) şi pregătirea unui plan

de (suport) implementare, inclusiv prin identificarea surselor de finanţare; Termen: Mai

2018;

Suport tehnic în definirea temelor de proiectare și fundamentarea oportunităților de

accesare finanțări prin programele structurale (POR, POIM, fonduri elveţiene, fonduri

norvegiene), guvernamentale (Case Verde şi Casa Verde Plus), de cercetare și diseminare

(POC, Horizon 2020) pentru punerea în practică a proiectelor cu impact în utilizarea eficientă

a energiei; acțiune continuă;

Suport tehnic din partea CE & ME pentru analiza și estimarea impactului în eficiență

energetică, asupra mediului și creșterii confortului în clădiri, pentru diferite proiecte și

finanțări care pot să apară pe parcurs în aceste direcții; Termen: acțiune continuă;

55



Relaţia cu Compartimentul Juridic



Suport în pregătirea unei baze de date, actualizată semestrial, cu situaţia juridică a

clădirilor publice din administrarea Primăriei Motru, iar apoi utilizarea activă a acestei baze

de date, în pregătirea oportunităţilor de finanţare proiecte eficienţă; Termen: Mai 2018;

Promovarea unor modele de contracte de performanţă energetică, pentru adaptarea şi

validarea lor la nivelul Primăriei Motru, în scopul utilizării în contractările de proiecte de

eficienţă energetică, prin achiziţii publice; Termen: Martie 2018;

Relaţia cu Serviciul Buget, Finanţe şi Contabilitate



Suport în fundamentarea unei analize privind alocarea bugetară pentru subvenții la

termoficare versus posibilă alocare bugetară pentru reabilitarea energetică a clădirilor de

locuințe colective; Termen: Decembrie 2018;

Analiză de impact în creșterea eficienței energetice, prin acordarea de suport legal

(posibil schemă de minimis) pentru companiile de taxi, care își înnoiesc parcul auto cu

vehicule electrice; prin facilitarea accesului la stațiile de încărcare electrică care vor fi

instalate de către Primărie, prin acordarea de prioritate pe benzile de transport public, etc.

Termen: Decembrie 2018;

Suport în fundamentarea unui studiu privind impactul acordării de facilități fiscale, prin

scheme locale de minimis, aprobate legal, pentru proprietarii de clădiri individuale sau

colective care aplică soluții de modernizare și renovare a clădirilor, cu efect în creșterea

semnificativă a performanței energetice – nivel nZEB; Termen: Septembrie 2018;

Relaţia cu Serviciul Coordonare Servicii publice



56



Prezentarea datelor statistice de consum și cost energetic, respectiv planurile întocmite

individual pentru fiecare obiectiv de învățământ evaluat energetic preliminar de către

Managerul Energetic urban, cu propunerea de calcul bugetar al investițiilor în eficiență

energetică și în confort interior, care se amortizează din economiile generate; Termen:

Octombrie 2018;

Identificarea cantităţilor de biomasă rezultată din toaletarea spaţiilor verzi, a destinaţiei

acestor deşeuri şi a unor mijloace de valorificare energetică la nivelul obiectivelor publice de

pe raza Motru; Termen: Septembrie 2018;

Suport în cuantificarea economiilor de energie și de cost rezultate din soluțiile de

creștere a eficienței energetice puse în practică la nivelul clădirilor publice; Termen:

Decembrie 2018;

Suport în pregătirea achiziției unor studii și soluții privind creșterea eficienței energetice

în clădirile publice, în bugetarea lor corespunzătoare și în definirea criteriilor așteptate de

performanță energetică; Termen: Decembrie 2018;

Suport în pregătirea unor programe de mentenanță preventivă la nivelul echipamentelor

și instalațiilor din clădirile publice, astfel încât acestea să funcționeze corespunzător și la

nivelul de randament considerat optim; Termen: Decembrie 2018;



performanță energetică, respectiv în evaluarea economiilor de energie și de cost obținute,

inclusiv în calculul amortizării; Termen: Decembrie 2018;

Suport în evaluarea și cuantificarea economiilor de energie (combustibil) obținute prin

adoptarea unor soluții eficiente de transport public, a unor soluții de decongestionare și

redirecționare a traficului auto, de creștere a gradului de utilizare a bicicletelor, etc., în

conformitate cu Planul de mobilitate urbană; Termen: Decembrie 2018;



performanță energetică; Termen: Decembrie 2018;

57



Punerea la dispoziția a bazei de date cu descrierea tehnică a clădirilor și a consumurilor

și costurilor energetice actualizate pentru instituțiile de educație și învățământ; Termen:

Decembrie 2017;

Relaţia cu Serviciul Public Local Comunitar de Evidenţă a Persoanelor



Preluarea anuală a datelor statistice privind populația la nivelul Municipiului Motru;


Relaţia cu Arhitectul Şef al Municipiului Motru



Pregătirea şi transmiterea unui Ghid de recomandări pentru renovare pentru creşterea

eficienţei energetice a clădirilor în conceptul nZEB, care să fie distribuit proiectanţilor,

constructorilor, proprietarilor şi administratorilor de clădiri, care realizează construcţii noi şi

renovări; Termen: August 2018; Arhitectul Şef şi Serviciul de urbanism pot promova acest

ghid de bune practici şi recomandări;

Asistență tehnică în planificarea energetică urbană în mod eficient și durabil, în special în

ceea ce privește infrastructura energetică (rețele de distribuție a energiei electrice, termice),

de transport, de încărcare vehicule electrice, de iluminat, respectiv la nivelul mediului

construit public și privat; Termen: Decembrie 2018;

Implicarea Compartimentului energetic, cu suportul Managerului energetic urban în

evenimente organizate de către Primăria Motru şi Consiliul Judeţean Gorj pe teme de

planificare urbană, construcții verzi și eficiente energetic; Termen: Decembrie 2018;

Relaţia cu Serviciul de Urbanism din cadrul Primăriei



58



Promovarea unei campanii de afişare a certificatelor de performanţă energetică în

clădirile auditate energetic, în relaţia cu auditorii energetici, proiectanţii şi constructorii,

proprietarii şi administratorii de clădiri din Motru; Termen: August 2018;

Promovarea Ghidului pentru clădiri verzi, elaborat de către Consiliul Român pentru

Clădiri Verzi (www.rogbc.org), care să fie distribuit proiectanţilor, constructorilor,

proprietarilor şi administratorilor de clădiri, care realizează construcţii noi şi renovări;

Termen: August 2018; Arhitectul Şef şi Serviciul de urbanism pot promova acest ghid de

bune practici şi recomandări;

Adresarea propunerii ca la modernizarea și reabilitarea termică a blocurilor de locuințe

să se realizeze şi un studiu cromatic privind fațadele blocurilor de locuinţe colective;

Promovarea unor concepte urbanistice și de arhitectură care contribuie și la creșterea

eficienței energetice: acoperișuri inerbate, grădini urbane; identificarea unor studii care

analizează și dovedesc impactul în eficiență energetică al acestor soluții, pentru a fi

promovate cu titlu de recomandare la nivelul proiectanților și constructorilor de clădiri;


Se va transmite propunerea ca autorizările de construcţii şi recepţia acestora să fie

condiţionate de verificarea conformării energetice ale limitelor min./max. Pentru valorile

R’,U’,G’ conform normelor şi normativelor în vigoare (cerinţele de protective termică

minimale C107, Ord. 2055/2011), atât în faza de depunere a proiectului pentru obţinerea

autorizaţiei şi după finalizarea construcţiei la recepţia finală, inclusiv prin certificatul de

performanţă energetică şi anexele aferente de calcul – acţiune propusă pentru începere din

Decembrie 2018; În acest mod, se va elimina construcţia de clădiri cu performanţă

energetică redusă şi se va pregăti alinierea la legislaţia de construire a clădirilor cu consum

energetic aproape egal cu zero, cu termen de începere din 2018 / 2020 (OUG. 13/2016);

Analiza impactului în costuri și efect în eficiență energetică prin condiționarea obținerii

autorizației de construcție de implementarea fezabilă a unor surse regenerabile locale de

energie; prezentarea acestei analize la nivelul aparatului decizional al Primăriei și punerea în

aplicare prin Serviciul de urbanism; Termen: Decembrie 2018;

Implicarea în planificarea energetică urbană, în special în ceea ce privește dezvoltarea

infrastructurii energetice (rețele de distribuție a energiei electrice, termice, apă, iluminat,

http://www.rogbc.org/

59



stații de încărcare vehicule electrice, transport cu bicicleta) și la nivelul fondului construit de

clădiri publice și private; (exemplu: ținând cont de PUG actual, să se prevadă ca fiecare nou

drum public în cartierele noi, să includă și pistă de biciclete); Termen: Decembrie 2018;

Relaţia cu Biroul de Achiziţii publice şi urmărire contracte publice



Suport în definirea unor teme de proiectare care vizează achizițiile publice de

echipamente și instalații cu consum energetic, respectiv propunerea ca regulă ca evaluarea

costurilor să se realizeze pe toată durata de viață, respectiv să fie inclusă și evaluarea de

impact asupra mediului; acțiune continuă;

Suport în pregătirea unor Caiete de sarcini pentru achiziția de servicii de proiectare sau

de execuție, care vizează achizițiile publice de echipamente și instalații cu consum energetic,

cu implicarea în definirea competențelor necesare, a tipurilor de evaluări, după modelul

deja pus în aplicare prin Caietul de sarcini pentru achiziția asistenței tehnice și a proiectării

de modernizare și creștere eficiență energetică în clădiri, cu scopul de a accesa finanțare

nerambursabilă prin POR; acțiune continuă;

Relaţia cu Serviciul Impozite şi taxe locale



Solicitarea și suport în menținerea actualizată a unei baze de date cu fondul construit de

clădiri publice, în corelare cu situația lor juridică de proprietate; Termen: Iunie 2018;

Relaţia cu Biroul de relaţii cu publicul



Pregătirea şi transmiterea unui Ghid de recomandări de renovare pentru creşterea

eficienţei energetice a clădirilor în conceptul nZEB, care să fie distribuit proiectanţilor,

60



constructorilor, proprietarilor şi administratorilor de clădiri, care realizează construcţii noi şi

renovări; Termen: August 2018; Biroul poate face public şi promova acest ghid de bune

practici şi recomandări;

Pregătirea unor materiale de informare publică privind rezultatele și impactul

proiectelor derulate de către Primărie, pentru creșterea eficienței energetice și confortului

