prezentarea colegiului naŢional de informaticĂ … · prin realizarea unei proiectări didactice...

Colegiul Naţional de Informatică „Tudor Vianu”

CCaappiittoolluull 11

PREZENTAREA COLEGIULUI NAŢIONAL DE INFORMATICĂ “TUDOR VIANU”

Colegiul Naţional de Informatică "Tudor Vianu" pregăteĢte an de an

peste 250 de absolvenţi, care urmează cursurile

Universităţii Politehnice BucureĢti (Facultatea de

Automatică, Facultatea de Electronică,

Facultatea de Inginerie Economică),

Universităţii BucureĢti (Facultatea de

Matematică, Facultatea de Matematică -

Informatică), Academia de Studii Economice

(Facultatea de CIBERNETICĂ). 2 % dintre

absolvenţii noĢtri se specializează în arhitectură,

litere, limbi străine, drept împletind cunoĢtinţele

de informatică cu cele ale viitoarelor

specializări.

În fiecare an sunt admiĢi la cursurile

universităţilor americane absolvenţi merituoĢi, care se integrează excelent în

viaţa universitară americană.

Suntem convinĢi că această tânără Ģtiinţă va domina Ģi MILENIUL

III, iar noile tehnologii vor ajuta omenirea la desăvârĢirea progresului în toate

domeniile de activitate. Transdisciplinaritatea va domina întreaga Ģtiinţă prin

întrepătrunderile ce devin din zi în zi mai pregnante.

Provocările secolului XXI : formarea continuă, "învăţarea pe tot

parcursul vieţii", informatizarea tuturor domeniilor de activitate, comunicarea

umană, toleranţa Ģi accesibilitatea la cunoaĢtere, la valorile culturale, Ģtiinţifice

ale omenirii nu fac altceva decât să pună în valoare calităţile speciale ale

educatorilor, disponibilitatea noastră de a participa la formarea profesională,

socială a tinerei generaţii.

Redefinirea permanentă a calităţii educaţionale, eficienţa procesului

educaţional, integrarea europeană, calitatea lecţiei tradusă prin plusvaloare

adăugată nu reprezintă altceva decât caracteristice ale unei societăţi deschise,

dinamice Ģi democratice spre care ne îndreptăm.

VIZIUNE Eforturile echipei manageriale sunt permanente spre

îndeplinirea viziunii noastre, aceea de a pregăti absolvenţi - oameni flexibili în

gândire, cu o cultură generală temeinică alături de pregătirea de specialitate,

creându-le posibilitatea dezvoltării laturii CREATIVE în orice DOMENIU.


2

MISIUNEA noastră conjugă eforturile materiale Ģi umane ale

întregului colectiv prin urmărirea îndeplinirii obiectivelor :

I.retehnologizarea procesului de educaţie prin utilizarea noilor tehnologii IT în

lecţii Ģi în toate activităţile desfăĢurate cu elevii;

II.încurajarea COMPETIŢIEI, PERFORMANŢEI, PROGRESULUI

ġCOLAR, modularizarea curriculum-ului Ģi crearea de cursuri opţionale care

să conducă la pregătirea individuală Ģi stimularea valorilor.

Misiunea prezentată mai sus are la bază particularităţile organizaţiei

noastre Ģi anume :

resurse umane (profesori, echipa managerială, elevi) cu atitudine

dinamică în tot ceea ce înseamnă proces de învăţământ;

echipa managerială încurajează performanţele elevilor Ģi profesorilor

prin acţiuni concrete (premii Ģi participări la excursii internaţionale - în

vederea cunoaĢterii valorilor europene) finanţate de sponsori.

În prezent echipa managerială este preocupată de dezvoltarea liceului,

de îmbunătăţirea resurselor materiale, dar Ģi de crearea condiţiilor pentru

implementarea noilor tehnologii în sistemul educaţional. Astfel, proiectul de

dezvoltare al colegiului prezintă strategia aleasă pentru atingerea scopului final

Ģi anume de a pregăti absolvenţii la cerinţele societăţii informaţionale.

Dezvoltarea laturii creative se realizează zi de zi prin colaborarea permanentă

a elevilor cu profesorii lor, prin implicarea acestora în derularea unor proiecte

deosebite cum ar fi: construirea site-ului de promovare a turismului românesc

(la cererea Ministerului Transporturilor, Construcţiilor Ģi Turismului),

realizarea CD-ului cu tema: ROMANIAN YOUTH IN THE INFORMATION

SOCIETY (colaborare cu Ministerul Comunicaţiilor Ģi Tehnologiei

Informaţiei), dezvoltarea Ģi testarea de software educaţional prin parteneriatul

cu Siveco România (lecţii AEL pentru fizică, informatică, matematică,

chimie).

Profesorii ARIEI CURRICULARE MATEMATICĂ ġI ġTIINŢE, au

contribuit la dezvoltarea PLATFORMEI VIRTUALE SEI, fiind autori de lecţii

interactive de fizică, chimie, informatică (50 de lecţii asistate de calculator).

Această preocupare s-a materializat prin dezvoltarea suportului metodico-

Ģtiinţific necesar implementării ITC în lecţiile de chimie, fizică, informatică.

Activitatea de cercetare realizată din această echipă formată din profesorii:

Cherciu Rodica, Stan Florina, Dobrescu Corina, Moraru Silvia s-a concretizat

prin realizarea unei proiectări didactice ce împleteĢte rigorile unui PROIECT

DE LECŢIE (centrată pe ELEV) cu utilizarea mijloacelor didactice IT

(software educaţional existent în SEI – PLATFORMA AEL, ce poate utiliza în

orice moment, în orice Ģcoală, orice laborator de fizică, chimie, informatică

sau AEL din ROMÂNIA).


3

RESURSE MATERIALE Colegiul Naţional de Informatică "Tudor Vianu" a beneficiat de

PROGRAMUL BĂNCII MONDIALE privind CONSOLIDAREA Ģi

REABILITAREA CORPULUI A. Astfel cei 1131 de elevi au la dispoziţie:

19 săli de clasă;

7 laboratoare de informatică echipate cu calculatoare

Pentium de ultimă generaţie; reţeaua de calculatoare

este menţinută de trei servere Linux Ģi, fiind conectate

la INTERNET;

1 cabinet Multimedia;

1 laborator pentru aria curriculară – Om Ģi Societate;

1 laborator pentru aria curriculară Limbă ġi Comunicare;

un cabinet matematică;

2 laboratoare de fizică;

1 laborator de chimie;

1 laborator de biologie;

1 sală de educaţie fizică;

o bibliotecă cu un nr. de 25 000 de volume;

o sală de lectură;

teren de fotbal;

teren de baschet;

Ministerul Educaţiei Ģi Cercetării, Primăria sectorului 1

au contribuit, în perioada 2004 – 2010, la modernizarea bazei

materiale prin:

realizarea CENTRULUI MULTIMEDIA DE DOCUMENTARE pentru

elevi Ģi profesori;

inaugurarea unui nou LABORATOR multimedia;

modernizarea laboratoarelor de informatică prin achiziţionarea de

calculatoare de ultimă generaţie;

realizarea unui cabinet pentru profesorii de matematică;

dezvoltarea bazei materiale prin achiziţionarea unui laborator de

fizică,chimie Ģi biologie. "ICT Ģi EDUCAŢIA" este o preocupare

permanentă a echipei manageriale, fapt ce a condus la achiziţionarea a 7

table interactive ce pot fi utilizate în desfăĢurarea tuturor activităţilor

didactice.

Cabinetele nou create pentru ariile curriculare „Limbă Ģi comunicare”, „Om

Ģi societate” , „Matematică” pun în valoare disponibilitatea corpului

profesoral pentru introducerea „noului” în procesul educaţional.


4

RESURSE UMANE - elevii Colegiul Naţional de Informatică „Tudor Vianu” Ģcolarizează elevi cu

vârste cuprinse între 14-18 ani în profilul de matematică-informatică. Elevii

admiĢi prin repartizarea computerizată au avut medii cuprinse între 10 Ģi 9.39,

fapt ce demonstrează pregătirea lor deosebită.

În anul Ģcolar 2009-2010 am Ģcolarizat 1021 elevi din care:

110 elevi clasele a V-a – a VIII-a;

225 elevi-cls. a IX-a - studiază profilul matematică-informatică, intensiv informatică.

246 elevi-cls. a X-a- studiază profilul matematică-informatică, intensiv informatică.

230 elevi-cls. a XI-a-profilul matematică-informatică, din care:

a) 87 elevi studiază profilul matematică-informatică;

b) 143 elevi studiază profilul matematică-informatică, intensiv informatică.

210 elevi-cls. a XII-a studiază profilul matematică-informatică, intensiv informatică.

Începând cu anul 2000 Ģcolarizăm elevi de gimnaziu, cu vârste între 11 –

14 ani, respectând curriculum-ul naţional pentru clasele a V-a – a VIII-a.

Pregătirea de bază este realizată la standardele impuse de programele

Ģcolare în vigoare, obţinându-se rezultate deosebite la concursurile Ģcolare de

matematică, fizică, informatică.

PERFORMANŢA LA ÎNVĂŢĂTURĂ - Bacalaureat Sesiunea 1990 – AdmiĢi 100%

250 elevi - 84 medii peste 9.00.

Sesiunea 1991 – AdmiĢi 100%

250 elevi – 123 peste 9.00.


298 elevi – 70 peste 9.00.


300 elevi – 150 peste 9.00.


308 elevi – 75 peste 9.00.


331 elevi – 80 peste 9.00


300 elevi – 100 peste 9.00.


331 elevi – 98 peste 9.00


279 elevi – 80 peste 9.00.


319 elevi – 95 peste 9.00.

Sesiunea 2000 – AdmiĢi 99,99%

278 elevi – 104 peste 9.00.


243 elevi – 178 peste 9.00.


300 elevi – 220 peste 9.00.


350 elevi – 270 peste 9.00


275 elevi – 146 peste 9.00


208 elevi – 182 peste 9.00


228 elevi – 165 peste 9.00


300 elevi – 214 peste 9.00.


237 elevi – 179 peste 9.00.

Sesiunea 2009– AdmiĢi 99.30%

281 elevi – 195 peste 9.00.


5

REZULTATE LA OLIMPIADE 2000-2001

La olimpiadele naţionale din anul Ģcolar 2000 - 2001 s-au obţinut 7

premii I, 8 premii II, 7 premii III Ģi 5 menţiuni.

La olimpiadele internaţionale s-au obţinut următoarele performanţe:

Nedelcu Daniel – Medalia de argint ~ India 2001

Negut Andrei – Medalia de aur

Balcaniada de Matematică 2001 ~ Cipru

Kreindler Gabriel – Medalia de aur

Balcaniada de Matematică 2001 ~ Cipru

Costan Victor – Premiul III

Concursul Europei Centrale Ģi de Sud - Est ~ Budapesta 2001

Berinde Radu – Premiul II

Concursul Internaţional de Informatică ~ Rusia

Tesileanu Tiberiu – Menţiune

Olimpiada Internaţională de Fizică ~ Ankara 2001

Barbu Marius – Menţiune – Locul VI în lume

Junior Achievement 2001 ~ Singapore

Costache Mircea – Menţiune – Locul VI în lume

Junior Achievement 2001 ~ Singapore

2001-2002 La olimpiadele Ģi concursurile Ģcolare din 2001 - 2002 s-au obţinut 41

premii si menţiuni din care 18 premii I si II.

La olimpiadele Ģi concursurile internaţionale s-a obţinut performanţa

anului de aur al CNI „Tudor Vianu”, Ģi anume, 10 premii – 5 medalii de aur, 4

medalii de argint Ģi o medalie de bronz:

Kreindler Gabriel – Medalia de aur

Balcaniada de Matematică ~ Tg. MureĢ ~ România.

Negut Andrei – Medalia de aur

Balcaniada de Matematică – seniori ~ Turcia (Antalia).

Costan Victor – Medalia de aur

Concursul Europei Centrale ~ Slovacia.

Costan Victor – Medalia de argint

Olimpiada Internaţională de Informatică ~ Coreea de Sud.

Berinde Radu – Medalia de aur

Olimpiada Internaţională de Informatică ~ Coreea de Sud.

Berinde Radu – Medalia de aur

Balcaniada de Informatică Belgrad.

Nedelcu Daniel – Medalia de bronz


6

Olimpiada Internaţională de Chimie ~ Olanda.

Teşileanu Tiberiu – Medalia de argint

Olimpiada Internaţională de Fizică ~ Indonezia.

Tătăroiu Răzvan – Medalia de argint

Olimpiada Internaţională de Fizică ~ Indonezia.

2002-2003 La olimpiadele naţionale din anul Ģcolar 2002 - 2003 au participat 65

elevi obţinând 44 premii Ģi menţiuni, din care 22 premii I Ģi II.

La olimpiadele Ģi concursurile internaţionale au participat 10 elevi

obţinând 14 premii internaţionale din care 10 medalii de aur, medalii de argint

Ģi 4 medalii de bronz:

Kreindler Gabriel - Medalie de argint - Tokio 2003

“Olimpiada Internaţională de Matematică”

Ştefănescu Andrei - Medalie de argint - Tirana 2003

“Balcaniada de Matematică”

Ştefănescu Andrei - Medalie de argint - Tokio 2003


Negut Andrei - Medalie de argint - Tirana 2003


Negut Andrei - Medalie de argint - Tokio 2003


Moldovan Mihai - Premiul I - Rusia

“Olimpiada Internaţionala de Fizică”

Carp Alexandru - Medalie de bronz - Rusia

“Olimpiada Internaţională de Fizică”

Costan Victor - Medalie de argint – Munchen - C.E.O.I

Costan Victor - Medalie de aur - S.U.A.

“Olimpiada Internaţională de Informatică”

Berinde Radu - Medalie de argint– Munchen - C.E.O.I

Berinde Radu - Medalie de aur - S.U.A.

“Olimpiada Internaţionala de Informatica”

Ghinea Dan - Medalie de argint - S.U.A.

“Olimpiada Internaţionala de Informatica”

Ghinea Dan - Medalie de aur – România

“Balcaniada de Informatica”

Gruber Matei - Medalie de bronz – România

“Balcaniada de Informatica”


7

2003-2004 In anul Ģcolar 2003 - 2004 au participat 77 elevi la olimpiadele

naţionale obţinând 57 premii Ģi menţiuni, după cum urmează:

biologie – 3 premii speciale (Marinescu Mirela, Stoica Doriana);

chimie – 6 premii si menţiuni (Moraru Silvia, Bogdan Daniela);

fizică – 10 premii si menţiuni (Stan F, Stoica I, Dobrescu C);

geografie – 3 menţiuni (Bogdan Rusu, Mocanu Alexe);

informatică – 18 premii si menţiuni (Cherciu Rodica, Militaru

Daniela, Homorodeanu Marcel, Achinca Corina, Bălănescu Cecilia, Dan

Grigoriu);

istorie – 1 premiu ( Ionescu Dan);

limba franceză – 1 menţiune (Raicu Mariana);

matematică – 13 premii si menţiuni (Păun Cristinel, Dumitrescu

Alexandra, Moldoveanu Sever);

limba română – 1 menţiune (Donovetky Ohara);

astronomie – 1 menţiune (Dobrescu Corina).

La olimpiadele Ģi concursurile internaţionale s-au obţinut 12 medalii

de aur, argint Ģi bronz. Membrii CENTRULUI DE PERFORMANŢĂ care au

obţinut aceste rezultate sunt:

Neguţ Andrei - Medalie de aur – Atena 2004

“Olimpiada Internaţionala de Matematică”

Kreindler Gabriel - Medalie de argint – Atena 2004


Ştefănescu Andrei - Medalie de argint – Atena 2004


Sever Moldoveanu – profesor coordonator

Neguţ Andrei - Medalie de aur - Bulgaria 2004


Kreindler Gabriel - Medalie de aur - Bulgaria 2004


Sever Moldoveanu – profesor coordonator

Vladu Adrian - Medalie de bronz – Iaşi – România 2004

“Balcaniada de Informatică”

Vladu Adrian - Medalie de argint – Atena 2004

“Olimpiada Internaţionala de Informatică”

Digulescu Mircea- Medalie de bronz –

Concursul Europei Centrale Ģi de Est – Informatică - 2004

OLIMPIADA PLURIDISCIPLINARĂ:


8

Tcaciuc Patricia-Medalie de bronz –

Concursul Internaţional de Chimie – Yacutzia – Rusia – 2004

Silvia Moraru – profesor coordonator

Stoica Bogdan -Medalie de bronz –

Concursul Internaţional de Fizică – Yacutzia – Rusia – 2004

Stoica Ioana – profesor coordonator

Stănescu Traian-Medalie de bronz

Concursul Internaţional de Fizică – Yacutzia – Rusia – 2004

Stan Florina – profesor coordonator

Carp Alexandru - Medalie de argint – Coreea 2004 –

“Olimpiada Internaţionala de Fizica”

Stoica Ioana – profesor coordonator

2004-2005 Anul Ģcolar 2004 – 2005 a marcat un număr record de participanţi la

olimpiadele naţionale, astfel cei peste 80 de elevi participanţi au obţinut 60

premii Ģi menţiuni, după cum urmează:

biologie – 1 premiu

chimie – 9 premii Ģi menţiuni

fizică – 11 premii Ģi menţiuni

geografie – 4 premii Ģi menţiuni

informatică – 17 premii Ģi menţiuni

istorie – 2 premii Ģi menţiuni

matematică – 10 premii Ģi menţiuni

limba română – 1 premiu

astronomie – 2 premii Ģi menţiuni

limbi romanice – 4 premii Ģi menţiuni

La olimpiadele Ģi concursurile internaţionale s-au obţinut 13

medalii de aur, argint Ģi bronz. Membrii Centrului de Performanţă care au

obţinut aceste rezultate sunt:

Gabriel Kreindler – Medalie de aur

„Olimpiada Internaţională de Matematică”

Gabriel Kreindler - Medalie de argint

„Balcaniada de Matematică pentru seniori”

Profesor coordonator - Severius Moldoveanu

Andrei Ştefănescu – Medalie de argint

„Olimpiada Internaţională de Matematică”

Andrei Ştefănescu - Medalie de aur –


9

„Balcaniada de Matematică pentru seniori”

Profesor coordonator - Severius Moldoveanu

Alexandra Patricia Tcaciuc – Medalie de bronz

„Olimpiada Internaţională de Chimie”

Alexandra Patricia Tcaciuc Medalie de argint „Olimpiada D.I. Mendeleev”

Alexandra Patricia Tcaciuc Medalie de aur

„Balcaniada de Chimie”

Profesor coordonator – Silvia Moraru

Andrei Petruţ Dinu-Ioniţă – Medalie de argint

„Olimpiada Internaţională de Biologie”

Profesor coordonator – Stoica Doriana

Mihai Moldovan – Medalie de aur

„Olimpiada Internaţională de Fizică”

Profesor coordonator – Stan Florina

Stoica Bogdan – Medalie de argint

„Olimpiada Internaţională de Fizică”

Profesor coordonator – Stoica Ioana

Laura Monica Mocanu – Medalie de bronz

„Olimpiada Internaţională Pluridisciplinară Yacutzia - Fizică”

Profesor coordonator – Stoica Ioana

Octavian Ganea – Medalie de argint

„Olimpiada Internaţională Pluridisciplinară Yacutzia - Matematică”

Profesor coordonator – Alexandra Dumitrescu

Mihai Moldovan, Gabriel Kreindler, Andrei Costescu – Medalie de aur

Concursul „Data Modeling Competition” organizat de firma ORACLE

Profesor coordonator – Corina Achinca

2005-2006 Anul Ģcolar 2005 – 2006 a marcat un număr de 113 participanţi la

olimpiadele naţionale, obţinând 59 premii Ģi menţiuni, după cum urmează:

astronomie – 1 premii

biologie – 2 premii



geografie – 3 premii Ģi menţiuni


istorie – 1 premiu



10

limbi moderne – 5 premii Ģi menţiuni

limba româna – 2 premii

La olimpiadele Ģi concursurile internaţionale s-au obţinut 11 medalii de

aur, argint Ģi bronz. Membrii Centrului de Performanţă care au obţinut

aceste rezultate sunt:

Grosu Codruţ – Medalie de aur

„Olimpiada Internaţională de Informatică” (Mexic)

Vladu Adrian – Medalie de bronz

„Olimpiada Internaţională de Informatică” (Mexic)

Vladu Adrian – Medalie de argint

„Concursul Europei Centrale si de Est - Informatică”(Slovenia)

Diaconu Adrian – Medalie de bronz

„Concursul Europei Centrale si de Est - Informatică”(Slovenia)

Grosu Codruţ – Medalie de bronz

„Balcaniada de Informatică” (Cipru)

Ţurea Liviu – Medalie de bronz

„Balcaniada de Matematică” (Cipru)

Ioanovici Cristina – Medalie de argint

„Olimpiada Internaţională de Geografie”(Australia)

Dinu Ionita Andrei Petrut – Medalie de argint

„Olimpiada Internaţională de Biologie”(Argentina)

Bogdan Stoica – Medalie de argint

„Olimpiada Internaţională de Fizică” (Singapore)

Rodina Laurenţiu – Medalie de bronz

„Olimpiada Internaţională de Fizică - ZAUTYCOV”(Kazakhstan)

Ţurea Liviu – Medalie de argint

„Olimpiada Internaţională Pluridisciplinară Yacutzia - Matematică” (Rusia)



biologie – 1 premiu



geografie – 1 premiu



limbi moderne – 3 premii Ģi menţiuni


11


aur,argint Ģi bronz. Membrii Centrului de Performanţă care au obţinut aceste

medalii sunt:

Popescu-Stroe Robert – medalie de bronz

Olimpiada Internaţională de Fizică– Iran

Popescu-Stroe Robert – medalie de bronz

Olimpiada Internaţională de Matematică Ģi Fizică – Kazakhstan

Armăşescu Vlad – medalie de aur


Ţurea Lucian – medalie de aur


Ţurea Lucian – medalie de argint

Olimpiada Internaţională de Matematică – Vietnam

Ţurea Lucian – medalie de aur

Balcaniada de Matematică – Bulgaria

Muraru Sînziana – medalie de aur

Olimpiada Pluridisciplinară Yakutzia, Rep. Sakha

Bumbăcea Radu – medalie de aur absolut

Balcaniada de Matematică juniori – Bulgaria

Munteanu Alexandru – medalie de argint

Balcaniada de Matematică juniori – Bulgaria

Răileanu Roberta – medalie de argint

Concursul Internaţional de Matematică – Arhimede, BucureĢti

Nae Alexandra – medalie de argint

Concursul Internaţional de Matematică – Arhimede, BucureĢti







limba si literatura română – 1 premiu

istorie – 1 mentiune


aur,argint Ģi bronz.

Membrii Centrului de Performanţă care au obţinut aceste medalii sunt:


12

Olimpiadă Internaţională de Matematică şi Fizică – Zautykov,

Kazakhstan( 14-20 ianuarie 2008)

ArmăĢescu Vlad – medalie de bonz - fizică (Ioana Stoica)

Chirondojan Liviu - medalie de bronz - fizică (Florina Stan)

ġuĢnea Adriana - medalie de bronz - fizică (Ioana Stoica)

Bumbacea Radu – medalie de argint – matematica (C.Tesleanu)

Camburu Oana - medalie de bronz – matematica

(Moldoveanu Severius)

Moraru Laurentiu - medalie de bronz – matematica (C.Tesleanu)

Olimpiadă Internaţională pluridisciplinară Tuymaada – Yakutia,

Republica Saha , Federatia Rusă (28 iunie – 5 iulie2008)i

Mania Horia – medalie de argint – matematică (ChiteĢ Costel)

Căldăraru Octav – medalie de argint – chimie (Moraru Silvia)

Buciu Petre – medalie de bronz – chimie (Moraru Silvia)

Muraru Sînziana - medalie de aur – chimie (Moraru Silvia);

Ye Kai - medalie de argint – matematică (Tesleanu Cerasela)

Ciupan Andrei-Laurenţiu- medalie de argint – matematică

(ChiteĢ Costel)

Dumitrescu DragoĢ – medalie de bronz – matematică

(Dumitrescu Alexandra)

Popescu Victor-Cristian – medalie de argint – informatică

(Achinca Corina)

Pârvu Andrei-Bogdan – medalie de argint – informatică

(Achinca Corina)

IlieĢiu Victor-Luca – medalie de bronz – fizică (Stoica Ioana)

Olimpiada Balcanică de matematică pentru juniori-Vlora Albania

Bumbăcea Radu – medalie de aur (Tesleanu Cerasela)

Milu Alexandru – medalie de argint (Tesleanu Cerasela)

Munteanu Alexandru – medalie de argint (Tesleanu Cerasela)

Olimpiadă de Informatică a Europei Centrale

Filip ġtefan – medalie de bronz (Cherciu Rodica)






13



limba engleza – 1 premiu


aur,argint Ģi bronz.

