Orbdn Zoltdn

Prie,tonii,pitsd,ri,l,or

Cuprins

- -::Ins 5

B

Scorbura/Cuibulartiflcialpotrivlt .... 52

Instalareascorburilorartificiale. ...... 54

Pisirilenuocupdscorburaartificiali .. ....... 59

Curilareascorburilorartificiale ....... 59

intrelinereaabsolutnecesari ........ 60

Proteclia scorburilor artifi ciale

impotrivainlrugilor. .........60

Adipitoare si scilditoare de prafAdipdtoarea* -."*r*'-*_.-*'Scdlditoarea de prafAmenajarea mediului pentru adlpdtoareagi scdlddtoarea de praf amplasate pe sol. , , . . . . 73

ProtecliarAndunelelor ......78Amplasareacuiburilorartificiale ...... 78

Pregatireafundalieipentru cuiburi. .......... 79

Realizarea unei colonii de ldstunidecasipestalpi. ..... B0

innoireacoloniilorpirisite .......... 81

Amenajareasurselordenoroi ........ 82

Instalarearaftuluideproteclie. ....... 84

Dispozitive pentru sprijinirea culbiririi in cadrulprogramului de lzolare termlcd ablocurilor. . . . 86

innolrea pere!i1or pentru cuibiritul listunilor de

maI gialprigoriilor .......... 87

RAnduneleindificultate ......88

Protecfiaberzeloralbe... .......... 92

Locuridecuibpericu1oase.... .......92Cog inAlptpentru cuibu1debarzd"............ 93

Acordareaautorizatiilordemediu ..... 98

Amplasarea materialululpentru cuib . . . . . . . . 100

Proteclia altor grupuri de animale . ... .... 702Hotelulviespilor ....L02Pajigtipentrufluturi. .......L04Refugiipentrubroagte ......105RefugiipentrugopArle ......107

Plantele din gridina prietenoasipentrupisdri. ...... 10

:::::de ecotonqidiversitate ......... 10

-:::rtbitrani..... .........11- ---.-rri dese, tufarisuri compacte. ....12l-=:-:evesnicverzi.. .........13:-.:.:ecilirdtoare... ........14l::=::urideschiseinierbate .......... 15

--=:-:e de vegetatie deasi gi ierboasd din apropierea

16

=':adaflorilor .....17

Hrinireapisirilor .........18I=:= sahrdnimpisarile? .....18-=:-::rebuiehrdnitepisirile? ........ 19

.::r:.je nu se hrdnescin timpulveriil . . . . . . .. 19

- -,-,:- unde pisarile trebuie hrinite givara....20:::,'-::uitatea hrinirii. .......21---:-::dehrandpentrupisdri. .......21--- :: sinuhrinimpdsirile? ......... 25

---.::'..mente gi accesorii pentru proteclia pdsi.rilor:=,=:rAnitori..... .........30I i"..::: necesareinperioadaninsorilor ....... 34

-.: :-a: folositoare caracteristicd a hranitorilor bu-:::::.asocierealamasi .....38: : , :=::ia berzelor albe care rimAn peste iarnd . 40

Scorburi artificiale, lizi, cutii sau tivi pentrumib. cuiburiartificiale. .....42- --::-ri artificiale cu deschidere rotundi .....43.. , - :: *ri artificiale semideschise, de tip C . . . . . 44

."':.: sneri:le .....45

-r -. .::orturi pentru cuib

"-:- :uiburi artif,ciale . . . ... 49

6666

71

j .tl

Itr+gIil1fl ?,iajr'!i ;;

Adipostpentru arici... .. '..108Stiva de lemne ecologici - mediu ideal de viaqd

pentrulumeaanimala...... ..'...'. 109

Cutiipentrulilieci.. ........11 1

Avantajele cartierelor de blocuri. . . ' 7L2

Resursi bogati pentru proteclia pisirilor . . . .112Avantajele clidirilorinalte . ......... 114

Sfaturi utile pentru o convieluire pagnicd . . . . 116

Fotografierea, filmarea, observarea pisirilor 118

Marelesecret. ......118Camuflareindividuali. . '....119Pelerinede camuflaj ........120Ascunzitorimobile .........121Ascunzdtoriconstruite ......122

