primĂria municipiului mediaŞ - primaria · 2 beneficiar: primĂria municipiului mediaŞ obiect:...

1

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI MEDIAŞ

PROGRAMUL DE EFICIENŢĂ ENERGETICĂ AL MUNICIPIULUI

MEDIAŞ

MUNICIPALITATEA CA INIŢIATOR DE REGULAMENTE ŞI PROIECTE DE DEZVOLTARE

VOLUMUL 2

MEDIAS, FEBRUARIE 2009

2

BENEFICIAR: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI MEDIAŞ

OBIECT: PROGRAMULUI DE EFICIENŢĂ ENERGETICĂ AL MUNICIPIULUI MEDIAŞ

PARTEA: 2 – MUNICIPALITATEA CA INIŢIATOR DE REGULAMENTE ŞI PROIECTE DE DEZVOLTARE

CONTRACT: Nr. 24/12.09.2008 COD LUCRARE: C 100 RoPME

PROIECTANT GENERAL: SC CONSULT ENERG SRL Mediaş

Str Honterus, nr 9A, Mediaş, Jud Sibiu www.casaeconomica.ro ELABORATOR: SC CONSULT ENERG SRL Mediaş

s.l.dr.ing. Dumitru CHISĂLIŢĂ – şef proiect

dr.ing. Mihail Antonie

ing. Ştefan Cosmeanu

Februarie 2009

3

CONŢINUTUL VOLUMULUI

MUNICIPALITATEA CA INIŢIATOR DE REGULAMENTE ŞI PROIECTE DE

DEZVOLTARE 8. PREMIZELE ENERGETICE ALE ORAŞULUI MEDIAŞ........................................... 5

8.1. Analiza SWOT......................................................................................................... 6 8.1.1. Poziţia geopolitică a municipiului Mediaş (aşezare, înfăţişare, teritoriu) ....... 6 8.1.2. Procese demografice şi sociale ......................................................................... 8 8.1.3. Dezvoltare urbană ............................................................................................. 9 8.1.4. Patrimoniul municipal..................................................................................... 10 8.1.5. Economie ........................................................................................................ 11 8.1.6. Mediu .............................................................................................................. 12 8.1.7. Infrastructura de circulaţie şi transport ........................................................... 13 8.1.8. Alimentarea cu energie electrică a oraşului .................................................... 14 8.1.9. Alimentarea cu gaze naturale a oraşului ......................................................... 15 8.1.10. Cadrul instituţional al administrării serviciilor publice ................................ 17 8.1.11. Alimentarea cu apă şi canalizarea................................................................. 19 8.1.12. Salubrizarea Urbană...................................................................................... 20 8.1.13 Iluminatul Public............................................................................................ 21 8.1.14. Transportul Public Urban.............................................................................. 22 8.1.15. Metodologia de evaluare a analizei SWOT .................................................. 23 8.1.16. Concluziile analizei SWOT a serviciilor publice locale ............................... 24 8.1.17. Concluziile generale ale analizei SWOT ...................................................... 25

8.2. Analiza factorilor interesaţi.................................................................................... 26 8.3. Campanii de informare .......................................................................................... 33

9. SCENARII ALE DEZVOLTARII ENERGETICE A MUNICIPIULUI MEDIAŞ ..... 35 9.1. Premizele evoluţiei consumurilor de energie pe tipuri de consumatori............ 35

9.1.1. Evoluţia numărului de unităţi locative............................................................ 35 9.1.2. Evoluţia consumului casnic de energie electrică ............................................ 36 9.1.3. Evoluţia consumului casnic de gaze naturale ................................................. 37 9.1.4. Evoluţia numărului de unităţi locative care vor folosi surse alternative.. 39 9.1.5. Evoluţia pieţei de energie termică................................................................... 40 9.1.6. Evoluţia cererii de energie primara................................................................. 42

4

9.1.7. Evoluţia necesarului de energie electrică pentru serviciile publice din Municipiul Mediaş .................................................................................................... 45

9.2. Analiza evoluţiei nivelului emisiilor...................................................................... 48 9.3. Scenarii de reducere a consumului de energie în.............................................. 53

9.3.1. Obiectele analizei............................................................................................ 53 10. POLITICA ENERGETICĂ LOCALĂ ....................................................................... 56

10.1. Misiune şi viziune energetică............................................................................... 56 10.2. Principiile politicii energetice locale pe termen mediu (10 ani) .......................... 58 10.3. Posibilităţi de atragere a surselor de finanţare ..................................................... 60

10.3.1. Surse de finanţare naţionale .......................................................................... 61 10.3.2. Surse de finanţare internaţionale................................................................... 72

11. PLANUL DE DEZVOLTARE AL MUNICIPIULUI MEDIAŞ................................ 78 11.1. Aspecte de planificare energetică ........................................................................ 78 11.2. Rolul autorităţii publice locale............................................................................. 79

11.2.1. Municipalitatea - producător şi distribuitor de energie................................. 80 11.2.2. Municipalitatea - iniţiator de reglementări şi proiecte de dezvoltare locale. 80 11.2.3. Municipalitatea - factor motivator ................................................................ 81

11.3. Aspecte de ordin instituţional .............................................................................. 82 11.3.1. Cadrul general............................................................................................... 82 11.3.2. Cadrul instituţional în municipiul Mediaş privind managementul energetic 84 11.3.3. Implicarea în măsuri de eficienţă energetică pentru clădirile publice şi private din Municipiul Mediaş .............................................................................................. 86 11.3.4. Accelerarea măsurilor de utilizare a resurselor regenerabile şi arhitecturii pasive ........................................................................................................................ 87 11.3.5. Elaborarea de programe de finanţare a proiectelor ....................................... 90 11.3.6. Implementarea unui sistem de management performant .............................. 90

12. ELEMENTE CHEIE ALE STRATEGIEI ENERGETICE LOCALE PE TERMEN MEDIU (10 ANI).............................................................................................................. 97

12.1. Priorităţile sectorului energetic pe termen scurt şi mediu.................................... 97 12.2. Principiile politicii energetice locale a municipiului Mediaş pe termen mediu.. 98

5

8. PREMIZELE ENERGETICE ALE ORAŞULUI MEDIAŞ

În scopul elaborării strategiei energetice locale trebuie definite în primul rând

două aspecte principale:

-viitorul rol al autorităţii publice locale în procesul de dezvoltare energetică a

oraşului;

-misiunea şi viziunea energetică a autorităţii publice locale.

Metodologia utilizată pentru a identifica responsabilităţile pe care trebuie să şi le

asume autoritatea publică locală în stabilirea evoluţiei din punct de vedere

energetic a localităţii, are la bază instrumentul numit Analiza SWOT. Numele lui

este un acronim din limba engleză şi este descriptiv: Strengths (puncte tari),

Weaknesses (puncte slabe), Opportunities (oportunităţi), Threats (riscuri).

Punctele forte şi cele slabe sunt legate de autoritatea publică locală şi de

strategia acesteia, de modul cum administrează serviciile publice aflate sub

autoritatea sa. Oportunităţile şi ameninţările vin dinspre mediul de piaţă şi din

direcţia concurenţei; de regulă sunt factori asupra cărora autoritatea publică

locală nu are nici un control, sau controlul pe care-l poate exercita este minim.

Analiza SWOT ia în considerare organizarea serviciilor publice locale,

performanţele acestora, produsele lor cheie şi cerinţele populaţiei.

Pe baza rezultatelor aplicării acestei metodologii, pot fi stabilite misiunea şi

viziunea pe termen lung ale autorităţii locale, din care apoi sunt extrase

principalele direcţii de acţiune pe termen lung.

6

8.1. Analiza SWOT Activităţile energetice ale municipiului Mediaş sunt influenţate de factori interni şi

externi. Pentru a elabora o strategie energetică locală durabilă şi profitabilă

pentru comunitate, o condiţie esenţială constă în cunoaşterea acestora în scopul

identificării modalităţilor de influenţare şi corectare a efectului lor. Instrumentul

utilizat în acest scop a fost analiza SWOT, ale cărei rezultate sunt prezentate în

continuare.

8.1.1. Poziţia geopolitică a municipiului Mediaş (aşezare, înfăţişare, teritoriu)

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE • localizare în centrul ţării; • municipiul Mediaş este situat la o distanţă medie de Capitala ţării (370 km), legătura făcându-se atât pe cale ferată cât şi pe şosea; • amplasarea geografică oferă numeroase posibilităţi de dezvoltare în multiple domenii (în special turism, transport, comerţ, servicii etc.); • condiţiile naturale sunt extrem de propice condiţiilor de locuire şi dezvoltare socio-economică, datorită climei temperat-continentală, umedă şi răcoroasă, cu precipitaţii relativ reduse; inversiunile de temperatură nu sunt numeroase; temperaturile minime din timpul iernii nu se înscriu în valorile extreme; • bogate resurse minerale; • grad de urbanizare ridicat.

• lipsa accesului direct în ţările comunităţii europene (aeroport); • precipitaţiile au un caracter neregulat.

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI

7

aderarea României la UE în 2007, cu conectarea la programele comunitare pentru dezvoltare; • acorduri de înfrăţire cu oraşele: Glogow, Polonia din 23 Octombrie 1992; Sopron, Ungaria din 25 Octombrie 1993; Joure, Olanda Din 18 Decembrie 1995; Mineral Wells, Texas, USA din 31 Noiembrie 2005.

• instabilitatea politică internaţională • reorientarea politicii interne a României spre un model economic de tip închis, monopolist; • apariţia unor conflicte de interese între diferite centre economice din regiune;

Municipiul Mediaş este un oraş cu puternice urme istorice, culturale şi

individualităţi naturale unice în România, având o poziţie geopolitică strategică

excelentă şi favorabilă la expansiunea economică. Oraşul prezintă un potenţial

de dezvoltare energetică foarte important fiind un centru industrial, turistic şi

cultural. Rezultatul analizei SWOT arată o bună situare actuală cu oportunităţi

care favorizează în viitor prezenţa sa în diferite reţele internaţionale (transfer de

cunoştinţe şi experienţă, schimburi culturale şi comerciale, turism etc.).

8

8.1.2. Procese demografice şi sociale PUNCTE TARI PUNCTE SLABE • al 48-lea oraş al României după numărul de locuitori; • nivel relativ bun al natalităţii (5,5‰); • rata mortalităţii în scădere (11,1‰); • raport scăzut al dependenţei demografice: persoane active/persoane inactive = cca. 40,; • tendinţă de scădere a ratei şomajului; • creşterea constantă a veniturilor; • grad ridicat de toleranţă, nivel scăzut al conflictelor sociale între cetăţeni.

• diminuarea populaţiei prin emigrare; • datorită înaintării în vârstă a generaţiilor, structura populaţiei va continua să se modifice, în sensul reducerii numărului şi ponderii tinerilor şi al creşterii numărului şi ponderii populaţiei adulte şi vârstnice.

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI • creşterea mobilităţii populaţiei; • îmbunătăţirea standardelor educaţionale ale populaţiei; • inexistenţa unor conflicte sociale majore; • creşterea ponderii populaţiei din grupa de varstă aptă de muncă având pregătire profesională superioară;

• descreşterea demografică; • apariţia conflictelor sociale; • migrarea formatorilor profesionali din învăţământ spre alte domenii sau alte ţări.

Aspectele sociale nu sunt favorabile dezvoltării oraşului, înregistrându-se

tendinţe de îmbatranire a populaţiei, de stratificare, mobilitate şi de creştere a

nivelului cultural. Dar municipalitatea Mediaş trebuie să fie foarte atentă la

migrarea formatorilor profesionali spre alte domenii sau alte ţări.

9

8.1.3. Dezvoltare urbană

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE •. Densitatea locuirii este de 867,09 locuitori/kmp; •.crearea a unui parc industrial (Automecanica) avand ca efecte crearea de noi locuri de munca, dezvoltarea infrastructurii urbane si a retelelor de utilitati; •. Existenta spatiilor (de regula industriale) care pot fi dezafectate şi disponibilizate pentru alte scopuri; • crearea de noi locuri de muncă datorită noilor centre comerciale şi sedii de companii industriale pentru care investitorii privaţi şi-au manifestat deja interesul de a le construi; • reintroducerea în circuitul valorilor a unor clădiri din patrimoniul public.

• locuinte insuficiente fata de cereri (622 de cereri in present); • ponderea mica a locuintelor aflate sub tutela administratiei publice locale; • starea precara a locuintelor din unele cartiere (uzura avansata); • tendinta de diminuare a fondului locative prin reconversia funcţională a spaţiilor; • existenţa unor funcţiuni incompatibile în zonele de locuit (ex. unităţi de alimentaţie publică la parterul blocurilor) • insuficienta echipare a unor cartiere cu dotări complementare (învăţământ, pieţe agro-alimentare, spaţii verzi, spaţii de joacă); • lipsa acută de spaţii moderne de birouri; • nerezolvarea unor probleme legate de regimul de proprietate.

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI • existenţa programelor naţionale privind reabilitarea termică a construcţiilor şi creşterea eficienţei energetice în clădiri; • numeroase iniţiative private pentru construirea a circa 100 de unităţi locative noi (individuale şi colective) în perioada 2008 – 2016 în oraş; • proiecte de construcţie de unităţi de producţie industrială, centre de afaceri, centre comerciale, parcuri industriale; • existenţa programelor ANL; • existenţa programelor PNUD pentru restaurarea şi redarea în circuitul turistic a monumentelor istorice.

• creşterea excesivă a costurilor apartamentelor, spaţiilor cu alte destinaţii şi a terenurilor; • incapacitatea de absorbţie de către autoritatea publică locală a fondurilor disponibile; • dezvoltarea haotică, fără respectarea principiilor de urbanism; • afectarea patrimoniului cultural şi a mediului.

Existenţa spaţiilor industriale care pot să fie reabilitate în scopul de a li se găsi o

altă destinaţie este un punct pozitiv, pe de o parte datorită faptului că zonele

industriale intens poluante nu mai fac parte din oraş si pe de altă parte datorită

faptului că, ele contribuie la dezvoltarea gamei aferente de utilităţi necesare şi în

continuare, la dezvoltarea economică a oraşului.

Un aspect critic îl reprezintă necesarul destul de ridicat de locuinţe pentru

satisfacerea căruia, municipalitatea nu dispune de resursele necesare. Există un

10

interes manifestat din partea investitorilor privaţi şi o preocupare din partea

autorităţilor centrale în sensul rezolvării acestei probleme pe termen mediu. Este

necesar însă, că noile zone rezidenţiale, în special cele cu mare densitate, să fie

racordate la sistemul centralizat de încălzire, prin stabilirea zonelor în care se

permite exclusiv această soluţie.

8.1.4. Patrimoniul municipal PUNCTE TARI PUNCTE SLABE •. Existenţa de rezerve de terenuri în intravilan şi extravilan precum şi a unor platforme industriale ale unor unităţi închise, cu dotări tehnico-utilitare bune, care pot fi redirecţionate către diverse funcţiuni (parcuri industriale); • piaţa liberă stabilă în materie de terenuri şi clădiri;

• proces de degradare al unor clădiri aflate în patrimoniul arhitectonic; • cost ridicat al terenurilor echipate cu instalaţii tehnico-edilitare; • creşterea accentuată a chiriilor datorită insuficienţei spaţiilor disponibile.

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI • îmbunătăţirea cadrului legislativ cu prevederi • înstrăinarea bunurilor din patrimoniul clare referitoare la regimul patrimonial şi la public sau privat al municipiului; calitatea patrimoniului; Din punct de vedere patrimonial, premizele sunt pozitive în municipiul Mediaş,

clarificarea tuturor aspectelor legate de regimul proprietăţii urmând a fi finalizată

pe termen scurt. Această acţiune trebuie să aibă un regim de urgenţă între

preocupările autorităţilor administraţiei publice locale, fiind necesare în scopul

definirii soluţiilor de gestionare a domeniului public şi a serviciilor publice ale

oraşului.

11

8.1.5. Economie PUNCTE TARI PUNCTE SLABE • puternic centru economic; ponderea cea mai importantă o au: industria, comerţul şi turismul; domeniul construcţiilor se află în plină dezvoltare; • piaţă de consum mare; • profil industrial diversificat; creştere constantăa producţiei industriale; • creşterea numerică a IMM-urilor • creşterea volumului investiţiilor cu capital străin; • existenţa parcului industrial Automecanica ocupat 100% (12 de societăţi comerciale care au creat cca. 400 de locuri de muncă); • existenţa în oraş a numeroase sedii de instituţii de interes municipal, judeţean şi regional.

• absenţa unui mecanism de stimulare selectivă a activităţilor industriale şi de promovare a industriilor nepoluante şi cu valoare adaugată mare; • fluctuaţie a personalului între diversele ramuri economice; • dezvoltare insuficientă a infrastructurii de afaceri.

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI • îmbunătăţirea cadrului legislativ naţional cu noi acte normative care stimulează iniţiativele private; • îmbunătăţirea mediului instituţional în România; • extinderea descentralizării în toate sectoarele şi în special în cel energetic; • stabilitate politică şi economică internă; • interes din partea investitorilor străini; • îmbunătăţirea legislaţiei în domeniul muncii; • restructurarea finanţelor publice; • simplificarea procedurilor juridice şi administrative pentru încurajarea investitorilor interni şi străini;

• retragerea sprijinului financiar din partea unor organisme financiare internaţionale; • acordarea unor facilităţi altor centre economice din regiune şi Euroregiune; • dezvoltarea economiei subterane; • scăderea ritmului de privatizare; • înăsprirea procedurilor vamale.

Populaţia oraşului nu a fost afectată de fenomenul de recesiune economică, iar

rata şomajului este normală (circa 5%). Mediaş ul are o dezvoltare puternică în

prezent, atrage investiţii şi afaceri. În următorii 10 ani, este de aşteptat ca

evoluţia ascendentă să continue, ceea ce va conduce la crearea de locuri de

muncă şi la necesităţi sporite de asigurare a resurselor de energie în

conformitate cu creşterea cererii.

