Prima revistă în format electronic din Romania despre

sănătate, alimentație, sport și multe altele

Nr. 1 / 2010 - săptămâna 8 – 14 februarie 2010

Medicină naturistă

Bazele medicinei naturiste pag. 4

Note de spirituali-

tate Săptămâna Lăsatului sec de brânză pag. 5

Nutri ția sezonului

Rețete culinare Pag. 7

Relaxare

. despre somn Pag. 8

2

Editorial Despre sănătate

Ce este sănătatea? O întrebare la care

reflectăm de cele mai multe ori doar atunci

când constatăm (cu durere) că tocmai am

pierdut-o...

În acele momente realizăm că am

face orice este posibil pentru a o redobândi.

De asemenea, conştientizăm (uneori chiar

foarte acut) sentimentul vulnerabilităţii

noastre. În funcţie de suferinţa şi

infirmitatea fizică sau psihică pe care ne-o

provoacă boala, vom privi lumea

înconjurătoare din perspective diferite.

Lucruri considerate înainte ca fiind

indispensabile sau prioritare devin

nesemnificative, chiar copilăreşti, iar altele,

care păreau anoste şi „ca de la sine

înţelese”, devin brusc foarte importante şi

complexe. În unele situaţii grave, când

aflăm de anumite riscuri majore, sau chiar

de prognosticul nefast al bolii – viaţa însăşi

poate căpăta o cu totul altă turnură. În mod

cert vedem lumea cu „alţi ochi” !

La o prima vedere (superficială) am

zice „cu ochi bolnavi”, dar realitatea este

că totuşi, mulţi simţim atunci că suntem

mai „vii”, că evenimentele din jurul nostru

au o altă „savoare”, importanţă sau

semnificaţie. Căutăm sprijin şi

devenim mai deschişi către alţi oameni,

conştientizăm mai bine importanţa atenţiei

şi a grijii pe care o primim (în special de la

cei apropiaţi), devenim la rândul nostru

mai binevoitori, mai blânzi, mai atenţi faţă

de ceilalţi, poate chiar mai umili ... şi în

mod sigur – pentru unii dintre noi, poate

pentru prima dată în viaţă – ştim ce vrem

cu adevărat, fără nici un dubiu:

Vrem în primul rând să fim

sănătoşi !!!

Pentru unii cât mai repede, pentru

alţii cu orice mijloace şi eforturi, pentru

alţii (mai profunzi) cât mai deplin; dar un

lucru este cert: atunci înţelegem, cu toţii, în

profunzime, ceea ce înţelepciunea populară

a consemnat cu mult timp în urmă, sub

forma unui aforism: „Un cerşetor sănătos

este mai fericit decât un rege bolnav” ! ...

Poate, doar şi pentru această reamintire,

„merită” să fim, din când în când... bolnavi.

Aşadar... Să fim sănătoşi !!!

3

Pagina Medicală Disfuncționalitățile

omului modern

Periclitarea sănătăţii este tributul pe

care îl plăteşte omul modern. Bolile

metabolice care domină sunt obezitatea,

diabetul şi sindromul dismetabolic. Din

păcate, se cunoaşte foarte puţin despre

sindromul metabolic. Se poate diagnostica

cu tensiometrul, centimetrul pentru talie şi

cântarul pentru greutate.

Cel mai important este modificarea

stilului de viaţă.

Mişcarea este de aur ! Orele de lucru

şi orele de somn trebuie respectate.

Sindromul metabolic se caracterizează prin:

rolul important jucat de obezitate, prezenţa

simultană a mai multor probleme de

metabolism şi, în final, apariţia

arteriosclerozei (calcificarea vaselor

sangvine). Obezitatea poate fi calificată

drept „motorul” sindromului metabolic.

Ea are o influenţă nefastă asupra

sensibilităţii la insulină şi asupra cantităţii

de lipide din sânge; în acelaşi timp, este

legată de apariţia hipertensiunii arteriale.

