prezentare ionut bnr - european commission...} ] µ o ] ~ í ^ µ w ez u d ] v ] µ o & ] v v (vwh...

of 28 /28
Aspecte privind relatia politica fiscal-bugetara - crestere economica Ionut Dumitru* Presedinte Consiliul Fiscal, Profesor ASE Bucuresti si Economist-sef Raiffeisen Bank *Parerile exprimate sunt pareri personale ale autorului si nu implica institutiile cu care acesta este asociat

Author: others

Post on 05-Jan-2020

5 views

Category:

Documents


0 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

  • Aspecte privind relatia politica fiscal-bugetara - crestere economica

    Ionut Dumitru* Presedinte Consiliul Fiscal, Profesor ASE Bucuresti si Economist-sef Raiffeisen Bank

    *Parerile exprimate sunt pareri personale ale autorului si nu implica institutiile cu care acesta este asociat

  • Rolul politicii fiscal-bugetare*

    Functii ale politicii fiscale (Musgrave, 1959): 1. stabilizarea ciclului economic (politica fiscala contraciclica) 2. stimularea cresterii economice pe termen lung (engl. “growth friendly fiscal policy”) 3. redistributie si sustinerea unei cresteri economice incluzive.

    * politica fiscal-bugetara = politica fiscala

  • • Stabilizarea ciclului economic prin politici discretionare si stabilizatori automati.

    • Politica fiscala discretionara are un rol mai puternic cand politica monetara are constrangeri, sectorul financiar este slab si economia este in recesiune adanca si prelungita (Christiano, Eichenbaum, and Rebelo, 2011, Woodford, 2011, Jorda and Taylor, 2016).

    • In faza ascendenta, stabilizatorii automati ar trebui sa fie suficienti. Masurile discretionare ar trebui utilizate doar in situatii speciale.

    • Interventia este conditionata de existenta spatiului fiscal: capacitatea Guvernului de a implementa stimuli fiscali (reduceri de taxe si/sau cresteri de cheltuieli) in conditiile pastrarii accesului la pietele financiare si prezervarii sustenabilitatii datoriei publice (IMF, 2017).

    1. Rolul politicii fiscale in stabilizarea ciclului economic

  • Caz particular 1 – politica fiscala prociclica in faza ascendenta a ciclului economic

    • nu au fost create “buffere” suficiente in vremurile bune si spatiul fiscal a fost epuizat atunci.

    • implementarea unor politici prociclice in faza ascendenta nu lasa optiunea unei politici contraciclice in faza descendenta.

    • accentueaza recesiunea.

    Caz particular 2 – politica fiscala prociclica in faza descendenta a ciclului economic

    • Stimulul fiscal discretionar este mentinut desi trebuia retras. • Se utilizeaza inutil spatiul fiscal disponibil si apar dezechilibre macroeconomice. • Accentueaza faza de boom economic.

    2 situatii particulare relevante pentru Romania

  • Amplitudine foarte mare a ciclului economic in Romania

    -10

    -5

    0

    5

    10

    15

    1995

    1996

    1997

    1998

    1999

    2000

    2001

    2002

    2003

    2004

    2005

    2006

    2007

    2008

    2009

    2010

    2011

    2012

    2013

    2014

    2015

    2016

    2017

    Zona euro Ungaria

    Polonia Romania

    Output gap (deviatia PIB de la potential, % din PIB potential)

    Sursa: Estimari ale autorului Output gap-ul este determinat pe baza unui filtru Hodrick-Prescott

  • Politica fiscala discretionara exacerbeaza fluctuatiile ciclului economic

    Sursa: Estimari ale autorului

    -5

    -4

    -3

    -2

    -1

    0

    1

    2

    3

    4

    5

    -14

    -10

    -6

    -2

    2

    6

    10

    1419

    96

    1997

    1998

    1999

    2000

    2001

    2002

    2003

    2004

    2005

    2006

    2007

    2008

    2009

    2010

    2011

    2012

    2013

    2014

    2015

    2016

    2017

    Impuls fiscal primar (cresterea deficitului structural primar, % din PIB, axa dindreapta)Output gap (% din PIB potential)

