prietenii contabilitatii - bazele contabilitatii 14 · monografia contabilă aplicabilă pentru...

Prietenii Contabilităţii

Publicaţie electronică de contabilitate si fiscalitate

pentru un buget redus

Nr. 14 / 7 August 2013

Marca Prietenii Contabilitatii este marca supusa inregistrarii la OSIM

Cabinet consultant fiscal Benta Adrian, Office: Str. Aleea Posada, nr. 8, bl. 31, sc. 2, et. 1, ap. 19, cod postal

051414, Sector 5, Bucuresti Tel/fax 021.776.90.18 Mobil 0765.216.760

Revistă saptămânală transmisă electronic în fiecare miercuri.

Bazele Contabilităţii

ISSN 2343 – 760X ISSN-L 2343 – 760X

Prietenii Contabilității – Bazele Contabilității

Cuprins

1. Noi modificări legislative din domeniul financiar contabil, explicate de specialiști;

2. Monografii contabile transpunere OG 16/2013 privind modificarea Codului fiscal, entry - level, 3 situații analizate de specialiști; Monografie contabilă TVA 9% vânzare pâine Monografie contabilă înregistrare accize pentru

autoturisme cu o capacitate cilindrică mai mare de 3000 cm cubi

Monografie contabilă taxare inversă livrare energie electrică

3. Soluții de consultanță contabilă, 3 spețe analizate de specialiști; Ce reprezintă situaţii financiare cu 5 componente? Cum funcţionează şi la ce sunt necesare conturile 891

„Bilanţ de deschidere” şi 892 „Bilanţ de închidere”? Contravenţie pentru necompletarea Registrului

inventar

Un produs BentaConsult – toate drepturile rezervate Tel/fax 021.776.90.18 Mobil 0765.216.760


Cuprins

4. Soluții de consultanță și optimizare fiscală, 3 spețe analizate de redacție; Natura penalităţilor de întârziere pentru neachitarea

la termen a obligaţiilor decurgând din contracte comerciale facturate de furnizori din străinătate

Ce obiect de activitate trebuie să aibă o societate comercială pentru a fi microîntreprindere?

Când se utilizează decontul special de TVA formular 301?

5. Subiecte de interes actual din activitatea financiar - contabilă, legislație comentată. Întocmirea situațiilor financiare anuale; Prospectele de emisiune a certificatelor de trezorerie

cu discont şi a obligaţiunilor de stat de tip benchmark aferente lunii august 2013

Când este obligatorie utilizarea casei de marcat fiscale şi ce excepţii există?

6. Adresa cabinetului / echipa redacțională.



Capitolul I - Noi modificări legislative

Săptămâna trecută au fost publicate următoarele acte normative (click pe denumirea actului normativ pentru a-l deschide):

OG nr. 16 din 30 Iulie 2013 publicată în Monitorul Oficial nr. 0490 din 02.08.2013 - Ordonanţă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal şi reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare

OpANAF nr. 938 din 19 Iulie 2013 publicat în Monitorul Oficial nr. 0485 din 02 august 2013 - Ordin pentru aprobarea formularului 630 „Decizie de impunere anuală pentru stabilirea contribuţiei de asigurări sociale de sănătate“


http://itva.ro/documents/OG16per2013.pdf





http://itva.ro/documents/OpANAF938per2013.pdf






Principalele modificări aduse de aceste acte normative sunt:

I. Se introduce una dintre cele mai discutate măsuri din domeniul TVA, respectiv reducerea TVA la pâine la procentul de 9%, însă cu această ocazie, se reintroduc accizele pentru un număr de şase categorii de produse considerate de lux (bijuterii, blănuri, iahturi, autoturisme cu o capacitate cilindrică egală sau mai mare de 3000 cm cubi).

II. Această reducere a cotei TVA la pâine şi la alte sortimente de produse de panificaţie, cum ar fi baghete, împletituri, dar şi făina pentru pâine, intră în vigoare cu data de 01 septembrie 2013. Tot de la această dată, se aplică şi accizarea unor produse de lux.

III. Alte predeveri ale ordonanţei, aplicabile cu data de 01 septembrie 2013 sunt:

a. extinderea măsurii de taxare inversă pentru livrarea de energie electrică către un comerciant (cumpărător revânzător), ce deţine autorizaţie ANRDEE pentru cumpărare revânzare de energie electrică;

b. se va aplica taxarea inversă şi pentru transferurile de certificate verzi. Desigur,



măsura de taxare inversă de aplică numai între operatori economici înregistraţi în scopuri de TVA în România.

IV. Ordonanţa este mult mai vastă şi are prevederi aplicabile chiar cu data de 02 august 2013, dintre care amintim:

a) ajustarea TVA în favoarea contribuabilului, pentru valoarea taxei de la achiziţiile când acesta le efectuează în situaţia de contribuabil inactiv, iar bunurile sunt supuse comercializării după reînregistrarea în scopuri de TVA;

b) nu se va mai anula înregistrarea în scopuri de TVA din oficiu, când au fost înscrise în cazierul fiscal, fapte de natura infracţiunilor economice când acţionarii sau asociaţii sunt minoritari şi deţin mai puţin de 10% din capitalul social al persoanei juridice;

c) contribuabilii ce achiziţionează bunuri sau servicii de la contribuabili la care a fost anulată din oficiu înregistrarea în scopuri de TVA, nu au dreptul să deducă TVA de la achiziţiile de la aceşti contribuabili. Fac excepţie achiziţiile efectuate în cadrul procedurii de executare silită sau achiziţiile de bunuri de la persoane aflate în procedura falimentului.



