BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 1

Previziunile economice din vara 2019

Economia europeană urmează să înregistreze o creștere în 2019, pentru al șaptelea an consecutiv, preconizându-se în același timp și o expansiune a economiilor tuturor statelor membre.

La nivelul României, statisticile arată o creștere a PIB-ului (produsul intern brut) de 4% și o inflație de 4,2%.

În zona euro, creșterea a fost mai puternică decât se preconiza în primul trimestru al anului, ca urmare a unor factori temporari, printre care iarna blândă și relansarea vânzărilor de automobile.

Creșterea s-a produs și pe seama unor măsuri de politică bugetară, care au stimulat venitul disponibil al gospodăriilor în multe state.

Cu toate acestea, perspectivele pe termen scurt pentru economia europeană sunt umbrite de o serie de factori externi, printre care tensiunile comerciale la nivel mondial și incertitudinea semnificativă la nivelul politicilor.

Acești factori au continuat să afecteze încrederea în industria prelucrătoare, care este sectorul cel mai expus comerțului internațional, și se preconizează că vor slăbi perspectivele de creștere pentru restul anului.

Ca urmare, previziunile pentru creșterea PIB-ului în zona euro în 2019 rămân neschimbate la 1,2 %, în timp ce previziunile pentru 2020 au fost reduse ușor, la 1,4 %, ca urmare a ritmului moderat preconizat pentru restul anului (previziunile din primăvară: 1,5 %).

Previziunile privind PIB-ul UE rămân la fel - la 1,4 % în 2019 și la 1,6 % în 2020.

Practic, toate economiile din UE urmează să crească în acest an și în anul următor, chiar dacă creșterea puternică din Europa Centrală și de Est se află în contrast cu încetinirea creșterii economice înregistrată în Germania și Italia.

Reziliența economiilor este testată de dificultățile persistente ale industriei prelucrătoare care decurg din tensiunile comerciale și din incertitudinea politică.

Pe plan intern, un Brexit fără acord rămâne o sursă majoră de risc.

Toate țările UE urmează să înregistreze din nou creștere economică, atât în 2019, cât și în 2020, datorită unei piețe puternice a forței de muncă care susține cererea.

Având în vedere numeroasele riscuri care amenință perspectivele, trebuie intensificate eforturile de a consolida și mai mult reziliența economiilor și a zonei euro în ansamblu.”

La începutul lui 2019, creșterea s-a bazat pe o serie de factori temporari, însă pentru restul anului se preconizează rezultate mai slabe, deoarece perspectivele de relansare rapidă a activității de prelucrare și a schimburilor comerciale s-au diminuat.

Se preconizează că, în 2020, creșterea PIB-ului va fi mai puternică, în parte datorită unui număr mai mare de zile lucrătoare.

Cererea internă, în special consumul casnic, continuă să impulsioneze creșterea economică în Europa, susținută de o piață a forței de muncă în continuare puternică.

Se preconizează că PIB-ul va crește în statele membre ale UE în acest an și în anul următor, dar creșterea va fi semnificativ mai puternică în anumite zone (de exemplu, Europa Centrală și de Est, Malta și Irlanda) decât în altele (de exemplu, Italia sau Germania).

Se preconizează o inflație mai scăzută, pe fondul scăderii prețurilor la petrol.

Previziunile privind inflația globală în zona euro și în UE au fost reduse cu 0,1 puncte procentuale pentru anul curent și următor, ca urmare a scăderii prețurilor petrolului și a perspectivelor economice ușor mai slabe.

În prezent, se estimează că inflația (indicele armonizat al prețurilor de consum) în zona euro va ajunge la o medie de 1,3 % atât în 2019, cât și în 2020 (previziunile din primăvară: 1,4 % în 2019 și 2020), în timp ce în UE se preconizează o medie de 1,5 % în 2019 și de 1,6 % în 2020 (previziunile din primăvară: 1,6 % în 2019 și 1,7 % în 2020).

Riscurile la adresa perspectivelor economice globale rămân foarte interconectate și sunt, în principal, negative.

Confruntarea economică prelungită dintre SUA și China, alături de incertitudinea ridicată legată de politica comercială a SUA, ar putea prelungi actuala tendință descendentă a comerțului și a industriei prelucrătoare la nivel mondial și ar putea afecta și alte regiuni și sectoare.

BULETIN DE AFACERI EUROPENE

INSTITUȚIA PREFECTULUI

JUDEȚUL TIMIȘ

Numărul 7-8 (91-92)

IULIE – AUGUST 2019

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 2

Situația ar putea avea repercusiuni negative asupra economiei mondiale, mai ales prin perturbări ale piețelor financiare.

De asemenea, tensiunile din Orientul Mijlociu amplifică potențialul de creștere semnificativă a prețurilor petrolului.

Pe plan intern, Brexit rămâne o sursă majoră de incertitudine. În cele din urmă, există, de asemenea, riscuri semnificative care planează asupra factorilor de

creștere pe termen scurt și a dinamicii economice a zonei euro. Dificultățile din industria prelucrătoare, dacă persistă, și deteriorarea încrederi întreprinderilor ar

putea influența și alte sectoare și ar putea afecta negativ condițiile de pe piața muncii, consumul privat și, în cele din urmă, creșterea economică.

Având în vedere procesul de retragere a Regatului Unit din UE, previziunile pentru 2019 și 2020 se bazează pe o ipoteză pur tehnică de statu-quo în ceea ce privește structura schimburilor comerciale dintre UE27 și acesta.

Această ipoteză a fost formulată doar în scopul elaborării previziunilor și nu are niciun impact asupra viitoarelor negocieri dintre UE și Regatul Unit.

Pe ansamblu, trebuie să reținem faptul că previziunile se bazează pe ipoteze tehnice referitoare la evoluția cursurilor de schimb, a ratelor dobânzilor și a prețurilor produselor de bază oferite de informațiile de până la 28 iunie, sau, în privința altor date, până la 2 iulie 2019.

Reamintim, cu acest prilej, că la nivelul Comisiei se publică anual patru seturi de previziuni economice.

Previziunile publicate iarna și vara examinează doar evoluția anuală și trimestrială a PIB-ului și a inflației pentru anul în curs și pentru anul următor pentru toate statele membre și pentru zona euro, precum și datele consolidate la nivelul UE.

(Sursa: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)

Măsuri de contingență pentru un Brexit fără acord

Consiliul a adoptat măsuri de contingență privind execuția și finanțarea bugetului UE pentru 2019 în cazul unui Brexit fără acord.

Scopul măsurilor este de a atenua impactul unui scenariu "fără acord" asupra finanțării într-o gamă largă de domenii, precum cercetarea și agricultura.

Ele vor permite UE să continue să efectueze plăți către beneficiari din Marea Britanie pentru contracte semnate și decizii luate înainte de data retragerii, atât timp cât Regatul Unit va continua să își plătească contribuția la bugetul UE pentru 2019.

În conformitate cu cadrul de măsuri de contingență convenit, Regatul Unit ar trebui să confirme în scris că va contribui la finanțarea bugetului UE pentru 2019, cum a fost adoptat.

De asemenea, ar trebui să accepte controalele și auditurile necesare pentru programele și acțiunile UE și ar trebui să facă prima plată la bugetul UE pentru perioada ulterioară retragerii sale.

Având în vedere că Londra își plătește contribuția pentru întregul an 2019, Regatul Unit și entitățile din această ţară ar fi eligibile în 2019 și din punctul de vedere al condițiilor stabilite în eventualele cereri de oferte, proceduri de ofertare, concursuri sau alte proceduri care pot conduce la finanțare de la

bugetul UE, cu excepția unor cazuri specifice legate de securitate și de pierderea de către Regatul Unit a calității de membru al Băncii Europene de Investiții.

