NUMĂRUL 2 LeiAnul al XCIIII-lea Nr. 80. Braşov Miercuri 2 Septemvrie 1981

f REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA£ PIAŢA LIBERTAŢEI BRAŞOV, -

TELEFON 226 Abonament anual 860 le!,Pentru atrelnătate 800 lei. Anunţuri, reclame, după tarif.

Fondată la 1838 de §e®rge BariţiuApare de trei ori pe săptămână

»Grăbiţilor, cari vorbesc de plecarea d*nulul profesor N. Jorga din fruntea guvernului, le recomandăm răbdare* — scrie »Neamul Românesc*. •

Iar celor-ce nu se supun le răspunde : în Mare ! — ecoul dîn Mangalia.]

Prigoană fără părecheGuvernarea actuală de palru

Ioni, care va rămâne de pomină, are două caracteristici distincte:

Deoparte un p@!op de gafe ţi boroboaţe, cari au culminat zilele aceste !n faimoasa con­versaţie »particulară* a primului ministru la Mangelta, dealîă- perte o prigoană nemaipome­nită pornită de guvern in con­tra adversarilor politici din Par­tidul Naţional Ţărănesc.

Această prigoană s’a pus Sn funcţie mal Întâi fată de frunta­şul nostru politic Ghlfl Crişacu ta legătură cu benca »Cetatea*, tar acum e luat la ţintă un a t fruntaş al vieţii noastre publice <M Romul Boite.

De luni de zile se desfăşoară prin presa aservită guvernului «ea mai deşănţată campanie de calomnii !n contra d-lui Romul Boita. Acesta a acţionat in ju­decată pe mizerabilii calomnia­tori adresându-se justiţiei. In loc oa justiţia să procedeze la cauză conform normelor şi pro­cedurii In vigoare, d 1 R. Boita i’a trezit zilei® trecute că judele de instrucţie a dispus ua con­tat general al averii sale, prs* lentându-se la sucursala Lăncii •Albina* din Cluj şl controlând registrele băncii ca să afle de- panerile ddui Boita.«Stăm prin urmare în faţa u- iot nemaipomenit abuz ai jude­lui de iastruotie. Căci tată cam s’a procedat:

Orice acuzat pentru calomnie pin presă poate cere la des- baterea principală probarea ve­racităţii. Această probaţtune se ordonă in anumite cazuri, dar de Tribunal Ce* a făcut însă judele de Instrucţie dela Tribu­nalul din Sibiu ? O ordonat a- Ceastă probatiune cu dela sine putere. Pentru că autorul arii* colilor calomnioase drept probe şl dovezi a Indicat articole din ziare, articole cari au fost dea» aemenea încriminate de dd Boita, Prin urmare un calam*

r ir s'a apărat cu afirmeţlu- altui calomniator.

Judele de instrucţie în loc să procedeze conform legii, s’a pretat la rolul de investigator.Iu ioo sS se mulţumească cu adunarea probelor indicate, d*sa a dispus ua control general al averii d lui Boila caşlcând d*l Boita ar fi urmărit şi nu cei a* cazat de calomnii, Ori acesta trebuia să producă dela început

I dovezi pentru afirmaţia sa Gi ,d'l Bolta a câştigat averi fabu> loase In urma situaţiei sale po-utlvC i

ia urma acestor acte arbitrare şi ilegale, d-1 R, Botia a adre­sat săptămâna trecută Suvera­nului următoarea telegramă:

M, Sale Regelui ' Sinaia.In luna Maiu am adresat M.

Voastre o petiţie, prin care ce­ream să ordonaţi prea graţios publicarea rezuitatuiut anchetei Introduse asupra gestiune! Con­siliului de Administraţie al Ca* set Pensiilor, prezidai de mine, precum şi accelerarea Judecăţi­

lor intentate de mine de ani da zile împotriva calomniilor 'debi­tate în presă. £

Aduc 1a cunoştinţa M. Voas­tre, eu tot respectul, că In loc să ml se admită petiţia, drept răspuns s’a întâmplat exictcsn* trerui.

Judecătorul de Instrucţie dela Sibiu* fără denunţ penat, liră acuză, fără precizarea fre*unul fapt penal, fără audierea mea, a ordonat revizuirea averii mele. Deşt denuoţssem pe acest ju­decător pentru abuz de putere, el continuă s i dusă cercetarea împotriva mea. Astăzi judecăto­rul de instrucţie Vicreanu dio Cluj, pretexlâod adresa judecă­torului de instrucţie dela Sibiu, o făcut o descindere ia ban sa „ Albina* din localitate, silind pe directorul băncii să-I puni la dispoziţie registrele cari cuprind situatîo colturilor mele,

Sunt gata să mi supun la ua control a situaţiei mele mate­riale, dacă o lege mi obligi 1a aceasta, dar e firesc ca în a- cest cez toată lumea să fie re­vizuită la fei.

Cum însă procedura jude" cătorilor nu se bazează pe nici un text de lege, şi cum

este fără precedent» ca eu, u- nul, care am făcut reclama- tiunea, să fiu cercetat în lo­cul celui pe care l-am de­nunţat, şi cum denunţul meu făcut în contra judecătorului de instrucţie dela Sibiu a ră­mas fără urmare, cu supu­nere sunt nevoit să mă a- dresez M. Voastre, rugându-0 să ordoneze guvernului fa­cerea unei anchete asupra acestui ne mai pomenit abuz.

Romul Boila.Suntem Informaţi din Cluj că

în urma telegramei d*fut Bolta, Judecătorul de instrucţie a fost chemat telegrafic la Bucureşti de cătră ministrul justiţiei şi a şi pleGsf. Sperăm că lucrurile se vor lămuri şi pune la punct, căc! nu putem concepe sa un judecător de înstrucţte s i facă jocul acuzatului pentru calom­nie. Cine afirmă ceva e dator să« şl dovedească imediat cete afirmate, căc! altfel este un ca­lomniator colportând svenuri inexacte.

Dealtfel sperăm că interve­nind în cauză însuşi Suveranul se va pune capăt şl campaniei de ponegrire a fruntaşilor P. N.-Ţ,, cere au urmăreşte altceva decât să abată atenţiunea lumeţ dela sltuaila catastrofală în care a ajuns ţara sub regimul actual.

preparaţfe pentru acea sublimă realitate oare se numeşte ,/mpa- rătia lut Dumnezeu*. Creştinul adevărat trebue s l fie sever, înfrânat şi să nu asculte sirene la ţărmul mării. Această pază pe care şl*o impune ii dă acea cetăţenie de ostaş ai lui Hris* tos, llcându se răspunzător în faţa Iui Dumnezeu.

Creştinul se cunoaşte după felul cum păşeşte în lumea a- ceasta. Singurul motiv ai creş­tinului este că numai prin răb­dare în suferinţă se poate mân­tui. Credinţa în nemurire, sigi­lată dumnezeeşte, in creştinism este ostrovul cel fericit ia ocea­nul cel agitat, este un fel de filon ce pătrunde în straturile universalităţii, cu garanţia să ne acordă linişte. Mântuitorul prin Impari ţîa sa voieşte s i ne ducă la o fericire veşnică. Lumea ce ne da nouă garanţie, că este o o fericire? Retorica minciunii, a celor ce vor să aibă deşertă­ciunea deşertăciunii şi pentru cei cari cred c i vin ta lume cu pecetea putrejunil, este aplau­dată mult şi de mulţi. Indrăs* neala picatului şi a celor ce l glorifică este atât de mare în* cât creştinul trebue sa păti­mească cu conştiinţa împăcată cS numai Înfruntând nenoroci­rea şi apărând credinţa care restatornieeşte chipul şi asemă­narea omului cu Dumnezeu, j

Orienlări creştine în viaţa modernă“.