în clădirile publice, în clădirile rezidențiale, conștientizarea și schimbarea de comportament,

pentru publicare în revista Primăriei și diseminare pe canalele media; acțiune periodică;

Apelarea Biroului pentru suport în pregătirea unor materiale și broșuri de informare

publică privind proiectele de eficiență energetică derulate de Primărie (exemplu:

promovarea unor rezultate de creștere a eficienței energetice sau a unor acțiuni de

schimbare de comportament, prin abzibild-uri lipite pe mijloacele de transport public);

Termen: acțiune periodică;

Prezentarea conceptului “Hoteluri cu consum de energie aproape egal cu zero – nearly

zero Energy Hotels – neZEH www.nezeh.eu” şi promovarea acestuia în relaţia cu hotelierii

din Motru, inclusiv a soluţiilor şi instrumentelor tehnice şi financiare de punere în practică;


Suport tehnic în pregătirea unor comunicate de presă și acțiuni media care prezintă

proiectele și progresele Primăriei Motru în direcția eficienței energetice; Termen: acțiune

periodică;

Relaţia cu Domeniul Public Motru



Suport în identificarea unor soluții de valorificare energetică a deșeurilor de la rampă;

suport în identificarea și punerea în practică a unor soluții de creștere a eficienței energetice

în clădirile și la nivelul parcului auto propriu DPM; Termen: Septembrie 2018;

Relaţia cu Spitalul Municipal Motru



http://www.nezeh.eu/

61



Suport în gestiunea energiei și în pregătirea programelor de investiții în modernizarea și

creșterea eficienței energetice, inclusiv prin dotarea integrată HVAC și cu surse regenerabile

a clădirilor spitalului; suport în cuantificarea impactului în creșterea eficienței energetice,

după implementarea pachetelor de soluții aflate actualmente în curs de pregătire, prin

accesarea de finanțare prin POR 3.1; (inclusiv micro-cogenerare locală); acțiune continuă;

Relaţia cu administratorii clădirilor publice



Transmiterea pentru afişare publică şi explicarea conţinutului certificatelor de

performanţă energetică aferente clădirilor; Termen implementare: Decembrie 2017;

Acordarea de suport în formularea notelor de fundamentare (memorii justificative), sau

pregătirea unor Caiete de sarcini pentru investiţii în clădiri, cu impact asupra consumurilor

de energie şi în relaţia cu compartimentele de specialitate ale Primăriei, care gestionează

bugetele şi achiziţiile pentru clădirile publice; acţiune continuă;

Organizarea unor sesiuni de instruire (minim 2 pe an) privind soluţiile şi modalităţile de

utilizare eficientă a energiei, acordare suport în menţinerea actualizată a platformei online

de urmărire consumuri energetice, iniţierea unor programe de conştientizare şi de

schimbare de comportament, promovarea unor materiale şi autocolante cu mesaje privind

impactul eficienţei energetice; Termen: Septembrie 2018;

Suport în menținerea actualizată a inventarului de clădiri și echipamente energetice, în

platforma online a Primăriei Motru; acţiune continuă;

Corelarea bazelor de date cu evidența echipamentelor energetice din clădirile

educaționale, deținută de către Inspectoratul Școlar Județean Gorj, cu o platformă online

creată şi gestionată de Primăria Motru; Termen: Septembrie 2018;

Promovarea implementării unor pachete de soluţii organizatorice, cu efect imediat,

detaliate în secţiunea La nivel de soluţii organizatorice imediate; Termen: Iunie 2018;

Implementarea adaptată a unor programe orare de termoficare la nivelul clădirilor,

inclusiv prin investiții în automatizarea centralelor termice, astfel încât să se reducă risipa de

62



energie pentru încălzirea spațiilor și să se asigure un confort termic adecvat; Termen:

Septembrie 2018;

Promovarea unor Ghiduri de recomandări (sau Regulament aprobat în Consiliul Local)

privind utilizarea eficientă a energiei, mijloace de conștientizare și schimbare de

comportament pentru ocupanții clădirilor; Termen: Septembrie 2018;

Promovarea unor norme minimale igienice, de mediu și de confort în clădirile publice,

care să poată fi îndeplinite prin acțiunile de modernizare și creștere a eficienței energetice;

Exemple: apă caldă menajeră la toalete pentru elevi și studenți, iluminat în standarde în

sălile de clase/de curs, iluminat de siguranță, amplasarea centralelor termice, confort termic

adaptat, calitatea aerului interior, etc. Termen: Decembrie 2018;

Realizarea unor vizite de promovare și popularizare a exemplelor de clădiri eficiente

energetic din Motru (şcoli reabilitate) Termen: Septembrie 2018;

Realizarea periodică a unor evaluări energetice preliminare, prin intermediul

Compartimentului energetic, pentru identificarea oportunităților de creștere a eficienței,

constatarea unui progres în urma implementării de soluții, cuantificarea beneficiilor

obținute, suport în fundamentarea investițiilor programate în continuare; ca livrabil, până în

Decembrie 2018 se va transmite fiecărui Administrator de clădire câte un raport de evaluare

energetică preliminară, corelat cu vizitele aflate în curs de desfășurare;

Aplicarea unor autocolante cu mesaje de conştientizare şi motivare privind eficienţa

energetică, în spaţiile publice din clădiri; Termen: Septembrie 2018;

Pregătirea unor prezentări educaţionale pentru elevi şi cadre didactice privind impactul

eficienţei energetice şi diseminarea acestora în minim 20 de sesiuni până în Decembrie

2018;

Promovarea unor acţiuni de reciclare selectivă a deşeurilor, în special a celor de produse

electrice şi predarea lor selectivă; Termen: Mai 2018;

Relaţia cu Inspectoratul Școlar Județean Gorj



63



Prezentarea soluțiilor de creștere a eficienței energetice propuse pentru clădirile

educaționale, posibile colaborări instituționale în programe de conștientizare și schimbare

de comportament, corelarea bazelor de date cu evidența echipamentelor energetice;

promovarea normelor minimale de igienă și confort în școli și eventual facilitarea atragerii

de finanțări pentru modernizarea și creșterea eficienței energetice; Termen: Septembrie

2018;

Relaţia cu companiile de utilităţi publice



Organizarea de mese rotunde (minim o dată pe semestru) cu Managerii Energetici şi

factorii decizionali ai companiilor de utilităţi publice (UATAA, DPM, Aparegio Gorj SA,

sucursala CED Motru, CEZ Energie, Distrigaz Sud) la care Primăria şi Consiliul Local Motru

deţine calitatea de acţionar sau nu, pentru corelarea Programelor de îmbunătăţire a

eficienţei energetice, pentru dialog şi parteneriate în proiecte comune, pentru susţinerea şi

asistenţă tehnică în pregătirea finanţărilor, unde Primăria Motru este autoritate

contractantă, pentru facilitarea relaţiei cu companiile de servicii energetice şi cu sursele

posibile de finanţare; Termen: Septembrie 2018;

În relaţia cu CED Motru, se va promova conceptul de Staţie de epurare cu balanţă

energetică pozitivă, prin creşterea producţiei de biogaz, prin recuperarea de căldură

reziduală din apele uzate/transferate în emisar, producere locală de energie fotovoltaică,

etc. Termen: Septembrie 2018;

În relaţia cu UATAA, se va acorda suport în promovarea sistemului centralizat de

termoficare pentru construcţiile existente şi cele noi, inclusiv prin utilizarea unor surse

locale de micro-cogenerare în punctele termice, pentru pregătirea proiectelor de refacere a

izolaţiei reţelelor termice, pentru promovarea unor oferte integrate de energie termică și

electrică (dacă există deschidere la nivelul conducerii), etc. Termen: Decembrie 2018;

În relația cu operatorul de servicii de salubrizare, DPM, se vor organiza cel puțin două

întâlniri dedicate pentru colectarea detaliată a informațiilor privind modul de selectare a

64



deșeurilor, de posibilitatea de separare a celor biodegradabile pentru valorificare

energetică; Termen: Decembrie 2018;

În relaţia cu operatorul de mentenanţă şi extindere a sistemului de iluminat public, DPM,

se vor propune şi implementa indicatori de performanţă energetică, de calitate şi adaptare a

iluminatului în raport cu fluxul de trafic rutier şi pietonal, respectiv de evitare şi reducere a

poluării luminoase; Termen: Decembrie 2018;

Relaţia cu Operatorul de Distribuţie a energiei electrice



Informare şi suport privind proiectele CEZ Energie de implementare a sistemelor de

smart metering la nivelul utilizatorilor de reţea agenţi economici, instituţii şi rezidenţiali,

modul de gestionare a datelor înregistrate în scopul determinării precise a consumului

propriu tehnologic, vizualizării în timp real a consumurilor energetice şi impactul posibil în

schimbarea de comportament; Termen: Decembrie 2018;

Suport tehnic și de facilitare a relației de comunicare cu compartimentele de autorizări

ale Primăriei, pentru implementarea proiectelor de modernizare a infrastructurii energetice

– rețelele de distribuție a energiei, creșterea nivelului de tensiune, creșterea capacităților de

alimentare cu energie, reducerea pierderilor tehnologice, pregătirea infrastructurii

energetice și/sau extinderea alimentărilor cu energie în zonele cu clădiri noi, extinderea

iluminatului public; Termen: Decembrie 2018;

Relaţia cu mediul universitar naţional



Participare la mese rotunde (cel puțin una anual), pentru identificarea unor proiecte de

parteneriat, inclusiv prin cercetare și diseminare, pentru suport în evaluarea energetică și

pregătirea unor programe proprii de creștere a eficienței energetice, pentru facilitarea

65



parteneriatelor public-private cu companii de servicii energetice și cu fonduri de finanțare

pentru eficiență (bănci, FREE, fonduri norvegiene); Termen: Septembrie 2018;

Formarea unui Consiliu Consultativ interdisciplinar, format din minim 5 specialiști

universitari, cu competențe în domeniul eficienței energetice și organizarea a minim două

întâlniri anuale, pentru dialog și dezbateri privind oportunitățile și proiectele pe care le

abordează Primăria Motru; Termen: Septembrie 2018;

Facilitarea diseminării către comunitatea specialiștilor în proiectare și execuție clădiri și

dacă este cazul către publicul larg, a rezultatelor din proiectele derulate de către