Scăderea sensibilităţii la insulină are, la

rândul său, consecinţe negative: poate duce

la diabet şi, în egală măsură, la creşterea

cantităţii de lipide sangvine

(hiperlipidemie) şi la hipertensiune

arterială. Diabetul, hiperlipidemia şi

hipertensiunea arterială sunt consideraţi a

fi factorii majori de risc ai arteriosclerozei.

Diverse probleme caracteristice

sindromului metabolic se influenţează

reciproc. Obezitatea este omniprezentă,

caracterizată prin acumularea de ţesut

adipos la nivelul abdomenului. Mai pot

surveni şi alte urmări: modificarea

sensibilităţii la insulina, având drept

consecinţă diabetul (de tip II) şi

modificarea cantităţii de lipide din sânge.

Sindromul metabolic rămâne adesea

nediagnosticat şi doar apariţia

arteriosclerozei îl face vizibil. Spre

exemplu, un pacient suferă de dureri

puternice la nivelul sternului atunci când

face efort, din cauza unei scăderi a

circulaţiei sangvine a miocardului. Medicul

întrebat va diagnostica, în acest caz, o

angină pectorală, boală coronariana

datorată arteriosclerozei.

4

Şi totusi, Leonardo da Vinci, a avut

intuiţia că omul va fi capabil să zboare şi

chiar a zburat. Chiar şi Jules Vernes şi-a

imaginat că vom putea călători pe sub apă

şi exact aşa s-a întâmplat. Dar nici unul din

ei nu a prevazut că, dupa anul 2000,

problemele cele mai fierbinţi cu care se

confruntă o parte însemnată a omenirii vor

fi stresul, sedentarismul şi hrana. Din

aceste motive suntem indispuşi, fără succes

şi chiar bolnavi.

În numerele viitoare, pagina

medicală se va ocupa de tratarea şi

descrierea amănunţită a diverselor

afecţiuni cu care se confruntă o mare parte

a semenilor noştrii, precum şi a

simptomelor care ajută la recunoaşterea lor.

Medicină naturistă

Bazele medicinei naturiste

Medicina naturistă sau naturală

uzează de practici terapeutice inspirate de

natură, folosind produse şi factori naturali,

tehnici ancestrale şi metode tradiţionale

verificate în timp. Este cunoscut faptul că

iniţiaţii medici daci, practicanţi ai doctrinei

zalmoxiene, foloseau medicina naturistă.

În vederea reabilitării istorice este cunoscut

faptul ca Zalmoxis (din al cărui jurământ

Hipocrat s-a inspirat) nu trata corpul fără a

trata spiritul, această a patra dimensiune

aflată permanent în conexiune cu natura.

Secolele XVIII şi XIX cunosc un mare

avânt în aceasta direcţie, însă forme de

practici naturiste pot fi regăsite din

perioada Şcolii lui Hipocrate, un discipol

practicant al lui Zalmoxis (400 de ani

înainte de Hristos) în Grecia şi în secolele

VI – XIV înainte de Hristos în Dacia şi

Egipt .

Totul în natură este asezat pe baze

raţionale, medicului revenindu-i sarcina să

înţeleagă aceste legi şi să urmeze calea

mediului înconjurător. Boala este un efect

iar cauzele sunt căutate în natură: aer, apă,

pământ. Principiile de vindecare în

medicina naturistă se bazează pe

reîntoarcerea la natură: „Vis medicatrix

naturae” (puterea vindecătoare a naturii) în

stabilirea dietei, exerciţiilor fizice, miscării,

folosirii benefice a factorilor naturali de

5

mediu (aer, apă, soare) microclimat,

eliminarea produselor potenţial dăunătoare,

abandonarea obiceiurilor nesănătoase,

creşterea vitalităţii pacientului, eliminarea

factorilor de stres, suplimente nutritive.