  • Politica fiscala prociclica cvasi-permanenta

    1999

    2000

    2001 2002

    2003 2004

    2005

    2006

    2007

    2008

    2009

    2010

    2011

    2012

    2013

    2014

    2015

    2016 2017

    -5.0

    -4.0

    -3.0

    -2.0

    -1.0

    0.0

    1.0

    2.0

    3.0

    4.0

    5.0

    -10.0 -5.0 0.0 5.0 10.0 15.0

    I. Politica prociclica, output gap pozitiv, impuls fiscal primar pozitiv

    II. Politica anticiclica, output gap negativ, impuls fiscal primar pozitiv

    III. Politica prociclica, output gap negativ, impuls fiscal primar negativ

    IV. Politica anticiclica, output gap pozitiv, impuls fiscal primar negativ

    Output gap (% din PIB potential)

    Impu

    ls fi

    scal

    prim

    ar (m

    odifi

    care

    a de

    ficitu

    lui s

    truc

    tura

    l prim

    ar (%

    din

    PIB

    )

    Sursa: Estimari ale autorului

    Politica fiscala anticiclica stimuleaza cresterea economica, iar politica fiscala prociclica inhiba cresterea economica pe termen lung (Aghion and Marinescu, 2007; Aghion, Hemous, and Kharroubi, 2009), in special in tarile cu intermediere financiara scazuta.

  • 0.65 0.62

    0.61 0.60 0.59 0.59 0.58 0.57 0.55 0.54 0.54 0.53 0.52 0.52

    0.51 0.50 0.49 0.48 0.48 0.48 0.47 0.46 0.45 0.44 0.43 0.41

    0.39 0.38

    0.34 0.31

    0.2

    0.25

    0.3

    0.35

    0.4

    0.45

    0.5

    0.55

    0.6

    0.65

    0.7

    Ola

    nda

    Dan

    emar

    ca

    Belg

    ia

    Fran

    ta UK

    Sued

    ia

    Aust

    ria

    Finl

    anda

    Ger

    man

    ia

    Span

    ia

    Italia

    Irlan

    da

    Cipr

    u

    Polo

    nia

    Port

    ugal

    ia UE

    Ung

    aria

    Zona

    eur

    o

    Gre

    cia

    Slov

    enia

    Croa

    tia

    Mal

    ta

    Luxe

    mbu

    rg

    Esto

    nia

    Cehi

    a

    Litu

    ania

    Slov

    acia

    Leto

    nia

    Rom

    ania

    Bulg

    aria

    Romania are stabilizatori automati slabi

    Sursa: Mourre, G., Astarita, C. and Princen, S., 2014. Adjusting the budget balance for the business cycle: the EU methodology

    Semielasticitatea deficitului bugetar la output-gap

    • Capacitate redusa de stabilizare automata a ciclului economic; • Utilizarea politicilor discretionare pentru stabilizarea ciclului economic este necesara, dar

    trebuie sa existe spatiu fiscal.

  • Prociclicitatea politicii fiscale conduce la volatilitate mare in cresterea economica

    Sursa: estimari ale autorului Date pentru perioada 1995-2017

    • Romania a avut in perioada 1995-2017 una dintre cele mai prociclice politici fiscale la nivel european, anuland astfel actiunea benefica a stabilizatorilor automati si exacerband fluctuatia ciclului economic (volatilitate mare in cresterea economica).

    BE

    BG

    CZ

    DK DE

    EE IE

    GR

    ES

    FR

    HR

    IT

    CY

    LV

    LT

    LU

    HU

    MT

    NL

    AT PL

    PT

    RO

    SI SK FI

    SE

    UK

    1

    2

    3

    4

    5

    6

    7

    -0.1 0.0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7 0.8

    Corelatia dintre impulsul fiscal primar si output gap (prociclicitate politica fiscala)

    Dev

    iatia

    stan

    dard

    a c

    rest

    erii

    econ

    omic

    e

  • Prociclicitatea politicii fiscale are impact negativ asupra cresterii economice pe termen lung

    Sursa: Estimari ale autorului

    • Deficitele mari nu reprezinta o solutie panaceu pentru cresterea economica pe termen lung.