Universități, pe domeniul energie, eficiență energetică, conștientizare și schimbare de

comportament (exemplu: Horizon 2020 – proiect cursuri post-universitare nZEB – UTCN);

acțiune continuă;

Relaţia cu (asociaţiile de) proprietari locuinţe colective și individuale

Prezentarea publică a obiectivelor şi acţiunilor de management energetic derulate de


Transmiterea de informări publice, prin canalele media ale Primăriei privind

oportunitățile de accesare finanțări pentru proiecte de eficiență energetică (exemplu Casa

Verde), promovarea unor materiale și broșuri de informare, promovarea unor soluții de

creștere a eficienței energetice, materiale sustenabile (exemple: izolaţie din lână, acoperiş

verde, sisteme individuale de ventilaţie mecanică cu recuperare de căldură, surse

regenerabile), promovarea companiilor de servicii energetice și a constructorilor care

dovedesc și aderă la bunele practici privind performanța energetică ridicată a clădirilor,

măsurarea şi verificarea efectului renovărilor şi reabilitărilor termice; acțiune continuă;

Promovarea afişării şi explicarea conţinutului certificatelor de performanţă energetică, la

clădirile de locuinţe colective, noi sau reabilitate energetic, respectiv identificarea unor

măsuri de stimulare pentru evaluare energetică şi certificare a blocurilor care urmează a fi

reabilitate, la nivel integrat, nu la nivel de apartamente; Termen: Decembrie 2018;

66



Promovarea verificării şi conştientizării impactului eficienţei energetice, prin comparaţia

şi verificarea Certificatelor de performanţă energetică, înainte şi după reabilitarea

energetică; Termen: Decembrie 2018;

Identificarea subsolurilor inundate şi pregătirea de acţiuni prioritare pentru reparaţii şi

hidroizolări, respectiv termoizolări ale conductelor termice din subsoluri, unde termoficarea

este centralizată; Termen: Septembrie 2018;

Identificarea locaţiilor din zonele de locuinţe colective, unde în perspectivă pot fi

amplasate staţii de încărcare vehicule electrice și stații pentru bicicletele dintr-un sistem

bike-rental care poate fi instalat în perspectivă; Termen: Decembrie 2018;

Relaţia cu auditorii energetici pentru clădiri şi industrie



Organizarea unei mese rotunde pe tema auditării energetice a clădirilor, unde vor fi

invitaţi public auditorii energetici care operează pe raza Municipiului Motru, prin

intermediul asociaţiilor de auditori energetici, canale media, pentru coordonarea şi

creşterea calităţii modului în care se realizează auditurile şi certificatele de performanţă,

pentru diseminarea conceptului nZEB, etc.; Termen: Decembrie 2018;

Centralizarea certificatelor de performanţă energetică emise la nivelul comunităţii

urbane Motru, într-o bază de date gestionată de către Compartimentul energetic &

Managerul Energetic, în colaborare cu INCERC URBAN Bucureşti, cu scopul de a urmări

gradul de certificare, calitatea procesului, ritmul de construire şi performanţa energetică

asociată, gradul de renovare a clădirilor – acţiune continuă începând cu Decembrie 2018;

Relaţia cu proiectanţii şi constructorii de infrastructură şi de clădiri


Compartimentul energetic & Managerul Energetic, până în Decembrie 2018;

Începând din Ianuarie 2019, Compartimentul energetic & Managerul Energetic al

Primăriei Motru în asociere cu UTCN şi RoGBC poate promova conceptele de clădiri cu

67



consum energetic aproape egal cu zero şi de clădiri verzi, prin anunţuri publice pe site-ul

Primăriei şi în media locală, punerea la dispoziţie a unor materiale de promovare, stimularea

participării la cursuri post-universitare nZEB, organizate de către UTCN, oferire acces gratuit

pentru vizitarea unor clădiri publice considerate ca studii de caz reprezentative pentru

performanţa energetică ridicată, etc;

Relaţia cu mediul de business de pe raza Municipiului Motru



Deschidere pentru organizarea unor mese rotunde tehnice cu participare publică, pentru

dezbaterea unor soluții de eficiență energetică și planificare energetică urbană; Termen:

Decembrie 2018;

Promovarea internă în Primărie și externă la nivelul proprietarilor de clădiri comerciale

de birouri să permită și faciliteze (inclusiv financiar) instalarea de stații de parcare biciclete

printr-un sistem bike-rental, astfel încât să se încurajeze utilizarea bicicletelor pentru mersul

la serviciu; Termen: Decembrie 2018;

Relaţia cu băncile şi finanţatori pentru proiecte de eficienţă energetică



Organizarea unor întâlniri pe tema (facilitării) finanţării proiectelor de eficienţă

energetică din mediul public sau privat, cu băncile care deţin astfel de linii de programe,

fonduri de finanţare (exemplu: Fondul Român pentru Eficienţa Energiei), etc.; Termen:

Decembrie 2018;

Relaţia cu mediul industrial de pe raza Municipiului Motru



68



Organizarea unor mese rotunde pe tema eficienţei energetice în industrie, la care să fie

invitaţi Managerii Energetici şi factorii decizionali ai companiilor industriale de pe raza

Municipiului Motru, pentru identificarea problemelor cu care se confruntă, soluţiilor şi

programelor pe care doresc să le pună în aplicare, surselor de finanţare posibile, facilitarea

relaţiei cu companiile de servicii energetice; Termen: Decembrie 2018;

Identificarea potenţialului de recuperare a resurselor secundare de energie (căldură

reziduală), care să poată fi preluată în sistemul centralizat de încălzire urbană. Scop:

facilitarea legăturii dintre cele două companii şi a iniţierii unui proiect de recupere

centralizată a căldurii reziduale, inclusiv prin identificare surse finanţare; Termen:

Decembrie 2018;

Promovarea internă în Primărie și externă la nivelul platformelor industriale să permită

și faciliteze (inclusiv financiar) instalarea de stații de parcare biciclete printr-un sistem bike-

rental, astfel încât să se încurajeze utilizarea bicicletelor pentru mersul la serviciu; Termen:

Decembrie 2018;

Relaţia cu retailerii şi operatorii de comerţ en-gros şi en-detail de pe raza

Municipiului Motru



Organizarea unor mese rotunde (minim 2) pentru transmiterea unor oportunități de

creștere a eficienței energetice și introducere surse locale regenerabile la nivelul clădirilor

cu destinație comercială, facilitarea relației cu companiile de servicii energetice și colectarea

datelor de consum energetic; Termen: Decembrie 2018;

Promovarea internă în Primărie și externă la nivelul magazinelor de retail să permită și

faciliteze (inclusiv financiar) instalarea de stații de parcare biciclete printr-un sistem bike-

rental, astfel încât să se încurajeze utilizarea bicicletelor; Termen: Decembrie 2018;

69



Relaţia cu operatorii de servicii hoteliere de pe raza Municipiului Motru



Organizarea unui eveniment de prezentare a conceptului “Hoteluri cu consum de

energie aproape egal cu zero – nearly zero Energy Hotels – neZEH www.nezeh.eu” şi

promovarea acestuia în relaţia cu hotelierii din Motru, inclusiv a soluţiilor şi instrumentelor

tehnice şi financiare de punere în practică; Termen: Septembrie 2018;

Suport informativ şi de facilitare în interacţiunea cu companiile de servicii energetice,

pentru proiectele de construcţie, renovare şi creştere a confortului şi eficienţei energetice în

clădiri; acţiune continuă;

Relaţia cu Consiliul Judeţean Gorj



Adresarea unei propuneri de colaborare instituțională prin Compartimentul energetic &

Managerul Energetic pentru facilitarea evaluărilor energetice la nivelul obiectivelor publice

gestionate de către CJ Gorj și pregătirea unui program similar de îmbunătățire a eficienței

energetice; Termen: Iunie 2018;

Promovarea unor instrumente de management energetic, a ghidurilor de recomandări, a

proiectelor și rezultatelor obținute la nivelul comunității urbane Motru, prin intermediul și

facilitarea CJ Gorj, către celelalte comunități urbane și rurale, ca schimburi de experiență și

exemple de bună practică și pentru suport în extinderea proiectelor și programelor de

eficiență la nivelul județului Gorj; Termen: Septembrie 2018;

Relaţia cu Inspectoratul Judeţean de Poliţie Gorj



Suport în pregătirea și implementarea unor proiecte de creștere a eficienței energetice

la nivelul clădirilor gestionate de către IJP Gorj; Termen: Decembrie 2018;

http://www.nezeh.eu/

70



Relaţia cu Managerii energetici ai localităţilor din judeţul Gorj



Schimb de experiență și identificarea unor posibilități de colaborare prin proiecte

regionale în domeniul planificării energetice urbane și a eficienței energetice; Termen:

Decembrie 2018;

Relaţia cu Oraşe Energie România (OER)



Preluarea de informații, proiecte și programe promovate de către OER, schimbul de

informații relevante privind indicatorii de performanță energetică monitorizați, identificarea

unor oportunități de colaborare și de parteneriate cu orașele membre ale organizației;


Integrarea (in)formală într-o rețea de comunități urbane, pentru schimburi de

experiență, diseminare exemple de bune practici, formarea unor parteneriate pentru

accesare comună de finanțare, diseminare, etc.; Termen: Decembrie 2018;

Relaţia cu Romanian Green Building Council (RoGBC)



Organizarea cel puțin a unei întâlniri de tip masă rotundă la nivelul Compartimentului

energetic pentru schimb de informații, transfer de cunoaștere dinspre RoGBC și pregătirea

unor posibile acțiuni și proiecte comune; Termen: Decembrie 2018;

Relaţia cu Ordinul Arhitecţilor din România (OAR)



71



Participare la evenimente organizate de către OAR, invitarea membrilor OAR la

evenimente organizate de către Primărie pe tema eficienței energetice în clădiri,

promovarea conceptului nZEB și planificarea energetică urbană; Termen: Decembrie 2018;

Relaţia cu Joint Research Center (JRC) – EU

Menținerea actualizată a datelor privind proiectele implementate, rezultatele și

nivelurile de consumuri energetice și emisii de gaze cu efect de seră asociate la nivelul

comunității urbane Motru; acţiune continuă;

Intrarea în proiectul European Energy Awards şi în platforma online a JRC; acțiune

periodică – Septembrie 2018;

Relaţia cu Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei – ANRE


Compartimentul energetic & Managerul Energetic, până în Iunie 2018;