12

8.1.6. Mediu PUNCTE TARI PUNCTE SLABE • grad mediu de poluare în oraş; • starea de confort şi sănătate a populaţiei este bună; • existenţa reţelei de supraveghere a Agenţiei de Protecţia Mediului Sibiu; • existenţa zonelor verzi amenajate care îmbogăţesc microclimatul; • existenţa zonelor de agrement urbane şi suburbane; • preocuparea autorităţilor

• lipsa unei gestiuni ecologice integrate a deşeurilor; • calitatea aerului este afectată atât de condiţiile de trafic cât şi de Sometra Copsa Mica; • nivelul de zgomot in unele locatii depăşeşte valorile admise de standardele în vigoare; • posibilităţile de extindere a zonelor verzi nu sunt integral fructificate.

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI • existenţa unui cadru legislativ naţional adaptat cerinţelor UE; • fonduri naţionale şi internaţionale disponibile pentru creşterea calităţii mediului; • programe de investiţii importante derulate de Societatea APA TARNAVEI MARI; • lansarea campaniei publice pilot de colectare selectivă a deşeurilor de Serviciul de Salubritate Mediaş;

• pericol de poluări accidentale datorită unei monitorizări insuficiente a surselor posibile de poluare; • creşterea treptată a nivelului de poluare (acustică, a aerului şi a apei) datorită dezvoltării economice a oraşului, în lipsa măsurilor de protecţie adecvate.

Responsabilitatea pentru calitatea mediului în zonele urbane şi pentru luarea

măsurilor de remediere sau îmbunătăţire a calităţii acestuia revine autorităţilor

locale. În acest sens, este necesară concentrarea asupra activităţilor de

prevenire şi precauţie, precum şi reducerea, sub normele de emisie, a

evacuărilor de poluanţi în atmosferă, pe baza principiului „poluatorul plăteşte”.

De asemenea, este necesară realizarea unor nivele de calitate a apei şi a aerului

care să nu provoace un impact negativ asupra sănătăţii umane şi a mediului.

Analiza SWOT arată ca situaţia actuală a mediului în oraşul Mediaş este

satisfacatoare, dar poate să se degradeze foarte uşor dacă nu sunt puse în

13

practică rapid măsuri de protecţie adecvată a mediului, adaptate dezvoltării

oraşului.

8.1.7. Infrastructura de circulaţie şi transport PUNCTE TARI PUNCTE SLABE • poziţionare foarte bună, în zona de intersecţie a principalelor axe de transport rutier naţionale (reţea de transport persoane şi mărfuri diversificată); • acoperire teritorială bună cu reţea de transport în comun internaţional, interjudeţean, judeţean, (curse regulate cu autocare moderne în ţările UE; număr ridicat al operatorilor de taximetrie şi al companiilor de transport); • consecvenţă în timp în planificarea urbanistică a oraşului - structură urbană flexibilă, radial concentrică; • existenţa a două culoare principale de traversare a oraşului (DN 14 şi DN 14A);

• lipsa transportului aerian de persoane şi mărfuri; • lipsa unui drum de centură; • slaba dezvoltare a infrastructurii rutiere către comunele periurbane - inexistenţa unui plan de amenajare periurban - necorelare între reţeaua rutieră urbană şi cea periurbană; • starea tehnică precară a unor drumuri; • lipsa pistelor speciale pentru biciclete; • insuficienţa locurilor de parcare; • infrastructura neadaptată la traficul internaţional - lipsa unei autostrăzi;

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI • proiectul construcţiei autostrăzii Braşov – Cluj Napoca in apropiere (25 km - stadiul de concept); • construcţia şoselei de centură - ocolitoarea municipiului Mediaş, care are toate avizele necesare; • realizarea unei linii de cale ferată de mare viteză care va lega Mediaşul de graniţa maghiară (stadiu: SF);

• conflicte de interese (economice, politice) între diferite nivele decizionale (local, judeţean, naţional); • lipsa fondurilor necesare pentru dezvoltarea infrastructurii majore.

Astăzi, situaţia infrastructurii de circulaţie şi de transport nu corespunde

14

cerinţelor, dar există numeroase oportunităţi de dezvoltare şi de îmbunătăţire a

calităţii acestora (construcţia şoselei de centură, autostrada Brasov – Cluj

Napoca ce se va construi in apropiere). Există însă pericolul ca această direcţie

de dezvoltare, în lipsa integrării ei într-o strategie globală privind sistematizarea

oraşului şi a zonelor adiacente, să conducă la sufocare.

8.1.8. Alimentarea cu energie electrică a oraşului

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE • extinderea alimentării cu energie electrică la nivelul întregului oraş.

• reţeaua electrică de distribuţie are durata de viaţă depăşită; • o parte din reţeaua electrică este comună pentru iluminatul public şi pentru consumatorii privaţi. • lipsa separării reţelelor de transport energie electrică pentru iluminat public şi a celor pentru alimentarea cu energie electrică a consumatorilor

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI • extinderea reţelei de furnizare a energiei electrice în perioada 2008-2010 datorită dezvoltării urbane; • privatizarea Sucursalei Electrica Transilvania Sud; • eliminarea, din noul Cod Fiscal, a taxelor speciale aplicate concesionărilor din sectorul utilităţilor publice, pentru amplasarea, pe domeniul public sau privat a reţelelor de transport şi distribuţie a energiei electrice; • progresul tehnologic.

• creşterea tarifelor la electricitate; • producerea de avarii importante care să conducă la imposibilitatea furnizării de energie electrică oraşului.

15

Analiza situaţiei alimentării cu energie electrică are un rezultat SWOT destul de

bun. Cea mai mare problemă este aceea că o parte din reţeaua electrică este

comună pentru iluminatul public şi pentru consumatorii privaţi, situaţie care

determină apariţia unor probleme în ceea ce priveşte continuitatea serviciului.

O acţiune care se impune cu prioritate constă în identificarea tuturor grupurilor de

consumatori de energie electrică şi analiza în detaliu a celor mai eficiente

modalităţi de alimentare a consumurilor identificate, pe termen lung, precum şi

corelarea concluziilor acestei analize cu stabilirea unei soluţii durabile şi

economice pentru generarea sau cogenerarea locală de energie.

Operatorul reţelei de distribuţie a energie electrice Transilvania SUD, trebuie să

realizeze separarea reţelelor de transport energie electrică pentru iluminat public

şi a celor pentru alimentarea cu energie electrică a consumatorilor, pentru

respectarea legislaţiei în vigoare.

8.1.9. Alimentarea cu gaze naturale a oraşului PUNCTE TARI PUNCTE SLABE • existenţa a trei sisteme de conducte care acoperă reţelele de repartiţie pe întreg municipiul; • reţea de distribuţie a gazelor naturale pe majoritatea străzilor din municipiu; • reabilitarea a 25% din reţelele cu conducte de PE.

• producerea de perturbaţii în alimentarea consumatorilor în timpul sezonului rece, datorită scăderii presiunii.

16

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI • eliminarea, din noul Cod Fiscal, a taxelor speciale aplicate concesionărilor din sectorul utilităţilor publice, pentru amplasarea, pe domeniul public sau privat a reţelelor de transport şi distribuţie a gazului natural; • liberalizarea pieţei gazelor naturale 100% pentru toţi consumatorii de la 1 iulie 2007; • perfecţionarea legislaţiei secundare, a funcţionării pieţei şi a regulilor privind creşterea siguranţei în aprovizionare

• creşterea prognozată a preţului gazului natural din import în următorii 10 ani; • relaţii contractuale noi - servicii de transport întreruptibile pentru consumatorii industriali; • producerea de avarii importante care să conducă la imposibilitatea furnizării de gaz natural a oraşului.

În prezent, reţeaua de gaz natural are o bună acoperire în municipiul Mediaş .

Evoluţia în perspectivă a preţului acestuia însă, este o ameninţare care trebuie

să fie luată în considerare în mod serios pentru dezvoltarea oraşului, prin găsirea

unor resurse alternative de combustibil.

17

8.1.10. Cadrul instituţional al administrării serviciilor publice PUNCTE TARI PUNCTE SLABE • existenţa unei experienţe îndelungate în administrarea serviciilor şi domeniului public; • experienţă în încheierea de contracte de delegare a gestiunii; • capabilitate financiară a administraţiei publice locale Mediaş .

• capacitate insuficientă de definire şi evaluare a nivelului necesar al calităţii serviciilor; • autoritatea locală are încă responsabilităţi importante în asigurarea resurselor financiare necesare pentru furnizarea unor servicii necesare populaţiei (transport public).

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI • îmbunătăţirea cadrului legislativ cu prevederi clare privind: -creşterea eficienţei energetice în clădiri; • fonduri naţionale şi internaţionale disponibile pentru creşterea eficienţei utilizării energiei; • aplicarea principiului autonomiei administraţiei publice locală; • interes mărit al investitorilor externi în implementarea proiectelor de mediu, în scopul tranzacţionării reducerilor de emisii; dezvoltarea unui Serviciu de Management energetic si performanta energetica;

• lipsa unei structuri adecvate în cadrul Primăriei Mediaş pentru gestionarea serviciilor energetice locale (Serviciul de Management Energetic); • pierderea controlului asupra eficientei energetice a serviciilor publice; • modificarea strategiei energetice locale odată cu intrarea într-un nou ciclu electoral; • modificări imprevizibile ale preţurilor combustibililor primari; • lipsa sprijinului de la nivel central

Una dintre problemele majore ale oraşului Mediaş, este astăzi lipsa unei structuri

adecvate şi a unei proceduri dedicate monitorizării serviciilor publice de interes

general aflate în gestiunea directă sau delegată a autorităţii locale.

18

O atenţie specială trebuie să fie acordată nivelului de calitate al serviciilor propus

a fi realizate de operatori. Pornind de la acest criteriu, vor putea fi fixate

obiectivele care trebuie atinse prin execuţia contractului de operare. În

continuare, este necesar ca performanţele operatorului (tehnice, economice,

financiare) să fie permanent monitorizate, controlate, pentru a se putea interveni

de către autoritatea locală în timp util atunci când se înregistrează nerespectarea

clauzelor contractuale. Toate aceste măsuri trebuie să fie incluse în strategia

(globală) de dezvoltare a serviciilor publice locale.

Transportul public urban, aflat de asemenea într-o situaţie precară, are un

rezultat mai bun la analiza SWOT.

În domeniul alimentării cu apă şi canalizării, au fost realizate multe investiţii în

ultimii ani şi există în continuare un program de investiţii majore, din care poate fi

menţionată în mod special modernizarea staţiei de tratare a apelor uzate.

Serviciile de salubrizare şi de iluminat public au fost concesionate, iar clauzele

incluse în contractele de concesiune permit o evaluare optimistă a premizelor de

dezvoltare pe termen mediu şi lung. Menţionăm însă că o monitorizare detaliată

şi atentă trebuie să însoţească derularea contractului.

19

8.1.11. Alimentarea cu apă şi canalizarea PUNCTE TARI PUNCTE SLABE • existenţa unor surse de suprafaţă care nu necesită pompare şi, a unor surse subterane de apă care asigură flexibilitatea alimentării consumatorilor şi acoperă debitele necesare pentru consum, ale municipiului Mediaş ; • profesionalismul angajaţilor; • calitatea managementului; • Societatea APA TARNAVEI MARI Mediaş este in curs de a obţine certificarea sistemului de management.

• staţia de epurare din Mediaş nu trateaza toate apele uzate din zona orasului Mediaş; • lipsa infrastructurii corespunzătoare necesară pentru preepurarea apelor industriale; • stadiu avansat de uzură la peste 60% din reţeaua de distribuţie a apei potabile; • reţele subdimensionate şi cu grad de uzură ridicat; echipamente şi tehnologii parţial depăşite fizic şi moral; • lipsa canalizării menajere în unele cartiere; • lipsa apei potabile într-o parte a cartierului Mosnei datorită lipsei reţelei de distribuţie; • sistemul actual de alimentare cu apă nu dispune de un sistem complet automatizat care să supravegheze distribuţia, de la sursă până la beneficiari; • nu există o tehnologie modernă pentru tratarea apei potabile; • producerea de avarii importante în reţelele edilitare care să conducă la imposibilitatea furnizării serviciilor publice către clienţi;

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI • poziţia de monopol (lipsa de concurenţă); • lipsa problemelor legate de situaţia patrimonială; • dezvoltarea dinamică a oraşului; • prelungirea temenelor de conformare la cerinţele de mediu după aderarea la UE (pentru epurarea apelor uzate şi pentru calitatea apei potabile); • începerea lucrărilor de execuţie pentru reabilitarea şi extinderea reţelelor de apă şi canalizare; • strategia de extindere a activităţii de apă-canal pe plan regional.

• riscuri de poluare a surselor de apă datorită:

- depozitelor de deşeuri improvizate; - accidentelor;

• riscuri de inundaţii; • reducerea consumului abonaţilor casnici; • relaţia cu furnizorii.

Serviciul de alimentare cu apă şi canalizare se află în prezent sub autoritatea

societatii APA TARNAVEI MARE Mediaş.

20

8.1.12. Salubrizarea Urbană PUNCTE TARI PUNCTE SLABE • dezvoltarea Serviciului Public de Ecologizare; • includerea în contractul de concesiune de obiective de reciclare şi colectare selectivă a deşeurilor; • existenţa spaţiilor de depozitare a deşeurilor menajere; • închiderea fostei gropi de gunoi; • gestiunea ecologică integrată a deşeurilor; • experimentarea proiectelor pilot pentru colectare selectivă.

• practicarea de tarife ridicate de către operatorul depozitului Cristian; • distanta mare pana la depoztul de deseuri Cristian; • obligaţia concedentului de a "realiza investiţii de interes comun în domeniul infrastructurii tehnico-edilitare aferente serviciilor publice de salubrizare";

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI • obiectivul aquis-ului comunitar: până în anul 2010 cantitatea de deşeuri depozitată la rampele ecologice să scadă substanţial – conceptul zero waste; • lansarea campaniei publice pilot de colectare selectivă a deşeurilor de ambalaje; • posibilitatea de obţinere a energiei prin valorificarea deşeurilor. • realizarea staţiei de sortare şi transfer a deşeurilor menajere

• producerea de evenimente importante care să conducă la imposibilitatea furnizării serviciului către clienţi; • creşterea taxelor locale datorită obligaţiei de a achita contravaloarea serviciilor prestate de concesionar.

21

8.1.13 Iluminatul Public PUNCTE TARI PUNCTE SLABE • semnarea Contractului pe o durată de 10 ani, cu operatorul privat S.C. Luxten Lighting Company S.A.; • reabilitarea şi extinderea sistemului de iluminat public în toate cartierele din oraş;

• lipsa unui contract de concesiune care sa cuprinda prevederi privind penalizări în cazul neîndeplinirii indicatorilor de performanţă, a nerealizării investiţiilor etc.; • lipsa elementelor de iluminat arhitectural, peisagistic, festiv, la nivelul cerinţelor unui oraş turistic modern; • lipsa unei strategii de dezvoltare a serviciului de iluminat public, aprobată

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI • extinderea sistemului de iluminat public în perioada 2008-2010 datorită dezvoltării urbane; • progresul tehnologic; • crearea unui dispecerat naţional cu număr uşor accesibil pentu sesizările cetăţenilor.

• producerea de avarii importante care să conducă la imposibilitatea furnizării serviciului

Conform prevederilor contractului administraţia publică locală păstrează numai

prerogativele stabilirii programelor de extindere, modernizare, reabilitare a

Serviciului Public de Iluminat, de a verifica şi aplica prevederile contractului

precum şi de a verifica modul în care este satisfăcut interesul public prin

realizarea serviciului de iluminat.

22

8.1.14. Transportul Public Urban PUNCTE TARI PUNCTE SLABE • acoperirea cu transport în comun a circa 98% din suprafaţa municipiului; • acordarea gratuităţii pe transportul urban de călători, pentru persoanele cu vârste de peste 65 ani la femei şi vârstă de peste 70 ani; • demararea programului de înnoire a parcului auto al SC MEDITUR SA Mediaş; • dezvoltarea transportului cu trolebuzul începând din anul 2007. • indicatori de solvabilitate patrimonială buni, rata datoriilor redusă,management adecvat şi strategie direcţională bună în sensul dezvoltării activităţii de bază prin modernizarea parcului şi extinderea reţelei electrice • poate asigura un transport ieftin şi sigur pentru populaţia municipiului Mediaş, existenţa unui personal calificat,

• parc auto învechit şi insuficient al operatorului public de transport urban în comun; • lipsa planului de mobilitate; • lipsa unei strategii de dezvoltare a serviciului public de transport local, aprobată de CL; • dotare cu mijloace de transport în comun învechite (durata de utilizare depăşită). sistem informational insuficient • dezvoltat,uzura fizica si morala ridicata in special a mijloacelor de transport,performante tehnice impuse in conditiile moderne de transport depasite

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI • eliminarea accizelor pentru biocarburanţi (bioetanol şi biodiesel) conform noului Cod Fiscal.

• creşterea peste limitele normale a traficului de tranzit.

Direcţiile în care Consiliul Local trebuie să se orienteze pe termen mediu în

prestarea serviciului de transport public urban, sunt analiza oportunităţilor de

utilizare a biocombustibililor şi aplicarea soluţiilor la parcul auto din dotare şi

elaborarea planului de mobilitate, a metodologiei de monitorizare a indicatorilor

privind calitatea serviciului de transport şi a metodei de măsurare a indicelui de

satisfacţie a clienţilor.

