prezentare medicina sportiva

7/27/2019 Prezentare Medicina Sportiva

1/16

Murrau Mara, gr.2, seria A


2/16

Monique Adamczak este o juctoareprofesionist de tenis din Australia, nscut in1983, care este n prezent antrenat de Tony

Roche. n mai 2010 aceasta a suferit o leziune aligamentului ncruciat anterior drept.


3/16

Ligamentul ncrucisat anterior este o band deesut conjunctiv, de legtur, care unete poriuneaposterioar a femurului cu partea anterioar a tibiei, demrimea degetului mic. n interiorul articulaieigenunchiului, atunci cand tibia este rotata spreinterior ligamentul ncrucisat anterior aluneca pesteligamentul ncruciat posterior.

Ligamentele ncruciate furnizeaz stabilitate i

limiteaza micrile de rotaie interna a tibiei, previnhiperextensia genunchiului, limiteaz deplasareaanterioara a tibiei in timpul f lexiei genunchiului.


4/16


5/16

n acest caz leziunea a aprut n urma aterizrii dintr-osritur, cu torsiunea femurului i a tibiei n direciiopuse, sub ntreaga greutate a corpului, rezultndruperea ligamentului ncruciat anterior.


6/16

Simptomele care apar n acest caz sunt: perceperea unui trosnet la nivelul genunchiului ntimpul accidentrii durere localizat n exteriorul i n spatele articulaieigenunchiului; dup accidentare, durerea limiteazactivitatea in desfurare, dar permite reluarea

mersului tumefierea genunchiului in primele ore dupaccidentare; acesta poate fi un semn de hemartoz ;tumefierea care apare brusc este un semn de leziuneimportanta a structurilor articulatiei genunchiului limitarea micrilor genunchiului din cauza durerii, atumefaciei instabilitatea genunchiului


7/16

Primul ajutor este reprezentat de RICE (Rest Ice Compression Elevation), avnd rolul de adiminua durerea, a reduce inflamaia locala, proteja tesuturile lezate, grbind procesul de vindecare:

Rest (repaus). Repausul segmentar, al zonei, articulatiei afectate, este o cheie importanta in procesul

de vindecare. Continuarea mobilizarii zonei afectate va accentua durerea, inflamatia locala, riscandchiar agravarea leziunii. Repausul posttraumatic este important pentru protejarea esutului lezat(muschi, tendon, ligament etc) de o eventuala agravare a traumatismului. De asemenea,organismul are nevoie de repaus pentru a utiliza energia necesar unei vindecari eficace.Ortostatismul sau mersul sunt interzise pana nu s-a fcut evaluarea medical corespunzatoare.Uneori, repausul se limiteaza doar la activitati specifice, de exemplu, mersul poate fi permis dar nusprint-ul, alergatul.

Ice (gheaa). Gheaa aplicata pe zona afectata combate durerea pe termen scurt si previne sau reduce

considerabil edemul local, inflamatia prin reducerea fluxului sanguin local. Trebuie reinut c nu selas mai mult de 20 minute o data gheata pe zona afectat existand riscul lezarii tegumentului laexpuneri mai lungi. Cea mai buna metoda este reprezentata de aplicarea compreselor reci timp de 15minute, urmate de pauz 20 minute, de 4 -8 ori pe zi. Pentru zonele cu tesut muscular i adipos redusca degetele, aplicatiile cu gheata se limiteaza la 10 minute o dat.

Compression (compresie). Compresia, obinut prin bandaje compresive elastice, reduce edemullocal care ncetinete procesul de vindecare. De asemenea, la unii pacientii compresia locala diminuasi sindromul dureros. Nu trebuie s se accentueze durerea local, s apar furnicturi, modificari de

culoare si temperatura local (in special la nivelul degetelor) prezenta acestor simptome si semneoblignd la desfacerea bandajului si aplicarea lui mai lejer. De asemenea, bandajul elastic trebuiereaplicat la 4 ore.