Membrii Centrului de Performanţă care au obţinut aceste medalii sunt:


Kazakhstan ( 14-20 ianuarie 2009)

Bumbăcea Radu – medalie de argint- matematică

(prof. Severius Moldoveanu)

Ciupan Andrei - medalie de argint – matematică

(prof. ChiteĢ Costel)

Sfrenţ Andrei-Traian - medalie de bronz - fizică

(prof. Florina Stan)

Pârvu Andrei - medalie de argint - informatică

(prof. Achinca Corina)

Tache Radu - menţiune - informatică

(prof. Cherciu Rodica)

Olimpiada Internaţională de Chimie „D Mendeleev”– Ashgabat,

Turkmenistan (25 aprilie – 2 mai 2009)

Muraru Sânziana – medalie de bronz - chimie

(prof. Silvia Moraru)

Olimpiada Balcanică de Matematică Seniori – Belgrad,

Serbia (25 aprilie – 2 mai 2009)

Bumbăcea Radu – medalie de argint

Mania Horia – medalie de bronz

Olimpiadă Internaţională pluridisciplinară Tuymaada – Yakutia,

Republica Saha ,

Federatia Rusă (30 iunie – 8 iulie2009)i

Bumbăcea Radu – medalie de aur- matematică


Poenaru Andrei– medalie de argint- informatică

Căldăraru Octav – medalie de argint – chimie (Moraru Silvia)

Anastase Cristina – medalie de argint – chimie (Moraru Silvia)

Ye Kai - medalie de argint – matematică (Severius Moldoveanu)

Ciupan Andrei-Laurenţiu- medalie de argint – matematică

Milu Andrei – medalie de aur – matematică (Severius Moldoveanu)


14

Tache Alexandru – medalie de bronz– informatică

FărcăĢanu Ciprian – medalie de bronz– informatică

IlieĢiu Victor-Luca – medalie de bronz – fizică (Stoica Ioana)

Olimpiada Balcanică de Matematică Juniri – Sarajevo,

Bosnia-Herţegovina (25 – 30 iunie 2009)

Constantinescu Petru – medalie de argint

Olimpiada de Informatică a Europei Centrale

8-14 iulie 2009,Târgu Mureş

Pârvu Andrei-Bogdan – medalie de argint

Antonescu Andrei-Bogdan – medalie de bronz

The Annual Great Moonbuggy Race – Alabama,

USA (3-5 aprilie 2009)

Echipa Zamolxis: Ferariu Ioana, Vlădoiu Anda, IlieĢiu Luca, Ion

Cosmin, Iordache Radu, Munteanu Ene Cătălin – Team Spirit Award

prof. Coordonator Moraru Silvia, Stoica Ioana

Echipa Moonwalker: Mădălina Alecu, Gabriela Bombărăscu, Ramona

Dorobanţu, Sorina Lupu, Patricia Vîlceanu, Ciprian FărcăĢanu – Best

Design Award prof. Coordonator Moraru Silvia, Stoica Ioana

AMERICAN COMPUTER SCIENCE LEAGUE – Huntsville,

Alabama , USA (23 mai 2009)

Mihai Gheorghe – cel mai bun punctaj cumulat pe cele 4 etape –

LOCUL 1

Cristian Zaharia, Antonio Bărbălău – cel mai bun punctaj la proba

teoretică – LOCUL II

Echipa Colegiului: Antonio Bărbălău, ġtefan Gramatovici, Mihai

Gheorghe, Filip-Anton Voicu, Cristian Zaharia – LOCUL IV

Concursul Oracle – S.U.A “GLOBAL MODELING COMPETITION”

Muraru Sînziana(XII I),, Chirondojan Liviu (XII I), Svorţov

Alexandru(XII I) - LOCUL I “ROOTY ROOFS”

prof. coordonator Rodica Cherciu

Bălmău Oana (XII E), Panait Bogdan (XII E), PuĢcoi Adrian (XII E),

Zabloţchi Igor – LOCUL II “GREEN EDITION”

prof. coordonator Gradinescu Monica

2009 - 2010

Balcaniada de Informaticăpentru seniori – 26 – 29 noiembrie 2009,

Shumen, Bulgaria

Pârvu Andrei-Bogdan – medalie de bronz


15


Kazakhstan ( 11-17 ianuarie 2010)

Milu Alexandru – medalie de bronz- matematică


Ciupan Andrei - medalie de bronz – matematică


Mania Horia - medalie de argint – matematică


IlieĢiu Victor-Luca - medalie de arint- fizică

(prof. Stoica Ioana)

Pârvu Andrei - medalie de aur- informatică

(prof. Achinca Corina)

Poenaru Andrei - medalie de bronz - informatică

Romanian Masters of Sciences

Colegiul National de Informatică “Tudor Vianu”, cu sprijinul Primariei

Sectorului 1, a organizat si gazduit, la BucureĢti, în perioada 24 Februarie - 1

Martie, a treia editie a concursului Romanian Master of Mathematics, intr-un

nou format. Incepand cu editia din acest an, concursul devine Romanian

Master of Sciences.

Romanian Master of Sciences este un concurs international de

matematica si fizica, dedicat elevilor din învăţământul preuniversitar ce

serveĢte ca o platforma pentru cele mai stralucute minti, din diferite ţări

pentru a face schimb de idei.

Prin competiţie si diferite evenimente, concursul, Romanian Master of

Sciences, urmăreĢte să incurajeze performanţa în educaţia Ģtiintifica.

Unul din obiectivele concursului Romanian Master of Sciences este acela de a

schimba infomaţii referitoare la programa Ģcolară Ģi practici în cadrul ţărilor

membre.

Limba oficială a concursului Romanian Master of Sciences este limba engleză

La editia din acest an au participat elevi concurenti din Anglia, Brazilia,

Rusia, China, Serbia, Kazakhstan, Bulgaria, Italia, SUA, Republica Moldova

si Romania.


16

Castigatorii editiei a 3- a a concursului

Romanian Masters of Sciences au fost;

MATEMATICA: - Premiul 1 echipe: RUSIA

Elevi:

NIE ZIPEI CHN GOLD MEDAL

OMELYANENKO VICTOR RUS GOLD MEDAL

PANCHEV LYUBOSLAV BUL GOLD MEDAL

BUMBĂCEA RADU VIANU GOLD MEDAL

SAVENKOV KIRILL RUS GOLD MEDAL

HAMRICK BRIAN USA GOLD MEDAL

LI HONGYI CHN SILVER MEDAL

MATDINOV MARSEL RUS SILVER MEDAL

BURG TEODOR VON SRB SILVER MEDAL

CHU TIMOTHY USA SILVER MEDAL

TYSHCHUK KONSTANTIN RUS SILVER MEDAL

FIROIU VLAD USA SILVER MEDAL

XU JUNNAN CHN SILVER MEDAL

ZHANG YIHAO CHN SILVER MEDAL

MILIģEVIģ LUKA SRB SILVER MEDAL

YUAN ALLEN USA SILVER MEDAL

CHINDEA FILIP ROMB SILVER MEDAL

GHIDELLI LUCA ITA SILVER MEDAL

BIANCHI ANDREA ITA SILVER MEDAL

BOYAROV IGOR RUS BRONZE MEDAL

PAOLINI GIOVANNI ITA BRONZE MEDAL

TIBA MARIUS ROM BRONZE MEDAL

ZHANG YICHEN CHN BRONZE MEDAL

BETTS LUKE GBR BRONZE MEDAL

CERRAHOĞLU ÖMER ROM BRONZE MEDAL

KELLER SAMUEL USA BRONZE MEDAL

PĂDUREANU VICTOR ROMB BRONZE MEDAL

DRĂGOI OCTAV ROM BRONZE MEDAL

LIDO GUIDO ITA BRONZE MEDAL

VALOV VIKTOR BUL BRONZE MEDAL


17

DEBORAH BARBOSA ALVES BRZ BRONZE MEDAL

PĂDURARIU TUDOR ROM BRONZE MEDAL

DAVI LOPES ALVES DE

MEDEIROS BRZ BRONZE MEDAL

GLAUDO FEDERICO ITA BRONZE MEDAL

JECHEV JIVKO BUL BRONZE MEDAL

STOJISAVLJEVIģ VUKAŠIN SRB BRONZE MEDAL

GUSTAVO LISBÔA

EMPINOTTI BRZ BRONZE MEDAL

MAKELOV ALEKSANDAR BUL BRONZE MEDAL

MANIA HORIA VIANU BRONZE MEDAL

CARLOTTI ANDREW GBR BRONZE MEDAL

DEMEIO JULIAN ITA BRONZE MEDAL

DUMITRESCU DRAGOġ VIANU2 BRONZE MEDAL

SMITH JACK GBR BRONZE MEDAL

GU ALBERT USA HON. MENTION

HUGO FONSECA ARAÚJO BRZ HON. MENTION

STANKOV BOGDAN BUL HON. MENTION

FIZICA - Premiul 1 echipe:

Colegiul National de Informatica TUDOR VIANU, Team 1

Elevi:

ILIESIU LUCA

Colegiul National de Informatica

TUDOR VIANU

GOLD

Medal

IONITA MATEI


TUDOR VIANU

GOLD

Medal

POP ANA ROXANA


TUDOR VIANU

SILVER

Medal

ZUBAREV ALEXEI Republica Moldova

SILVER

Medal

ANSAR MANATULY KAZAKHSTAN

SILVER

Medal

ALEKSANDER SKLIAROV BULGARIA

SILVER

Medal

ZAHAROVITS ALBERT Colegiul National MIHAI VITEAZU

BRONZE

Medal


18

PIROI ANDREI IASI

BRONZE

Medal

KRISTIAN KIROV BULGARIA

BRONZE

Medal

ANGHEL CRISTINA


TUDOR VIANU

BRONZE

Medal

ION COSMIN


TUDOR VIANU

BRONZE

Medal

VRABIE CATALIN Colegiul National Sf. SAVA

BRONZE

Medal

The 17th NASA Annual Great Moonbuggy Race În perioada 9 - 10 aprilie, 2010 s-a desfăĢurat la U.S. Space & Rocket

Center, din Huntsville,

Alabama, a 17 - a ediţie a

competiţiei The Great

Moonbuggy Race,

organizată de NASA Ģi

destinată elevilor de liceu

si studenţilor.

Pentru Colegiul

Naţional de Informatica

Tudor Vianu, competitia a

reprezentat o mare

provocare, colegiul nostru

fiind prezent pentru a doua

oară consecutiv la NASA,

in Huntsville, Alabama.

La competiţie au participat 100 de echipe, din Statele Unite, Germania,

Puerto Rico, Canada, India si … România.

Cele două echipe ale Colegiului Naţional de Informatică Tudor Vianu

au fost formate din: Team 1 : Moonbuggy Moonwalker: Mădălina Alecu,

Gabriela Bombărăscu, Ramona Dorobanţu, Sorina Lupu, Patricia Vîlceanu si


19

Cosmin Iorga (clasa a 11a D) Ģi Team 2: Moonbuggy Spark: Andra Filimon,

Ana Borlovan, Iulian IonaĢcu, Constantin Muraru, Liviu Milorad Felix (clasele

a a 10a F Ģi I). Echipele au fost coordonate de profesoarele Silvia Moraru,

directorul colegiului si de Ioana Stoica, profesor de fizică.

Echipajele liceului nostru s-au aflat pentru a doua oară printre câstigători,

obţinând premiul Safety Systems ( cel mai sigur moonbuggy din concurs).

Le multumim tutror celor care ne-au sprijinit la realizarea acestui

proiect, in special sponsorilor SF Travel, Total Construct Company Ģi ASTRA

Vagoane Călători care ne-au spijinit in derularea acestui minunat proiect.

PERFORMANŢE PROFESIONALE ŞI PARTICULARITĂŢI ALE PROGRESULUI


20

Colegiul Naţional de Informatică „Tudor Vianu” - prin specificul

pregătirii elevilor într-un domeniu de mare actualitate - informatica - oferă

acestora valori educaţionale noi:

accesul la noile tehnologii informaţionale utilizate pe scară mondială, în

toate ţările dezvoltate;

cunoaĢterea limbilor străine de circulaţie mondială;

interdisciplinaritatea, care oferă, prin intermediul informaticii, legătura

între diferitele obiecte de învăţământ;

dezvoltarea creativităţii, a dorinţei de autoperfecţionare, prin crearea

spiritului de competiţie în pregătirea pentru obţinerea unor rezultate

performante la olimpiadele naţionale Ģi internaţionale;

prin intermediul noilor tehnologii de care dispune liceul Ģi pe care elevii

învaţă să le folosească, aceĢtia îĢi dezvoltă cultura, pot cunoaĢte valorile

culturale ale altor ţări Ģi pot face comparaţii directe cu cele româneĢti;

evaluarea cunoĢtinţelor acumulate capătă forme noi: teste de diverse

tipuri, implementate pe calculator, proiecte, portofolii, autoevaluări,

evaluări făcute de instituţii de învăţământ superior din ţară Ģi străinătate;

realizarea unui învăţământ asistat de calculator prin constituirea de soft

educaţional care să faciliteze procesul de învăţare, să stimuleze

creativitatea Ģi competiţia.

PARTENERIAT INTERNAŢIONAL România are o poziţie geografică strategică fiind aĢezată la poarta răsăriteană a

Europei. Acest lucru îndreptăţeĢte participarea liceului nostru la realizarea

legăturii indispensabile între est Ģi vest în ceea ce priveĢte schimbul de

experienţă Ģi comunicare cu elevii Ģi profesorii altor ţări (scrisori, e-mail, alte

legături care utilizează tehnologia informaţiei).

Colegiul Naţional de Informatică participă la realizarea unor proiecte europene

de tip COMENIUS care determină:

realizarea unor produse - program care să permită participarea individuală

a cât mai multor tineri la îmbogăţirea cunoĢtinţelor;

prin utilizarea noilor tehnologii de comunicare profesorii să-Ģi lărgească

sfera de cunoaĢtere, precum Ģi metodele, pe care să le pună în practica

educării elevilor;

realizarea unei bănci de date foarte utilă care să pună la dispoziţia

profesorilor fiecărei Ģcoli implicate, strategii, soluţii, materiale realizate în

alte ţări. Acestea vor fi evaluate Ģi se vor adapta la necesităţile Ģi

particularităţile fiecărei Ģcoli, a fiecărui individ;


21

încurajarea metodelor tradiţionale de

predare Ģi în acelaĢi timp,

introducerea Ģi dezvoltarea noilor

tehnologii informaţionale;

realizarea unui proces de instruire

bazat pe elemente multimedia Ģi

mijloace interactive care să conducă

la o comunicare profesor - elev cât

mai eficientă.

Colegiul Naţional de Informatică “Tudor Vianu” a fost

implicat în proiectele europene:

Moştenirea Imperiului Roman în Europa de azi

Ţara coordonatoare: Anglia

Ţări participante: România,

Spania, Italia, Franţa Ģi Grecia

Arta în Europa

Ţara coordonatoare: Franţa

Ţări participante:

România, Italia, Austria, Suedia

Petrecerea timpului liber

Ţara coordonatoare: Germania

Ţări participante: România, Italia

În anul Ģcolar 2003 – 2004 în Colegiul Naţional de Informatică “Tudor

Vianu” s-au derulat proiectele internaţionale:

„HANDS ON SCIENCE”

Ţara coordonatoare: Portugalia

Ţări participante: România, Grecia, Italia, Spania

„LIGHT AND COLOUR”

Ţara coordonatoare: Portugalia

Ţări participante: România, Turcia, Cipru

Începând din anul 2004 în Colegiul Naţional de Informatică „Tudor

Vianu” se derulează următoarele proiecte:

„CRESCERE”

Proiect de cercetare Ģtiinţifică

Ţări participante: Portugalia, Italia, România

„Orientare şcolară în Europa”

Proiect de dezvoltare Ģcolară

Ţări participante: Franţa, Polonia, România

ICT – QUALITY IN EDUCATION - 24 – 28 noiembrie 2008


22

Vizita de studiu la nivel european ce a pus in valoare strategia

europeana de implementare a ICT in invatamintul preuniversitar. Ţări participante:

Austria – Herbert Bachler

Estonia – Olavi Otepalu

Finlanda – Tiina Kankaala

Germania – Jurge Runge

Irlanda – Aidan Mcgowan

Marea Britanie –James Tinsley

Norvegia – Eivind Borke

Olanda – Jeroen Lek

Spania – Laura Maria Fernandez Monzon

Turcia – Derya Yasar, Yasin Akkose

Ungaria – Szilvia Rakosi

Coordonator – prof. SILVIA MORARU Colegiul Naţional de

Informatică „Tudor Vianu”

ICT – quality in Education

PROGRAM

Sunday, November 23rd

19:30 – 20:30 Informational meeting of the participants and

organizers at Irisa Hotel

Monday, November 24th

9:00 – 9:30 Welcoming the participants at “Tudor Vianu”

National College of Computer Science (“Tudor

Vianu” NCCS)

9:30 – 10:00 A brief presentation of the Romania Educational

System (RES)

10:30 – 10:30 The Presentation of “Tudor Vianu” National

College of Computer Science

10:30 – 11:00 Visiting the College

11:00 – 13:00 Presentation of participants

13:30 – 14:30 Lunch break – Irisa Hotel

14:30 – 16:00 The strategy of “Tudor Vianu” National College

of Computer Science for Implementation of ICT

in Education

16:00 – 16:30 Discussion about the first day of the program

Tuesday, November 25th

9:00 – 10:00 The National Strategy for Implementation of ICT


23

in Education – meeting with Mrs. Ecaterina

Andronescu, PhD, rector of PUB.

10:00 – 11:00 Presentation of AEL in Romania (meeting with

Mr. Radu Jugureanu – Educational Department of

Siveco Romania)

11:00 – 12:00 Presentation of AEL I – observing classes I –

lesson of IT, ORACLE and Physics

12:00 – 12:30 Presentation of Think.com

12:30 – 13:30 Presentation of ORACLE INTERNET

ACADEMY (AOI)

13:30 – 14:00 Discussion about the Implementation of ICT in

Education

14:00 – 15:00 Lunch break – Irisa Hotel

15:30 – 17:30 Visit to“Mihai Viteazu” National College (The

Implementation of ICT in Education)

17:30 – 18:00 Discussion about the second day of the

program

Wednesday, November 26th

8:00 – 18:00 Trip to Breaza. Visit to “Dimitrie Cantemir”

Military National College (visiting the college

and discussion about Implementation of

ICT and Quality in Education)

18:00 – 18:30 Discussion about the third day of the program

Thursday, November 27th

9:30 – 12:30 Visit to the Kindergarten no.54 and “ġtefan

Odobleja” High School – Implementation of ICT

and quality in education school strategy

Meeting with Marian Vanghelie, the Mayor of

sector 5, Bucharest

12:30 – 14:00 Lunch break

14:30 – 16:00 Visit to “Virgil Madgearu” Economic College

(Implementation of ICT and Quality in

Education School Strategy)

19:00 – 20:30 Viewing a theatre performance (a pantomime

show VIS with Dan Puric)

20:30 Festive dinner

Friday, November 28th

9:30 – 10:30 Workshop – ICT as support and basis for Life

Long Learning

10:30 – 11:30 Discussion, reflections, final questions


24

11:30 – 13:00 Evaluation, final report

13:30 – Lunch, Departure

http://www.lbi.ro/ictineducation

PROIECTUL ,,STRATEGII EUROPENE DE IMPLEMENTARE ICT

IN PREDAREA LIMBILOR STRAINE(PRIN JOCURI)”

Din august 2009 scoala noastra este coordonatoarea proiectului Comenius

de parteneriat multilateral EEUURROOPPEEAANN SSTTRRAATTEEGGIIEESS OOFF IIMMPPLLEEMMEENNTTIINNGG

IICCTT IINN TTEEAACCHHIINNGG FFOORREEIIGGNN LLAANNGGUUAAGGEESS ((TTHHRROOUUGGHH GGAAMMEESS))--

,,Strategii Europene de Implementare ICT in predarea limbilor straine(prin

jocuri)”care are drept scop proiectarea si popularizarea noilor modalitati de

predare a limbilor straine cu ajutorul noilor tehnologii si a jocurilor. Produsul

final( activitati de predare si evaluare)se adreseaza elevilor cu varsta cuprinsa

intre 9 si 12 ani . Patru scoli din Romania (Colegiul National de Informatica

,,Tudor Vianu”- Bucuresti, sector 1), Spania(CEIP Profesor Tierno Galván- in

Puerto de Sagunto), Turcia (YeĢilöz Ġlköğretim Okulu- Ankara) si Norvegia

(Søre Trysil skole, Østby skole and Ljørdalen skole- in Trysil, Hedmark)

lucreaza si colaboreaza in cadrul acestui parteneriat pana in iulie 2011 .

Activitatile de predare se bazeaza pe jocuri traditionale din cele 4 tari sau

adaptari ale acestor jocuri. In

cadrul tuturor acestor

activitati se pune accentul pe

utilizarea calculatorului ca

instrument educativ essential.

Pana acum au avut loc 2

reuniuni de proiect :

Romania, Bucuresti -11-17

noiembrie 2009

http://www.lbi.ro/ictineducation


25

Spania, Puerto de Sagunto-22-27 martie 2010 , reuniune la care au

participat 4 profesori si 4 elevi ai colegiului nostru

Proiectul este dinamic, atractiv si cu

urmatoarele rezultate masurabile pana acum:

O prezentare a tarii, orasului Bucuresti

si a Colegiului National de

Informatica,,Tudor Vianu” -

http://lbi.ro/~engleza/

Un site cu toate informatiile despre

activitatile desfasurate , cu produsele

realizate (fise de lucru, strategii didactice,

planuri de lectii, softuri educationale)

precum si activitatile insele demonstrate la

clasa si filmate - http://www.lbi.ro/ict/

Volumul 1 al cartii ce cuprinde jocuri

traditionale din cele 4 tari implicate - iata

coperta acestui volum


26

CNITV@NASA - Proiecte NASA Obiective:

• Exploreaza si descopera!

• Invata!

• Construieste si fii cercetator alaturi de oamenii de stiinta de la NASA!

Asta isi propun sa faca profesorii si elevii, alaturi de specialistii de la

NASA!

Ghidati de specialistii de la NASA , am descoperit un nou Univers si am

depasit bariere ce pareau imposibil de trecut!

Proiectul Star Count , Proiectul HiRISE , Proiectul Lima

Proiectul LCROSS, Proiectul Butterfies in Space

Obiective:

• LIMA (Imaginea Mosaic din Antarctica) este prima vizualizare

(cartografiere) din satelit, cu rezolutie mare si in culori, a continentului

Antarctica, oferind tuturor posibilitatea de a vedea continental asa cum este in

realitate. Se spera ca aceasta noua reprezentare va revolutiona cercetarile

despre continent. Web site-ul LIMA este conceput ca parte a Anului Polar

International si are ca scop familiarizarea publicului larg cu aceasta

fascinanta formatiune. Se incearca explorarea variatelor sale formatiuni

geologice, pentru a se reusi constientizarea importantei acestui continent. Nu

in ultimul rand, se pune accent pe contactul cu oamenii de stiinta de la NASA

si modul in care acestia folosesc imaginile furnizate de sateliti pentru studierea

continentului.


27

Pe parcursul acestei competitii, elevii vor deveni oamenii de stiinta care vor

studia formatiuniile geologice din Antarctica, ceea ce nu s-a mai intamplat

pana acum. Totul va fi posibil prin folosirea curiozitatii, specifica oamenilor.

Specialistii NASA vor concepe o serie de pasi ce vor face posibila studierea

formatiunilor geologice, dintr-o noua perspectiva, asupra Antarcticii.

Participanti:

•La acest proiect au participat clasele a11-a G si a 9-a D.

Rezultate:

• Materialele create de elevii Colegiului Vianu au fost apreciate de specialistii

de la NASA.

Pentru detalii vizitati: http://lima.nasa.gov/

http://lima.nasa.gov/


28


29

Concursuri organizate de NASA

Elevii Colegiului Vianu au participat la:

International Aeronautics Competition for the 2007-2008

Academic Year, unde au obtinut Premiul I (Ferariu Ioana, Vladoiu Anda,

Iliesiu Luca Victor, toti clasa a IX-a D) si prima mentiune (Ion Cosmin,

Iordache Radu, Munteanu Ene Catalin, clasa a IX-a D),

International Aeronautics Competition for the 2008-2009 Academic Year,

2008 – 2009, unde au obtinut Premiul I (Muraru Constantin, Milorad Felix

Liviu, Muraru Sorin) si Premiul II (Adam Vlad, Borlovan Ana Maria,

Zavoianu Sabina, Raileanu Roberta),

International Aeronautics Competition for the 2009-2010 Academic Year, unde au obtinut Premiul II (Iliesiu Luca, Ciupan Andrei) si Premiul III

(Adam Vlad, Muraru Sebastian, Botu Alexandru).