    • Prociclicitatea politicii fiscale creeaza volatilitate mare in cresterea economica si nu ajuta procesul de convergenta reala pe termen lung (Badinger, 2012) – multiplicatorii fiscali sunt mai puternici in faza descendenta a ciclului economic.

    Perioada 1995-2017 Romania Bulgaria Polonia Ungaria Zona euro UEMedie deficit structural primar (% din PIB) -1.26 2.17 -1.26 -0.12 0.44 0.19Medie deficit structural (% din PIB) -3.31 -0.97 -4.09 -5.05 -2.85 -2.90Medie crestere economica (%) 3.10 2.99 4.01 2.35 1.53 1.76Volatilitate crestere economica (Deviatia standard) 4.11 3.55 1.64 2.66 1.75 1.69Crestere economica standardizata cu dev. standard 0.75 0.84 2.45 0.88 0.87 1.04Prociclicitate primara (coef. de corelatie impuls fiscal primar - output gap) 0.59 0.18 0.14 0.16 0.41 0.33

    Perioada 2000-2017 Romania Bulgaria Polonia Ungaria Zona euro UEMedie deficit structural primar (% din PIB) -1.51 1.15 -1.66 -0.79 0.17 -0.14Medie deficit structural (% din PIB) -3.21 -0.33 -4.07 -4.88 -2.73 -2.85Medie crestere economica (%) 3.97 3.69 3.69 2.28 1.31 1.55Volatilitate crestere economica (Deviatia standard) 3.75 2.93 1.59 2.85 1.85 1.79Crestere economica standardizata cu dev. standard 1.06 1.26 2.31 0.80 0.70 0.86Prociclicitate primara (coef. de corelatie impuls fiscal primar - output gap) 0.63 0.16 0.21 0.15 0.37 0.26

  • 2. Rolul politicii fiscale in stimularea cresterii economice

    • Stabilitatea macroeconomica (inclusiv cea fiscala) este o preconditie

    obligatorie pentru cresterea economica sustenabila pe termen lung.

    • Politica fiscala poate influenta si cresterea economica potentiala pe termen lung si nu doar fluctuatiile ciclice (Tanzi and Zee, 1997, Barbiero and Cournede, 2013) – engl. “growth friendly fiscal policy”

    • Impact direct asupra cresterii economice – prin impactul asupra productivitatii si investitiilor (Gemmel and all, 2016);

    • Impact indirect asupra cresterii economice - stimul fiscal temporar care sa amplifice impactul pozitiv al reformelor structurale si sa diminueze costul pe termen scurt al acestora (Banerji and all, 2017). Stimulul fiscal este conditionat insa de credibilitatea angajamentului pentru reforme structurale si de prudenta fiscala.

  • Sustenabilitatea finantelor publice este o preconditie pentru cresterea economica sustenabila

    Deficitele bugetare mari si politicile prociclice pot conduce la inflatie, dobanzi mari si deteriorarea balantei de plati, cu efecte negative asupra cresterii economice (Fatas and Mihov, 2012). Un nivel ridicat (peste un anumit prag) al datoriei publice are un impact negativ asupra cresterii economice (Krugman, 1988):

    – Ceccheti and all (2011) determina acest prag la 85% din PIB pentru tarile OECD – Rogoff and Reinhart (2010) determina un prag de 90% din PIB pentru tarile

    dezvoltate. – Pentru tarile emergente, acest prag este mult mai mic.

    – Pattilo and all (2011), determina aces prag mediu la 35-40% din PIB. – Chudik and all (2017), estimeaza pragul intre 30-60% din PIB.

    – Pragul critic estimat de catre BNR (2015) este intre 40% si 45% din PIB (depasirea acestuia determina o crestere a probabilitatii de recesiune la peste 50%).

  • Datoria publica (1)

    Sursa: BNR, Ministerul de Finante * Este calculată ca datoria brută a administraţiilor publice, consolidată, la valoare nominală, la sfârșitul anului, conform Regulamentului CE 479/2009, cu modificările ulterioare. ** Metodologia naţională include integral garanţiile de stat și ale unităţilor administrativ teritoriale, conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2007, precum și împrumuturile din disponibilităţile Trezoreriei statului.

