prezentare ionut bnr - european commission...} ] µ o ] ~ í ^ µ w ez u d ] v ] µ o & ] v v...

28
Aspecte privind relatia politica fiscal-bugetara - crestere economica Ionut Dumitru* Presedinte Consiliul Fiscal, Profesor ASE Bucuresti si Economist-sef Raiffeisen Bank *Parerile exprimate sunt pareri personale ale autorului si nu implica institutiile cu care acesta este asociat

Upload: others

Post on 05-Jan-2020

10 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: prezentare ionut BNR - European Commission...} ] µ o ] ~ í ^ µ W EZ U D ] v ] µ o & ] v v (VWH FDOFXODW FD GDWRULD EUXW D DGPLQLVWUD LLORU SXEOLFH FRQVROLGDW OD YDORDUH QRPLQDO

Aspecte privind relatia politica fiscal-bugetara - crestere economica

Ionut Dumitru* Presedinte Consiliul Fiscal, Profesor ASE Bucuresti si Economist-sef Raiffeisen Bank

*Parerile exprimate sunt pareri personale ale autorului si nu implica institutiile cu care acesta este asociat

Page 2: prezentare ionut BNR - European Commission...} ] µ o ] ~ í ^ µ W EZ U D ] v ] µ o & ] v v (VWH FDOFXODW FD GDWRULD EUXW D DGPLQLVWUD LLORU SXEOLFH FRQVROLGDW OD YDORDUH QRPLQDO

Rolul politicii fiscal-bugetare*

Functii ale politicii fiscale (Musgrave, 1959): 1. stabilizarea ciclului economic (politica fiscala contraciclica) 2. stimularea cresterii economice pe termen lung (engl. “growth friendly fiscal policy”) 3. redistributie si sustinerea unei cresteri economice incluzive.

* politica fiscal-bugetara = politica fiscala

Page 3: prezentare ionut BNR - European Commission...} ] µ o ] ~ í ^ µ W EZ U D ] v ] µ o & ] v v (VWH FDOFXODW FD GDWRULD EUXW D DGPLQLVWUD LLORU SXEOLFH FRQVROLGDW OD YDORDUH QRPLQDO

• Stabilizarea ciclului economic prin politici discretionare si stabilizatori automati.

• Politica fiscala discretionara are un rol mai puternic cand politica monetara are constrangeri, sectorul financiar este slab si economia este in recesiune adanca si prelungita (Christiano, Eichenbaum, and Rebelo, 2011, Woodford, 2011, Jorda and Taylor, 2016).

• In faza ascendenta, stabilizatorii automati ar trebui sa fie suficienti. Masurile discretionare ar trebui utilizate doar in situatii speciale.

• Interventia este conditionata de existenta spatiului fiscal: capacitatea Guvernului de a implementa stimuli fiscali (reduceri de taxe si/sau cresteri de cheltuieli) in conditiile pastrarii accesului la pietele financiare si prezervarii sustenabilitatii datoriei publice (IMF, 2017).

1. Rolul politicii fiscale in stabilizarea ciclului economic

Page 4: prezentare ionut BNR - European Commission...} ] µ o ] ~ í ^ µ W EZ U D ] v ] µ o & ] v v (VWH FDOFXODW FD GDWRULD EUXW D DGPLQLVWUD LLORU SXEOLFH FRQVROLGDW OD YDORDUH QRPLQDO

Caz particular 1 – politica fiscala prociclica in faza ascendenta a ciclului economic

• nu au fost create “buffere” suficiente in vremurile bune si spatiul fiscal a fost epuizat atunci.

• implementarea unor politici prociclice in faza ascendenta nu lasa optiunea unei politici contraciclice in faza descendenta.

• accentueaza recesiunea.

Caz particular 2 – politica fiscala prociclica in faza descendenta a ciclului economic

• Stimulul fiscal discretionar este mentinut desi trebuia retras. • Se utilizeaza inutil spatiul fiscal disponibil si apar dezechilibre macroeconomice. • Accentueaza faza de boom economic.

2 situatii particulare relevante pentru Romania

Page 5: prezentare ionut BNR - European Commission...} ] µ o ] ~ í ^ µ W EZ U D ] v ] µ o & ] v v (VWH FDOFXODW FD GDWRULD EUXW D DGPLQLVWUD LLORU SXEOLFH FRQVROLGDW OD YDORDUH QRPLQDO

Amplitudine foarte mare a ciclului economic in Romania

-10

-5

0

5

10

15

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

2016

2017

Zona euro Ungaria

Polonia Romania

Output gap (deviatia PIB de la potential, % din PIB potential)

Sursa: Estimari ale autorului Output gap-ul este determinat pe baza unui filtru Hodrick-Prescott