Pentru detalii vizitati:

• http://aero.larc.nasa.gov/competitions.htm

• http://aero.larc.nasa.gov/comp_awardees_high_2008.htm

http://aero.larc.nasa.gov/competitions.htm

http://aero.larc.nasa.gov/comp_awardees_high_2008.htm


30

Anul 2007-2008


31

Anul 2008-2009

Anul 2009 - 2010


32

Acest proiect este coordonat de Institutul National de Cercetare Biomedicala si

Cercetare a Spatiului (INCBS) si este un parteneriat intre INCBS, Tehnologii

Spatiale BioServe (Universitatea Colorado) si Colegiul de Medicina Baylor.

Parteneri in proiect sunt Houston Endowment Inc. si Institutul Medical

Howard Hughes.

Fluturi Vanessa cardui in spatiu ! Pe 16 Noiembrie 2009, larvele care au

eclozat cu sase zile mai devreme, au zburat la bordul Navei Spatiel Atlantis

catre Statia Internationala Spatiala. Larvele au reusit cu succes sa se hraneasca,

sa creasca, sa formeze pupa si sa se transforme in fluturi adulti. Experimentul

istoric spatial a fost terminat pe 10 Decembrie 2009. Fotografii si clipuri video

din misiune se vor afla se pe website-ul proiectului, pentru ca stundentii sa le

compare cu cele ale organismelor vii de pe Pamant.

Proiectul studentilor trebuie sa contina :

1. Pagina de Jurnalului a studentului Naturalist

2. Plan de cercetare

3. Informatii despre ciclul de viata al Vanessa cardui

4. Planificarea Investigatiilor

- Studiaza comportarea obiectelor, a organismelor si ea venimentelor in

mediul inconjurator si in conditii de microgravitatie.

- Planifica si coordoneaza o investigatii simple.

- Foloseste instrumente si metode pentru a strange date si a extinde

sensurile, apoi analizeaza si intrepreteaza datele.

- Foloseste datele pentru a forma o explicatie rezonabila.

- Gandeste critic si logic asupra relatiei intre dovezi si explicatii.

- Foloseste matematica in toate aspectele investigatiei stiintifice.

- Comunica investigatiile si explicatiile.

Analiza datelor şi formularea concluziilor

- Formuleaza intrebari care pot fi adresate cu date si colecteaza,

organizeaza si prezinta datele relevante pentru a raspunde la acestea.

Participanti

- In acest proiect au fost implicati elevii clasei a 8-a, a 9-a B, a10-a F si

I si a 11-a ; profesori coordonatori au fost Doamnele Profesoare

Moraru Silvia si Stoica Ioana.


33

Vedetele noastre :

Fluturii

Vianuenessa

cardui

Verificarea condiţiilor

de laborator

(Florile asigura

umiditatea ridicata)

Achiziţie de date

Masurarea dimensiunilor fluturilor


34

Cassini - Cercetator pentru o Zi

Concursul Cassini - Cercetator pentru o Zi este o oportunitate pentru

studentii din intreaga lume de a invata despre misiunea Cassini (Casini este

sonda spatiala care orbiteaza in jurul planetei Saturn si a satelitilor sai, Tethys,

Dyone si Titan).

Elevii vor studia clipuri video cu membrii echipei Cassini (cercetatori,

ingineri, planificatori ai misiunii, coordonatori de proiect, etc.), care vor

prezenta detalii despre concurs si vor vorbi despre imaginile transmise de

sonda spatiala si despre noile teorii bazate pe imaginile transmise de sonda

spatiala. Elevii vor lucra singuri sau in grupuri mici, pentru a decide ce corp

ceresc merita cercetat in detaliu, vor proiecta planul de cercetare si vor scrie

un eseu in care isi vor justifica alegerea.

In acest mod, elevii vor invata sa gandeasca ca niste adevarati cercetatori.

Vor invata sa faca investigatii si sa argumenteze in favoarea subiectului ales,

asa cum procedeaza si cercetatorii Cassini.

Pentru informatii suplimentare: http://www.nasa.gov/mission_pages/cassini/

Participanti :

De la Colegiul National de Informatica „Tudor Vianu” au participat mai multe

echipe, alaturi de alte numeroase echipe din scoli generale si licee din intrega

lume.

Printre castigatorii concursului s-au aflat elevii : Tanase Alexandru, Milu

Alexandru, Copoiu Liviu, Ionascu Iulian, toti din clasa a 9 – a I, care au

obtinut premiul 1, Vladoiu Anda, Iliesiu Luca, Iordache Radu, Ferariu

Ioana, Valceanu Patricia, Ion Cosmin, toti din clasa a 11-a – D, si Popescu

Camelia, Zaharia Cristian, Clement Horia, elevi ai clasei a 8- a, (toti au

obtinut premiul 2).

Profesori coordonatori: Moraru Silvia, Stoica Ioana.

http://www.nasa.gov/mission_pages/cassini/


35

PLAN DE ŞCOLARIZARE – AN ŞCOLAR 2010-2011 cls. a IX-a profil matematică – informatică – intensiv informatică –

240 locuri;

CALENDARUL ADMITERII ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL LICEAL pentru anul

şcolar 2010-2011

17 – 24 iunie 2010. Completarea opţiunilor în fisele de înscriere de către

absolvenţii clasei a VIII-a si de către părinţii acestora,asistaţi de diriginţii

claselor a VIII-a;

18 – 26 iunie 2010 Verificarea, de către părinţi si candidaţi, a fiselor editate de

calculator, corectarea greselilor în baza de date computerizată si listarea fiselor

corectate din calculator;

2 iulie 2010 Repartizarea computerizată în învăţământul liceal de stat a

absolvenţilor clasei a VIII-a care nu împlinesc 18 ani până la data de 12

septembrie 2010 inclusiv

3 iulie 2010 Afisarea în unităţile de învăţământ gimnazial a listelor cu

absolvenţii repartizaţi proveniţi din scolile respective si a listei cu locurile

neocupate în unităţile de învăţământul liceal de stat din municipiul Bucuresti;

5 iulie 2010 Afisarea de către fiecare unitate de învăţământul liceal a listei

candidaţilor repartizaţi în acea unitate;

5 iulie - 15 iulie 2010 Depunerea dosarelor de înscriere la scolile la care

candidaţii au fost repartizaţi.

Programul cursurilor scolare

A.M. 730

– 1320

clasele - a VII-a, a VIII-a,

clasele - a XI-a A, a XI-a B, a XI-a C, a XI-a D,

a XI-a E, a XI-a F, a XI-a G, a XI-a H, a XI-a I

clasele - a XII-a A, a XII-a B, a XII-a C, a XII-a D,

a XII-a E, a XII-a F, a XII-a G, a XII-a H

P.M. 1330

– 1920

clasele - a IX-a A, a IX-a B, a IX-a C, a IX-a D,

a IX-a E, a IX-a F, a IX-a G, a IX-a H;

clasele - a X-a A, a X-a B, a X-a C, a X-a D,

a X-a E, a X-a F, a X-a G, a X-a H

clasele - a V-a, a VI-a,


36


ITINERARE DE FORMARE

Pregătire de bază

În clasa a IX-a Ģi a X-a elevii îĢi realizează o pregătire de bază atât la

aria curriculară "MATEMATICĂ Ģi ġTIINTE" cât Ģi la aria curriculară

"EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ".

Matematica - ocupă un loc important în pregătirea generală Ģi de

specialitate a elevilor.

Colegiul Naţional de Informatică "Tudor Vianu" beneficiază la

matematică de organizarea noului curriculum pentru liceu cu un număr de 4

ore pe săptămână în cadrul trunchiului comun, încadrându-se în filiera

teoretică, specializarea matematică - informatică.

Noul curriculum pentru matematică a afectat trunchiul comun care se

realizează prin tipul de programa M1 care prezintă un grupaj de competenţe Ģi

conţinuturi corespunzătoare specializării matematică - informatică. Programa

M1 acoperă curriculumul nucleu Ģi curriculumul nucleu aprofundat astfel încât

elevii beneficiază de încă o oră pentru studiul matematicii.

Programa este structurată pe formarea de competenţe Ģi reprezintă

ansambluri structurate de cunoĢtinţe Ģi deprinderi care se dobândesc prin

activitatea de învăţare.

Studiul matematicii în strânsă legătură cu specialitatea informatică,

contribuie la formarea personalităţii elevului Ģi corelarea cu aĢteptările

societăţii.

Fizică şi chimie - două Ģtiinţe experimentale, se împletesc armonios

cu informatica - aici unde fiecare elev este pregătit să devină specialist în

domeniul informaticii.

Noul curriculum pentru fizică F1 vizează studiul conceptelor

fundamentale, dar urmăreĢte în acelaĢi timp dezvoltarea creativităţii elevilor,

precum Ģi dezvoltarea capacităţii de a explica logico - matematic legile

realităţilor abordate de fizică.

Chimia, prin noul curriculum C1, dezvoltă la elevi capacitatea de

înţelegere a tuturor fenomenelor fizico - chimice. Interdisciplinaritatea

realizată (chimie - fizică - informatică) conduce la realizarea unei învăţări

creative, bazate pe un învăţământ interactiv.

Impactul informaticii cu Ģtiinţele experimentale ajută la formarea de


37

competenţe.

Astfel, prin intermediul informaticii, dăm cunoaĢterii posibilitatea să avanseze

dincolo de limitele limbajului, elevii având posibilitatea de a simula pe

calculator fenomene fizice Ģi chimice nerealizabile în condiţii de laborator.

În anul Ģcolar 2010 - 2011 colectivul de cadre didactice va fi

preocupat pentru formarea elevilor "de vârf" prin reorganizarea curriculum-

ului la dispoziţia Ģcolii. Astfel, orele de CDS de la aria curriculară "matematică

Ģi Ģtiinţe experimentale" Ģi la aria curriculară "Tehnologii" vor avea, pentru

clasa a XI-a si a XII-a, programe speciale destinate tuturor elevilor capabili de

performanţă.

Specializare. Abilitatea de a intra în piaţa muncii

Colegiul Naţional de Informatică “Tudor Vianu” pregăteĢte specialiĢti

cu studii medii în utilizarea noilor tehnologii informatice. Pentru acestea, el

dispune de:

mijloace "hardware": calculatoare conectate în reţea, scanner-e,

INTERNET, casete audio - video, cameră - video, televizoare, video-

player-e, LCD-uri, retroproiectoare, mijloace multimedia;

mijloace "software": editoare de texte, limbaje de programare,

programe de gestionare a reţelelor (LINUX, WINDOWS 2000

Server), limbaje de gestiune a bazelor de date (ACCESS, FOXPRO,

SQL), programe grafice, jocuri, browser-e pentru navigare pe Internet.

Curriculum Ģcolar, precum Ģi cel la dispoziţia Ģcolii conţine:

algoritmi Ģi limbaje de programare (Pascal, C);

tehnoredactare computerizată;

navigare pe Internet Ģi construire pagini Web;

noţiuni de cercetări operaţionale (grafuri, programare lineară);

tehnici de programare (greedy, divide et impera, backtracking, branch

and bound, programare dinamică);

noţiuni de analiză Ģi proiectare a sistemelor informatice;

baze de date, limbaje de gestiune a bazelor de date;

Visual Basic, Delphi.

În procesul instructiv – educativ, elevii îĢi formează aptitudini Ģi

deprinderi de integrare socio-profesională rapidă Ģi eficientă, prin:

formarea abilitaţilor de a iniţia Ģi a conduce realizarea unei anumite

aplicaţii practice;

cunoaĢterea Ģi aplicarea modului de organizare a muncii în grup pentru

realizarea unor proiecte Ģi aplicaţii practice: stabilirea conducătorului,

comunicarea între membrii proiectului, distribuirea sarcinilor,


38

respectarea termenelor;

evaluarea rezultatelor la nivel de autoevaluare, evaluare internă la

nivel de grup, evaluare la nivelul Ģcolii prin "Sesiuni de referate Ģi

comunicări ale elevilor", evaluare la nivelul comunităţii locale prin

colaborarea cu firme de specialitate.

La încheierea studiilor, absolvenţii claselor de matematică – informatică

susţin un "Examen de atestare" în urma căruia obţin un certificat de specialist

cu studii medii în informatică. Acest examen presupune:

realizarea unui proiect;

examen practic pe calculator în domeniul bazelor de date, editoare

profesionale Ģi sisteme de operare;

realizarea unei aplicaţii pe calculator conţinând rezolvarea unor

probleme de programare în limbajul Pascal sau C (la alegere).

ECDL – European Computer Driving Licence În cadrul Colegiului Naţional de Informatică „Tudor Vianu”

funcţionează “Centrul de eliberare a Licenţei Europene de Operare pe

Calculator”(ECDL).

Permisul european de conducere a computerului (ECDL – European

Computer Driving Licence) este cel mai răspândit program de certificare a

competenţelor digitale recunoscut la nivel internaţional în peste 148 de ţări Ģi

numără până în prezent peste 9 milioane de persoane înregistrate în program.

Despre ECDL

ECDL este pentru domeniul IT similar cu certificări de genul TOEFL sau

Cambridge pentru atestarea cunoĢtinţelor de limbi străine. Permisul ECDL

obtinut este valabil pe o perioada nedeterminata.

Permisul oferă deţinătorului său o baza standard de cunoĢtinţe IT

necesară în noua societate informaţională ce se află în continuă dezvoltare.

Cu ajutorul Permisului european de conducere a computerului vă puteţi

creĢte gradul de mobilitate profesională Ģi puteţi utiliza calculatorul în mod

eficient Ģi productiv indiferent de vârstă, profesie sau domeniu de activitate.

Permisul european de conducere a computerului (ECDL – European

Computer Driving Licence) este documentul standard pentru calificarea de

bază în utilizarea computerului, recunoscut la nivel internaţional, dovedind

abilitatea deţinătorului de a folosi eficient un computer.

Colegiul Naţional „Tudor Vianu” are o colaborare de mai bine de 7 ani cu

ECDL Romania, fiind centru acreditat. În acest an, 51 de elevi din anul

terminal au avut oportunitatea de a echivala proba de competenţe digitale din

cadrul Bacalaureatului 2010. Prin obtinerea certificatului de competenţe

digitale, ei nu au mai fost nevoiţi sa se prezinte la proba, obţinand această


39

certificare în baza testărilor ECDL susţinute anterior în Colegiul Naţional de

Informatică „Tudor Vianu”.

Avantaje: Obţinerea Permisului european de conducere a

computerului este recunoscută la nivel european Ģi internaţional ca un

standard prin care angajatorii pot stabili abilităţile de operare pe computer ale

angajaţilor curenţi sau potenţiali Ģi prin care personalului îi pot creĢte

perspectivele de angajare viitoare.

Avantajele programului ECDL pentru candidaţi:

Obţinerea unei calificări recunoscute internaţional

Deschide noi oportunităţi pentru a obţine un loc de muncă mai bun sau

o bursă

Îmbunătăţirea perspectivelor de promovare în carieră

CreĢte competenţa, încrederea în sine Ģi motivaţia

Scade probabilitatea de a pierde o ofertă de serviciu

Oferă o bază pentru specializări ulterioare

Certificatul ECDL obţinut este acceptat la nivel internaţional. Urmând

programul ECDL, elevii primesc o calificare IT, îĢi măsoară Ģi validează

aptitudinile în folosirea unui computer personal, sunt educaţi Ģi instruiţi pentru

o societate informaţională.

OORRAACCLLEE IINNTTEERRNNEETT AACCAADDEEMMYY este un program global al

Corporaţiei ORACLE destinat elevilor din învăţământul preuniversitar.

Colegiul Naţional de Informatică „Tudor Vianu” este implicat din anul 2003 în

acest proiect.

Cursurile ORACLE INTERNET ACADEMY facilitează atât iniţierea

în cele mai performante soluţii ce funcţionează pe internet, cât Ģi acumularea

de cunoĢtinţe care pot contribui la formarea profesională.

Astfel, din anul Ģcolar 2003 – 2004, cursul „INTRODUCERE ÎN

ORACLE 9I” este compus din două module: „DATABASE MODELING

AND ENTITY – RELATIONSHIP DESIGN” Ģi „SQL PROGRAMMING”.

Baza materială a Colegiului Naţional de Informatică „Tudor Vianu”

permite desfăĢurarea orelor prin tehnologia e-learning, elevii lucrând prin

conturile personalizate pe internet.

Modulul „DATABASE MODELING AND ENTITY –

RELATIONSHIP DESIGN” a fost dezvoltat pentru manageri, analiĢti,

designeri sau administratori de baze ORACLE. ORACLE INTERNET

ACADEMY a reuĢit să-l facă accesibil Ģi elevilor din învăţământul

preuniversitar păstrând în acelaĢi timp legătura cu lumea reală a afacerilor.

Activităţile desfăĢurate de elevi dezvoltă creativitatea Ģi înţelegerea

conceptuală a necesităţilor unei companii. Elevii învaţă să transpună aceste

necesitaţi într-o diagramă ER Ģi mai târziu într-o bază de date relaţională.


40

Modulul „SQL Programming” prezintă ORACLE 9I Ģi asigură

însuĢirea comenzilor SQL pentru extragerea informaţiilor dintr-o bază de date.

Cele două module dau posibilitatea pregătirii complete a elevilor prin activităţi

didactice on-line (exerciţii Ģi teste on-line). Elevii care urmează cursurile

ORACLE INTERNET ACADEMY beneficiază de un mediu ORACLE,

special creat numit PROJECT MARVEL, unde pot testa comenzile SQL

studiate.

ORACLE CORPORATION organizează în fiecare an concursul

„DATA MODELING COMPETITION” pentru elevii OORRAACCLLEE

IINNTTEERRNNEETT AACCAADDEEMMYY, care prezintă proiecte semestriale. La ediţia

2003 a „DATA MODELING COMPETITION” s-au înscris 40 de echipe de pe

patru continente (Europa, America, Asia, Australia). Tema competiţiei a fost

legată de modul în care poate fi ajutată o organizaţie non-profit să îĢi sporească

veniturile prin utilizarea IT.

Echipa „THE SYSTEM” a obţinut premiul I la ediţia concursului din

anul Ģcolar 2003/2004.

La ediţia 2004/2005 a „DATA MODELING COMPETITION” au

participat peste 100 de echipe.

Echipa „SYNAPTIC” a Colegiului Naţional de Informatică „Tudor

Vianu” a obţinut premiul I.

La 15 februarie 2005 comunicatul de presă avea o temă ce ne-a

impresionat Ģi pe noi, reprezentanţii Colegiului Naţional de Informatică

„Tudor Vianu” Ģi anume „Elevii români câĢtigă pentru a doua oară Concursul

INTENATIONAL DATA MODELING”..

Lucrările sunt evaluate în perspectiva prezentării acestor proiecte, aĢa

cum sunt ele, clienţilor.

La ediţia 2005/2006 a “DATA MODELING COMPETITION” au

participat la nivelul liceului 12 echipe.

Lucrările prezentate au fost jurizate, iar primele două au participat la

etapa naţională Ģi internaţională a concursului. “DATA MODELING

COMPETITION”.

Echipa formată din Olaru Alin-Alexandru, Diţă Alexandru, Constantin

Ciprian Septimiu Ģi Nistor ġerban, coordonată de prof. Corina Ciobanu, a

obţinut locul 4 cu lucrarea „EVOMORPH”.

Echipa formată din Pestriţu Ioana, Prisăcariu Alexandru-Mihai, Toma

Bogdan Ģi Ene Alexandru, coordonată de prof. Livia Ţoca a obţinut locul 3 cu

lucrarea „WEBPULSE”.

Programul Oracle Academy a instruit în anul Ģcolar 2006-2007 un

efectiv de 107 elevi ai claselor din ciclul superior al liceului.


41

Ca în fiecare an, elevii au fost încurajaţi Ģi susţinuţi să participe la

Global Date Modeling Competition. Concursul a simulat tehnici de lucru

similare lumii reale. Astfel, elevii au dobândit abilităţi tehnice manageriale

necesare în companiile IT din întreaga lume.

Doua dintre proiectele realizate de elevi au următoarele interfeţe:


42

Elevii români au câĢtigat premii importante în cadrul competiţiei de

modelare de baze de date organizată de Oracle Academy în 2009. Competiţia

anuală, destinată tuturor elevilor din centrele Oracle Academy din întreaga

lume, provoacă echipele să modeleze baze de date eficiente în economia

actuală.

În 2009, elevii au fost rugaţi să creeze o bază de date care ar putea

ajuta un furnizor să monitorizeze Ģi să îĢi reducă impactul asupra mediului

înconjurător. Acesta este al patrulea an consecutiv în care România a ocupat

primele 3 poziţii în cadrul acestei competiţii. Printre echipele câĢtigătoare se

numără:

Premiul I - Colegiul Naţional de informatică „Tudor Vianu”,

Profesor coordonator Rodica Cherciu,

Numele proiectului:Rooty Roofs

Premiul II - Colegiul Naţional de informatică „Tudor Vianu”

Profesor coordonator Monica Gradinescu,

Numele proiectului: Green Edition

CâĢtigătorii premiului I au câstigat o excursie la sediul Oracle din

Redwood Shores, California, unde au avut ocazia să îĢi prezinte proiectul.

Toate proiectele participante (aproximativ 100 de echipe) au fost evaluate de o

echipă de voluntari, experţi în domeniu Ģi au fost apreciate în funcţie de

calităţile tehnice, economice Ģi de comunicare.


43

“Oracle Academy este onorată să constate rezultatele extraordinare ale

elevilor de la Colegiul Naţional de informatică „Tudor Vianu” ne spune Clare

Dolan, vicepreĢedinte al corporaţiei Oracle. „AceĢti elevi dedicaţi Ģi inventivi

s-au făcut remarcaţi printre numeroĢi concurenţi din întreaga lume”.

“Membrii echipei au dat dovadă de imaginaţie extraordinară,

flexibilitate în gândire Ģi perseverenţă. Suntem onoraţi să primim acest premiu

Ģi dorim să le mulţumim tuturor celor ce ne-au apreciat munca” spune Rodica

Cherciu, profesor la Colegiul Naţional de informatică „Tudor Vianu.”

Ce este Think.com?

Think.com este o aplicaţie utilizată de către elevi Ģi profesori pentru

crearea de pagini web într-o manieră plăcută Ģi rapidă.

Elevii, prin folosirea uneltelor puse la dispoziţie de think.com,

beneficiază de o audienţă largă care îi transformă în autori de proiecte

multimedia postate Ģi vizualizate de către toţi membri comunităţii globale

think.com.

Aplicaţia think.com este bazată pe utilizarea de Ģabloane, nefiind astfel

necesare cunoĢtinţe HTML sau orice alt limbaj de programare. În câteva

minute o pagină poate fi creată cu text, liste, poze Ģi alte forme de cuprins.


44

Think.com este o aplicaţie utilă care poate satisface nevoile unui număr

de profesori Ģi de elevi. Printre beneficiile care pot fi obţinute prin utilizarea

think.com pot fi enumerate:

Simţul audienţei: cu think.com elevii îĢi pot împărţi munca cu persoane

din oraĢul lor sau din alte ţări ale lumii

Portabilitate: cum think.com este bazat pe internet, accesul este permis

oriunde există o conexiune de internet. Acest lucru face ca think.com să

fie spaţiul ideal pentru un portofoliu on-line.

Flexibilitate: având posibilitatea de a încărca orice aplicaţie de pe

propriul calculator, think.com încurajează folosirea programelor

preferate.

Motivare & emotivitate: lucrul cu tehnologia IT poate fi o motivaţie

importantă atât pentru elevi cât Ģi pentru profesori. Acesta poate

diminua semnificativ timpul pe care elevul îl petrece pentru a-Ģi

îndeplini sarcinile.

Integrarea: se doreĢte folosirea regulată a tehnologiei de către profesori

Ģi elevi. Think.com face acest lucru mai uĢor Ģi mai distractiv.

Este gratis: probabil principalul beneficiu al think.com este că, fiind

parte a iniţiativei filantropice a fundaţiei educaţionale Oracle, think.com

este gratis. ġcolile nu trebuie să cumpere calculatoare speciale sau

software pentru folosirea think.com. Conexiunea la internet este

suficientă. Speranţa Fundaţiei educaţionale Oracle este ca think.com să

devină parte integrată a studiului de zi-cu-zi Ģi a altor activităţi Ģcolare.

Securitatea: internetul poate fi un loc periculos pentru elevi. Think.com

oferă un mediu mai sigur în care elevii pot învăţa despre paginile web Ģi

email

Comunicarea eficientă: profesorii pot să creeze mult mai uĢor Ģi mai

repede scrisori online pentru părinţi, să trimită elevilor emailuri Ģi să îĢi

împărtăĢească opiniile Ģi ideile cu alţi profesori din întreaga lume.

Colegiul Naţional de Informatică „Tudor Vianu” a intrat în comunitatea

Think.com ca membru pilot pentru România în anul Ģcolar 2006-2007. Cei 54

de elevi participanţi la concursul naţional „Cartea Ģi internetul” au obţinut

locul 1 cu proiectul „Anul 1984” coordonat de doamna profesoară Iulia

Manicea (secţiunea liceu), locul 1 cu proiectul „Harry Potter” coordonat de

doamna profesoară Rodica Cherciu (secţiunea gimnaziu) Ģi locul 2 cu proiectul

„Romeo Ģi Julieta” coordonat de doamna profesoară Corina Ciobanu

(secţiunea liceu).