Raportarea periodică în termen a situațiilor de consum energetic și a programelor de

creștere a eficienței energetice; Termen: Septembrie 2018;

Participarea la evenimentele organizate de către ANRE pe tema eficienței energetice,

pentru comunități urbane; Termen: acțiune comună;

Lobby instituțional pentru pregătirea și lansarea unor norme de aplicare a legilor, în

special privind normele de aplicare a legii compensării cantitative și financiare a producției

de energiei cu consumul, în obiectivele de interes public; Termen: Decembrie 2018;

Relaţia cu Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de

Utilităţi Publice – ANRSC



72



Relaţia cu Agenția Fondului de Mediu



Solicitarea unor informații centralizate privind alocările bugetare, puterile instalate și

estimarea de producție de energie regenerabilă, ca rezultate ale programului

guvernamental Casa Verde în curs de aplicare, respectiv a altor programe derulate prin

AFM, astfel încât la nivelul municipalității să existe o evidență a surselor regenerabile

instalate și funcționale, atât la nivel rezidențial, cât și public și privat; Termen: August 2018;

Relaţia cu asociaţiile profesionale din domeniul energiei



Implicare în parteneriate internaţionale pe axa Eficienţă Energetică

Primăria Motru, prin Compartimentul energetic & Managerul Energetic va identifica

axe de finanţare (Orizont 2020, Interreg, etc.) şi parteneri instituţionali interni şi

internaţionali, pentru depunerea până în Septembrie 2019 a cel puţin unui proiect încadrat

în categoriile: diseminare, cercetare-inovare şi transfer tehnologic, pentru şi cu impact

pozitiv asupra comunităţii locale, în scopul creşterii eficienţei energetice, a conştientizării şi

schimbării de comportament, etc.

La nivel de implementare a unor proiecte pilot demonstrative:

Cu scop demonstrativ al efectului eficienţei energetice şi pentru a se trece de la

planificări şi rapoarte de cost-beneficiu, la rezultate efectiv obţinute, Compartimentul

energetic & Managerul Energetic va promova intern implementarea – parcurgând

procedurile legale de achiziţii publice – a unor proiecte pilot, după cum urmează:

Proiect iluminat interior, conform normelor în vigoare, cu tehnologie LED adaptativă, în

cel puţin o sală de clasă din şcolile publice, cu implementare până în August 2018;

73



Proiect ventilaţie mecanică cu un grad ridicat de recuperare a căldurii reziduale,

conform normelor în vigoare privind asigurarea calităţii aerului interior, în cel puţin o sală

de clasă din grădiniţele şi şcolile publice, cu implementare până în August 2018;

Proiect sistem de monitorizare energetică a consumurilor şi costurilor la nivel general în

cel puţin o clădire publică gestionată administrativ şi financiar de către Primăria Motru, cu

implementare până în August 2018; Se va asigura acces local la nivelul clădirii, respectiv

acces centralizat la nivelul Compartimentului energetic, cu rol de dispecer;

Proiect sistem de condiţionare a nivelului tensiunii de alimentare în cel puţin o clădire

publică gestionate administrativ şi financiar de către Primăria Motru, cu implementare până

în August 2018;

Proiect de trecere a delimitării de la nivelul de joasă la nivelul de medie tensiune,

pentru creşterea siguranţei în alimentarea cu energie şi eliminarea tarifului de distribuţie de

joasă tensiune (reducerea costurilor operaţionale cu aprox. 20%), pentru cel puţin 2 puncte

de consum grupate în aceeaşi locaţie, gestionate administrativ şi financiar de către Primăria

Motru, cu implementare până în August 2018;

Proiect de instalare a unor panouri fotovoltaice de minim 1 kWp pentru producere

energie electrică pentru autoconsum, în cel puţin o clădire publică, cu potential viabil,

conform evaluărilor energetice preliminare realizate; Implementare până cel târziu August

2018;

Proiect de instalare a unor colectoare termice solare cu stocare de energie, pentru

producerea apei calde menajere la toalete, în cel puţin o clădire publică, cu potential viabil,

conform evaluărilor energetice preliminare realizate; Implementare până cel târziu August

2018;

Proiect de certificare a cel puţin unei clădiri publice cu performanţă energetică ridicată,

printr-unul din sistemele de certificare clădiri verzi, aprobate şi validate de către Romanian

Green Building Council, până cel târziu în Septembrie 2019 (se va selecta dintre clădirile

modernizate);

La nivel de soluţii organizatorice imediate:

74



Pe baza obiectivelor și acțiunilor cuprinse în acest Program de eficiență, se va pregăti

o diagram Gantt de implementare a acestora, cu desemnarea rolurilor și responsabilităților

în Primăria Motru.

La nivel de investiţii pe termen scurt (2017-2018) în clădirile publice:

Se vor continua evaluările energetice preliminare în clădirile publice, inclusiv pentru

cuantificarea și calculul beneficiilor obținute în clădirile recent modernizate.

Se vor pune în practică proiectele demonstrative menționate mai sus.

Se vor realiza toate acțiunile enumerate mai sus de comunicare și colaborare

instituțională cu compartimentele interne și entitățile externe Primăriei Motru.

La nivel de investiţii pe termen mediu (2017-2020) în clădirile publice:

Se va acorda suport în accesarea de finanțare pentru modernizarea, creșterea

eficienței energetice și a confortului climatic interior în clădirile publice și rezidențiale.

Se vor identifica și promova idei, proiecte și parteneriate public-private în domeniul

eficienței energetice și planificării energetice urbane.

La nivel de investiţii pe termen scurt (2017-2018) în sistemul de iluminat public:

Pregătirea unei note de fundamentare (luând în calcul impactul social) cu propunerea ca

iluminatul arhitectural să fie dimmat (redus în intensitate) sau chiar oprit după o anumită

oră a nopţii (exemplu: ora 02:00), pentru reducerea impactului iluminatului artificial asupra

bolţii cereşti, respectiv pentru reducerea consumului de energie electrică;

Pregătirea unei note de fundamentare (luând în calcul impactul social) cu propunerea ca

iluminatul festiv din luna Decembrie – Ianuarie să fie dimmat (redus în intensitate) sau chiar

oprit după o anumită oră a nopţii (exemplu: ora 02:00), pentru reducerea impactului

iluminatului artificial asupra bolţii cereşti, respectiv pentru reducerea consumului de energie

electrică;

75



La nivel de investiţii pe termen mediu (2017-2020) în sistemul de iluminat public:

Se va realiza o evidență completă și actualizată a tututor punctelor luminoase din

perimetrul Municipiului Motru, a indicatorilor de performanță propuși pentru monitorizare,

a instalațiilor electrice de alimentare și situației de proietate a acestora.

Se va acorda suport în atragerea de finanțare nerambursabilă pentru extinderea,

modernizarea și creșterea eficienței iluminatului public, prin axa de finanțare POR.

La nivelul investiţiilor în transportul public din Motru:

Se va acorda suport în atragerea de finanțare în continuare pentru modernizarea

parcului auto.

La nivelul creşterii eficienţei producerii şi distribuţiei agentului termic pentru clădirile

rezidenţiale, comerciale şi publice:

Se va acorda suport în pregătirea unor proiecte de accesare finanțare

(ne)rambursabilă pentru modernizarea și creșterea randamentului de producer, transport și

distribuție agent termic, inclusive prin introducerea unor surse regenerabile locale, în

punctele termice, respectiv a unor surse de micro-cogenerare.

La nivelul producerii locale de energiei regenerabilă:

Se va acorda suport Serviciului de proiecte şi programme comunitare, pentru

accesarea de finanțare nerambursabilă pentru introducerea de surse de energie

regenerabilă în clădirile publice, prin programele Casa Verde (sau similare).

Se va promova și acorda suport comunității urbane pentru accesarea de finanțare

pentru surse regenerabile destinate sectorului rezidențial sau public.

La nivelul gestionării şi valorificării materiale şi energetice a deşeurilor urbane:

Se va acorda suport în identificarea și punerea în practică a unor soluții de

valorificare energetică a deșeurilor urbane, atât prin consigliere tehnică la nivelul aparatului

decizional al Primăriei, cât și la nivelul Serviciului de proiecte comunitare, respectiv DPM.

76



Pregătirea participării Primăriei Motru la competiţii de premiere şi de recunoaştere a

rezultatelor privind creşterea eficienţei energetice la nivelul comunităţii urbane:

Se vor identifica și pregăti propuneri de proiecte pentru premiere în diferite

competiții organizate la nivel national și international, pentru proiectele și rezultatele

implementate de către Primăria Motru în scopul creșterii eficienței energetice; (exemple:

Energy Awards Assesment – Energy Cities; Romanian Energy Awards; Energynomics; etc.);

acțiune periodică;

Pregătirea unor scenarii de ţinte energetice pentru orizonturile 2020, 2030, 2050:

Corelat cu Strategia energetică a României, Planul Naţional de Acţiune pentru

Energie Durabilă, Strategia de dezvoltare locală 2014 – 2020, Planul de Acţiune pentru

Energie Durabilă Motru (care poate fi pregătit ca o completare la PiEE), un Plan de

mobilitate urbană, un Plan de calitate a aerului şi alte documente strategice relevante, până

la finalul lunii Septembrie 2018 se vor întocmi 3 scenarii de fixare a unor ţinte energetice şi

de impact asupra mediului pentru orizonturile de timp 2020, 2030 şi 2050, care să fie

ulterior elemente de referinţă în programele, planurile şi strategiile comunităţii urbane

Motru.

5.3. Proiecte prioritare

Sunt considerate proiecte prioritare, toate obiectivele enunţate în capitolul anterior

la nivel organizatoric şi pe termen scurt, respectiv cele care elimină risipa de energie şi au o

amortizare rapidă (sub 2 ani) conform cu cele menţionate mai sus, inclusiv cele pentru care

există deja resurse umane alocate şi bugete aprobate (sau realocări bugetare) prin bugetul

de venituri şi cheltuieli din 2016, respectiv pregătirea bugetului de investiţii din 2017.

Prioritizarea în continuare a proiectelor şi măsurilor de eficienţă energetică se va

realiza multicriterial, conform standardului de Management Energetic ISO 50001, respectiv

considerând impactul eficienţei şi asupra altor aspecte de interes: calitatea mediului,

creştere economică, atragere investitori, inovaţie, utilizarea resurselor locale, etc.