OportunitSli Pentru educaliaecologicdgiturism ...... -.726Unde trebuie amenajate gridini prietenoase pentru

pisiri?. .....126Addpitoarea si hrinitoarea - prilej de senzatii

de-alungulintreguluian .... .......128Activitate centrati pe funclionareascorburilorartificiale .......131

Momentul culminant al pedagogiei bazate pe expe-

rienli- demonstralia de inelare .... '132in plin sezon turistic rAndunelele

suntinatenlie ...."135Greieri,insecte,furnici,piianjeni... '. " " " ' 136

Activitdli de interior pentru vreme rea' . " " ' 138

Camere web qi scorburi artificiale

cuperetetransparent .. " ' " 139

Problemele pisirilor-pisiri problemi "' " L42

Ciocnirile degeamuri ... " "1"42Pasari care ataca magini 9i geamuri . . . .... " L45

Gisireauneipisariranite... ... " " "146ingrijireapuilororfani ... " ' 148

,,Ra1e1ab1oc".. .. " ' 151

Colofene, gaile gicioridinlocalitali ......... 154

Pisirigipisici.. " " ' 161

Combaterea lAnlarilor gi pisirile. " " 166

Ciocdnitori care striciperefii. ..... "174Pisiri care ataci oameni " " ' 183

Cazulporumbeluluidomestic ..'. "'L87

Determinatorul celor mai frecvente specii

depisiridinlocaliGli ....198Indexul p5.sirilor care apar in determinator. . ' 199

M dtd s ar (B o mby ci'll a gar rulus)

Plantele din gridina prietenoasi pentru pisiri

Literatura de specialitate despre

gridinirit este deosebit de bogatdin lucriri care oferi indrumiri de-

taliate, referitoare la amenajarea

gi ingrijirea diferitelor stiluri de

gridini. Din acest motiv, in locu1

prezentarii mult mai aminunlitea soiurilor de plante, a regulilor de

stropire qi de plantare, aici sunttrecute in revisti cerinlele genera-

le ale pisdrilor si ale celorlalte vie-

luitoare, fa!5 de spaliul locuit.Cunoscandu-le, puteli solicita spri-jinul specialigtilor din magazinelede profll, in vederea alegerii plan-telor gi a amenajirilor potrivite

pentru materializarea mult visateigridini prietenoase pentru pisiri.

Efect de ecotonsi diversitate

Marea diversitate a faunei din zo-

nele locuite este data de caracterulvegetaliei care aici se apropie de

cea dezvoltati la limita pidurilorcompacte gi a pajigtilor deschise,

corespunzetoare aga-numitei zone

ecoton. Desi nu existd doui gridinila fel, cerinlele sunt aceleaqi: exis-

tenta unor copaci mai mari, a unei

zone deschise inierbate, cAteva

exemplare de conifere, garduri viisau tufiguri compacte si, desigur,

cdt mai multe flori in jur.

Oferta habitatului in zonele locu-

ite este imbogiliti si mai mult de

blocurile gi de clidirile inalte, ale

ceror cavite!i, fisuri, pervazuri aco-

perite cu plante gi flori, reprezintaechivalentul urban al lumii pereli-

1or verticali de stAnca. Datoritaacestor caracteristici, identitateaornitologici a asezirilor umane

este diversi, atAt din punct de ve-

dere al bogdliei speciilor, cAt 9i al

categoriilor sistematice.

Oferta diversificatd a habitatelor face ca lumea vie a zonelor locuite sd fie deosebit de bogatd

Arbori bitrani

C:te un arbore mai bitrAn, cu trun-::--iul gros, scoarla brizdatd gi co-

::ana ampli, constituie e1 lnsugi o

-::ne aparte, deoarece printre cri-;:-turile scoargei lui trdiesc milioa-

r :-t de insecte, vAnate de ciocinitorii s: de multe alte specii de pisdri; *i:rtetoare. in siguranta ramurilor,

:-:biresc grangurul sau botgrosul,- :-e preferi locurile inalte pentruI : ':urile 'lor,

asemenea veveriteiI :-e isi poate amenaja aici cuibul- ::: crengule. Gridinarii prieteniI a: :asarilor sunt congtienli de im-' :,:rtanta plantirii unor copaci cuL i':rati mare de viafi, de preferin-L - in rAndul speciilor autohtone,r ::-- stejar, dud.