Page 6: prezentare ionut BNR - European Commission...} ] µ o ] ~ í ^ µ W EZ U D ] v ] µ o & ] v v (VWH FDOFXODW FD GDWRULD EUXW D DGPLQLVWUD LLORU SXEOLFH FRQVROLGDW OD YDORDUH QRPLQDO

Politica fiscala discretionara exacerbeaza fluctuatiile ciclului economic

Sursa: Estimari ale autorului

-5

-4

-3

-2

-1

0

1

2

3

4

5

-14

-10

-6

-2

2

6

10

1419

96

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

2016

2017

Impuls fiscal primar (cresterea deficitului structural primar, % din PIB, axa dindreapta)Output gap (% din PIB potential)

Page 7: prezentare ionut BNR - European Commission...} ] µ o ] ~ í ^ µ W EZ U D ] v ] µ o & ] v v (VWH FDOFXODW FD GDWRULD EUXW D DGPLQLVWUD LLORU SXEOLFH FRQVROLGDW OD YDORDUH QRPLQDO

Politica fiscala prociclica cvasi-permanenta

1999

2000

2001 2002

2003 2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

2016 2017

-5.0

-4.0

-3.0

-2.0

-1.0

0.0

1.0

2.0

3.0

4.0

5.0

-10.0 -5.0 0.0 5.0 10.0 15.0

I. Politica prociclica, output gap pozitiv, impuls fiscal primar pozitiv

II. Politica anticiclica, output gap negativ, impuls fiscal primar pozitiv

III. Politica prociclica, output gap negativ, impuls fiscal primar negativ

IV. Politica anticiclica, output gap pozitiv, impuls fiscal primar negativ

Output gap (% din PIB potential)

Impu

ls fi

scal

prim

ar (m

odifi

care

a de

ficitu

lui s

truc

tura

l prim

ar (%

din

PIB

)

Sursa: Estimari ale autorului

Politica fiscala anticiclica stimuleaza cresterea economica, iar politica fiscala prociclica inhiba cresterea economica pe termen lung (Aghion and Marinescu, 2007; Aghion, Hemous, and Kharroubi, 2009), in special in tarile cu intermediere financiara scazuta.

Page 8: prezentare ionut BNR - European Commission...} ] µ o ] ~ í ^ µ W EZ U D ] v ] µ o & ] v v (VWH FDOFXODW FD GDWRULD EUXW D DGPLQLVWUD LLORU SXEOLFH FRQVROLGDW OD YDORDUH QRPLQDO

0.65 0.62

0.61 0.60 0.59 0.59 0.58 0.57 0.55 0.54 0.54 0.53 0.52 0.52

0.51 0.50 0.49 0.48 0.48 0.48 0.47 0.46 0.45 0.44 0.43 0.41

0.39 0.38

0.34 0.31

0.2

0.25

0.3

0.35

0.4

0.45

0.5

0.55

0.6

0.65

0.7

Ola

nda

Dan

emar

ca

Belg

ia

Fran

ta UK

Sued

ia

Aust

ria

Finl

anda

Ger

man

ia

Span

ia

Italia

Irlan

da

Cipr

u

Polo

nia

Port

ugal

ia UE

Ung

aria

Zona

eur

o

Gre

cia

Slov

enia

Croa

tia

Mal

ta

Luxe

mbu

rg

Esto

nia

Cehi

a

Litu

ania

Slov

acia

Leto

nia

Rom

ania

Bulg

aria

Romania are stabilizatori automati slabi

Sursa: Mourre, G., Astarita, C. and Princen, S., 2014. Adjusting the budget balance for the business cycle: the EU methodology

Semielasticitatea deficitului bugetar la output-gap

• Capacitate redusa de stabilizare automata a ciclului economic; • Utilizarea politicilor discretionare pentru stabilizarea ciclului economic este necesara, dar

trebuie sa existe spatiu fiscal.

Page 9: prezentare ionut BNR - European Commission...} ] µ o ] ~ í ^ µ W EZ U D ] v ] µ o & ] v v (VWH FDOFXODW FD GDWRULD EUXW D DGPLQLVWUD LLORU SXEOLFH FRQVROLGDW OD YDORDUH QRPLQDO

Prociclicitatea politicii fiscale conduce la volatilitate mare in cresterea economica

Sursa: estimari ale autorului Date pentru perioada 1995-2017

• Romania a avut in perioada 1995-2017 una dintre cele mai prociclice politici fiscale la nivel european, anuland astfel actiunea benefica a stabilizatorilor automati si exacerband fluctuatia ciclului economic (volatilitate mare in cresterea economica).