În plus, măsurile de contingență ar permite continuarea finanțării unor beneficiari din statele membre ale UE a căror eligibilitate depinde de apartenența Regatului Unit la UE, cu condiția ca deciziile și contractele juridice relevante să fi fost semnate sau adoptate înainte de retragerea Regatului Unit.

Acest cadru de măsuri de contingență ar înceta să se aplice dacă Regatul Unit întrerupe plățile sau în cazul în care, în timpul controalelor și al auditurilor, sunt observate deficiențe semnificative.

Reamintim faptul că din momentul în care Regatul Unit și-a notificat intenția de a se retrage din UE, aceasta din urmă a afirmat în mod consecvent că atât UE, cât și Regatul Unit trebuie să respecte obligațiile financiare care decurg din întreaga perioadă în care Regatul Unit a făcut parte din UE.

Acest principiu a fost reamintit în orientările Consiliului European (articolul 50) din 29 aprilie 2017 pentru negocierile privind Brexitul și a fost reflectat în proiectul de acord de retragere convenit de cele 27 de state membre și de guvernul Regatului Unit în noiembrie 2018.

Absența unui acord de retragere la data retragerii nu ar afecta acest principiu.

(Sursa: www.euractiv.ro)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 3

Raport privind punerea în aplicare a dreptului UE

În 2018, Comisia a deschis 644 de proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, în scădere cu 10 % față de 2017, când au fost deschise 716 proceduri.

La începtul lui 2019, România avea 59 de cazuri deschise, dintre care 34 pentru neîndeplinirea la timp a obligațiilor de transpunere, 20 pentru transpunere incorectă și/sau necorespunzătoare a directivelor, respectiv 5 pentru încălcări ale regulamentelor, tratatelor și deciziilor.

De asemenea, 31 de cazuri noi au fost deschise împotriva României doar în 2018.

Raportul anual privind monitorizarea punerii în aplicare a dreptului UE prezintă modul în care Comisia a monitorizat și a asigurat aplicarea dreptului UE în 2018.

Pe de altă parte, Tabloul de bord al pieței unice online evaluează performanța țărilor UE / SEE pe piața unică a UE și identifică deficiențele pentru remedierea cărora Comisia ar trebui să își intensifice eforturile.

Ori, cetățenii și întreprinderile se pot bucura de multiplele beneficii ale pieței unice doar dacă normele convenite de comun acord funcționează efectiv în practică.

În noiembrie 2018, Comisia a prezentat o nouă evaluare a obstacolelor rămase în calea pieței unice și a făcut apel la statele membre să fie vigilente în ceea ce privește implementarea, aplicarea și asigurarea respectării normelor UE și să evite crearea unor noi bariere, de exemplu, de la emisiile autoturismelor la comerțul electronic, de la platformele de comunicare socială la sectorul serviciilor, precum și în multe alte domenii.

Comisia vrea să se asigure că normele UE sunt aplicate și respectate corespunzător.

De exemplu, în 2018, Comisia a acționat ferm în ceea ce privește asigurarea aplicării normelor într-o serie de domenii de politică.

Ea a sprijinit autoritățile naționale și regionale în punerea în aplicare a unor norme clare privind transportul aerian și apa curată.

De asemenea, Comisia a luat măsuri împotriva statelor membre care nu și-au respectat angajamentele și nu au pus în aplicare normele UE privind registrele cu numele pasagerilor, combaterea terorismului și combaterea spălării banilor.

În plus, Comisia și-a utilizat competențele în materie de asigurare a respectării legislației atunci când unele țări din UE nu s-au dovedit suficient de rapide în ceea ce privește

îmbunătățirea accesului persoanelor cu handicap la site-urile web și la alte aplicații mobile.

Raportul anual privind monitorizarea punerii în aplicare a dreptului UE în 2018 indică o ușoară creștere (cu 0,8 %) a procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor (1571) comparativ cu anul 2017 (1559 de cazuri).

Astfel, după ce în 2016 a atins un maxim raportat la ultimii cinci ani, numărul de proceduri a început să se stabilizeze, în 2018 reducându-se cu 5 % față de 2016.

Printre principalele domenii de politică vizate s-au numărat aspecte legate de mediu, mobilitate și transporturi, precum și de piața internă, industrie, antreprenoriat și IMM-uri.

De fiecare dată când dreptul UE nu este aplicat corect, cetățenii și întreprinderile nu își pot exercita drepturile și nu au acces la beneficiile conferite de legislația UE.

În domeniul mediului, de exemplu, Comisia a continuat să ia măsuri pentru a asigura respectarea deplină a Directivei privind calitatea aerului în ceea ce privește valorile limită ale PM10 și ale dioxidului de azot (NO2), precum și sistemele de monitorizare din întreaga UE.

Raportul oferă o imagine de ansamblu a situației pentru fiecare stat membru.

În ceea ce privește cazurile de transpunere cu întârziere, Cipru, Belgia și Spania au avut cel mai mare număr de cazuri deschise, în timp ce Estonia, Danemarca și Italia au avut cele mai puține.

Spania, Italia și Germania au înregistrat cel mai multe cazuri pentru transpunerea incorectă și / sau aplicarea greșită a dreptului UE, iar Estonia cele mai puține cazuri deschise anul trecut.

Domeniile de politică în care au fost deschise cele mai multe cazuri noi de constatare a neîndeplinirii obligațiilor în 2018 au fost piața internă a UE, industria, antreprenoriatul și IMM-urile, precum și mobilitatea și transporturile.

Pentru ca cetățenii și întreprinderile să profite de beneficiile oferite de dreptul UE, este esențial ca statele membre să transpună directivele europene în propria ordine juridică națională în termenele prevăzute.

În 2018, numărul de noi proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor legate de transpunerea tardivă a scăzut puternic, și anume cu o pătrime (de la 558 de cazuri în 2017 la 419 în 2018).

Cel mai mare număr de noi cazuri de transpunere tardivă din legislatura Comisiei Juncker a fost înregistrat în 2016 (847 cazuri).

Comisia a lansat noi proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva majorității statelor pentru netranspunerea la timp a normelor UE privind protecția datelor cu caracter

personal (Directiva 2016/680/UE) în legislația națională, în pofida termenelor convenite în prealabil chiar de către acestea.

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 4

Pentru a facilita transpunerea corectă și la timp, Comisia a asistat statele membre prin pregătirea unor planuri de punere în aplicare, a unor site-uri web specifice și a unor documente de orientare și prin schimbul de bune practici în cadrul reuniunilor grupurilor de experți.

Anul trecut, Comisia a introdus acțiuni în fața Curții de Justiție a UE cu privire la 5 state membre, solicitând aplicarea de sancțiuni financiare: Slovenia (3 cauze: C-628/18, C-69/18 și C-188/18), Spania (3 cauze: C-430/18, C-165/18 și C-164/18), Belgia (C-676/18), Irlanda (C-550/18) și România (C-549/18) (câte o cauză fiecare).

În altă ordine de idei, Tabloul de bord al pieței unice oferă o imagine de ansamblu a modului în care normele pieței unice a UE au fost aplicate în Spațiul Economic European (SEE) în 2018, a nivelului de deschidere și integrare al anumitor piețe și a măsurii în care statele au contribuit la elaborarea unei serii de instrumente ale UE destinate unei funcționări mai bune a pieței unice.

În funcție de performanțele lor din 2018, statele membre au primit 153 de cartonașe verzi, 137 de cartonașe galbene și 59 de cartonașe roșii, care au indicat, respectiv, o performanță excelentă (verde), medie (galbenă) sau sub medie (roșu).

Per ansamblu, în pofida extinderii comerțului cu bunuri și servicii, situația s-a înrăutățit în anumite domenii de politică.

Statele membre au îmbunătățit funcționarea unora dintre instrumentele pieței unice, cum ar fi portalul Your Europe și Sistemul de informare al pieței interne (IMI).