Elevation (ridicat, elevat). Se refer la ridicarea zonei afectate peste planul inimii cu aproximativ 15cm pentru a reduce edemul local prin cresterea ntoarcerii venoase. Prezena sindromului Raynaud,diabetului sau orice alt condiie ce asociaza reducerea f luxului sanguin ctre membrele superioarei/sau inferioare contraindic terapia RICE.


8/16

Diagnosticul se pune n urma :

- anamnezei,care stabileste condiiile i modul desolicitare a articulaiei, intensitatea traumatismului sisemnele subiective.

- examenului clinic- se face prin comparaie cu articulaia

omoloag, descriindu-se semnele subiective i obiectivelocale

- examenului radiologic- pentru a depista fragmenteleosoase posibil smulse, fisurile i fracturile.


9/16

Semnele clinice:

Durerea spontaneste foarte vie, imediat dup traumatism i este localizat lanivelul articulaiei lezate, iradiind proximal i distal de articulaie.

Durerea provocat de examinatorn scop diagnostic prin palparea articulaiei,permite localizarea leziunilor ligamentare, eventual depistarea unor fragmenteosoase.

Impotena funcional- reprezint incapacitatea de a efectua micri voluntare narticulaia lezat. Ea apare imediat dup accident. n entorsele de gradul Idispare repede rmnnd doar o jen funcional, iar n entorsele de gradul IIIimpotena funcional este total de la nceput, persistnd vreme ndelungat.

Micrile pasive, efectuate de examinator n scop diagnostic sunt posibile darevideniaz o laxitate articular anormal (deplasarea capetelor osoase pstreazpoziia anatomic).

Tumefierea articulaieieste datorat tulburrilor circulatorii de la nivelularticulaiei, manifestndu-se prin:

a) edemb) acumulare de lichid intraarticular, ce poate fi hidrartroz

(hipersecreie de lichid sinovial - acumulare treptat)sau hemartoz (acumularerapid de snge provenitde la vasele rupte de lanivelul capsulei articulare).

n cazul edemului, pielea este lucioas i transparent cu tergereacutelor obinuite i pierderea elasticitii. Prin apsarea ei pe un plan ososprofund, apare o depresiune local, numitagodeu. In entorsele uoare, articulaiapstreaz aspectul normal iar n cele medii i grave sunt terse contururileosoase, iar articulaia se prezint mrit de volum.


10/16

Temperatura locala tegumentelor de la nivelul articulaiei estecrescut datorit vasodilataiei produse direct de agentul cauzal sau reflexdatorit durerii.

Culoarea tegumentelor- imediat dup traumatism articulatia prezint o culoarenormal a tegumentelor, sau o uoar hiperemie datorat impactului direct cuagentul cauzal. La 24-48 de ore dup accident apar echimozele (vnatile)localizate periarticular i distal de articulaie,reprezentnd manifestarea clinic avaselor de snge rupte extracapsular.

Apariia echimozei este un semn

obligatoriu ce indicspre efectuareaunui examen radiologic al articulaieipentru a exclude o fractur.

Ligamentele ncruciate prin ruperempiedic mersul normal, dnd micarea desertar (semnul sertarului al lui Rocher).

Cnd este rupt, ligamentul ncruciat anteriorpermite alunecarea gambei.


11/16

Radiografiile standard de genunchi completeaz bilanulunui genunchi traumatizat. Ele sunt indispensabile pentru

a elimina o leziune osoas (fractur) Radiografiile n stress

mecanic tind s reproduc

sertarul anterior pe fimul

radiologic, raportat lagenunchiul snatos,

confirmnd astfel ruptura

LIA(ligamentului ncruciat

anterior). Acest sertar radiologic diferenial este msuratpentru a cuantifica gradul laxitii.


12/16

Tratamentul i indicaiile n ruptura LIA Scopultratamentului rupturilor LIA(ligamentul incruc

isat anterior) este de a reda pacientului stabilitateagenunchiului cu posibilitatea relurii activitilorsportive.