BE

BG

CZ

DK DE

EE IE

GR

ES

FR

HR

IT

CY

LV

LT

LU

HU

MT

NL

AT PL

PT

RO

SI SK FI

SE

UK

1

2

3

4

5

6

7

-0.1 0.0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7 0.8

Corelatia dintre impulsul fiscal primar si output gap (prociclicitate politica fiscala)

Dev

iatia

stan

dard

a c

rest

erii

econ

omic

e

Page 10: prezentare ionut BNR - European Commission...} ] µ o ] ~ í ^ µ W EZ U D ] v ] µ o & ] v v (VWH FDOFXODW FD GDWRULD EUXW D DGPLQLVWUD LLORU SXEOLFH FRQVROLGDW OD YDORDUH QRPLQDO

Prociclicitatea politicii fiscale are impact negativ asupra cresterii economice pe termen lung

Sursa: Estimari ale autorului

• Deficitele mari nu reprezinta o solutie panaceu pentru cresterea economica pe termen lung.

• Prociclicitatea politicii fiscale creeaza volatilitate mare in cresterea economica si nu ajuta procesul de convergenta reala pe termen lung (Badinger, 2012) – multiplicatorii fiscali sunt mai puternici in faza descendenta a ciclului economic.

Perioada 1995-2017 Romania Bulgaria Polonia Ungaria Zona euro UEMedie deficit structural primar (% din PIB) -1.26 2.17 -1.26 -0.12 0.44 0.19Medie deficit structural (% din PIB) -3.31 -0.97 -4.09 -5.05 -2.85 -2.90Medie crestere economica (%) 3.10 2.99 4.01 2.35 1.53 1.76Volatilitate crestere economica (Deviatia standard) 4.11 3.55 1.64 2.66 1.75 1.69Crestere economica standardizata cu dev. standard 0.75 0.84 2.45 0.88 0.87 1.04Prociclicitate primara (coef. de corelatie impuls fiscal primar - output gap) 0.59 0.18 0.14 0.16 0.41 0.33

Perioada 2000-2017 Romania Bulgaria Polonia Ungaria Zona euro UEMedie deficit structural primar (% din PIB) -1.51 1.15 -1.66 -0.79 0.17 -0.14Medie deficit structural (% din PIB) -3.21 -0.33 -4.07 -4.88 -2.73 -2.85Medie crestere economica (%) 3.97 3.69 3.69 2.28 1.31 1.55Volatilitate crestere economica (Deviatia standard) 3.75 2.93 1.59 2.85 1.85 1.79Crestere economica standardizata cu dev. standard 1.06 1.26 2.31 0.80 0.70 0.86Prociclicitate primara (coef. de corelatie impuls fiscal primar - output gap) 0.63 0.16 0.21 0.15 0.37 0.26

Page 11: prezentare ionut BNR - European Commission...} ] µ o ] ~ í ^ µ W EZ U D ] v ] µ o & ] v v (VWH FDOFXODW FD GDWRULD EUXW D DGPLQLVWUD LLORU SXEOLFH FRQVROLGDW OD YDORDUH QRPLQDO

2. Rolul politicii fiscale in stimularea cresterii economice

• Stabilitatea macroeconomica (inclusiv cea fiscala) este o preconditie

obligatorie pentru cresterea economica sustenabila pe termen lung.

• Politica fiscala poate influenta si cresterea economica potentiala pe termen lung si nu doar fluctuatiile ciclice (Tanzi and Zee, 1997, Barbiero and Cournede, 2013) – engl. “growth friendly fiscal policy”

• Impact direct asupra cresterii economice – prin impactul asupra productivitatii si investitiilor (Gemmel and all, 2016);

• Impact indirect asupra cresterii economice - stimul fiscal temporar care sa amplifice impactul pozitiv al reformelor structurale si sa diminueze costul pe termen scurt al acestora (Banerji and all, 2017). Stimulul fiscal este conditionat insa de credibilitatea angajamentului pentru reforme structurale si de prudenta fiscala.

Page 12: prezentare ionut BNR - European Commission...} ] µ o ] ~ í ^ µ W EZ U D ] v ] µ o & ] v v (VWH FDOFXODW FD GDWRULD EUXW D DGPLQLVWUD LLORU SXEOLFH FRQVROLGDW OD YDORDUH QRPLQDO

Sustenabilitatea finantelor publice este o preconditie pentru cresterea economica sustenabila

Deficitele bugetare mari si politicile prociclice pot conduce la inflatie, dobanzi mari si deteriorarea balantei de plati, cu efecte negative asupra cresterii economice (Fatas and Mihov, 2012). Un nivel ridicat (peste un anumit prag) al datoriei publice are un impact negativ asupra cresterii economice (Krugman, 1988):

– Ceccheti and all (2011) determina acest prag la 85% din PIB pentru tarile OECD – Rogoff and Reinhart (2010) determina un prag de 90% din PIB pentru tarile

dezvoltate. – Pentru tarile emergente, acest prag este mult mai mic.

– Pattilo and all (2011), determina aces prag mediu la 35-40% din PIB. – Chudik and all (2017), estimeaza pragul intre 30-60% din PIB.