45

Programul THINK.COM

Instruirea profesorilor care să utilizeze acest produs s-a efectuat la

nivel naţional. Au fost alese 7 localităţi pentru desfăĢurarea acestui curs de

instruire: BucureĢti, Buzău, FocĢani, IaĢi, Craiova, Sibiu, Cluj. Perioada totală

de instruire a fost 26-30 noiembrie 2007, timp în care în fiecare zi a fost

instruită altă serie de profesori. În Colegiul Naţional de Informatică “Tudor

Vianu“ au fost instruite cadre didactice de toate specialităţile din 42 de judeţe,

cu aportul celor patru instructori: Corina Ciobanu, Rodica Cherciu, Cătălina

Enescu, Livia Ţoca

De asemenea, 25 cadre didactice din colegiul nostru au participat la

cursul de utilizare a site-ului think.com. Colegiul Naţional de Informatică

“Tudor Vianu“ a participat la COMPETIŢIA NAŢIONALĂ THINK.COM,

Editia a II-a, 2008 cu un număr de 2 proiecte coordonate de doamnele

profesoare Silvia Moraru, Ioana Stoica, Rodica Cherciu si Corina Ciobanu.

Obiectivele acestui concurs sunt: folosirea instrumentelor Think.com,

dezvoltarea abilitatilor de lucrul în echipă, schimbul de cunostinţe şi

experientă, dezvoltarea creativitatii, integrarea mijloacelor IT in activităţi

interdisciplinare cu rol formativ şi educativ, conectarea elevilor la problemele

de mediu şi societate, formarea de atitudini prin implicare personala si

căutare de soluţii.

În cadrul aceluiaşi program se deruleaza anual concursul

international Thikquest la care colegiul nostru participa cu 4 proiecte

coordonate de profesorii Ioana Stoica, Iulia Manicea, Rodica Cherciu si

Corina Ciobanu.

Pentru anul scolar 2009 – 2010, Colegiul National de Informatica

“Tudor Vianu“ ofera elevilor clasei a V-a un curs optional : THINK.COM.

Cursul ofera elevilor posibilitatea initierii in construirea de pagini web si

realizarea unor proiecte crosscurriculare , care le formeaza gustul pentru

frumos, ii pune in relatia de comunicare cu elevi din tara si strainatate si le

fundamenteaza pregatirea pentru toate obiectele cuprinse in curriculum scolar,

prin abordarea unor probleme de natura interdisciplinara.

http://think.com/


46


47

Cursul PL/SQL

Compania Oracle introduce în Romania începând cu anul 2008 cursul

PL/SQL.Acest curs va fi susţinut de profesori instruiţi Oracle Internet

Academy PL/SQL. Instruirea PL/SQL se va realiza în vara anului 2008 la

nivel naţional. Colegiul Naţional de Informatică “Tudor Vianu” va fi

reprezentat de profesor Corina Ciobanu în calitate de instructor Ģi de către

profesorii care vor urma aceste cursuri :Rodica Cherciu, Catalina Enescu,

Monica Gradinescu, Livia Toca Ģi Victor Manz.

Pentru elevii care doresc sa urmeze o cariera în marketing, studii

economice, tehnologia informaţiei, activităţi comerciale, modelarea datelor

formează baza pentru identificarea informaţiilor cheie necesare într-o astfel de

activitate Ģi pentru dezvoltarea cunoĢtintelor din orice ramura de continuare a

studiilor.

Acest curs acoperă limbajul procedural, extensie a limbajului SQL.

Printr-o abordare inovativă, bazata pe proiecte, elevii învaţă construcţii

procedurale logice folosind variabile, constante, instrucţiuni condiţionale, Ģi

controale iterative.

Elevii au oportunitatea de a sustine al doilea examen necesar pentru

certificarea Oracle Certified Associate.

In anul Ģcolar 2008-2009, profesorii: Elena Drăgan Ģi Roxana Mihai

au fost urmat aceste cursuri.


48


FINALITĂŢI ŞI OBIECTIVE

Dezvoltarea Ģtiinţei a pus în evidenţa necesitatea formării specialiĢtilor

de înaltă clasă în Ģcoli care să asigure:

iniţierea generală în cadrul ciclului inferior al liceului;

iniţierea specială în cadrul ciclului superior al liceului;

aprofundarea (învăţământ universitar);

desăvârĢirea (învăţământ postuniversitar, doctorat)

Colegiul Naţional de Informatică "Tudor Vianu" contribuie la

formarea specialiĢtilor din domeniul informatic, financiar - bancar, economic,

desăvârĢiţi ulterior prin studii superioare, doctorate, specializări.

PROFILUL de MATEMATICĂ – INFORMATICĂ, prin pregătirea sa

generală, dar Ģi cea specială, realizată la CLASELE cu PROFILUL

MATEMATICĂ - INFORMATICĂ - intensiv INFORMATICĂ, contribuie Ģi

la formarea specialiĢtilor cu STUDII MEDII în "SOFTWARE".

Elevii liceului au un potenţial intelectual ridicat confirmat de media

mare de admitere în clasa a IX-a. Ei au preocupări deosebite pentru formarea

unei culturi generale solide Ģi a unei pregătiri de specialitate la nivelul

dezvoltării tehnologiei informaţiei.

Colectivul de cadre didactice încurajează Ģi contribuie la

perfecţionarea unor "vârfuri" cu rezultate remarcabile la olimpiadele naţionale

Ģi internaţionale, care presupun un ansamblu de măsuri de pregătire specială

pentru aceste competiţii, în cadrul “Centrului de Performanţă “ al Colegiului

Naţional de Informatică "Tudor Vianu".


49


SCHEMA ORARĂ


50


51


52


53


54


55


56


CURRICULUM LA DECIZIA ŞCOLII FIZICĂ

1) Curs opţional – “Evoluţia sistemelor fizice.”

Durata cursului -1 an ( 1 ora pe săptămână);

Cursul se adresează elevilor claselor a XI-a;

Argument Elaborarea si aplicarea noului curriculum au în vedere, între altele,

posibilitatea

construirii unor parcursuri individuale de învăţare printr-o ofertă curriculară

flexibilă, adaptată specificului Ģcolii Ģi intereselor elevilor.

Evoluţia sistemelor fizice este o temă complexa ce răspunde dorinţei de

explorare Ģi descoperire a mediului înconjurător de către elevii de liceu.

Aceasta tema se reflecta semnificativ în curriculumul naţional, în cel

formal sau nonformal. Opţionalul porneĢte de la competentele generale ale

disciplinei, definite în programa de trunchi comun si deduce noi competente

specifice care vor fi realizate prin operarea cu noi continuturi vizând teme,

capitole care nu sunt cuprinse în programa de trunchi comun.

Programa cuprinde noi competente specifice, în corelatie cu cele deja

existente în programa de trunchi comun, precum si continuturi cu ajutorul

cãrora se pot construi aceste competente.

Motivatia oportunitatii cursului optional

Intelegerea fenomenelor fizice care duc la evolutia tuturor sistemelor

fizice este un lucru esential in dezvoltarea sociala , comportamentala si

cognitiva a adolescentului ,elev de liceu. Evolutia oricarui sistem fizic este

determinata de anumite legi , a caror forma depinde atat de natura sistemului

considerat cat si de interactiunile acestuia cu mediul inconjurator. Astfel,

fiecare componenta a unui sistem fizic isi are rolul sau bine stabilit in cadrul

sistemului. Evolutia unui sistem fizic este influentata atat de comportarea

elementelor componente cat si de influenta sistemelor fizice exterioare.

Acest curs optional ofera elevilor :

- o motivatie puternica in a analiza toate fenomenele inconjuratoare;

- modalitati de explorare si explicare a fenomenelor ce duc la evolutia

sistemelor fizice in diverse situatii;

- un ghid de comportare sociala , avand in vedere interactiunea tuturor

sistemelor fizice.


57

Motivatia capacitatii de a sustine cursul

Cursul este gandit si sutinut de profesoarele Stan Florina si Dobrescu

Corina, absolvente ale Facultatii de Fizica - Universitatea Bucuresti.

Competente generale

1. Utilizarea informatiei provenite din mediul inconjurator.

2. Crearea de abilitati in vederea observarii , masurarii si verificarii

experimentale a fenomenelor fizice.

3. Rezolvarea de probleme, prin aplicarea metodelor, tehnicilor si procedeelor

specifice fizicii.

4. Integrarea cunostintelor provenite de la alte discipline(biologie, chimie,

geografie).

5. Stimularea interesului pentru cunoastere, si dezvoltarea unor atitudini

pozitive fatã de sine si fatã de ceilalti.

Sugestii metodologice

1. Probe orale clasice tip “dezbatere”, sau “problematizare”.

2. Probe scrise de tip grila cu itemi – cu raspuns unic, cu raspuns multiplu, cu

raspuns grupat sau de tip cauza- efect.

3. Folosirea unor metode active: descoperirea, problematizarea, demonstratia

argumentatã, pentru formarea unor competente durabile.

4. Realizarea de observatii pe fise proprii de lucru, dezbateri argumentate.

5. Operarea cu diferite alternative (reale sau imaginate) pentru descoperirea

adevãrului fizic.

6. Elaborarea de referate, proiecte sau portofolii, individuale sau în grup.

7. Utilizarea gândirii critice si investigatiei.

8. Integrarea noilor tehnologii multimedia în procesul de predare-învãtare.

Modalitati de evaluare: teste de evaluare, proiecte,portofolii,lucrari de sinteza.

Locul de desfasurare: sala de clasa.

2) Curs optional – “Tehnici de laborator”

Durata cursului -1 an ( 1 ora pe saptamana);

Cursul se adreseaza elevilor claselor a XI-a si a XII-a;.


Orele de specialitate alocate tehnicilor de laborator sunt imperios

necesare pentru formarea unei gandiri logice si a deprinderilor de

experimentare si prelucrare a datelor experimentale.


58

Problemele practice reprezinta:

o Sarcini de lucru ce se rezolva prin: rationamente, realizarea de

montaje, verificari experimentale, aplicarea legilor si metodelor fizicii

apeland la calcule matematice, reprezentari grafice , interpretari ale

rezultatelor experimentale.

o Parte inseparabila a procesului de predare- invatare in liceu

deorece permite formarea, fixarea si imbogatirea notiunilor,

dezvoltarea gandirii si a deprinderilor de aplicare practica a

cunostintelor.




Competente generale

1. Dezvoltarea capacitatii de investigare experimentala.



3. Rezolvarea de probleme practice, prin aplicarea metodelor, tehnicilor si

procedeelor specifice fizicii.

4. Formarea spiritului de cercetare stiintifica.



Modalitati de evaluare 1. Probe orale clasice tip “dezbatere”, sau “problematizare”.







adevãrului

fizic.





3) Curs optional – “Tipologia problemelor de fizica”


59

Durata cursului -1 an ( 1 ora pe saptamana);

Cursul se adreseaza elevilor claselor a XI-a si a XII-a;.


Orele de specialitate alocate problemelor de fizica sunt imperios necesare

pentru formarea unei gandiri logice si pentru intelegerea legilor ce guverneaza

natura. Problemele de fizica selectate si clasificate pe tipuri de probleme,

reprezinta:

o Sarcini de lucru ce se rezolva prin: rationamente, aplicarea legilor si

metodelor fizicii apeland la calcule matematice, reprezentari grafice ,

interpretari ale rezultatelor problemei.

o Parte inseparabila a procesului de predare- invatare in liceu

deorece permite formarea, fixarea si imbogatirea notiunilor,

dezvoltarea gandirii si a deprinderilor de aplicare practica a

cunostintelor.




Competente generale

1. Aplicarea notiunilor teoretice in rezolvarea de probleme inspirate din

realitate.

2. Rezolvarea de probleme , prin aplicarea metodelor, tehnicilor si procedeelor

specifice fizicii.

3. Exlicarea fenomenelor fizice intalnite in viata de zi cu zi.



5.Gasirea unor analogii intre fenomenele fizice.

6.Formularea unor opinii fata de evolutia unor fenomene fizice.

Modalitati de evaluare 1. Probe orale clasice tip “dezbatere”, sau “problematizare”.







adevãrului fizic.






60

Curs opţional pentru liceu

Aria curriculară: matematică şi ştiinţe

EVOLUŢIA SISTEMELOR FIZICE

An şcolar 2009-2010

Profesori: Corina Dobrescu

Florina Stan

Daniel Ovidiu Crocnan


61

I.NOTĂ DE PREZENTARE

Elaborarea si aplicarea noului curriculum au în vedere, printre altele,

posibilitatea

construirii unor parcursuri individuale de învatare printr-o ofertã curricularã

flexibilã, adaptatã specificului scolii si intereselor elevilor.

Evolutia sistemelor fizice este o temã complexa ce raspunde dorintei de

explorare si descoperire a mediului inconjurator de catre elevii de liceu.

Aceasta tema se reflecta semnificativ în curriculumul national, în cel formal

sau nonformal.

Optionalul porneste de la competentele generale ale disciplinei, definite în

programa de trunchi comun si deduce noi competente specifice care vor fi

realizate prin operarea cu noi continuturi vizând teme, capitole care nu sunt

cuprinse în programa de trunchi comun.

Programa cuprinde noi competente specifice, în corelatie cu cele deja

existente în programa de trunchi comun, precum si continuturi cu ajutorul

cãrora se pot construi aceste competente.

Prin parcurgerea acestui curs , elevul de liceu va putea sa-si dezvolte

capacitatile de explorare, investigare, analiza si rezolvare de probleme,

pornind de la situatiile reale, existente in cotidian.

II. ARGUMENTE ÎN FAVOAREA ACESTUI CURS

Intelegerea fenomenelor fizice care duc la evolutia tuturor sistemelor

fizice este un lucru esential in dezvoltarea sociala , comportamentala si

cognitiva a adolescentului ,elev de liceu. Evolutia oricarui sistem fizic este

determinata de anumite legi , a caror forma depinde atat de natura sistemului

considerat cat si de interactiunile acestuia cu mediul inconjurator. Astfel,

fiecare componenta a unui sistem fizic isi are rolul sau bine stabilit in cadrul

sistemului. Evolutia unui sistem fizic este influentata atat de comportarea

elementelor componente cat si de influenta sistemelor fizice exterioare.

Acest curs optional ofera elevilor :

o motivatie puternica in a analiza toate fenomenele inconjuratoare;

modalitati de explorare si explicare a fenomenelor ce duc la evolutia

sistemelor fizice in diverse situatii;

un ghid de comportare sociala , avand in vedere interactiunea tuturor

sistemelor fizice.


62

Grupul tinta: cursul se adreseaza elevilor din ciclul superior al liceului(clasa

a XI-a si clasa a XII-a).

Numar de ore: 1 ora pe saptamana

Locul de desfasurare : laboratorul de fizica sau laboratorul AEL

Modalitati de evaluare :

teste de evaluare

eseuri

proiecte

portofolii

III. COMPETENŢE GENERALE

1. Utilizarea informatiei provenite din mediul inconjurator.



3. Rezolvarea de probleme, prin aplicarea metodelor, tehnicilor si procedeelor

specifice fizicii.

4. Integrarea cunostintelor provenite de la alte discipline(biologie, chimie,

geografie).



IV. VALORI ŞI ATITUDINI

1. Informatiile incluse în aceastã programã costituie mijloace pentru formarea

intelectuala, comportamentala si sociala a elevului de liceu .

2. Valoarea cunostintelor si continuturilor din acesta programa cat si

perceperea corectã a acestora, poate da nastere unor atitudini corecte in

legatura cu fenomenele fizice si cu influentele acestora asupra vietii cotidiene.

3. Afirmarea nestingheritã a personalitãtii elevului.

4. Constientizarea raportului de identitate si diferentã în relationarea

individului cu mediul inconjurator.

5. Întelegerea rolului fizicii în viata cotidiana, ca factor de predictie a

schimbãrilor.


63

6. Stimularea interesului pentu cercetarea legilor ce stau la baza evolutiei

tuturor fenomenelor fizice.

V. LISTA DE CONŢINUTURI

Cap. 1 Sisteme fizice.

Cap. 2 Evolutia sistemelor mecanice.

Cap. 3 Evolutia sistemelor termodinamice.

Cap. 4 Comportarea retelelor electrice in curent continuu si in curent

alternativ.

Cap. 5 Retele electrice in regim tranzitoriu.

Cap. 6 Analogii intre evolutia sistemelor mecanice si a sistemelor

electromagnetice.

VI. COMPETENŢE SPECIFICE ŞI DOMENII DE CONŢINUT

Cap.1 Sisteme fizice

Competente specifice

C.1. Identificarea sistemelor fizice existente in natura.

C.2. Încadrarea unui sistem fizic intr-o anumita categorie.

C.3. Identificarea proprietatilor sistemelor fizice .

C.4. Caracterizarea sistemelor fizice cu ajutorul marimilor fizice specifice.

1.1. Sistem fizic – definitie, proprietati.

1.2. Tipuri de sisteme fizice

1.3. Marimi fizice specifice fiecarui tip de sistem fizic.

1.4. Interdependenta sistemelor fizice din natura.

Cap.2 Evolutia sistemelor mecanice

C.1 Exprimarea unei opinii în legatura cu evolutia unui sistem mecanic in

functie de tipul sistemului si de conexiunile cu sistemele inconjuratoare .

C.2 Recunoasterea continuitãtii, schimbãrii si a cauzalitãtii în evolutia

Sistemelor mecanice.

C.3 Examinarea efectelor ce apar in urma unor actiuni diferite asupra

sistemelor mecanice.

C.4 Analizarea factorilor care influenteaza evolutia unui sistem fizic.

C.5 Construirea de afirmatii pe baza observatiilor experimentale si formularea

de


64

concluzii in legatura cu evolutia unui sistem mecanic aflat in anumite conditii

de mediu .

2.1. Sistem mecanic – definitie, proprietati , clasificare.

2.2. Marimi fizice caracteristice unui sistem mecanic.

2.3. Influenta unor fenomene fizice in evolutia sistemelor mecanice.

2.4. Conexiunea sistemelor mecanice si evolutia acestora.

Cap.3 Evolutia sistemelor termodinamice

C.1 Exprimarea unei opinii în legatura cu evolutia unui sistem termodinamic

in functie de tipul sistemului si de conexiunile cu sistemele inconjuratoare .

C.2 Recunoasterea continuitãtii, schimbãrii si a cauzalitãtii în evolutia

sistemelor termodinamice.

C.3 Examinarea efectelor ce apar in urma unor actiuni diferite asupra

sistemelor termodinamice.

C.4 Analizarea factorilor care influenteaza evolutia unui sistem termodinamic.


de concluzii in legatura cu evolutia unui sistem termodinamic aflat in anumite

conditii de mediu .

3.1. Sistem termodinamic – definitie, proprietati , clasificare.

3.2. Marimi fizice caracteristice unui sistem termodinamic.

3.3. Influenta unor fenomene fizice in evolutia sistemelor

termodinamice.

3.4. Conexiunea sistemelor termodinamice si evolutia acestora.

Cap. 4 . Comportarea retelelor electrice in curent continuu si curent

alternativ

C.1 Exprimarea unei opinii în legatura cu evolutia unei retele electrice in

functie de natura curentului electric aplicat .

C.2 Recunoasterea continuitãtii, schimbãrii si a cauzalitãtii în comportarea

retelelor electrice.

C.3 Examinarea efectelor ce apar in urma aplicarii unor tensiuni diferite atat ca

valori cat si ca natura.

C.4 Analizarea factorilor care influenteaza comportarea retelelor electrice.


de concluzii in legatura cu o posibila comportare a unei retele electrice.

4.1. Retele electrice– definitie, proprietati , clasificare.


65

4.2. Parametrii de functionare ai retelelor electrice.

4.3. Influenta conditiilor de mediu in construirea retelelor electrice.

4.4. Conditii de functionare in regim de siguranta a retelelor electrice.

Cap.5 Retele electrice in regim tranzitoriu

C.1 Identificarea fenomenelor ce apar intr-o retea electrica in functie de tipul

retelei si de modul de interactiune cu mediul exterior.

C.2 Recunoasterea continuitãtii, schimbãrii si a cauzalitãtii în evolutia retelelor

electrice.

C.3 Examinarea efectelor ce apar in urma stabilirii regimului stationar intr-o

retea electrica.

C.4 Analizarea factorilor care influenteaza regimul tranzitoriu intr-un circuit

electric.

5.1. Circuite electrice simple in regim tranzitoriu.

5.2. Modificarea parametrilor ce caracterizeaza un circuit electric in

decursul regimului tranzitoriu.

5.3. Influenta unor fenomene fizice in decursul regimului tranzitoriu.

5.4. Efectele regimului tranzitoriu in retelele electrice casnice.

Cap.6 Analogii intre evolutia sistemele mecanice si a sistemele

electromagnetice

C.1 Identificarea asemanarilor intre unele sisteme mecanice si anumite sisteme

electromagnetice.

C.2 Descoperirea unor similitudini intre marimile ce caracterizeaza un sistem

mecanic si unul electomagnetic.

C.3 Construirea unei analogii intre evolutia unui sistem mecanic si a unui

sistem electromagnetic.

C.4 Analizarea conexiunilor ce pot lua nastere intre un sistem mecanic si un

sistem electromagnetic.

C.5 Evidentierea importantei construirii unei analogii.

6.1. Construirea unei analogii.

6.2. Analogia dintre un oscilator liniar armonic si un circuit oscilant

simplu.

6.3. Analogia dintre diferiti oscilatori mecanici si anumite circuite

oscilante.

6.4. Analogia dintre undele mecanice si anumite unde

electomagnetice.


66

VII. SUGESTII METODOLOGICE

1. Probe orale clasice tip “dezbatere”, sau “problematizare”.







adevãrului fizic.




VIII. BIBLIOGRAFIE

[1.] V. Fãlie,T. Angelescu. C. Dobrescu, A. Mihul; Manual de fizicã, clasa a

IX-a,

Ed. Didactica si Pedagogicã; 2002.

[2.] Anatolie Hristev; Probleme de fizicã pentru licee, bacalaureat ºi admitere

în facultãþi

(Mecanicã; Termodinamicã, Electricitate); Ed. Prometeu; 1991.

[3.] Ioan Druicã Zeletin, Armand Popescu; Probleme de fizicã (Mecanicã;

Electricitate);

Ed. Foton; I. D. Z. 1995.

[4.] Octavian Radu; Probleme de fizicã pentru liceu. Mecanicã; Ed. Corint;

1997.

[5.] * * * Probleme de fizicã din revista KVANT (vol I, III, IV) Ed. Didacticã ºi

Pedagogicã; 1993.

[6.] Traian I. Creþu; Teorie ºi probleme; Editura Tehnicã 1993.

[7.] Constantin Corega, Mihai Todicã, Viorel Sãndulache, Simion Aºtilean;

Probleme de fizicã; Ed. Facla 1990.

[8.] Gh. Vlãducã, N. Gherbanovschi, M. Melnic, C. Ciobotariu, I. Munteanu,

A. Rusu, I. Vîþa;

Probleme de fizicã pentru clasele XI – XII; Ed. Didacticã ºi Pedagogicã; 1983.

[9.] Constantin Corega, Seryl Talpalaru; Teste de fizicã, Termodinamicã ºi

electricitate;

Editura Polirom; 1999.

[10.] Constantin Mantea; Culegere Mantea I; Editura Mira; 1993.


67

[11.] Octavian Rusu; A. Galburã; C. Georgescu; Fizicã molecularã, atomicã ºi

nuclearã;

Sistem grilã; Ed. Niculescu; 1996.

[12.] Catedra de fizicã de la Universitatea Politehnicã Bucureºti; Teste de fizicã

pentru

candidaþii la concursul de admitere; Ed. Bren; 1999.

[13.] A. Hristev; Mecanicã ºi acusticã; Ed. Didacticã ºi Pedagogicã; 1982.

[14.] R. Charlot; C. Walter; Fondements de la Physique; Librarie Classique

Eugène Belin;

Paris; 1981.

[15.] Didona Niculescu; Complemente de fizicã; Ed. Eficient; 1997.

[16.] Didona Niculescu; Fizicã, teste grilã pentru admiterea la medicinã; Ed.

Eficient; 1997.

[17] Ejvind Flensted-Jensen; Poul Hanghøj; Poul Thomsen; El i hverdagen;

Gyldendalske

Bghandel; Copenhagen; 1990.

[18.] Al. Nicula, Gh. Cristea, S. Simon; Electricitate ºi magnetism; Ed.

Didacticã ºi

Pedagogicã; 1982.

[19] I. Moisil; G. Moisil; C. Pãunescu; Îndrumãtorul profesorului pentru

predarea fizicii

în gimnaziu; Ed. Didacticã ºi Pedagogicã; Bucureºti; 1978.