V. Din punctul de vedere al timbrului de mediu pentru autoturisme, a existat o portiţă de evitare a acestei taxe, la transferul unui autoturism prin partaj. Desigur, logica normala conduce la partajul în cadrul unei familii. Însă, această portiţă a fost speculată şi în cadrul partajului între persoane ce nu au grade de rudenie, fiind o metode de evitare a plăţii taxei. Ordonanţa abrogă scutirea de la plata timbrului de mediu în cazul partajului şi se va datora plata taxei şi în această situaţie.

VI. Se va aplica cota TVA de 9% pentru următoarele produse:

a) toate sortimentele de pâine; b) următoarele sortimente de produse de

panificaţie: cornuri, chifle, batoane, covrigi, minibaghete, franzeluţe şi împletituri;

c) făină albă de grâu, făină semialbă de grâu, făină neagră de grâu şi făină de secară;

d) grâu comun, care se încadrează la codul NC 1001 99 00 şi secară, care se încadrează la codul NC 1002 90 00.

Notă: alte sortimente de grâu şi secară sunt supuse taxării inverse, conform art. 160 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal. Se necesită maximă atenţie la încadrarea conform codului tarifar.

Un produs BentaConsult – toate drepturile rezervate

Tel/fax 021.776.90.18 Mobil 0765.216.760


VII. În ceea ce priveşte accizele, de la 01 septembrie 2013, se extinde sfera produselor cu acciză nearmonizată pentru următoarele categorii de bunuri:

a. bijuterii din aur şi platină, cu excepţia verighetelor. Acciza este de 1 euro/gram pentru bijuteriile cu până la 14k şi de 2 euro/gram pentru cele peste 14k.

b. confecţii din blănuri naturale. Acciza este între 50 şi 1200 euro/bucată, în funcţie de costul de achiziţie sau producţie al blănurilor.

c. iahturi şi alte nave şi ambarcaţiuni cu sau fără motor pentru agrement. Acciza este de 500 euro/metru liniar pentru iahturile şi navele care au lungimea egală sau mai mare de 8 metri şi de 10 euro/CP pentru navele cu motor peste 100 CP. Observăm că se achită acciză numai pentru

iahturile/bărcile cu o lungime mai mare de 8 metri, iar la nave acciza se datorează numai pentru cele cu motor mai mare de 100 CP.

d. autoturisme şi autoturisme de teren, inclusiv cele importate sau achiziţionate intracomunitar, noi sau rulate, a căror capacitate cilindrică este ma mare sau egală cu 3000 cm cubi. Acciza este de 1 euro/cm cub.



e. arme de vânătoare şi arme de uz personal. Acciza este între 50 şi 1500 euro/bucată, în funcţie de costul de achiziţie al armelor.

f. caruşe cu glonţ şi alte tipuri de muniţie. Acciza este între 0,1 şi 0,4 euro/bucată în funcţie de costul de achiziţie.

VIII.Ordinul ANAF adoptă modelul şi conţinutul formularului 630 „Decizie de impunere anuală pentru stabilirea contribuţiei de asigurări sociale de sănătate”, precum şi anexa „Situaţie privind stabilirea contribuţiei lunare de asigurări sociale de sănătate”.

Formularul se utilizează pentru stabilirea obligaţiilor anuale de plată a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, precum şi pentru regularizarea sumelor datorate cu titlu de plăţi anticipate.

Formularul se emite de către ANAF şi se comuncă contribuabillor, pentru fiecare categorie de venit pentru care se datorează contribuţia de asigurări sociale de sănătate.



Capitolul II – Monografii contabile - transpunere OG 16/2013 privind modificarea Codului fiscal

I. Monografie contabilă TVA 9% vânzare pâine

Ce prevede cadrul normativ?

Art. 140 alin. (2) din Codul fiscal stabileşte următoarele: „Cota redusă de 9% se aplică asupra bazei de

impozitare pentru următoarele prestări de servicii şi/sau livrări de bunuri: g) livrarea următoarelor bunuri: 1. toate sortimentele de pâine, precum şi

următoarele specialităţi de panificaţie: cornuri, chifle, batoane, covrigi, minibaghete, franzeluţe şi împletituri, care se încadrează în grupa produse de brutărie la codul CAEN/CPSA 1071;

2. făină albă de grâu, făină semialbă de grâu, făină neagră de grâu şi făină de secară, care se încadrează la codul CAEN/CPSA 1061;

3. triticum spelta, grâu comun şi meslin, care se încadrează la codul NC 1001 99 00, şi secară, care se încadrează la codul NC 1002 90 00 (...)”



Societatea GRÂUL DE AUR SA, persoană juridică română, înregistrată în scopuri de TVA, ce aplică sistemul cu exigibilitate normală a TVA, livrează specialităţi de panificaţie – baghete, în valoare de 2000 lei plus TVA 9%, către un magazin de cartier, în data de 10 septembrie 2013. Baghete sunt produse în secţia proprie şi au un cost de producţie de 1800 lei. Acestea sunt achiziţionate de societatea comercială MAGAZINUL DINTRE BLOCURI SRL, persoană juridică română, înregistrată în scopuri de TVA, ce aplică sistemul de TVA la încasare. Contravaloarea baghetelor este achitată prin ordin de plată în data de 10 octombrie 2013. Se solicită monografia contabilă aplicabilă pentru ambele societăţi, având în vedere că începând cu 01 septembrie 2013, TVA la pâine şi la produse de panificaţie este în cotă de 9%.