Cu toate acestea, țările au primit mai multe cartonașe roșii decât anul trecut pentru domeniile de politică, ca de exemplu privind corectitudinea sistemelor de achiziții publice și recunoașterea calificărilor profesionale.

Același lucru s-a întâmplat în privința cooperării în cadrul proiectelor-pilot UE.

În general, țările cu cele mai bune rezultate au fost Portugalia, Slovacia, Finlanda, Suedia și Lituania, în timp ce Spania, Italia, Grecia și Luxemburg au primit cele mai multe cartonașe roșii și galbene.

Cetățenii, întreprinderile, ONG-urile și alte părți interesate pot raporta suspectarea încălcării dreptului UE printr-o plângere online accesibilă prin intermediul portalului Europa „Drepturile dumneavoastră”.

În 2018, majoritatea plângerilor noi au vizat justiția și drepturile consumatorilor, piața internă a

UE, industria, antreprenoriatul și IMM-urile, precum și aspecte legate de ocuparea forței de muncă și de afacerile sociale.

Datorită portalului SOLVIT - o rețea informală de soluționare a problemelor din cadrul Comisiei și al statelor - cetățenii și întreprinderile pot găsi soluție la problemele avute cu o autoritate publică din altă țară a UE.

Reamintim, cu acest prilej, că, începând cu 1984, în urma unei solicitări formulate de Parlamentul European, Comisia prezintă un raport anual privind monitorizarea aplicării dreptului UE în cursul anului precedent, iar acesta adoptă apoi o rezoluție.

Ca urmare a repartizării responsabilităților între instituțiile europene, Comisiei Europene îi revine responsabilitatea generală de a iniția procesul legislativ.

Consiliul și Parlamentul European decid cu privire la propunerile Comisiei.

Statele membre sunt responsabile de punerea în practică, transpunerea și asigurarea respectării în mod prompt și corect a dreptului UE în ordinea juridică națională.

Comisia închide apoi acest cerc: după ce propunerile sunt adoptate și devin acte legislative ale UE, aceasta monitorizează dacă statele aplică corect legile și ia măsuri.

Prin urmare, Comisia ar trebui să acționeze ferm și rapid atunci când încălcările împiedică realizarea obiectivelor politicii UE.

În acest sens, Comisia și-a expus recent o abordare mai strategică a procesului de asigurare a respectării legislației în ceea ce privește tratarea încălcărilor, în conformitate cu angajamentul de a fi „mai mari și mai ambițioși în ceea ce privește aspectele importante și mai mici și mai modești în ceea ce privește aspectele puțin importante”.

Tabloul de bord al pieței unice evaluează anual modul în care statele membre pun în aplicare normele UE, creează piețe deschise și integrate (de exemplu, achizițiile publice, comerțul cu bunuri și servicii), gestionează aspectele administrative privind lucrătorii străini (de exemplu, calificările profesionale), cooperează și contribuie la mai multe instrumente de guvernanță la nivelul întregii UE (de exemplu, portalul Your Europe, precum și Solvit și EURES)

Tabloul de bord al pieței unice evaluează performanța în patru domenii de politică, două domenii privind deschiderea și integrarea pieței și 13 instrumente de guvernanță.

(Sursa: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 5

Noi măsuri pentru consolidarea statului de drept în UE

Pe baza lecțiilor învățate începând cu

2014 și a consultărilor detaliate care au fost lansate în 2019, Comisia a decis cu privire la o serie de măsuri menite să consolideze și mai mult statul de drept în Europa.

În ultimii cinci ani, Comisia Europeană a trebuit să facă față unei serii de provocări legate de statul de drept în UE.

Proiectul european se bazează pe respectarea în mod constant a statului de drept.

Aceasta este o condiție prealabilă pentru ca cetățenii să se bucure de drepturile care le revin în temeiul legislației UE și pentru încrederea reciprocă între statele membre.

Un sondaj de opinie Eurobarometru arată că peste 80% dintre cetățeni acordă o importanță deosebită respectării statului de drept și consideră că gradul de respectare a acestuia trebuie îmbunătățit.

89% dintre cetățeni susțin necesitatea respectării statului de drept în toate celelalte state membre ale UE.

De altfel și Curtea de Justiție a UE a reafirmat recent faptul că statul de drept este esențial pentru funcționarea acesteia.

Importanța sa este recunoscută, de asemenea, de o majoritate covârșitoare a cetățenilor UE.

Cu toate acestea, statul de drept a fost atacat în mai multe moduri în ultimii cinci ani.

Comisia Europeană a depus eforturi deosebite pentru a rezista acestor atacuri cu instrumentele de care dispune și va continua să facă acest lucru.

De aceea, s-a decis consolidarea mai puternică a setului de setul de instrumente necesar pentru a promova, a proteja și a asigura respectarea statului de drept.

În acest context, Comisia a prezentat o serie de inițiative concrete grupate în jurul a trei piloni: promovarea unei culturi a statului de drept, prevenirea problemelor legate de acesta și oferirea unui răspuns eficient în cazul încălcărilor statului de drept.

În calitate de gardian al tratatelor, Comisia Europeană are un rol unic.

Cu toate acestea, instituțiile Uniunii și statele membre sunt responsabile de garantarea respectării statului de drept ca valoare fundamentală a Uniunii

În plus, un răspuns eficient necesită, de asemenea, sprijinul societății civile.

De aceea, Comisia face apel la toate părțile să acționeze în acest sens.

Pentru a promova o cultură comună a statului de drept în întreaga Europă, Comisia va da curs ideii privind organizarea unui eveniment anual specific dedicat dialogului cu societatea civilă.

Aceasta va utiliza posibilitățile de finanțare pentru a capacita părțile interesate, inclusiv societatea civilă, în vederea promovării statului de drept și pentru instituirea unei strategii de comunicare specifice.

Comisia va consolida cooperarea cu Consiliul Europei și cu alte organizații internaționale, precum și cu rețelele judiciare și parlamentele naționale, invitând Parlamentul, Consiliul și statele membre să se implice pe deplin în acest proces.

Pentru a preveni apariția unor probleme legate de statul de drept, Comisia a decis să instituie un ciclu de evaluare a statului de drept, care să includă un raport anual vizând toate statele membre ale UE.

Acest sistem suplimentar va contribui la depistarea timpurie a problemelor emergente legate de statul de drept, indiferent de loc.

Comisia va aprofunda monitorizarea

evoluțiilor legate de statul de drept și va invita toate statele membre să se implice într-un schimb reciproc de informații și într-un dialog, inclusiv prin intermediul unei rețele de puncte naționale de contact.

Parlamentul European și Consiliul va trebui să organizeze o dezbatere specifică privind raportul anual al Comisiei.

De asemenea, Comisia va dezvolta tabloul de bord privind justiția în UE și va consolida dialogul cu alte instituții, cu statele membre, cu partidele politice europene și cu părțile interesate.

Pentru a oferi un răspuns comun eficace în cazul încălcărilor statului de drept, Comisia își va utiliza competențele în materie de asigurare a respectării legii, în cazul în care măsurile de depistare timpurie și de prevenire nu vor da rezultate.

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 6

Comisia va adopta o abordare strategică a acțiunilor în constatarea neîndeplinirii obligațiilor, sesizând Curtea de Justiție a Uniunii Europene, după caz.

Având în vedere gradul de urgență a unor cazuri, Comisia va solicita măsuri provizorii și proceduri accelerate atunci când va fi necesar.

De asemenea, Comisia va sprijini în mod constructiv statele membre în ceea ce privește detensionarea situației în cazul problemelor legate de statul de drept și soluționarea acestora pentru ca situația să fie restabilită într-un mod durabil.

În plus, Comisia invită Parlamentul European și Consiliul să reflecteze asupra unei abordări colective în ceea ce privește gestionarea cazurilor inițiate în temeiul articolului 7 din TUE prin intermediul unor norme procedurale clare.