– Pragul critic estimat de catre BNR (2015) este intre 40% si 45% din PIB (depasirea acestuia determina o crestere a probabilitatii de recesiune la peste 50%).

Page 13: prezentare ionut BNR - European Commission...} ] µ o ] ~ í ^ µ W EZ U D ] v ] µ o & ] v v (VWH FDOFXODW FD GDWRULD EUXW D DGPLQLVWUD LLORU SXEOLFH FRQVROLGDW OD YDORDUH QRPLQDO

Datoria publica (1)

Sursa: BNR, Ministerul de Finante * Este calculată ca datoria brută a administraţiilor publice, consolidată, la valoare nominală, la sfârșitul anului, conform Regulamentului CE 479/2009, cu modificările ulterioare. ** Metodologia naţională include integral garanţiile de stat și ale unităţilor administrativ teritoriale, conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2007, precum și împrumuturile din disponibilităţile Trezoreriei statului.

6.6

10.6

14.9 16.7

21.6 22.4

25.7 24.8

21.3

18.6

15.7

12.3 12.7 13.2

23.2

29.9

34.2

37.3 37.8 39.4

37.9 37.6 35.2

31.1

28.6 28.7

25.8

22.4 20.3

18.3 19.7

20.9

28.9

36.4

39.5 40.5 41.9

44.3 44.3 44.5

43

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

50

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Datoria publica bruta* (% din PIB, ESA2010, Maastricht)

Datoria publica bruta** (% din PIB, metodologia nationala)

Page 14: prezentare ionut BNR - European Commission...} ] µ o ] ~ í ^ µ W EZ U D ] v ] µ o & ] v v (VWH FDOFXODW FD GDWRULD EUXW D DGPLQLVWUD LLORU SXEOLFH FRQVROLGDW OD YDORDUH QRPLQDO

Datoria publica (2)

22.3

0

5

10

15

20

25

30

Hun

gary

Rom

ania

Pola

nd

Croa

tia

Italy

Slov

enia

Port

ugal

Slov

akia

Spai

n

Bulg

aria

Belg

ium

Gre

ece

Czec

h Re

publ

ic

Aust

ria

Ger

man

y

Lith

uani

a

Fran

ce

Cypr

us

Net

herla

nds

Finl

and

Mal

ta

Latv

ia

Swed

en

Den

mar

k

Esto

nia

Uni

ted

King

dom

Irela

nd

Luxe

mbo

urg

Sursa: ECB

Sursa: BNR, Eurostat

Ponderea expunerii bancilor fata de sectorul guvernamental (% din total active bancare, Dec 2017)

Sold cont Trezoreria Statului la BNR (% din PIB, sfarsitul perioadei)

2.1%

1.4%

2.8%

2.0%

0.3%

2.6% 2.4% 2.4%

4.2%

4.9%

6.2%

5.3%

6.2%

4.8%

0%

1%

2%

3%

4%

5%

6%

7%

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

2016

2017

Page 15: prezentare ionut BNR - European Commission...} ] µ o ] ~ í ^ µ W EZ U D ] v ] µ o & ] v v (VWH FDOFXODW FD GDWRULD EUXW D DGPLQLVWUD LLORU SXEOLFH FRQVROLGDW OD YDORDUH QRPLQDO

Romania are astazi deficit bugetar mare…

Sursa: Estimari ale autorului Pentru 2018-2019 au fost utilizate proiectiile CNP de crestere economica pentru a estima deficitele structurale

• Un deficit bugetar de 3% din PIB este mult prea mare pentru faza ciclului economic in care ne aflam si ne vulnerabilizeaza (prin epuizarea spatiului fiscal) la o viitoare faza descendenta a ciclului economic.

-4.4 -4.6

-3.4

-1.9 -1.4 -1.1 -0.8

-2.1 -2.8

-5.5

-9.5

-6.9

-5.4

-3.7

-2.1 -1.4

-0.8

-3.0 -3.0 -3.0 -3.0

-2.1 -2.1 -1.6

-0.6 -0.5

-1.5 -1.2

-3.7

-5.4

-9.6 -10.6

-6.1

-4.4

-2.3

-1.0 -0.4 -0.2

-3.0

-4.3

-5.2 -5.8

-12

-10

-8

-6

-4

-2

0

1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018p2019p

Deficit bugetar efectiv (% din PIB, ESA2010)

Deficit bugetar structural (% din PIB)

Criteriul de la Maastricht

Obiectivul pe tremen mediu (engl MTO)

Page 16: prezentare ionut BNR - European Commission...} ] µ o ] ~ í ^ µ W EZ U D ] v ] µ o & ] v v (VWH FDOFXODW FD GDWRULD EUXW D DGPLQLVWUD LLORU SXEOLFH FRQVROLGDW OD YDORDUH QRPLQDO