— Conferinţa părintelui Gala G aiaction. —

Congresul Federaţiei asocia­ţiilor creştine studenţeşti din România, ce s*a deschis la Bra­şov în 28 August c., (sala fes* tivă a liceului »Şaguna*) a fost Inaugurat eu conferinţa înalt Prea Cuvioşiel Sale Părintelui Grtgore Pişculessu, decanul ta- cultă fii de teologie din Chişi- nău, cunoscut sub nimele lite­ra? de Gala Gaiaction.

Voiu încerca s i redau câteva spicuiri din ee’e ce s-au spus In această conferinţă ce a avut darul să învioreze şt s i fecun­deze energiile spirituale ale membrilor oongresişti, adunaţi să se reculeegâ şi să se avânte eroic către Dumnezeu.

S-a spus că omul zilei de foţi trăieşte în mijlocul unei lumi slăbănogttă de inerţie spi­rituală. In această lume aşa zisă modernă, cuceririle inteligenţii in domeniul realităţii pipăite au provocat in viata omenirii un uriaş deficit spiritual.. Sforţările ideologiei laice nu pot găsi nici o formulă magică de refa­cere o vieţii omeneşti, câtă vre­me se trece pe lângă factorul esenţial al vieţii noastre: sufle­tul, Doctrina creştină Iaduri as­tăzi umilinţă din partea teoriei »savante* a filosofici materia­liste în oare se abate sufletul omenesc asfixiat de materie. In ciuda acestei aparente, adevă* rul creştin întrupează în lumea noastră o ultimă rezervă pentru orânduirea haosului In care ne zbatem.

Hristos va rămânea, în vecii vecilor, singurul regenerator şi mântuitor al vieţii,

Creştinismul — ne spune pă­rintele Grlgorie — este o doc­trină puternică întemeiată pe piatra de credinţă, este o pu­ternică ideologie, o împărăţie spirituală întemeiată pe dragos* tea Mântuitorului nostru isus Hristos. Creştinismul, dacă nu este rememorat în duh şl In faptă, nu este creştinism. Creş­tin cu intermitenţă nu se poate. In fiecare zi trebue să facem exerciţii de credinţi, de dra* goste şi de nădejde. Ane măr­turisi credinţa sub simbolul cre­dinţei — acest diadem al ade­vărurilor creştine ce ne pune 1a dispoziţie tot ce este tezaur de credinţă — înseamnă să cre­dem în tot ce trebue credinţei noastre: credinţa în Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt, Şi nu există creştinism adevărat rîeGâ*, dacă credem că învierea Mântuitoru­lui este o nădtjde a învierii noastre. întrebările eahatoiogioe, adecă ceîe ce vor ii la urma urmei cu noi, sunt tot atâtea întrebări ce au să preocupe pe creştin, ca şi răsplătite ce ur­mează in viitorul necunoscut; altfel e creştin fals,

in acest secol de proastă so* coteaiă economică, într o vreme când deprinderile duhului mo­dern sunt atât de streine faţă de mărturisirea de credinţă, creştinul treoue sâ'Şi interpre­teze viaţa şi chemările ei ca o

mângăindu s@ cu nădejdea ria plăţii in viaţa viitoare, numai în acest sens îşi poate îndeplini rostui în lumea aceasta trecă­toare. In lumea aceasta nu este fericire ci este un timp de în­cercare, pentru fericirea care va Bă vie. Intri în ea, rabzi, suferi şl prin această suferinţă şl du­rere trebue să te ridici 1a Mân­tuitorul Hristos, Cine îşi petrece In desfătări, este mort de viu.

Câteva reţete practice st si­gure ne dă Sf. Apostol Pavei în Întâia sa epistolă către Co- rtntenl cap. XV. Creştinul a de-

virat trebue să fie pildă de sfinţenie în toate împrejurările vieţii. Virtuţile lui trebue să fie militante. Lupta creştinului In viaţă trebue să fie susitnută de credinţă şi pentru isbânda cre­dinţi! şi peniru trezirea dorului de nemurire. Creştinul măreşte şi un soldat al lui Isus Hristos, un militar după pravilă, ce păs­trează porunca credinţei ş$ nu-şi atenuleză datoriile iui de luptă­tor pentru interesele »împără­ţiei Iui Dumnezeu* prin como­ditate sau alte concesiuni. Duhul satanic al clipei de faţă caută s l rătăclască lumea cu erorile ei primejdioase şi nu face altceva decât sugerează perspective mincinoase. Liberul arbitru ce i s’a dat omului încă dela oreaţiunea sa, dă fiecărui om posibilitatea să-şi găsească drumul de scăpare din mediul înconjurător. Creştinul ce se lasă călăuzit de credinţa în Dumnezeu şi Işl îndrumi viaţa spre desăvârşire şi se pleacă voinţe! Iul Dumnezeu, voind să vieţuiască ou bună credinţi lui Isui Hristos, este mântuit. Şi cine Îşi face astfel datoria in viaţă, nu se mai poate teme de moarte.

Am încercat să reproduc şl să revărs în sufletul cititorului câleva mărgăritare de mult pref ale gândirii părintelui Gaia Ga­iaction, Slăbiciunea noastră va culege din înţelepciunea părin­telui Grigorie lumini sfefnioe pentru Înviorarea energiei voin­ţei noastre de a birui Încă dîn lumea aceasta duhul înşelăciunii* asigurându-ne şi o biruinţă de­finitivă In lumea cealaltă,

»Că tot cel născut din Dum­nezeu, birueşte lumea, Şi •• ceasta este biruinţa care bîru- eşte lumea, credinţa noastră, că Isus este Fiul lui Dumnezeu*.,»(1 loan V 4.),

pionii Brânzea.

In alintările .ritmului nou“L n

Tehnicienii din fruntea ţării văzându-se neputincioşi în faţa greutăţilor peste cari au să îm­pingă ţara spre fericire, recurg la mijloace, cari li tac direct caraghioşi. Cu vorbe umflite şi praf în ochi îşi îachipue că pot purta o ţară cu zăhlrelui, schimbândii-şi faima de tehni­cieni In renumele de .farsori ai noului ritm.

Intervicw*urile, în cari d*I mi­nistru al comunicaţiilor îşi cântă rezultatele uriaşei opere a re­sortului d'saîe, — operă pe care Încă nici n’a Început-o, fiindcă nu ştie şi nu l poate fase început — sunt cea mai vorbitoare dovadă a neprice­perii şî neputinţei celui ce* şi caută preamărirea în ele.

Drumurile ţării, şoselele naţio­nale, ajunse de mult într*o stare păgubitoare şi compromiţătoare pentru ţară. încep sâ devină a- proape impracticabile. O ştiue- ceasta autorităţile însărcinate cu întreţinerea lor, o strigă în gura mere rapoartele în cauză înain­

tate Ministerului Comunicaţiilor» o simte şi o cunoaşte ţara în­treagă, care azi mai bucuros îşi face drumurile de nevoe cu ocoluri mari, ferindu'se de şo­selele naţionale.

In schimb d*l ministru Văl- covicl preamăreşte noua lege a drumurilor adusă de actuala cârmuire, uitând că drumurile au nevoe de piatră, nu de legi.

Ba, mal mult 1 In speranţă oă cetăţen-l ţării mai pot fi orbiţi de faima Iscusinţii tehnicianiste, a luat-o razna pe calea ritmului nou, dând veste In ţari oă d<sa, ministrul Comunicaţii lor, va In­specta şoselele ţării, Natura ̂cu scopul de a produce impre­sia, c i în urma inspecţiilor d-sale, drumurile se vor scutura singure de nepăsarea In care au fost uttafe şi caprin minune se vor reface şl vor reînvia ca phoenix-ul din proprla-1 cenuşi

Au şl început aceste Inspecţii, ale ministrului comunicaţiilor. Zilele acestea într uajudej din sudul Areealului se lăţise, din

I

Pag tea 2 MZ1TA TWISILVAHni Nr, 90—1951'

numite locuri |i cu anumite scopuri, marea feste că d l mi­nistru soseşte să inspecteze drumurile.