77



Conform Strategiei de dezvoltare locală 2014 – 2020 a Municipiului Motru şi a

Portofoliului de proiecte prioritare, prin intermediul Compartimentului energetic şi a

Managerului Energetic, se vor fundamenta, promova şi include în planurile anuale de

achiziţii, proiectele încadrate în următoarele direcţii prioritare: Oraşul verde; Oraşul

prosper.

5.4. Mijloace financiare de punere în practică a programului

Pe termen scurt (2017-2018), pentru punerea în practică a obiectivelor enunţate în

capitolul 5.2, se va considera utilizarea eficientă a bugetelor aprobate deja de către Consiliul

Local pentru 2016, 2017 şi 2018, respectiv aprobarea finanţării unor proiecte prioritare

menţionate în capitolele 5.2 şi 5.3 pentru reducerea risipei de energie, cu amortizare rapidă

şi puse în executare de către compartimentele de specialitate ale Primăriei.

Pe termen mediu (2016-2019) se va considera accesarea de finanţare ne-

rambursabilă din fonduri europene pe axele POR 3.1 şi POR 10, elveţiene şi norvegiene,

pentru modernizarea, creşterea eficienţei şi a confortului în clădirile rezidenţiale şi publice,

modernizarea iluminatului public şi a infrastructurii de transport public.

În acest sens, prin alocare bugetară deja aprobată, s-a demarat deja sau se va

demara achiziţia serviciilor de consultanţă (pregătirea dosarelor de finanţare) şi proiectare

(Expertiză tehnică structurală, Raport de audit energetic, Documentaţie de Autorizare

Lucrări de Intervenţii, Proiect tehnic şi detalii de execuţie) pentru axele de finanţare în

pregătire sau la care s-a lansat deja ghidul de finanţare.

Pe termen mediu şi lung (2017-2020) se va considera continuarea accesării şi

creşterea ratei de absorbţie a finanţării nerambursabile (POR 3, 10, POIM, POCU) din fonduri

europene, elveţiene şi norvegiene pentru proiectele de eficienţă energetică de interes

public, respectiv iniţierea şi implementarea unor parteneriate public-private, inclusiv de tip

ESCO, leasing, concesiuni sau împrumuturi rambursabile bancare sau prin fondurile de

78



investiţii (FREE), pe măsură ce legislaţia naţională va defini, clarifica şi face posibile aceste

surse de finanţare.

Cu durată continuă pentru stimularea aprobării de finanţare şi alocare publică de

buget de către Primar şi Consiliul Local, se vor argumenta prin analize cost-beneficiu pe

toată durata de viaţă soluţiile şi proiectele prioritare şi strategice de creştere a eficienţei

energetice şi de introducere a unor surse locale regenerabile de energie, conform

obiectivelor enunţate anterior. Efect: creşterea conştientizării factorilor decizionali,

transparenţă decizională prin argumente privind impactul eficienţei energetice.

Compartimentul energetic & Managerul Energetic va urmări ca prioritizarea

investiţiilor în aceste planuri anuale să fie realizată prin fundamentări de analize cost-

beneficiu pe toată durata de viaţă a soluţiilor, prin impact asupra mediului şi de creştere a

calităţii vieţii.

5.5. Realizări actuale la nivelul comunităţii urbane Motru

Se prezintă un set de realizări și rezultate de dată recentă obținute de către Primăria

Motru la nivelul municipiului:

S-a contractat realizarea Programului de îmbunătăţire a eficienţei energetice, pentru

perioada 2016-2017.

În 2016 s-a încheiat auditarea și certificarea de performanță energetică a clădirilor

publice din administrarea Primăriei Motru.

S-a realizat un nou pachet de documentații DALI în vederea accesării de finanțare

nerambursabilă pentru termoizolarea clădirilor rezidențiale – blocuri de locuințe – prin

accesare de finanțare nerambursabilă prin axa POR 3.2.

S-a scos la licitaţie proiectarea şi execuţia înlocuirii sursei termice pentru asigurarea

de apă caldă menajeră pentru oraş, prin sistemul centralizat UATAA.

79



6. MONITORIZARE REZULTATE IMPLEMENTĂRI EFICIENȚĂ ENERGETICĂ

Monitorizarea rezultatelor implementării proiectelor de eficienţă energetică se va

realiza atât de către Compartimentul Energetic în relaţia cu Managerul Energetic, cât şi de

către Beneficiarii investiţiilor în eficienţă, prin instrumente de monitorizare şi targeting

(M&T), respectiv de măsurare şi verificare (M&V), puse la dispoziţie de către Managerul

Energetic.

Rezultatele monitorizării vor fi incluse în Programul de Eficienţă Energetică,

actualizat anual. Aceste rezultate vor constitui şi argumente pentru factorii decizionali în

stabilirea şi prioritizarea investiţiilor.

80



ANEXE

ANEXA 1- Matrice de evaluare din punct de vedere al managementului energetic

NIVEL ACTUAL

ORGANIZARE 1 2 3

Manager energetic Nici unul desemnat Atribuții desemnate, dar nu împuternicite 20-40% din timp este dedicat energiei

Recunoscut și împuternicit care are sprijinul municipalității

Compartiment specializat EE Nici unul desemnat Activitate sporadică Echipa activă care coordonează programe de eficiență energetică

Politica Energetică Fără politică energetică Nivel scăzut de cunoaștere și de aplicare Politica organizaționala sprijinită la nivel de municipalitate. Toți angajații sunt înștiințați de obiective și responsabilități

Răspundere privind consumul de energie Fără răspundere, fără buget Răspundere sporadică, estimări folosite in alocarea bugetelor

Principalii consumatori sunt contorizați separat. Fiecare entitate are răspundere totala in ceea ce privește consumul de energie

PREGATIREA PROGRAMULUI de îmbunătățire a EE

Colectare informații / dezvoltare sistem bază de date

Colectare limitată Se verifica facturile la energie/ fără sistem de bază de date

Contorizare, analizare si raportare zilnica

Exista sistem de baza de date

Documentație Nu sunt disponibile planuri, manuale, schițe pentru clădiri si echipamente

Exista anumite documente și înregistrări Existenta documentație pentru clădire și echipament pentru punere în funcțiune

Benchmarking Performanța energetică a sistemelor și echipamentelor nu sunt evaluate

Evaluări limitate ale funcțiilor specifice ale municipalități

Folosirea instrumentelor de evaluare cum ar fi indicatorii de performanță energetică

Evaluare tehnică Nu exista analize tehnice Analize limitate din partea furnizorilor Analize extinse efectuate in mod regulat de către o echipa formată din experți interni si externi.

81



Bune practici Nu au fost identificate Monitorizări rare Monitorizarea regulata a revistelor de specialitate, bazelor de date interne și a altor documente

Crearea PROGRAMULUI de îmbunătățire a EE Nedefinit. Conștientizare mică a obiectivelor energetice de către alții în afara echipei de energie

Nedefinit. Conștientizare mică a obiectivelor energetice de către alții în afara echipei de energie


Potențial definit prin experiență sau evaluări.

Există planuri de eficiență energetică Există planuri de eficiență energetică Există planuri de eficiență energetică Îmbunătățirea planurilor stabilite reflectă evaluările. Respectarea deplină cu liniile directoare și obiectivele organizației

Sprijin redus din programele organizației Sprijin redus din programele organizației Sprijin redus din programele organizației Roluri definite și finanțări identificate. Program de sprijin garantate.

Deciziile cu impact energetic sunt considerate numai pe bază de costuri reduse



Proiectele / contractele includ analiza de energie. Proiecte energetice evaluate cu alte investiții. Se aplică durata ciclului de viață in analiza investiției

Implementarea PROGRAMULUI de îmbunătățire a EE

Comunicări periodice pentru proiecte. Comunicări periodice pentru proiecte. Comunicări periodice pentru proiecte. Toate părțile interesate sunt abordate în mod regulat.

Campanii ocazionale de conștientizare a eficienței energetice.



Sensibilizare și comunicare. Sprijinirea inițiativelor de organizare.

Cursuri pentru persoanele cheie. Cursuri pentru persoanele cheie. Cursuri pentru persoanele cheie. Cursuri / certificări pentru întreg personalul.

Revizuirea periodică a contractelor cu furnizorii.



Există politică de achiziții eficiente energetic. Revizuirea periodică a contractelor cu furnizorii.

Cunoștințe limitate a programelor de stimulente.



Stimulente oferite la nivel regional și național.

Monitorizarea si Evaluarea PROGRAMULUI de îmbunătățire a EE

Comparații istorice, raportări sporadice Comparații istorice, raportări sporadice Comparații istorice, raportări sporadice Rezultatele raportate managementului organizațional

Revizuire informala asupra progresului. Revizuire informala asupra progresului. Revizuire informala asupra progresului. Revizuirea planului este bazat pe rezultate. Diseminare bune practici

NOTA: Marcarea căsuţelor s-a realizat conform situaţiei actuale.

82



NIVEL PROPUS – Septembrie 2018

ORGANIZARE 1 2 3

Manager energetic Nici unul desemnat Atribuții desemnate, dar nu împuternicite 20-40% din timp este dedicat energiei

Recunoscut și împuternicit care are sprijinul municipalității

Compartiment specializat EE Nici unul desemnat Activitate sporadică Echipa activă ce coordonează programe de eficiență energetică

Politica Energetică Fără politică energetică Nivel scăzut de cunoaștere și de aplicare Politica organizaționala sprijinită la nivel de municipalitate. Toți angajații sunt înștiințați de obiective și responsabilități

Răspundere privind consumul de energie

Fără răspundere, fără buget Răspundere sporadica, estimări folosite in alocarea bugetelor

Principalii consumatori sunt contorizați separat. Fiecare entitate are răspundere totala in ceea ce privește consumul de energie

PREGATIREA PROGRAMULUI de îmbunătățire a EE

Colectare informații / dezvoltare sistem bază de date

Colectare limitată Se verifica facturile la energie/ fără sistem de bază de date

Contorizare, analizare si raportare zilnica

Exista sistem de baza de date

Documentație Nu sunt disponibile planuri, manuale, schițe pentru clădiri si echipamente

Exista anumite documente și înregistrări.. Existenta documentație pentru clădire și echipament pentru punere în funcțiune

Benchmarking Performanța energetică a sistemelor și echipamentelor nu sunt evaluate

Evaluări limitate ale funcțiilor specifice ale municipalități

Folosirea instrumentelor de evaluare cum ar fi indicatorii de performanță energetică

Evaluare tehnică Nu exista analize tehnice Analize limitate din partea furnizorilor Analize extinse efectuate in mod regulat de către o echipa formată din experți interni si externi.