23

8.1.15. Metodologia de evaluare a analizei SWOT

După întocmirea listei de factori pentru fiecare element care urmează să fie

analizat, în cadrul analizei SWOT, se elaborează matricea de evaluare care

presupune următoarele etape:

a) atribuirea unor ponderi de importanţă atât factorilor interni cât şi celor

externi, cu valori între 0 şi 100%, în funcţie de influenţa factorilor asupra

performanţelor energetice ale municipiului, astfel încât suma ponderilor să

fie egală cu 100%;

b) fiecărui factor i se atribuie o notă între 1 şi 5, care indică dacă factorul este

un punct slab sau un punct forte;

c) pentru fiecare factor se face produsul valorilor de la punctele a) şi b),

obţinându-se notele ponderate care apoi se adună pentru toţi factorii şi se

obţine un punctaj ponderat pentru toţi factorii determinanţi la nivelul

municipalităţii, în ceea ce priveşte aspectele energetice.

Dacă punctajul obţinut este sub 2,5, elementul analizat (poziţie geopolitică,

dezvoltare urbană, patrimoniu municipal etc.) se consideră a fi slab, necesitând

acordarea unei atenţii prioritare în cadrul Strategiei Energetice Locale. Dacă

punctajul se apropie de valoarea 5, atunci elementul considerat se află într-o

situaţie foarte bună.

24

8.1.16. Concluziile analizei SWOT a serviciilor publice locale

Figura 9.1 Harta SWOT a servicilor publice locale

Având în vedere importanţa deosebită a serviciilor publice locale în cadrul

comunităţii locale, ca producători de energie şi furnizori de servicii energetice dar

având şi rolul de consumatori de energie, am considerat oportună realizarea unei

analize SWOT destinată numai lor, apoi cumularea rezultatelor acesteia în cadrul

analizei SWOT a elementelor caracteristice care determină situaţia energetică a

municipiului.

Din datele disponibile, referitoare la aspectele de mediu, tehnice, financiare

sociale, care au fost evaluate, a rezultat poziţionarea relativă a serviciilor publice

prezentată în graficul de mai sus.

Reiese din acest grafic faptul că o situaţie generală bună o are transportul public

şi alimentarea cu apă care au beneficiat de oportunităţile apărute (finanţări,

semnarea de contracte de concesionare etc).

25

8.1.17. Concluziile generale ale analizei SWOT

Figura 9.2 Harta SWOT a tuturor factorilor care pot afecta dezvoltarea în perspectivă a oraşului Mediaş din punct de vedere energetic

Din analiza globală efectuată asupra tuturor factorilor care pot afecta dezvoltarea

în perspectivă a oraşului Mediaş din punct de vedere energetic, se poate trage

concluzia că majoritatea lor se află în prezent pe un trend favorabil. Municipiul

are o poziţie geo-strategică bună, este un centru industrial, comercial şi turistic.

Chiar dacă industria a cunoscut o perioadă de recul, premizele de revigorare au

început să se manifeste, ceea ce va influenţa favorabil toate sectoarele de

activitate, în special serviciile şi infrastructura. Totuşi, din perspectiva autorităţilor

locale, trebuie acordată o mare atenţie modului în care este gestionat patrimoniul

public, în scopul de a se asigura toate condiţiile necesare unei protecţii

corespunzătoare a mediului, unei utilizări eficiente şi economice a energiei,

existenţei unei pieţe locale competiţională şi a unor servicii publice locale sigure

şi competitive. În acest sens, o importanţă prioritară o are crearea structurii care

să gestioneze cu competenţă toate aceste aspecte, având la bază deciziile

26

Consiliul Local şi Stategia Energetică Locală.

8.2. Analiza factorilor interesaţi Pentru a asigura implicarea factorilor-cheie interesaţi în dezvoltarea Strategiei

energetice a Municipiului Mediaş, pentru a aprecia efectele pozitive ale

implementării Strategiei asupra lor şi pentru a dezvolta o strategie de comunicare

cu aceştia, Consultantul a utilizat o tehnică de analiză specifică.

Rezultatele obţinute ca urmare a efectuării analizei urmăresc canalizarea

strategiei de comunicare ce trebuie dezvoltată pentru atragerea de sprijin în

scopul implementării Strategiei Energetice a Municipiului Mediaş fără sincope

majore, prin:

- utilizarea opiniei celor mai importanţi factori interesaţi în scopul de a elabora

încă din etapele preliminare, cea mai bună variantă a proiectului şi pentru a-i

asigura condiţiile de calitate necesare;

- identificarea celor mai puternici factori de influenţă care pot contribui la

asigurarea succesului proiectului;

- stabilirea celor mai potrivite modalităţi de comunicare cu factorii interesaţi, în

concordanţă cu propriile lor obiective, încă de la începutul proiectului, pentru

a se asigura sprijinul lor activ pe perioada derulării, pe baza înţelegerii

problematicii abordate;

- familiarizarea cu cerinţele specifice ale factorilor interesaţi şi integrarea lor în

proiect.

Pentru a realiza aceste obiective, este necesar să fie evaluate aspectele legate

de gradul de implicare al fiecărui factor în proiect, nivelul de sprijin şi efectele

activităţii lor asupra proiectului.

Suplimentar, având în vedere faptul că specificul proiectului de elaborare a

Strategiei energetice a municipiului Mediaş constă în afectarea şi totodată

27

implicarea publicului în tot procesul decizional aferent implementării, trebuie să

se ţină cont şi de cadrul legal în vigoare referitor la acest subiect. Relevante în

acest sens sunt Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes

public şi Legea nr. 233/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a

petiţiilor.

Matricea factorilor interesaţi elaborată pentru prezentul proiect este prezentată

mai jos sub formă tabelară. Factorii interesaţi au fost grupaţi în trei categorii, şi

anume:

- Factori primari interesaţi implicaţi – care sunt direct afectaţi de proiect;

- Factori secundari interesaţi implicaţi – care sunt indirect afectaţi de

proiect;

- Factori interesaţi implicaţi – care sunt implicaţi direct în proiect însă nu

sunt afectaţi de efectele proiectului.

În matrice au fost evaluate interesul fiecărui factor implicat în derularea

Strategiei, impactul - pozitiv sau negativ - al implementării Strategiei asupra

activităţii şi confortului fiecăruia dintre ei precum şi importanţa lor pentru proiect

dar, şi influenţa lor (puterea de decizie) pentru asigurarea succesului Strategiei.

Tabelul 9.1 Factorii implicati în derularea Strategiei asupra activităţii şi confortului fiecăruia dintre ei precum şi importanţa lor pentru proiect Modul de implicare

Putere de decizie

Interes

Factori Primari interesaţi implicaţi Consiliul

Local al Municipiului Mediaş

□ Decizia privind aprobarea Strategiei pe termen scurt, mediu şi lung de dezvoltare eficientă din punct de vedere energetic a municipiului si promovarea resurselor regenerabile □ Acordarea de prioritate a problemelor legate de calitatea serviciilor publice urbane □ Încadrarea investiţiilor aferente Strategiei în bugetul local

4,75

4,75

28

Primăria

Municipiului Mediaş

� Identificarea măsurilor urgente pentru îmbunătăţirea serviciilor publice � Asigurarea utilităţilor pentru un mediu de afaceri prosper � Implementarea Strategiei � Monitorizarea efectelor implementării Strategiei � Rezolvarea problemelor legate de sistemul de tarifare al serviciilor publice � Elaborarea de seturi de condiţii minimale pentru realizarea investiţiilor private (cerinţe de calitate, siguranţă, impact asupra mediului şi sănătăţii publice etc.) � Promovarea proiectelor serviciilor publice locale � Iniţiator de măsuri pentru îmbunătăţirea calităţii serviciilor publice

3,75 3,75

Primarul Municipiului Mediaş

� Decizia privind aplicarea Strategiei energetice a municipiului � Sprijin politic la elaborarea şi implementarea strategiei � Înţelegerea problemelor specifice � Capacitatea de a atrage investitori

4 4,75

Serviciul Public de Management energetic

� Evaluarea problemelor locale de energie şi mediu � Promovarea obiectivelor Strategiei Energetice Locale în cadrul comunităţii locale � Elaborează strategia de comunicare cu factorii interesaţi � Promovarea iniţiativelor legate de utilizarea eficientă

4 4,75

Consiliul Judeţean Sibiu

Acordarea de prioritate problemelor legate de alimentarea cu apă � Acordarea de prioritate problemelor legate de protecţia mediului � Realizarea programului de investiţii aferent

4,25 4,5

Serviciul APA TARNAVEI MARI

� Soluţionarea problemelor tehnice ale sistemului de alimentare cu apă şi canalizare � Implementarea activităţilor specifice din Strategie

3 2,75

29

� Know-how necesar pentru implementare � Protecţia mediului afectat de activităţile sale � Reducerea consumurilor de energie aferente activităţilor sale

S.C. Luxen LIGHTING S.A. operator pentru servicii de iluminat public

� Soluţionarea problemelor tehnice ale serviciului de iluminat � Implementarea activităţilor specifice din Strategie � Know-how necesar pentru implementare � Protecţia mediului afectat de activităţile sale � Reducerea consumurilor de energie aferentă serviciului de iluminat public

2,25 2,75

Serviciul public de salubritate

� Soluţionarea problemelor tehnice ale serviciului de salubrizare � Implementarea activităţilor specifice din Strategie � Know-how necesar pentru implementare � Protecţia mediului afectat de activităţile sale � Reducerea consumurilor de energie aferente activităţilor sale

2,5 2,75

SC MEDITUR SA

Soluţionarea problemelor tehnice ale sistemului de transport public urban � Implementarea activităţilor specifice din Strategie � Know-how necesar pentru implementare � Protecţia mediului afectat de activităţile sale � Reducerea consumurilor de energie aferente activităţilor sale

3 3,25

Populaţia municipiului Mediaş

� Suportabilitatea tarifelor � Suportabilitatea taxelor locale � Cerinţe mai mari de calitate a serviciilor şi de confort � Impozitarea diferentiata pe clasa energetica si energiile regenerabila folosite

1 4

Comunitatea locală de

� Cerinţe mai mari de calitate a serviciilor şi de confort � Atragerea investitorilor străini

1,75 2

30

afaceri

Factori secundari interesaţi implicaţi Organisme

centrale (Ministere)

□ Modificarea si completarea cadrului legislativ

□ Elaborarea de programe de finanţare □ Acordarea de avize, autorizaţii

3,5 3,75

Autorităţi de reglementare

□ Modificarea reglementărilor legate de sistemul de tarifare al serviciilor publice

□ Modificarea reglementărilor legate de monitorizarea contractelor de concesiune

□ Modificarea reglementărilor legate de indicatorii de calitate a serviciilor publice

3,5 2

IFI, Banci, Fonduri de investiţii

□ Acordarea unor credite pentru investiţii în infrastructura municipală

□ Condiţionalităţi conexe 2,5 2,75

Investitori privaţi

□ Perspective pentru construcţia de zone rezidenţiale noi, unităţi de producţie, centre comerciale, investiţii în turism

□ Facilităţi disponibile pe plan local □ Restricţii existente pe plan local (preţuri,

taxe, protecţia mediului etc.)

2,25 4

Furnizori, distribuitori de energie electrică

□ Coordonarea activităţilor de modernizare a sistemului de distribuţie a energiei electrice cu Planul de acţiuni al Strategiei energetice locale

□ Preluarea în sistemul electroenergetic al energiei electrice produsă în sursele locale

□ Colaborare în scopul identificării soluţiilor de producere a energiei din surse locale neconvenţionale (regenerabile)

□ Investiţii în modernizarea reţelelor de distribuţie

2 3,75

Furnizor de gaze naturale

□ Coordonarea activităţilor de modernizare a sistemului de distribuţie a gazelor naturale cu Planul de acţiuni al Strategiei energetice locale

2 3,75

ESCO – Firme de servicii de performanta energetica

□ negocierea contractelor de furnizare a gazelor naturale si a energie electrice in numele Primariei Mediaş cu furnizorii de utilitati.

□ cerinte privind utilizarea instrumentelor financiare pentru economii de energie, inclusiv contractele de performanta energetica care prevad furnizarea de economii de energie masurabile si predeterminate

2 3,75

Factori interesaţi implicaţi

31

Firme de consultanţă şi inginerie

□ Obţinerea de contracte de consultanţă (inclusiv pregătirea aplicaţiilor pentru obţinerea finanţării)

□ Obţinerea de contracte de proiectare □ Obţinerea de referinţe bune

3 2

Contractanţ, subcontractanţi de lucrări de execuţie

□ Obţinerea de contracte □ Obţinerea de referinţe bune □ Respectarea calităţii lucrărilor □ Respectarea termenelor de execuţie

0,5 3,5

Furnizori de echipamente

□ Vânzarea de produse, echipamente energetice nepoluante, tehnologii avansate, performante

□ Obţinerea de referinţe bune

2 3,75

Rezultatele obţinute demonstrează faptul că impactul general al implementării

Strategiei energetice locale asupra tuturor factorilor interesaţi este unul pozitiv.

Cu toate acestea, pentru fiecare etapă a implementării Strategiei este necesară

refacerea analizei cu evaluarea efectelor pozitive şi negative asupra factorilor

direct implicaţi. Analiza poate fi completată în unele situaţii şi cu anchete sociale

şi cu organizarea de seminarii de lucru pentru culegerea de informaţii detaliate

despre opiniile beneficiarilor direcţi şi pentru furnizarea de informaţii corecte

despre obiectivele urmărite de autoritatea publică locală.

Reprezentarea grafică a rezultatelor analizei este redată în figura de mai jos.

32

Primăria Municipiului Medias

Compania APA TARNAVEI MARI

SC MEDITUR SA

Populatia municipiului Medias

Comunitatea de afaceri locala

Comisia UE

Consiliul Local al Municipiului Medias

Serviciul de management energetic

Consiliul Judetean Sibiu

SC LUXTEN SA

Serviciul public de salubritate

0

0.5

1

1.5

2

2.5

3

3.5

4

4.5

5

0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5 4 4.5 5

Factori influenti

Factorisecundari Factori de sprijin

Factori cheie

Figura 9.3. Analiza factorilor implicaţi

Pentru a se asigura sprijinul autorităţilor centrale identificate în analiză, este

necesară cunoaşterea detaliată a atribuţiilor acestora şi organizării unui flux

continuu de informaţii către factorii de decizie. Problemele care pot constitui

bariere în implementarea Strategiei şi care pot fi rezolvate de acestea, vor fi

prezentate în cadrul unor întâlniri directe organizate în scopul identificării

soluţiilor posibile.

Este necesară de asemenea cunoaşterea oportunităţilor de finanţare existente

pe piaţa internă dar şi externă, împreună cu modalităţile specifice de pregătire a

aplicaţiilor, termene, condiţii de eligibilitate şi pregătirea din timp a unui portofoliu

de obiective pentru care se poate obţine finanţare.

Toate aceste activităţi fac parte din Strategia de comunicare, informare şi

publicitate care trebuie elaborată şi derulată simultan cu implementarea fiecărei

etape a Strategiei energetice locale, în scopul de a se asigura pe de o parte, un

33

flux constant de informaţii corecte către toţi factorii interesaţi, dar şi sprijinul

factorilor politici influenţi la nivel local şi central, prin organizarea unei activităţi

puternice de lobby.

8.3. Campanii de informare

Autorităţile publice locale trebuie să iniţieze campanii de informare periodice în

mass-media locală sau prin mijloce adresate direct consumatorului final (broşuri,

flyere, web-site, comunicate de presă, interviuri televizate, info-chioşcuri etc.)

prin care să transmită acestuia mesaje legate de:

- performanţele serviciilor de interes general local, aflate în gestiunea lor

directă sau indirectă: profit/pierdere, investiţii efectuate, diversificarea gamei de

servicii oferite etc.;

- acţiunile întreprinse privind reducerea pierderilor prin reţelele de

infrastructură edilitară şi efectele lor;

- măsurile de creştere a eficienţei energetice implementate de operatorii

serviciilor de interes general local şi efectele lor;

- costurile şi performanţele tehnice ale unor tipuri de echipamente

recomandate pentru creşterea eficienţei alimentării cu energie la utilizatorii finali;

- măsurile de utilizare a resurselor regenerabile implementate de operatorii

serviciilor de interes general local şi efectele lor;

- analize comparative privind costurile reale ale diverselor tipuri de utilităţi

existente în oraş: energie termică (încălzire individuală, la nivel de scară, bloc,

centralizată), energie electrică, alimentare cu apă şi canalizare, gaze naturale,

salubrizare etc.;

- informaţii diverse de interes public (transportul în comun urban, serviciile

de salubrizare etc).

34

Campaniile trebuie sa fie gestionate de Serviciul Public de Management

energetic si de firmele ofertante de servicii de performanta energetica, cu

operatorii şi cu alte organizaţii implicate în managementul energetic local: agenţii

ale autorităţilor naţionale (ANRE, ANRSC, ARD etc.).

35

9. SCENARII ALE DEZVOLTARII ENERGETICE A MUNICIPIULUI MEDIAŞ

9.1. Premizele evoluţiei consumurilor de energie pe tipuri de consumatori

9.1.1. Evoluţia numărului de unităţi locative

Conform datelor statistice, numărul de unităţi locative în municipiul Mediaş a

fost în anul 2002 de 20.487, din care: 8.599 case individuale şi 11.888

apartamente.

La data elaborării studiului, la nivelul municipiului există o cerere de circa 622

locuinţe adresata Primariei Municipiului Mediaş. Cu aceste date de bază, au fost

considerate două ipoteze pentru evoluţia pe termen lung (2018) a numărului de

unităţi locative:

- având în vedere creşterea economică şi amplasamentul geo-strategic al

municipiului Mediaş, s-a considerat că suplimentar faţă de necesarul înregistrat

în 2008, până în anul 2018 vor mai fi construite încă 2.000 de unităţi locative noi;

- a doua ipoteză a constat în considerarea unei creşteri anuale medii a

numărului de locuinţe în următorii 10 ani. În plus, această creştere a fost

repartizată uniform între locuinţele individuale şi apartamentele care urmează să

fie amplasate în clădiri colective (vile, blocuri).