Daoă d-1 ministru Vâlcovtal ar îl slmtit zâmbetile cu tftlc şi comentariile ironice cu oare fă- rănii au luat această feste Ia cunoştinţă, de sigur nu se mai «spunea ridicolului. î>- — Dar d-1 ministru iu oe fără trăeşte — spunea un ţăran — de mai Inspectează drumurile, pe earl nu e om să nu le cu* ooască şi să nu le blasteme ? Nu ne mai înşelă cu eorba. D-lui fine să Gunoască ceea-ce cunoaşte, pentru ca la urmă să plece şi să uite tot ce a văzul. De drumuri afem nev oe, nu de

Inspecţii, eu cari ne arunoă domnii praf în ochii

Am reprodus aceste oufinte pentru ca să nu mai arera ne- foe să comentăm încrederea pe cere prostia ţăranului o are In iscusinţa tehnicianului. De­magogia nu mai prinde fie ea ticluită de cele mai subţiri ges> turl de farsori De-alungul şo selelor bolovanii de temelie ai drumurilor tocite şi roase, eşifi la suprafaţă, par azi nişte col|i rânjltorl, după maşina oare sgu- due pe ministrul plecat în in­specţie, lovinduşi capul de pe­reţii maşinei, în cadenţa rit mu* lui nou, după oare şi laudă şt preamăreşte utilitatea legii dru­murilor.

Un an de activitate.

Consiliul Municipiului Braşov sub guvernarea P. N. Ţ.

ii.®e s ’a realizat în oraşul

Braşov.Sub regimul comisie! Interi

mare din 1929 şi a Consiliului, din 1930, deci aproape doi ani, a’au făcut urmifoerele realizări sub guvernarea Partidului N. Ţ.

In suburbiul Scheiu, care până atunci a fost cel mat neglijat, s ’a înlocuit podul de lemn din Str. Inălbitorl cu un pod de beton armat dănd posibilitatea tehicolelor şi cetăţenilor aces­tei suburbii să treacă fără pe­ricol peste el facilitând astfel oireulatia şi efitră Poiană, canalul deschis fiind refăcut şi aco> perit pe o porţiune însemnată cu o placă de beton armat, lăr- glndu-se strada, lucrare ce urma să fie continuată an de an după posibilitatea bugetari.

S’au făcut toate rigolele d e scurgere, din piatră prin toate străzile în lungimi considera­bile, astfel că străzile nu mal au aspectul murdar şi asfixiant, A reglementat servidul de cu­răţirea străzilor, a făcut ziduri de susţinere, a petruit şl cana­lizat în parte străzile, a înmulţit fântânile prevăzând fieaare cen­tru de străzi cu apă potabilă. A expropiai o casă pe lângă o dreaptă despăgubire de pe Str. Coastei de sus, 'dând posibili­tatea proprietarei să-şi faci altă, iar locatarilor lor de sub ea din Str. Coastei de jos, cari erau ameninţaţi de prăbuşirea ei, a- sigurându-le viata şi imobilele prin consolidarea terenurilor.

Dar afară de aceste lucrări executate, cu toate că conform bugetului vechiu moştenit nu erau prevăzute acestea spre execu­tare ci alte lucrări şi in altă parte, s'a construit în Schel un Impozant edificiu şcolar a cărui terminare s’a făcut cu toate greutăţile financiare, Va­loarea acestei construcţii şco­lare s'a ridicat la suma de Lei3.300.000.

S’a atribuit cuvenită impor­tantă harnicului popor din S sitei atunci când cele mai Îndepăr­tate străzi au fost prevăzute ou lumină electrică, astfel cS cei oari plecau din noapte şi se re­întorceau noaptea deia fabrici nu mai bâjbâe prin întuneric şi noroi.

SI dacă avem un regret, este că n’am putut pune în aplicare îdeea pornită dlntr’o înaltă în­ţelegere socială pentru a veni In ajutorul copiilor din Schei ale căror mame lucrează prin fabrici şi pentru cari am vrut eu concursul Primăriei să în­fiinţăm în centrul Scheiului un preventoriu prevăzut cu tot ce este necesar îngrijirii copilului sugaci, şi pe care mama aâ*l ducă dimineaţa acolo, iar seara să-l preia spre ma! departe îa- grijire acasă. Rezultatul îagrl-

de Dr. Gomei Voicu.fost ajutor de primar.

jlrel ce primeau îu acest aşe­zământ era binefăcător pentru educarea şl desvoltarea copilu­lui din. S chei, iar mamele pu­teau să-şi asigure existenta fa­miliei în linişte.

Nu în măsură aşa de mare, totuşi înbunltătiri a’au făcut şt în sectoarele Braşovechi, Blu- măna şl Curmătură,

S’au gudronat străzile ou d r culafie mare pentru a pune popula|ia în limitele posibilităţii la adăpost de praf. S'au petruit străzi şi făcut rigole, a’au exe­cutat lucrări de canalizare şi a- paduct mai ales prin suburbiile noi înfiinţate, s’a luminat o parte din străzi, cari erau în întunerec, cu electricitate, cu gaz aerian, a’au instalat fântâni, şi alte lu­crări cari au fost necesare. Re­cunoaştem că necesităţile s’au realizat numai tn parte, dar cu toate greutăţile financiare con­form planului de lucrări urma să se mal continue ca treptat treptat ai se corn pledeze toate lipsurile edilitare şi sanitare.

Sperăm oă executarea porţi­unii de canal din Str. Bisericii române luată de noi în bugetul anului în curs, se va efectua,

Suburbiile Dârste şi Stupini deasemenea nu au fost negli­jate. Astfel la Stupid s’a exe­cutat un drum pietruit care lace legătura între comună şt gara Stupini care din .‘punct de ve­dere economic pentru gospo­darii din Stupid prezintă un mare interes, având posibilitatea a transporta la gară produsele lor egricole, cu mai puţine greutăţi, decât se făcea până a- tund. Afară de aceasta s’a re­parat şi întreţinut şoseaua şl podurile, iar in bugetul acestui

an s'a prevăzut din nou o sumă pentru faoerea unei lucrări de şosea, care însl până în pre­zent nu ae execută.

In suburbiul Dârste a'a făcut o şosea şl un pod de beton ar­mat, care leagă Noa de Dârste, astfel că ’locuitorii dfn Noa nu mai trebuie să facă ocolul cel mare pentru a ajunge în Dârste. Iar în bugetul acestui an s’a prevăzut sama de Lei 209.000 pentru facerea unor fântâni ar­teziene, întrucât este lipsi de apă potabilă.

O lucrare de cea mal mare importantă atât pentru oraş şi In special pentru suburbii a fost introducerea avertizoarelor de incendiu şi telefoane cari pun în viitor ia adăpost pe pro­prietari! cei mai in depărtaţii de focurile cari le nimiceau între­gul avat, până cănd se puteau prezenta pompierii anunţaţi cu mari întârzieri. Fostul consiliu are cinstea de a fi Introdus a- «eastă folositoare invenţie îna­intea tuturor oraşelor din Ro- mânia.

Nu pot să termin cu capitolul realizărilor făcute în timp re­lativ 8Gurt pentru înfăptuiri aşa de mari şi multiple, fără să a- mintess că una din preocupările principale ale fostului consiliu o fost şt atenţia deosebită ce a’a dat din punct de vedere al desvoltfirii culturale oraşului, subvenţionând afară de multe instttutli de binefacere şi cu scop culturai-sooiai şi conser­vatorul »Astra* pentru înfiin­ţarea căruia domnul Dr. Tiberiu Brediceanu, singurul căruia if, revine cinstea înfiinţării şi or­ganizării lui, a muncit cu atâta abnegaţie, contribuind la ridi­carea nivelului acestui oraş de o veche tradiţie culturală.