În altă ordine de idei, rezultatele unui sondaj Eurobarometru arată că cetățenii acordă o mare importanță respectării statului de drept:

peste 8 din 10 cetățeni afirmă că posibilitatea de a introduce căi de atac la instanțe de judecată independente, egalitatea în fața legii și investigarea și urmărirea penală corespunzătoare a cazurilor de corupție sunt importante pentru ei;

peste 8 din 10 cetățeni afirmă că statul de drept trebuie respectat în toate celelalte state membre;

peste 80 % din cetățenii UE sunt în favoarea îmbunătățirii principiilor fundamentale ale statului de drept;

majoritatea cetățenilor (56 %) nu cred că sunt suficient de informați cu privire la situația statului de drept.

Sondajul Eurobarometru arată, de asemenea, un sprijin puternic pentru rolul mass-mediei și al societății civile în tragerea la răspundere a politicienilor aflați la putere, cu peste 8 din 10 cetățeni considerând că este important ca mass-media și societatea civilă să își poată desfășura activitatea în mod liber și să poată formula critici la adresa guvernului fără riscul de a fi intimidați.

Tocmai în acest context, Comisia a prezentat o imagine a setului de instrumente existente privind statul de drept și a lansat o consultare legată de reformele necesare.

Au fost primite peste 60 de contribuții scrise și au avut loc dezbateri și discuții în cadrul instituțiilor UE, precum și cu statele membre, organizațiile internaționale, rețelele judiciare, societatea civilă și mediul academic.

Ori, comunicarea Comisiei ia în considerare tocmai aceste dezbateri.

Uniunea Europeană are la bază un set de valori comune, precum drepturile fundamentale, democrația și statul de drept.

Acestea reprezintă piatra de temelie a societăților noastre și a identității comune.

Democrația nu poate exista fără instanțe de judecată independente, care să garanteze protecția drepturilor fundamentale și a libertăților civile, nici fără o societate civilă activă și fără mijloace de comunicare în masă independente care să asigure pluralismul.

Statul de drept are un impact direct

asupra vieții fiecărui cetățean: acesta reprezintă o condiție prealabilă pentru asigurarea egalității de tratament în fața legii și apărarea drepturilor individuale, pentru prevenirea abuzului de putere de către autoritățile publice și pentru tragerea la răspundere a factorilor de decizie.

Prin statul de drept se înțelege măsura în care cei care elaborează legile pot fi trași la răspundere, cât de echitabil sunt aplicate legile și cât de eficace funcționează acestea.

Acest concept include, de asemenea, aspecte instituționale, cum ar fi existența instanțelor de judecată independente și imparțiale, precum și separarea puterilor în stat.

(Sursa: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)

Buletin elaborat de:

Lia Ioana CRIȘAN

Consilier pentru Afaceri Europene, Instituția Prefectului județul Timiș

e-mail: lia.crisan@prefecturatimis.ro

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 7

CE şi Preşedinţia finlandeză - legarea finanţării de statul de drept

Colegiul Comisarilor şi Preşedinţia finlandeză a Consiliului UE au discutat, la Helsinki, despre condiţionarea finanţării europene de respectarea statului de drept.

Astfel, premierul finlandez, Antte Rinne, a declarat că discuțiile au vizat, printre altele, două subiecte care au legătură cu bugetul UE - schimbările climatice şi legarea statului de drept de finanţarea europeană.

Discuţia despre condiţionarea fondurilor europene de respectarea statului de drept e veche şi controversată, membrii Colegiului Comisarilor având opinii divergente.

De exemplu, Timmermans dorea aplicarea măsurii la bugetul multianual 2021-2027, dar comisarii nu au ajuns la un acord.

O astfel de prevedere ar afecta în special Ungaria şi Polonia, care se numără printre beneficiarii neţi ai fondurilor europene.

Parlamentul a cerut activarea art. 7 împotriva celor două state membre, pentru atacuri la statul de drept, independenţa justiţiei şi libertatea presei, motiv pentru care acestea se opun puternic condiţionării fondurilor.

În mai anul trecut, după ce comisarul pentru buget a prezentat propunerea de buget pentru perioada 2021-2027, preşedintele Comisiei a declarat în plenul Parlamentului European că "respectarea statului de drept reprezintă o condiție prealabilă esențială pentru

buna gestiune financiară și pentru eficacitatea finanțării din partea UE".

În acest context, Comisia propune, prin urmare, un nou mecanism, care să protejeze bugetul UE de riscurile financiare legate de deficiențele care afectează statul de drept.

Cu ajutorul noilor instrumente propuse, Uniunea va putea să suspende, să reducă sau să restricționeze accesul la finanțarea din partea UE în mod proporțional cu natura, gravitatea și amploarea deficiențelor care afectează statul de drept, mecansimul nevizând apriori anumite state.

La începutul lui 2019, Parlamentul a adoptat reguli privind restricționarea finanțării acordate statelor care înregistrează deficiențe în privința statului de drept.

În acest fel, Uniunea poate securiza viitorul Cadru Financiar Multianual cu acest instrument, PE întărind astfel propunerile Comisiei în domeniu, propuneri care pot fi ameliorate şi în urma cooperării cu Consiliul, care ar trebui să le adopte prin vot cu majoritate calificată inversă.

În realitate, ulterior, propunerile s-au lovit de opoziţia multor state din est pentru că ele sunt beneficiare nete ale fondurilor şi nu au aceeași viziune legată de respectarea regulilor statului de drept.

Pe cale de consecință, la Consiliul Afaceri Generale (CAG), orizontul de timp pentru aplicarea măsurii a fost apreciat la 10 ani, ceea ce înseamnă amânarea condiționării.

(Sursa: www.euractiv.ro)

10 milioane de români trăiesc în alte țări

Numărul total al românilor de pretutindeni este de aproximativ 9.700.000, conform datelor comunicate de către 70 de misiuni diplomatice ale României şi centralizate de ministerul de resort.

Potrivit Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, numărul exact al românilor care trăiesc în alt stat este greu de estimat întrucât mulţi dintre aceştia nu îşi stabilesc domiciliul legal în ţara-gazdă.

Totuși, o parte semnificativă a celor aproape zece milioane o reprezintă și românii care locuiesc în comunităţile istorice din jurul graniţelor (Basarabia, Ungaria, Serbia, Bulgaria, Grecia, Albania, Croaţia, Macedonia), nu doar diaspora.

În cadrul UE, România este unul dintre statele cele mai afectate de migrație, dat fiind că s-a redus atât populația totală, cât și forța de muncă calificată. În 2018, România a înregistrat una dintre cele mai ample scăderi de populație din UE.

Emigraţia este un fenomen social şi economic major în România, populaţia scăzând de la 22,4 milioane în 2000 la 19,5 milioane în 2018, cu migraţia spre exterior fiind responsabilă pentru peste 75% din acest declin, la fel cum sporul natural negativ are un rol în scăderea populației totale.

România se clasează pe locul cinci în ceea ce priveşte numărul total de emigranţi şi are cea mai ridicată rată de emigraţie din cele principalele zece ţări de origine pentru imigranţii din ţările membre ale Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), arată un studiu al organizației.

Potrivit studiului „Talent Abroad: A Review of Romanian Emigrants” realizat de OCDE, la cererea MAE, în 2015 / 2016, în statele OCDE locuiau 3,6 milioane de persoane născute în România.

Potrivit estimărilor, peste 97% din emigranţii români din întreaga lume locuiau în state membre OCDE, mai puţin de 70.000 de români locuind în ţări din afara spaţiului OCDE.