Bune practici Nu au fost identificate Monitorizări rare Monitorizarea regulata a revistelor de specialitate, bazelor de date interne și a altor documente

Crearea PROGRAMULUI de îmbunătățire a EE

Obiective Potențial Obiectivele de reducere a consumului de energie nu au fost stabilite


Potențial definit prin experiență sau evaluări.

83



Îmbunătățirea planurilor existente de eficiență energetică

Nu este prevăzută îmbunătățirea planurilor existente de eficiență energetică

Există planuri de eficiență energetică Îmbunătățirea planurilor stabilite; reflectă evaluările. Respectarea deplină cu liniile directoare și obiectivele organizației

Roluri și Resurse Nu sunt abordate, sau sunt abordate sporadic

Sprijin redus din programele organizației Roluri definite și finanțări identificate. Program de sprijin garantate.

Integrare analiză energetică Impactul energiei nu este considerat. Deciziile cu impact energetic sunt considerate numai pe bază de costuri reduse

Proiectele / contractele includ analiza de energie. Proiecte energetice evaluate cu alte investiții. Se aplică durata ciclului de viață in analiza investiției

Implementarea PROGRAMULUI de îmbunătățire a EE

Planul de comunicare Planul nu este dezvoltat. Comunicări periodice pentru proiecte. Toate părțile interesate sunt abordate în mod regulat.

Conștientizarea eficienței energetice

Nu exista Campanii ocazionale de conștientizare a eficienței energetice.

Sensibilizare și comunicare. Sprijinirea inițiativelor de organizare.

Consolidare competențe personal

Nu există Cursuri pentru persoanele cheie. Cursuri / certificări pentru întreg personalul.

Gestionarea Contractelor Contractele cu furnizorii de utilități sunt reînnoite automat, fără analiză.


Există politică de achiziții eficiente energetic .. Revizuirea periodică a contractelor cu furnizorii.

Stimulente Nu există Cunoștințe limitate a programelor de stimulente.

Stimulente oferite la nivel regional și național.

Monitorizarea si Evaluarea PROGRAMULUI de îmbunătățire a EE

Monitorizarea rezultatelor Nu există Comparații istorice, raportări sporadice Rezultatele raportate managementului organizațional

Revizuirea Planului de Acțiune Nu există Revizuire informala asupra progresului. Revizuirea planului este bazat pe rezultate. Diseminare bune practici

NOTA: Marcarea căsuţelor s-a realizat conform obiectivelor asumate pentru 2017.

84



ANEXA 2 – Fişă de prezentare energetică a Municipiului Motru

ENERGIE ELECTRICĂ

Destinația consumului U.M. Tipul consumatorului Total

Casnic Non casnic fără

UATAA, CED,

DPM

populație MWh 28506 3829 32335

iluminat public MWh - 1148 1148

sector terțiar (creșe,

grădinițe, scoli, spitale, alte

clădiri publice, etc.)

MWh

- 193 193

alimentare cu apă * MWh - 601 601

transport local de

călători

MWh - - 0

consum aferent

pompajului de energie

termică*

MWh

- 175 175

Total consum MWh 28.506 5.946 34.486

*Numai dacă factura este plătită de municipalitate și nu de întreprinderea de alimentare cu apă

GAZE NATURALE


Casnic Non casnic

populație (casnici +

asimilati)

MWh 9674 6350 16024


grădinițe, scoli, spitale, alte

clădiri publice, etc.)

MWh

- 1512 1512

alți consumatori

nespecificați (secundari +

comerciali, inclusiv

industriali)

MWh

- - -

Total MWh 9.674 7.862 17.536

85



ENERGIE TERMICĂ (din reteaua de termoficare)


Casnic Non casnic

populație (MWh) 57232 7494 65726


grădinițe, scoli, spitale,

alte clădiri publice, etc.)

(MWh) - 1044 1044

(1 Gcal=1,163 MWh) 67.017

BIOMASĂ (cărbune, lemne de foc, peleţi, etc.)

Destinația consumului U.M. Total

populație to. 3225

sector terțiar (creșe ,grădinițe, scoli, spitale, alte

clădiri publice, etc.) to. 12,5

TOTAL to. 3237,5

CARBURANŢI (motorină, benzină)

Destinația consumului U.M. Motorină Benzină

transport local de călători tep/an 139,7 -

serviciul public de salubritate tep/an 41,38 7,38

TOTAL 181,08 7,38

NOTĂ: se va preciza daca sunt utilizați și alți combustibili în afară de gaz natural si biomasă, pentru

gătit, apă caldă și încălzire.

86



ANEXA 3 – Sinteza programului de îmbunătăţire a eficienţei energetice

Sector consum Măsuri de economie de

energie şi de cost

Indicator cantitativ de monitorizare

Val. Estimată a ec. De energie [tep/an]

Reduceri emisii de CO2

[tone/an]

Fonduri necesare

[euro]

Sursa de finanțare

Perioada de

aplicare Responsabil

ILUMINAT PUBLIC

Iluminat public municipal

Retrofit aparate şi instalaţii iluminat public

cu asigurarea standardelor privind

iluminatul

KPI:

kWh/

punct luminos

39,5 157 Aprox.

400.000 euro

Se va determina

prin SF.

Fondul Român pentru Eficienţa Energiei (FREE) MFE POR Axa

3.3

2017

Compartimentul energetic

Manager Energetic urban


Implementare sistem telemangement şi control

nivel iluminare 15 60 FREE POR 3.3 2017


Extindere sistem iluminat public - -

Se va determina

prin SF. POR 3.3 2020

Iluminat interior în clădirile publice

Retrofit aparate şi instalaţii iluminat interior

în clădirile publice 3 12

100.000 euro

Se va det prin SF.

FREE 2017

TOTAL 57,5 tep/an 229 tone

CO2/an 500.000 euro

87



CLADIRI PUBLICE (MUNICIPALE)

Sector consum Măsuri de economie de energie şi de cost


Val. Estimată a economiei de energie [tep/an]

Reduceri emisii de

CO2 [tone/an]

Fonduri necesare

[euro]

Sursa de finanțare

Perioada de


Modernizare şi creştere eficienţă Spital Municipal

Motru

Realizare documentaţii:

Expertiză tehnică structurală – ETS

Raport de audit energetic – RAE

Documentaţie pentru autorizare Lucrări de

Intervenţii – DALI

Dosar finanţare

KPI: kWh/mp/an

60 141

10.000 euro Surse

proprii 2017 Biroul de Achizitii Publice

Serviciul Proiecte comunitare

Compartimentul Energetic

Modernizare şi creştere eficienţă Spital Municipal

Motru

Lucrări de proiectare şi execuţie

KPI:

kWh/mp/an

Se va determina in urma DALI.

Estimat: 1.000.000

euro

POR 3.1

POR 8

POR 9

2020

Instalare sistem micro-cogenerare la

nivelul Spitalului Municipal Motru

Implementare sistem de micro-cogenerare pentru asigurarea simultană a energiei

kWh generaţi 41 129 70.000 euro

FREE

Parteneriat ESCO

2017 Compartiment

energetic

88



el. Şi termice

Trecerea delimitării de la nivel de joasă la

nivel de medie tensiune Spital

Municipal Motru

Post de transformare propriu pentru

eliminarea taxei de distribuţie de joasă

tensiune

Reducere cost energetic 20%

-0,2 -1 80.000 euro Parteneriat

ESCO 2017

Compartiment energetic

Reabilitare cămin social


Expertiză tehnică structurală

Raport de audit energetic

DALI

Dosar finanţare

KPI:

kWh/mp/

an

9 21 450.000 euro

Surse proprii

2017

Biroul de Achizitii Publice




POR 3.1

POR 8 / 9 2020

Modernizare, creştere eficienţă

energetică şi extindere clădiri Colegiul Naţional George Coşbuc



Raport de audit

KPI:

kWh/mp/

an

11 26 10.000 euro Surse

proprii 2017



Compartimentul

89



energetic

DALI

Dosar finanţare

Energetic

Lucrări de proiectare execuţie

Se vor determina din

SF.

Estimat: 500.000 euro

POR 3.1

POR 10 2020

Modernizare, creştere eficienţă energetică clădiri

Colegiul Tehnic Motru



Raport de audit energetic DALI

Dosar finanţare

KPI:

kWh/mp/

an

30 87

10.000 euro Surse

proprii 2017 Biroul de Achizitii Publice



Lucrări de proiectare execuţie


SF.

Estimat:

800.000 euro

POR 3.1

POR 10 2020

90



Modernizare, creştere eficienţă

energetică şi extindere clădiri şcoli

şi grădiniţe + alte clădiri publice




DALI

Dosar finanţare

KPI:

kWh/mp/

an

41 113

10.000 euro Surse

proprii 2017






SF.

Estimat:

1.500.000 euro

POR 3.1

POR 10 2020

Modernizarea şi creşterea eficienţei energetice a Casei

culturale Motru




DALI

Dosar finanţare

KPI:

kWh/mp/

an

- - 10.000 euro Surse

proprii 2017




91




- -


SF.

Estimat:

300.000 euro

POR 3.1 2020

TOTAL 190 tep/an 516 tone

CO2/an 4.750.000 euro

92



SECTOR REZIDENTIAL

Sector consum

Măsuri de economie de

energie şi de cost


Val. Estimată a economiei de

energie [tep/an]

Reduceri emisii de

CO2 [tone/an]

Fonduri necesare

[euro]

Sursa de finanțare

Perioada de


Modernizare, creştere eficienţă energetică în blocuri de locuinţe colective prin:

hidroizolare, eliminare apă din subsoluri, termoizolare şi

etanşare, asigurarea unor căi de ventilaţie naturală, refacere

instalaţii termice şi de apă, acoperire cu acoperiş inerbat sau şarpantă, adăugarea unor surse regenerabile locale de

energie.