Nu s'a neglijat nici partea sportivă ia o cărei organizare in conditiunile impuse de si­tuaţia favorabilă a oraşului a lucrat cu competinta necesară fostul primai Gh. Cuteanu, oare a elaborat un proect Important care urma să se pună in apli­care, contribuindu şi până afund prin concursul dat de Municipiu in limitele posibilităţii la însu- rajarea sporturilor, cu patinaj, schiuri, tenis, hlpism ele. şl oari sporturi încurajate cu timpul vor aduce mulţi lume a cărei pr«zenjă va avea repercurslunf favorabile şi asupra populaţiei oraşului.

S-a dat cuvenita importantă şi înfrumsefârii oraşului, care a foit atât de neglijat, şi in scopul căruia s’au şi luat în bu­getul anului 1931 sumele ne­cesare.

Furt. jRudolf Aronsoha a re­clamat c i autori necunoscut! i-au furat po tmoceul din buzu­nar la expoziţia dela Camera de Gom@r{, ou suma de lei 6 7000.

Congresul Federa|ieiasociaţiilor creştine studenţeşti din

România.Iu anul acesta F. A. C, S. R,

st-a deschis îu oraşul nostru al Xi-Iea congres naţional.

Vineri 28 August, ora 11 a. tn. s’a oficiat îu biserica Sft. Ntcoiae din Şcheiu slujba Sitei Liiurghlf, la oare au asistat pă­rintele Grigorle Pişculescu, pro!, univ. şt toji membrit coagre- siştL Răspunsurile au fost date de corul bisericii sub condu­cerea d-lu! Brânzea Predica ocazională a fost rostită de pă­rintele Dr. Biaga.

La ora 1 s’a făcut proceduue la mormântul Iui Andrei Mure- ştanu, iar Ia ora 2 o. m. a o- ▼ut Ioc masa comună la rest- taurantul Trandivtmla.

La ora 4 p. m. îatr’o atmos­feră de adevărată frăţie creşti­nească, In sala liceului Ş iguua, părintele Gala Galariiou des­chide congresul îu absenta P.S. Tit Simedrea, vorbind elogios de activitatea Federaţiei. DIu partea biserici! aduce salutul său părintele protopop Blaga, iar tn numele judeţului ia cu­vântul di preferi prof. Z ah aria Florfan, urând congresfştflar suc­ces în problemele ce şi au pro* pus a le discuta. Şedinţa de deschidere se încheie cu Inte­resanta conferinţă a păr. Ga- laotlon, deavoltând tema: Ori­entări creştine în vla|a modernă, din oare dim un resumat la alt loc al ziarului.

Sămb&lă 29 AugasU slujbă religioasă în biserica Sft. Nioolae La ora 5 p, m, s’a cetit de că­tre d 1 Paul Gostin Deleanu, secretarul asoo. referatul trimis de d-1 prof. univ. Petre Sergescu. »Creştinismul în faţa ştiinţei*.

La discuţii au laet cuvântul d-ra Axenfe Eugenia şi d-1 H. Stsmatopol, critici întemeiate s’au adus de d-1 Costln De- Ie unu. Seara au avut loc cercuri de studii religioase îu jurul te­mei: Poziţia spirituală a pri­mului A, S, C. R. de d-1 Mir- cea Vulcănescu.

Duminecă 30 AugasU parti­cipare ia slujba religioasă la biserica Sft Nlcolae La ora 11 a. m. s’a cercetat biserica gre­cească şt biserica neagră. După masă excursie pe Tâmpa, Seara cero religios: Misionarismul creştin în lumea poporului, ele­vilor şi studenţilor. A vorbit d-1 Laszlo DeziO din asociaţia Ciuj (I. K E )

Luni 31 Augusti de dimineaţă cercuri de studii religioase. La ora 5V2 coaferiafa d-lut Sandu Tudor: mCrestinismul în fata arfei*. Obiectual şt completări s’au făcut din partea d'şoaret Axent * şi d-nii Stamatopol, Jor-

jea ş! Costln Deleanu, răspun­zând la fiecare în ‘parte d-1 Sandu Tudor. La sfârşitul şe­dinţei P. S. Simedrea îşi exprimă înalta sa mulţumire pentru con­ferinţa d Iul Sandu Tudor, adu­când mulţumiri şi publicului bra­şovean. ce a luat parte ou o deosebită atenţie.

Congresul îşi continuă şedin­ţele sub preşidentla P. S. Tit Simedrea, vicarul Sitei Patriarhii, urmând să la sfârşit la 4 Sept,

D i n A l b a - I u l i aIn jurul unor calomnii ale

ziarului »Universul*.Ni se scrie:Iu urma unor calomnii ordi­

nare publicate in ziarul »Univer­sul* de ciiră supusul grec Const. Drlva3 zis Qrivî, contra d-lui ofiţer de poliţie şi publicist Co- riolan Bărbat, ţinem s l relevăm, că d-1 Bărbat, prin advosalul d-sale dela Ciuj, dld*. Io j Braţe, a dai îu judecată ziarul »Universul* sub No. 11428/931 la trib. C!uj peatru calomnie, aerând un milion Lei despiga- b re. De asemenea, d l C. Băr­bat, a depus la justele: diploma de nobleţe a familiei d*sale, actele militare şl testimoniile dela teologia din Sibiu.

Pentru lămurirea opiniei pu­blice |inem să adauglm, oă a- ceastă josnică campanie prin presă a fost dusă de câirl su­pusul grec Const. Drivas (cure actualmente este cercetat pen­tru expulzare d i cătră Inspec­toratul poii|tel Ciuj) in compli­citate cu şeful politiei dr. Lu­dovic Munteaou şi secretarul poliţiei dr. Gheorghe Chtşiu, din răzbunare politică. De altfel direcţiunea gen. a politiei a fost anunţată despre această odioasă încercare de atentat moral.

D 1 Bărbat a mat intentat sub No, 11427/931. acţiune judiciară şi contra Iul Traian Breazu din Aiba-Iulîa care de asemenea a publicat contra d-lui Bărbat nişte calomnii îatr'un ziar local. De asemenea a fost tmprosesuat şi un oarecare Marinescu tot pen­tru calomnie.

De altfel îasăşi ancheta ce­rută de d-t Bărbat contra d-sale din 10 Iulie a. c. l a găsit ne­vinovat de învinuirile ce ii s’au adus pe nedrept şi a fost auto­rizat sâ dea în judecată pe toff calomniatorii d-sale.

©or.

FOILETONUL »GAZETEI TRANSILVANIEI*.

OAMENI ŞI OPERE.

Victor RădulescuUn drum de câteva ore pe

valea foşnitoare a Prahovei m’a adus zilele acestea in oraşul gu sonde şi cu aur negru al CâmpineL.

Nu I mai vizitasem după răz- boiu decât în treacăt, de vre-o două trei ori.

Am găsit In acele locuri, — pline de pulsaţia vinelor telurice străbătute de petrol, — multe lucruri înnoite, destule neajun­suri dispărute. Timpul, oare ni­velează, răstoarnă sau înaltă, şi-a purtat hergheliile anilor şi pe acolo. Şi oamenii a’au schimbat, Au muncit şi s’au în­stărit unit, au sărăcit al|ii.

Mul|t cel plecafi, multe fi­guri noul.

Dar mă interesează mat mult decât figurile de altâdatl, — as­

tăzi s h'mbate, — acea hartă sufletească, pe care m’am învă­ţat să o descoper şl altora, aşa cum a fost cftadvs, aşa cam este în prezent. Există o poe­zie a energiei, pe care o stimez. Şi consider meditarea utilă doar in poezie.

Ailturi de B. P. Hsjdeu şi de dr. Istrati, cari au locuit la Cămpina, nu cred aă 11 fost cineva mai popular acolo şi mal oreator decât dl advocat Victor Rădulescu, despre a că­rui nepre|uttă muncă şl modestie mă simt dator aâ scriu azi, aici, In paginile eelui mal vechiu ziar din România.