În ceea ce priveşte tehnicile naturiste

din zilele noastre, este bine cunoscut faptul

că acestea au fost descoperite, probate şi

perfecţionate de-a lungul timpului. Aceste

tehnici au plecat tocmai de la principiul

naturist de vindecare, adică reîntoarcerea la

natură, înţelegându-se asfel că în vechime,

şi nu numai, boala era considerată un

dezechilibru între om şi natură şi tocmai de

aceea, pentru vindecare, era necesară

„împăcarea” omului cu forţele naturii.

Astfel, au aparut încă din vechime practici

ale acestei forme de medicină, bazate pe

terapia apei (hidroterapia), terapia luminii

(luminoterapia), terapia cu argilă

(argiloterapia), terapia aromelor

(aromaterapia), s.a.

Spre exemplu, utilizarea argilei, roca

sedimentară alcatuită dintr-un amestec de

silicaţi şi din fragmente de cuarţ, mică etc.,

ca agent terapeutic, datează de foarte mult.

Papirusuri egiptene, scrieri tinând de

medicina antică, elenă, romană, ca şi

tradiţii orale existente la diferite

colectivităţi şi triburi din Asia, Africa şi

America, atestă folosirea acestui produs

natural în tratamentul diferitelor inflamaţii

interne, în infecţii şi arsuri ale pielii, în

abcese, în diverse stări de rau ale tubului

digestiv şi chiar în sifilis.

Pe lângă acestea nu au întârziat să

apară şi un index clar al plantelor benefice

şi al proprietăţilor acestora; au apărut

formele de utilizare a acestora: ceaiuri,

tincturi, decocturi, etc.

Vom încerca în numerele următoare

ale acestei reviste să abordăm o serie de

practici şi tratamente naturiste despre care

avem cunoştinţă că v-ar interesa foarte tare,

şi care sperăm să vă fie de un real folos.

Note de

spiritualitate Săptămâna lasatului

sec de branză

Creştinii de rit ortodox vor trebui să

se abţină de la produse din carne începând

cu ziua de luni a acestei săptămâni.

Din această zi începe Săptămâna

albă, în care toate produsele din carne vor

fi amintire, asta pentru ca toţi credincioşii

să poată parcurge treapta spre calea

desăvârşirii spirituale.

Săptămâna albă sau Săptămâna

brânzei permite credincioşilor să mănânce

doar produse ca ouă, brânză, lapte.

Conform tradiţiei bisericeşti, anual,

în prag de primăvară începe perioada de

6

pregătire pentru Postul cel mare,

săptămâna începând chiar de astazi şi

intinzându-se până pe 15 februarie.

Totodată, Săptămâna albă este şi perioada

care întâmpină Postul Paştelui, ce durează

şapte săptămâni, până când se va serba

Învierea Domnului, respectiv pe 4 aprilie

a.c..

Credinţa ortodoxă nu permite

consumul de carne în această perioadă,

când aceste alimente sunt interzise de

Sfinţii Părinţi ai Bisericii până în ziua de

Paşte.

Această săptămână reprezintă o

perioadă de trecere, o perioadă tranzitorie

care are menirea de a mai linişti spiritul în

Postul Mare.

Perioada aceasta este una pe care

creştinii sunt îndemnaţi să o respecte cu

sfinţenie pentru sănătatea trupească şi cea

sufletească. Săptămâna albă reprezintă

pregustarea eforturilor şi ascezei pe care

fiecare persoană şi le asuma liber consimţit,

în limita puterilor, spre întâmpinarea celei

mai mari sărbători, anume Învierea

Domnului.

Cei curioşi şi dornici să petreacă

timpul pe alte coordonate decât cele

materiale, sunt invitaţi de Mântuitorul Iisus

Hristos să se pregătească în aceste zile

pentru Marele Post.

Abținerea de la mâncărurile cu carne

este strâns legată de abținerea de la bârfe,

jigniri şi atitudini ofensatoare la adresa

semenilor, fapte considerate de Sfinții

Părinți tot atât de grave.