    6.6

    10.6

    14.9 16.7

    21.6 22.4

    25.7 24.8

    21.3

    18.6

    15.7

    12.3 12.7 13.2

    23.2

    29.9

    34.2

    37.3 37.8 39.4

    37.9 37.6 35.2

    31.1

    28.6 28.7

    25.8

    22.4 20.3

    18.3 19.7

    20.9

    28.9

    36.4

    39.5 40.5 41.9

    44.3 44.3 44.5

    43

    0

    5

    10

    15

    20

    25

    30

    35

    40

    45

    50

    1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

    Datoria publica bruta* (% din PIB, ESA2010, Maastricht)

    Datoria publica bruta** (% din PIB, metodologia nationala)

  • Datoria publica (2)

    22.3

    0

    5

    10

    15

    20

    25

    30

    Hun

    gary

    Rom

    ania

    Pola

    nd

    Croa

    tia

    Italy

    Slov

    enia

    Port

    ugal

    Slov

    akia

    Spai

    n

    Bulg

    aria

    Belg

    ium

    Gre

    ece

    Czec

    h Re

    publ

    ic

    Aust

    ria

    Ger

    man

    y

    Lith

    uani

    a

    Fran

    ce

    Cypr

    us

    Net

    herla

    nds

    Finl

    and

    Mal

    ta

    Latv

    ia

    Swed

    en

    Den

    mar

    k

    Esto

    nia

    Uni

    ted

    King

    dom

    Irela

    nd

    Luxe

    mbo

    urg

    Sursa: ECB

    Sursa: BNR, Eurostat

    Ponderea expunerii bancilor fata de sectorul guvernamental (% din total active bancare, Dec 2017)

    Sold cont Trezoreria Statului la BNR (% din PIB, sfarsitul perioadei)

    2.1%

    1.4%

    2.8%

    2.0%

    0.3%

    2.6% 2.4% 2.4%

    4.2%

    4.9%

    6.2%

    5.3%

    6.2%

    4.8%

    0%

    1%

    2%

    3%

    4%

    5%

    6%

    7%

    2004

    2005

    2006

    2007

    2008

    2009

    2010

    2011

    2012

    2013

    2014

    2015

    2016

    2017

  • Romania are astazi deficit bugetar mare…

    Sursa: Estimari ale autorului Pentru 2018-2019 au fost utilizate proiectiile CNP de crestere economica pentru a estima deficitele structurale

    • Un deficit bugetar de 3% din PIB este mult prea mare pentru faza ciclului economic in care ne aflam si ne vulnerabilizeaza (prin epuizarea spatiului fiscal) la o viitoare faza descendenta a ciclului economic.

    -4.4 -4.6

    -3.4

    -1.9 -1.4 -1.1

    -0.8

    -2.1 -2.8

    -5.5

    -9.5

    -6.9

    -5.4

    -3.7

    -2.1 -1.4

    -0.8

    -3.0 -3.0 -3.0 -3.0

    -2.1 -2.1 -1.6

    -0.6 -0.5

    -1.5 -1.2

    -3.7

    -5.4

    -9.6 -10.6

    -6.1

    -4.4

    -2.3

    -1.0 -0.4 -0.2

    -3.0

    -4.3

    -5.2 -5.8

    -12

    -10

    -8

    -6

    -4

    -2

    0

    1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018p2019p

    Deficit bugetar efectiv (% din PIB, ESA2010)

    Deficit bugetar structural (% din PIB)

    Criteriul de la Maastricht

    Obiectivul pe tremen mediu (engl MTO)

  • …insotit de o crestere a inflatiei…

    -4

    -2

    0

    2

    4

    6

    8

    Feb-12 Feb-13 Feb-14 Feb-15 Feb-16 Feb-17 Feb-18

    Masura inflatiei de baza CORE 3 (% an-la-an)

    Rata anuala a inflatiei (%, an-la-an)

    Tinta centrala de inflatie a BNR (%, an-la-an)