- ^' ;: oadure clocind intr-un arborei - ;.:,:io-mentul stradal

Plantele din gridina prietenoasi pentru pdsdri

Tufisuri dese, tufirisuricompacte

Bogifia specifici a ecotonului se

datoreazd, in primul rAnd, multi-tudinii arbugtilor cu frunzis bogat,in al cdror ascunzig, oferit de mul-

limea crengilor dese, pd,sdrile gd-

sesc conditii prielnice de viafd.Suplimentar, in ascunzisul umed

9i intunecos, generat de straturilede frtnze uscate de sub arbugti,vietuitoare mici, cum ar fi aricli,broastele, melcii supravietuiesc 9iin parcurile din interiorul oraselor.

in plus, tufigurile gi tufiriguri-le reprezinti gi locuri importante

de hrdnire, unde primivara si varapisirile gisesc un numir imens deinsecte, iar toamna, unele specii dearbugti rodesc fructe.

Exemplul clasic il reprezinti so-cul din florile caruia, prin simplainfuzare, se poate obtine un siropdelicios, iar boabele de culoare movrcprezintd, una dintre cele mai im-portante surse de hrand pentru pi-s5rile cAntatoare in timpul migra-

liei de toamnd. Ar fi foarte bine ca

acest arbust cu aspect piicut, mar-ginalizat in mod nedrept, si aparamai des in gridini, in spaliile ver2i,sau in parcuri.

Silvia porumbaca este o specie cuibdritoare a tufdrisurilor mai tntinse

12

Determinatorul celor mai frecvente

specii de pisiri din localititi

Simbolurile care apar impreuni cu descrierea speciilor de pisiri

Prezenl

nag

a in lari

Sedentar/permanent

Migrator

Oaspete de iarni

M otiv ul p re z enfei' tn lo c alitali

Cuibirit

Ciutarea hranei

Adipare, scaldi

Dimensiunea speciilor prezentate nu este proporlionala.

in determinator, speciile sunt prezentate in ordine alfabetici

Amplasarea cuibului

mintufieuri

M incopaci

El Pe clidiri, in clidiri (poduri, caviteli etc)

lM Pe sol (invegetalia joasi)

H in scorburi artificiali de tip A

B in scorburi artificiati de tip B

C ln scorburi artificiati de tip C

D in scorbura artificiali de tip D

M'"t:"1i,ff ff 'lllillli,llll,liJ''ladipen'lrucuib'

Cft"r.,,t

Qpu-"ta

198

-e:erminatorul celor mai frecvente specii de pdsdri din localltall

Pitigoi codatAegithalos caudatus

Din cauza cozii lungi, dimensiunea de aproape o palmi este in-

seletoare, fiind in realitate una dintre cele mai mici pisAri de pe

continentul european. Toamna si iarna, grupuri formate chiar

gi din mai multe duzini de indivizi stribat terenurile cu copaci

qi tufiguri, iar sunetul de chemare caracteristic risuni qi in in-teriorul localitagilor.

d9

i* , j:.+1;;:16,

| ?".OEIEOMM

Piligoi de bridetParus aterEste cel mai mic dintre piligoi. Se deosebeste de pi!i-goiul mare, cu penaj oarecum asemenetor, in primulrAnd prin pata albi de la ceafa. Dupi cum indica gi

numele, cuibiregte cu precidere in asociatii de coni-

fere, dar in afara habitatelor tipice de la munte, se

stabileste qi in parcurile impestrilate cttbtazi.

OG'BOMH224

d9

Pifigoi surParus palustrisEste a treia specie de piligoi ca frecventi, cuibdritor ln pidurile de fag

gi de stejar, dar care este prezent 9i in spafiul construit. Toamna gi

iarna apar indivizi eratici gi in zonele de cAmpie, cu ganse mari de afi vazuli in apropierea hrinitorilor.

Pillgoi mare

Pitigoi mareParus majorCe1 mai mare gi cel mai puternic dintre pitigoi, in pe-rioada lipsurilor din timpul iernii sau primivara de-

vreme, poate captura lilieci pitici sau, Ia hrinitoare,pisiri de talie chiar mai mare decAt a sa, de exemplu,presura galbena. in afara scorburilor, cuibireste in cu-tiile pogtale, in levile de metal ale balustradelor, instAlpi de felinar, in ghivece decorative.

nGrEomtrBD

ogEo@H d9 t*,ti.i:iIv,i

E'it

22s