…insotit de o crestere a inflatiei…

-4

-2

0

2

4

6

8

Feb-12 Feb-13 Feb-14 Feb-15 Feb-16 Feb-17 Feb-18

Masura inflatiei de baza CORE 3 (% an-la-an)

Rata anuala a inflatiei (%, an-la-an)

Tinta centrala de inflatie a BNR (%, an-la-an)

-4

-2

0

2

4

6

8

Dec-12 Dec-13 Dec-14 Dec-15 Dec-16 Dec-17 Dec-18

Rata anuala a inflatiei

Polonia Ungaria Romania

Sursa: INS, BNR, site-urile Institutelor nationale de statistica

Page 17: prezentare ionut BNR - European Commission...} ] µ o ] ~ í ^ µ W EZ U D ] v ] µ o & ] v v (VWH FDOFXODW FD GDWRULD EUXW D DGPLQLVWUD LLORU SXEOLFH FRQVROLGDW OD YDORDUH QRPLQDO

… si de o crestere a deficitului extern (deficite gemene)

-3.4

-7

-5

-3

-1

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

2016

2017

Sold comert exterior, bunuri si servicii (% dinPIB)Soldul contului curent (% din PIB)

-4

-2

0

2

4

6

8

2

4

6

8

10

12

14

2001

2003

2005

2007

2009

2011

2013

2015

2017

Exporturile si importurile de bunuri de consum

Sold comert cu bunuri de consum (% din PIB)

Exporturi bunuri de consum (% din PIB)

Importuri bunuri de consum (% din PIB)

Sursa: INS, BNR

Page 18: prezentare ionut BNR - European Commission...} ] µ o ] ~ í ^ µ W EZ U D ] v ] µ o & ] v v (VWH FDOFXODW FD GDWRULD EUXW D DGPLQLVWUD LLORU SXEOLFH FRQVROLGDW OD YDORDUH QRPLQDO

• Venituri bugetare: – Accent mai mare pe impozite indirecte (TVA, accize), impozit pe

proprietate/avere/venit si taxe de mediu; – Accent mai redus pe impozit pe profit si contributii sociale; – Imbunatatirea colectarii veniturilor bugetare; – Largirea bazei de impozitare, eliminarea exceptiilor si a regimurilor preferentiale; – Imbunatatirea administrarii veniturilor bugetare, reducerea poverii administrative.

• Cheltuieli bugetare:

– Rationalizarea facturii de salarii si a cheltuielilor cu bunurile si serviciile; – Tintire mai buna a asistentei sociale si reducerea subventiilor; – Cresterea eficientei cheltuirii banilor publici; – Reforma companiilor de stat ineficiente; – Generalizarea principiului contributivitatii in materie de pensii si asigurarea

sustenabilitatii acestora; – Alocarea resurselor catre cheltuieli care sa stimuleze cele 3 motoare ale cresterii

economice pe termen lung: capitalul fizic si uman, forta de munca si productivitatea. – Cresterea investitiilor publice (inclusiv imbunatatirea eficientei acestora). – Stimularea demografiei si a ratei de angajare a fortei de munca, imbunatatirea

accesului la sanatate si educatie. – Stimularea inovatiei/cercetarii dezvoltarii.

Cum ar trebui sa arate o politica fiscala “prietenoasa” cu cresterea economica pe termen lung?

Page 19: prezentare ionut BNR - European Commission...} ] µ o ] ~ í ^ µ W EZ U D ] v ] µ o & ] v v (VWH FDOFXODW FD GDWRULD EUXW D DGPLQLVWUD LLORU SXEOLFH FRQVROLGDW OD YDORDUH QRPLQDO

Impactul unei cresteri de venituri/cheltuieli bugetare asupra cresterii economice pe termen lung

Sursa: Regional Economic Issues, IMF, 2015, Central, Eastern, and Southeastern Europe - Reconciling Fiscal Consolidation and Growth

• O crestere a incasarilor din impozit pe profit (CIT) si contributii la asigurarile sociale are un impact negativ asupra cresterii economice pe termen lung. O crestere a incasarilor din taxe pe consum, taxe pe proprietate si impozit pe venit (PIT) are un impact nesemnificiativ asupra cresterii economice pe termen lung.

• O crestere a cheltuielilor de investitii are un impact pozitiv asupra cresterii economice pe termen lung. O crestere a cheltuielilor de personal are un impact nesemnificativ asupra cresterii economice pe termen lung. O crestere a transferurilor (asistentei sociale) si a consumului public (bunuri si servicii) are un impact negativ asupra cresterii economice pe termen lung.