Monografie contabilă la GRÂUL DE AUR SA:

1. înregistrarea realizării producţiei de baghete la costul de producţie de 1800 lei: 345 „Produse finite” = 711 „Venituri aferente

costurilor stocurilor de produse” cu suma de 1800 lei.

Notă: înregistrarea în contabilitate se poate



realiza la data producţiei la costul prestabilit, urmând ca până la închiderea trimestrului să se identifice şi să se contabilizeze diferenţele.

2. livrarea în data de 10 septembrie 2013 a baghetelor către client la preţul de vânzare de 2000 lei plus TVA 9%: 4111 „Clienţi” = 701 „Venituri din producţia

vândută” cu suma de 2000 lei 4111 „Clienţi” = 4427 „TVA colectată” cu suma

de 180 lei

Notă: deoarece societatea aplică sistemul TVA cu exigibilitate normală, aceasta colectează TVA la factură.

Recomandare: se recomandă ca societatea să utilizeze analitice distincte ale contului 4427 „TVA colectată” pentru cota de 9%, pentru uşoara preluare a TVA în Jurnalul de vânzări şi în decontul de TVA. Vânzările cu TVA în cotă de 9% se declară la rândul 10 din decont, iar achiziţiile cu TVA de 9% se declară la rândul 23.

3. descărcarea gestiunii producţiei vândute la costul de producţie de 1800 lei: 711 „Venituri aferente costurilor stocurilor de

produse” = 345 „Produse finite” cu 1800 lei.



4. încasarea contravalorii baghetelor prin bancă în data de 10 octombrie 2013: 5121 „Conturi la bănci în lei” = 4111 „Clienţi”

cu suma de 2180 lei.

Monografie contabilă la MAGAZINUL DINTRE BLOCURI SRL:

1. achiziţionarea în data de 10 septembrie 2013 a baghetelor la preţul de achiziţie de 2000 lei plus TVA 9%: 371 „Mărfuri” = 401 „Furnizori” cu suma de

2000 lei 4428 „TVA neexigibilă” = 401 „Furnizori” cu

suma de 180 lei

Notă: acest operator economic aplică sistemul de TVA la încasare, prin urmare deducerea TVA poate fi exercitată numai la plata facturii. La data achiziţiei, societatea va înregistra TVA neexigibilă în partea a doua a decontului de TVA.

2. achitarea contravalorii baghetelor în data de 10 octombrie 2013: 401 „Furnizori” = 5121 „Conturi la bănci în lei”

cu suma de 2180 lei şi 4426 „TVA deductibilă” = 4428 „TVA

neexigibilă” cu suma de 180 lei.



Notă: în luna octombrie 2013, la efectuarea plăţii facturii, societatea are dreptul să îşi deducă TVA.

De reţinut: ambele societăţi vor declara factura în declaraţia informativă 394 privind achiziţiile şi livrările pe teritoriu naţional aferentă lunii septembrie 2013.

II. Monografie contabilă înregistrare accize pentru autoturisme cu o capacitate cilindrică mai mare de 3000 cm cubi

Societatea comercială TRACTORUL SRL, persoană juridică română, deţine un autoturism de teren cu o capacitate cilindrică de 3200 cm cubi. Valoarea de achiziţie a fost de 100000 lei plus TVA 24%. S-a dedus TVA integral la achiziţie. Societatea decide în luna septembrie 2013, vânzarea mijlocului de transport la preţul de 60000 lei plus TVA. La data vânzării, amortizarea calculată este în sumă de 80000 lei. Care este monografia contabilă aplicabilă la vânzare şi cum se determină accizele pentru acest autoturism? Ce prevede Codul fiscal din punctul de vedere al accizelor?



Conform art. 207 din Codul fiscal, următoarele produse sunt supuse accizelor: „i) autoturisme şi autoturisme de teren,

inclusiv cele importate sau achiziţionate intracomunitar, noi sau rulate, cu codurile NC: 8703 23, 8703 24 şi 8703 33, a căror capacitate cilindrică este mai mare sau egală cu 3.000 cm3.”

Nivelul accizelor este prevăzut în anexa 2 la Titlul VII Accize din Codul fiscal, iar acciza este de 1 euro pentru fiecare cm cub.

În exemplul nostru, se va datora la vânzare o acciză în valoare de 3200 cm cubi x 1 euro = 3200 euro. Cursul de schimb este cel valabil la data de 01 octombrie 2012, respectiv 1 euro = 4,5223 lei.

Astfel se va achita o acciză în valoare de 3200 euro x 4,5223 lei = 14471 lei.

Monografie contabilă: a. vânzare autoturism, utilizând sistemul TVA cu

exigibilitate normală: 461 „Debitori diverşi” = 7583 „Venituri din

cedarea activelor” cu suma de 60000 lei 461 „Debitori diverşi” = 4427 „TVA colectată”

cu suma de 14400 lei



b. descărcarea gestiunii pentru autoturismul vândut: 2813 „Amortizare mijloace de transport” =

2133 „Mijloace de transport” cu suma de 80000 lei

6583 „Cheltuieli cu activele cedate” = 2133 „Mijloace de transport” cu suma de 20000 lei.

c. înregistrarea accizei pentru autoturismul vândut: 635 „Cheltuieli cu alte impozite şi taxe” = 446

„Alte impozite şi taxe – analitic accize” cu suma de 14471 lei.

Foarte important: se necesită modificarea vectorului fiscal şi autorizarea societăţii ca plătitor de accize.