Parinții Bisericii cred că a denigra pe

cineva este la fel cu a consuma carne şi de

aceea nu este permis acest lucru.

Această săptămână este numită ușa

pocăinței şi a Postului Mare. Sfintele

cântări şi rugăciuni ne vorbesc despre

Crucea, Moartea şi Învierea Domnului

Iisus Hristos, cât şi despre a doua Lui

Venire şi Judecată care va să fie.

Vom discuta în numerele următoare

ale acestei reviste despre particularitățile

viețuirii creștine, despre tradițiile şi

obiceiurile noastre ancestrale, precum şi

despre influența lor asupra sănătății noastre,

atât trupești cât şi sufletești.

7

Nutri ția sezonului

Rețete culinare

Gogoşi pripite – Ingrediente: 100

g. brânză de vacă, 100 g. caşcaval ras, 100

g. telemea rasă, 2 ouă mari, 50 g. făină,

mărar. Brânzeturile se amestecă bine cu

dosul furculiţei ca să se omogenizeze,

adăugând ouăle întregi, făina şi mărarul

tăiat mărunt. Compoziţia trebuie să fie mai

consistentă. Se ia din compoziţie câte o

ligură cu vârf, se modelează în formă de

bilă şi se dă prin făină. Se toarnă ½ l.

untdelemn într-o cratiţă de 1 l. şi se lasă să

se înfierbânte. Se aşază unele lângă altele,

neînghesuite deoarece cresc la copt. Se

servesc fierbinţi ca aperitiv. Nu se sfarâmă

la fiert şi sunt foarte fragede. Se pot

reîncălzi pe apă clocotită sau în cuptor

acoperite, timp de 10 minute.

Perniţe cu brânză – Ingrediente:

½ kg. făină, 1 – 2 ouă, ½ pachet margarină,

1 iaurt / sana / chefir /smântână / chiar

lapte, drojdie (cât o nucă), sare, umplutură:

½ kg. brânză vacă / burduf sau amestec

chimin. Se face un aluat prin amestecarea

ingredientelor. NU SE LASĂ LA DOSPIT.

Se întinde o foaie groasa de 0,5 cm., se

pune umplutura, se rulează. Se taie rulada

în bucăţi de 5 cm., se pun în tava şi se dau

la cuptor până devin aurii (opţional se ung

cu gălbenuş, iar albuşul se amestecă în

umplutură). Se adaugă umplutura: brâză +

chimen + albuş / 1 ou, eventual sare.

Omleta cu brânză – Ingrediente:

3 ouă, trei linguri maioneză, 2 linguriţe

margarină, 150 g. brânză rasă, măsline

negre taiate mărunt. Se bat albuşurile de

ou până se întăresc. În alt vas se pun

gălbenuşurile care se bat bine, se

amestecă cu maioneza şi cu 2 linguriţe

de apă. Se toarnă gălbenuşurile peste

albuşuri şi se amestecă uşor. Se topeşte

margarina şi se toarnă peste ouă. Se

pune amestecul la microunde 7 minute,

la putere maximă. Se pune brânză rasă

peste ouă şi se mai lasă la microunde

între 30 de secunde şi un minut. Se

presară măslinele şi se îndoaie omleta în

două.

8

Desert din brânză de vacă cu

zmeură, căpşune, frăguţe –

Ingrediente: 250 g. brânză de vaci

proaspătă, 250 g. fructe proaspete sau

congelate, 100 – 150 g. zahăr, 200 ml.

fri şcă pentru ornat. Brânza de vacă,

împreună cu fructele şi zahărul se freacă

cu dosul furculiţei, până când se

omogenizează, apoi compoziţia se pune

în cupe de sticlă şi se lasă la rece 2 – 3

ore. După ce s-a răcit, se modelează

deasupra fiecărei porţii câte o rozetă cu

fri şcă.