    -4

    -2

    0

    2

    4

    6

    8

    Dec-12 Dec-13 Dec-14 Dec-15 Dec-16 Dec-17 Dec-18

    Rata anuala a inflatiei

    Polonia Ungaria Romania

    Sursa: INS, BNR, site-urile Institutelor nationale de statistica

  • … si de o crestere a deficitului extern (deficite gemene)

    -3.4

    -7

    -5

    -3

    -1

    2009

    2010

    2011

    2012

    2013

    2014

    2015

    2016

    2017

    Sold comert exterior, bunuri si servicii (% dinPIB)Soldul contului curent (% din PIB)

    -4

    -2

    0

    2

    4

    6

    8

    2

    4

    6

    8

    10

    12

    14

    2001

    2003

    2005

    2007

    2009

    2011

    2013

    2015

    2017

    Exporturile si importurile de bunuri de consum

    Sold comert cu bunuri de consum (% din PIB)

    Exporturi bunuri de consum (% din PIB)

    Importuri bunuri de consum (% din PIB)

    Sursa: INS, BNR

  • • Venituri bugetare: – Accent mai mare pe impozite indirecte (TVA, accize), impozit pe

    proprietate/avere/venit si taxe de mediu; – Accent mai redus pe impozit pe profit si contributii sociale; – Imbunatatirea colectarii veniturilor bugetare; – Largirea bazei de impozitare, eliminarea exceptiilor si a regimurilor preferentiale; – Imbunatatirea administrarii veniturilor bugetare, reducerea poverii administrative.

    • Cheltuieli bugetare:

    – Rationalizarea facturii de salarii si a cheltuielilor cu bunurile si serviciile; – Tintire mai buna a asistentei sociale si reducerea subventiilor; – Cresterea eficientei cheltuirii banilor publici; – Reforma companiilor de stat ineficiente; – Generalizarea principiului contributivitatii in materie de pensii si asigurarea

    sustenabilitatii acestora; – Alocarea resurselor catre cheltuieli care sa stimuleze cele 3 motoare ale cresterii

    economice pe termen lung: capitalul fizic si uman, forta de munca si productivitatea. – Cresterea investitiilor publice (inclusiv imbunatatirea eficientei acestora). – Stimularea demografiei si a ratei de angajare a fortei de munca, imbunatatirea

    accesului la sanatate si educatie. – Stimularea inovatiei/cercetarii dezvoltarii.

    Cum ar trebui sa arate o politica fiscala “prietenoasa” cu cresterea economica pe termen lung?

  • Impactul unei cresteri de venituri/cheltuieli bugetare asupra cresterii economice pe termen lung

    Sursa: Regional Economic Issues, IMF, 2015, Central, Eastern, and Southeastern Europe - Reconciling Fiscal Consolidation and Growth

    • O crestere a incasarilor din impozit pe profit (CIT) si contributii la asigurarile sociale are un impact negativ asupra cresterii economice pe termen lung. O crestere a incasarilor din taxe pe consum, taxe pe proprietate si impozit pe venit (PIT) are un impact nesemnificiativ asupra cresterii economice pe termen lung.

    • O crestere a cheltuielilor de investitii are un impact pozitiv asupra cresterii economice pe termen lung. O crestere a cheltuielilor de personal are un impact nesemnificativ asupra cresterii economice pe termen lung. O crestere a transferurilor (asistentei sociale) si a consumului public (bunuri si servicii) are un impact negativ asupra cresterii economice pe termen lung.

  • Ajustarea facturii sociale din perioada crizei a fost reversata

    22.0% 24.0% 24.2% 18.7% 19.6% 21.4% 22.3% 21.4% 23.6% 25.2%

    28.0% 28.5% 33.0%

    33.0% 32.2% 31.6% 31.5% 31.2%

    33.8% 33.5%

    17.8% 17.3% 14.6%

    15.4% 16.6% 17.8% 17.5% 16.6%

    16.9% 14.7%

    20.0% 16.8% 18.3%

    17.1% 16.4% 14.6% 14.5% 17.1%

    12.2% 9.7%

    4.0% 1.9% 3.1%

    4.3% 5.2% 5.0% 4.5% 3.9% 4.1% 3.7%

    0.0%

    10.0%

    20.0%

    30.0%

    40.0%

    50.0%

    60.0%

    70.0%

    80.0%

    90.0%

    100.0%

    2004 2008 2009 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

    Alte cheltuieli

    Dobanzi

    Investitii totale

    Bunuri si servicii

    Asistenta sociala

    Cheltuieli de personal

    Structura cheltuielilor bugetare in Romania (% din total cheltuieli, metodologia nationala, cash)