Notă: acciza se declară lunar prin declaraţia la bugetul de stat – formular 100, până pe data de 25 a lunii următoare, dată până la care trebuie să se efectueze şi plata acesteia. Anual, până pe data de 30 aprilie a anului următor, se va depune decontul anual de acciză – formular 120.

d. plata accizei prin bancă: 446 „Alte impozite şi taxe – analitic accize” =

5121 „Conturi la bănci în lei” cu 14471 lei.



e. încasarea contravalorii autoturismului: 5121 „Conturi la bănci în lei” = 461 „Debitori

diverşi” cu suma de 74400 lei.

III. Monografie contabilă taxare inversă livrare energie electrică

Societatea comercială PARCUL VOLTAIC SRL, persoană juridică română, înregistrată în scopuri de TVA, deţine 2 turbine eoliene şi livrează energie electrică în sumă de 1000000 lei plus TVA, către societatea comercială HOLDING ENERGY SRL, persoană juridică română, de asemenea înregistrată în scopuri de TVA. HOLDING ENERGY SRL are calitate de cumpărător revânzător, respectiv revinde mai departe energia electrică către alţi clienţi. Care este monografia contabilă aplicabilă ambelor societăţi? Ce prevede Codul fiscal?

Art. 160 alin. (2) din Codul fiscal stabileşte următoarele:

„(2) Operaţiunile pentru care se aplică taxarea inversă sunt: (...)

e. livrarea de energie electrică către un comerciant persoană impozabilă, astfel cum este definit la art. 132 alin. (1) lit. e). În



vederea aplicării taxării inverse, furnizorul de energie electrică trebuie să obţină din partea cumpărătorului dovada că acesta se încadrează în definiţia prevăzută la art. 132 alin. (1) lit. e), respectiv:

1. licenţa de furnizare a energiei electrice, eliberată de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei Electrice, care atestă calitatea de comerciant de energie electrică a cumpărătorului;

2. declaraţia pe propria răspundere din care să rezulte că activitatea sa principală, în ceea ce priveşte cumpărările de energie electrică, o reprezintă revânzarea acesteia şi consumul său propriu din energia electrică cumpărată este neglijabil.”

Monografie contabilă la societatea PARCUL VOLTAIC SRL:

Livrare energie electrică în sumă de 1000000 lei: 4111 „Clienţi” = 701 „Venituri din producţia

vândută” cu suma de 1000000 lei.

Notă: energia electrică este un produs accizabil, iar valoarea accizei este de 0,5 euro/mwh oră, când aceasta este utilizată în scop comercial şi de 1



euro/mwh oră, când aceasta nu este utilizată în scop comercial.

Energia electrică produsă din surse regenerabile este scutită de plata accizei, conform art. 206^60 lit. m) din Codul fiscal, atunci când este furnizată direct unui consumator final, iar societatea are obligaţia să notifice Direcţia teritorială de operaţiuni vamale şi produse accizabile, conform pct. 113.9 alin. (1) din HG nr. 44/2004.

Monografie contabilă la HOLDING ENERGY SRL:

Achiziţionarea energiei electrice, ce va fi revândută: 371 „Mărfuri” = 401 „Furnizori” cu suma de

1000000 lei 4426 „TVA deductibilă” = 4427 „TVA colectată”

cu suma de 240000 lei.

De reţinut: măsura de taxare inversă nu conduce la plata TVA între client şi beneficiar, TVA se evidenţiază în decontul de TVA atât la TVA deductibilă, cât şi la TVA colectată, numai de către beneficiar.

Notă: măsura taxării inverse se aplică numai între operatori economici înregistraţi în scopuri de TVA în România.



Capitolul III – Soluţii de consultanţă contabilă

I. Ce reprezintă situaţii financiare cu 5 componente?

Am primit pe adresa redacţiei, următoarea solicitare:

„Societăţile comerciale ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată, astfel cum este definită de legislaţia în vigoare privind piaţa de capital, întocmesc situaţii financiare anuale cu 5 componente, aşa cum acestea sunt prevăzute la art. 3 alin. (1), indiferent de totalul activelor, cifra de afaceri netă sau numărul mediu de salariaţi.” Ce reprezintă această situaţie şi care sunt cele 5 componente la care face trimitere temeiul normativ? O primă observaţie porneşte de la cadrul normativ, reprezentat de OMFP nr. 3055/2009 privind contabilitatea, ce încadrează societăţile după criterii de mărime. Astfel, societăţile ce depăşesc două din următoarele trei criterii, respectiv: total active: 3.650.000 euro, cifră de afaceri netă: 7.300.000 euro, număr mediu de salariaţi în cursul exerciţiului

financiar: 50, întocmesc situaţii financiare



anuale care cuprind: bilanţ, cont de profit şi pierdere, situaţia modificărilor capitalului propriu, situaţia fluxurilor de numerar, notele explicative la situaţiile financiare

anuale.

În afara de aceste criterii, societăţile cu o cifră de afaceri de până la 35000 euro şi cu active de până la 35000 euro, pot conduce sistemul de contabilitate simplificată şi vor depune numai bilanţul simplificat însoţit de contul de profit şi pierdere simplificat, conform OMFP nr. 2239/2011 privind sistemul de contabilitate simplificat.

Însă, legiuitorul stabileşte excepţii şi astfel societăţile tranzacţionate pe o piaţă reglementată, cum ar fi Bursa de valori, nu au dreptul să utilizeze sistemul de contabilitate simplificat şi vor depune situaţii financiare cu cele 5 componente, chiar dacă nu îndeplinesc nici una dintre criterii.