Macaroane cu brânză –

Ingrediente: ¼ macaroane, 50 – 80 g.

unt, 200 g. brânză. Într-un vas de circa 2

l. se pune grăsime, se lasă să se

încălzească puţin, apoi se adaugă

macaroanele, după ce au stat circa 20 –

30 minute în apa în care au fiert şi apoi

au fost limpezite şi bine scurse. Se

amestecă cu brânza. Se dau la cuptor cu

10 minute înainte de servire, ca să se

înfierbinte şi se servesc ca fel întai.

Sufleu cu branză şi ou –

Ingrediente: ½ kg. brânză de vacă, 2 ouă,

4 – 5 linguri smântână, 2 linguri făină, 3

linguri unt, ½ pahar lapte. Se pune

laptele împreună cu untul pe foc să

clocotească, se adaugă toata făina odata

şi se amestecă repede. Când este

aproape rece se adaugă gălbenuşurile,

brânza bine sfărâmată şi smântâna, apoi

albuşurile bătute spumă (se pot pune şi

ouăle întregi). Se unge o formă în care se

toarnă compoziţia şi se dă la cuptor.

Relaxare Despre somn

Unul din criteriile sănătăţii este

reprezentat de somn.

S-au spus multe în privinţa orelor de

somn, care dintre tipurile de somn este mai

odihnitor şi asa mai departe, insă din

păcate unele afirmaţii care au ajuns să fie

cunoscute de aproape toată lumea sunt

doar nişte mituri.

Somnul cu vise nu este odihnitor.

Din fericire, nu este aşa. De obicei

persoanele cu o viaţă agitată sau care se

află în situaţie de stres, urmând o zi cu

grele încercări, ori fie persoane care au

acumulat o cantitate mare de informaţii în

acea zi sau care tocmai au scăpat de un

stres puternic, sunt, în general, cele care au

un somn cu vise. În timpul somnului

creierul trece prin mai multe tipuri de somn,

dintre care şi cel cu vise. Aici îşi descarcă

toate tensiunile acumulate şi sintetizează

toată informaţia pe care a acumulat-o în

ultimele ore sau ultima zi.

Cele 8 ore pe noapte sunt sfinte.

Numărul de ore de somn necesar în fiecare

9

noapte diferă de la o persoană la alta, iar la

o persoană diferă de la o zi la alta. Este

evident că numărul orelor de somn depinde

foarte mult de consumul de energie, de

stresul acumulat, de efortul fizic, de

alimentaţie şi de asemenea, de gradul de

oboseală acumulată. Însă nici somnul

excesiv ori cel minimal nu ajută

organismul prea mult. Cum astăzi

cercetătorii studiază orice, s-a demonstrat

în urma unui studiu că cei care dorm mai

mult de 8 – 9 ore pe noapte sunt foarte

predispuşi depresiei şi mor mai repede. De

asemenea, cei care dorm sub 5 ore pe

noapte acumulează oboseală până ajung la

acel stadiu de „oboseală cronică” ce, din

păcate, adesea are simptome subtile

ignorate de pacienţi până în momentul

declanşării unei boli.

Somnul pierdut îl putem recupera.

Nici o oră de somn care era necesară şi a

fost pierdută nu poate fi recuperată. Mai

ales somnul de noapte pierdut nu poate fi

recuperat ziua. În timpul nopţii organismul

prezintă o serie de adaptări, astfel încât în

lipsa luminii şi la anumite ore sunt secretaţi

niste hormoni cu un rol primordial în

menţinerea homeostaziei şi a echilibrului

funcţional. Ziua însa sunt secretaţi alţi

hormoni, chiar dacă dormiţi şi nu aveţi nici

un stimul luminos.

Trezitul în timpul nop ţii scade

capacitatea de odihnă. În realitate este

normal ca în anumite perioade unele

persoane să se trezească în timpul nopţii,

însă acest fapt nu le afectează odihna.