Strategii terapeutice:

1.Reeducarea funcional- nu este un abandon terapeutic- reeducare a genunchiului, bine condusi bine

supravegheat

- preferat la pacienii de peste 50 de ani ipermite o via normal cu practicarea unor sporturica ciclismul. Unele sporturi de pivot sunt permise curezerva ca pacientul sa poarte o orteza de genunchi.


13/16

2. Reconstrucia LIAprin gref autolog, care nlocuiete ligamentul rupt. Pot fiutilizate mai multe grefe :a)Tendonul rotulian (procedeul Keneth Jones): este interventia clasica, celmai frecvent utilizat. n operaia Keneth Jones treimea medie a tendonului

rotulian este recoltat mpreun cu mici poriuni osoase aflate la fiecareextremitate. Aceasta gref inlocuieste LIA (ligamentul incrucisat anterior) nspaiul intercondilian, iar fragmentele osoase sunt fixate solid la femur irespectiv la tibie. Aceast intervenie are rezultate excelente asuprainstabilitii, dar are drept inconveniente posibilitatea sechelelor dureroase lanivelul tendonului rotulian sau a rotulei care pot persista mult timp.b)Fascia lata: o bandelet poate fi recoltat pentru a nlocui ligamentul

ncruciat anterior. Inconvenientele sunt legate de cicatricile mari lanivelul genunchiului i a olduluic) Tendoanele labei de gasca (hamstings):

Prelevarea acestor tendoane nu are efectenegative asupra funcionrii ulterioare a genunchiului. Fiecare tendon estesuficient de lung pentru a fi pliat n dou, permind obinerea unui nouligament ncrucisat solid, alctuitdin 4 fascicule. Aceast operaie are avantajul

de a nu avea sechele dureroase n poriunea tendonului rotulian. Utilizarea incursul acestor intervenii a artroscopiei permite reducerea cicatricilor ca itratamentul leziunilor concomitente de menisc. Acestei grefe tendinoaseintraarticulare i se poate asocia o plastie extraarticulara Lemaire (recoltareaunei bandelete din fascia lata care este tensionat oblic ntre poriunea externaa tibiei si femurului pentru a controla mai bine instabilitatearotatorie antrenata de ruptura de LIA).


14/16

Factorii care influenteaz decizia terapeutic: Vrsta : cu ct pacientul este mai tnr, cu atat este mai mare necesitatea de a

reconstrui LIA (ligamentulincrucisat anterior). Dar interventia chirurgicalrmane posibila oricare ar fi vrsta pacientului.

Motivaia, sportul practicat si nivelul de competiie: un jucator de handbalde 20 de ani prezint o indicaie chirurgical mai mare decat un biciclist de 50de ani. Dac pacientul continua activitaile sportive atunci exist riscul leziuniii altor ligamente i chiar a meniscurilor, ca i riscuri de leziuni cartilaginoase.

Gradul laxitatii este de asemenea un factor important. Examenul clinic itestele dinamice permit s se aprecieze aceast laxitate, variabil de la un

pacient la altul. Exist un paralelism intre gradul de laxitate i simptomatologiaresimtit de pacient. Constitutia pacientului : toleranta aceleiai leziuni de LIA este diferit de la

un pacient la altul. La un pacient musculos, cu un lejer varus al genunchiului,ruptura LIA poate fi tolerat un timp ndelungat. La o pacienta tanar cu genurecurvatum ruptura LIA risca sa produc o instabilitate jenanta chiar si pentruactivitile fizice curente.