II. Cum funcţionează şi la ce sunt necesare conturile 891 „Bilanţ de deschidere” şi 892 „Bilanţ de închidere”?

Utilizarea acestor conturi ţine cont de evoluţia soft-urilor de contabilitate, pornind de la principiul intangibilităţii bilanţului de deschidere. Conform acestui principiu contabil, bilanţul de la 31 decembrie al exerciţiului încheiat trebuie să fie identic cu bilanţul de deschidere al exerciţiului următor.

Acest principiu fundamental recunoscut însă numai de contabilitatea conformă cu directivele europene şi neagreeat întotdeauna de IFRS, este aplicabil şi în România de societăţile ce aplică contabilitatea conformă cu OMFP nr. 3055/2009.

Aceste conturi se utilizează din punct de vedere tehnic pentru a închide exerciţiul financiar anterior şi pentru a deschide exerciţiul următor.

Funcţionarea conturilor este următoarea: Contul 891 "Bilanţ de deschidere" Cu ajutorul acestui cont se asigură deschiderea

tuturor conturilor. În debitul contului 891 "Bilanţ de deschidere"

se înregistrează soldurile conturilor de pasiv



(prin creditarea acestora), iar în credit, soldurile conturilor de activ (prin debitarea acestora). După efectuarea acestor înregistrări, contul se soldează.

Contul 892 "Bilanţ de închidere" Cu ajutorul acestui cont se asigură închiderea tuturor conturilor.

În debitul contului 892 "Bilanţ de închidere" se înregistrează soldurile conturilor de activ (prin creditarea acestora), iar în credit, soldurile conturilor de pasiv (prin debitarea acestora). După efectuarea acestor înregistrări, contul se soldează.

Exemplu de monografie contabilă la o societate ce prezintă următoarea situaţie la finele exerciţiului financiar:

La 31 decembrie se efectuează următoarele înregistrări contabile: 892 "Bilanţ de închidere" = 4111 „Clienţi” cu

suma de 300 lei


Activ Pasiv Clienţi 300 lei Capital social vărsat 500 lei Banca în lei 700 lei Furnizori 500 lei Total activ 1000 lei Total pasiv 1000 lei


892 "Bilanţ de închidere" = 5121 „Conturi la bănci în lei” cu suma de 700 lei

1012 „Capital social subscris şi vărsat” = 892 "Bilanţ de închidere" cu suma de 500 lei

401 „Funizori” = 892 "Bilanţ de închidere" cu suma de 500 lei.

La începutul exerciţiului financiar următor se efectuează înregistrările contabile: 4111 „Clienţi” = 891 "Bilanţ de deschidere" cu

suma de 300 lei 5121 „Conturi la bănci în lei” = 891 "Bilanţ de

deschidere" cu suma de 700 lei 891 "Bilanţ de deschidere" = 1012 „Capital

social subscris şi vărsat” cu suma de 500 lei 891 "Bilanţ de deschidere" = 401 „Furnizori”

cu suma de 500 lei.

III. Contravenţie pentru necompletarea Registrului inventar

Societatea noastră a fost sancţionată cu amendă în sumă de 3000 lei pentru că la data unei verificări, Registrul inventar nu a fost completat cu situaţia patrimoniului la data de 31 decembrie 2012, chiar dacă s-au depus situaţiile financiare, iar societatea avea efectuat inventarul conform prevederilor



legale. Este corectă această contravenţie?

Registrele contabile obligatorii sunt enumerate de art. 20 din Legea nr. 82/1991 privind contabilitatea, iar acestea sunt: Registrul jurnal; Registrul inventar; Cartea mare.

Societăţile comerciale au obligaţia să întocmească şi să înregistreze în aceste registre operaţiile economice desfăşurate, după natura acestora. Acest lucru înseamnă că obligaţia inventarierii patrimoniului este distinctă şi nu scuteşte de completarea Registrului inventar.

Necompletarea Registrului inventar este considerată contravenţie de art. 41 pct. 2 lit. b) din Legea nr. 82/1991 privind contabilitatea, republicată, cu modificări, iar contavenţia este amenda de la 300 lei la 4000 lei. Nivelul amenzii este stabilit de organul de control în funcţie de modul în care acesta apreciază gravitatea faptei.

Din punctul de vedere al modului de completare a Registrului inventar, formularul este adoptat de OMFP nr. 3512/2008 privind documentele financiar contabile, după cum urmează:



REGISTRUL-INVENTAR la data de ...............................

Nr. pagină ..........

Registrul inventar se completează la începutul activităţii, la sfârşitul exerciţiului financiar sau cu ocazia încetării activităţii, fără ştersături şi fără spaţii libere, pe baza datelor cuprinse în listele de inventariere şi respectiv în procesele-verbale de inventariere a elementelor de activ şi de pasiv, prin gruparea acestora pe conturi sau grupe de conturi, după caz.

Acest registru nu circulă, fiind document de înregistrare contabilă a rezultatelor inventarierii şi se arhivează la compartimentul financiar-contabil, împreună cu documentele justificative care au stat la baza întocmirii lui.