Page 20: prezentare ionut BNR - European Commission...} ] µ o ] ~ í ^ µ W EZ U D ] v ] µ o & ] v v (VWH FDOFXODW FD GDWRULD EUXW D DGPLQLVWUD LLORU SXEOLFH FRQVROLGDW OD YDORDUH QRPLQDO

Ajustarea facturii sociale din perioada crizei a fost reversata

22.0% 24.0% 24.2% 18.7% 19.6% 21.4% 22.3% 21.4% 23.6% 25.2%

28.0% 28.5% 33.0%

33.0% 32.2% 31.6% 31.5% 31.2% 33.8% 33.5%

17.8% 17.3% 14.6%

15.4% 16.6% 17.8% 17.5% 16.6% 16.9% 14.7%

20.0% 16.8% 18.3%

17.1% 16.4% 14.6% 14.5% 17.1% 12.2% 9.7%

4.0% 1.9% 3.1%

4.3% 5.2% 5.0% 4.5% 3.9% 4.1% 3.7%

0.0%

10.0%

20.0%

30.0%

40.0%

50.0%

60.0%

70.0%

80.0%

90.0%

100.0%

2004 2008 2009 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Alte cheltuieli

Dobanzi

Investitii totale

Bunuri si servicii

Asistenta sociala

Cheltuieli de personal

Structura cheltuielilor bugetare in Romania (% din total cheltuieli, metodologia nationala, cash)

Sursa: Ministerul de Finante

• Dinamica structurii cheltuielilor bugetare este una neprietenoasa cu cresterea economica pe termen lung - pondere mare si in crestere a cheltuielilor neproductive si scaderea puternica a cheltuielilor productive (investitii).

Page 21: prezentare ionut BNR - European Commission...} ] µ o ] ~ í ^ µ W EZ U D ] v ] µ o & ] v v (VWH FDOFXODW FD GDWRULD EUXW D DGPLQLVWUD LLORU SXEOLFH FRQVROLGDW OD YDORDUH QRPLQDO

7.1%

7.4%

8.0% 7.9%

8.5%

8.9%

8.1%

6.8% 6.9%

7.3%

7.5%

7.3% 7.5%

8.1%

8.8%

8.5%

8.3%

5.5%

6.0%

6.5%

7.0%

7.5%

8.0%

8.5%

9.0%

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

2016

2017

2018

p

2019

p

2020

p

Cheltuieli personalefective (% dinPIB)SFB2011-2013

SFB2012-2014

SFB2013-2015

SFB2014-2016

SFB2015-2017

SFB2016-2018

SFB2017-2019

SFB2018-2020

Anvelopa salariala va fi in 2018 la nivelul din 2009 (ca % din PIB)

Dinamica anvelopei salariale in sectorul public (% din PIB, metodologia nationala)

Sursa: Ministerul de Finante SFB = Strategia Fiscal-Bugetara

Page 22: prezentare ionut BNR - European Commission...} ] µ o ] ~ í ^ µ W EZ U D ] v ] µ o & ] v v (VWH FDOFXODW FD GDWRULD EUXW D DGPLQLVWUD LLORU SXEOLFH FRQVROLGDW OD YDORDUH QRPLQDO

Ponderea facturii sociale in total cheltuieli bugetare este la maxime istorice

Sursa: Eurostat, AMECO, Proiectii ale Comisiei Europene

6.6 6.4 5.4 5.8

8.1 7.9 8.3 8.5 8.1 8.1 8.7 9.2 9.7 10.3 10.7 9.5

7.8 7.8 8.1 7.7 7.7 8.2 9.2 10.1 10.2

9.2 9 9.4

10.6

10.3 9.7 9.7 9.3

8.5 8.8 9 8.7

9.2 10.2

12.5 12.7

11.8 11.2 10.7 10.5 10.6

10.7

11.1 11.1 11.3

43%

48%

53%

58%

63%

68%

73%

78%

83%

88%

93%

0

5

10

15

20

25

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018p 2019p

Asistenta sociala (% din PIB, ESA2010)Salarii (% din PIB, ESA2010)Cheltuieli sociale (% din cheltuielile totale, ESA2010, axa din dreapta)Cheltuieli sociale (% din veniturile fiscale, ESA2010, axa din dreapta)

Page 23: prezentare ionut BNR - European Commission...} ] µ o ] ~ í ^ µ W EZ U D ] v ] µ o & ] v v (VWH FDOFXODW FD GDWRULD EUXW D DGPLQLVWUD LLORU SXEOLFH FRQVROLGDW OD YDORDUH QRPLQDO

Investitiile publice au atins minime istorice (ca % din PIB)

Dinamica investitiilor publice (% din PIB, metodologia nationala, cash)

Sursa: Ministerul de Finante SFB = Strategia Fiscal-Bugetara

Nota: Cheltuieli de investitii=cheltuieli de capital (surse proprii)+investitii din fonduri UE si din surse rambursabile.