Am pentru energiile unui om cu atât mai muit respect, ou cât văd oi tn râvna lor nu nu­mai că nu s’au restrâns, ci dim-

| potrivă sunt la o aîtiiuiine’ mai mare. li ştiam de mult pe d l Victor R&dulescu inima acelui oraş mic, dar ia sânul său cu atâtea mari bogăţii.

Şl mat aflasem că — simplu particular sau primar oi Căm- piu ei — făcuse schimbări salu­tare, modernizând oraşul. Dar ultima minune (căci este o mi­nune !) a domniei sale, pe care am văzut'O acum câteva zile, mi-a e prins în stânga pieptului o floare de entuziasm necunos­cută. ral-a a muia buchete de a- plauze, al căror ecou aş vrea să-l auzi|l şi d-voastră.

UtUma opzrfi ridicată numai prin străduinţele mai mult decât omeneşti aie diui Victor Rădu­lescu şi fără cel mai neînsem­nat sprijin din partea statului, este liceul de băieţi din Câni- pine, unic — cred — îu întreaga (ară. A costat aproape douăzeci de milioane lei, efectuat după planurile aihltectuluf Toma Şo- coieacu Bucureşti, de o&tre ar­hitectul Popp, din Braşov.

Şi întreagă această sumă a

fost strânsă numai prin contri­buţia de suflet neintâlnit a d-lui Victor Ridulescu, oare a izbutii oa — începută fiind coistrucţla într’o lună Mriu, — să fie pusă la dispoziţie pentru cursuri îs numai patru luni de zile deia acea dată, adică în luaa Oc* tomvrie a aoeiuiaş an.

Am vizitat acest lioeu şi mir*| furisesc a nu mal fi întâlnit un altul care să i*se asemene îl confortul claselor, in curăţenia lor şi în tot utilaju! modern mi­nunat.

Este o curăţenie asolo şt ol îngrijre, cum numai în cate­drale poţi afla.

Rămâi — pur şi simplu — fărll cuvinte, văzâad ce pot face ni suflet şi o energie de mare| român,

Şi pentru a consemna un mi-1 raooi, scrii — uimit — un oma­giu pentru uu om dintr’o bn>[ cată: Victor Rădulescu.

Eugen Jebeleanu*

Nr. 90^=lfSl, QAgfTl Peglaa 5.

Firimituridin trecutul Românilor din Braşov şi

Ţara Bârsei.Candid Muşlea, preot*pro!.

8.Adeverintze.

Prckum Vaszilie Berkaru jesz* ie neszkut din Perintzi anume Radul Beikarui schi *Muma E- kateiine, Ltkujetori ajitsa la Szatullung, care jaszte botezat la 16 *a Martije annul 1795. are aitsa toate familia sza lekujitori anumit Moschi szej pe Ioan Martinovits Paroh, schi Unkj pe Kosma Beikaru, "are ajitsa schi kasze de moschtenire îpea rinteaszke sub No* 367. despre &are adeverez [supt Iszkelitura schi Petsetia mea. Sig. Szatul lung 10/22 Martie 1819.

Radu Verzea m. p. Paroh în Szatullung.

Iscălitura e cu cirile. Âlâtuii: pecete mică» rotundă, de ceară roşie: la stânga un potir, la dreapta o ( cruce si deasupra lor o coroană cu 5 colturi «i iniţialele: P. A. V. Z.

9.AtesttaU

Prekum dupe Dovedirja Protokolumuluy Parochialistesc (sic!) de Botez el Biseritsi Romane st dela Satulung, fiu* kur Pasere kare a kum se afle la Basarabia ka Schune «(junei), pre linge lconomija de Oj si de Kay; Atsesta este Neskut aitsa la Satulung Slev t Distriktul Braşovului* din Pe- rinlzi Ledzuitzi anume Radu Pasere si Muma iui Marija kare -sau Botezat aitsa prin Paiochul Radul Poppovits. si Nasul seu Bukur Peiku, la Anul 1786. De hemvrie în »30* de zile, kare are si pune în z o de astez Kssa Sa de ia Perintzi de Mosa ienire aitsa la Satulung sub Ko. 363, Despre kare în tra teesta kip dau atsastâ Ade(ve) rintze ku Iskeiltura si Petsetija mja In ferite.

Satulung, 25 Februarie 819.(Iscălitura şi pecetea la fel

cu cea de sub No. 8).10.

Adeverintze.Prekum Neagschu [Dodan

jaszte neszkut din Perintzj a* nume Krisztea Dodan, schi Muma Necula, care jeszte bo lezat Ia 8 a Sept. annul 1787, ale ej tsa la Szatullung schi fa> melia sza, pe Dumnealui Szan- du Popia, Unkj alszeu adeve rat, schi kare după moartea ferintzilor maj szusz numitzi remujind atseszta Kopil szerek. Iau kreszkut. schi Iau ktverni' ezit ka en Ioc de Tate, schi £pitrop. Deszpre kare intratsesz* laschi kip dau atseszte adeve «intze enterite k i Iszkelitura, si Pelsetla mea. Sig. Szatullung 10/22 Medie 1819.

Radu Verzea m. p. paroh Satulung.

11.Alesztatum.

Prekum aretetorul atseszta a* «nume Adam Mirtsoul jeszte neszkut deaitsa din TsVrnatul Szlevit Distriktul Braşovului, de perintzi ledsuitzi anume Va «ilie Mirtsoj muma luj Marică. Botezat tot la gBszerika Cser* natului La annul 1796 Marte 16. are naşi din Botez pe Re’ Doszâtul Vaszilie Pulea. are si Moşia perlnteaske ajtză, §i .alte famelij multe, atseszta se afle

Csobân Unge Ojle lui Ioan parsjpan jn Basarabia. Szau Botezat prin mine maj zosz jszkelitul Paroh, atsaszta din Protokotumul Bis se rit si Noasz* tre aga adeverez.

Csernâtul jn 30 Martie 819«Popa Iakob m. p. Poppovits

Paroh Tsetnatuluu

12Adeverintze.

Pre kum Ion alut Ilie Bodeam nu neszkut en Feldioare, si b o 1 tezet la luna luj Oktober ano 1788 kare Parohul Dimitrie Mar* tlnovits szengur fiind Paroh aitsea Iau Botezat prenumitu! Ion Bodtanu asa adevereeze si Nasu luj Ion Bodeanu îentru assemenea arate si Perintzi Nu* mituluj Fetsor Ion Bodeanuluj Kare Fitsor sze afle la Bsssra' bla. Si prekum asa en nafntea noastre Drept au aretat asa si Noj adeverim ku isskelitura si Petsetea Noasztre.

Feldioare l-a Aprilie 1819.Nicolae Panovits m. p.2-a Protopop Bras,

Dumitru Martinovits m. p» Paroh .

Târgul de toamnă din Viena.

Se aşteaptă cu mare interes bâlciul de toamnă din Viena, ce va avea Ioc ia timpul dela 6 până la 13 Septemvrie a. c, Ca secfil nouă s a adaogat grupe* lor deja existente o serie de noul expoziţii speciale, cum este o «Expoziţie specială de apa* rate de gaz moderne*, de «Elec* tricitate la menaj*, de «Foto­grafie şi reclamă* cât şi o mare cxpozifte de filme sonore şl de gramofoane, de radio şi de cu* rent slab.

Pe lângă Industria austriacă ce este reprezentată cu produ­sele sale cete mai bune, expo­zanţi din 18 state expun pro­dusele lor la târgui din' Viena. Vizitatorii târgului din Viena se bucură de o mare reducere de taxe atât pe căile ferate ale confederaţiei austriaco cât şi pe liniile căilor ferate a te tuturor statelor vecine precum ş! de în< ieeniri de călătorie.

Amănunte dă Biroul presai Târgului intenuŢonsl Viena VII Mâssepiatz l.