┌────┬────────────────────────┬─────────┬───────────┬───────────────────────────────────────┐ │ │ │ │ │Diferenţe din evaluare (de înregistrat)│ │Nr. │ Recapitulaţia │Valoarea │Valoarea de│ ca rezultat al inventarierii │ │crt.│elementelor inventariate│contabilă│ inventar ├───────────────────┬───────────────────┤ │ │ │ │ │ Valoarea │ Cauze diferenţe │ ├────┼────────────────────────┼─────────┼───────────┼───────────────────┼───────────────────┤ │ 0 │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ ├────┼────────────────────────┼─────────┼───────────┼───────────────────┼───────────────────┤ ├────┼────────────────────────┼─────────┼───────────┼───────────────────┼───────────────────┤ ├────┼────────────────────────┼─────────┼───────────┼───────────────────┼───────────────────┤ ├────┼────────────────────────┼─────────┼───────────┼───────────────────┼───────────────────┤ ├────┼────────────────────────┼─────────┼───────────┼───────────────────┼───────────────────┤ ├────┼────────────────────────┼─────────┼───────────┼───────────────────┼───────────────────┤ └────┴────────────────────────┴─────────┴───────────┴───────────────────┴───────────────────┘ Întocmit, Verificat, 14-1-2


Capitolul IV – Soluţii de consultanţă si optimizare fiscală

I. Natura penalităţilor de întârziere pentru neachitarea la termen a obligaţiilor decurgând din contracte comerciale facturate de furnizori din străinătate

Am primit pe adresa redacţiei următoarea situaţie:

Datorită faptului că nu am achitat la scadenţă o factură pentru mărfuri achiziţionate intracomunitar din Italia, acest furnizor a suspendat livrările şi nu a reluat furnizarea decât după achitarea integrală a tuturor facturilor restante şi a unei sume de 1000 euro reprezentând penalităţi de întârziere pentru neplata la termen a obligaţiilor scadente. Ce natură are calitatea cu penalitatea? Este deductibilă fiscal? Se supune taxării inverse? Datorăm impozit pe venitul realizat de nerezindenţi în România? Din punct de vedere fiscal, sunt mai multe prevederi normative cu privire la situaţia descrisă de întrebare.

Din punctul de vedere al impozitului pe profit, penalităţile de întârziere pentru neachitarea la termen a obligaţiilor contractuale către furnizori din România sau din alte state sunt considerate



cheltuieli efectuate în scopul realizării de venituri impozabile, conform norme de aplicare pentru art. 21 alin. (1) din Codul fiscal.

Acest lucru înseamnă că aceste penalităţi pentru neachitarea la termen a achiziţiilor de marfă sunt cheltuieli deductibile la calculul impozitului pe profit.

Notă: în esenţă, penalităţile de întârziere pentru neachitarea obligaţiilor comerciale urmează acelaşi tip de deductibilitate ca şi cheltuiala principală pentru care se datorează aceste penalităţi.

Foarte important: sunt nedeductibile penalităţile de întârziere pentru neachitarea obligaţiilor bugetare datorate către autorităţile din România sau către autorităţile din alte state, conform art. 21 alin. (4) lit. b) din Codul fiscal.

Din punctul de vedere al TVA, penalităţile de întârziere pentru nerespectarea obligaţiilor contractuale de plată la scadenţă nu sunt incluse în baza TVA, conform art. 137 alin. (3) lit. b) din Codul fiscal.

Acest lucru înseamnă că pentru aceste penalităţi de întârziere nu se datorează TVA în



România şi nu se va aplica taxarea inversă, măsură cunoscută ca plată a TVA în cazul achiziţiilor intracomunitare.

Notă: nici societatea din România şi nici furnizorul din afara Comunităţii nu au obligaţia să declare aceste penalităţi în declaraţia recapitulativă 390 privind achiziţiile şi livrările intracomunitare, raportate în sistemul VIES.

Din punctul de vedere al impozitului datorat de nerezidenţi în România, penalităţile de întârziere facturate de furnizori din alte state nu sunt considerate dobânzi, conform art. 124^5 alin. (1) din Codul fiscal.

Acest lucru înseamnă că penalităţile de întârziere datorate către furnizori din alte state, nu sunt în sfera impozitului datorat de nerezidenţi în România.

Notă: la plata facturii de penalităţi, societatea din România nu are obligaţia de a reţine prin stopaj la sursă impozitul pe venitul nerezidenţilor.



II. Ce obiect de activitate trebuie să aibă o societate comercială pentru a fi microîntreprindere?

Având în vedere recentele modificări aduse de Legea nr. 168/2013, în vigoare de la 01 iunie 2013, ce obiect de activitate poate să aibă o întreprindere astfel încât să datoreze la plată impozitul pe venitul microîntreprinderii în procent de 3% din veniturile impozabile?

Legea amintită în întrebare nu aduce modificări spectaculoase cu privire la activitatea microîntreprinderii şi consacră două concepte fundamentale pe care le reamintim:

a) poate să fie microîntreprindere orice societate comercială ce realizează venituri impozabile din punctul de vedere al microîntreprinderii de până la 65000 euro, cu condiţia să nu realizeze venituri pe care legea le exclude de la calitatea de venituri realizate de microîntreprindere. În materialul nostru, obiectele de activitate excluse sunt enumerate în continuare.

b) nu se mai necesită să existe un salariat la microîntreprindere, însă pot opta încă de la înfiinţare să fie plătitoare impozit pe profit societăţile ce au un capital social mai mare de 25000 euro. Reţinem că această sumă este



valoarea minimă a capitalului social subscris şi vărsat de către societăţile înfiinţate ca societăţi comerciale pe acţiuni.

Notă: această posibilitate este un drept şi nu o obligaţie şi odată ce o societate ce are capitalul social mai mare de 25000 euro a optat pentru a fi plătitoare de impozit pe profit, opţiunea se păstrează pe toată durata de existenţă a societăţii.