36

9.1.2. Evoluţia consumului casnic de energie electrică

Evaluarea consumului de energie electrică în locuinţele individuale şi

apartamente s-a făcut considerând următoarele valori:

-913 kWh pe an pentru o casă individuală şi

-1306 kWh pe an pentru un apartament de bloc.

Odată cu intrarea în Uniunea Europeană, România a avut o creştere economică

deosebită, iar populaţia şi-a dezvoltat standardul de confort, constând şi în

creşterea utilizării de aparate şi echipamente electro-casnice. Din acest motiv, a

existat o creştere anuală cu 5% a consumului casnic de energie electrică, care

apreciem că se va menţine şi în următorii ani cel puţin la un nivel de 50% (adică

o creştere a consumului de energie electrică pentru perioada 2008 – 2018 de cca

2%).

Am realizat un al doilea scenariu pesimist prin care introducem ipoteza : de

reducere a consumului de energie, urmare a crizei economice care se

prefigurează în viitor şi care va determina reducerea consumului de energie cu

1% în fiecare din următorii 5 ani.

37

Consumul de energie electrica in sectorul casnic (kWh)

20,000

22,000

24,000

26,000

28,000

30,000

32,000

34,000

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

Scenariul optimist Scenariul mediu Scenariul pesimist

Figura 9.4. Previziuni privind consumul de energie electrică în sectorul casnic

9.1.3. Evoluţia consumului casnic de gaze naturale Pentru evaluarea necesarului de gaz natural necesar pentru consum casnic, au

fost luate în considerare următoarele locuinţele cu centrală termică proprie. S-au

considerat două tipuri de consum, în funcţie de anotimp. În sezonul de încălzire

(233 zile/an), s-a considerat un consum mediu lunar de 165 Nmc de gaze

naturale, pentru gătit, încălzire şi pentru prepararea de apă caldă de consum. În

timpul verii (8280 ore/an), gazul natural va fi folosit numai pentru prepararea apei

calde şi pentru gătit, consumul mediu lunar estimat fiind de 60 Nmc pe locuinţă.

Pentru aceste situaţii s-a considerat că toţi consumatorii sunt racordaţi la

sistemul de distribuţie a gazelor naturale.

Astăzi, în municipiul Mediaş nu există încălzire cu lemne, in mod continuu. De

38

aceea, nu a fost luată în considerare în calcule această opţiune.

În graficele de mai jos sunt prezentate evoluţiile consumului de gaz natural în

cele trei scenarii de evoluţie a pieţei considerate.

Consumul de gaze naturale in sectorul casnic (mii mc)

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000

16000

18000

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

Scenariul pesimist Scenariul mediu Scenariul optimist Figura 9.5. Previziuni privind consumul de gaze naturale în sectorul casnic

Am realizat trei scenari:

- scenariul optimist care ia in considerare creşterea numărului de imobile

care vot fi izolate şi respectiv li se vor schimba sistemul de încălzire cu

unul mai performant, la care se va adăuga reducerea consumului de

energie ca urmare a creşterii preţului gazelor naturale şi a apariţiei crizei

economice. Apreciem ca această situaţie poate să determine o reducere

a consumului de gaze naturale anual cu cca 1%.

- scenariul pesimist prin care introducem ipoteza de reducere a ritmului de

izolare atât a locuinţelor vechi cât şi a celor noi care urmează a se

construi şi care va determina o creştere a consumului de gaze naturale

39

cu 1%.

- scenariul mediu care i-a în considerare menţinerea trendului actual de

consum suplimentat doar prin creşterea numărului de imobile noi

racordate la sistemul de distribuţie gaze naturale

9.1.4. Evoluţia numărului de unităţi locative care vor folosi surse alternative

În momentul de faţă numărul unităţilor locative care folosesc energie alternativă

este foarte mic, datorită în special neîncrederii populaţiei în aceste sisteme de

încălzire, dar şi a costurilor de investiţie mult mai ridicate.

Legislaţia promovată în cursul anului 2008, cu caracter stimulativ (Legea 220/2008, Ordin nr. 1.339/2008 al Ministrului Mediului şi Dezvoltării Durabile pentru aprobarea Ghidului de finanţare a Programului de înlocuire sau completare a sistemelor clasice de încălzire cu sisteme care utilizează energie solară, energie geotermală şi energie eoliană ori alte sisteme care conduc la îmbunătăţirea calităţii aerului, apei şi solului, dar şi restrictiv (Ordonanţa 22/2008, Legea 372/2005), dacă este susţinută corespunzător la nivelul administraţiei centrale, dar mai ales la nivelul administraţiei locale prin: dezvoltarea rolului municipalităţii ca iniţiator de regulamente de eficienţă energetică şi de promovare a resurselor alternative şi ca factor motivator.

Scenariile considerate:

- scenariul pesimist – i-a în considerare informarea fiecărei persoane

privind eficienţa energetică a locuinţelor şi avantajele folosirii surselor alternative;

- scenariul optimist – prevede o implicarea activă a municipalităţii prin

lansarea unor proiecte pilot de eficienţă energetică şi de folosire a resurselor

alternative pe raza municipiului, dezvoltarea unor Centre de Informare

Energetică în care să se promoveze aceste sisteme, crearea unui cadrul

legislativ stimulativ (impozite diferenţiate pe clase energetice ale clădirilor, taxe

pe poluarea atmosferei cu noxe, obligaţiuni municipale de energie verde,

subvenţii pentru izolarea imobilelor şi/sau folosirea energie regenerabile,

40

dezvoltarea unor programe cu carcater social, prin creşterea nivelului de trai prin

eficienţă energetică, concursuri cu premii: “Casa verde”, “Casa pasivă”, crearea

unui cadru economic propice lansarea de avantaje economice – pentru

dezvoltarea firmelor de tip ESCO cu obiect de activitate eficienţa în clădiriile

rezidenţiale)

Ponderea surselor regenerabile potentiale in sectorul casnic (mii mc)

-30%

-20%

-10%

0%

10%

20%

30%

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

Scenariul pesimist Scenariul mediu Scenariul optimist

Figura 9.6. Previziuni privind ponderea surselor de energie regenerabilă în sectorul casnic

9.1.5. Evoluţia pieţei de energie termică

In Municipiul Mediaş nu se mai poate vorbi de o piaţă de energie termică odată

cu dezafectarea sistemului centralizat de furnizare a energiei termice. Cu toate

acestea având în vedere:

41

- tendinţele evidente la nivelul ţărilor din Uniunea Europeană de a încuraja

cogenerarea ca fiind cea mai eficientă soluţie de producere a energiei şi cea mai

puţin poluantă, tendinţe la care se conformează şi ţara noastră;

- îmbunătăţirii cadrului legislativ care va favoriza încălzirea prin sisteme

centralizate şi va preciza şi resursele financiare alocate pentru modernizarea lor;

- creşterii interesului factorilor locali de decizie locali faţă de sistemul

centralizat de încălzire;

- creşterii interesului manifestat de diverşi investitori privaţi în „afacerea” pe

care o reprezintă producerea de energie electrică;

- creşterii preţului gazelor naturale şi menţinerii preţului combustibilului solid

aproximativ constant;

In Municipiul Mediaş se apreciaza ca exista posibilitatea dezvoltarii unor sisteme

de producerea a energie termice cel mult la nivelul unor grupuri de blocuri si/sau

case.

Deşi nu există nici un scenariu în acest sens la Mediaş, merită analizate

următoarele situaţii care ar putea să determine dezvoltarea în viitor a unor

posibile reţele de termoficare:

- valorificarea deşeurilor menajere prin incinerarea acestora şi folosirea

gazelor arse la producerea de energie electrică şi termică (avantajele conferite

de Legea 220/2008, Ordinul nr. 1.339/2008 al Ministrului Mediului şi Dezvoltării

Durabile);

- plasarea Municipiului Mediaş în apropiereaa unor importante zăcăminte

de gaze naturale, aflate în stadiu de semiepuizare şi care urmare a scăderii

presiunii de exploatare nu mai pot fi folosite pentru a alimenta consumatori aflaţi

la distanţe mari, putând fi folosite pentru producerea de energie electrică prin

amplasarea unor turbine de gaze, rezultând astfel un debuşeu mare de energie

termică.

42

9.1.6. Evoluţia cererii de energie primara Consumul de energie primară în viitor ar putea să urmeze unul dintre

următoarele trei scenarii:

- scenariul optimist – în care Consiliul Local să-şi însuşească viziunea

prezentată în prezenta Strategie, şi care v-a determina o reducere

semnificativă a energiei prin măsuri importante de management

energetic şi utilizarea surselor alternative de energie;

- scenariul pesimist – care va urma trendul prezent al consumului şi

întâmplătoare a surselor alternative de energie;

- scenariul mediu în care se vor aplica doar o parte din potenţialele măsuri

cuprinse în prezenta lucrare.

0

5,000

10,000

15,000

20,000

25,000

30,000

35,000

40,000

45,000

50,000

Cos

um d

e en

ergi

e m

ii to

e

Energie electrica Gaze naturale Produse petroliere ReesReegenerabile Total

Scenariul Optimist

200820132018

Figura 9.7. Previziuni privind consumul de energie primară în scenariul

optimist

43

0

5,000

10,000

15,000

20,000

25,000

30,000

35,000

40,000

45,000

50,000


Scenariul mediu (mii toe)

200820132018


mediu

0

10,000

20,000

30,000

40,000

50,000

60,000


Scenariul pesimist (mii toe)

200820132018


pesimist

44

30,000

35,000

40,000

45,000

50,000

55,000

Optimist Mediu Pesimist

Consumul previzionat de energie primara (mii toe)

200820132018

Figura 9.10. Previziuni privind consumul de energie primară în cele trei

scenarii: optimist, mediu şi pesimist

1,800

2,000

2,200

2,400

2,600

2,800

3,000

3,200

3,400

3,600

3,800


Scenarii de consum energie primara in serviciile publice (mii toe)

200820132018

Figura 9.11. Previziuni privind consumul de energie primară în serviciile

publice

45

9.1.7. Evoluţia necesarului de energie electrică pentru serviciile publice din Municipiul Mediaş

Societatea APA TARNAVEI MARI. Captarea, tratarea distribuţia şi epurarea

apei în Municipiul Mediaş sunt gestionate de Societatea APA TARNAVEI MARI

societate comerciala care are ca actionari Consiliile locale ale mai multor

localitatii.

În prezent, Societatea derulează un program cu finantare internationala. În

cadrul acestui proiect, s-a beneficiat de asistenţă UE prin următoarele programe:

• Asistenţă instituţională prin ISPA 2003/RO/16/P/PA/012

• Asistenţă tehnică prin ISPA 2003/RO/16/P/PA/013-05

• Asistenţă tehnică pentru consolidarea instituţională a viitorilor beneficiari ai

programelor finanţate de UE – FOPIP II.

Proiectul însumează investiţii de cca. 100 milioane euro care vor demara la

sfârşitul anului curent. Aceasta înseamnă că din 2013, locuitorii acestei regiuni

vor avea apă potabilă şi canalizare la standarde europene.

Prognoza consumului de energie electrică pe perioada de timp acoperită de

Strategia Energetică locală porneşte de la considerentul că, pe perioada de

execuţie a lucrărilor necesare acestei investiţii, necesarul de energie electrică va

creşte.

Conform statisticilor, populaţia municipiului va scadea. Aceasta situatie si

contorizarea pe scară largă a apei furnizate consumul mediu de apă va tinde să

scadă.

Oraşul Mediaş va înregistra o puternică dezvoltare economică, ceea ce va

conduce la extinderea sistemului de alimentare cu apă, deci la creşterea cantităţii

de energie electrică pentru pompare. În prezent, persoanele fizice consumă circa

48% din apa livrată de Companie, iar societăţile comerciale 52%. În viitor sunt

46

premize pentru o inversare lentă a acestor procente, ceea ce va echilibra cele

două tendinţe: de scădere a consumului – pentru populaţie şi de creştere a

consumului – pentru agenţi economici.

Serviciul de iluminat public este realizat de către operatorul Luxten Lighting

Company. Contractul a fost semnat pe o perioadă de 10 ani, începând cu anul

2002.

S-a considerat că eficienţa în sistemul de iluminat public poate să crească cu

25% faţă de sistemul actual. În plus, a fost luată în considerare dezvoltarea

urbană, adică o creştere a ariei acoperite de sistemul de iluminat public.

Cu aceste ipoteze, profilul consumului de energie electrică a serviciului de

iluminat public este prezentat în graficul de mai jos.

100

110

120

130

140

150

160

170

180

190


Potentialul consumului de energie pentru iluminat (mii toe)

200820132018

Figura 9.12. Previziuni privind consumul de energie primară în iluminatul

public

47

Transportul public local. Energia electrică utilizată de SC MEDITUR SA

Mediaş este în principal consumată pentru:

1) transport cu troleibuze: unul dintre obiectivele municipiului Mediaş este acela

de a îmbunătăţi serviciul de transport public, în mod special prin creşterea

ratei de succesiune a troleibuzelor. Din acest motiv, a fost luată în

considerare o creştere de 2% a consumului anual de energie electrică în

primii doi ani. După acest interval, datorită vechimii parcului de troleibuze, a

fost considerată o reducere a eficienţei cu 0,1% pe an pană in 2018;

2) consumul propriu: având în vedere dezvoltarea municipiului, se poate

prevedea şi creşterea activităţii SC MEDITUR SA Mediaş . Din acest motiv, a

fost considerată o creştere de 1% pe an pentru consumul serviciilor interne

ale SC MEDITUR SA Mediaş .

Consumul de combustibil al SC MEDITUR SA Mediaş este în prezent alocat

parcului de autobuze.

48

250

270

290

310

330

350

370

390


Servicii de transport public (mii toe)

200820132018

Figura 9.13. Previziuni privind consumul de energie primară în serviciile publice de transport în comun

9.2. Analiza evoluţiei nivelului emisiilor

Estimarea evoluţiei emisiilor de gaze cu efect de seră din municipiul Mediaş s-a

efectuat după considerarea consumului de combustibil al serviciilor de

administrare a domeniului public şi al serviciilor publice aflate sub autoritatea

Consiliul Local şi după, s-au făcut unele ipoteze referitoare la evoluţia probabilă a

consumului de energie urbana în următorii 10 ani. Anul de referinţă pentru

efectuarea calculelor este anul 2007 pentru care s-au primit date relevante de la

consumatorii amintiţi.

49

a. Indici specifici de calcul pentru determinarea emisiilor

Evaluarea nivelului emisiilor s-a realizat în funcţie de consumul de energie şi

combustibil necesar pentru desfăşurarea serviciilor publice şi pentru activităţile

de administrare a domeniului public din oraşul Mediaş şi în funcţie de tipul

combustibilului utilizat de noile echipamente cu care vor fi dotaţi operatorii.

Tabelul de mai jos prezintă relaţiile de calcul folosite pentru determinarea

emisiilor în funcţie de consum – în grame.

Tabelul 9.2.Rrelaţii de calcul folosite pentru determinarea emisiilor în funcţie de consum

Tip de emisii Gaze naturale (g/Nmc)

Benzina (g/l) Motorina (g/l)

CH4 0.037 0.2273 0.0605

NO2 0.035 0.3358 0.2

CO2 1891.00 2360 2730

CO2e* 1902.63 2469 2793 *CO2e = dioxid de carbon echivalent.

50

60,000

70,000

80,000

90,000

100,000

110,000

120,000

130,000


Emisii de CO2 echivalent (t CO2)

200820132018

Figura 9.14. Previziuni privind emisii de CO2 echivalent pentru energie

primară previzionată a se consuma în România

1.00

1.20

1.40

1.60

1.80

2.00

2.20

2.40


Emisii de NO2 (t NO2)

200820132018

Figura 9.15. Previziuni privind emisii de NO2 echivalent pentru energie

primară previzionată a se consuma în România

51

b. Emisii raportate la călător şi kilometru Eficacitatea diferitelor moduri de transport public, în ceea ce priveşte emisiile

poluante, arată diferenţe substanţiale: un călător care utilizează autoturismul

personal va produce în medie emisii de 2 ori mai mult CO2, de 25 ori mai mult

CO şi mai multe hidrocarburi emise pe km decât dacă ar lua autobuzul (conform

tabelului de mai jos). Aceste valori sunt accentuate pe durata orei de vârf, unde

coeficienţii de încărcare ai mijloacelor de transport în comun sunt mai mari.

Tabelul 9.3.Emisiile poluante a diferitelor autoturisme în funcţie de mediul în care îşi desfăşoară activitatea Mod de

transport CO2

(g/căl.km) CO (g/căl.km)

COV (g/căl.km)

NOx

(g/căl.km) Particule (g/căl.km)

urban autoturisme 164,6 8,41 0,97 0,86 0,04 autobuze 80,5 0,34 0,09 1,15 0,05

autoturisme 77,7 1,68 0,20 0,58 0,02 interurban

autocare 58 0,12 0,05 0,64 0,03 c. Emisii pe tip de combustibil

Graficul de mai jos reprezintă rata de creştere a emisiilor de gaze cu efect de

seră între anii 2008 şi 2018, in cazul pesimist datorită creşterii consumului de

benzină şi motorină al serviciilor publice locale.

In cadrul scenariului optimist se prezinta o scadere a emisiilor de noxe urmare a

masurilor de crestere a eficientei energetice si a utilizarii resurselor regenerabile.