3.5%

3.0%

4.3% 4.6% 4.8%

4.2%

3.7% 4.0%

3.2% 2.8%

2.6% 2.5% 2.5% 2.3%

6.4%

5.1%

5.9%

6.2%

5.9%

6.7%

6.4%

6.3%

5.7%

5.0% 4.9%

5.8%

3.9%

3.1%

2.0%

3.0%

4.0%

5.0%

6.0%

7.0%

8.0%

9.0%20

04

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

2016

2017

2018

p

2019

p

2020

p

Cheltuieli de capital(% din PIB)

Cheltuieli investitiiefective (% din PIB)

SFB2011-2013

SFB2012-2014

SFB2013-2015

SFB2014-2016

SFB2015-2017

SFB2016-2018

SFB2017-2019

SFB2018-2020

Page 24: prezentare ionut BNR - European Commission...} ] µ o ] ~ í ^ µ W EZ U D ] v ] µ o & ] v v (VWH FDOFXODW FD GDWRULD EUXW D DGPLQLVWUD LLORU SXEOLFH FRQVROLGDW OD YDORDUH QRPLQDO

Structura veniturilor bugetare

22.8%

6.5%

35.2%

17.0%

6.1% 6.0% 6.4%

14.1%

8.6%

31.1%

25.0%

3.2%

9.0% 9.0%

0.0%

5.0%

10.0%

15.0%

20.0%

25.0%

30.0%

35.0%

40.0%

Impozit pe venit Impozit pe profit Contributii sociale TVA Impozite proprietate Impozite si taxe demediu

Alte taxe si impozite

Zona euro Romania

Structura veniturilor bugetare (% din veniturile totale, 2016)

Sursa: EUROSTAT

• Romania se bazeaza intr-o masura mai mare pe veniturile din TVA, impozit pe profit si taxe de mediu fata de media UE.

• Ponderea veniturilor din impozitul pe venit, contributii sociale si impozite pe proprietate este mai mica fata de mediile europene.

Page 25: prezentare ionut BNR - European Commission...} ] µ o ] ~ í ^ µ W EZ U D ] v ] µ o & ] v v (VWH FDOFXODW FD GDWRULD EUXW D DGPLQLVWUD LLORU SXEOLFH FRQVROLGDW OD YDORDUH QRPLQDO

Sursa: Ministerul de Finante

Structura veniturilor bugetare a devenit in ultimii ani mai neprietenoasa cresterii economice pe termen lung

Nota: Taxe “neprietenoase” cresterii economice pe termen lung – impozit pe profit si contributii la asigurarile sociale; taxe “prietenoase” – impozit pe venit, impozite indirecte

(TVA, accize), impozite pe proprietate, taxe de mediu.

45.3% 44.4% 44.1% 44.2% 44.2% 44.5%

40.6% 40.1%

38.2% 38.9% 38.7%

37.2%

39.7% 40.8%

46.0% 46.3% 46.9% 47.4%

49.3% 49.4%

48.0%

52.1% 52.0% 52.3% 52.7% 52.3% 53.6%

51.4% 50.6%

45.6%

36%

38%

40%

42%

44%

46%

48%

50%

52%

54%

56%

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018p

Ponderea taxelor "neprietenoase" cresterii economicepe termen lung (pondere mare/mica=negativ/pozitiv)

Ponderea taxelor "prietenoase" cresterii economice petermen lung (pondere mare/mica=pozitiv/negativ)

Ponderea veniturilor fiscale prietenoase si neprietenoase cu cresterea economica pe termen lung (% din veniturile fiscale, metodologia nationala)

Page 26: prezentare ionut BNR - European Commission...} ] µ o ] ~ í ^ µ W EZ U D ] v ] µ o & ] v v (VWH FDOFXODW FD GDWRULD EUXW D DGPLQLVWUD LLORU SXEOLFH FRQVROLGDW OD YDORDUH QRPLQDO

27.6

25.9 26.4

29.1

31.2 30.7

28.8 28.4

27.9 27.7 28.3

28.9 29.6

28.3

27.0 26.9

28.0 27.8 27.3 27.4

28.0

26.0 25.6

32.1

29.4

30

32.4

34.6

33.8

32.6 32.9

31.7 32.2

32.3

33.1

35.4

33.2

31.5

32.7

33.7 33.6

33.3 33.5

34.9

31 30.8

25

27

29

31

33

35

3719

95

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

2016

2017

Venituri fiscale (% din PIB, ESA2010) Total venituri bugetare (% din PIB, ESA2010)

Veniturile fiscale sunt la minime istorice…

Sursa: AMECO

Page 27: prezentare ionut BNR - European Commission...} ] µ o ] ~ í ^ µ W EZ U D ] v ] µ o & ] v v (VWH FDOFXODW FD GDWRULD EUXW D DGPLQLVWUD LLORU SXEOLFH FRQVROLGDW OD YDORDUH QRPLQDO