Din punctul de vedere al obiectului de activitate, nu pot să aplice sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor următoarele:

a) persoanele juridice care se organizează şi funcţionează potrivit legilor speciale de organizare şi funcţionare din domeniul bancar (societăţile comerciale bancare, casele de schimb valutar, societăţile de credit ipotecar, cooperativele de credit etc.);

b) persoanele juridice care se organizează şi funcţionează potrivit legilor speciale de organizare şi funcţionare din domeniul asigurărilor (de exemplu, societăţile de asigurare-reasigurare), al pieţei de capital (de exemplu, bursele de valori sau de mărfuri, societăţile de servicii de investiţii financiare, societăţile de registru, societăţile de



depozitare), cu excepţia persoanelor juridice care desfăşoară activităţi de intermediere în aceste domenii (brokerii şi agenţii de asigurare);

c) persoanele juridice care desfăşoară activităţi în domeniile jocurilor de noroc, consultanţei şi managementului.

III. Când se utilizează decontul special de TVA formular 301?

Acest formular se utilizează de fiecare dată când o persoană neînregistrată în scopuri de TVA efectuează achiziţii intracomunitare de bunuri sau servicii la care datorează plata TVA în România.

Vor depune decontul special de TVA pentru plata TVA aferentă achiziţiilor următoarele categorii de persoane:

a) persoanele fizice din România, ce efectuează achiziţii intracomuntare de autoturisme noi;

b) persoanele juridice neînregistrate în scopuri de TVA în România, ce efectuează achiziţii intracomunitare de autoturisme noi sau achiziţii intracomunitare de produse accizabile, indiferent de valoarea achiziţiei;

c) persoanele juridice neînregistrate în scopuri de



TVA, ce efectuează achiziţii intracomunitare de bunuri, ce nu sunt produse accizabile sau autoturisme noi, după depăşirea unui plafon de scutire de 34000 lei într-un an calendaristic. Observăm aşadar că pentru achiziţiile intracomunitare de bunuri, denumire generic „de larg consum”, adică nu sunt bunuri accizabile, sau autoturisme noi se datorează plata TVA în România, după depăşirea unui plafon anual de 10000 euro la cursul de la data aderării şi se achită TVA pentru ce depăşeşte acest plafon.

d) se datorează depunerea decontului special şi plata TVA în România pentru achiziţiile intracomunitare de servicii sau pentru achiziţiile de servicii din state terţe, efectuate de persoane neînregistrate în scopuri de TVA, fără a beneficia de vreun plafon de scutire, când aceste servicii sunt considerate ca având locul prestării în România. De exemplu, achiziţionăm în calitate de persoană juridică neplătitoare de TVA servicii de contabilitate prestate de o societate din Franţa. Pentru aceste servicii, datorăm plata TVA în România.



Capitolul V- Subiecte de interes actual din activitatea financiar contabilă

I. Prospectele de emisiune a certificatelor de trezorerie cu discont şi a obligaţiunilor de stat de tip benchmark aferente lunii august 2013

În vederea finanţării deficitului bugetului de stat şi refinanţării datoriei publice în luna august 2013, se aprobă prin OMFP nr. 1049/2013, publicat în Monitorul oficial din 02 august 2013, prospecte de emisiune a certificatelor de trezorerie cu discont şi a obligaţiunilor de stat de tip benchmark, în valoare nominală totală în valoare de 1980 milioane lei, din care 80 milioane lei alocate sesiunilor suplimentare de oferte necompetitive organizate exclusiv pentru instrumente de tip benchmark.

Valoarea nominală a unui certificat de trezorerie cu discont este de 10000 lei, iar metoda de vânzare este licitaţia, adjudecarea făcându-se după metoda cu preţ multiplu.

Certificatele de trezorerie cu discont pot fi cumpărate de către dealerii primari, care vor depune oferte atât în nume propriu, cât şi în contul clienţilor persoane fizice şi juridice.

Ofertele de cumpărare sunt competitive şi



necompetitive, iar fiecare tranşă a ofertei va fi de minim 10000 lei. Ofertele de cumpărare se transmit BNR în ziua licitaţiei, iar rezultatul va fi stabilit în aceeaşi zi.

Din punctul de vedere al obligaţiunilor de stat de tip benchmark, valoarea nominala individuală este de 10000 lei, iar valorile nominale totale ale acestor obligaţiuni de stat de tip benchmark pot fi majorate prin redeschideri ulterioare ale acestora.

Pentru obligaţiunile de stat de tip benchmark, dobânda (cuponul) se achită la data specificată în prospectele de emisiune.

Dobânda ( cuponul) = (Valoare nominala x rata cuponului) / frecvenţa anuală a cuponului.

Pentru licitaţiile de referinţă, metoda de vânzare este licitaţia, iar adjudecarea se va efectua după metoda cu preţ multiplu. La această licitaţie de referinţă, obligaţiunile de stat de tip benchmark pot fi cumpărate de către dealerii primari, care vor depune oferte atât în nume propriu, cât şi în contul clienţilor persoane fizice şi juridice.

Pentru sesiunile suplimentare de oferte necompetitive, metoda de vânzare este subscripţia,



preţul de vânzare fiin preţul mediu de adjudecare stabilit în licitaţia de referinţă. Pentru aceste sesiuni, obligaţiunile pot fi cumpărate exclusiv de către dealerii primari, care vor transmite oferte în nume şi cont propriu.

Pentru licitaţia de referinţă, ofertele de cumpărare sunt competitive şi necompetitive, iar fiecare tranşă de ofertă va fi de minim 10000 lei.

Pentru sesiunile suplimentare, ofertele sunt necompetitive, depuse exclusiv de dealerii primari.