CINEMA „ASTRA“ (APOLLO)H v ^ a . t i n e ' u . r i z i l n i c e

dela ora 3 —5 p. iu.Direcţiunea cinem&tcgrefului «Astra* spre a da posibilitatea

tuturor să participe ia reprezentaţiile de cinema, azi, când criza financiară e atât de simttă, a hotărât aranjarea dej

M A T I N E U R Iîncepând dela 1 Septembrie 1931 în fiecare zi dela ora 3 —5 p. m. cu preturi redusei

Copiii Lei 5In tra re a g e n e ra lă Lei IOB alcon şi Ioc In Loje Lei 2 0

Se vor rula atât filme culturale premiere, cât şi filmele mari, cari au avut succese extraordinare în trecut.

Deasemenea se vor proiecta, în afară de filmul propriu zis Jurnalul zilei şi comedii potrivite.

Septemvrie 2, 3, 4 SeptemvrieFilm sonor

0 e x p e d i ţ i e l a P o l u l N o r da Căpt. Snow

In ţa ra gheţurilo r.Afară de aceasta: Jurnal sonor M[@KY-M.\UŞ şi comedie

sonoră,VINE! VINE 1

H O K U S P O K U Scu Lilfan Harvey, Villy Fritsch şi

Schmerling Stirbling.

De Închiriat

P i n f i l t l un funcţionar (func- U (III l a 111 tionară) perfect în limba română şi magh’ară. Da* cia- România, Braşov, Str Por­ţii 69. 576 1—2

IT rO Ilip i Pentru lâcătuşerie U u o llfu l de construcţie, mo bile de fier. ţesături metalice şi pentru vopsitorie angajăm cu plată.

Pásztori & Hettmann,Braşov, str. Avram lánca 76.

V â lt l l e *̂n m°btla din şase I U liii camere, din cauza mutării, Strada Mihail Weiss No. 6 etaj. 582 1 -1

cu preturi reduse.

Wetzel, Prundul Rozelor 16. Telefon 633. Sunt scrisori de recunoştinţă- 580 1—1

A sosit la Braşov dela locurile sfinte

Marele profesor Jindian moş PROTEINOtrăit mult timp prin Indii şi care a făcut ocolul pământului şi care ştie şi cunoaşte multe.

Acest pro­fesor a pro* dus mare sen­zaţie în toate oraşele mari din lume, pe unde a călă­torit. unde a fost vizitat de un public foar- te distins, care a admirat arta Iui de a pre* zice şi expli­ca gândurile şi viata Omul lui. Spirit me­diu, care pre* zice: trecutul, viitorul, pre­zentul, dup& fiziologie, ma* tematică. graa fologie şichi- romantie, De* scoperă orice secrete şl boli, prezice şl des* tuşeşte de a- semenea ori ce afaceri per­sonale, CO*! mertul, amo­rul, căsătoria- sarcină, câş­

tiguri neaşteptate, j idecăti. bpale, suferinţe sufleteşti de iubire, arată calea de luat pentru evitarea accidentelor fatale şi pred- zirile lor, Aduce liniştea şi nici odală vrajba conjugală şt des* crie viata din leagăn până la mormânt. Cine îl coisdltă pe D sa se va convinge de cuvintele Bibliei, care zice: vor veni oâmeni care numai uilându-se în ochi la om îi vor ceti gândul şt desti­nul, sau va veni un timp când numai atingând pe bolnav se va însănătoşi. Vizitele se primesc în fiecare zi dela 8—12 a* m. şi 2—8 d. a. Cine doreşte a scăpa de lucruri fatale să se grăbeas­că întrucât rămân pentru un scurt timp.

Str. 1 .1 . C. BrăteanuNo. 2 (fostă Str. Spitaluni).

înlesniri nentru m\‘ i r

pe ziua de 1 Octom­

brie 1931. .Vila V ky* Strada Cloşca No. 6 (fostă Ţinhşiior A. 18 b)., compusă din 5 ca* mere de locuit, toate dependin* lele necesare şi două garaje. Doritorii se vor adresa la pro prieta*, d 1 George Mincu. la suscitată adresă. 584 1—3

O ocforul

VALER1U S T IM Esp e cia liza tTuberculoză pulm onară (ofti­

că) ş i boale interne.Şi-a instalat şi examinează cu

R A Z E X(R o en tg en )

fu,Str. Voevodul Mlliat (fost

Vămii) IVo. 36.

dela 4 —6 p. m.

Citiţii şi răspândiţi8««ta Traisrivuiii

** Toţi acei caii vor să plece la Bucureşti, se vor bucura de mări înlesniri prin reducerea de 50°/o, ce o acordă Căile Fe1 rate la dus şl întors, cu ocazia deschidere^ Expoziţiei de Aero RadiO'Electricitate, la Parcul Carol din Bucureşti.

Pe lângă această reducere la tren, mai vine şi inovaţia re vistei «Realitatea Ilustrată*, care ofeiă o masă gratis, teatru gra' t s, cinematograf gratis, ştrand gratis, intrare ia Exoozitie gra­tuit, reduceri de 25% din tari ful hotelurilor şi restaurantelor; ba mai milt decât atâta, la sosirea în gară 2 autobuze duc gratuit la hotel pe călători şi tot gratuit din oraş ia gară* Aşa că acei cari &r fi cheltuit la Bucureşti peste 1000 iei pe zi, vor trebui numai să cum’ pere cu 150 lei carnetul de bonuri al «Realităţii Ilustrate* şi vor beneficia de toate înles nirile şi gratuităţile mai sus a* m ntite. Aceste carnete se gă sesc la io de chioşcurile de z are dela gările din Atdaal.

1 - 2

România. — Prefectura Judeţu­lui Braşov.

Serviciul Financşi Contabilitatea.

No, 6 6 4 4 -1931.Braşov, 29 Ac gust 1931.

Fubiicaţiune de licitaţiePrefectura judeţului Biaşov

va ţinea a doua l̂icitate pub'i că, conform ert. 88—110 al Le’ gii Contabilităţii Publice în ziua de 16 Septembrie 1931 ora 9—î l e. m. în biroul No. 42 din etajul li* palatul Prefecturii, penliu închirierea localului din parierul Prefecturii şi anume:

Localul de prăvălie, din fa

tada către strada Marele Voe- voi Mihal. pe durata de 3 ani dela 1 O tombrie 1931 până la 30 Septembrie 1934.

Caetul de sarcini se poate vedea la Prefectura judeţului In orele ds oficiu»

p. Prefect, Şeful Serviciului, CpU VasilesCu. Florea.583 1 - 1

Mutare de magazinAduc la cunoştinţa ono

rablor met clienţi, că am mutat salonul meu de Modă din strada Porţii Nr. 46, în aceiaşi stradă No* 50 (in curie).

Cu distinsă stimă Crusti Zamerer

581 1 - 1 Salon de Modă.

Doctor

medic de spiialB o l i ş i o p e r a ţ i u n i dLd n a s , g râ t ş i -u r e c l i i«Sh. 1.1. C. Brătianu (Spitalu­

lui No. 34)Consultaţii 3 —6

iisttfn şl bineputeţi roâaau

laR estau ran tu l şi B o d e g i

Petru ŢengheaStr. Gh. Bariţiu (fostă Tg. Cailor) 1

Vinuri excelente din Ardeal şi Vechiul Regat.

PREŢURI REDUSE,Aboea.ueste avanteg o

GAZETA TRANSILVANIEI Ny. 9 0 -lfM î

Electrificarea oraşului Braşov definitiv soluţionată.j j

O importantă realizare a Consiliului Munici­piului Braşov sub guvernarea Partidului N. Ţ.

In sfârşit, una din cele mai importante probleme ale oraşu­lui: prevederea populaţiei eu energie electrică a fost soluţionată ta mod favorabil. Braşovul era poate singurul oraş din garf, In cere nu exista o Uzină eieefrică comunali, iar locuitorii săi nu 8’eu putut bucura până acuma de binefacerile unui eurent elec­tric bun şi Ieftin. Din motive pe cari nu e locui ael a ie discute, problema electrificării oraşului s’a discutat peste 30 de ani liră aă H fost soluţionată până acuma.