[20.] Gabriela Cone, Gh. Stanciu, St. Tudorache; Probleme de fizicã pentru

liceu

(Vol. I ºi II); Ed. Academiei; 1986.

[21.] Marius Preda, Paul Cristea; Probleme de electricitate; Ed. Tehnicã,

Bucureºti ; 1978.

[22.] Gh. Cristea; I. Ardelean; Elemente fundamentale de fizicã ; Ed. Dacia;

1985.

[23.] I. Bunget; L. Burlacu; Compediu de fizicã pentru admiterea în

învãþãmântul superior;

[24.] C. Dobrescu, F. Stan; Manual de fizicã, clasa a XI-a, Ed. Nedion; 2006.

[25.] V. Ovanes, C. Dobrescu, F. Stan; Manual de fizicã, clasa a X-a, Ed.

Niculescu; 2000.

[26.] Daniel Ovidiu Crocnan, Mircea Corneliu Fronescu; Manual de fizicã,

clasa a IX-a, Ed. Sigma; 1999.


68

ARIA CURRICULARĂ - TEHNOLOGII

TITLUL CURSULUI – INFORMATICA

an Ģcolar 2009-2010

GIMNAZIU


69

Nota de prezentare

Disciplina “Informatica” pentru gimnaziu asigura dobandirea unor

cunostiinte de utilizare a calculatorului si construirea de programe simple in

limbajul PASCAL.

Dezvoltarea deprinderilor moderne de utilizare a tehnologiei informatiei

pentru elevii de gimnaziu a dat si da rezultate foarte bune, pregatindu-i pe

acestia sa beneficieze de lumea calculatoarelor.

Studiul disciplinei “Informatica” se va desfasura cu intreg colectivul de

elevi ai clasei in laboratorul de informatica. Prin lucrul individual pe

calculator, se dezvolta deprinderea de a lucra individual, iar pe de alta parte, va

avea loc si o educare a elevilor in spiritul unor activitati desfasurate in grup.

Prin parcurgerea acestui curs, elevul de gimnaziu va putea sa-si dezvolte

capacitatile de explorare / investigare si rezolvare de probleme cu ajutorul

calculatorului. In acelasi timp, va creste interesul si motivatia elevului

pentru studiul lumii inconjuratoare, ca sursa inepuizabila de informatie si

se va dezvolta atitudinea acestuia de empatie culturala si intelectuala.

Nominalizarea clasei / grupei

Cursul se adreseaza tuturor elevilor din clasele gimnaziale.


Cursul ofera elevilor posibilitatea initierii in programarea

PASCAL/C++ , care le formeaza o gandire algoritmica, riguroasa si le

fundamenteaza pregatirea pentru toate obiectele cuprinse in curriculum

scolar, prin abordarea unor probleme de natura interdisciplinara.

Modalitati de evaluare

teste de evaluare

proiecte

portofolii

Locul de desfasurare

laborator

Numar de ore

2-4 ore saptamanal


70

OBIECTIVE CADRU

1. Cunoasterea si intelegerea conceptelor, a terminologiei si a

notiunilor specifice informaticii;

2. Dezvoltarea capacitatilor de explorare, investigare si utilizare a

sistemului de operare WINDOWS ;

3. Formarea si dezvoltarea spiritului inventiv si creator, formarea

deprinderilor de a lucra individual si in echipa;

4. Formarea capacitatilor si abilitatilor de tastare corecta si rapida;

5. Dezvoltarea capacităţilor de explorare/investigare a realităţii .

6. Formarea si dezvoltarea abilitatilor de elaborare a unor algoritmi

simpli;

7. Formarea si dezvoltarea abilitatilor de testare corecta si rapida a

programelor PASCAL/C++;

8. Dezvoltarea interesului si a motivatiei pentru studiul informaticii;

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE

ÎNVĂŢARE

Clasa a V-a si a VI-a

1. Cunoasterea si intelegerea conceptelor, a terminologiei si a

notiunilor specifice informaticii;

Obiective de referinta Exemple de activitati de invatare

1.1.sa identifice componentele

hard si soft ale unui calculator 1. exercitiu “jocuri dicactic” de

constructie a unui calculator

1.2.sa cunoasca implicatiile

utilizarii calculatorului din punct

de vedere al sanatatii

intrebari cu raspuns la alegere de

sanatate si siguranta in utilizarea

calculatorului recunoasterea prin intermediul

unor diapozitive, filme, CD-uri a

afectiunilor provocate de un

mediu de lucru inadecvat indentificarea calitatilor

ergonomice a spatiului de lucru

2. Utilizarea sistemului de operare WINDOWS



71

2.1.sa puna in functiune sis a

inchida un calculator pornirea/oprirea unui calculator vizualizarea informatiilor

referitoare la configuratia hard-

soft a calculatorului

2.2.sa execute principalele

comenzi WINDOWS exercitii de creare, stergere,

mutare de directoare /

subdirectoare exercitii de copiere, stergere,

mutare de fisiere 3.Formarea si dezvoltarea spiritului inventiv si creator, formarea

deprinderilor de a lucra individual si in echipa


3.1.sa identifice si sa efectueze

descompunerea rezolvarii unor

cerinte legate de utilizarea

sistemului de operare WINDOWS

in parti

executarea cerintelor specificate

in fisa de lucru exercitarea sarcinilor de lucru

din fisa de laborator

3.2.sa realizeze portofolii si sa

utilizeze elemente de organizare a

datelor, de creativitate si

inventivitate in rezolvarea

problemelor date

exercitii de obsevare si punere in

evidenta a unor situatii practice

in care tehnologia informatiei

este absolut necesara realizarea de articole,

fotomontaje, alte materiale gen

pliante, reviste exercitii gen “concurs – care

este cel mai bun”

4.Formarea capacitatilor si abilitatilor de tastare corecta si rapida Obiective de referinta Exemple de activitati de invatare 4.1.sa utilizeze tastatura ca

dispozitiv de introducere a

datelor

recunoasterea tastelor si observarea

rolului fiecarei taste exersarea modului de functionare a

tastaturii prin executarea unor fise

de laborator 4.2.sa opereze ergonomic si

efficient cu tastatura exercitii de pozitionare a corpului

in timpul lucrului exercitii de utilizare corecta a

mainilor in timpul lucrului


72

5.Dezvoltarea capacităţilor de explorare/investigare a realităţii Obiective de referinta Exemple de activitati de invatare 5.1.sa identifice aplicatiile

informaticii in viata sociala observarea si identificarea rolului

informaticii in societate elaborarea de referate, eseuri,

privind rezultatele de exceptie

obtinute de programatorii romani la

concursurile nationale si

internationale 5.2.sa cunoasca o gama cat mai

larga de situatii in care este

necesara prelucrarea automata a

datelor

jocuri didactice de rol in scopul

prezentarii unor situatii sociale

concrete

6.Formarea si dezvoltarea abilitatilor de elaborare a unor algoritmi

simpli

Obiective de referinta Exemple de activitati de invatare 6.1.sa scrie, sa citeasca, sa

recunoasca si sa identifice

numere in diverse baze de

numeratie

exercitii de citire si scriere a

numerelor in bazele de numeratie

2, 10 si 16 exercitii de comparare a numerelor

din aceeasi baza de numeratie exercitii de trecere a numerelor

dintr-o baza de numeratie in alta

(pentru baza 2, 10 si 16) 6.2.sa efectueze calcule cu

numere in diverse baze de

numeratie

exercitii de calcul cu numere in

baza de numeratie 2 si 16 (adunare,

scadere, inmultire) 6.3 sa identifice si sa analizeze

probleme cu numere 6.4 sa stabileasca pasii de

rezolvare a acestora.

6.5 sa reprezinte algoritmii in

pseudocod si sa elaboreze

algoritmi simpli de utilizare a

structurilor de control.

exercitii de observare si analizare a

unor probleme cu numere din

matematica si fizica exercitii de elaborare a algoritmilor

prin folosirea structurilor de

control, utilizand limbajul

pseudocod sau schema logica. Exercitii de rezolvare a

problemelor cu numere prin

executarea fiselor de laborator


73

7.Formarea si dezvoltarea abilitatilor de testare corecta si rapida a

programelor PASCAL/C++;

Obiective de referinta Exemple de activitati de invatare 7.1.sa transcrie algoritmi din

limbajul pseudocod in limbajul

de programare PASCAL/C++

exercitii de elaborare a algoritmilor

simpli si transcrierea lor in limbaj

pentru exersarea instructiunilor de

citire si scriere exercitii de scriere a programelor

care utilizeaza structuri de control

si realizarea fiselor de lucru cu

diverse aplcatii 7.2.sa elaboreze si sa testeze

programe de prelucrare a datelor

structurate

o exercitii si aplicatii care

folosesc tipuri structurate

de date

Continuturi

1. Identificarea componentelor hard si soft ale unui calculator:

1. Jocuri dicactice de constructie a unui calculator

2. Fotomontaje cu tematica informatica folosind imagini de la

expozitii si saloane de prezentare hard-soft si din revistele de

specialitate

3. Partile componente ale unui calculator

4. Conceptul de software. Sistemul de operare.

2. Descrierea implicatiilor utilizarii calculatorului din punct de vedere al

sanatatii

1. Ergonomia spatiului de lucru

2. Masuri de sanatate si siguranta in utilizarea calculatorului

3. Afectiuni provocate de un mediu de lucru inadecvat

3. Operare pe calculator

1. Pornirea/oprirea unui calculator

2. Vizualizarea informatiilor referitoare la configuratia hard-soft a

calculatorului

4 Descrierea interfetei sistemului de operare

Ferestre: descriere, aplicatii cu ferestre

5 Principalele comenzi WINDOWS

1. Creare, stergere, mutare de directoare / subdirectoare

2. Copiere, stergere, mutare de fisiere

6. Cunoasterea tastaturii ca dispozitiv de introducere a datelor

1. Descrierea tastaturii


74

2. Functiile tastelor

7. Identificarea aplicatiilor informaticii in viata sociala

1. Rolul informaticii in societate

2. Rezultate de exceptie obtinute de programatorii romani la

concursurile nationale si internationale

8. Baze de numeratie

1. Bazele de numeratie 2, 10 si 16

2. Trecerea numerelor dintr-o baza de numeratie in alta (pentru baza

2, 10 si 16)

3. Calcule cu numere in baza de numeratie 2 si 16 (adunare, scadere,

inmultire)

9. Algoritmi

1. Elaborarea algoritmilor prin folosirea structurilor de control,

utilizand limbajul pseudocod sau schema logica.

2. Probleme cu numere

o problema cifrelor unui numar;

o probleme de divizibilitate

o calculul unor expresii simple;

o alte probleme care utilizeaza proprietatile numerelor naturale.

10. Limbajul de programare PASCAL/C++

1. Instructiunile de citire si scriere

2. Structuri de control

structuri lineare;

structuri alternative;

structuri repetitive.

3. Tipuri structurate de date. Tipul tablou.

tablouri unidimensionale;

tablouri bidimensionale.


75

Clasa a VII-a si a VIII-a

1. Dezvoltarea capacitatilor de explorare, investigare si utilizare a

sistemului de operare WINDOWS si a procesorului de texte Obiective de referinta Exemple de activitati de invatare 1.1.sa identifice operatiile de baza

necesare prelucrarii unui text exercitii de lansare a unei

aplicatii de procesare de text executarea unor fise de lucru

pentru deschiderea/inchiderea

unui document exercitii de creare a unui

document exersarea unor comenzi de

inchidere a aplicatiei de

procesare de text 1.2.sa recunoasca si sa aplice

instructiunile de utilizare a

operatiilor de baza.

exercitii si aplicatii privind

copierea, stergerea, mutarea la

nivel de caracter, cuvant,

paragraf, intregul document 1.3.sa identifice operatiile de

formatare a textului rezolvarea de fise de laborator

privind utilizarea optiunii

FORMAT si alte operatii

aplicate textului 1.4.sa identifice sis a aplice in

situatii concrete instrumente

avansate ale ditorului de texte

exercitii de utilizare

instrumentelor de pe bara de

desenare exercitii de inserare si

formatare tabelelor si graficelor

intr-un document 1.5.sa utilizeze principalele

comenzi WINDOWS exercitii de operare cu

directoare si fisiere 1.6.sa aplice modalitatile de

tiparire a unui fisier fise de lucru si proiecte de

realizare a documentelor

imprimante executari de comenzi pentru

instalarea in sistem a unei

imprimante


76

2.Formarea si dezvoltarea abilitatilor de elaborare a unor algoritmi

simpli;

Obiective de referinta Exemple de activitati de invatare 2.1.sa analizeze enuntul unei

probleme,sa identifice datele de

intrare si datele de iesire si sa

stabileasca pasii de rezolvare a

problemelor

exercitii de elaborare algoritmi

2.2.sa elaboreze algoritmi in

pseudocod care utilizeaza secvente

de valori

exercitii de prelucrare a datelor

stucturate

3.Formarea si dezvoltarea abilitatilor de testare corecta si rapida a

programelor PASCAL/C++; Obiective de referinta Exemple de activitati de invatare 3.1.sa utilizeze corect mediu de

programare pentru limbajul

PASCAL/C++

exercitii care sa opereze cu

mediul limbajului de

programare PASCAL/C++ si

fise de laborator care aplica

comenzile corespunzapoare 3.2.sa identifice si sa utilizeze

instructiunile asupra sirurilor de

caractere

exercitii de identificare a

instructiuni asupra sirurilor de

caractere aplicatii care folosesc

instructiuni asupra sirurilor de

caractere 3.3.sa identifice sis a aplice

instructiuni de folosire a tipului

multime si inregistrare

exercitii si probleme care

folposesc instructiuni asupra

tipului multime si respectiv

inregistrare 3.4.sa elaboreze programe care

utilizeaza fisiere text pentru

introducerea datelor si extragerea

rezultatelor

realizarea de programe cu fisiere

text testarea acestor programe cu

date de test realizarea de proiecte care aplica

programe cu fisiere


77

Continuturi

1. Procesorul de texte . Identificarea operatiilor de baza necesare

prelucrarii unui text

1. Lansarea unei aplicatii de procesare de text

2. Deschiderea/inchiderea unui document

3. Crearea unui document

4. Inchiderea aplicatiei de procesare de text

2. Operatiile de baza ale procesorului de texte.

1. Copierea, stergerea, mutarea la nivel de caracter, cuvant, paragraf,

intregul document

2. Cautare/inlocuire

3. Operatii de formatare a textului

1. Utilizarea optiunii FORMAT – descriere / optiuni de utilizare

2. Alte operatii aplicate textului: aliniere, marcare paragraf, utilizare

culori

3. Paginare, antet si subsol

4. Iinstrumente de utilizare avansata a editorului de texte

1. Utilizarea instrumentelor de pe bara de desenare

2. Inserarea si formatarea tabelelor intr-un document, operatii cu

tabele

3. Inserarea graficelor si tabelelor

5. Principalelor comenzi WINDOWS

1. Operatii cu directoare si fisiere: creare, copiere, mutare, stergere,

cautare, redenumire, realizarea unei copii de siguranta pe discheta,

CD, sau alt suport extern

6. Algoritmi

1.Algoritmi pentru probleme de divizibilitate

o gasirea divizorilor unui numar;

o cmmdc / cmmmc;

o alte probleme de divizibilitate.

2. Algoritmi care prelucreaza date stucturate de tip tablou

7. Implementarea algoritmilor in limbajul de programare PASCAL/C++

1) Mediul limbajului de programare PASCAL/C++

o prezentare generala

o editare programe sursa

o compilare, rulare, depanare

2) Prelucrarea sirurilor de caractere

o Instructiuni asupra sirurilor de caractere

o Concatenarea, compararea, lungimea sirurilor de

caractere


78

8. Folosirea tipului multime si inregistrare

o Instructiuni asupra tipului multime si respectiv

inregistrare

9. Utilizarea fisierelor text pentru introducerea datelor si extragerea

rezultatelor

o Fisierul text. Definire, operatii specifice.

Nota de prezentare

Disciplina “Informatica” pentru gimnaziu asigura dobandirea unor

cunostiinte de utilizare a calculatorului si construirea de programe simple in

limbajul PASCAL.

Dezvoltarea deprinderilor moderne de utilizare a tehnologiei informatiei

pentru elevii de gimnaziu a dat si da rezultate foarte bune, pregatindu-i pe

acestia sa beneficieze de lumea calculatoarelor.

Studiul disciplinei “Informatica” se va desfasura cu intreg colectivul de

elevi ai clasei in laboratorul de informatica. Prin lucrul individual pe

calculator, se dezvolta deprinderea de a lucra individual, iar pe de alta parte, va

avea loc si o educare a elevilor in spiritul unor activitati desfasurate in grup.

Prin parcurgerea acestui curs, elevul de gimnaziu va putea sa-si dezvolte

capacitatile de explorare / investigare si rezolvare de probleme cu ajutorul

calculatorului. In acelasi timp, va creste interesul si motivatia elevului

pentru studiul lumii inconjuratoare, ca sursa inepuizabila de informatie si

se va dezvolta atitudinea acestuia de empatie culturala si intelectuala.

Valori si atitudini

1. Cunoasterea si utilizarea conceptelor specifice tehnologiei informatiei.

2. Formarea capacitatii de a utiliza instrumente informatice.

3. Dezvoltarea creativitatii si imaginatiei in solutionarea unor probleme.

4. Canalizarea eforturilor de progres in sensul dezvoltarii capacitatilor de

programare solicitate de catre societate.

5. Utilizarea mediului limbajului de programare PASCAL pentru a

realiza aplicatii utile in domenii diverse, impletind cunostiintele de

informatica cu altele din alte discipline.

6. Dezvoltarea capacitatii de evaluare/autoevaluare prin munca in echipa

si analiza lucrarilor realizate.

7. Stimularea initiativei, atat in aplicatiile realizate de catre autor, cat si

pentru lucrul in echipa.


79

8. Diversificarea preocuparilor in domeniul serviciilor din domeniul

softului.


Studiul “Informaticii” are caracter predominant practic, dar nu trebuie uitat ca

este necesar si studiul teoretic. De aceea orele se vor desfasura in laborator,

fiecare elev la un calculator.

Pentru buna desfasurare a orelor si pentru a realiza competentele propuse, se

sugereaza urmatoarele:

introducerea gradata in mediul de programare;

pentru fiecare noua notiune se vor da exemple semnificative;

este necesara exersarea elementelor noi prin aplicatii simple, urmand

sa se treaca gradat la altele cu grad sporit de dificultate;

notiunile noi predate trebuie sa fie sistematizate si prezentate elevilor

prin exemple practice;

obiectele de control sa fie alese de specificul tipului de aplicatii ales;

pentru aplicatiile de intindere se recomanda lucrul in echipe, unde

fiecare component sa aiba sarcini precise si pe masura competentei

sale;

este utila prezentarea de proiecte si alte aplicatii incepand cu nivelul

grupei de elevi si pana la sesiunile de comunicari; astfel experienta

unor elevi va fi transmisa si altora, iar elevii pot vedea ce s-a mai

ralizat in domeniu, invatand sa se evalueze pe ei insisi si pe cei din jur.

Profesorii vor fi cei care dirijaza acest schimb de experienta;

stimularea elevilor cu posibilitati mai mari pentru a se autodepasi prin

documentare personala si prin lucrari de calitate superioara;

este bine ca de la inceput sa se obisnuiasca elevii sa lucreze ingrijit, sa

indeplineasca conditiile impuse de catre beneficiari, sa realizeze o

documentatie corecta si utila, sa testeze programele inainte de a fi

prezentate.

Bibliografie

De la PASCAL la DELPHI – Editura L&S – Tudor Sorin

Informatica pentru clasa a V-a – Editura Arves – Doru

Popescu Anastasiu


80

Informatica pentru clasa a VI-a – Editura Arves – Doru

Popescu Anastasiu

Informatica pentru clasa a VII-a – Editura Arves – Doru

Popescu Anastasiu

Informatica pentru clasa a VIII-a – Editura Arves – Doru

Popescu Anastasiu

Probleme de Programare pentru clasa a V-a – Editura Nedion

– Dan Grigoriu

Informatica – Editura L&S Soft – Doru Popescu Atan


81

ARIA CURRICULARĂ - TEHNOLOGII

TITLUL CURSULUI – Think.com

an Ģcolar 2009-2010

GIMNAZIU


82

Nominalizarea clasei / grupei

Cursul se adreseaza elevilor din clasele a 5-a gimnaziale.


Cursul ofera elevilor posibilitatea initierii in construirea de pagini web

si realizarea unor proiecte crosscurriculare , care le formeaza gustul pentru

frumos, ii pune in relatia de comunicare cu elevi din tara si strainatate si le

fundamenteaza pregatirea pentru toate obiectele cuprinse in curriculum

scolar, prin abordarea unor probleme de natura interdisciplinara.

Modalitati de evaluare

teste de evaluare

proiecte

portofolii

Locul de desfasurare

laborator

Numar de ore

1 -2 ore saptamana

OBIECTIVE CADRU

1. Cunoaşterea şi înţelegerea terminologiei, a conceptelor şi a

metodelor specifice tehnologiei informatiei cu care opereaza

site-ul THINK.COM.

2. Dezvoltarea capacităţilor de explorare,

investigare si utilizare a instrumentelor de care dispune site-ul

THINK.COM şi de construire a unor site-uri proprii prin

folosirea instrumentelor şi procedurilor specifice mediului de

programare a acestui site.

3. Formarea si dezvoltarea spiritului inventiv si creator,

formarea deprinderilor de a lucra individual si in echipe.

4. Dezvoltarea capacităţii de comunicare folosind

limbajul specific tehnologiei informatiei.


83

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE

ÎNVĂŢARE

2. CunoaĢterea Ģi înţelegerea terminologiei, a conceptelor Ģi a

metodelor specifice tehnologiei informatiei cu care opereaza site-

ul THINK.COM.domeniului .

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

1.1.sa cunoasca principalele

servicii oferite de reteaua

INTERNET

exercitii de tip “jocuri

didactice” de cautare a unor

site-uri cu scop educativ.

1.2.sa aplice instrumentele oferite

de mediul INTERNET pentru

navigare

intrebari cu raspuns la alegere

legate de instrumentele de

cautare; recunoasterea prin intermediul

unor diapozitive, filme, CD-uri a

mediului de lucru oferit de

INTERNET;

1.3. sa cunoasca si sa aplice

serviciile oferite de posta

electronica

exercitii de transmitere mail-uri

intre elevi, intre elevi si

profesor; prezentari de CD-uri si

prezentari PPT care ilustreaza

modul de utilizare a postei

electronice; rezolvare de sarcini si

verificarea modului de

indeplinire a acestora prin

intermediul postei electronice;


84

2. Dezvoltarea capacităţilor de explorare, investigare si utilizare

a instrumentelor de care dispune site-ul THINK.COM Ģi de construire

a unor site-uri proprii prin folosirea instrumentelor Ģi procedurilor

specifice mediului de programare a acestui site.

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

2.1.sa cunoasca si sa utilizeze

comenzile de accesare a site-ului

THINK.COM

intrarea pe site-ul THINK.COM

; vizualizarea informatiilor

referitoare la site-ul personal al

elevului ; 2.2.sa utilizeze instrumentele de

construire a paginii personale exercitii de creare, stergere,

mutare de texte; inserare de imagini; utilizarea instrumentelor

interactive oferite de

THINK.COM

3. Formarea si dezvoltarea spiritului inventiv si creator, formarea

deprinderilor de a lucra individual si in echipe.

Obiective de referinta Exemple de activitati de invatare 3.1.sa utilizeze instrumentele

THINK.COM in realizarea unor

proiecte diverse, din arii

curriculare diferite, sau chiar

crosscurriculare

executarea cerintelor specificate

in fisa de lucru exercitarea sarcinilor de lucru

individuale; lucru in echipa si finalizarea

rezultatelor obtinute in proiecte

;


85

3.2.sa realizeze portofolii si sa

utilizeze elemente de organizare a

datelor, de creativitate si

inventivitate in rezolvarea

problemelor propuse

exercitii de observare si punere

in evidenta a unor situatii

practice in care tehnologia

informatiei este absolut necesara

; realizarea de articole,

fotomontaje, alte materiale gen

pliante, reviste ; exercitii gen concurs –“ care

este cel mai bun” prezentarea acestor materiale pe

site-ul THINK.COM ;

4. Dezvoltarea capacităţii de comunicare folosind limbajul specific

tehnologiei informatiei.

Obiective de referinta Exemple de activitati de invatare 4.1.sa cunoasca si sa utilizeze

mijloacele de comunicare utilizate

prin intermediul aplicatiei

THINK.COM

sa intre in relatia de comunicare

cu profesorul, cu colegii, cu alti

membrii ai comunitatii

THINK.COM; exersarea modului de

functionare a instrumentelor de

comunicare, prin executarea

unor fise de laborator ;


86

4.2.sa opereze cu mijloacele de

comunicare in scopul realizarii de

sarcini pe echipe , sau impreuna cu

profesorii implicati in crearea de

diverse proiecte

exercitii de rezolvare a

diverselor sarcini individuale

sau de grup; realizarea paginilor de proiect

prin colaborare cu membrii

echipei; dazbateri pe tema modului in

care au fost realizate sarcinile,

critici constructive, concursuri

pe echipe cu premierea celor

mai buni sau....celor mai slabi.