Ofertele de cumpărare se transmit BNR în ziua licitaţiei, iar rezultatul va fi stabilit în aceeaşi zi de către comisie şi vor fi date publicităţii. II. Când este obligatorie utilizarea casei de marcat fiscale şi ce excepţii există?

În activitatea practică de zi cu zi, una dintre cele mai dese acţiuni de sancţionare a agenţilor economici efectuată de Garda financiară a fost activitatea de aplicare a contravenţiilor la nerespectarea regimului de utilizare a caselor de marcat fiscale.

Desigur, Garda financiară nu mai există, a fost absorbită de Direcţia generală antifraudă, însă există



aceeaşi obligaţie de a utiliza casa de marcat şi desigur există aceleaşi sancţiuni ce vor fi probabil aplicate şi în continuare.

Cadrul normativ privind casele de marcat fiscale este dat de OUG nr. 28/1999 privind casele de marcat fiscale, ce stabileşte situaţiile când este obligatorie utilizarea casei de marcat fiscale, dar şi câteva excepţii enumerate punctual.

Când este obligatorie utilizarea casei de marcat fiscale?

Operatorii economici care efectuează livrări de bunuri cu amănuntul, precum şi prestări de servicii direct către populaţie sunt obligaţi să utilizeze aparate de marcat electronice fiscale.

Aceşti operatori economici au obligaţia să emită bonuri fiscale cu aparate de marcat electronice fiscale şi să le predea clienţilor. La solicitarea clienţilor, utilizatorii vor elibera acestora şi factură fiscală.

Ce excepţii există de la obligaţia de a utiliza casa de marcat fiscală?

Excepţiile sunt enumerate de art. 2 din OUG nr. 28/1999 şi sunt următoarele:



comerţul ocazional cu produse agricole

autohtone efectuat de către producătorii agricoli individuali deţinători de autorizaţie în pieţe, târguri, oboare sau în alte locuri publice autorizate;

livrările de bunuri efectuate prin automatele comerciale;

serviciile de parcări auto a căror contravaloare se încasează prin automate;

activităţile de jocuri de noroc desfăşurate cu mijloace tehnice de joc ce funcţionează pe baza acceptatoarelor de bancnote sau monede;

serviciile de alimentaţie publică efectuate în mijloace de transport public de călători;

vânzarea de ziare şi reviste prin distribuitori specializaţi;

transportul public de călători pe bază de bilete sau abonamente tipărite conform legii, precum şi cu metroul;

activităţile pentru care încasările se realizează pe bază de bonuri cu valoare fixă tipărite conform legii bilete de acces la spectacole, muzee, expoziţii, târguri şi oboare, grădini zoologice şi grădini botanice, biblioteci, locuri de parcare pentru autovehicule, bilete de



participare la jocuri de noroc şi altele similare;

activităţile de asigurări şi ale caselor de pensii, precum şi activităţile de intermedieri financiare, inclusiv activităţile auxiliare acestora. Nu sunt exceptate activităţile de schimb valutar cu numerar şi substitute de numerar pentru persoane fizice, altele decât operaţiunile efectuate de punctele de schimb valutar din incinta instituţiilor de credit, aparţinând acestor instituţii, precum şi cele efectuate prin intermediul automatelor de schimb valutar;

activităţile desfăşurate ca profesii libere sub toate formele de organizare care nu implică crearea unei societăţi comerciale;

vânzarea obiectelor de cult şi serviciile religioase prestate de instituţiile de cult;

comerţul cu amănuntul prin comis-voiajori, precum şi prin corespondenţă, cu excepţia livrărilor de bunuri la domiciliu efectuate de magazine şi unităţile de alimentaţie publică, pe bază de comandă;

serviciile de instalaţii, reparaţii şi întreţinere a bunurilor, efectuate la domiciliul clientului;

vânzarea pachetelor de servicii turistice sau de componente ale acestora de către agenţiile de



turism, definite potrivit legii;

furnizarea la domiciliul clientului a energiei electrice şi termice, a gazelor naturale, a apei, a serviciilor de telefonie, inclusiv de telefonie mobilă, de poştă şi curier, de salubritate, de televiziune, inclusiv prin cablu, de Internet;

efectuarea lucrărilor de construcţii, reparaţii, amenajări şi întreţinere de locuinţe;

serviciile medicale cu plată prestate la domiciliul sau la locul de muncă al clientului;

serviciile de transport feroviar public de călători în trafic intern şi internaţional, prestate de societăţi comerciale persoane juridice române.

De reţinut: pentru plăţile în valută, nu sunt aplicabile prevederile privind utilizarea casei de marcat fiscale, conform normelor de aplicare pentru OUG nr. 28/1999. Desigur, dacă plăţile în valută cu numerar depăşesc suma de 15000 euro, acestea se declară la Oficiul pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor.



Echipa redactională Prietenii Contabilității

Manager produs: Adrian Bența Manager Calitate: Mihaela Bența Manager Marketing: Arsene Emilia Manager IT: Radu Florin Consilier contabilitate: Bădoi Maria Consultant afaceri: Horațiu Sasu

Adresă:

CABINET CONSULTANT FISCAL ADRIAN BENȚA, Str. Aleea Posada, nr 8, Bl. 31, scara 2, ap. 19, Sector 5, Bucuresti, cod postal 051414.

Pentru alte informații vă stăm la dispoziție la

urmatoarele numere de telefon: 021 776 90 18 sau 0740 031 795


prietenii contabilitatii - bazele contabilitatii 14 · monografia contabilă aplicabilă pentru...

Documents