Meritul de-a soluţiona această problemă de-o impor­tanţă capitală îi revine fostului Consiliu Comunal, care prin hotărârea sa Nr. 1034 din 5 Februarie 1930 a acceptat oferta societăţii „Electro Jn v est“ din Svedia, pentru concesionarea pe timp de 25 de ani a dreptului de producere şi distribuire a energiei electrice pe întreg teritoriul oraşului Braşov. Hotărârea aceasta a fost apro­bată zilele trecute prin jurnalul Consiliului de Miniştri şi prin Decretul regal din 25 August 1931 astfel că e- lectrificarea oraşului şi prevederea populaţiei cu energie electrică este definitiv soluţionată.

Oreşni nostru va avea Sn curând cea mal modernă centralii electrică din tari, tar populaţia se -a bucura de un tarif ieftin şi de un curent electric bun. Lusrirlle pentru construirea Uzinei şl a reţelei de distribuţie vor începe chiar In toamna aceasta, dând de lucru astfel la mulgi lucrători şomer!.

Societatea Electro Jnvest face parte din puternica societate ASEA din Svedta, finanţaţi de puiernica »Stockholms Easchllda Bank, cu un capital de 50.000.000 dolari.

Societatea Electro Jnvest are numeroase concesiuni în J a* goslavla (17) Grecia, Poiouia, Ungaria, ier în România a obţinui până acum concesiunea pentru producerea şi distribuirea energiei electrice !n R. Vâlcea şi Vasîuî,

Puternicele mijloace financiare de care dispune Socletttsa Electro-Javeai precum şi capacitatea ea tehaleă recunoscută In toată lumea, ne dau garanţia, că oraşul Braşov a făcut caa mai bună alegere posibilă, concesionând producerea şi distribuirea energiei electrice unei societăgl serioase şl cu renume mondial.

Noua fază a crizei mandiale.4 ■■ •• * ' ' . 5 -fT

— Criza financiară. —

Geneva, 23 August.

Faza grelei depresiuni eco­nomice prin care trecem a în­ceput prin criza economiei a- gricoie. Supraproducţia şi creş­terea mondială a preturilor s-au manifestat întâi pe plata cerea­lelor şi luând un caracter tot mai acut s’au extins asupra tu­turor domeniilor producţiei a* gricoie mondiale. Pe pî«jele 1a interne ele statelor s’a mani­festat întâi neobservat, apoi tot mai accentuat, descreşterea for­te! de cumpărare a populaţiei agricole. In modul acesta eu In­tervenit greutăp din ce în ce mei mari în industrie, în ruie* meatul comercial internaţional ier la criza agricolă s a alăturat i ş i criza industrială crescândă. La siârşlfui anului trecut s’o părut că criza industrială şf-a ajuns apogeul şi frebue s l in tervie un revirement în conjec­tura economici. Toate presu­punerile in eceestâ privinţă oe an fost flaute In Germania, An­glia şl in State!?'Unite, s'au a- vâtat greşite. Criza mondială s ’a accentuat din ce în ce mai mult şi în vara anului acesta a ajuns Inti-'o nouă fază.

In momentul de fa|& trecem prin al treilea stadiu al crizei, cere s'a manifestat in mod foarte sîragitor în unele state şi poate fi observată in mod dar In aproape toate statele euro­pene şi americane. Acest sta­diu este criza tinancieri.

Economia financiară a fie­cărui Stat are rezerve mal mici sau mei mart. Criza industriala şi agricolă a adus cu sine şi o descreştere a veniturilor sta­tului, al cărui tezaur trebue să se îngrijească pe lângă aceasta şi de ajutorarea şomeutilor şt a industriei lovite de criză. Este natural că micşorarea ve­niturilor şi creşterea cheltueii- ]or necesare pot fi acoperite din rezervele ce au iost până

în prezent ecumalate. Dacă Insă aceste rezerve se epuizează, »• tund Intervine pericolul crizei financiare, cere poete fi reme­diată numai prin îngrădirea cheitueiiior statului, sau sporirea sereinél Impozitare.

Germania cu politica ei de a trăi pe baza împrumuturilor pe termen scurt, a’a avat mei un ie î de rezerve în economia ei ffn^ncicră şl de aceea chiar treeerea crizei îs stadiul finan­ciar a dus Germania la catas­trofă. Ajutorul i&tern’ tiansl a acordat Germaniei posibilitatea unui repacs, In care timp ea va trebui să realizeze economii pozitive în toate cheltuelile de stal şi particulare, Altfel ar a- Junge In viitor ictr’o criză şi mai asutâ*

O mare zguduire a pricinuit trecerea crizei în stadiul ei îi n&nclar în Ungaria şl Austria. In aceste două gări criza a avut ca urmare măsuri cxsepgionule pentru jagredlrea ruiementuiui economic liber. S ’au mai luat epoj numeroase măsuri pentru realizarea de economii şi de noul venituri,

In Anglia, cu toată organi­zaţia ei financiară puternică, noul stadiu #1 crizei a zguduit neobişnuit atât valuta cât şi fi­nanţele Statului. Guvernul .en­glez c&uti în prezent un mod pentru reducerea cheliuditor curente din buget cu 120 mi­lioane lire s t, punând In a- cdisş timp şl chestiunea spo­ririi sarsinci impozitare şi «şa destul de grea.

In celelalte state europene criza n’a luat încă un caracter financiar acut, însă majoritatea guvernelor au trecut ia timp la măsuri fundamentale în ce pri­veşte reducerea cheitueiiior şi măsuri au fost luate ia Polonia, România, Jugoslavia şi italia, unde după nesesitaie aceste măsuri vor fl accentuate.

Numai Franţa a fo s t până în prezent cruţată de greutăţile fi­nanciare, ceea-ce confirmă bo­găţia şi buna ei stare finan­ciară .

Deasemenea nici Cehoslovacia nu simte atât de mult trecerea crizei din forma ei economică în cea financiară. Şi în această tară se fac reduceri de chel- tuelt, ca astfel decreşierea ve­niturilor în urma depresiunii e- conomke să nu provoace un deficit în buget, In Cehoslo­vacia aceste reduceri sunt ast­fel efectuate încât să nu se a tlngă investiţiuntle necesare pentru reducerea şomajului. Re­zervele financiare considera­bile dîn economia de Stat ceho­slovacă permit ca restrângerea cheitueiiior să nu ajungă ia mari proporţii şi sa nu se treacă la sporirea Impozitelor,

Criza ’financiară formează deci numai un nou stadiu ai a- celel crize economice, care a luat un caracter de trfigănare şi se reflectă asupra bunei stări a întregii populaţii de pe glob.

Ceps.

Alegerea dela Peatra-Neamţ

Alegerea de deputat dela PeatraNsanaJ a’a terminat cu reuşîa neaşteptată a conducă­torului »Gărzii de fier* Zelea Codreanu, care a întrunit 11,176 voturi.

Ceilalţi candidat! au întrunit următor rele voturi:

Gh Măcărăseu, candidatul P. N.-Ţ. 6 1 2 0 v.

Lecn PşepelSnchf, liberal du­elat, 7214 v.

D. Dimlfriu, liberal georglst, 3448 v.

Perşin&riu din L’ga Vled Ţepeş, 65 v.

I, L?sjar comunist 255 vo*fur?.

Ia loc d@ geomeniar lăsăm urmeze cele scrise de » Viitorul*.

„Surpriza alegere! a consti­tuit-o însă numărul de voturi obţinut de faimosul Corneliu Zâiea Codreanu, care se înti­tulează preşedinte ai „GlrzUor de fier*, erganizegie antisemită, iară alt program positlv decât acela de a îndemna ia urâ şi violentă o parte a poput&gtunei lirei împotriva alteia.