(Sursa: www.euractiv.ro)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 8

Amnistia fiscală - ștergerea unor datorii de 36,7 miliarde lei

Amnistia fiscală, respectiv Ordonanța privind instituirea unor facilități fiscale, a fost adoptată

de Guvern, iar datornicii la stat vor beneficia de ștergerea unor datorii de peste 36,7 miliarde de lei. Astfel, companiile de stat sau private care datorează statului peste un milion de lei

beneficiază de restructurarea obligațiilor bugetare ce merg până la ștergerea a 1 /2 din ele. Facilitățile fiscale au drept scop „încurajarea contribuabililor să-și plătească obligațiile

bugetare”, iar pentru cei care își plătesc datoriile la timp ministrul finanțelor trebuie să introducă „o soluție care să răsplătească și să încurajeze contribuabilii corecți”.

Măsurile se vor aplica, fără discriminare, persoanelor fizice, companiilor private și de stat, organizațiilor neguvernamentale, instituțiilor publice și unităților administrativ-teritoriale.

Astfel, companiile cu capital privat, mixt sau de stat, care au acumulat până la sfârșitul anului trecut, obligații bugetare restante de peste 1 milion de lei, pot beneficia, în baza unui plan de restructurare, de o serie de facilități fiscale, care să mențină viabilitatea acestora și repunerea în circuitul economic, a explicat premierul.

În cazul companiilor care au acumulat datorii sub 1 milion de lei până la finalul anului trecut, vor fi anulate penalitățile și dobânzile, dacă obligațiile bugetare principale sunt achitate până la 30 noiembrie 2019.

În ceea ce privește persoanele fizice și entitățile fără personalitate juridică, se aplică măsura anulării dobânzilor și penalităților indiferent de cuantumul datoriilor acumulate către bugetul de stat, dacă achită obligațiile principale până la data de 30 noiembrie 2019.

Măsura poate fi aplicată și de către autorități sau instituții publice care administrează obligații bugetare, precum și de unitățile administrativ-teritoriale pentru contribuabilii administrați.

De asemenea, unitățile administrativ-teritoriale care au datorii către bugetul de stat vor beneficia de facilități similare dacă își achită obligațiile până la data de 30 noiembrie 2019.

În fapt, „nu este vorba de amnistie, ci de restructurare” a datoriilor fiscale, iar măsura nu a fost luată din lipsa fondurilor la bugetul de stat, ci a fost lansată ca urmare a unui dialog cu mediul de afaceri și chiar cu organisme financiare internaționale.

(Sursa: www.euractiv.ro)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 9

Un nou sistem pentru soluționarea litigiilor fiscale

Noile norme ale UE vor asigura soluționarea mai rapidă și mai eficientă a litigiilor fiscale dintre statele membre, facilitând activitatea întreprinderilor și oferind un grad mult mai mare de securitate fiscală pentru firme și persoane fizice.

Mecanismul va contribui la identificarea de soluții pentru litigiile fiscale dintre statele membre, apărute ca urmare a interpretării și aplicării acordurilor și convențiilor internaționale ce prevăd eliminarea dublei impuneri.

Estimările arată că în UE sunt în curs de soluționare 2.000 de astfel de litigii, dintre care aproximativ 900 durează de peste doi ani, iar mecanismul va garanta că întreprinderile și cetățenii își pot soluționa rapid și eficient litigiile legate de tratatele fiscale, mai ales legate de dubla impunere.

Aceste litigii constituie un obstacol major atât pentru întreprinderi, cât și pentru persoane fizice, și creează incertitudine, costuri inutile și probleme legate de fluxurile de numerar, în plus noua directivă introducând mai multă transparență în ceea ce privește litigiile fiscale din UE.

Noua directivă privind mecanismele de soluționare a litigiilor fiscale ar trebui să contribuie la o mai bună soluționare a litigiilor fiscale, deoarece statele membre vor avea obligația legală de a lua decizii concludente.

Astfel, contribuabilii implicați în litigii fiscale care decurg din acordurile sau convențiile fiscale bilaterale ce prevăd eliminarea dublei impuneri pot iniția o procedură de acord amiabil prin care statele membre în cauză trebuie să încerce să soluționeze litigiul pe cale amiabilă în termen de doi ani.

Dacă, la sfârșitul acestei perioade de doi ani, nu s-a găsit nicio soluție, contribuabilul poate solicita crearea unei comisii consultative care să emită un aviz, iar dacă statele membre nu fac acest lucru, contribuabilul poate introduce o acțiune în fața instanței naționale și poate obliga statele membre să acționeze.

Comisia va fi formată din trei membri independenți, numiți de statele membre în cauză și din reprezentanți ai autorităților competente în cauză și va trebui să emită un aviz în termen de șase luni, pe care statele membre în cauză trebuie să îl ducă la îndeplinire (cu excepția cazului în care ajung de comun acord la o altă soluție în termen de șase luni de la emiterea avizului).

Dacă decizia nu este pusă în aplicare, contribuabilul care a acceptat decizia finală și a renunțat la dreptul său la căi de atac interne în termen de 60 de zile de la notificare poate solicita instanțelor naționale punerea în aplicare a deciziei finale.

Statele membre sunt obligate să notifice contribuabilii și să publice decizia finală sau un rezumat. Noua directivă se aplică oricărei plângeri introduse începând cu 1 iulie 2019 cu privire la chestiuni

litigioase legate de venituri sau capitaluri obținute într-un exercițiu financiar început la 1 ianuarie 2018 sau ulterior datei, autoritățile putând conveni să aplice directiva în cazul oricărei plângeri depuse înainte de această zi sau pentru exercițiile fiscale anterioare.

(Sursa: www.euractiv.ro)

Prima bancnotă cu chipul unei femei

Consiliul de Administrație al BNR a decis

lansarea în circulație, în cursul anului 2020, a unei bancnote care va avea pe una dintre fețe portretul Ecaterinei Teodoroiu, eroina căzută în luptă în timpul Primului Război Mondial.

Bancnota va avea valoarea nominală de 20 de lei, iar alegerea imaginii Ecaterinei Teodoroiu are o dublă semnificație: BNR

susține preocupările pentru consolidarea egalității de gen și marchează împlinirea Centenarului României Mari, onorând imaginea unui erou al Marelui Război de Reîntregire.

CA al BNR consideră că promovarea imaginii unei femei pe o bancnotă cu putere circulatorie este un demers care răspunde unui interes public legitim - de promovare a personalităților feminine - ce a găsit o largă susținere în societatea românească, decizia fiind o prelungire a demersului de anul trecut când imaginea Reginei Maria a fost prezentă pe bancnota aniversară de colecție dedicată împlinirii a 100 de ani de la Marea Unire de la 1 Decembrie 1918.

BNR va face publice macheta bancnotei, elementele de siguranță și identificare, precum și data exactă a lansării în circulație.

(Sursa: www.euractiv.ro)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 10

Aplicarea Regulamentului general privind protecția datelor

Comisia Europeană a publicat, după

puțin mai mult de un an de la intrarea în vigoare a Regulamentului general privind protecția datelor (RGPD), un raport în care se analizează impactul normelor UE privind protecția datelor și modul în care punerea în aplicare poate fi îmbunătățită în continuare.

Concluziile raportului sunt că majoritatea statelor membre și-au instituit cadrul juridic necesar și că noul sistem de consolidare a asigurării respectării normelor privind protecția datelor începe să dea rezultate. Întreprinderile își dezvoltă o cultură a respectării normelor, iar cetățenii devin din ce în ce mai conștienți de drepturile lor în acest domeniu.

În același timp, convergența către standarde înalte de protecție a datelor înregistrează progrese la nivel internațional.

În acest fel, UE se străduiește să rămână în avangarda protecției drepturilor personalității în această eră a transformărilor digitale, valorificând totodată numeroasele oportunități pe care acest proces le oferă în ceea ce privește locurile de muncă și inovarea.

Datele devin un element inestimabil al unei economii digitale în plină expansiune și au un rol din ce în ce mai important în dezvoltarea unor sisteme inovatoare și a învățării automate.