47.8 46.6 46.3

44 43.1 42.8 42.7 42 41.5 41.1 40.6 40.2 39.6 39.2 38.7

37.1 36.5 36 35.4 35.4 35.1 34.4 34 33.7 33.3 32.7 31.6

30.4 29.5

25.6 23.8

23

28

33

38

43

48

Fran

ce

Belg

ium

Den

mar

k

Swed

en

Finl

and

Italy

Aust

ria

Gre

ece

Euro

are

a

Euro

pean

Uni

on e

x U

K

Ger

man

y

Euro

pean

Uni

on

Net

herla

nds

Luxe

mbo

urg

Hun

gary

Port

ugal

Slov

enia

Croa

tia

Czec

h Re

publ

ic

Uni

ted

King

dom

Pola

nd

Spai

n

Cypr

us

Esto

nia

Mal

ta

Slov

akia

Latv

ia

Lith

uani

a

Bulg

aria

Rom

ania

Irela

nd

…si sunt foarte mici la nivel european

Sursa: AMECO

Ponderea veniturilor fiscale in PIB (ESA2010, 2017)

Page 28: prezentare ionut BNR - European Commission...} ] µ o ] ~ í ^ µ W EZ U D ] v ] µ o & ] v v (VWH FDOFXODW FD GDWRULD EUXW D DGPLQLVWUD LLORU SXEOLFH FRQVROLGDW OD YDORDUH QRPLQDO

Bibliografie 1. Aghion, P., Hemous, D., & Kharroubi, E. (2009). Credit constraints, cyclical fiscal policy and industry growth (No. w15119). National

Bureau of Economic Research. 2. Aghion, P., Marinescu, I., (2007). Cyclical Budgetary Policy and Economic Growth: What Do We Learn from OECD Panel Data?. NBER

Macroeconomics annual, 22, 251-297. 3. Badinger, H. (2012). Cyclical expenditure policy, output volatility and economic growth. Applied Economics, 44(7), 835-851. 4. Banerji, A., Crispolti, M. V., Dabla-Norris, M. E., Ebeke, M. C. H., Furceri, D., Komatsuzaki, M. T., & Poghosyan, M. T. (2017). Labor and

Product Market Reforms in Advanced Economies: Fiscal Costs, Gains, and Support. International Monetary Fund. 5. Barbiero, O., & Cournède, B. (2013). New econometric estimates of long-term growth effects of different areas of public spending. 6. BNR, Raport de stabilitate financiara, 2015. 7. Cecchetti, S. G., Mohanty, M. S., & Zampolli, F. (2011). The real effects of debt. 8. Christiano, L., Eichenbaum, M., & Rebelo, S. (2011). When is the government spending multiplier large?. Journal of Political Economy,

119(1), 78-121. 9. Chudik, A., Mohaddes, K., Pesaran, M. H., & Raissi, M. (2017). Is there a debt-threshold effect on output growth?. Review of

Economics and Statistics, 99(1), 135-150. 10. Chudik, A., Mohaddes, K., Pesaran, M. H., & Raissi, M. (2017). Is there a debt-threshold effect on output growth?. Review of

Economics and Statistics, 99(1), 135-150. 11. Fatás, A., & Mihov, I. (2012). Fiscal policy as a stabilization tool. 12. Gemmell, N., Kneller, R., & Sanz, I. (2016). Does the Composition of Government Expenditure Matter for Long-Run GDP Levels?.

Oxford Bulletin of Economics and Statistics, 78(4), 522-547. 13. IMF Fiscal Monitor: Achieving More with Less, April 2017. 14. IMF, Regional Economic Issues, IMF, 2015, Central, Eastern, and Southeastern Europe - Reconciling Fiscal Consolidation and Growth 15. Jordà, Ò., & Taylor, A. M. (2016). The time for austerity: estimating the average treatment effect of fiscal policy. The Economic Journal,

126(590), 219-255. 16. Krugman, P. (1988). Financing vs. forgiving a debt overhang. Journal of development Economics, 29(3), 253-268. 17. Mourre, G., Astarita, C. and Princen, S., 2014. Adjusting the budget balance for the business cycle: the EU methodology (No. 536).

Directorate General Economic and Financial Affairs (DG ECFIN), European Commission. 18. Musgrave, R. A. (1959). Theory of public finance; a study in public economy. 19. Pattillo, C., & Ricci, L. A. (2011). External debt and growth. Review of Economics and Institutions, 2(3), 30. 20. Reinhart, C. M., & Rogoff, K. S. (2010). Growth in a Time of Debt. American Economic Review, 100(2), 573-78. 21. Tanzi, V., & Zee, H. H. (1997). Fiscal policy and long-run growth. Staff Papers, 44(2), 179-209. 22. Woodford, M. (2011). Simple analytics of the government expenditure multiplier. American Economic Journal: Macroeconomics, 3(1),

1-35.