Continuturi

1.Internetul

1.1 Ce este Internetul;

1.2 Adresa unei pagini Web;

1.3 Ce este un browser ;

2.Accesarea paginilor web

2.1 Evidenta paginilor web vizitate;

2.2 Despre bookmark;

3.Motoare de cautare

3.1 Exemple de motoare de cautare;

3.2 Utilizarea motoarelor de cautare pentru gestionarea paginilor web

4.Posta electronica

4.1 Serviciile oferite de posta electronica;

4.2 Gestionarea mesajelor: citirea , stergerea, crearea, atasarea de

fisiere mesajelor ;

5.Instrumente de construire pagini web

5.1 Pagini personale ;

5.2 Instrumente interactive ;

5.3 Comunitatea profesori – parinti – elevi ;

6.Comunitatea elevi

6.1 Instrumente de cautare si transmitere mesaje intre membrii

comunitatii virtuale elevi – profesori;

6.2 Gestionare adrese email;

7. Instrumente de lucru in cadrul unor proiecte intre membrii comunitatii

7.1 Crearea si participarea la un proiect;

7.2 Participarea la proiecte nationale si internationale in mediul

THINK.COM;

7.3 Concursul international THINKQUEST


87

8. Lansarea de proiecte si participarea elevilor si profesorilor la realizarea lor.

Valori si atitudini

9. Cunoasterea si utilizarea conceptelor specifice tehnologiei informatiei.

10. Formarea capacitatii de a utiliza instrumente informatice.

11. Dezvoltarea creativitatii si imaginatiei in solutionarea unor probleme.


creativitate si inventivitate solicitate de catre societate.

13. Realizarea de aplicatii utile in domenii diverse, impletind cunostiintele

de informatica cu altele din alte discipline.

14. Dezvoltarea capacitatii de evaluare/autoevaluare prin munca in echipa

si analiza lucrarilor realizate.

15. Stimularea initiativei, atat in aplicatiile realizate de catre autor, cat si

pentru lucrul in echipa.

16. Diversificarea preocuparilor in domeniul serviciilor oferite de

tehnologia informatiei.


Studiul “ Think.com “ are caracter predominant practic, dar nu trebuie uitat ca

este necesar si studiul teoretic. De aceea orele se vor desfasura in laborator,

fiecare elev la un calculator.

Pentru buna desfasurare a orelor si pentru a realiza competentele propuse, se

sugereaza urmatoarele:

introducerea gradata in mediul THINK.COM ;

pentru fiecare noua notiune se vor da exemple semnificative;

este necesara exersarea elementelor noi prin aplicatii simple, urmand

sa se treaca gradat la altele cu grad sporit de dificultate;

notiunile noi predate trebuie sa fie sistematizate si prezentate elevilor

prin exemple practice;

obiectele de control sa fie alese in functie de specificul tipului de

aplicatii ales;

pentru aplicatiile de intindere se recomanda lucrul in echipe, unde

fiecare component al echipei sa aiba sarcini precise si pe masura

competentei sale;

este utila prezentarea de proiecte si alte aplicatii incepand cu nivelul

grupei de elevi si pana la sesiunile de comunicari; astfel experienta

unor elevi va fi transmisa si altora, iar elevii pot vedea ce s-a mai


88

realizat in domeniu, invatand sa se evalueze pe ei insisi si pe cei din

jur. Profesorii vor fi cei care coordoneaza acest schimb de experienta;

stimularea elevilor cu posibilitati mai mari pentru a se autodepasi prin

documentare personala si prin lucrari de calitate superioara;

este bine ca de la inceput sa se obisnuiasca elevii sa lucreze ingrijit, sa

indeplineasca conditiile impuse de catre beneficiari, sa realizeze o

documentatie corecta si utila, sa testeze programele inainte de a fi

prezentate, sa-si exercite cu seriozitate si promptitudine

responsabilitatile ce le revin .

Bibliografie

5. Crearea paginilor web – Editura L&S Soft – Autori Tudor

Sorin si VLAD Hutanu;

6. Cursuri ECDL – Editura Casa de Editura Andreco – Vasile

Baltac

7. Cursul Think.com – Oracle Fondation


89

ARIA CURRICULARĂ

TEHNOLOGII

CURRICULUM LA DECIZIA ġCOLII

TITLUL CURSULUI

“LIMBAJE EVOLUATE DE

GESTIONARE A BAZELOR DE DATE -

PL/ SQL”

CLASA A XII - a

2010


90

LIMBAJE EVOLUATE DE GESTIONARE A

BAZELOR DE DATE

ORACLE PL/SQL

Acest curs acoperă limbajul procedural extensie a limbajului SQL.

Printr-o abordare inovativa, bazata pe proiecte, elevii invata constructii

procedurale logice folosind variabile, constante, instructiuni conditionale, si

controale iterative.



Unitatea de invatare :Elemente de limbaj SQL

Elevii exploreaza o parte din limitarile SQL si invata de ce PL/SQL este

necesar. Sunt introduse in PL/SQL cuvinte cheie definitii, si moduri optime de

folosire.

Elevii invata caracteristicile limbajului de programare PL/SQL realizeaza

comparatii intre acesta si alte limbaje de programare de felul C si Java.

Elevii invata structurile bloc pentru PL/SQL . Ei incep sa programeze blocuri

anonime in Oracle Application Express, un mediu dezvoltare a programelor pe

baza de browser web.

Descriere PL/SQL

Diferentiere intre SQL si PL/SQL

Explicarea necesitatii de introducere a limbajului PL/SQL

Avantajele utilizarii PL/SQL

Analiza diferentei dintre PL/SQL si alte limbaje de programare

Crearea blocurilor PL/SQL

Identificarea diferitelor tipuri de blocuri PL/SQL

Identificarea diferitelor medii de programare PL/SQL

Crearea si executarea de blocuri anonime PL/SQL

Mesaje output in PL/SQL

Crearea unei instrucţiuni de baza SQL incluzând ORDER BY.

Folosirea calculelor aritmetice

Construirea unei liste de cereri folosind aliasul unei coloane

Aplicarea operatorului concatenare


91

Folosirea instrucţiunilor condiţionale ce conţin BETWEEN, IN si

LIKE

Recapitularea functiilor SQL de tipul single row

Utilizarea functiilor CONCAT, SUBSTR si LENGTH pentru a

manipula date de tip caracter

Utilizarea functiilor de rotunjire si trunchere de date numerice

Selectarea si aplicarea functiilor pentru cereri ce contin valori nule

Unitatea de invatare 2:Notiuni introductive de Pl/SQL

Aceasta sectiune introduce sintaxa, vocabularul si unitatile lexicale ale

limbajul de programare PL/SQL .

Elevii invata sa defineasca variabile pentru manipularea si adunarea datelor

Elevii invata totodata despre tipuri de date suportate de PL/SQL cum ar fi

integer, floating point, booleene, date, colectii si LOB .

Dupa o scurta recapitulare a functiilor sql, elevii invata cum sa incorporeze

functiile SQL in limbajul PL/SQL si despre necesitatea conversiei explicite a

tipurilor de date.

Folosirea variabilelor in PL/SQL:

Indentificarea sintaxei pentru variabilele PL/SQL.

Declararea si initializarea variabilelor in PL/SQL.

Schimbarea valorilor atribuite variabilelor in PL/SQL.

Recunoasterea unitatilor lexicale in PL/SQL:

Listarea si definirea diferitelor tipuri de unitati lexicale utilizabile in

PL/SQL

Descrierea identificatorilor si determinarea identificatorilor valizi

Descrierea si identificarea cuvintelor rezervate, delimitatorilor,

literalilor si comentariilor in PL/SQL

Recunoasterea tipurilor de date:

Definirea tipurilor de date si explicarea necesitatii introducerii lor

Listarea si descrierea categoriilor de tipuri de date

Exemplificarea de tipuri de date (LOB) scalar, compozit si large

Folosirea datelor tip scalar:


92

Declararea si folosirea datelor tip scalar in PL/SQL

Definirea unor concepte ajutatoare pentru declararea si initializarea in

PL/SQL

Identificarea beneficiilor de ancorare a tipurilor de date cu atributul

%TYPE

Recapitularea sectiunii SQL- Joins:

Construirea si executarea instructiunilor SELECT pentru a accesa mai

mult de un singur tabel folosind optiunea equijoin.


mult de un singur tabel folosind optiunea nonequijoin.


mult de un singur tabel folosind optiunea outer join.

Construirea si executarea instructiunilor SELECT care dau un rezultat

de forma produs cartesian.

Repetarea functiilor de grup si subcererilor SQL:

Constructia si executarea unei cereri SQL care utilizeaza functiile de

tip grup pentru a identifica o suma totala, o valoare medie si o valoare

maxima

Constructia si executarea unei cereri SQL care sa grupeze date bazate

pe criterii specificate

Constructia si executarea unei cereri care sa contina clauza WHERE

folosind o subcerere de tip singur rand

Constructia si executarea unei cereri care sa contina clauza WHERE

folosind o subcerere de tip randuri multiple

Unitatea de invatare 3:Cursoare

Introducere asupra cursoarelor explicite:

Cursoare explicite si cursoare implicite

Folosirea unui cursor explicit in codul PL/SQL

Listaea de doua sau mai multe modele pentru a declara si a controla

cursoarele explicite

Crearea de cod PL/SQL care deschide un cursor si pune o data intr-o

variabila

Utilizarea unui ciclu simplu pentru a prelua mai multe rânduri dintr-

un cursor


93

Scrierea codului PL/SQL care închide un cursor după preluarea datei

intr-o variabila

Folosirea atributelor cursoarele explicite:

Definirea structurii înregistrare folosind atributul %ROWTYPE

Scrirea de cod PL/SQL pentru a procesa rândul unui set activ folosind

tipurile de înregistrare din cursoare

Preluarea informaţiilor despre starea unui cursor explicit folosind

atributele cursoarelor

Ciclul FOR:

Explicarea avantajelor folosirii ciclului FOR

Scrierea de cod PL/SQL pentru a declara un cursor si a-l manipula

intr-un ciclu FOR

Scrierea de cod PL/SQL care conţine un ciclu FOR

Cursoare cu parametri:

Determinarea beneficiile folosirii parametrilor cu cursori

Scrierea de cod PL/SQL pentru a declara si manipula un cursor cu

parametru

Folosirea cursoarelor pentru actualizare:

Scrierea de cod PL/SQL pentru a bloca rândurile folosind a funcţie

potrivita

Urmarirea efectului funcţiei NOWAIT pentru actualizarea unui cursor

Scrierea de cod PL/SQL pentru a folosi rândul curent intr-o declaraţie

UPDATE sau DELETE

Folosirea mai multor cursoare:

Necesitatea folosirii mai multor cursoare pentru a produce rapoarte

Scrierea de cod PL/SQL pentru a declara si manipula mai multe

cursoare in cicluri incluse unul in celalalt.

Scrierea de cod PL/SQL pentru a declara si manipula mai multe

cursoare folosind parametrii.

Unitatea de invatare 4:Tratarea erorilor

Pana in aceasta parte a cursului codul scris de elevi funcţionează corect atâta

timp cat se complileaza corect. Totusi când programele compilate sunt


94

executate, codul poate cauza erori neaĢteptate. Aceste erori sunt denumite

excepţii.

In aceasta unitate de invatare, elevii invata cum sa editeze o funcţie care

gestionează excepţiile astfel incat programul sa se întrerupă când este întâlnita

o excepţie PL/SQL. Aceste funcţii fac programul mai robust specificând

acţiunile finale înaintea terminării blocului de comenzi.

Elevii invata cum sa folosească Serverul Oracle si excepţiile definite de

utitizator. Elevii revăd scopul variabilelor si se folosesc aceste cunostiinte

pentru a recunoaste efectele excepţiilor care se propaga in subprograme.

Gestionarea excepţiilor

Descrierea avantajelor includerii excepţiilor in codul PL/SQL

Descrierea scopului unei secţiuni EXCEPTION intr-un bloc PL/SQL

Crearea de cod PL/SQL pentru a include o secţiune EXCEPTION

Listarea ghidurilor pentru gestionarea excepţiilor

Determinarea excepţiilor in serverul Oracle

Descrierea si furnizarea unui exemplu de eroare definita de serverul

oracle

Descrierea si furnizarea unui exemplu de eroare definita de

programatorul PL/SQL

Distincţia intre erorile gestionate explicit si implicit de serverul racle

Crearea de cod PL/SQL pentru a găsi o eroare predefinita in serverul

Oracle

Crearea de cod PL/SQL pentru a găsi o eroare nepredefinita in

serverul Oracle

Crearea de cod PL/SQL sa identifice o excepţie de un cod de eroare

sau de un mesaj de eroare

Găsirea excepţiilor definite de utilizator

Crearea de cod PL/SQL pentru a denumi o eroare definita de

utilizator

Crearea de cod PL/SQL pentru a crea o exceptie

Crearea de cod PL/SQL pentru a gestiona o excepţie

Crearea de cod PL/SQL pentru a folosi functia

RAISE_APPLICATION_ERROR

RecunoaĢterea scopului variabilelor


95

Descrierea regulile pentru domeniul unei variabile când variabila este

inclusa intr-un bloc

Recunoasterea unei eroari de domeniu a unei variabile când o variabila

este folosita intr-un bloc

Descrierea domeniul unei excepţii

Recunoasterea unei eroari in domeniul unei excepţii când eroarea se

afla intr-un bloc

Descrierea efectului propagării excepţiilor in blocuri

Unitatea de invatare 5:Proceduri

Programele focalizate pe îndeplinirea anumitor sarcini si funcţii pot fi

modularizate in proceduri, blocuri PL/SQL care sunt in general folosite pentru

a face o acţiune. Procedurile, care au întotdeauna un nume, pot fi stocate in

baza de date si accesate când sunt necesare acţiuni repetate.

In aceasta secţiune elevii creează, identifica si corectează erori in proceduri.

Elevii invata sa folosească parametrii simpli pentru a introduce informaţii in

proceduri. Ei invata cum procedurile PL/SQL suporta mai multe moduri

parametrice care permit parametrilor nu numai sa introducă data intr-o

procedura, dar si sa returneze informaţia apelând blocul PL/SQL.

In final, elevii invata cum sa Ģteargă procedurile si sa le vadă intr-un dicţionar.

Crearea procedurilor

Diferenţe intre blocuri anonime si subprograme.

Identificarea beneficiilor subprogramelor

Definirea procedurilor

Descrierea modalitatilor de apel a unei proceduri înregistrate

Listarea etapelor in crearea unei proceduri

Folosirea parametrilor in proceduri

Descrierea modalitatii prin care un parametru contribuie la o

procedura

Definirea unui parametru

Crearea unei proceduri folosind un parametru

Accesarea unei proceduri cu parametri

Parametrii de trecere

Listarea tipurilor de parametrii


96

Crearea unei proceduri care foloseĢte parametrii de trecere

Identificarea de metode pentru a folosi parametrii de trecere

Descrierea opţiunii DEFAULT pentru parametrii

Unitatea de invatare 6:Functii

O funcţie este un bloc PL/SQL care accepta parametrii, poate fi apelat si

returnează o valoare. Funcţiile seamănă foarte mult cu procedurile. Secţiunea

introduce funcţii definite de utilizator, adică funcţii create de utilizator si

salvate in baza de date. Elevii invata cum sa creeze si sa apeleze funcţii. Ei

invata cum sa folosească funcţii in diferite parţi ale unei declaraţii SQL cum ar

fi SELECT, WHERE si HAVING. In plus, ei invata cum sa Ģteargă funcţiile si

cum sa le vadă in dicţionar. In final, elevii invata diferenţele dintre drepturile

autorului si utilizatorului funcţiilor.

Crearea funcţiilor

Definirea o funcţie înregistrata

Crearea unui bloc PL/SQL care conţine o funcţie

Listarea modurile in care poate fi apelata o funcţie

Crearea un bloc PL/SQL care apelează o funcţie cu parametrii

Listarea paĢilor in crearea unei funcţii

Descrierea diferenţelor dintre proceduri si funcţii

Folosirea funcţiilor in declaraţii SQL

Listarea avantajelor funcţiilor definite de utilizator in declaraţii SQL

Listarea locurile unde funcţiile definite de utilizator pot fi apelate

dintr-o declaraţie SQL

Descrierea restricţiile in apelarea funcţiilor din declaraţiile SQL

Revizuirea dicţionarului de date

Descrierea scopurilor unui dicţionar de date

Determinarea diferenţei dintre cele 3 tipuri de vizualizare ale unui

dicţionare de date

Scrierea declaraţiilor SQL SELECT pentru a prelua informaţii din

dicţionarul de date

Explicarea folosirii funcţiei DICTIONARY ca un motor de căutare in

dicţionarul de date

Gestionarea procedurilor si funcţiilor

Descrierea propagarii excepţiile


97

Steargerea unei funcţii si a unei proceduri

Folosirea dicţionarului de date pentru a identifica si gestiona

programele înregistrate

Trecerea in revista a privilegiilor de obiect

Listarea de mai multe privilegii de obiect

Explicarea unei funcţia EXECUTE

Scrierea declaraţiei SQL pentru a da si a revoca privilegiile de obiect

LIMBAJE EVOLUATE DE GESTIONARE A BAZELOR DE DATE

ORACLE PL/SQL

1.Argument

In epoca informatiei, elevii de liceu trebuie sa cunoasca schimbarile frecvente

din domeniul stintei si modul in care acestea influenteaza evolutia

societatii.Multe dintre aceste modificari au de-a face cu modul de organizare si

depozitare a detaliilor din lumea reala.

O baza de date este o cale de a pastra aceste informatii si de a le

structura pentru a avea sens si a fi utile. Pe parcursul acestui curs elevii vor fi

invatati sa gandeasca modalitatea in care vor fi asezate impreuna evenimentele

dintr-un studiu de caz intr-o baza de date relationala si sa faca interogari

folosind limbajul PL/SQL. Elevii, in urma acestui curs, vor sti sa realizeze

aplicatii diverse in care sa-si poata manifesta imaginatia, initiativa si spiritul

creator. Aceste aplicatii vor fi parte din proiecte complexe ce antreneaza

echipe de elevi.

Pentru elevii ce doresc sa urmeze o cariera in marketing, studii economice,

tehnologia informatiei, activitati comerciale, modelarea datelor formeaza baza

pentru identificarea informatiilor cheie necesare intr-o astfel de activitate si

pentru dezvoltarea cunostintelor din orice ramura de continuare a studiilor.

Acest curs acopera limbajul procedural extensie a limbajului SQL. Printr-o

abordare inovativa, bazata pe proiecte, elevii invata constructii procedurale

logice folosind variabile, constante, instructiuni conditionale, si controale

iterative.



II.


98

Competente

specifice Continuturi

1. Determinarea

limitarilor

limbajului SQL si

descrierea

avantajelor

PL/SQL.

Elemente de limbaj SQL Descriere PL/SQL

Diferentiere intre SQL si PL/SQL

Explicarea necesitatii de introducere a

limbajului PL/SQL

Avantajele utilizarii PL/SQL

Analiza diferentei dintre PL/SQL si alte limbaje

de programare Crearea blocurilor PL/SQL

Identificarea diferitelor tipuri de blocuri

PL/SQL

Identificarea diferitelor medii de programare

PL/SQL

Crearea si executarea de blocuri anonime

PL/SQL

Mesaje output in PL/SQL Crearea unei instructiuni de baza SQL incluzand

ORDER BY.

Folosirea calculelor aritmetice

Construirea unei liste de cereri folosind aliasul

unei coloane

Aplicarea operatorului concatenare

Folosirea instructiunilor conditionale ce contin

BETWEEN, IN si LIKE Recapitularea functiilor SQL de tipul single row

Utilizarea functiilor CONCAT, SUBSTR si

LENGTH pentru a manipula date de tip caracter

Utilizarea functiilor de rotunjire si trunchere de

date numerice

Selectarea si aplicarea functiilor pentru cereri ce

contin valori nule


99

Competente


2. Introducerea

sintaxei,

vocabularului si a

unitatilor lexicale

ale limbajul de

programare

PL/SQL. Definirea

variabilelor pentru

manipularea si

adunarea datelor. Studierea tipurilor

de date suportate de

PL/SQL cum ar fi

integer, floating

point, booleene,

date, colectii si

LOB .

Notiuni introductive de Pl/SQL Folosirea variabilelor in PL/SQL:

Indentificarea sintaxei pentru variabilele

PL/SQL.

Declararea si initializarea variabilelor in

PL/SQL.

Schimbarea valorilor atribuite variabilelor in

PL/SQL. Recunoasterea unitatilor lexicale in PL/SQL:

Listarea si definirea diferitelor tipuri de unitati

lexicale utilizabile in PL/SQL

Descrierea identificatorilor si determinarea

identificatorilor valizi

Descrierea si identificarea cuvintelor rezervate,

delimitatorilor, literalilor si comentariilor in

PL/SQL Recunoasterea tipurilor de date:

Definirea tipurilor de date si explicarea

necesitatii introducerii lor

Listarea si descrierea categoriilor de tipuri de

date

Exemplificarea de tipuri de date (LOB) scalar,

compozit si large Folosirea datelor tip scalar:

Declararea si folosirea datelor tip scalar in

PL/SQL

Definirea unor concepte ajutatoare pentru

declararea si initializarea in PL/SQL

Identificarea beneficiilor de ancorare a tipurilor

de date cu atributul %TYPE Recapitularea sectiunii SQL- Joins:

Construirea si executarea instructiunilor

SELECT pentru a accesa mai mult de un singur

tabel folosind optiunea equijoin.




100

Competente


tabel folosind optiunea nonequijoin.



tabel folosind optiunea outer join.


SELECT care dau un rezultat de forma produs

cartesian. Repetarea functiilor de grup si subcererilor SQL:

Constructia si executarea unei cereri SQL care

utilizeaza functiile de tip grup pentru a

identifica o suma totala, o valoare medie si o

valoare maxima

Constructia si executarea unei cereri SQL care

sa grupeze date bazate pe criterii specificate

Constructia si executarea unei cereri care sa

contina clauza WHERE folosind o subcerere de

tip singur rand

Constructia si executarea unei cereri care sa

contina clauza WHERE folosind o subcerere de

tip randuri multiple 3. Modalitati de

definire si

utilizare a

cursoarelor.

Cursoare Introducere asupra cursoarelor explicite:

Cursoare explicite si cursoare implicite

Folosirea unui cursor explicit in codul PL/SQL

Listarea de doua sau mai multe modele pentru a

declara si a controla cursoarele explicite

Crearea de cod PL/SQL care deschide un cursor

si pune o data intr-o variabila

Utilizarea unui ciclu simplu pentru a prelua mai

multe rânduri dintr-un cursor

Scrierea codului PL/SQL care închide un

cursor după preluarea datei intr-o variabila Folosirea atributelor cursoarele explicite:

Definirea structurii înregistrare folosind

atributul %ROWTYPE

Scrirea de cod PL/SQL pentru a procesa rândul


101

Competente


unui set activ folosind tipurile de înregistrare

din cursoare

Preluarea informaţiilor despre starea unui

cursor explicit folosind atributele cursoarelor Ciclul FOR:

Explicarea avantajelor folosirii ciclului FOR

Scrierea de cod PL/SQL pentru a declara un

cursor si a-l manipula intr-un ciclu FOR

Scrierea de cod PL/SQL care conţine un ciclu

FOR Cursoare cu parametri:

Determinarea beneficiile folosirii parametrilor

cu cursori

Scrierea de cod PL/SQL pentru a declara si

manipula un cursor cu parametru Folosirea cursoarelor pentru actualizare:

Scrierea de cod PL/SQL pentru a bloca

rândurile folosind a funcţie potrivita

Urmarirea efectului funcţiei NOWAIT pentru

actualizarea unui cursor

Scrierea de cod PL/SQL pentru a folosi rândul

curent intr-o declaraţie UPDATE sau DELETE Folosirea mai multor cursoare:

Necesitatea folosirii mai multor cursoare pentru

a produce rapoarte


manipula mai multe cursoare in cicluri incluse

unul in celalalt.


manipula mai multe cursoare folosind

parametrii.


102

Competente


4. Editarea

functiilor care

gestionează

excepţiile astfel

incat programul

sa se întrerupă

când este întâlnita

o excepţie

PL/SQL. Aceste

funcţii fac

programul mai

robust,

specificând

acţiunile finale

înaintea

terminării

blocului de

comenzi. Utilizarea

serverului Oracle

si a excepţiilor

definite de

utilizator.