Este esențială modelarea acestui sector de interes mondial pentru ca revoluția tehnologică să continue și să fie utilizată în mod corespunzător, cu respectarea deplină a drepturilor individuale.

Important, în acest sens, este faptul că Regulamentul general privind protecția datelor dă roade, el oferind europenilor instrumente solide de abordare a provocărilor legate de digitalizare, permițându-le să dețină controlul asupra propriilor date cu caracter personal.

Întreprinderilor le oferă oportunități de a valorifica la maximum revoluția digitală, asigurând încrederea cetățenilor în aceasta.

Dincolo de granițele Europei, regulamentul oferă posibilitatea ca, prin diplomație digitală, să se promoveze fluxurile de date bazate pe standarde înalte între țările care împărtășesc valorile UE.

Este însă necesar să se continue eforturile în acest sens, pentru ca noul regim de protecție a datelor să devină pe deplin operațional și eficace.

Odată cu adoptarea RGPD, cetățenii UE sunt din ce în ce mai conștienți de normele privind protecția datelor și de drepturile lor, astfel cum se arată într-un recent sondaj

Eurobarometru, care relevă, însă, și că doar 20 % dintre europeni știu ce autoritate publică este responsabilă de protejarea datelor lor.

Din acest motiv, Comisia a lansat o nouă campanie pentru a-i încuraja pe europeni să citească declarațiile de confidențialitate și să își optimizeze setările de confidențialitate.

Deși noile norme în materie de protecție a datelor și-au îndeplinit multe dintre obiectivele pentru care au fost adoptate, comunicarea Comisiei prevede, de asemenea, măsuri concrete de consolidare în continuare a acestor norme și a aplicării acestora:

Un continent - un set de norme: În prezent, toate statele membre, cu

excepția Greciei, Portugaliei și Sloveniei, și-au actualizat legislația națională în materie de protecție a datelor pentru a fi în concordanță cu normele UE.

Comisia va continua să monitorizeze legislația statelor membre pentru a se asigura că, atunci când își aliniază la RGPD dispozițiile legislației interne, aceasta rămâne în concordanță cu regulamentul și nu constituie un exercițiu de suprareglementare.

Dacă este necesar, Comisia nu va ezita să utilizeze instrumentele pe care le are la dispoziție, inclusiv procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, pentru a se asigura că statele transpun și aplică corect normele.

Întreprinderile adaptează practicile: Respectarea regulamentului a permis

întreprinderilor să își sporească securitatea datelor și să transforme componenta legată de viața privată într-un avantaj competitiv.

Comisia va sprijini setul de instrumente oferit de RGPD întreprinderilor pentru a facilita respectarea normelor, cum ar fi clauzele contractuale tip, codurile de conduită și noul mecanism de certificare.

În plus, Comisia va continua să sprijine IMM-urile în eforturile acestora de aplicare a normelor.

Consolidarea rolului autorităților de protecție a datelor:

Regulamentul a conferit autorităților naționale de protecție a datelor mai multe competențe în materie de asigurare a respectării normelor.

În primul an, autoritățile naționale de protecție a datelor au făcut uz eficace de aceste noi competențe, când a fost necesar.

De asemenea, autoritățile de protecție cooperează mai îndeaproape în cadrul Comitetului european pentru protecția datelor.

Până la sfârșitul lunii iunie 2019, au fost gestionate 516 cazuri transfrontaliere prin intermediul mecanismului de cooperare.

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 11

Comitetul ar trebui să își consolideze rolul de lider și să continue să construiască o cultură a protecției datelor la nivelul întregii UE.

Comisia încurajează autoritățile naționale de protecție a datelor să își unească eforturile derulând anchete comune.

Ea va continua să ofere finanțare autorităților naționale de protecție a datelor în eforturile de a colabora cu părțile interesate.

Normele UE reprezintă o referință pentru standarde mai stricte în materie de protecție a datelor la nivel mondial:

Având în vedere că din ce în ce mai multe țări din întreaga lume se echipează cu norme moderne de protecție a datelor, acestea utilizează standardul UE de protecție a datelor ca punct de referință.

Această convergență ascendentă deschide noi oportunități pentru fluxuri de date sigure între UE și țările terțe.

Comisia își va intensifica dialogurile privind caracterul adecvat al nivelului de protecție, inclusiv în domeniul asigurării respectării legii, propunându-și să încheie negocierile în curs cu Republica Coreea.

Pe lângă adecvare, Comisia își propune să exploreze posibilitatea de a crea cadre multilaterale pentru a efectua schimburi de date într-un climat de încredere.

În conformitate cu Regulamentul privind protecția datelor, Comisia va prezenta în 2020 un raport referitor la punerea în aplicare a

acestuia, în care va evalua progresele înregistrate după doi ani de aplicare, inclusiv revizuirea unui număr de 11 decizii privind caracterul adecvat al nivelului de protecție, care au fost adoptate în temeiul directivei din 1995.

Reamintim că Regulamentul general privind protecția datelor este un set unic de norme ce asigură o abordare comună în ceea ce privește protecția datelor cu caracter personal, aplicată direct în statele membre.

Acesta consolidează încrederea cetățenilor, prin faptul că le redă controlul asupra propriilor date cu caracter personal, și garantează libera circulație a datelor cu caracter personal între statele membre ale UE.

Protecția datelor cu caracter personal este un drept fundamental în UE.

RGPD se aplică de la 25 mai 2018 și de atunci aproape toate statele și-au adaptat legislația națională pentru a se alinia la RGPD.

Autoritățile naționale de protecție a datelor, responsabile de asigurarea respectării noilor norme, își coordonează mai bine acțiunile prin intermediul mecanismelor cooperare și al Comitetului european pentru protecția datelor.

Acestea emit orientări privind aspectele esențiale ale RGPD, pentru a contribui la punerea în aplicare a noilor norme.

(Sursa:

http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)

Protecția consumatorilor UE - prezentarea ofertelor de cazare

Comisia a anunțat că, în urma negocierilor cu Airbnb, platforma și-a îmbunătățit și a clarificat pe deplin modul în care le prezintă consumatorilor ofertele de cazare, acestea fiind în prezent conforme cu standardele stabilite în legislația UE privind protecția consumatorilor.

În această vară, europenii vor beneficia cu adevărat de ceea ce văd pe internet atunci când își rezervă vacanțele, consumatorii putând compara și rezerva online repede și ușor camere de hotel sau alt tip de cazare, având încredere că prețul pe care îl văd va fi cel pe care îl vor plăti la sfârșit.

Rezultatul este rodul colaborării Airbnb cu Comisia și cu autoritățile naționale pentru protecția consumatorilor în vederea îmbunătățirii modului de funcționare a platformei sale.

Principalele îmbunătățiri și modificări au în veere faptul că, în cazul căutărilor de oferte de cazare cu date selecționate, utilizatorii văd prețul total pe pagina care afișează rezultatele, inclusiv toate taxele și tarifele obligatorii aplicabile (cum ar fi taxele pentru prestarea de servicii, taxele pentru serviciile de curățenie și taxele locale), neexistând alte taxe obligatorii surpriză afișate ulterior.

Airbnb precizează în mod clar dacă oferta de cazare este introdusă pe piață de o persoană fizică sau de o entitate profesională și pune la dispoziție - pe site-ul său– un link ușor accesibil către platforma de soluționare online a litigiilor, cu toate informațiile necesare soluționării litigiilor.

Airbnb și-a revizuit și clauzele de furnizare a serviciilor, astfel încât se clarifică faptul că utilizatorii pot introduce o acțiune împotriva Airbnb în fața instanțelor din țara lor, că se respectă dreptul legal fundamental al utilizatorilor de a acționa în justiție o entitate care a oferit servicii de cazare, în caz de vătămare personală sau de daune și că societatea se angajează să nu modifice unilateral clauzele și condițiile fără informarea prealabilă și fără posibilitatea de a rezilia contractul.