52

0

1,000

2,000

3,000

4,000

5,000

6,000

7,000

8,000

9,000


Emisiile de CO2 echivalent in activitatile serviciilor publice (t CO2)

200820132018

Figura 9.16. Previziuni privind emisii de CO2 echivalent pentru energie primară previzionată a se consuma în serviciile publice din Municipiul

Mediaş

0.000

0.020

0.040

0.060

0.080

0.100

0.120

0.140

0.160

0.180


Emisiile de NO2 in activitatile serviciilor publice (t NO2)

200820132018

Figura 9.17. Previziuni privind emisii de NO2 pentru energie primară previzionată a se consuma în serviciile publice din Municipiul Mediaş

53

9.3. Scenarii de reducere a consumului de energie în clădirile publice şi clădirile private

Din toate analizele efectuate pe baza instrumentelor aflate la dispoziţia

consultantului (analiza SWOT, Analiza factorilor interesaţi, Analiza evoluţiei

nivelului emisiilor), a rezultat în mod clar că exista necesitatea reducerii

consumului de energie în sectorul cladirilor publice si a celor private. Din acest

motiv, Consultantul a considerat oportună extinderea analizelor cu o evaluare a

fezabilităţii reducerii consumului de energie în cele trei soluţii tehnice considerate

pentru Scenariul 1 – optimist, Scenariul 2 – moderat şi Scenariul 3 – constant.

Această analiză are scopul de a furniza informaţii suplimentare, necesare

stabilirii direcţiilor de dezvoltare ale Strategiei Energetice locale.

Pe baza Programului de investiţii minimal al Primarie Mediaş, în perioada 2008-

2012, a portofoliului de proiecte incluse în strategia investiţională a acestuia şi pe

experienţa Consultantului au fost analizate următoarele direcţii de dezvoltare

posibile pentru sistemul centralizat de alimentare cu căldură existent în

municipiul Mediaş .

9.3.1. Obiectele analizei

Cladirile publice

Din analiza datelor puse la dispoziţie de Primaria Mediaş au fost identificate ca

prioritare, următoarele obiective de investiţii:

- auditarea energetică a clădirilor;

- studii de soluţie pentru dotarea clădirilor cu echipamente care folosesc energie

regenerabilă;

- reabilitarea termotehnică a clădirilor

- montarea instalaţiilor care folosesc energia regenerabilă.

Beneficii estimate:

54

- reducerea pierderilor de energie termică;

- reducerea cheltuielilor cu utilităţile;

- reducerea cheltuielilor de întreţinere şi reparaţii;

- evitarea costului reparaţiilor capitale.

Acest proiect va fi numit în continuare Proiect Clădirea verde.

Gradinite,scoli si licee

Din analiza datelor puse la dispoziţie de Primăria Mediaş au fost identificate ca




regenerabilă;



Beneficii estimate:





Acest proiect va fi numit în continuare Proiect Şcoala verde.

Spitale, policlinici şi alte instituţii sanitare


55




regenerabilă;



Beneficii estimate:





Acest proiect va fi numit în continuare Proiect Spitalul verde.

Locuinţe sociale Din analiza datelor puse la dispoziţie de Primăria Mediaş au fost identificate ca




regenerabilă;



Beneficii estimate:





56

Acest proiect va fi numit în continuare Proiect Locuinţa verde.

Cinematografe, Săli de spectacol, sala sporturilor şi alte săli





regenerabilă;



Beneficii estimate:





Acest proiect va fi numit în continuare Proiect Sala verde.

10. POLITICA ENERGETICĂ LOCALĂ

10.1. Misiune şi viziune energetică

În procesul de elaborare a unei strategii energetice locale, o etapă importantă

constă în elaborarea unei viziuni pe termen lung care să definească evoluţia

57

viitoare a comunităţii, ţinta spre care se va orienta întregul proces de planificare

energetică pe termen lung.

- Misiunea municipiului: reflectă rolul autorităţilor locale în contextul

energetic local;

- Viziunea municipiului: modalităţile prin care comunitatea locală îşi va

îndeplini misiunea asumată;

- Obiectivele municipiului pe termen mediu şi lung necesare pentru

punerea în practică a viziunii definite.

Misiunea municipiului este aceea de crestere a eficientei energetice si utilizare a

resurselor alternative pe principiul dezvoltarii durabile.

Viziunea municipiului trebuie să pornească de la misiunea asumată şi să

definească acţiunile necesare pentru a câştiga încrederea consumatorului local

de energie, păstrând în permanenţă grija faţă de mediul ambiant

Obiectivele municipiului se referă la:

- realizarea investiţiilor necesare pentru respectarea criteriilor de

performanţă ale serviciilor;

- realizarea investiţiilor necesare pentru promovarea măsurilor de eficienţă

energetică la cladirile si în instalaţiile aferente acestora de pe cuprinsul

Municipiului Mediaş;

- realizarea investiţiilor necesare pentru utilizarea resurselor energetice

regenerabile locale;

- implementarea unui sistem de management si performanta energetica in

Municipiul Mediaş (servicii publice, cetateni si societati comerciale);

- dezvoltarea unor mecanisme specifice de promovare a eficientei

energetice si a utilizarii resurselor regenerabile prin metode stimulative sau

58

imperative;

- reglementari locale pentru promovarea eficientei energetice si a utilizarii

resurselor regenerabile;

- organizarea permanentă de campanii de informare a cetatenilor.

Pentru strategia energetică locală, propunem adaptarea aceastei viziuni în

conformitate cu desenul următor:

Misiunea Creştere a eficienţei

energetice şi utilizarea resurselor alternative pe

principiul dezvoltării durabile

Viziunea Transformarea municipiului

Mediaş în oraşul cu eficienţa energetică cea mai ridicată din România

Crearea unui climat care să încurajeze dezvoltarea serviciilor publice locale la standarde înalte de

eficienţă energetică, pentru susţinerea dezvoltării economico-sociale a municipiului

Implementarea priorităţilor strategice ale serviciilor

energetice locale, în condiţiile unei Planificări Integrate a Resurselor

Implementarea unui sistem de management şi performanţă energetică în Municipiul Mediaş

Dezvoltarea unor mecanisme specifice de promovare

a eficienţei energetice şi a utilizării resurselor regenerabile prin metode stimulative sau imperative;

Obiective Generale

10.2. Principiile politicii energetice locale pe termen mediu (10 ani) Strategia energetică locală furnizează liniile directoare pentru emiterea – de către

autorităţile publice locale – a hotărârilor legate de condiţiile locale de crestere a

eficientei energetice de către consumatorii din municipiul Mediaş şi de utilizarea

a resurselor regenerabile de energie. Toate acţiunile care se vor întreprinde şi

deciziile care vor fi luate de Consiliul Local vor trebui să fie corelate cu

obiectivele pe termen lung incluse în acest document.

59

Strategia energetică locală, prin obiectivele sale pe temen lung, contribuie la

creşterea capabilităţii departamentelor şi structurilor de execuţie aflate sub

autoritatea Consiliul Local de a gestiona problematica energetică şi, în acelaşi

timp, de a adopta o abordare flexibilă, orientată către piaţă şi către consumatorii

de energie, în scopul de a asigura dezvoltarea economică a municipiului şi de a

asigura protecţia corespunzătoare a mediului.

Recomandările şi direcţiile de acţiune cuprinse în acest document constituie un

sprijin pentru realizarea obiectivelor politicii energetice a municipiului Mediaş .

Totuşi, în viitor, pentru implementarea proiectelor specifice, este necesară

efectuarea de analize suplimentare, de detaliu. Acestea trebuie să ia în

considerare printre altele, efectele asupra costurilor energiei, siguranţa

alimentării cu energie şi diversificarea surselor de energie care alimenteaza

orasul Mediaş, protejarea stării de sănătate a locuitorilor, efectele asupra

mediului şi nu în ultimul rând, capacitatea financiară a administraţiei locale de a

le aplica.

Pe parcursul punerii în practică a Planului de acţiuni al Strategiei se poate

întâmpla ca o activitate să intre în conflict cu alta. În situaţii de acest fel, trebuie

stabilit echilibrul care să nu pună în pericol aplicarea strategiei şi a obiectivelor

comunităţii locale. Rezultatele fiecărei etape de implementare a Strategiei,

evoluţia situaţiei energetice locale, informaţiile actualizate şi condiţiile noi care ar

putea afecta derularea acţiunilor necesare, trebuie centralizate periodic şi

analizate de o structură care să aibă această responsabilitate (Serviciul Public

de Management energetic şi performanţă energetică). În cazul în care datele

iniţiale considerate s-au schimbat sau continuarea unei direcţii strategice stabilită

iniţial ar putea pune în pericol realizarea celorlalte obiective, această structură va

reacţiona şi va corecta corespunzător elementele necesare pentru continuarea

aplicării Strategiei energetice locale.

O altă cerinţă este aceea de a integra Strategia energetică împreună cu celelalte

strategii elaborate la nivel local, pentru a realiza o planificare optimă şi pentru a

60

obţine rezultate semnificative. Esenţiale pentru implementarea măsurilor sunt:

definirea în mod clar a obiectivelor, ţintelor, acceptarea responsabilităţilor şi

procedurilor pentru monitorizarea progresului, strategia de consultare a

publicului, periodicitatea revizuirilor şi modalităţile de raportare. De asemenea,

este important să se deruleze cu regularitate campanii de informare a publicului,

în conformitate cu Strategia de comunicare, elaborată pe baza rezultatelor

Analizei Factorilor Interesaţi.

Strategia energetică se prezintă în detaliu în anexele 1 – 9.

10.3. Posibilităţi de atragere a surselor de finanţare

Investiţiile pentru creşterea eficienţei utilizării energiei implică adesea costuri

importante a căror recuperare trebuie să se facă în perioade de timp relativ

scurte. Problema asigurării finanţării este de cele mai multe ori obstacolul major

care trebuie depăşit în scopul de a obţine performanţele standardelor de eficienţă

energetică moderne. Incapacitatea de a obţine finanţare, împiedică realizarea de

investiţii destinate implementării politicii energetice locale de către autorităţile

publice.

Cele mai importante oportunităţi de finanţare naţionale şi internaţionale care pot

fi accesate în acest moment, sunt descrise sumar în continuare. Facem

menţiunea că în acest domeniu pot apărea modificări, atât ale cadrului legislativ

din ţara noastră cât şi, a celui existent în Uniunea Europeană, ceea ce impune

urmărirea cu atenţie a tuturor mijloacelor de informare în scopul actualizării

permanente a tuturor datelor disponibile.

61

10.3.1. Surse de finanţare naţionale

O.U.G. nr. 174/2002 privind instituirea măsurilor speciale pentru reabilitarea termică a unor clădiri de locuit multietajate, aprobata prin LEGEA nr. 211 din 16 mai 2003, modificata prin ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr.187 din 14 decembrie 2005 si aprobata prin Legea nr.260 din 23 iunie 2006 si modificate OUG nr. 180/2008 02/12/2008

• Durata programului de finanţare

11 ani (2004 – 2015), conform Programului naţional de reabilitare termică a clădirilor de locuit multietajate.

• Obiective

Ordonanţa are ca obiectiv reabilitarea termică a clădirilor de locuit multietajate şi

a instalaţiilor aferente, realizate după proiecte tip în perioada 1950-1985,

amplasate în zone urbane dens populate şi racordate la sistemele centralizate de

furnizare a energiei termice ale unităţilor administrativ-teritoriale, în contextul

reducerii consumului energetic.

• Domenii de aplicabilitate

Construcţiile la care se referă programul de reabilitare termică pot fi:

- clădiri de locuit multietajate proprietate a persoanelor fizice:

- locuinţe şi spaţii cu altă destinaţie decât cea de locuinţă, existente în

proprietatea sau în administrarea unităţilor administrativ-teritoriale;

- locuinţe şi spaţii cu altă destinaţie decât cea de locuinţă, existente în

proprietatea sau în administrarea celorlalte instituţii publice, în funcţie de

subordonarea instituţiilor respective.

Măsurile aplicabile cuprind, de regulă, intervenţii la:

- pereţi exteriori, inclusiv ferestre şi uşi exterioare, terasă, planşeul peste

62

subsol şi alte elemente structurale şi nestructurale care constituie anvelopa

clădirii;

- instalaţiile de încălzire şi de preparare a apei calde menajere, aferente

clădirii.

• Condiţii de eligibilitate

H.G. nr. 1070/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 174/2002, modificată prin O.U.G.

187/2005, privind instituirea măsurilor speciale pentru reabilitarea termică a unor clădiri de locuit multietajate precizează condiţiile în care poate fi obţinută

finanţarea.

Criteriile tehnice de selecţie ale clădirilor care se includ în programele anuale

sunt stabilite prin normele metodologice de aplicare a ordonanţei de urgenţă.

Consiliile locale au rolul de a:

- identifica şi inventaria clădirile care pot intra în program;

- întocmi liste de priorităţi anuale cu estimarea cheltuielilor şi surselor de

finanţare;

- aproba indicatorii tehnico-economici aferenţi soluţiilor din studiile de

fezabilitate;

- emite certificatul energetic, certificatul de urbanism şi autorizaţia de

construire.

În baza acestor fundamentări, Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi

Turismului solicită Ministerului Economiei si Finantelor includerea în bugetul de

stat a sumelor necesare pentru finanţare şi definitivează programul anual de

reabilitare termică a clădirilor de locuit multietajate care este apoi supus aprobării

guvernului.

După execuţie, administraţia publică locală va asigura recepţia finală a lucrărilor.

63

• Fonduri disponibile

Efortul financiar necesar a fost evaluat la 1187 mil. euro, din care circa 303 mil.

Euro alocaţi de la bugetul de stat.

Fondurile se asigură astfel:

-fondurile necesare pentru finanţarea cheltuielilor privind expertizarea şi auditul

energetic, precum şi pentru proiectarea lucrarilor de reabilitare termică a

clădirilor de locuit multietajate nominalizate în programele anuale se asigură

din alocaţii de la bugetul de stat, în limita fondurilor aprobate anual cu

această destinaţie în bugetul Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi

Turismului;

-fondurile necesare pentru finanţarea cheltuielilor privind executarea lucrărilor

pentru reabilitarea termică a clădirilor de locuit nominalizate în programele

anuale se asigură, în părţi egale, din următoarele surse:

a) alocaţii de la bugetul de stat, în limita fondurilor aprobate anual

cu această destinaţie în bugetul Ministerului Transporturilor,

Construcţiilor şi Turismului;

b) fonduri aprobate anual cu această destinaţie în bugetele locale;

c) fondul de reparaţii al asociaţiei de proprietari.

Asociaţiile de proprietari din clădirile de locuit incluse în programele anuale

beneficiază de finanţarea cheltuielilor pentru proiectarea şi executarea lucrărilor

de reabilitare termică, în condiţiile în care aprobă, cu votul majorităţii membrilor adunării generale a proprietarilor, decizia de intervenţie şi semnează convenţia-cadru cu coordonatorul programului anual pentru

derularea, în condiţiile legii, a acţiunilor pentru reabilitarea termică a clădirii.

- pentru locuinţele şi spaţiile cu altă destinaţie decât cea de locuinţă,

existente în proprietatea sau în administrarea unităţilor administrativ-teritoriale:

din bugetele locale;


64

existente în proprietatea sau în administrarea celorlalte instituţii publice, în

funcţie de subordonarea instituţiilor respective: din bugetul de stat, din bugetele

locale sau din venituri proprii, după caz, în limita fondurilor stabilite anual cu

această destinaţie;


existente în proprietatea sau în administrarea acestora: din fondurile proprii ale

agenţilor economici.

ORDIN nr. 1.339 din 23 octombrie 2008 al ministrului mediului şi dezvoltării durabile pentru aprobarea Ghidului de finanţare a Programului de înlocuire sau completare a sistemelor clasice de încălzire cu sisteme care utilizează energie solară, energie geotermală şi energie eoliană ori alte sisteme care conduc la îmbunătăţirea calităţii aerului, apei şi solului

• Obiective

Finanţarea de proiectelor de înlocuire sau completare a sistemelor clasice de

încălzire cu sisteme care utilizează energie solară, energie geotermală şi energie

eoliană sau alte sisteme care conduc la îmbunătăţirea calităţii aerului, apei şi

solului, beneficiari fiind operatorii economici, composesoratele, ocoalele silvice,

unităţile administrativ-teritoriale, unităţile şi instituţiile de învăţământ, persoanele

fizice, asociaţiile de locatari şi organizaţiile neguvernamentale.


Finanţarea se acordă prin modalitate nerambursabilă, ca procent din cheltuielile

eligibile de înlocuire sau completare a sistemelor clasice de încălzire cu sisteme

care utilizează energie solară, energie geotermală şi energie eoliană sau alte

sisteme care conduc la îmbunătăţirea calităţii aerului, apei şi solului.

65


Se pot accesa fonduri pentru astfel de proiecte de catre unităţiile administrativ-

teritoriale, unităţii sau instituţiei de învăţământ, in cuantumul de 60% din valoarea

lucrarii, dar nu mai mult de 300.000 lei pentru un sistem.

Alocarea din Fondul pentru mediu a sumei necesare finanţării proiectelor

solicitanţilor care participă la Program prin modalitate directă, se face anual, în

limita sumei totale alocate Programului. Pentru anul 2009, suma prevăzută este

de 120.000 mii lei.

Pentru inscrierea la obtinerea banilor de la acest fond este necesara depunerea

unei documentatii specifice in perioada 1 octombrie – 30 octombrie a anului

anterior anului de solicitare.