Determinarea

scopului

variabilelor si

utilizarea acestor

cunostiinte pentru

a recunoaste

efectele excepţiilor

care se propaga in

subprograme.

Tratarea erorilor Gestionarea excepţiilor

Descrierea avantajelor includerii excepţiilor in

codul PL/SQL

Descrierea scopului unei secţiuni EXCEPTION

intr-un bloc PL/SQL

Crearea de cod PL/SQL pentru a include o

secţiune EXCEPTION

Listarea ghidurilor pentru gestionarea

excepţiilor Determinarea excepţiilor in serverul Oracle

Descrierea si furnizarea unui exemplu de eroare

definita de serverul oracle

Descrierea si furnizarea unui exemplu de eroare

definita de programatorul PL/SQL

Distincţia intre erorile gestionate explicit si

implicit de serverul racle

Crearea de cod PL/SQL pentru a găsi o eroare

predefinita in serverul Oracle

Crearea de cod PL/SQL pentru a găsi o eroare

nepredefinita in serverul Oracle

Crearea de cod PL/SQL sa identifice o excepţie

de un cod de eroare sau de un mesaj de eroare Găsirea excepţiilor definite de utilizator

Crearea de cod PL/SQL pentru a denumi o

eroare definita de utilizator

Crearea de cod PL/SQL pentru a crea o

exceptie

Crearea de cod PL/SQL pentru a gestiona o

excepţie

Crearea de cod PL/SQL pentru a folosi functia

RAISE_APPLICATION_ERROR RecunoaĢterea scopului variabilelor

Descrierea regulile pentru domeniul unei

variabile când variabila este inclusa intr-un bloc

Recunoasterea unei eroari de domeniu a unei


103

Competente


variabile când o variabila este folosita intr-un

bloc

Descrierea domeniul unei excepţii

Recunoasterea unei eroari in domeniul unei

excepţii când eroarea se afla intr-un bloc

Descrierea efectului propagării excepţiilor in

blocuri

5. Crearea,

identificarea si

corectarea

erorilor din

proceduri. Utilizarea

parametrilor

simpii pentru

introducerea

informaţiilor in

proceduri. Utilizarea

procedurile

PL/SQL ce

suporta mai multe

moduri

parametrice care

permit

parametrilor nu

numai sa

introducă date

Proceduri Crearea procedurilor

Diferenţe intre blocuri anonime si subprograme.

Identificarea beneficiilor subprogramelor

Definirea procedurilor

Descrierea modalitatilor de apel a unei

proceduri înregistrate

Listarea etapelor in crearea unei proceduri Folosirea parametrilor in proceduri

Descrierea modalitatii prin care un parametru

contribuie la o procedura

Definirea unui parametru

Crearea unei proceduri folosind un parametru

Accesarea unei proceduri cu parametri Parametrii de trecere

Listarea tipurilor de parametrii

Crearea unei proceduri care foloseĢte parametrii

de trecere

Identificarea de metode pentru a folosi

parametrii de trecere


104

Competente


intr-o procedura,

dar si sa returneze

informaţia

apelând blocul

PL/SQL.

Stergerea

procedurilor si

vizualizarea

acestora in

dictionarul de

date.

Descrierea opţiunii DEFAULT pentru

parametrii Functii Crearea funcţiilor

Definirea o funcţie înregistrata

Crearea unui bloc PL/SQL care conţine o

funcţie

Listarea modurile in care poate fi apelata o

funcţie

Crearea un bloc PL/SQL care apelează o funcţie

cu parametrii

Listarea paĢilor in crearea unei funcţii

Descrierea diferenţelor dintre proceduri si

funcţii Folosirea funcţiilor in declaraţii SQL

Listarea avantajelor funcţiilor definite de

utilizator in declaraţii SQL

Listarea locurile unde funcţiile definite de

utilizator pot fi apelate dintr-o declaraţie SQL

Descrierea restricţiile in apelarea funcţiilor din

declaraţiile SQL Revizuirea dicţionarului de date

Descrierea scopurilor unui dicţionar de date

Determinarea diferenţei dintre cele 3 tipuri de

vizualizare ale unui dicţionare de date

Scrierea declaraţiilor SQL SELECT pentru a

prelua informaţii din dicţionarul de date

Explicarea folosirii funcţiei DICTIONARY ca

un motor de căutare in dicţionarul de date Gestionarea procedurilor si funcţiilor

Descrierea propagarii excepţiile

Steargerea unei funcţii si a unei proceduri

Folosirea dicţionarului de date pentru a

identifica si gestiona programele înregistrate Trecerea in revista a privilegiilor de obiect


105

Competente


Listarea de mai multe privilegii de obiect

Explicarea unei funcţia EXECUTE

Scrierea declaraţiei SQL pentru a da si a revoca

privilegiile de obiect

III. Valori si atitudini

1. Dezvoltarea creativitatii si imaginatiei in solutionarea unor probleme


programare solicitate de catre societatea moderna

3. Utilizarea sistemului Oracle Application Express pentru a realiza

aplicatii din diverse domenii de activitate impletind cunostintele de

informatica cu cele din alte discipline

4. Dezvoltarea capacitatii de evaluare prin munca in echipa si analiza

lucrarilor realizate

5. Stimularea initiativei si diversificarea preocuparilor in domeniul

serviciilor IT.

IV. Sugestii metodologice

Cursul are o mare intindere din punct de vedere conceptual si astfel elevii sunt

incurajati sa identifice conexiuni informationale si chei de rezolvare a

situatiilor complexe din diverse studii de caz.

Curriculum-ul „Limbajul PL/SQL” angajeaza elevii in design-ul activitatilor

pentru dezvoltarea cunostintelor profesionale esentiale incurajand lucrul in

echipa si expunerea de proiecte. In spatele acestui scop, curriculum-ul gaseste

modalitatea de a antrena elevii in activitati ce ii vor ajuta sa se dezvolte ca

persone in diverse domenii culturale ale lumii.

PL/SQL este un curs conceput pentru a invata elevii cum sa comunice cu o

baza de date relationala, sa organizeze si sa conduca datele folosind limbajul

de interogare a bazelor de date. Comenzile PL/SQL sunt folosite pentru

crearea tabelelor, actualizarea, extragerea, modificarea, stergerea si

organizarea datelor din BD prin utilizarea elementelor specifice PL/SQL.


106

Pentru buna desfasurare a orelor si pentru realizarea competentelor propuse se

vor avea in vederea:

-crearea de conturi individuale de lucru pentru elevi in sistemul educational

pus la dispozitie de Oracle Internet Academy unde sunt pot fi gasite materiale

de studiu ce urmaresc curriculum propus precum si teste on-line de final de

capitol pentru verificarea cunostintelor acumulate;

-prezentarea de proiecte si alte aplicatii incepand cu nivelul grupei de elevi si

pana la sesiuni de comunicari;

-intocmirea de portofolii ce vor contine proiectele ce urmaresc „Limbajul

PL/SQL” pe baza diverselor studii de caz si a scripturilor realizate folosind

Oracle Application Express.

Bibliografie

Data Modeling and Relation Data Base Design, Vol I. Instructor

Guide, Oracle University, iulie 2001

Introduction to Oracle 9i : SQL Vol I, II.Instructor Guide, Oracle

University, iulie 2001

Introduction to Oracle 8i : SQL – Oracle

PL/SQL – Oracle, Vol I, II.Instructor Guide, Oracle University, iulie

2007


107

REALIZAREA DE INSTRUMENTE DIDACTICE IT PENTRU

PREDAREA STIINTELOR

durata cursului : doi ani (1h/sapt), clasa a X-a si a XI-a

Nominalizarea clasei/grupei : Cursul se adreseaza elevilor care doresc sa

participe la realizarea de lectii sau momente didactice ale lectiilor asistate de

calculator din cadrul ariei curriculare Matematica si stiinte. Este un opţional

integrat la nivelul mai multor arii curriculare.

Motivatia oportunitatii cursului optional:Ofera profesorilor si elevilor

posibilitatea de-a valorifica experienta didactica si cunostiintele in domeniul

IT prin realizarea de soft educational. Pentru a asimila noile tehnologii, pentru

a le utiliza eficient, pentru a creĢte accesul la resurse educaţionale digitale Ģi

pentru a crea noi medii virtuale de învăţare, cursul isi propune sa antreneze

elevii in realizarea de produse informatice care sa constituie instrumente IT de

predare a cunostiintelor.

Motivatia capacitatii de a sustine cursul:Cursul este sustinut de trei

profesori titulari : Silvia Moraru – prof. chimie, Ioana Stoica – prof. fizica,

Rodica Cherciu – prof. informatica. Experienta didactica si pedagogica a celor

trei profesori in realizarea de soft educational, participarea la numeroase

simpozioane nationale si internationale pe aceasta tema , cu prezentarea unor

softuri educationale interesante, omologate de OSIM si premiate, sustin

profesionalismul si succesul de necontestat al cursului.

Obiective :

Formarea si dezvoltarea deprinderilor de utilizare a mijloacelor

moderne de comunicare , utilizarea noilor tehnologii, în contextul

nevoii de formare a unei "culturi digitale", ca element esenţial al

bagajului minimal de competenţe al elevilor ;

Utilizarea aplicatiilor software specializate pentru realizarea de soft

educational: FLASH;

Identificarea conexiunilor dintre informatica, fizica si chimie;

Elaborarea de scenarii si construirea de momente didactice pentru

explicarea unor fenomene, procese, procedee .

Modelarea unor fenomene fizice si chimice, precum si realizarea de

experimente în laboratoare virtuale care sa permita o intelegere mai

buna a acestora in cazul in care nu pot fi analizate in laboratoarele

reale ale scolii.


108

Prelucrarea datelor experimentale, date obţinute din observaţii în

natură sau prin realizarea unor experimente , care pot fi prelucrate

conform scopului propus, prin utilizarea unor programe adecvate de

calculator. Prelucrarea datelor experimentale poate să includă

realizarea unor calcule, calculul erorilor, reprezentări grafice etc. Se

poate realiza astfel o reducere a timpului afectat unor operaţiuni

simple în favoarea unor activităţi de învăţare care să implice procese

cognitive de rang superior.

Astfel, elevii noĢtri sunt stimulaţi să-si construiască propria cunoaĢtere prin

utilizarea instrumentelor tehnologice din ce în ce mai performante.

Calea de urmat pentru atingerea obiectivelor propuse vizează în special

asimilarea noilor tehnologii, pentru a le utiliza eficient, pentru a creĢte accesul

la resurse educaţionale digitale Ģi pentru a crea noi medii virtuale de învăţare

i. să continue eforturile pentru integrarea efectivă a TIC în sistemele de

educaţie Ģi formare, ca parte importantă a procesului de adaptare cerut

de Concluziile de la Lisabona Ģi de Raportul asupra obiectivelor

concrete ale sistemelor de învăţământ;

ii. să valorifice potenţialul Internet-ului, tehnologiilor multimedia Ģi

mediilor virtuale de învăţare pentru stimularea educaţiei de-a lungul

întregii vieţi Ģi pentru creĢterea accesului la oportunităţi de formare;

iii. să asigure cadrul necesar pentru integrarea accelerată a TIC în

curriculumul preuniversitar Ģi în cel de la nivelul învăţământului

superior;

iv. să continue eforturile pentru pregătirea iniţială Ģi continuă a cadrelor

didactice în utilizarea pedagogică a noilor tehnologii, în contextul

nevoii de formare a unei "culturi digitale", ca element esenţial al

bagajului minimal de competenţe ale educatorului;

v. să încurajeze factorii de decizie de la nivel local, regional Ģi naţional,

precum Ģi persoanele din structurile administrative ale instituţiilor de

învăţământ Ģi formare să ajungă la nivelul necesar de înţelegere a

potenţialului oferit de TIC pentru instruire, cu scopul de a integra Ģi a

gestiona eficient noile tehnologii;

vi. să accelereze dotarea cu echipamente Ģi crearea infrastructurii pentru

educaţie Ģi formare, în ritmul cerut de avansul tehnologic, precum Ģi

asigurarea resurselor umane necesare pentru suport Ģi servicii de

întreţinere;


109

vii. să încurajeze dezvoltarea materialelor de predare Ģi învăţare în format

digital, pentru a asigura calitatea ofertelor educaţionale online; să

asigure mecanisme de suport adecvate, cu scopul de a facilita opţiunile

cadrelor didactice, trainerilor Ģi managerilor Ģcolari pentru produse

electronice de calitate;

viii. să valorifice oportunităţile oferite de standardizarea în domeniul

digitizării Ģi documentării pentru facilitarea accesului la arhive,

biblioteci, muzee, precum Ģi pentru utilizarea pedagogică a acestor

resurse culturale;

ix. să susţină dezvoltarea Ģi adaptarea didacticilor inovative, care

integrează utilizarea noilor tehnologii în cadrul mai larg al abordărilor

cross-curriculare; să susţină noi abordări Ģi metode pedagogice care

utilizează TIC, pentru a stimula formarea Ģi a creĢte motivaţia elevilor

pentru învăţare;

x. să exploateze potenţialul de comunicare al TIC pentru a încuraja

conĢtiinţa apartenenţei europene, schimburile Ģi colaborarea la toate

nivelele educaţiei, în special în Ģcoli; să ia în considerare posibilitatea

integrării acestor experienţe europene în curriculumul formal Ģi să

susţină mobilitatea ca dimensiune importantă a sistemului de formare,

dezvoltând noi abilităţi Ģi competenţe cerute de societatea multilingvă

Ģi multiculturală;

xi. să susţină Ģi să stimuleze cooperarea Ģi schimbul de informaţii,

experienţe Ģi bune practici, în cadrul comunităţilor virtuale; să

promoveze noi forme de cooperare între cei care învaţă Ģi între

formatori pentru a stimula crearea de reţele la toate nivelurile în

domeniul multimedia, utilizarea educaţională a Internet-ului, instruire

asistată de calculator Ģi elearning;

xii. să valorifice experienţele din cadrul unor iniţiative precum European

Schoolnet sau European Network of Teacher Education Policies

(ENTEP);

xiii. să promoveze dezvoltarea comună, la nivel european, a curriculumului

mediat de TIC pentru învăţământul superior, prin încurajarea unor

construcţii pe baza modelelor de certificare Ģi asigurare a calităţii în

învăţământul superior (în continuarea procesului Sorbona/ Bologna);

să motiveze universităţile, facultăţile Ģi departamentele pentru

realizarea de activităţi pedagogice inovative prin utilizarea TIC;

xiv. să intensifice activităţile de cercetare în eLearning, în special în

domeniile îmbunătăţirii performanţei în învăţare prin TIC, dezvoltării

unor modele pedagogice specifice, implicaţiilor predării Ģi învăţării


110

asistate de calculator, precum Ģi să stimuleze cooperarea internaţională

în această privinţă;

xv. să promoveze parteneriatul între sectoarele public Ģi privat pentru

dezvoltarea eLearning prin încurajarea schimbului de experienţe,

dialogului asupra tehnologiilor multimedia Ģi transferului de

tehnologie;

xvi. să monitorizeze Ģi să analizeze procesul de integrare Ģi utilizare a

noilor tehnologii pentru predare, formare Ģi învăţare.


111


OBIECTIVELE STRATEGIEI DE IMPLEMENTARE A ICT ÎN

COLEGIUL NAŢIONAL DE INFORMATICĂ „TUDOR VIANU” Pedagogia şi învăţarea centrată pe elev – obiectiv esenţial în

realizarea unui învăţământ performant; Literatura de specialitate, experienţa acumulată în cadrul creării

lecţiilor active Ģi aplicării acestora presupune situarea elevului în centrul

procesului de predare – învăţare – evaluare.

• Ce este învăţarea centrată pe elev?

Elevul este angajat în crearea, înţelegerea Ģi conectarea sa la noile

cunoĢtinţe Ģtiinţifice (McCombs and Whistler 1997).Elevii vor avea motivaţie

accentuată să înveţe când vor fi în contact direct cu conţinutul informaţional

.Elevii nu vor memora informaţiile, vor înţelege Ģi

vor aplica aceste noţiuni fiind consideraţi “co-creatori” în procesul de predare

– învăţare – evaluare (McCombs and Whistler 1997).

• Care sunt beneficiile învăţării centrate pe elev?

Elevul nu primeĢte informaţia Ģtiinţifică ci o procesează prin activităţi

didactice create de profesor. Elevul este implicat în rezolvarea, aplicarea prin

eforturi proprii. Atributul “învăţării centrate pe student” este “succesul”

echipei profesor – elev (North Central Regional Laboratory 2000).

• Cum creăm “învăţarea centrată pe elev”?

Profesorul conduce procesul de predare – învăţare – evaluare,

proiectează lecţia, ajutând elevul să folosească capacitatea sa de a “ privi cum

să înveţe”.

• Care sunt modalităţile de desfăşurare ale acestui tip de lecţie?

Procesul de predare – învăţare trebuie să se realizeze in echipa

Profesor – Elev, trebuie să fie active si fiecare activitate didactică sa fie

autentică, specifică, orientate către o aplicaţie care îl va atrage pe elev.

Învăţarea centrată pe elev in studiul Ģtiinţelor (fizică, chimie) a pus in

evidenţă dezvoltarea de către profesori a “ planurilor de lecţii” in funcţie de

tipul lecţiei. Strategia didactică constă in dezvoltarea subiectului într-o

manieră logică ELEVUL fiind “direcţionat” prin conversaţia euristică de către

profesor. Întrebările sunt adresate întregii clase, iar ELEVII organizaţi în grupe

valorice sau individual caută răspunsul (acesta este drumul spre învăţare si

aplicare în cadrul “lecţiei centrate pe elev”).

Didactica modernă situează elevul în centrul activităţii didactice, care

este proiectată de profesor, aplicată Ģi analizată de acesta. Autoevaluarea

proprie va determina ca profesorul să-Ģi aleagă cel mai bine demersul viitor,

ţinând cont de condiţiile specifice fiecărui colectiv de elevi, fiecărei grupe de


112

elevi. Proiectarea didactică modernă va stimula echipa profesor-elevi în

rezolvarea sarcinilor de lucru în mod creativ, obţinându-se eficienţă maximă.

Astfel, în proiectarea Ģi desfăĢurarea lecţiei “OXIGENUL” clasa a VIII-a se

poate observa: rigurozitatea Ģtiinţifica, explicarea tuturor fenomenelor fizice Ģi

chimice cu care elevul vine în contact direct sau virtual în funcţie de locul în

care se desfăĢoară lecţia.

Precizia cu care profesorul realizează: stabilirea obiectivelor

operaţionale ale lecţiei, proiectarea activităţilor didactice (elevi – profesor),

realizarea feed-backului va influenţa existenta “succesului” sau “insuccesului”

profesorului la lecţie. Comparativ, lecţia “tradiţională” realizată pentru aceasta

tema “OXIGENUL” a condus la un grad de retenţie de 60%, pe când “lecţia

modernă” care determină elevul să muncească continuu 50 de minute, dirijat

de profesor, în cadrul unei echipe va avea un rezultat spectaculos. Aplicarea

strategiei didactice moderne, utilizarea platformei AEL –

“proiectul didactic” – OXIGENUL – determină ca ELEVUL să fie capabil să

comunice Ģi să colaboreze permanent, să-Ģi consolideze cunoĢtinţele

formulând întrebări sau răspunzând la activităţile frontale pe care le rezolvă.

Rezolvarea activităţilor practice, explicarea fenomenului de electroliză, modul

de preparare al hidrogenului Ģi oxigenului prin electroliza apei, reactualizarea

noţiunilor studiate la fizica Ģi chimie, simularea virtuală a unui fenomen fizico-

chimic (electroliza apei acidulate), sau a tuturor proprietăţilor chimice ale

oxigenului determină implicarea totală a elevului in cadrul echipei în care

lucrează.

Echipele de elevi coordonate de profesori Ģtiu că la evaluarea continuă

(7 minute) de la sfârĢitul orei vor obţine rezultate spectaculoase Ģi astfel

obiectivele operaţionale stabilite de profesor vor fi îndeplinite 99 – 100 %.

Acestea sunt descrise detaliat în PROIECTUL DIDACTIC “OXIGENUL”.

Lecţia descrisă are la baza o metodă didactică extrem de cunoscută, dar puţin

aplicată Ģi anume “ġTIU – VREAU SĂ ġTIU – CE AM ÎNVĂŢAT”.

Parcurgând proiectul didactic descris se poate observa:

• Echipa Profesor – Elevi este puternică, comunică foarte bine;

• Conţinutul Ģtiinţific este atent selectat, prezentat sugestiv, implicând

elevul înredescoperirea fiecărui element nou de conţinut;

Elementele de simulare virtuala (electroliza apei, arderea nemetalelor

in oxigen; circuitul oxigenului în natura , atractiv prezentate determină “elevul

să fie participant total” în procesul de predare – învăţare – evaluare;

În finalul lecţiei atât elevul cat Ģi profesorul vor Ģti:

– Ģtim / Credeam că Ģtim

– Ceea ce vrem să Ģtim

– Ceea ce am învăţat


113

Aceste rubrici sunt completate de fiecare elev in parte, ceea ce va

determina “echipa profesor – elevi “ sa proiecteze mult mai uĢor etapa

ulterioara. Interactivitatea existenta pe tot parcursul lecţiei (software

educaţional – elev, elev – elevi, elev – profesor) va stimula elevul pentru:

creativitatea sa (găsirea unor soluţii concrete la problemele propuse );

capacitatea de a aplica noţiunile studiate;

Dezvoltarea posibilităţii sale de a lucra eficient, într-un interval de

timp bine delimitat cu o eficienta maximă în echipă.

Studiul interdisciplinar al noţiunilor de termodinamică – legile gazului

ideal – studiate la chimie în clasa a IX a Ģi la fizică în clasa a X a, prin

utilizarea mijloacelor ICT a pus în evidenţă necesitatea pregătirii profesorilor

în domeniul TIC.

Abilitatea de folosire a ICT, conform STRATEGIEI de la

LISABONA, este vazută ca o nouă formă de „ alfabetizare digitală „ care

împreună cu formele clasice ajută tuturor să participe la societatea cunoaĢterii.

Profesorul are rolul de a selecta resursele digitale de învăţare. Astfel în funcţie

de colectivul de elevi el poate utiliza:

• Laboratorul AEL – platforma virtuală – un sistem închis pus la

dispoziţie tuturor Ģcolilor Ģi liceelor din România;

• Materiale informaţionale create de profesor;

• Mijloace didactice digitale existente în biblioteci digitale

performante realizate de prestigioase universităţi din lume.

Astfel studiul prezent cuprinde o comparaţie privind utilizarea acestor

mijloace de învăţământ dedicat temei – LEGILE GAZULUI IDEAL.

Utilizarea platformei virtuale AEL pentru studiul LEGILOR

GAZULUI IDEAL a pus in valoare:

• parcurgerea noţiunilor Ģtiinţifice privind transformările izoterme,

izobare si izocore ale unei mase de gaz ideal;

•elevul, îndrumat de profesor va parcurge (conform proiectului

didactic elaborat de profesor) activităţile didactice virtuale privind realizarea

experimentelor virtuale, astfel încât pentru fiecare transformare in parte echipa

formata din 2 – 4 elevi sa deducă legile gazului ideal ( legea transformării

izoterme T=ct; legea transformării izobare P=ct; legea transformării izocore

V=ct);

• traseul de învăţare este ales de echipa de elevi sub îndrumarea

profesorului. Astfel, activităţile didactice propuse in FISA DE LUCRU

determină elevii sa înţeleagă noţiunile studiate, să reactualizeze noţiunile

studiate la chimie sau la fizică, să aplice pe cazuri concrete

legile deduse;


114

• problemele si aplicaţiile cuprinse în aceste mijloace de învăţământ

determina ELEVUL sa înţeleagă necesitatea parcurgerii acestor noţiuni

Ģtiinţifice (aplicaţiile in viaţa reala, aplicaţiile in industrie), determinând

dezvoltarea creativităţii elevilor.

• Profesorul are un rol de coordonator al tuturor activităţilor didactice

propuse, este activ Ģi creativ. Astfel poate introduce activităţi ce pot stimula

elevul in creativitate, determinându-l să considere „lecţia „ ca pe o „provocare

„ de cunoaĢtere a lumii reale Ģi de îmbunătăţire a calităţii acesteia. Prin lecţia

realizată in mod tradiţional elevul nu face decât să studieze experimentele de

laborator (transformările gazului ideal), fără a avea posibilitatea efectuării

concrete a determinărilor experimentale într-un interval de timp fix (ora de

curs având 50 min.);

• Prin adaptarea suportului informaţional la obiectivele operaţionale

ale lecţiei echipa Profesor – Elev va obţine un randament deosebit. Feed-back-

ul va pune in evidenţă capacitatea elevului de a aplica Ģi a opera cu noţiunile

studiate.