Rezultatul este datorat Rețelei de cooperare pentru protecția consumatorilor, care a efectuat o evaluare comună a practicilor și a clauzelor de furnizare a serviciilor ale Airbnb, sub auspiciile CE și sub conducerea Autorității pentru protecția consumatorilor din Norvegia.

(Sursa: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 12

Combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului

Comisia a adoptat o comunicare și patru rapoarte care vor sprijini autoritățile de la nivel european și național să contracareze cu mai multă eficacitate riscurile în materie de spălare a banilor și de finanțare a terorismului.

Prin cea de A patra directivă privind combaterea spălării banilor și cea de A cincea directivă privind combaterea spălării banilor, Comisia a instituit norme solide la nivelul UE și a consolidat rolul de supraveghere al Autorității Bancare Europene.

Rapoartele evidențiază necesitatea transpunerii directivelor menționate, subliniind totodată faptul că încă persistă o serie de deficiențe structurale în punerea în aplicare a normelor Uniunii în materie de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului.

Pachetul va servi drept bază pentru viitoarele opțiuni de politică privind consolidarea cadrului UE de combatere a spălării banilor.

Căci este necesară blocarea tuturor căilor care le permit infractorilor și teroriștilor să abuzeze de sistemul financiar și să amenințe securitatea europenilor.

La nivel operațional se pot aduce rapid unele îmbunătățiri foarte concrete și, de aceea, Comisia va continua să sprijine statele membre în această privință, reflectând totodată asupra modalităților de abordare a provocărilor structurale nesoluționate.

În fapt, un cadru credibil de prevenire și de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului este esențial pentru a menține integritatea sistemului financiar și pentru a reduce riscurile la adresa stabilității financiare.

Cu toate acestea, analiza Comisiei oferă mai multe dovezi cu privire la faptul că normele noastre solide în materie de combatere a spălării banilor nu au fost aplicate în mod uniform în toate băncile și în toate țările UE.

Prin urmare, există o problemă structurală în ceea ce privește capacitatea Uniunii de a împiedica utilizarea sistemului financiar în scopuri ilegale, problemă care trebuie soluționată în cel mai scurt timp posibil.

Există norme stricte în materie de combatere a spălării banilor la nivelul UE, dar este necesar ca toate statele membre să le transpună în practică, căci orice punct slab va fi valorificat de infractorii care pot să profite.

Comunicarea intitulată Către o mai bună punere în aplicare a cadrului UE de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului prezintă o sinteză a celor patru rapoarte publicate.

Raportul privind evaluarea la nivel supranațional a riscurilor oferă informații

referitoare la riscurile sectoriale asociate spălării banilor și finanțării terorismului.

Raportul privind evaluarea recentelor cazuri de notorietate legate de spălarea banilor în sectorul financiar, Raportul privind unitățile de informații financiare și Raportul privind interconectarea registrelor centralizate de conturi bancare analizează deficiențele mecanismelor actuale de supraveghere și cooperare în materie de combatere a spălării banilor și identifică modalități de remediere a acestor deficiențe.

Raportul privind evaluarea la nivel supranațional a riscurilor este un instrument menit să ajute statele membre să identifice și să contracareze riscurile în materie de spălare a banilor și de finanțare a terorismului (din 2017, Comisia adoptă un raport pe această temă la fiecare doi ani).

Raportul arată că majoritatea recomandărilor formulate în cadrul primei evaluări la nivel supranațional a riscurilor au fost puse în aplicare de diverșii actori.

Cu toate acestea, persistă unele vulnerabilități orizontale, în special în ceea ce privește produsele anonime, identificarea beneficiarilor reali și noile produse nereglementate, cum ar fi activele virtuale.

Unele dintre vulnerabilități vor fi remediate în cadrul viitoarei transpuneri a celei de A cincea directive, cu condiția ca statele membre să transpună și a A patra directivă privind combaterea spălării banilor.

Comisia invită statele membre să transpună pe deplin directiva și să dea curs recomandărilor formulate în raport, acțiuni care ar îmbunătăți cooperarea dintre autoritățile de supraveghere, ar sensibiliza entitățile obligate și ar oferi orientări suplimentare pentru identificarea beneficiarilor reali.

Pornind de la o serie de schimburi de informații cu Parlamentul European și de la o solicitare formulată de Consiliu în 2018, Comisia a examinat 10 cazuri recente, cunoscute public, de spălare a banilor în bănci din UE pentru a face o analiză a unora dintre deficiențele actuale și a trasa o posibilă cale.

Cu toate că raportul nu este exhaustiv, există o serie de concluzii.

Astfel, într-o serie de cazuri analizate, băncile nu au respectat cu strictețe cerințele privind combaterea spălării banilor sau, uneori, nu au respectat deloc aceste cerințe.

Băncile nu au avut mecanismele interne adecvate de prevenire a spălării banilor.

De asemenea, nu și-au aliniat politicile în materie de combatere a spălării

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 13

banilor/finanțării terorismului atunci când aveau modele de afaceri riscante.

Constatările au evidențiat, de asemenea, lipsa de coordonare între aceste politici, fie la nivelul entităților individuale, fie la nivel de grup.

Au existat și diferențe semnificative priind reacția autorităților naționale, din punctul de vedere al promptitudinii și al eficacității acțiunilor lor de supraveghere.

Au existat deosebiri legate de stabilirea priorităților, de resurse, de cunoștințele de specialitate și de instrumentele disponibile.

În special în ceea ce privește supravegherea unui grup bancar, autoritățile de supraveghere au avut tendința de a se baza în mod excesiv pe cadrul de combatere a spălării banilor al statului membru gazdă, iar acest lucru a afectat eficacitatea acțiunilor de supraveghere în cazuri transfrontaliere la nivelul UE. În plus, împărțirea responsabilităților a dus la o cooperare ineficace între autoritățile de combatere a spălării banilor, autoritățile prudențiale, unitățile de informații financiare și autoritățile de asigurare a respectării legii.

Aceste deficiențe scot în evidență faptul că există probleme structurale nesoluționate în ceea ce privește punerea în aplicare a normelor UE, care au fost abordate doar parțial.

Fragmentarea în materie de reglementare și de supraveghere, la care se adaugă diversitatea sarcinilor, a competențelor și a instrumentelor de care dispun autoritățile publice, generează carențe în punerea în aplicare a normelor UE.

Deficiențele politicilor de combatere a spălării banilor și de supraveghere sunt mai evidente în situații transfrontaliere, atât în cadrul UE, cât și în raport cu țări terțe.

Cu toate că băncile și autoritățile de supraveghere au întreprins acțiuni semnificative, mai rămân încă multe de făcut.

De exemplu, este necesar să se continue armonizarea între statele membre și să se consolideze supravegherea.

În aceste condiții apare ca o necesitate cooperarea consolidată între unitățile de informații financiare (FIU).

Unitățile de informații financiare joacă un rol-cheie în identificarea riscurilor de spălare a banilor în fiecare țară.

Datorită platformei FIU din UE - un grup de experți al Comisiei - cooperarea s-a îmbunătățit în mod semnificativ însă Comisia a identificat următoarele aspecte nesoluționate:

accesul FIU la informații: ca urmare a faptului că statutul, competențele și organizarea unităților de informații financiare sunt diferite, unele FIU nu au acces la informații

relevante (financiare, administrative și privind asigurarea respectării legii) și nu pot face schimb de astfel de informații;

schimbul de informații între FIU este insuficient și prea lent;

instrumentele informatice: în unele cazuri, FIU nu dispun de instrumentele informatice corespunzătoare pentru a importa și a exporta eficient informațiile din/către FIU.net;

sfera de acțiune limitată a platformei FIU din UE, care nu are competența de a elabora modele, orientări și standarde obligatorii din punct de vedere juridic.