OG 22/2008

• Obiective

Îmbunătăţirea eficienţei energetice, ţintele indicative de economisire a energiei,

precum şi măsurile de îmbunătăţire a eficienţei energetice aferente în toate

sectoarele economiei naţionale, cu referiri speciale la:

a) introducerea tehnologiilor cu eficienţă energetică ridicată, a sistemelor

moderne de măsură şi control, precum şi a sistemelor de gestiune a energiei,

pentru monitorizarea, evaluarea continuă a eficienţei energetice şi previzionarea

consumurilor energetice;

b) promovarea utilizării la consumatorii finali a surselor regenerabile de energie;

66

c) reducerea impactului asupra mediului al activităţilor de producere, transport,

distribuţie şi consum al tuturor formelor de energie;

d) aplicarea principiilor moderne de management energetic;

e) instituirea de obligaţii pentru consumatorii finali de energie, distribuitorii de

energie, operatorii sistemului de distribuţie a energiei şi societăţile de vânzare cu

amănuntul a energiei;

f) acordarea de stimulente financiare şi fiscale;

g) dezvoltarea pieţei pentru serviciile energetice


Prezenta ordonanţă se aplică furnizorilor de servicii energetice, prin care se

realizează măsuri de îmbunătăţire a eficienţei energetice, distribuitorilor de

energie, operatorilor sistemului de distribuţie şi societăţilor de vânzare cu

amănuntul a energiei, consumatorilor finali, administraţiilor locale.


Pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice pot fi utilizate următoarele instrumente

şi mecanisme de finanţare:

a) contracte pentru instrumente financiare care sunt făcute disponibile de

firmele de servicii energetice destinate imbunătăţirii eficienşei energetice

67

în sectorul public şi privat;

b) sistemul de premiere finanţat de Agenţia Română pentru Conservarea

Energiei de la bugetul propriu şi/sau din surse atrase, pentru rezultate

excepţionale în domeniul cercetării aplicative în materie de eficienţă

energetică şi surse regenerabile de energie;

c) alocarea de fonduri pentru subvenţionarea furnizării programelor şi

măsurilor de îmbunătăţire a eficienţei energetice

Alocaţiile bugetare prezentate anterior pot fi distribuite prin intermediul unuia sau

mai multor fonduri specializate, care vizează sectoarele de utilizare finală în care

costurile tranzacţiilor şi riscurile sunt mai mari şi care pot fi folosite pentru

subvenţii, împrumuturi, garanţii financiare şi/sau alte tipuri de finanţare care

garantează rezultate.

Legea 220/2008

Legea 220/2008 stabileşte înfiinţarea unui birou unic de autorizare în scopul

atragerii de investiţii directe în domeniul surselor regenerabile de energie.

Aceeaşi Lege stabileşte:

- reducerea cu 50% a taxelor de eliberare a autorizaţiilor/avizelor aferente

implementării proiectelor de investiţii în domeniul surselor regenerabile de

energie şi eliberarea acestora, în regim de urgenţă, fără costuri suplimentare;

- subvenţionarea a 50% din contravaloarea energiei electrice consumată în

instalaţii/schimbătoare de căldură pentru exploatarea energiei geotermale;

- acordarea de ajutoare nerambursabile proprietarilor plantaţiilor de material

lemnos înfăptuite prin lăstărire, cu destinaţie energetică, prin reglementări

elaborate împreună cu Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale privind scopul

subvenţionării, condiţiile acordării subvenţiei şi valoarea acesteia, precum şi

procedura de depunere, evaluare şi solicitare de plată;

68

- consumatorii care deţin capacităţi de producţie pot vinde energia electrică

produsă, care depăşeşte nivelul consumului propriu, furnizorului cu care

consumatorii au încheiat contract de furnizare de energie electrică, în condiţiile

stabilite prin reglementări ale ANRE, dacă îndeplinesc cumulativ următoarele

condiţii:

a) deţin capacităţi de producere a energiei electrice din surse regenerabile de

energie cu puteri instalate sub 1MW;

b) utilizează cu preponderenţă energia electrică produsă pentru consum propriu;

c) dispun de sisteme de măsurare care respectă prevederile legale în vigoare.

În vederea stimulării investiţiilor pentru producţia de energie din surse

regenerabile de energie pe teritoriul României, investitorii pot beneficia, în

condiţiile prezentei legi, de următoarele facilităţi pentru proiectele strategice

prevăzute în documentele de politică energetică a României:

a) garantarea a cel mult 50% din valoarea împrumuturilor pe termen mediu sau

lung;

b) asigurarea infrastructurii de transport şi utilităţi necesare iniţierii şi dezvoltării

investiţiei;

c) căi de acces şi modificări ale infrastructurii existente, necesare iniţierii şi

dezvoltării proiectului de investiţii;

d) scutiri sau reduceri de impozite şi taxe pentru profitul reinvestit, pentru o

perioadă de trei ani de la punerea în funcţiune a investiţiei;

e) acordarea de contribuţii financiare de la bugetul de stat pentru locurile de

muncă nou create.

(2) Investitorii pot beneficia, în condiţiile dreptului comun, de următoarele

facilităţi:

a) scutiri sau reduceri de impozite şi taxe pentru profitul reinvestit, pentru o

perioadă de trei ani de la punerea în funcţiune a investiţiei;

b) acordarea de contribuţii financiare de la bugetul de stat pentru locurile de

muncă nou create.

69

Persoanele fizice care utilizează surse regenerabile pentru producerea a

minimum 20% din consumul propriu de energie electrică au dreptul la deducerea

din venitul anual global a unei sume de până la 50% din valoarea echipamentelor

şi instalaţiilor achiziţionate în scopul producerii de energie electrică din surse

regenerabile, în funcţie de venitul lunar.

Fondul Român pentru Eficienţa Energetică (FREE)

• Obiectivele fondului

Fondul Român pentru Eficienţa Energiei este un pol de interes naţional în

promovarea finanţărilor comerciale pentru proiecte de utilizare eficientă a

energiei şi valorificare a surselor regenerabile de energie.

Obiectul său principal de activitate constă în gestionarea fondurilor provenind de

la Fondului Global de Mediu şi acordate României prin Banca Internaţională de

Reconstrucţie şi Dezvoltare, precum şi în finanţarea proiectelor de investiţii

pentru creşterea utilizării eficiente a energiei în România. Realizarea obiectului

de activitate se desfăşoară în directă corelare cu priorităţile politicii naţionale în

domeniul eficienţei energetice.


Pentru municipalităţi, priorităţile fondului sunt, în principal, următoarele:

. • reabilitarea termică a clădirilor publice;

. • reabilitarea sistemelor de încălzire locală şi centralizată; utilizarea

surselor regenerabile de energie pentru producerea de energie termică;

. • promovarea pompelor de căldură;

. • contorizarea (contoare termice, debitmetre, ventile termostatate,

ventile de echilibrare hidraulică, repartitoare de costuri);

. • iluminat public interior şi exterior;

70

. • promovarea co-generării de mică şi medie putere;

. • gestiunea consumului de energie în clădiri administrative;

. • modernizarea sistemelor de alimentare cu apă potabilă.

• Condiţii de finanţare

Autorităţile locale pot fi beneficiarii unor astfel de finanţări, cu respectarea

criteriilor de acordare a împrumutului, care se referă (printre altele) la:

. • asigurarea a până la 20% din costul total al proiectului de către

beneficiar (valoare creditului acordat acoperă maxim 80% din valoarea

proiectului);

. • dobânda maximă de 6,95%;

. • durata maximă de efectuare a plăţii din credit este maxim 5 ani;

. • valoarea minimă a creditului este de 100.000 USD, iar valoarea

maximă a creditului este de 1.000.000 USD.

Agenţia Română pentru Conservarea Energiei (ARCE)

• Obiectivele fondului

Obiectivul este reprezentat de acordarea unui sprijin financiar nerambursabil

pentru proiectele de investiţii în domeniul producerii, transportului şi distribuţiei

energiei termice, în sistemele de alimentare centralizată cu energie termică

pentru populaţie, aflate în proprietatea autorităţilor locale, prin intermediul

Programului naţional pentru reducerea costurilor cu energia pentru

populaţie, prin creşterea eficienţei energetice şi utilizarea energiei

regenerabile în anul 2006, aprobat prin H.G nr. 320/2006.


Proiectul trebuie să prevadă următoarele:

. • lucrări de investiţii pentru retehnologizarea sau modernizarea

71

sistemelor de producere (inclusiv în cogenerare), transport şi distribuţie a

energiei termice care se livrează către populaţie pentru încălzire, precum şi

pentru prepararea apei calde de consum;

. • lucrări de investiţii pentru utilizarea surselor regenerabile de

energie în sisteme de termoficare existente şi/sau sisteme de termoficare noi,

destinate atât încălzirii, cât şi preparării apei calde de consum.



următoarelor criterii:

. • asigurarea a 70% din costul total al proiectului de către beneficiar

(valoare creditului acordat acoperă maxim 30% din valoarea proiectului);

. • valoarea creditului nerambursabil se acordă numai pentru

acoperirea unor cheltuieli pentru achiziţia de echipamente, nu şi a celor aferente

lucrărilor de construcţii – montaj pentru realizarea investiţiei;

. • durata de implementare a proiectului nu trebuie să depăşească 7

ani, în condiţii de execuţie fără întrerupere a lucrărilor de investiţii.

Criterii de selecţie

Vor avea prioriotate la selecţia finală proiectele care:

. • realizează economii de energie mai mari, în condiţii comparabile

de cost specific aferent economiei de energie obţinute prin implementarea

proiectului;

. • conduc la reducerea semnificativă, mai mare, a costului estimat de

producere a unităţii de energie termică;

. • au o durată de implementare şi o durată de recuperare a investiţiei

mai reduse;

. • utilizează resurse regenerabile de energie exploatabile la nivel

local, în condiţii de fezabilitate tehnico-economică determinate şi precizate în

Studiul de fezabilitate, care conduc la o reducere semnificativă a costului estimat

72

de producere a unităţii de energie termică.

10.3.2. Surse de finanţare internaţionale

Proiectele de eficienţă energetică mai pot fi finanţate prin accesarea:

. • programelor internaţionale de dezvoltare;

. • fondurilor destinate creşterii eficienţei energetice;

. • instituţiilor financiare internaţionale (IFI);

. • creditelor acordate de bănci comerciale.

Vom prezenta în continuare câteva dintre soluţiile de finanţare accesibile pentru

proiecte promovate de administraţia publică locală.

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare

• Obiectivele băncii

Una dintre instituţiile financiare internaţionale care acordă credite autorităţilor

locale este BERD. Aceasta finanţează printre altele şi proiecte de eficienţă

energetică.



criteriilor de acordare a împrumutului, care se referă la:

. • asigurarea a până la 65% din costul total al proiectului de către

beneficiar (valoare creditului acordat acoperă maxim 35% din valoarea

proiectului);

. • durata maximă de efectuare a plăţii din credit este între 5 - 10 ani;

. • valoarea minimă a creditului este de 5 milioane euro;

. • durata maximă de rambursare este între 3 – 10 ani pentru sectorul

privat şi între 5 – 10 ani pentru sectorul public.

73


Principalele criterii de evaluare ale aplicaţiei prezentată în scopul obţinerii de

finanţare sunt:

. • viabilitatea financiară a beneficiarului;

. • impactul economic al proiectului;

. • resursele de cofinanţare a investiţiei;

. • impactul asupra mediului al soluţiei tehnice implementate.

Banca Europeană de Investiţii

• Obiectivele băncii

BEI finanţează proiecte care se referă la utilizarea tehnologiilor avansate,

cercetare şi dezvoltare, eficienţa energetică şi protecţia mediului, precum şi

proiecte privind alimentarea cu apă şi instalaţiile sanitare.


Autorităţile locale pot fi beneficiarii unor astfel de finanţări, apelând direct la

instituţiile bancare intermediare, care operează la nivel naţional, regional sau

local.

Dacă valoarea proiectului necesită un împrumut mai mare de 25 milioane Euro,

împrumutul va fi contractat direct cu BEI.


Principalele criterii de evaluare a proiectelor sunt:

. • viabilitatea financiară a beneficiarului;

. • costul investiţional;

. • sectorul de piaţă căruia se adresează;

74

. • impactul asupra mediului;

. • beneficiile economice ale proiectului;

. • analiza financiară şi de risc a împrumutului.

Programe ale comunităţii europene: Fonduri Structurale

Programele specifice se vor adresa către cinci direcţii de aplicabilitate, care

reprezintă totodată principalele obiective ale UE:

1. UE ca partener global;

2. Coeziune pentru dezvoltare şi creare de noi locuri de muncă;

3. Conservarea şi managementul resurselor naturale;

4. Cetăţeni, libertate, securitate şi justiţie;

5. Creşterea competenţelor pentru dezvoltare şi creare de noi locuri de

muncă.

Bugetul general estimat pentru perioada 2008-2013 este de 1.104,3 mld. Euro.

1. Uniunea Europeană ca partener global

Protecţia cetăţenilor europeni, stabilitatea şi prosperitatea ţărilor membre UE au

o importanţă crucială. În acest sens, programele actuale de investiţii se vor

transforma în patru instrumente specifice noi:

. • Regiunea Europeană şi Instrumentul de parteneriat;

. • Cooperare dezvoltată şi Instrumentul de Cooperare Economică;

. • Instrumentul pentru Stabilitate.

Bugetul estimat al acestui program pe perioada 2008-2013 este de 49.463 mil.

Euro.

2. Coeziune pentru dezvoltare şi creare de noi locuri de muncă

În scopul de a face faţă creşterii disparităţilor regionale socio-economice, apărute

ca urmare a extinderii UE, a fost introdus un cadru simplificat pentru suportul

75

financiar al regiunilor Europene, având următoarele obiective principale:

- Convergenţa - obiective pentru îmbunătăţirea dezvoltării şi creerii de noi

locuri de muncă în ultimele ţări membre UE cu precădere spre capitalul fizic şi

uman, inovaţie, cunoaştere, adaptare la schimbări, eficienţă administrativă şi

de mediu.

- Competenţă regională şi creare de noi locuri de muncă, în alte regiuni decât

cele mai dezavantajate. De exemplu suportul dezvoltării pieţei muncii,

promovarea spiritului inovator şi al afacerii, sau protecţia mediului.

- Cooperare teritorială europeană bazată pe obiectivele iniţiativei INTERREG,

cooperare transnaţională şi interregională. Cooperarea poate apare de

exemplu în domeniul cercetării, tehnologiei informaţiei, protecţiei mediului,

prevenirii riscurilor şi managementul integrat al apei.

Pentru obiectivele menţionate mai sus, va fi alocat un buget de 307,6 mld. Euro.

3. Competenţe pentru dezvoltare şi creare de noi locuri de muncă

Bugetul estimat pentru acest program în perioada 2008-2013 este de 74.098 mil.

Euro.

4. Conservarea şi managementul resurselor naturale

Acest program este dedicat agriculturii, protecţiei mediului şi pisciculturii. Intenţia

Comisiei este aceea de aplica unele măsuri pentru dezvoltarea zonei rurale şi

crearea de noi locuri de muncă în această zonă, precum şi a integra protecţia

mediului în alte zone politice (LIFE+) şi de a asigura un echilibru între protecţia

mediului marin şi prosperitatea activităţii de pescuit.

Pe perioada 2008-2013, pentru acest program a fost alocat un buget de 371.344

mil. Euro.

5. Cetăţeni, libertate, securitate şi justiţie

Acest program este dedicat întăririi capacităţii Justiţiei, a libertăţii şi a securităţii

cetăţenilor. Pentru acest program bugetul estimat în perioada 2008-2013 este de

76

10.770 mil. Euro.

• Fonduri structurale şi de coeziune

România va beneficia în perioada 2008-2013 de un pachet financiar global de

circa 31 mld. Euro, nerambursabil în măsura în care vor fi respectate procedurile

şi regulile europene de gestiune a proiectelor. Din acest pachet financiar,

Fondurile Structurale şi de Coeziune (Fondul European de Dezvoltare Regională,

Fondul Social European şi Fondul de Coeziune) reprezintă circa 55%, cu o

alocare indicativă de 17,3 mld. Euro.

Redăm în tabelul de mai jos pachetul financiar al fondurilor structurale alocate

României între 2008-2013 (contribuţia UE, mil. Euro).

Program operaţional Fond Total 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Obiectivul CONVERGENŢĂ

Competitivitate economică

FEDR 2240 180 380 470 470 370 290

Infrastructură de transport FEDR+ FC

4010 409 542 639 674 710 747

Infrastructura de mediu FEDR+ FC

3960 404 535 618 654 702 738

Dezvoltare regională FEDR 3275 340 444 520 548 576 610

Asistenţă tehnică FEDR 150 17 19 22 24 26 26

Resurse umane FSE 3050 305 427 488 519 549 549

Capacitate administrativă FSE 19 26 37 37 26 21 19

Obiectivul COOPERARE TERITORIALĂ EUROPEANĂ

Cooperare transfrontalieră, transnaţională şi interregională

FEDR+ ENPI+ IPA

56 56 56 56 56 57 57

TOTAL 1.221 1.737 2.440 2.850 2.971 3.011 3.036

77

Program Operaţional Regional (POR) este unul dintre programele cu

finanţarea europeană, care sprijină dezvoltarea României după aderarea la

Uniunea Europeană, cu un buget total de 4,4 miliarde euro pentru perioada 2007

– 2013. Programul REGIO, sprijină dezvoltarea echilibrată şi durabilă a tuturor

regiunilor din România. Organismul care asigură implementarea Programului

REGIO este Autoritatea de Management pentru POR, din cadrul Ministerului

Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor, care are rolul de a administra

programul la nivel naţional. La nivelul regiuni 7 Centru, constituită din Judeţele

Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş şi Sibiu, suma alocată pentru perioada

2007 – 2013 este de 483.960 euro. Sunt 5 axe prioritare disponibile finanţării

proiectelor elaborate de către diferiti beneficiari:

1. Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor (buget

151.637.724,57 euro).

2. Axa prioritară 2 - Îmbunătăţirea infrastructurii de transport regionale şi

locale (buget 95.561.499,65 euro)

3. Axa prioritară 3 – Îmbunătăţirea infrastructurii sociale (buget

71.671.124,47 euro)

4. Axa prioritară 4 – Sprijinirea mediului de afaceri regional şi local (buget

86.725.473,51 euro)

5. Axa prioritară 5 – Dezvoltarea şi promovarea turismului (buget

61.630.341,17 euro).