    Sursa: Ministerul de Finante

    • Dinamica structurii cheltuielilor bugetare este una neprietenoasa cu cresterea economica pe termen lung - pondere mare si in crestere a cheltuielilor neproductive si scaderea puternica a cheltuielilor productive (investitii).

  • 7.1%

    7.4%

    8.0% 7.9%

    8.5%

    8.9%

    8.1%

    6.8% 6.9%

    7.3%

    7.5%

    7.3% 7.5%

    8.1%

    8.8%

    8.5%

    8.3%

    5.5%

    6.0%

    6.5%

    7.0%

    7.5%

    8.0%

    8.5%

    9.0%

    2004

    2005

    2006

    2007

    2008

    2009

    2010

    2011

    2012

    2013

    2014

    2015

    2016

    2017

    2018

    p

    2019

    p

    2020

    p

    Cheltuieli personalefective (% dinPIB)SFB2011-2013

    SFB2012-2014

    SFB2013-2015

    SFB2014-2016

    SFB2015-2017

    SFB2016-2018

    SFB2017-2019

    SFB2018-2020

    Anvelopa salariala va fi in 2018 la nivelul din 2009 (ca % din PIB)

    Dinamica anvelopei salariale in sectorul public (% din PIB, metodologia nationala)

    Sursa: Ministerul de Finante SFB = Strategia Fiscal-Bugetara

  • Ponderea facturii sociale in total cheltuieli bugetare este la maxime istorice

    Sursa: Eurostat, AMECO, Proiectii ale Comisiei Europene

    6.6 6.4 5.4 5.8

    8.1 7.9 8.3 8.5 8.1 8.1 8.7 9.2 9.7

    10.3 10.7 9.5 7.8 7.8 8.1 7.7 7.7 8.2

    9.2 10.1 10.2

    9.2 9 9.4

    10.6

    10.3 9.7 9.7 9.3 8.5 8.8

    9 8.7 9.2

    10.2

    12.5 12.7

    11.8 11.2 10.7 10.5 10.6 10.7

    11.1 11.1 11.3

    43%

    48%

    53%

    58%

    63%

    68%

    73%

    78%

    83%

    88%

    93%

    0

    5

    10

    15

    20

    25

    1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018p 2019p

    Asistenta sociala (% din PIB, ESA2010)Salarii (% din PIB, ESA2010)Cheltuieli sociale (% din cheltuielile totale, ESA2010, axa din dreapta)Cheltuieli sociale (% din veniturile fiscale, ESA2010, axa din dreapta)

  • Investitiile publice au atins minime istorice (ca % din PIB)

    Dinamica investitiilor publice (% din PIB, metodologia nationala, cash)

    Sursa: Ministerul de Finante SFB = Strategia Fiscal-Bugetara

    Nota: Cheltuieli de investitii=cheltuieli de capital (surse proprii)+investitii din fonduri UE si din surse rambursabile.

    3.5%

    3.0%

    4.3% 4.6% 4.8%

    4.2%

    3.7% 4.0%

    3.2% 2.8%

    2.6% 2.5% 2.5% 2.3%

    6.4%

    5.1%

    5.9%

    6.2%

    5.9%

    6.7%

    6.4%

    6.3%

    5.7%

    5.0% 4.9%

    5.8%

    3.9%

    3.1%

    2.0%

    3.0%

    4.0%

    5.0%

    6.0%

    7.0%

    8.0%

    9.0%20

    04

    2005

    2006

    2007

    2008

    2009

    2010

    2011

    2012

    2013

    2014

    2015

    2016

    2017

    2018

    p

    2019

    p

    2020

    p

    Cheltuieli de capital(% din PIB)

    Cheltuieli investitiiefective (% din PIB)