Expertiză tehnică

structurală


DALI

Dosar finanţare

KPI: kWh/mp/ an

KPI: kWh/mp/ an

1210 3377

65.000 euro Surse

proprii 2017 – 2018




Manager Energetic

Lucrări execuţie

13.000.000 euro

POR 3.2

Surse atrase

Parteneriat ESCO

2020

TOTAL 1210 tep/an 3372 tone

CO2/an 13.065.000 euro

93



ÎNCĂLZIREA ȘI RĂCIREA LA NIVEL LOCAL

Sector consum

Măsuri de economie de energie şi de cost


Val. Estimată a economiei de

energie [tep/an]

Reduceri emisii de

CO2 [tone/an]

Fonduri necesare

[euro]

Sursa de finanțare

Perioada de


Producere centralizată

apă caldă menajeră

Înlocuire cazan apă caldă UATAA

MWh/an 2.218 6191 270.000

Programul termoficare şi

confort + Surse proprii

2018

UATAA

Birou Achizitii Publice

Compartiment Energetic

Reţea termică

Modernizare şi termoizolare reţele

termice de transport şi distribuţie

MWh/an 132 368 381.700

Programul termoficare + Surse proprii +

POIM 7.1

2020

UATAA



Reţea termică

Modernizare, refacere retur şi termoizolare instalaţii termice de

distribuţie după punctele termice, din blocuri

MWh/an 29 81 221.000


POIM 7.1

2020

UATAA



Producere agent termic

Modernizarea Centralei de termoficare UATAA prin refacere izolaţie şi

înlocuire arzătoare

MWh/an 46 128 19.253.000

Programul termoficare + Surse proprii + POIM 7.1 + Parteneriat ESCO

2020

UATAA


Compartiment

Energetic

Producere Modernizarea prin înlocuire Centralei de

MWh/an 722 14.258 28.500.000 Programul termoficare +

2020 UATAA

Birou Achizitii

94



agent termic termoficare UATAA Surse proprii + POIM 7.1 + Parteneriat ESCO

Publice Compartiment

Energetic

Producere şi transport

agent termic

Instalare sisteme de acţionare cu turaţie

variabilă pentru pompajul agentului

termic

MWh/an 15 42 88.000 Parteneriat ESCO 2017

UATAA



Distribuţie agent termic

Instalare sisteme de contorizare agent termic

pentru populaţie MWh/an 112 313 2.940.000


POIM 7.1

2020

UATAA



Producere şi distribuţie

agent termic

Instalare surse regenerabile local, sau

grupat la nivelul platformei UATAA pentru

aport în producerea de apă caldă menajeră

MWh/an 83 232 500.000

Casa Verde

Parteneriat ESCO

Surse proprii

2017

UATAA



Producere apă caldă

menajeră

Implementare sistem de micro-cogenerare pe gaz metan, complementar cu

cazanul de apă caldă

MWh/an 20 5 500.000 Parteneriat ESCO 2017

UATAA



TOTAL 2.655tep/an 7.360

tCO2/an 24.153.700 euro

95



TRANSPORT PUBLIC


energie şi de cost



Reduceri emisii de CO2 [tone/an]

Fonduri necesare

[euro]

Sursa de finanțare

Perioada de aplicare

Responsabil

Transport privat

Solicitare adresată operatorilor de transport

concesionat să-şi instaleze sisteme de monitorizare pe flota

auto

litri/călător/an 4 17 -

Surse private

operatori transport

2018 Compartimentul

energetic

Transport comercial și privat

Rețea de puncte de self-service pentru

închirierea de biciclete (minim 15 puncte de

închiriere, 100 biciclete, noi rute și benzi dedicate

şi semnalizate pentru bicicliști)

Grad utilizare biciclete 6 9

Se vor evalua

printr-un Studiu de

impact sau Plan de

mobilitate.

Surse proprii 2017




TOTAL 10 tep/an 26 tCO2/an -

96



PRODUCEREA LOCALĂ DE ENERGIE ELECRICĂ

Sector consum Măsuri de economie de energie şi de cost




[tone/an]

Fonduri necesare

[euro]

Sursa de finanțare


Responsabil

Fotovoltaic

Studiu de fezabilitate pentru implementarea

unei Centrale fotovoltaice

MWh/an - - 10.000 euro Surse

proprii 2017


Manager Energetic

Fotovoltaic Implementare proiect

şi execuţie centrală fotovoltaică

MWh/an 41 115 500.000 euro FREE 2018


Manager Energetic

Microhidrocentrală Motru

Studiu de fezabilitate pentru implementarea

unei microhidrocentrale pe

râul Motru

MWh/an - - 10.000 euro

Surse proprii

Parteneriat ESCO

2017


Manager Energetic

TOTAL 41 tep/an 115 tCO2/an 520.000 euro

97



URBANISM


energie şi de cost




[tone/an]

Fonduri necesare

[euro]

Sursa de finanțare

Perioada de


Standarde pentru renovare cladiri existente și dezvoltarea de clădiri

noi

Standarde energetice înspre nZEB (eficiență și surse

regenerabile) pentru noile clădiri municipale și lucrări de

renovare

kWh/mp/an

tone CO2/an 10 28 0 euro

Surse proprii 2017

Serviciul Urbanism

Standarde pentru renovare și dezvoltarea

de clădiri noi

Impunerea de către Serviciul Urbanism ca la obţinerea

autorizaţiilor de construcţii pentru clădiri noi, acestea să

respecte indicatorii de performanţă energetică aferenţi clădirilor nZEB

kWh/mp/an

tone CO2/an 81 225 5000 euro

Surse proprii

2020 Serviciul

Urbanism

TOTAL 91tep/an 253 tCO2/an 5000 euro

98



COLABORAREA CU CETĂȚENII, MEDIUL DE BUSINESS ȘI FACTORII INTERESAȚI


energie şi de cost




Fonduri necesare

[euro]

Sursa de finanțare


Responsabil

Servicii de consiliere energetica

Conştientizare şi relaţionare locală

Intensificarea consultărilor cu

proprietarii de clădiri rezidenţiale şi

comerciale

kWh/mp/ an 26 72.9 1000 euro

Surse proprii 2017


Manager Energetic

Suport financiar

Reducere la impozitul pe proprietate pentru

proprietarii clădirilor verzi şi/sau nZEB

kWh/mp/an 21 58.3 50.000 euro

Surse proprii

Schema de

minimis

2019


Manager Energetic

Conștientizare și relaționare locală

Cooperarea cu investitori, profesioniști (mese rotunde pe tema

energiei, climatului și aspectelor relevante ale

mobilității, 1 zi pe an)

kWh/mp/an 10 29 1000 euro

Surse proprii

2018


Manager Energetic


Cooperare strânsă cu domeniul industriei și

mediul de afaceri (mese rotunde pe tema

energiei, climatului și

kWh/mp/an 5 15 1000 euro

Surse proprii 2018


Manager Energetic

99



aspectelor relevante ale mobilității, 1 dată pe an)


Campanie de comunicare pentru

colectarea selectivă a deșeurilor

kWh/an 5 14 1000 euro

Surse proprii 2017-2020


Manager Energetic


Campanii de conștientizare în

probleme de energie (Ziua Energiei Durabile, o

dată pe an)

- 2.8 11 1000 euro

Surse proprii

2018


Manager Energetic

Formare și educație

Cursuri de (in)formare în domeniul energiei

pentru angajații Primăriei şi din clădirile

publice

- 1 4 1000 euro

Surse proprii 2018


Manager Energetic

Formare și educație

Distribuirea de broşuri privind bunele practici

de mediu și economisirea de energie

în clădirile publice

- 1 4 1000 euro

Surse proprii

2017


Manager Energetic

TOTAL 71,8 tep/an 208,2 tCO2/an 57.000 euro

100



ORGANIZARE INTERNĂ


energie şi de cost


Val. estimată a economiei de energie [tep/an]


[tone/an]

Fonduri necesare

[euro]

Sursa de finanțare


Responsabil

Organizare internă

Angajarea unei persoane cu profil energetic în

Compartimentul energetic (eficiență

energetică, surse regenerabile,

monitorizare, strategii, comunicare, evenimente)

Urmărire Key

Performance Indicators din PiEE

5 17,5 12.000

euro/an Surse

proprii

2018 – perioadă

nedeterminată

Serviciul Coordonare

Servicii Publice

TOTAL 5 tep/an 17,5 tCO2/an 12.000 euro

101



ACHIZIȚII PUBLICE

Soluții Măsuri de economie de

energie şi de cost

Indicator cantitativ

Val. estimată a economiei de energie [MWh/an]


Fonduri necesare

[euro]

Sursa de finanțare


Responsabil

Cerințe/standarde de eficiență energetică

Ghid pentru achizițiile verzi ale primăriei:

produse eficiente din punct de vedere

energetic, materiale reciclate

Euro/ MWh economisit 92 26 500 euro

Surse proprii 2017

Birou Achiziţii Publice

Suport în pregătirea Caietelor de sarcini pentru achiziţia de

servicii de proiectare – modernizare şi creştere

eficienţă clădiri publice şi rezidenţiale

Impunere KPI 92 26 500 euro

Surse proprii 2017

Birou Achiziţii Publice

TOTAL 184

MWh/an 52 tCO2 1000 euro

102



PROIECTE DEMONSTRATIVE CU IMPACT IMEDIAT SI RECUPERARE A INVESTITIEI DIN ECONOMIILE GENERATE

Soluții Măsuri de economie de

energie şi de cost

Indicator cantitativ

Val. estimată a economiei de energie [kWh/an]

Reduceri emisii de

CO2 [tone/an]

Fonduri necesare

[euro]