78

11. PLANUL DE DEZVOLTARE AL MUNICIPIULUI MEDIAŞ

11.1. Aspecte de planificare energetică

Planificarea energetică este un proces complex care, pentru a deveni eficient,

trebuie să includă câteva elemente cheie, şi anume:

. • evaluarea necesarului de energie al zonei;

. • identificarea posibilităţilor de economisire a energiei;

. • identificarea posibilităţilor de folosire a potenţialului energetic;

. • identificarea activităţilor în zona considerată, luând în considerare

condiţiile locale (în mod special finanţarea şi posibilităţile tehnice).

Un proces de planificare energetică propriu-zis ar trebui să răspundă la

următoarele întrebări:

- cum arată acum structura consumului de energie (cum şi în ce fel este

folosită energia şi pentru ce scopuri);

- ce ar trebui făcut pentru a creşte utilizarea eficientă a energiei (tehnologii de economisire a energiei, activităţi de reabilitare termică etc);

- ce tip de resurse energetice sunt disponibile în regiune;

- care sunt posibilităţile tehnice de valorificare a acestor resurse;

- cine, când şi cum ar trebui să implementeze activităţile;

79

- cum va fi finanţată implementarea strategiei energetice.

11.2. Rolul autorităţii publice locale

• Municipalitatea – consumator de energie

Funcţia de consumator de energie este tipică pentru autorităţile locale. Ele

trebuie să asigure funcţionarea şi consumurile energetice ale clădirilor publice şi

ale serviciilor publice (iluminatul public, colectarea şi depozitarea deşeurilor,

transportul public, alimentarea cu apă şi canalizarea, furnizarea de energie

termică).

Municipalitatea trebuie să găsească cele mai bune soluţii pentru a răspunde

necesităţii de a creşte calitatea serviciilor oferite populaţiei, în conformitate cu

creşterea standardului de viaţă, simultan cu creşterea eficienţei serviciilor în

sensul reducerii costurilor.

Instrumentele aflate la îndemâna administraţiei publice locale în aces demers

sunt:

- Planul de Mangement Energetic;

- Bilantul energetic;

- Auditul energetic.

Astfel, după cunoaşterea detaliată a particularităţile de consum de energie ale

clădirilor publice şi ale serviciilor publice, respectiv ale cladirilor private si

activitatilor cu caracter economic, Consiliul Local poate lua deciziile de ajustare a

cadrului reglementărilor locale şi de corecţie a strategiilor operatorilor.

De asemenea, este util ca sa se demareze realizarea unor studii prin care sa se

faca o analiză a fezabilităţii furnizării de energie electrică si gaze naturale direct

consumatorilor de tip servicii publice urbane (iluminat public, transport in comun,

80

serviciul de invatamant, servicii spitalicesti, servicii cultural-sportive, apă şi

canalizare, salubrizare) cu condiţia ca aceştia să îndeplinească condiţiile de

eligibilitate. Acest aspect poate avea un impact deosebit asupra reducerii

costurilor (atât pentru operator cât şi pentru Primărie). Acţiunea ar fi oportună,

cu atât mai mult cu cât pietele de energie electrică si gaze naturale sunt deschise

în procent de 100, ceea ce facilitează acest proces.

11.2.1. Municipalitatea - producător şi distribuitor de energie

Rolul municipalităţii de producător şi furnizor de energie constă în necesitatea de

a satisface necesarul de energie al locuitorilor oraşului. În acest sens,

responsabilităţile ei se referă la o sferă de activităţi care cuprinde:

- utilizarea deşeurilor urbane pentru producerea de energie;

- extinderea utilizării surselor regenerabile de energie.

Dacă în cazul primului domeniu, Consiliul Local îşi manifestă autoritatea prin

emiterea de decizii locale prin care coordonează activitatea Serviciului de

Salubritate, în domeniul utilizării surselor regenerabile de energie nu s-au realizat

paşi importanţi în ultima perioadă de timp. Din acest motiv, apare ca necesară

abordarea cu prioritate a acestui obiectiv care poate conduce la beneficii

importante pentru comunitatea locală, atât de ordin financiar cât şi din punct de

vedere al reducerii impactului asupra mediului.

11.2.2. Municipalitatea - iniţiator de reglementări şi proiecte de dezvoltare locale

Deciziile strategice ale municipalităţii afectează consumul direct de energie al

locuitorilor şi al entităţilor economice care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul

orşului. De asemenea, municipalitate este promotor al unor investiţii proprii, prin

care poate constitui un exemplu în ceea ce priveşte calitatea proiectelor cât şi

81

calitatea materialelor, echipamentelor şi instalaţiilor folosite pentru execuţia

lucrărilor necesare.

Totuşi, principalul rol de reglementator al municipalităţii se manifestă în sfera de

activităţi legate de Planul Urbanistic General (PUG-ul). Acest proiect face parte

din programul de amenajare a teritoriului şi de dezvoltare a localităţii şi cuprinde

analiza, reglementările şi regulamentul local de urbanism pentru teritoriul

administrativ al oraşului şi al zonelor adiacente. În acelaşi timp, PUG-ul stabileşte

norme generale, pe baza cărora se elaborează mai apoi în detaliu, la scară mai

mică, PUZ-urile şi apoi PUD-urile.

De asemenea, municipalitatea are responsabilitatea proiectării şi implementării

politicii de transport public urban, a politicii privind reabilitarea termică a clădirilor,

politicii de taxe şi impozite locale, traficului urban etc.

De regulă, factorii care contribuie la luarea deciziilor privind politica locală

(consilierii locali), nu sunt specialişti în domeniile respective şi nu cunosc

reglementările specifice, tehnologiile aferente sau cerinţele şi avantajele legate

de respectarea normelor de protecţie a mediului. De aceea, este important ca

aceştia, dar şi aparatul de execuţie al autorităţilor publice locale din municipiul

Mediaş să fie permanent informat despre avantajele pe care le aduc soluţiile

prietenoase faţă de mediu, astfel încât să poată aprecia fezabilitatea proiectelor

care le sunt supuse spre aprobare nu numai în funcţie de costurile de

implementare, dar şi în funcţie de beneficiile unor soluţii eficiente din punct de

vedere energetic.

11.2.3. Municipalitatea - factor motivator

Proprietarii de apartamente şi clădiri, companiile comerciale, marii consumatori

industriali din oraş, sunt cei care determină modelul comportamentului energetic

al oraşului. Asupra lor însă, municipalitatea nu are o cale directă de acţiune şi de

influenţă. Totuşi, există modalităţi indirecte prin care toţi aceşti consumatori să

82

poată fi motivaţi în adoptarea unor măsuri care să conducă la creşterea eficienţei

consumului de energie.

Principalul instrument aflat la dispoziţia autorităţilor locale este stabilirea tarifelor

serviciilor publice locale, însoţite de o politică adecvată de subvenţii prin care

anumite categorii de utilizatori pot fi sprijiniţi (din motive sociale) sau motivaţi să

folosească aceste servicii, în detrimentul celor furnizate de companii private.

Pe lângă acest instrument "material", municipalitatea mai dispune şi de altele, de

ordin moral, care pot consta în organizarea de campanii de conştientizare, de

informare sau de consultare a publicului.

Deşi rolul de factor motivator al municipalităţii este foarte important, manifestarea

lui conducând la obţinerea de efecte semnificative cu investiţii minime, acest rol

este mai puţin asumat. Un pas inainte in acest domeniu s-ar putea realiza prin

crearea Serviciului public de management şi performanţă energetică, entitate

dedicată tocmai promovării măsurilor de eficienţă energetică şi de utilizare a

resurselor energetice de catre toti consumatorii de energie din municipiul Mediaş.

De asemenea, autorităţile locale pot încuraja dezvoltarea proiectelor de eficienţă

energetică prin diferite programe de finanţare bazate pe: atragerea de fonduri

nerambursabile, utilizarea taxelor locale, re-alocarea fondurilor actuale de

subvenţii sau de ajutoare sociale pentru încâlzire, parteneriat cu producători de

echipamente şi asociaţii de locatari, etc.

11.3. Aspecte de ordin instituţional

11.3.1. Cadrul general

Consiliul Local trebuie să asigure un cadru instituţional transparent, care să

aducă beneficii maxime pentru comunitatea locală.

Toate activităţile desfăşurate în beneficiul public trebuie desfăşurate în baza

83

contractelor de delegare a serviciilor, contracte ce trebuie întocmite în

conformitate prevederile legale, extinse cu elemente de bună practică din alte ţări

europene. Astfel de contracte sunt importante mai ales în cazul în care contractul

de delegare se face către operatori privaţi necontrolaţi de către Consiliul Local.

ANRSC a elaborat un contract cadru de concesiune aplicabil în astfel de

contracte.

Activităţile de bază legate de iluminatul public, sistemele de alimentare cu apa si

canalizare se desfăşoară prin utilizarea patrimoniului aflat în proprietatea publică

sau privată a Consiliului Local (după caz) şi a patrimoniului propriu al

operatorului. Condiţiile transferului acestora către concesionar sunt precizate în

cadrul contractului cadru de concesiune aplicabil instalaţiilor care se

concesionează de către consiliile locale către operatorii acestor sisteme.

Atunci când operatorul local se află în proprietatea privată a Consiliului Local,

sau Judeţean (după caz), acestea au îndatorirea să participe activ în

coordonarea activităţii acestuia, prin reprezentanţii numiţi în Consiliul de

Administraţie. În astfel de situaţii, se impune separarea funcţiei executive de cea

reprezentativă în cadrul Consiliului de Administraţie.

Diferenţa esenţială între cele două modalităţi de gestionare a patrimoniului public

(sau privat al autorităţii locale, dacă este cazul) constă în responsabilitatea de a

investi, care nu este întotdeauna acoperită, ţinând cont, pe de o parte de

capacitatea financiară redusă a administraţiei publice şi, pe de altă parte, de

necesarul uriaş de fonduri care trebuie direcţionate spre sectoare mult timp

neglijate.

În acest context, Consiliile locale au obligaţia de a folosi toate mijloacele legale

pentru a atrage finanţarea necesară implementării proiectelor de investiţii

identificate. Cele mai cunoscute şi utilizate soluţii în acest sens sunt:

- atragerea de fonduri nerambursabile pentru investiţii;

- concesionarea către operatori privaţi a activelor din proprietatea sa

84

publică sau privată;

- concesionarea către operatori privaţi a serviciilor publice;

- realizarea de parteneriate public – privat;

- vânzarea activelor aflate în proprietatea privată a administraţiei publice

locale;

- emiterea de garanţii municipale.

11.3.2. Cadrul instituţional în municipiul Mediaş privind managementul energetic În prezent, responsabilitatea aplicării măsurilor cu caracter energetic revine

Primăriei Municipiului Mediaş care nu o deţine în prezent nici o structură

specializată pentru această activitate.

Entitatea care ar trebui să aplice măsurile cu caracter energetic este Serviciul

Public de Management şi performanţă energetică, care trebuie să realizeze

următoarele elemente:

- conştientizează, educă şi diseminează rezultatele activităţilor sale;

- ia măsuri de implicare a cetăţenior în economia de energie şi în protecţia

mediului;

- colaborează cu agenţii din Europa, cu alte organisme ale UE în scopul

transferului de competenţă şi bune practici în ceea ce priveşte managementul

energetic şi protecţia mediului;

- consiliază accesarea de fonduri internaţionale şi naţionale în domeniu, prin

redactare şi implementare de proiecte;

- conştientizează cetăţenii asupra problemelor legate de utilizarea raţională a

energiei şi a surselor alternative;

- acordă asistenţa necesară la conceperea şi monitorizarea proiectelor

energetice, implicarea în elaborarea proiectelor interne şi externe destinate

să atragă fonduri pentru managementul energetic şi realizarea

85

- realizarea unei bănci de date a indicatorilor de performanţă a serviciilor

publice locale, precum şi cu alte informaţii primite de la concesionarii

acestora, analize şi sinteze ale datelor primite;

- monitorizarea şi verificarea indicatorilor tehnici şi de servire a consumatorilor

prevazuti în Contractele de Concesiune, notificarea părţilor de nerespectarea

angajamentelor în conformitate cu prevederile Contractelor de Concesiune în

derulare;

- asigurarea transparenţei indicatorilor de performanţă şi a sintezelor efectuate,

urmărind realizarea unei bune comunicări publice a acestora;

- avizarea metodelor de măsurare şi de evaluare a calităţii serviciilor (prin

indicatori de performanţă energetica) dacă acestea nu au fost descrise în

Contractul de Concesiune.

- consiliere în promovarea eficienţei energetice şi utilizarea energiilor

alternative;

- consiliere în promovarea proiectelor referitoare la optimizarea traficului rutier;

- consiliere în promovarea proiectelor pentru realizarea unui iluminat stradal

modern cu respectarea normelor specifice în domeniu;

- consiliere în promovarea proiectelor privind colectarea şi depozitarea

selectivă a deşeurilor menajere, stradale şi industriale;

- consiliere în promovarea proiectelor pentru optimizarea consumurilor de

energie în clădirile publice

- consiliere în promovarea tehnologiilor economice şi curate în scopul

diminuării poluării locale a mediului (apă, aer, sol, poluare sonoră) în

municipiu.

Serviciul Public de Management şi performanţă energetică consiliază autorităţile

locale să-şi formuleze strategiile în aceste domenii, asigură informarea publicului,

a conştientizării acestuia asupra problemelor curente ale comunităţii, precum şi

consultanţă pentru derularea proiectelor de economisire a energiei şi de

86

protejare a mediului înconjurător.

În acest timp, responsabilităţile autorităţilor publice locale, rămân acelea de a

stabili noi indicatori tehnici de performanţă sau de a-i modifica pe cei existenţi, în

conformitate cu obiectivele concesiunii şi prevederilor detaliate ale Contractele

de Concesiune, în contextul mai larg al obligaţiilor legale, de a satisface cerinţele

şi necesarul de utilităţi publice ale comunităţii locale, de a contribui la creşterea

calităţii vieţii şi de a asigura protecţia şi conservarea mediului natural şi construit.

11.3.3. Implicarea în măsuri de eficienţă energetică pentru clădirile publice şi private din Municipiul Mediaş

Consiliul Local şi Primăria trebuie să se implice activ în identificarea măsurilor

cele mai potrivite de eficienţă energetică, a modalităţilor lor de implementare şi a

atragerii surselor de finanţare cele mai atractive. Printre măsurile cele mai

eficiente legate de activitatea de încălzire urbană se pot enumera:

a. obligativitatea obţinerii Autorizaţiei de construcţie pentru izolarea termică a

clădirilor, conform Legii 10/1995, în baza unui Audit energetic realizat în

conformitate cu Legea 372/2005;

b. impunerea pentru obţinerea Autorizaţiei de construcţie, a unui nivel minim

de izolare termică a clădirilor existente, care să fie cel puţin la nivelul Normelor

pentru realizarea clădirilor după anul 1998;

c. impunerea pentru obţinerea Autorizaţiei de construcţie, a unui nivel minim

de izolare termică a clădirilor existente, care să fie cel puţin cu 30% mai mari

decât cele care se găsesc în Normele pentru realizarea clădirilor după anul 1998;

d. obligativitatea realizării recepţiei privind izolarea termică a clădirilor de

către Serviciul Public de Management şi performanţă energetică, care să certifice

87

calitatea izolării termice a clădirilor şi care este un act obligatoriu la recepţia

finală a imobilului.

Proiectele de tip a) necesită investiţii mai mari, putând fi realizate numai printr-o

implicare directă a autorităţilor locale. Parteneriatele de tip public-privat, mai ales

în cazul clădirilor publice, pot reprezenta o soluţie viabilă.

11.3.4. Accelerarea măsurilor de utilizare a resurselor regenerabile şi arhitecturii pasive

Consiliul Local trebuie să iniţieze măsuri de utilizare a resurselor regenerabile

locale. Măsurile trebuie să fie orientate spre satisfacerea consumului de energie

în condiţii de economicitate atractive în contextul local.

Măsurile prevazute pentru arhitectura orasului sunt:

- realizarea Strategiei de Dezvoltare Durabilă Locală;

- realizarea Planului General de Urbanism şi Regulamentul Local pe

considerentele arhitecturi pasive durabile;

- realizarea Planificării Multianuale a Bugetului şi a Investiţiilor publice;

- realizarea Planului de Regenerare Urbană, zona locuibilă;

- realizarea Planului de Regenerare Urbană, zona industrială;

- realizarea Planului de Infrastructură şi Utilităţi.