    SFB2011-2013

    SFB2012-2014

    SFB2013-2015

    SFB2014-2016

    SFB2015-2017

    SFB2016-2018

    SFB2017-2019

    SFB2018-2020

  • Structura veniturilor bugetare

    22.8%

    6.5%

    35.2%

    17.0%

    6.1% 6.0% 6.4%

    14.1%

    8.6%

    31.1%

    25.0%

    3.2%

    9.0% 9.0%

    0.0%

    5.0%

    10.0%

    15.0%

    20.0%

    25.0%

    30.0%

    35.0%

    40.0%

    Impozit pe venit Impozit pe profit Contributii sociale TVA Impozite proprietate Impozite si taxe demediu

    Alte taxe si impozite

    Zona euro Romania

    Structura veniturilor bugetare (% din veniturile totale, 2016)

    Sursa: EUROSTAT

    • Romania se bazeaza intr-o masura mai mare pe veniturile din TVA, impozit pe profit si taxe de mediu fata de media UE.

    • Ponderea veniturilor din impozitul pe venit, contributii sociale si impozite pe proprietate este mai mica fata de mediile europene.

  • Sursa: Ministerul de Finante

    Structura veniturilor bugetare a devenit in ultimii ani mai neprietenoasa cresterii economice pe termen lung

    Nota: Taxe “neprietenoase” cresterii economice pe termen lung – impozit pe profit si contributii la asigurarile sociale; taxe “prietenoase” – impozit pe venit, impozite indirecte

    (TVA, accize), impozite pe proprietate, taxe de mediu.

    45.3% 44.4% 44.1% 44.2% 44.2% 44.5%

    40.6% 40.1%

    38.2% 38.9% 38.7%

    37.2%

    39.7% 40.8%

    46.0% 46.3% 46.9% 47.4%

    49.3% 49.4%

    48.0%

    52.1% 52.0% 52.3% 52.7% 52.3%

    53.6%

    51.4% 50.6%

    45.6%

    36%

    38%

    40%

    42%

    44%

    46%

    48%

    50%

    52%

    54%

    56%

    2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018p

    Ponderea taxelor "neprietenoase" cresterii economicepe termen lung (pondere mare/mica=negativ/pozitiv)

    Ponderea taxelor "prietenoase" cresterii economice petermen lung (pondere mare/mica=pozitiv/negativ)

    Ponderea veniturilor fiscale prietenoase si neprietenoase cu cresterea economica pe termen lung (% din veniturile fiscale, metodologia nationala)

  • 27.6

    25.9 26.4

    29.1

    31.2 30.7

    28.8 28.4

    27.9 27.7 28.3

    28.9 29.6

    28.3

    27.0 26.9

    28.0 27.8 27.3 27.4

    28.0

    26.0 25.6

    32.1

    29.4

    30

    32.4

    34.6

    33.8

    32.6 32.9

    31.7 32.2

    32.3

    33.1

    35.4

    33.2

    31.5

    32.7

    33.7 33.6

    33.3 33.5

    34.9

    31 30.8

    25

    27

    29

    31

    33

    35

    3719

    95

    1996

    1997

    1998

    1999

    2000

    2001

    2002

    2003

    2004

    2005

    2006

    2007

    2008

    2009

    2010

    2011

    2012

    2013

    2014

    2015

    2016

    2017

    Venituri fiscale (% din PIB, ESA2010) Total venituri bugetare (% din PIB, ESA2010)