»Bucurăndu-se de cea mai deplină libertate de agitaţie, a- genţii gărzilor au cutreerat ne- s!jpârs|i de nimeni satele jude­ţului Ne&mt, şi, profitând de RCmuilumiriie provocate de criza agricolă şi tinandar#, le'au pus toate p e seam a evrei* lor, f ă and cea mai ̂destrăbă­lată demagogie şi aiâjare anti- sem iă m,

DesHspsrta „Dreptatea*, or­ganul P. N. Ţ, spune:

„Alegerea de Duminecă a d-iui Zelea Codreanu confirma însă ceva şi mal mult: că guu vernul nu numai că a încura­jat să ia fiinţă Curentele exfre* mişte, dar el le sprijină în ac­ţiunea lor — cek ee conSliiue un fapt de o extremă gravitate.

»Ce urmăreşte guvernul prin acest lucru nu e greu de de­dus. Ei ţine să fecă dovada un­de trebuie, c i opinia publică n’ar mai fl favorabilă partidelor, oricare ar fi ideologiile, credin­ţele şi programele acestora.

Rămâne de văzut dacă ntaşi- nagtunea guvernului va avea e- fectul dorit*.

C u rsu rile Ia Ş co a la inf. de m eserii dm Bran încep pe ziua de 3 Sept. învăţământul durează 5 ani. Absolvenţii fac stagiul miiiiar cu termen rtdas, Elevii interni vor plăti lei 650 lunar şi iei 100 pentru tacâmuri. Externii şi internii vor plăti până la 1 Oct. o taxă de iei 1200, jumătatea taxei.

InformaţiiTrafic de influentă şi ex-

crocherie. Cetim în ziarele dtn Csoitală :

D-l procuror Naum, după în» delungate cercetări făcute la cab. 5 Instrucţie, a deschis ac­ţiune publică împotriva lui Ion Păltineanu, avocat, Dumitru Gri* gorescu, fost ofiţer la Braşov, Dumitru ColumbovfcP, samsar din Braşov, Gh. Taban. contro­lor fiscal dtn Braşov, Nae Ne* gut perceptor din Braşov şi Ştefan Bal arcă, agent de per­cepţie. Toţi sunt trimeşi fn ju­decată pentru trafic de influ­enţă, afară de ultimul ca re e acuzat de excrocherîe.

Acuzaţii lucrau astfel: Avo- cetul Păltineanu aranjase două fonduri de afaceri clandestine, iar cellatU «o acuzaţi li aduceau client). Afacerea principală a casei Păltineanu et Co„ era li­berarea de brevete de băuturi spirtoase. Numai dsla Chtşle&u eu venit până acum 35 recla­maţi?.

Cercetările n’au reuşit să identifice până asum persoanele din ministere care au facilitat loviturile.

•

La »Masa studenţilor V. Onitiu* a mal donat d-l profe­sor A xente Banciu suma de 300 lei, ia fondul »ViGloria O uiţi u*, în Ioc de flori pe mormântul regretatei + Marta Braniace.

Administraţia mulţumeşte şl pentru acest dar.

•

Donafiune p io a să . In Ioc de cunună peritoare pe mormântul regretatei matroane f văd. Ma­rfa M. Braniace -d-na şi d-l Dr. A, Sudu au contribuit la Fon­dul pentru clădirea BSsertcei gr. caf. din Braşov suma de 1000 lei. Marinimoşiior donatori lei asprim profunde mulţumiri. Pro­topop Mihai H odârnău .

•

C o răscu la B raşov, Cunos­cutul artist Corăscu, e m o i catul şi apreciatul câsfSref ş! comic popular, va da Duminecă seara 6 Septemvrie o frumoasă repre­zentativ, unică in felul ef, în sala liceului Hanterus cu un program dîn 3 spedafltăgi: Muzică mo­dernă şi naţională şi partea humorului cu Actualităţi politice, ce vor produce râs şi voie bună.

•M are concert b is e r ic e s c .

Reuniunea corală germană »Kr. Măanergesangverein* va ese- cuta Joi In 3 Sept. 1931 orele 8^2 seara in Biserica Neagră sub conducerea d nulul director de muzică Bickerich celebra o* operă »foh. Seb> B ach • lohan m nes-Passionm pentru cor, soli ş i orchestră. Distribuţia rolurilor so ­liştilor: d-aele Aenae Bickerich (sopran) şi Medi Fabritius (alt), D*nU H. Hitsch (tenori A, Mşt- ier (ieno?), G. JekeUus dtn Ber­lin (bas), Dr. A. Widlng (bas).

Bilete de vânzare la librăria Hiemesch şt seara ia casă.

•

La depozitul »Dealul Zo­rilo r*, din Sir. Voevodul M.hâi No. 24 s ’au pus în vânzare vi* nun aduse direct de Ia podgo- renii din Deelu Mare, cu pre* tui de la 15 iei I trai în sus.

Reducereanumărului m em brilor Corni* ■

s ie i in terim are com unale.

Aflăm că parte dlotre mem- bii Comisiei interimare al Mu­nicipiului Braşov au fo?t mazi­liţi. fiind scoşi din comisie pro­babil după ce s’au cântărit va­lorile trupeşti st intelectuale al membrilor de pln§ acum.

Au fost d mi îşi din Consiliu d nil Bediteanu, Cadaru şl Ma- ziiu.

In schimb s’a achlzifionet o nouă putere edilitară fu per­soana Inginerului Ba’â?z, ua cunoscut liberal maghiar de marcă.

Populajîa oraşului saltă de bucurie şi strigi »E'yen*.

—

Inaugurarea Cinematografului „Redoute“

•Sâmbătă la amlszi reprezen­tării! prese! iar seara publicul braşovean au fost martorii unui frumos succes al primei repre­zentată a noului cinematograf »Redoute*. Seara sala era ar­hiplină, biletele vândute până la ultimul scaun.

E drept că programul bogat eleganta sălii şl preturile ief­tine eu atras o nemaivăzută mulţime de amatori de specta­cole de cinema.

Privitorii au fost deplin satis­făcuţi în aşteptările lor. Pro­gramul a întrecut bogăţia celor de acum. U je le trucuri de g!«- Berna au impresionat adânc pu­blicul, iar cântecile italieneşti ale tenorului napoîitan Gigli au avut un ecou curios în sufletul uşor persoane mal sentimen­tale din sală, cari i’au aplaudat pe tenoriat, ca şi cum ar J f aevea de fagi Sa carne şi în oase.

Filmul sonor »Refrenul Iubi­re!* o inovagie simpatică în arta scenică de cinema, de fapt un Q£z uitrereal, a finul încordată atenfia celor de fa{$.

Publicul a fost viu şi plăcut im­presionat de priceperea cu care d l director ai teatrului, Mă* nesen, a ştiut să satisfacă un public amator de adevăre/S artă. Dorim ş! pentru viitor noului teatru de cinema al Re- doutei un succes material co­respondent cu jertfele £şi sfor­ţările lăudabile depuse de d l Mănescu.

Institut m edico - c o s ­m etic se deschide ia 1 Sep* temviie în Str. Castelului 134 !v (în curte).

■ ■n Doctor *

s TEODOR ION GHEORGHIU [. . :

Gonsuliaţii* tratam ente * 15—18 ;

Str. R eg ele C aro l 30 {(Fost Porţoi 38) *

■ 163 1—0 ' S

09WkV

Lei 34Atenţiune!

Water I. Oxfoid »Hammerle* în lăţime 70—80 cm* iei 34, poate fl spălată cu leşie

Revânzâtom primesc rabatai corespunzător. Sâ nu întârzie nimeni să se foloseescă

această ocazie,Depner & Roih

Strada Porţii585 J —1 Membru al Oficiului Central de credit.

Lei 34

de

de

P£99

m m m m h a, h l ie ş ia n u i t m * m c e & c o m p b r a şo v «. R-teumr ViOIOR BRANIüOlf