Măsurile prevazute pentru clădirile publice şi private sunt:

- obligativitatea instalării de sisteme de captare a energiei regenerabilă pentru

88

producerea apei calde în cazul clădiriilor noi, în condiţiile în care, pe baza

calculelor efectuate de către Serviciul Public de Management şi performanţă

energetică, recuperarea unei astfel de investiţii se face în maxim 8 ani de zile;

-oferirea de facilităţi fiscale locale pentru proprietarii clădirilor existente care îşi

instalează sisteme de captare a energiei regenerabilă pentru producerea apei

calde, în condiţiile în care, pe baza calculelor efectuate de către Serviciul Public

de Management şi performanţă energetică, recuperarea unei astfel de investiţii

se face în maxim 8 ani de zile;


producerea de energie termică pentru încălzire în cazul clădirilor noi, în condiţiile

în care, pe baza calculelor efectuate de catre Serviciul Public de Management şi

performanţă energetică, recuperarea unei astfel de investiţii se face în maxim 12

ani de zile;


instalează sisteme de captare a energiei regenerabilă pentru producerea de

energie termică pentru încălzire, în condiţiile în care, pe baza calculelor efectuate

de către Serviciul Public de Management şi Performanţă energetică, recuperarea

unei astfel de investiţii se face în maxim 12 ani de zile;


producerea de energie electrică în cazul clădiriilor noi, în condiţiile în care, pe

baza calculelor efectuate de catre Serviciul Public de Management şi

performanţă energetică, recuperarea unei astfel de investiţii se face în maxim 15

ani de zile;


instalează sisteme de captare a energiei regenerabilă pentru producerea de

energie electrică, în condiţiile în care, pe baza calculelor efectuate de către

Serviciul Public de Management şi performanţă energetică, recuperarea unei

astfel de investiţii se face în maxim 15 ani de zile;

89

- obligativitatea folosirii tehnicilor de arhitectura pasivă în cazul clădiriilor noi, în

condiţiile în care, pe baza calculelor efectuate de către Serviciul Public de

Management şi performanţă energetică, recuperarea unei astfel de investiţii se

face în maxim 10 ani de zile;

- obligativitatea colectării deşeurilor de biomasă dacă există activităţi industriale

care produc astfel de deşeuri într-o pondere semnificativă, împreună cu

obligativitatea instalării de echipamente producătoare de energie termică pe

bază de biomasă (brichete de lemn, paie, etc.) în locuinţele noi;


instalează surse de energie termică pe bază de biomasă.

Măsurile prevăzute pentru iluminat:

- obligativitatea instalării pentru reclame si publicitate doar a sistemelor

luminoase care folosesc sisteme regenerabile de energie

- înlocuirea treptata (2010 – 2018) a întregului sistem de iluminat public, după un

grafic convenit cu concesionarul, cu sisteme de iluminat folosind energia

regenerabilă;

- inlocuirea treptată (2010 – 2015) a întregului sistem de iluminat a

semafoarelor, semnelor de circulaţie, cu sisteme de iluminat folosind energia

regenerabilă;

Măsurile prevăzute pentru transportul urban:

- realizarea Studiului de trafic pentru Municipiul Mediaş;

90

- realizarea Strategiei de Transport Public pe principii durabile;

- dezvoltarea sistemului de transport public folosind reţelele de troleibuze pentru

zona cartierului Moşnei;

- înlocuirea combustibililor clasici cu biocombustibili pentru transportul în comun;

- amenajarea pistelor pentru bicicletă;

- amenajare locuri de parcare.

11.3.5. Elaborarea de programe de finanţare a proiectelor

Consiliul Local trebuie să participe la finaţarea proiectelor prin identificarea de oportunităţi de participare în diverse programe, bazate pe:

-atragerea de fonduri nerambursabile;

-utilizarea taxelor locale în folosul cetăţenilor;

-re-alocarea fondurilor actuale de subvenţii sau de ajutoare sociale pentru încălzire în scopul promovării unor astfel de proiecte;

- facilităţi fiscale locale.

11.3.6. Implementarea unui sistem de management performant

Consiliul Local trebuie să asigure implementarea unui sistem de management

performant care să conducă la minimizarea preţurilor la clienţii serviciilor publice

locale, în condiţiile respectării criteriilor de performanţă stabilite prin contractele

de concesionare a serviciilor. Printre acţiunile recomandate se numără:

- adoptarea unui sistem integrat de calitate bazat pe standardele ISO 9000 şi

ISO 14000, ultima ediţie;

- informatizarea sistemului de management şi de furnizare;

91

- monitorizarea activităţii operatorilor şi a îndeplinirii condiţiilor din

contractele de concesiune;

- şcolarizarea personalului în scopul obţinerii unei mai bune capacităţi de

administrare a patrimoniului public şi privat local;

- auditarea anuală de către societăţi specializate a performanţelor

operatorilor.

11.3.7. Infiinţarea Serviciului Public de management şi performanţă energetică şi concesionarea acestei activităţi

În anul 2008 a fost promulgată Ordonanaţa 22/2008 privind utilizarea eficientă a energiei, a cărui scop este crearea cadrului legal necesar pentru elaborarea şi aplicarea unei politici naţionale de utilizare eficientă a energiei, în conformitate cu prevederile Tratatului Cartei energiei, ale Protocolului Cartei energiei privind eficienţa energetică şi aspectele legate de mediu. Legea stabileşte obligativitatea înfiinţării de compartimente specializate în domeniul eficienţei energetice la nivelurile corespunzătoare, care să aibă personal capabil să elaboreze, să implementeze şi să monitorizeze programe de eficienţă energetică în municipiul Mediaş.

În anul 2005 a fost promulgată Legea privind performanţa energetică a clădirilor nr. 372/2005, modifcată ulterior care are ca scop promovarea creşterii performanţei energetice a clădirilor, ţinându-se cont de condiţiile climatice exterioare şi de amplasament, de cerinţele de temperatură interioară şi de eficienţă economică.

Legea nr. 372/2005 privind performanţa energeticã a clãdirilor transpune integral în legislaţia nationalã prevederile Directivei europene privind performanţa energeticã a clãdirilor. Aceasta a fost adoptatã în scopul instituirii mãsurilor de creştere a performanţei energetice a clãdirilor de locuit şi a reducerii consumurilor energetice primare, având ca efect îmbunãtãţirea confortului termic din locuinţe, reducerea costurilor energiei termice, concomitent cu diminuarea efectelor defavorabile asupra mediului. Legea prevede obligativitatea elaborãrii certificatului de performanţã energeticã la clãdirile nou construite şi la clãdirile publice

92

astfel încât publicul sã fie informat asupra consumurilor energetice ale clãdirii.

În conformitate cu Ordonanţa 22/2008 primăriiile trebuie să – se organizeze pentru a desfăşura următoarele activităţi cu caracter de eficienţă energetică:

- elaborarea politicii municipale de utilizare eficientă a energiei;

- implementarea şi monitorizarea politicii municipale de eficienţă energetică şi a programelor de utilizare eficientă a energiei;

- asigurarea supravegherii pieţei de echipamente şi aparate achiziţionate în scopuri publice pentru care există reglementări specifice privind eficienţa energetică;

- evaluarea tehnică şi avizarea proiectelor de investiţii în domeniul eficienţei energetice, pentru care se cere finanţare de la bugetul local şi din alte surse interne şi externe;

- elaborarea sintezei programelor de eficienţă energetică al Municipiului Mediaş;

- acordarea de consultanţă în elaborarea şi aplicarea proiectelor de creştere a eficienţei energetice;

- elaborarea şi coordonarea programelor de pregătire şi instruire în domeniul gestiunii energiei;

- promovarea producerii de energie, utilizând sursele regenerabile de energie, prin acţiuni complementare reglementării pieţei de energie;

- realizarea de studii pentru identificarea unor mecanisme de finanţare a iniţiativelor în domeniul eficienţei energetice;

- educarea şi conştientizarea utilizatorilor diferitelor forme de energie privind necesitatea reducerii consumurilor energetice pe unitatea de produs;

- elaborarea în condiţiile legii, o dată la 5 ani, a unui bilanţ energetic pentru clădirile cu suprafaţa desfăşurată mai mare de 1.000 mp, dotate cu instalaţii de încălzire şi climatizare aflate în exploatare;

93

- realizarea Certificatului energetic pentru cladirile publice existente. În cazul clădirilor cu o suprafaţă utilă de peste 1.000 m, aflate în proprietatea/administrarea autorităţilor publice sau a instituţiilor care prestează servicii publice, cu excepţia clădirilor existente de învăţământ, sănătate şi asistenţă socială, certificatul energetic valabil este afişat într-un loc accesibil şi vizibil publicului. Se afişează la loc vizibil şi temperaturile interioare recomandate şi cele curente şi, după caz, alţi factori climatici semnificativi.” . La momentul actual în România există un număr de localităţi în care s-au înfiinţat

Servicii de management energetic: Sibiu, Focşani, Vaslui, Arad şi la nivelul

Consiliului Judeţean Harghita care deserveşte mai multe localităţii din judeţ.

De asemenea în perioada 2000 – 2002 când a fost în vigoare programul Save II

s-au înfiinţat Agenţii de Management al Energiei şi protecţie a Mediului în

oraşele: Braşov, Iaşi, Alba Iulia, Sighişoara, Timişoară, Bistriţa Năsăud.

În conformitate cu art 3, aliniat (3) al Legi 51-2006 În funcţie de necesităţi,

consiliile locale, consiliile judeţene, asociaţiile de dezvoltare comunitară sau,

după caz, Consiliul General al Municipiului Bucureşti pot înfiinţa în condiţiile

prezentei legi şi alte servicii de utilităţi publice având ca obiect alte activităţi decât

cele prevăzute la

art. 1 alin. (2) - alimentarea cu apă, canalizarea şi epurarea apelor uzate,

colectarea, canalizarea şi evacuarea apelor pluviale, producţia, transportul,

distribuţia şi furnizarea de energie termică în sistem centralizat, salubrizarea

localităţilor, iluminatul public, administrarea domeniului public şi privat al unităţilor

administrativ-teritoriale, precum şi altele, transportul public local.

Având în vedere aspectele pe care trebuie să le deruleze Primăria Municipiului

Mediaş prevăzute de OG 22/2008, Legea 352/2005 şi în baza Legii 51/2006 este

creat cadrul legal de înfiinţare a Serviciului Public de management şi performanţă energetică.

94

Atribuţiile pe care trebuie să le îndeplinească Serviciul Public de management şi performanţă energetică sunt:

- Prognoza evoluţiei consumului în contextul dezvoltării urbane în următorii

10 ani

- Elaborarea Programului de gestiune integrată a resurselor energetice

locale

- Elaborare Program de Eficienţă Energetică în clădirile publice şi

rezidenţiale

- Elaborarea Programului de Eficienţă Energetică la nivelul tuturor servicilor

de utilitate publică

- Elaborarea Strategiei de utilizare a Resurselor regenerabile de energie

- Elaborarea Strategiei de utilizare a deşeurilor în scop energetic

- Implementarea Codului de eficienţă energetică şi promovare a resurselor

regenerabile în Municipiul Mediaş

- Implementarea şi monitorizarea Strategiei şi Planului de Acţiuni pentru

valorificarea potenţialului energetic al Resurselor regenerabile de energie

• Energie geotermică

• Energie solară

• Biomasă

• Alte surse regenerabile

- Elaborarea de studii privind accordarea de subvenţii pentru promovarea

eficienţei energetice şi folosirea resurselor regenerabile

- Elaborarea de studii privind accordarea facilităţii fiscale pentru

promovarea eficienţei energetice şi folosirea resurselor regenerabile

- Elaborarea de studii privind stabilirea impozitelor, taxelor pentru

promovarea eficienţei energetice şi folosirea resurselor regenerabile

- Elaborarea indicatorilor de performanţă energetică ai fiecărui serviciu

public, a programului de realizare şi a sistemului de penalizări în cazul

neîndeplinirii nivelului convenit

- Inventarierea imobilelor de locuit multietajate şi a celor publice

- Realizare Program de reabilitare termică a imobilelor (publice şi

95

rezidenţiale)

- Implementarea Programului de eficienţă energetică pentru cladirile

aparţinând Primăriei Mediaş

- Realizarea de servicii de Audit, Bilanturi energetice, Management,

performanţă energetică şi servicii ESCO pentru societăţile care

desfăşoară activităţi de utilitate publică

- Verificare şi monitorizare a calităţii lucrărilor de reabilitare termică şi

realizare a instalaţiilor care folosesc resurse regenerabile de energie

- Lansarea unor Granturi Energetice de catre primarie pentru entitati din

Medias pentru a stimula concurenta in economia de energie

- Concursuri inter-şcoli privind metodele de economie a energiei

- Realizarea clubului energetic al unitpţilor energetice

- Regulamentul de iluminat a reclamelor şi panourilor publicitare folosind

sisteme regenerabile de energie

- Programul de inlocuire a sistemelor actuale de iluminat a semafoarelor şi

semnelor de circulaţie cu instalatii care folosesc resurse regenerabile de

energie

- Programul de inlocuire a sistemelor actuale de iluminat cu instalatii care

folosesc resurse regenerabile de energie

- Elaborarea Strategiei de comunicare cu locuitorii oraşului in domeniul

eficientei energetice si a utilizarii resurselor energetice

- Asumarea rolului de mediator şi de arbitru al conflictelor dintre utilizatori şi

operatori

- Organizarea de campanii de informare a publicului

- Consultarea utilizatorilor la stabilirea politicilor şi strategiilor locale şi a

modalităţilor de organizare şi funcţionare a serviciilor publice

- Propunerea Declaraţiei de Politică în domeniul eficienţei energetice şi

utilizării resurselor regenerabile de energie în Municipiul Mediaş

- Intermedierea aderarii Municipiului Mediaş la Asociaţia Oraşe Energie

Europene

- Intermedierea semnarii de către primăria Municipiului Mediaş a Convenţiei

96

primarilor europeni

- Realizarea recepţiei privind izolarea termică a clădirilor de către Serviciul

Public de Management şi performanţă energetică, care să certifice

calitatea izolării termice a clădirilor

- Realizarea calculelor privind recuperarea investiţiilor în domeniul eficienţei

energetice, în domeniul instalării sistemelor de captare a energiei

regenerabilă şi sau a folosirii tehnicilor de arhitectura pasivă pentru

clădirile vechi sau noi.

Având în vedere complexitatea activităţii de management energetic, de eficienţă energetică pentru municipiul Mediaş, necesarul de specialişti şi dotare cu aparate şi software, pe care Primăria Mediaş nu le deţine, se consideră oportun să se încheie unui contract de servicii de Management energetic şi performanţă energetică prin organizarea unei licitaţii.

97

12. ELEMENTE CHEIE ALE STRATEGIEI ENERGETICE LOCALE PE TERMEN MEDIU (10 ANI)

12.1. Priorităţile sectorului energetic pe termen scurt şi mediu

Prioritatea strategică a sectorului energetic românesc o constituie crearea unei

pieţe concurenţiale, în condiţiile folosirii eficiente a energiei cu respectarea

cerinţelor de protecţie a mediului.

"Strategia de Dezvoltare Durabilă a României – ORIZONT 2025" elaborată de

Guvernul României, a constituit o bază importantă pentru elaborarea strategiei

PND 2007-2013. Documentul propune următoarele obiective pe termen scurt şi mediu:

- în domeniul surselor primare de energie: extinderea gradului de

utilizare a surselor regenerabile de energie;

- la nivelul infrastructurii: realizarea unei noi rute de transport a gazelor

naturale (din zona Mării Caspice - Asia Centrală, spre Europa Centrală şi de

Vest) şi interconectarea sistemului naţional de transport a gazelor (cu Serbia şi

Muntenegru);

- la nivelul instalaţiilor de producere a energiei (electrice şi termice):

scăderea consumurilor specifice de combustibil (prin retehnologizarea grupurilor

energetice) şi construcţia de noi capacităţi de producţie.

Priorităţile care decurg din problemele cheie ale sectorului energiei, identificate

după analiza detaliată a resurselor energetice, a infrastructurii energetice, a

sistemului de preţuri şi tarife în vigoare şi a reglementărilor în vigoare, aplicabile

98

şi în municipiul Mediaş , sunt:

reabilitarea/retehnologizarea capacităţilor energetice cu grad de uzură

ridicat sau, care utilizează tehnologii învechite, sau închiderea celor

nerentabile; promovarea investiţiilor private în noi capacităţi de producţie

bazate pe cogenerare şi resurse regenerabile;

economisirea energiei prin scăderea intensităţii energetice la nivelul

ţărilor din UE şi implicit creşterea eficienţei energetice (în prezent relativ

redusă) pe întregul lanţ resurse naturale – producere – transport - distribuţie -

utilizare finală a energiei electrice şi termice;

creşterea gradului (încă redus) de valorificare a resurselor regenerabile

(energie solară, biomasă şi eoliană);

reducerea pierderilor mari în reţelele de transport şi distribuţie a energiei

electrică, petrolului şi gazelor, accesarea de fonduri în vederea reabilitării lor.

12.2. Principiile politicii energetice locale a municipiului Mediaş pe termen mediu

Pornind de la rolul de reglementator al autorităţii locale şi de la rolul de promotor

al investiţiilor pentru modernizarea infrastructurii oraşului, avându-se în vedere

atât condiţiile tehnice, cât şi capacitatea anuală a Consiliului Local de a angaja

fonduri, sunt definite după cum urmează:

1. Asigurarea şi diversificarea surselor de energie (convenţionale şi

regenerabile) necesare comunităţii locale;

2. Stabilirea de relaţii de parteneriat cu producătorii, distribuitorii şi furnizorii

de energie care operează pe piaţa locală;

3. Pregătirea de soluţii eficiente pentru a răspunde la situaţii de criză;

4. Integrarea Strategiei Energetice în grupul celorlalte strategii locale;

5. Utilizarea Strategiei Energetice pentru accelerarea dezvoltării economice

99

a municipiului.

Pentru punerea lor în aplicare, este necesară direcţionarea cu maximă eficienţă

a fondurilor de investiţii, reparaţii şi exploatare spre obiective prioritare cum

sunt:

- extinderea gradului de utilizare a surselor regenerabile de energie;

- reducerea consumurilor specifice de energie electrică ale operatorilor

serviciilor publice;

- creşterea calităţii construcţiilor şi reducerea consumurilor energetice

pentru asigurarea aceluiaşi grad de confort; pentru construcţiile noi se va

avea în vedere promovarea unui regulament local de eliberare a avizelor

în construcţii în conformitate cu reglementările tehnice în construcţii în

vigoare, care să impună folosirea unor materiale de construcţii şi

tehnologii eficiente energetic.

Operatorii vor identifica modalităţi concrete de reducere a costurilor şi de

creştere a competitivităţii acestora.

primĂria municipiului mediaŞ - primaria · 2 beneficiar: primĂria municipiului mediaŞ obiect:...

Documents