• Studiul analizează comparativ rezultatele obţinute la evaluările

continue pentru o lecţie „tradiţională” cu una ce utilizează mijloace ICT in

lecţie urmărind următoarele aspecte:

a) gradul de retenţie al cunoĢtinţelor Ģtiinţifice;

b) gradul de aplicabilitate al noţiunilor studiate;

c) capacitatea elevilor de a explica fenomenele naturale pe baza legilor

studiate;

LECŢIE

“TRADIŢIONALĂ”

(STUDIUL GAZULUI

IDEAL)

ASPECT LECŢIE

“MODERNĂ”

(STUDIUL

GAZULUI

IDEAL) 40% a 80%

35% b 80%

40% c 80%

50% d 90%

note > 900 40% e note > 900

90% - f 1-2 elevi

propun soluţii


115

d) capacitatea elevilor de a crea Ģi de a da soluţii la problemele propuse;

e) rezultatele obţinute la evaluările sumative;

f) capacitatea elevilor de a se implica în îmbunătăţirea mijloacelor didactice

ICT utilizate.

COLEGIUL NAŢIONAL DE INFORMATICĂ ”TUDOR VIANU”

PROIECT DIDACTIC

Utilizarea noilor tehnologii IT în lecţia de chimie

PROF. SILVIA MORARU

DISCIPLINA CHIMIE

CLASA - a VIII - a

PROFESOR - MORARU SILVIA

TEMA – OXIGENUL - 2 ore

TIPUL LECŢIEI- DOBÎNDIRE DE NOI CUNOŞTINŢE

LOCUL DE DESFĂŞURARE - LABORATORUL DE CHIMIE - 1 oră

- LABORATORUL AEL – 1 oră

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ La sfârĢitul lecţiei elevul va fi capabil:

• Să utilizeze terminologia Ģi convenţiile Ģtiinţifice privind substanţele

simple (oxigenul);

• Să conducă operaţii experimentale de laborator pentru a studia

proprietăţile oxigenului;

• Să grupeze Ģi să reprezinte observaţiile/ datele rezultate în urma

studierii proprietăţilor substanţelor simple (oxigen);

• Să aplice principii/ reguli în studierea proprietăţilor unor clase de

compuĢi;

• Să identifice agenţii poluanţi ai mediului înconjurător;

• Să evalueze factorii de risc implicaţi în utilizarea unor substanţe

chimice Ģi să decidă asupra avantajelor Ģi a dezavantajelor folosirii

acestora.

OBIECTIVE OPERAŢIONALE

La sfârĢitul orei elevul va fi capabil:

O1 să explice caracterul chimic Ģi electrochimic al oxigenului pe baza

structurilor sale;

O2 să identifice compuĢii chimici ce conţin oxigen;


116

O3 să scrie ecuaţiile reacţiilor chimice ce stau la baza obţinerii

oxigenului în natură, în

laborator;

O4 să explice comportarea chimică a oxigenului faţă de metale,

nemetale;

O5 să efectueze calcule chimice pe baza ecuaţiilor reacţilor chimice

O6 să explice aplicaţiile tehnice ale oxigenului.

DESFĂŞURAREA LECŢIEI • realizarea proiectului didactic;

• organizarea Ģi pregătirea clasei;

• anunţarea subiectului;

• anunţarea obiectivelor urmărite;

• pregătirea testului de auto evaluare (elevii având posibilitatea accesării

răspunsurilor );

• pregătirea fiĢei cu tema pentru acasă.

RESURSE

• Aparatura multimedia (calculator; videoproiector; ecran );

• Software educaţional (selectat de profesor);

STRATEGII DIDACTICE

METODE DIDACTICE

• dialogul;

• explicaţia;

• observarea, explicarea Ģi analiza unor; experimente virtuale;

• problematizarea;

• completarea fiĢei de lucru pe parcursul lecţiei.

MIJLOACE DIDACTICE

• manualul;

• caietul de lucru;

• fiĢa de lucru;

• software educaţional.


117

EVENIMENTUL

DIDACTIC

ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE CONŢINUTUL

ACTIVITĂ-

ŢILOR

ITEMI

DE

EVALUARE

7 MINUTE Activitatea profesorului Activitatea elevului

CAPTAREA

ATENŢIEI

• StabileĢte planul lecţiei, definind

obiectivele operaţionale Ģi

construind activităţile didactice în

vederea realizării obiectivelor

operaţionale

• Profesorul elaborează fiĢa de lucru

Ģi testul de evaluare continuă (în

vederea realizării feed-back-ului)

Elevii răspund

întrebărilor

profesorului,

reactualizându-se

noţiunile anterioare

DIRIJAREA

ÎNVĂŢĂRII

Profesorul conduce învăţarea în vederea

realizării

O1

Elevii lucrează

individual activităţile

didactice

A1a ; A1b; A1c

O2 A2a ; A2b M1 AEL

M2 AEL

I 1

I2

O3 A3a

O4 A3c M3 AEL I3

O5 A3d


118

MĂSURAREA

PERFORMANŢEI

Evaluează răspunsurile Ģi

comentează

Analizează răspunsurile

colegilor Ģi formulează

aprecieri critice

REALIZAREA

TRANSFERULUI

(FEED-BACK)

Propune spre rezolvare trei

itemi (verificarea a două

obiective esenţiale)

Analizează problemele

propuse, aplică noţiunile

studiate anterior

AUTOEVALUAREA

ELEVILOR

Corectarea greĢelilor Ģi

autoevaluarea

EVALUAREA

RĂSPUNSURILOR

Centralizează rezultatele

testului de evaluare

Corectează eventualele greĢeli

(testul rezolvat Ģi afiĢat pe

ecran)

DIRIJAREA

ACTIVIŢĂŢILOR

INDIVIDUALE

Propune tema pentru acasă

(fiĢa de lucru)

Propune realizarea unui referat

cu tema “AERUL” (munca în

echipă- termen ianuarie 2007)

Notează cerinţele profesorului


119

OXIGENUL – FIŞA DE LUCRU

• ACTIVITATEA DIDACTICĂ 1

a) Modelează izotopii oxigenului: 16

8 O ; 17

8 O ; 18

8 O

indică nr. pt = ?

nr. e- = ?

nr. no = ?

b)Explică caracterul chimic Ģi electro chimic al oxigenului

c) Explică modalitatea de realizare a struc turii stabile de octet.


a) Completează spaţiile libere de mai jos:

Aerul reprezintă următoarea compoziţie ...........O2........N2, ...........alte gaze;

b) Completează următorul text:

Apa contine x%O si y%H;

Oxidul de calciu conţine a%Ca Ģi b%O;

Acidul sulfuric conţine c%H; d%S; e%O;

Glucoza este un compus organic cu formula C6H12O6, avînd formula

procentuală: t%C; v%H; w%O


a) Completează ecuaţiile reacţiilor chimice:

H2O2 MnO2

KclO3 toC

HgO toC

b) Indică proprietăţile fizice ale oxigenului:

……………………………………………………………………………

……………......…………………………………………………………………


120

c) Completează schema de mai jos: p

+Na +H2

v +Mg +S r

O2

+Cu +C

w toC>200oC +Cu

toC>200oC s

m

d) Calculează masa de oxid de sodiu, ce se obţine în urma reacţiei a 2 moli

O2 cu 0,5

moli Na. Care reactant este în exces?

e) Notează trei aplicaţii tehnice ale oxigenului:

……………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………

…………………………………………

TEST DE EVALUARE CONTINUĂ (7 min.)

• I ) 2p. Calcinând 2450g colorat de potasiu se obţine oxigen.

Calculaţi numărul moleculelor de oxigen care se obţin.

• II) 2p. NA molecule de oxigen reacţionează cu 16g de S.

Calculează masa oxidului care se obţine.

• III) 5p. Completează procesele chimice de mai jos

Mg + O2 → X

X + H2O → Y


121

REZOLVARE - TEST EVALUARE – CONTINUĂ

2p. 1. 2KClO3 toC

KCl +3O2

2 moli KClO3 ............................ 3 moli O2

20 moli KClO3 .............................. a

a = 3•20 / 2 = 30 moli O2

Nr. molecule O2 = 30 • NA = 30 •6,023 •1023

molecule O2 = 18,069 •1024

molecule oxigen

2p. 2. S + O2 SO2

1 moli atomi S ……………………………………1 mol O2

0,5 moli atomi S ………………………………….. x

x = 0,5 moli O2 O2 este în exces

1 moli atomi S ……………………………………1 mol SO2

0,5 moli atomi S ………………………………….. y

y = 0,5 moli S

mSO2 = 0,5 • µSO2 = 0,5 •64 = 31gSO2

5p. 2Mg + O2 2MgO oxid de magneziu

MgO + H2O Mg(OH)2 hidroxid de magneziu


122

COLEGIUL NAŢIONAL DE INFORMATICĂ ”TUDOR VIANU”

LEGILE GAZULUI IDEAL

PROIECT DIDACTIC • COLEGIUL NAŢIONAL DE INFORMATICĂ

• DISCIPLINA - CHIMIE – clasa a IX-a

- FIZICA – clasa a X-a

• PROFESOR - MORARU SILVIA

• TEMA – LEGILE GAZULUI IDEAL

• TIPUL LECŢIEI- DOBÎNDIRE DE NOI CUNOġTINŢE

• LOCUL DE DESFĂġURARE - LABORATORUL DE

CHIMIE/FIZICA/AEL - 2 ore

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ La sfârsitul lecţiei elevul va fi capabil:

• Să utilezeze terminologia Ģi convenţiile Ģtiinţifice privind legile gazului

ideal;

• Să conducă operaţii experimentale de laborator pentru a studia

transformarea izoterma, izobara;

• Să grupeze Ģi să reprezinte observaţiile/ datele rezultate în urma

efectuarii activitatilor experimentale reale/virtuale;

• Să indentifice cazurile transformarilor gazului ideal in viata reala;

OBIECTIVE OPERAŢIONALE La sfârsitul orei elevul va fi capabil:

O1 să explice si sa enunte legea transformarii izoterme T=ct;

O2 să explice si sa enunte legea transformarii izobare P=ct;

O3 să explice si sa enunte legea transformarii izocore V=ct;

O4 să identifice situatiile in care se aplica fiecare transformare(T=ct;

P=ct; V=ct) si sa rezolve problemele propuse;

O5 să explice aplicatiile tehnice ale acestor transformari ale gazului

ideal;

O6 să efectueze activitatile experimentale reale/virtuale pentru cele 3

transformari (T=ct; P=ct; V=ct).

DESFĂŞURAREA LECŢIEI • realizarea proiectului didactic;

• organizarea Ģi pregătirea clasei;

• anunţarea subiectului;


123

• anunţarea obiectivelor urmărite;

• pregătirea testului de autoevaluare;

• pregătirea fiĢei cu tema pentru acasă.

RESURSE • Aparatura multimedia (calculator; videoproiector; ecran );

• Software educaţional (selectat de profesor);

STRATEGII DIDACTICE

METODE DIDACTICE

• dialogul;

• explicaţia;

• observarea, explicarea Ģi analiza experimentelor reale/virtuale;

• problematizarea;

• completarea fiĢei de lucru pe parcursul lecţiei.

MIJLOACE DIDACTICE

• manualul de fizica/chimie;

• caietul de lucru;

• fiĢa de lucru;

• software educaţional.


124

Pentru “Grupa de Performanţă” utilizarea celui exploatat mijloc de

informare Ģi Comunicare “INTERNETUL” în vederea studierii acestei teme –

LEGILE GAZULUI IDEAL – în cadrul laboratorului virtual

Suportul de curs prezintă:

• caracteristicile gazului ideal;

• definiţia presiunii Ģi unităţile de măsură pentru (SI Ģi tolerate);

• legea AVOGADRO;

• legea gazului ideal (determinarea constantei R);

• aplicaţii privind determinarea masei molare;

• prezentarea transformărilor gazului ideal:

M3, M4, M5, M7, M10

• legea lui DALTON – probleme


125


126


127


128

Progresul Ģcolar trebuie înţeles ca posibilitate de valorizare a creĢterii

încrederii în folosirea ICT în educaţie în general, în particular, în educaţia

Ģtiinţifică. Prin conĢtientizarea viitoarelor beneficii ale managementului,

accesului Ģi stocării resurselor de predare-învăţare-evaluare. Folosirea ICT în

activitatea didactică trebuie să se bazeze pe un sprijin real acordat profesorului.

Este necesar ca în Ģcoală să existe Ģi suportul tehnic-laboratorul virtual AEL,

tabla “SMART”, conexiune INTERNET, capacitatea profesorului pentru a

utiliza această tehnologie.

Cercetarea a impus o pregătire suplimentară a profesorului, crearea

fiĢelor de lucru necesare, organizarea tipurilor de probleme. Astfel, elevii grupei

de performanţă (7 olimpici naţionali – cls. IX ) au parcurs individual materialul

informativ (lb. engleză), fiĢierele de lucru (lb. română) precum Ģi problemele

propuse în site-ul amintit, dar Ģi problemele propuse de profesor. Timpul de

lucru – 2h.

Didactica tradiţională implică elevul într-o măsură mai mică, fără ca

feed-back-ul să prezinte în mod real parametrii urmăriţi de profesor. Didactica

modernă implică echipa profesor-elev în egală măsură, profesorul determinând

condiţiile de lucru, în funcţie de colectivul de elevi. Rezultatele procesului de

predare-învăţare-evaluare sunt remarcabile pentru cei doi parteneri: Profesor Ģi

Elev

Integrarea ICT în aria curriculară ”ŞTIINŢE”

Dezvoltarea la nivelul liceului a platformei virtuale “DIDACTICVIP”

http://didacticvip.lbi.ro de către profesorii ariei curriculare “ġTIINŢE” a pus in

evidenţă necesitatea implementării noilor tehnologii in educaţia Ģtiinţifică.

Platforma virtuală cuprinde: proiecte didactice la chimie; fizică; matematică si

informatică.

Colaborarea profesorilor din aria curriculară“ġTIINŢE” este

materializată în această platformă virtuală, care poate fi utilizată de orice

profesor. Rigoarea metodico-Ģtiinţifică, gradul înalt de aplicabilitate, metodele

didactice moderne propuse, acurateţea obiectivelor operaţionale, activităţile

didactice propuse, evaluările continue determină o creĢtere a calităţii lecţiei.

Elevul se află in atenţia profesorului, astfel echipa Profesor – Elev duce la

îndeplinire scopul lecţiei centrate pe elev Ģi anume:capacitatea elevului de a Ģti

la sfârĢitul lecţiei să opereze cu noţiunile studiate. Realizarea unei modalităţi

moderne de implementare a ICT în educaţia Ģtiinţifică a condus la modernizarea

procesului de predare – învăţare – evaluare.

Lecţiile digitale de fizică, chimie, informatică prezentate pun in evidenţă

deschiderea Ģcolii către lumea exterioară (cursuri on line), utilizarea eficientă a

resurselor.

Dintre concluziile experienţei noastre de bună practică remarcăm:

http://didacticvip.lbi.ro/

http://didacticvip.lbi.ro/


129

• necesitatea extinderii muncii în echipe mixte profesori – elevi;

• abordarea interdisciplinară a proiectării, desfăĢurării lecţiei;

• dezvoltarea caracterului creativ, inovativ al lecţiei, rigurozitatea

Ģtiinţifică a noţiunilor parcurse;

• realizarea în mod continuu a unei evaluări critice care să

conducă la autoreglarea propriei lecţii

• dezvoltarea schimbului de experienţă pe domeniul educativ, în

vederea cunoaĢterii altor sisteme educaţionale;

• necesitatea educaţiei permanente;

• realizarea unui “centru deschis de învăţare” care să faciliteze

participarea la procesul de predare-învăţare-evaluare.

OFERTA EDUCAŢIONALĂ a Colegiului Naţional de Informatică

„Tudor Vianu” cuprinde exemplele de bună practică a profesorilor: Silvia

Moraru, Rodica Cherciu, Corina Dobrescu, Stan Florina privind utilizarea ICT în

lecţie. Produsele multimedia prezentate la Conferinţa Hands on Science (2004 -

Slovenia): fizică, chimie, informatică; Conferinţa Naţională de Învăţământ

Virtual (2004 – Facultatea de Matematică BucureĢti) - fizică, chimie,

informatică; Simpozionul Internaţional:Chimia – prieten sau duĢman – chimie -

2007 BucureĢti – Universitatea BucureĢti, Conferinta Hands on Science (2007-

Portugalia)

Secvenţele ce urmează pun în evidenţă aspecte din suportul de curs al

unei lecţii de chimie – Alcani – , trei lecţii de fizică – Energia si puterea

curentului electric – ; – Forţa electromagnetică – ; – Oscilaţii mecanice – ,

precum Ģi al unei lecţii de informatică – Backtracking

• Alcani – Prof. Silvia Moraru


130


131

• Energia si puterea curentului electric – Prof. Stan Florina

• Forţa electromagnetică – Prof. Corina Dobrescu


132

• Oscilaţii mecanice – Prof. Stoica Ioana

•Backtracking – Prof. Rodica Cherciu


133

IMPACTUL ICT ASUPRA REZULTATELOR ÎNVĂŢĂRII

EVALUAREA EDUCAŢIONALĂ ŞI EVALUAREA

PERFORMANŢELOR Reforma învaţământului Ģi-a facut aparitia Ģi în Colegiul Naţional de

Informatică “Tudor Vianu” printr-o serie de măsuri privind modernizarea

curriculumului Ģi dezvoltarea curriculumului la dispozitia Ģcolii (CDS), a

tehnicilor de predare-învaţare-evaluare.

Pe scurt, ce trebuie să Ģtii când vii în Colegiul Naţional de Informatică

“Tudor Vianu”:

• Sistemul educaţional se află în plină schimbare, evaluarea Ģi examinarea fiind

un loc geometric al variatelor tendinţe, decizii, idei-forţă, miĢcări de suprafaţă

sau de adâncime;

• Echipa managerială este preocupată de: evaluarea curriculumului (pe toate

componentele sale), evaluarea proceselor de instruire, evaluarea rezultatelor

Ģcolare (rezultatele elevilor, din perspectiva cognitivă, afectivă Ģi psihomotorie);

evaluarea personalului didactic (din perspectiva profesionalismului, a eficienţei

Ģi a relevanţei acţiunii educaţionale specifice);

• Toate cadrele didactice sunt preocupate pentru racordarea evaluarii la cerintele

sociale, punându-ne permanent o serie de întrebări:

Ce evaluăm? Randamentul sau eficienţa educaţională, procesul de formare, rezultatele Ģcolare,

nivelul de performanţă, competenţe în acţiune, aptitudini, abilităţi, capacităţi,

elemente de competenţă.

Cu ce scop evaluăm? Formativ/sumativ, de plasament, de orientare/consiliere, etc.

Pe cine evaluăm?

Educabilii (elevii, formabilii, un anumit grup de varsta sau abilitati/competente)

etc.

Cum evaluăm?

Prin stabilirea clară Ģi transparentă a parcursului: scopuri-obiective – pe

parcursul acestuia, la finalul sau, dupa un anumit timp de la finalizarea sa.

Cu ce evaluăm?

• cu instrumente de evaluare orală/scrisă/practică;

• prin observaţie directă, (semi) structurată, pe parcursul procesului;

• prin exerciţii, probleme, eseuri, teme pentru acasă;

• prin proiecte, referate, teme pentru investigaţiile individuale sau de grup;

• prin portofolii individuale sau instituţionale;


134

• prin proceduri de autoevaluare, evaluare pe perechi Ģi de grup, cu scopul

creĢteri reflecţiei metacognitive Ģi al socializării instituţionale. Strategiile de

evaluare folosite sunt din cele mai diverse: de la cele tradiţionale, până la cele

noi, specifice liceului nostru, care preseupun cunoaĢterea Ģi utilizarea noilor

tehnologii informatice.

Evaluarile iniţiale oferă datele necesare care să permită luarea celor mai

bune decizii ale corpului profesoral pentru o cât mai riguroasă pregătire a

elevilor. Sunt cunoscute evaluările iniţiale făcute la nivelul Ģcolii pentru elevii

admiĢi în clasa a IX-a Ģi pentru cei din clasa a XII-a care urmează apoi

pregatirea pentru examenul de bacalaureat. Nu neglijăm faptul ca lecţia însăĢi

trebuie sa fie concepută ca o activitate de evaluare iniţială. Pentru elevii claselor

a XII-a, care se pregătesc să-Ģi susţină examenul de bacalaureat, organizăm

anual evaluări finale, numite simplu: simulări. Astfel se dau teste la: matematică,

informatică, română. Pe baza rezultatelor obţinute la aceste testări se desfăĢoară

programul de pregătire pentru examenul de bacalaureat.

Există o strategie de evaluare profund formativă, tehnica proiectului,

foarte des utilizată, mai ales în cadrul orelor de informatică. Prezentarea unui

asemenea proiect se face la susţinerea examenului de atestare în meseria de

informatician. Realizarea lui determina o participare activă a absolventului la

evaluarea etapelor succesive ale propriei sale învăţări, îi încurajează

creativitatea.

Un instrument de evaluare complex, frecvent folosit, care oglindeĢte

complexitatea evoluţiei elevului este portofoliul. Reunind referate, investigaţii

personale sau de grup, fiĢe de evaluare sau de lucru, probe scrise, teme pentru

acasă, portofoliul determină motivarea elevului pentru recunoaĢterea rezultatelor

sale Ģi prezentarea experienţelor dobândite. Întregul proces de evaluare,

implementat in activitatea didactică Ģi pedagogică a profesorilor liceului nostru,

urmăreĢte ca elevii noĢtri să-Ģi descopere resursele interioare care să le ofere

încredere în forţele proprii Ģi în sentimentul de responsabilitate faţă de ceilalţi.

Cine beneficiază de rezultatele evaluării? Elevii, absolvenţii, profesorii-evaluatori, părinţii, conceptorii de

curriculum.

În ultimii ani Serviciul Naţional de Evaluare Ģi Examinare a elaborat Ģi a pus în

practică un program de evaluare naţională. Din experienţa cumulată începând cu

anul 1998 am desprins urmatoarele concluzii:

• MONITORIZAREA EFECTULUI DE FEED-BACK, dinspre elev

spre profesor, realizată în două moduri:

a) evaluarile curente ale activităţilor zilnice, evaluare continuă;

b) examene


135

• FEED-BACK-UL FORMATIV obţinut în urma evaluarii continue ne

ajută să evidenţiem progresul Ģcolar, determinand punctele tari si slabe ale

elevului (prin evaluarea continuă), dar să Ģi perfecţionăm continuu relaţia de

comunicare dintre PROFESOR-ELEV;

• FEED-BACK-UL SUMATIV realizat în urma unei evaluări sumative

este un preţios

instrument pentru profesor, deoarece îi furnizează datele necesare pentru a-Ģi

transforma, adapta demersul educaţional, iar pentru ELEV are semnificaţia

recunoaĢterii valorii sale;

• EVALUARILE NATIONALE prezintă pentru profesorii Colegiului

Naţional de Informatică “Tudor Vianu” o importanţă deosebită, în sensul că

putem observa “apropierea” dintre CURRICULUMUL EVALUAT SI CEL

“OFICIAL”.


136

CCUUPPRRIINNSS CAPITOLUL 1…………………………………………………………….........1

Prezentarea Colegiului National de Informatica....................................................1

Viziunea…………………………..………………………………………….......1

Misiunea…………………………..………………………………………….......2

Resurse materiale…………………………..……………..……………………...3

Resurse umane…………………………..……………..…………………….......4

Performanţe la învăţătură………………..……………..…………………..….....4

bacalaureat…………………………..……………..…………………….....…...4

rezultate la olimpiade………………..……………..…………………...…..…...5

The 17th NASA Annual Great Moonbuggy Race …..………………….….….. 18

Parteneriat intenational…………………………………………………..……..20

CAPITOLUL 2…………………………………………………….………......36

Itinearii de formare………………..……………………..……………...……...36

Oracle Internet Academy…………..……………………………..…...………..39

Ce este Think.com?........…………..……………………………..……………..43

Curs PL/SQL……..........…………..………………………………..…………..47

CAPITOLUL 3………………………………………………………..…….....48

Finalităţi Ģi obiective……………..……..…………………………………..…..48

CAPITOLUL 4…………………………………………………………….......49

Schema orară……………………..…………………………...……………..….49

gimnaziu……………………………...……………..…………...…………..….49

clasa a IX-a…………………………...……………..……………...……….….50

clasa a X-a ………………………………………………………...….…….…51

clasa a XI-a ………………………………...……………..………......……….52

clasa a XII-a ………………………………..…………………...…….…….…54

CAPITOLUL 5……………………………………………………….…….....56

Curriculum la decizia Ģcolii………..……………..………………………...…..56

CAPITOLUL 6…………………………………………………………..…...111

Obiectivele strategiei de implementarea a ICT in Colegiul Naţional de

informatică “ Tudor Vianu”...............................................................................111

Integrarea ICT în aria curriculară Ģtiinţe……….……..……….……………....128

Impactul ICT asupra rezultatelor învăţării…………….………..………..…....133

prezentarea colegiului naŢional de informaticĂ … · prin realizarea unei proiectări didactice...

Documents