Starea genunchiului inainte de accident: consecinele rupturii LIA nu suntaceleai dac genunchiul afectat nu era indemn naintea traumatismului, dacexista o artroza sau daca genunchiul respectiv a suferit alte interveniichirurgicale


15/16

Perioada postoperatorie imediata

Imobilizarea dup interventia chirurgicalaeste variabila, de la absena imobilizarii pn la

utilizarea atelelor sau ortezelor de genunchi.Dac un menisc a fost suturat in timpul interventieichirurgicale,imobilizarea este absolut necesar.Reluarea mersului cu sprijin este precoce, n zileleurmatoare operatiei, utiliznd dou crje pe o durat de

cteva sptmni. Durata spitalizarii variaza de la 24 deore la o saptamana. O consultaie postoperatorie este practicat la cateva sptmni de la

intervenia chirurgical.Kinetoterapia cu reeducarea genunchiului debuteaz rapid dupa interventia

chirurgical. Un protocol de reducare poate fi furnizat de catre chirurg pentru a ghidarecuperarea in functie de procedeul tehnic chirurgical folosit. Durata aproximativ akinetoterapiei este de aproximativ 2 luni. n anumite cazuri, i n special la sportivii deperforman, o recuperare musculara prelungit poate fi necesar pan la o perioada de 6luni.

Reluarea activitatilor fizice care nu necesit micarea de torsiune este destul derapid: este cazul ciclismului care contribuie la kinetoterapie in primele luni dupaoperaie. Mersul pe distane lungi poate fi reluat catre luna a 3-a. n schimb, alte sporturi care solicit prea mult ligamentul ncruciat anterior, nu potfi reluate decat dupa 6-8 luni de la interventia chirurgicala. Grefa osoasa sufer de fapt oevolutie, cu o fragilizare iniiala i apoi o integrare in osul gazd, paralel cu recuperareasoliditii grefei.


16/16

Complicaiile postoperatorii Durerile in zilele urmatoare interventiei chirurgicale sunt minime, tolerabile.

Utilizarea artroscopiei, imobilizarea postoperatorie de scurt durat, reluarea rapida amersului cusprijin pe membrul pelvin operat au fcut ca aceastaintervenie s fie putin agresiv. Existenadurerilor importante trebuie sa conduca la cautarea unei complicatii, n mod particular a

hematomului. HematomulOrice interventie chirurgical poate produce o sngerare, care este favorizati de tratamentulanticoagulant adesea necesar. Cteodata sngle se poate acumula in cantitate mare in genunchigenernd dureri si tumefacia genunchiului (hemartroza). O nou intervenie chirurgical pentruevacuare poate fi atunci necesar.

Infectia constituie riscul oricarei operatii. La nivelul genunchiului este o complicatie rar, dar grav.Supravegherea n cursul primelor sptmni care urmeaza interveniei permit depistarea precoce afebrei, a durerilor, a tumefaciei genunchiului. Este important s se identifice germenul care cauzeaz

infecia pentru o antibioterapie adecvat. O nou intervenie chirurgicala este necesar pentrua efectua un lavaj minuios al articulaiei. Tromboflebita reprezint formarea unui cheag n interiorul unei vene , care se poate produce in

ciuda tratamentului anticoagulant. Aceasta complicaie risc s creasca riscul unei emboliipulmonare.

Algodistrofia se caracterizeaz prin inflamaia important a membrului inferior, cu o redoareprecoce, edem si dureri. Aceasta complicatie este imprevizibil si cauzele ei suntnecunoscute. Un tratament medical poate fi necesar, alaturi de o reeducare pentru a nu favorizafenomenele inflamatorii la nivelul genunchiului.

Redoarea (limitarea micarilor) este riscul oricrei interventii chirurgicale la nivelul genunchiului.Ea este cel mai frecvent rezultatul aderenelor fibroase care se formeaz n interiorul genunchiului.

Complicatiile cutanateCicatricea poate ramane dureroasa, se poate nconjura de zone de anestezie, sau de zone

hiperdureroase. Complicaiile ligamentoplastiei sunt foarte rar grave si excepional dramatice(artroza, blocaj degenunchi sau amputatie). Cea mai mare parte a complicaiilor se vindecfr sechele si nu sunt responsabile dect de inconveniene minore de durata mic.

prezentare medicina sportiva

Documents