Orele acumulate de somn, chiar dacă sunt

cu intermitenţă, le asigură odihna pentru a

doua zi cu condiţia ca aceste ore de somn

să se producă noaptea şi să fie suficiente.

Decât să dormi putin, mai bine nu

dormi deloc. Ei bine, lucrurile stau invers:

chiar dacă te trezeşti buimăcit după puţine

ore de somn, totusi mai bine aşa decât

deloc. Este adevărat că organismul nu şi-a

finalizat procesele de refacere, de aici

rezultă şi starea de toropeală după trezire,

însă măcar a „făcut” ceva în această

privinţă, măcar a iniţiat şi finalizat câteva

mici procese de refacere. În lipsa somnului,

aceste mici beneficii nu există.

Vă dorim un somn odihnitor şi cu

vise frumoase.

10

Dialog cu cititorii

Această pagină este destinată

dialogului cu cititorii noştrii. Aici

vom încerca să răspundem

solicitărilor, sugestiilor şi

reclamaţiilor dumneavoastră. Tot

ceea ce trebuie să faceţi este să ne

trimiteţi un mesaj pe adresa de e-

mail a redacţiei noastre

revista_sanatatea@yahoo.com

Noi sperăm că informaţiile pe

care vi le prezentăm în aceste pagini

vă sunt de folos, fiindcă acesta este

şi scopul pentru care noi sacrificăm

timp şi depunem suflet în ceea ce

facem. Tocmai de aceea îndrăznim a

vă adresa rugamintea de a ne

acorda 5 minute din timpul

dumneavoastră, după ce citiţi aceste

rânduri, pentru a ne trimite un e-

mail la adresa

revista_sanatatea@yahoo.com în

care să precizaţi un simţământ liber

şi sincer cu privire la această revistă.

Vă mulţumim anticipat.

Echipa.

11

Sfaturi pentru viață

Oferă oamenilor mai mult decât

asteaptă şi fă-o cu zâmbetul pe buze.

Memorează versurile preferate.

Nu crede tot ce auzi.

Când spui „Te iubesc”, simte-o

cu adevărat !

Când spui „Îmi pare rău”,

priveşte-l în ochi pe cel căruia i-o

spui.

Fii logodit cel puţin 6 luni

înainte de căsătorie.

Crede în dragoste la prima

vedere.

Nu râde niciodata de visele

cuiva.

Iubeşte cu pasiune şi cu dăruire!

Da, te poţi răni, dar numai aşa poţi

simţi că trăieşti cu adevărat !

Când te cerţi cu cineva, joacă

cinstit !

Nu judeca oamenii după familia

lor.

Vorbeşte încet, dar gândeşte

repede şi nu invers.

Nu uita că marile iubiri şi

marile realizări implică cele mai

mari riscuri !

Sună-ţi părinţii !

Zâmbeşte când răspunzi la

telefon. Cel ce te-a sunat îşi va da

seama.

Citeşte mai multe cărţi, uită-te

mai puţin la TV.

Ai încredere în oameni, dar

închide-ţi casa când pleci.

Fă tot ce poţi să creezi o

atmosferă îmbietoare acasă.

Când te cerţi cu cineva drag,

bazează-te pe prezent şi nu aduce în

discuţie acţiunile trecute.

Citeşte printre randuri.

Roagă-te !

Nu îl întrerupe pe cel care iti

face un compliment

Vezi-ţi de treaba ta !

Închide ochii când primeşti un

sarut.

Judecă succesul prin prizma

lucrurilor la care ai renunţat pentru

a-l obţine.

12

Vă mulţumim foarte mult pentru interesul acordat citirii

revistei noastre și vă așteptăm cu nerabdare părerile

dumneavoastră la adresa de e-mail a redacţiei noastre.

revista_sanatatea@yahoo.com

ISSN 2067 – 6271

Revista Sanatatea (online) - toate drepturile rezervate