Sursa de finanțare

Perioada de


Implementare pilot sistem de ventilatie cu

recuperare de caldura in cel putin o sală de clasă,

dintr-o școală și monitorizarea calității

aerului interior

Economie de energie termică prin

recuperarea căldurii evacuate la aerisire

Creșterea semnificativă a calității aerului

interior

Reducere consum:

kWh/mp/an

Calitatea aerului interior

ppm CO2

3.000 1 2.000 euro

Surse proprii

Sponsorizare 2017

Compartimentul energetic & Managerul Energetic

Implementare pilot sistem de iluminat

adaptativ în cel puțin 3 săli de clase, din 3 școli diferite, cu aducerea în

standarde a parametrilor luminotehnici

Economie de energie electrică

Creșterea calității iluminatului interior și a

aportului de lumină pentru activitățile

educative

kWh/mp/an 2.000 0,5 15.000 euro

Parteneriat ESCO

Sponsorizare

2017


Implementare sistem pilot de monitorizare energetică integrată

(energie electrică, gaz metan, apă) pentru o

clădire publică

Economii de energie estimate la 10%

kWh/mp/an 15.000 7,5 15.000 euro

Parteneriat ESCO 2017


Compensarea energiei reactive într-un punct

Eliminarea energiei reactive de plată

Reducere cost energetic % - -

5.000 euro

Parteneriat ESCO 2017 Compartimentul

energetic &

103



unde se plătește energie reactivă peste 500

lei/lunar

Managerul Energetic

Implementare sistem pilot de condiționare a nivelului tensiunii de

alimentare cu energie electrică într-o clădire

sau la nivelul unui punct de aprindere iluminat

public

Economii de energie electrică, minim 7%

Creșterea duratei de viață a echipamentelor electrice / aparate de

iluminat

Asigurarea continuității în alimentarea cu

energie

kWh/an 5.000 2 10.000 euro

Parteneriat ESCO

2017


Implementarea pilot a unor surse regenerabile de energie electrică la

nivelul unei clădiri publice pentru autoconsum

Economii de energie electrică

kWh/mp/an 1.500 0,5 15.000 euro

Parteneriat ESCO 2017


Certificarea unei clădiri publice care va fi

modernizată ca și clădire publică verde,

reprezentativă la nivelul comunității urbane și la

nivel național

Beneficii de imagine - - - 5.000 euro

Surse proprii 2020


104



Implementarea sistemului standard de Management Energetic

ISO 50001 la nivelul Primăriei Motru

Beneficii de imagine și creșterea

competențelor Compartimentului

Energetic

- - - 5.000 euro

Surse proprii 2018


Serviciu suport de management energetic

și de reprezentare în relația cu ANRE

Creșterea competențelor

Compartimentului Energetic și suport în aplicarea Programului

de îmbunătățire a eficienței

- - - 15.000 euro

Surse proprii 2017


Realizare Plan de Acțiune pentru Energie Durabilă

Impact în raportările la nivel național și

internațional și în facilitarea accesării de

finanțare nerambursabilă pentru

proiecte de eficiență energetică

- - - 7.000 euro

Surse proprii 2017


Implementare proiect pilot de echilibrare reţea

termică şi control temperatură prin senzori

termostataţi într-o clădire publică – şcoală

Impact în reducerea consumului de energie

termică în clădirile publice

kWh/mp/an 10.000 1 10.000 euro

Surse proprii 2017


TOTAL 36.5 MWh 13 tCO2 104.000 euro

105



Centralizator soluţii descrise mai sus, raportat la întreg PiEE Motru cu indicatorii de eficienţă aferenţi:

Sector consum Val. estimată a ec. de energie Reducere emisii CO2 Fonduri necesare PSR

[tep/an] [MWh/an] [euro/an] [tone/an] [euro] [ani]

ILUMINAT PUBLIC 57.5 669 66873 229 500.000 7.5

CLADIRI PUBLICE 190 2210 220970 516 4.750.000 21.5

SECTOR REZIDENTIAL 1210 14072 1407230 3377 13.065.000 9.3

ÎNCĂLZIREA ȘI RĂCIREA LA NIVEL LOCAL 2655 30878 1097872 7360 24.153.700 22.0

TRANSPORT PUBLIC 10 116 12793 26 - -

PRODUCEREA LOCALĂ DE ENERGIE ELECRICĂ 41 477 47683 115 520.000 10.9

URBANISM 81 942 33494 225 5.000 0.1

COLABORAREA CU CETĂȚENII, MEDIUL DE BUSINESS ȘI FACTORII INTERESAȚI 72

835 66803 208 57.000 0.9

ORGANIZARE INTERNĂ 5 58 4071 17.5 12.000 2.9

ACHIZIȚII PUBLICE 15.8 184 14720 52 1.000 -

PROIECTE DEMONST. CU IMPACT IMEDIAT SI REC. A INVESTITIEI DIN ECO. GENERATE

3 37 2920 13 79.000 -

TOTAL 4340.3 50477.2 2975428 12138 43.142.700 14.5

În totalul tabelului de mai sus, pentu întreg PiEE MOTRU, concurenţa fondurilor ar fi: 744 mii euro din surse proprii, 29.295 mii euro din

fonduri nerambursabile iar 13.104 mii euro fonduri ramburasabile.

106



Raportat la anul 2017 s-au sintetizat direcţiile cu indicatorii de eficienţă aferenţi:

Solutii de eficienta realizabile In 2017

Sector consum Val. estimată a ec. de energie Reducere emisii CO2 Fonduri necesare PSR

[tep/an] [MWh/an] [euro/an] [tone/an] [euro] [ani]

ILUMINAT PUBLIC 57.5 669 66873 229 500.000 7.5

CLADIRI PUBLICE 190 2210 220970 516 640.000 2.9

SECTOR REZIDENTIAL - - - - 65.000 -

ÎNCĂLZIREA ȘI RĂCIREA LA NIVEL LOCAL 118 1372 48794 279 1.694.000 34.7

TRANSPORT PUBLIC 10 116 12793 26 - -

PRODUCEREA LOCALĂ DE ENERGIE ELECRICĂ 41 477 47683 115 520.000 10.9

URBANISM 10 116 4135 3 0 0.0

COLABORAREA CU CETĂȚENII, MEDIUL DE BUSINESS ȘI FACTORII INTERESAȚI 27

314 25121 77 2.000 0.1

ORGANIZARE INTERNĂ - - - - - -

ACHIZIȚII PUBLICE 15.8 184 14720 52 1.000 -

PROIECTE DEMONST. CU IMPACT IMEDIAT SI REC. A INVESTITIEI DIN ECO. GENERATE

3 37 2920 13 94.000 32.2

TOTAL 472 5495 444009 1310 3516000 7.9

În totalul tabelului de mai sus concurenţa fondurilor ar fi: 612 mii euro din surse proprii, 1106 mii euro din fonduri nerambursabile iar 1798

mii euro fonduri ramburasabile.

107



ANEXA 4 - Sistemul centralizat de producere a agentului termic – UATAA

Descrierea instalaţiilor şi a procesului tehnologic

Instalaţiile S.C. U.A.T.A.A. S.A. MOTRU, sunt reprezentate de Centrala electrică de

termoficare, Sistemul de transport al energiei termice şi Staţile termice împreună cu reţelele de

distribuţie a căldurii şi apei calde de consum.

Centrala electrică de termoficare este echipata cu doua cazane de abur acvatubulare care

produc abur supraîncalzit cu presiunea de 40 bar, temperatura de 450°C şi debitul nominal de 50

t/h; apa de alimentare a cazanelor este preîncălzită până la temperatura de 150°C, iar aerul de

ardere este preîncalzit la temperatura de 400°C. Cazanele sunt racordate la o conductă de abur viu

(fig. de mai jos.), la care sunt racordate şi instalatiile de reducere-răcire. Turbina cu abur este de

tipul cu contrapresiune; puterea nominala este de 5,5 MW. Parametrii aburului viu la intrarea în

turbina: presiunea 35 bar, temperatura 435°C iar debitul de 47 t/ h; la ieşirea din turbină aburul are

presiunea de 3,5 bar şi temperatura de 193°C. Aburul de la ieşirea turbinei este folosit la încălzirea

apei din reţeaua de termoficare, la degazor şi la preîncalzitorul de înalta presiune (fig. de mai jos).

108



Turbina antreneaza un generator electric cu puterea de 6 MW, care produce energia

electria la tensiunea de 6,3 kV si un factor de putere de 0,8.

Sistemul de transport al energiei termice se compune din trei magistrale de apă fierbinte.

Magistrala I este formata din două conducte (tur - retur) cu diametrul de 500 mm si lungimea de

1525 m, amplasate în subteran, în canal vizitabil, care se continăa cu două conducte cu diametrul

de 400 mm şi lungimea de 565 m, amplasate în subteran, în canal semivizitabil, iar ultimul tronson

are diametrul de 125 mm şi lungimea de 670 m, amplasat în subteran, în canal nevizitabil. Cele trei

tronsoane ale magistralei I sunt izolate cu vata minerala, acoperita la exterior cu un strat protector

din carton bituminat. Magistrala II este in intregime supraterana, are diametrul de 300 mm si

lungimea de 930 m; pe o lungime de 315 m este izolata cu vata minerala si carton bituminat, iar

restul traseului nu este izolat. Magistrala III este compusa din doua tronsoane, unul cu lungimea de

1600m si diametrul de 200 mm, iar al doilea, cu lungimea de 200 m si diametrul de 125 mm.

Ambele tronsoane sunt amplasate suprateran si nu sunt izolate termic.

Statiile termice şi retelele de distributie: La magistrala I sunt racordate 16 statii (puncte)

termice si anume: B1, C1, C2, C3, J1, J2, J3, B2G, 8 Martie, F, Grup Scolar, M II-1, M II-2, Poiana, T si

A Colt.

109



Date preluate din ultimul binlanţ energetic realizat în anul 2016

În cele ce urmează sunt redate imagini în real şi infraroşu cu elemente constructive ale

sistemului de producere şi transport agent termic în momentul funcţionării.

Elemente de transport neizolate:

Magistrala I - PT A Colţ

Magistrala I - PT Poiana:

110



Magistrala II – PT L

111



Magistrala III

Centrala de termoficare

112



Pierderi tehnologice anuale pe reteaua de transport pentru cele 3 magistrale:

113



Pierderile tehnologice pe reţelele de distribuţie

Bilanţul real anual global al S.C. UATAA S.A

Bilantul real anual global al S.C. UATAA S.A pentru anul 2015

Consum combustibil carbune t 71792

pacura t 881

En termica consumata carbune Gcal 133387

pacura Gcal 85554

Randament global % 61.83

Se prezintă un plan de măsuri care pot conduce Ia reducerea pierderilor de căldură şi

corespunzator, Ia o economie de combustibil şi o reducere a volumului de emisii poluante.

114



Cazanul de apă caldă supradimensionat şi cu speranţa de viaţa depăşită, anul PIF 1960:

Cazanul este încă în funcţiune; în momentul de fată se realizează o licitaţie de înlocuire a cazanului.

115



ANEXA 5 - Situaţie clădiri in situ

Spitalul Municipal Motru

Blocuri de locuinţe colective

116



117



Instituţii de învăţământ

118



119



120



Compania de termoficare centralizată – UATAA: Cazan de Apă Calda

121



Reţeaua de termoficare şi apă caldă

primĂria - primariamotru.ro · 2 document: svt-piee-161027-1 data: 30 septembrie 2016 foaie de...

Documents