    Veniturile fiscale sunt la minime istorice…

    Sursa: AMECO

  • 47.8 46.6 46.3

    44 43.1 42.8 42.7 42 41.5 41.1 40.6 40.2 39.6 39.2 38.7

    37.1 36.5 36 35.4 35.4 35.1 34.4 34 33.7 33.3 32.7 31.6

    30.4 29.5

    25.6 23.8

    23

    28

    33

    38

    43

    48

    Fran

    ce

    Belg

    ium

    Den

    mar

    k

    Swed

    en

    Finl

    and

    Italy

    Aust

    ria

    Gre

    ece

    Euro

    are

    a

    Euro

    pean

    Uni

    on e

    x U

    K

    Ger

    man

    y

    Euro

    pean

    Uni

    on

    Net

    herla

    nds

    Luxe

    mbo

    urg

    Hun

    gary

    Port

    ugal

    Slov

    enia

    Croa

    tia

    Czec

    h Re

    publ

    ic

    Uni

    ted

    King

    dom

    Pola

    nd

    Spai

    n

    Cypr

    us

    Esto

    nia

    Mal

    ta

    Slov

    akia

    Latv

    ia

    Lith

    uani

    a

    Bulg

    aria

    Rom

    ania

    Irela

    nd

    …si sunt foarte mici la nivel european

    Sursa: AMECO

    Ponderea veniturilor fiscale in PIB (ESA2010, 2017)

  • Bibliografie 1. Aghion, P., Hemous, D., & Kharroubi, E. (2009). Credit constraints, cyclical fiscal policy and industry growth (No. w15119). National

    Bureau of Economic Research. 2. Aghion, P., Marinescu, I., (2007). Cyclical Budgetary Policy and Economic Growth: What Do We Learn from OECD Panel Data?. NBER

    Macroeconomics annual, 22, 251-297. 3. Badinger, H. (2012). Cyclical expenditure policy, output volatility and economic growth. Applied Economics, 44(7), 835-851. 4. Banerji, A., Crispolti, M. V., Dabla-Norris, M. E., Ebeke, M. C. H., Furceri, D., Komatsuzaki, M. T., & Poghosyan, M. T. (2017). Labor and

    Product Market Reforms in Advanced Economies: Fiscal Costs, Gains, and Support. International Monetary Fund. 5. Barbiero, O., & Cournède, B. (2013). New econometric estimates of long-term growth effects of different areas of public spending. 6. BNR, Raport de stabilitate financiara, 2015. 7. Cecchetti, S. G., Mohanty, M. S., & Zampolli, F. (2011). The real effects of debt. 8. Christiano, L., Eichenbaum, M., & Rebelo, S. (2011). When is the government spending multiplier large?. Journal of Political Economy,

    119(1), 78-121. 9. Chudik, A., Mohaddes, K., Pesaran, M. H., & Raissi, M. (2017). Is there a debt-threshold effect on output growth?. Review of

    Economics and Statistics, 99(1), 135-150. 10. Chudik, A., Mohaddes, K., Pesaran, M. H., & Raissi, M. (2017). Is there a debt-threshold effect on output growth?. Review of

    Economics and Statistics, 99(1), 135-150. 11. Fatás, A., & Mihov, I. (2012). Fiscal policy as a stabilization tool. 12. Gemmell, N., Kneller, R., & Sanz, I. (2016). Does the Composition of Government Expenditure Matter for Long-Run GDP Levels?.

    Oxford Bulletin of Economics and Statistics, 78(4), 522-547. 13. IMF Fiscal Monitor: Achieving More with Less, April 2017. 14. IMF, Regional Economic Issues, IMF, 2015, Central, Eastern, and Southeastern Europe - Reconciling Fiscal Consolidation and Growth 15. Jordà, Ò., & Taylor, A. M. (2016). The time for austerity: estimating the average treatment effect of fiscal policy. The Economic Journal,

    126(590), 219-255. 16. Krugman, P. (1988). Financing vs. forgiving a debt overhang. Journal of development Economics, 29(3), 253-268. 17. Mourre, G., Astarita, C. and Princen, S., 2014. Adjusting the budget balance for the business cycle: the EU methodology (No. 536).

    Directorate General Economic and Financial Affairs (DG ECFIN), European Commission. 18. Musgrave, R. A. (1959). Theory of public finance; a study in public economy. 19. Pattillo, C., & Ricci, L. A. (2011). External debt and growth. Review of Economics and Institutions, 2(3), 30. 20. Reinhart, C. M., & Rogoff, K. S. (2010). Growth in a Time of Debt. American Economic Review, 100(2), 573-78. 21. Tanzi, V., & Zee, H. H. (1997). Fiscal policy and long-run growth. Staff Papers, 44(2), 179-209. 22. Woodford, M. (2011). Simple analytics of the government expenditure multiplier. American Economic Journal: Macroeconomics, 3(1),

    1-35.