Raportul propune câteva modificări concrete, cum ar fi un nou mecanism de sprijin, care ar îmbunătăți și mai mult cooperarea dintre unitățile de informații financiare pe teritoriul UE.

Raportul privind interconectarea registrelor centralizate de conturi bancare stabilește o serie de elemente care trebuie luate în considerare pentru o posibilă interconectare a registrelor de conturi bancare și a sistemelor de extragere a datelor.

Comisia sugerează că un astfel de sistem ar putea fi unul descentralizat, cu o platformă comună la nivelul UE.

Pentru interconectare ar fi necesare măsuri legislative, în urma consultării cu guvernele, cu unitățile de informații financiare, cu autoritățile de asigurare a respectării legii și cu birourile de recuperare a activelor.

Rapoartele vor contribui la dezbaterea viitoare referitoare la acțiunile suplimentare în acest domeniu, inclusiv în ceea ce privește obligațiile instituțiilor financiare și competențele și instrumentele necesare pentru o supraveghere eficace.

Dat fiind gradul actual de integrare a pieței bancare, va fi necesar, de asemenea, să se ia noi măsuri privind aspectele transfrontaliere ale cadrului de combatere a spălării banilor/ finanțării terorismului.

Comisia va continua să monitorizeze îndeaproape punerea în aplicare de către statele membre a normelor UE în materie de combatere a spălării banilor.

Se poate aprecia, așadar, că în timpul mandatului actual, Comisia a consolidat cadrul de combatere a spălării banilor/finanțării terorismului prin adoptarea celei de A patra directive, iar cea de A cincea directivă va îmbunătăți competențele unităților de informații financiare, va spori transparența informațiilor referitoare la beneficiarii reali și va reglementa monedele virtuale și cardurile preplătite, pentru a preveni mai bine finanțarea terorismului.

(Sursa: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 14

27,4 milioane de euro pentru platforma multimodală din portul Galați

Comisia Europeană a aprobat, în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat, planurile României de a acorda un ajutor pentru investiții în valoare de 27.4 milioane de euro Portului Galați, cel mai mare port fluvial din țară.

În aprilie 2019, România a notificat Comisiei planul său de a acorda ajutor pentru investiții Portului Galați, proiectul constând în construirea unei noi platforme multimodale cu o capacitate de 150.000 TEU / an în zona denumită „Port Bazin Nou”.

Costul total al investiţiei se ridică la 89.9 milioane de euro, care va fi cofinanţată de statul român, împreună cu fondurile regionale alocate prin Programul Operaţional de Infrastructură Mare (POIM) şi cu sursele surse private și cu banii proveniţi din concesionările platformei.

De asemenea, se are în vedere și Mecanismul pentru Interconectarea Europei (Connecting Europe Facility – CEF), un instrument-cheie de finanţare al UE.

Proiectul include, în special, modernizarea cheiului şi construcţia infrastructurii necesare pentru un terminal intermodal modern, nodul logistic nou creat promovând trecerea de la transportul rutier la transportul feroviar şi transportul pe căi navigabile fluviale / maritime, pe coridorul de transport transeuropean Rin – Dunăre (îndeplinindu-se,astfel, și un obiectiv de interes comun al UE).

De asemenea, Comisia a constatat că ajutorul era necesar, proporţional şi că distorsionarea concurenţei va fi limitată, având în vedere dimensiunea relativ mică spre medie a Portului Galaţi, cu volume de transport limitate la nivelul UE.

Mai mult, în acord cu previziunile privind extinderea traficului, uşoara creştere a capacităţii creată de proiect ar fi compensată de majorarea cererii, provenită în special de la alte rute de transport rutier de pe teritoriul Rin - Dunăre.

Pe această bază, Comisia a ajuns la concluzia că ajutorul pentru investiţii este compatibil cu reglementările UE care permit acordarea de ajutor de stat pentru dezvoltarea anumitor activităţi economice, cu condiţia să nu afecteze comerţul şi concurenţa pe piaţa unică.

25 de milioane de euro pentru Universitatea Politehnica din

București

Banca Europeană de Investiții (BEI) a convenit să acorde 25 de milioane euro pentru a crește calitatea, eficiența și eficacitatea predării, învățării și cercetării în cadrul Universității Politehnice din București (UPB), una dintre cele mai importante universități din România, astfel încât peste 5.000 de studenți și 273 de angajați vor beneficia de reamenajarea principalului campus al Universității, iar în faza de implementare proiectul va genera aproximativ 1 000 de locuri de muncă.

Împrumutul acordat de BEI va finanța

planul de reamenajare a campusului UPB, care implică construirea unei noi clădiri pentru a găzdui trei facultăți care se află în vechiul campus Polizu, cu scopul de a le regrupa în

Campusul Noul Local și de a moderniza infrastructura, aducând-o la un standard ce poate sprijini mai bine activitățile universității.

Acordul este susținut de Fondul european pentru investiții strategice (FEIS), care este pilonul central al Planului de investiții pentru Europa, cunoscut ca și „Planul Juncker”, în cadrul căruia BEI și Comisia cooperează.

Este vorba practic de o investiție în viitorii cercetători ai României, care va stimula inovarea și va conduce la crearea de locuri de muncă și la creștere economică, fiind și primul sprijin acordat de BEI pentru îmbunătățirea învățământului superior din România.

În fapt se sprijină cea mai mare universitate tehnică din România, care acordă o importanță deosebită specializării inteligente și formează o proporție importantă de absolvenți în domeniul tehnologiei.

În acest fel, proiectul va sprijini nu numai educația națională, ci și economia națională, putând deveni un model de bune practici pentru alte universități care vor pune în aplicare proiecte similare.

În plus, grație garanției oferite de Planul de investiții pentru Europa, universitatea își va putea extinde capacitățile de cercetare pentru a avea un impact pozitiv asupra societății.

(Sursa: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 15

Laboratoare de nivel mondial pentru cercetători

Cercetătorii din întreaga Europă vor putea beneficia în prezent de mai multe oportunități de a utiliza instalațiile de ultimă generație ale Centrului Comun de Cercetare.

După o primă rundă a inițiativei privind accesul deschis, în cadrul căreia au fost prezentate aproximativ 100 de propuneri eligibile din partea a 92 de institute de cercetare, noi laboratoare ale serviciilor interne pentru știință și cunoaștere ale Comisiei sunt în prezent disponibile pentru cercetătorii externi, care vor putea, de asemenea, să realizeze experimente în domeniul soluțiilor energetice cu zero emisii și al securității nucleare.

Centrul Comun de Cercetare utilizează instalații de nivel mondial finanțate de UE pentru a contribui la soluționarea celor mai stringente provocări ale epocii, de la schimbările climatice, până la siguranța alimentară și la securitatea nucleară.

În acest fel se acordă un sprijin pentru cei care se străduiesc să rezolve problemele societale, UE punând laboratoarele și instalațiile la dispoziția savanților de excepție.

Din 2017, când Centrul Comun de cercetare (JRC) și-a deschis pentru prima dată laboratoarele, cercetători din 21 de țări ale UE și din 3 țări învecinate au realizat experimente în 12 dintre laboratoarele JRC de la Geel (Belgia), Ispra (Italia) și Karlsruhe (Germania).

Inițiativa va localitatea Petten (Țările de Jos), care găzduiește laboratoarele ale JRC în domeniul energiei și al transporturilor.

Cercetătorii din țările UE și asociate la programul de cercetare Orizont 2020 pot prezenta propuneri până la 30 septembrie.

Două instalații consacrate dezvoltării tehnologiilor pe bază de hidrogen sunt deschise acum în Petten - instalația de testare a rezervoarelor de gaz de înaltă presiune și instalația de testare a pilelor de combustie și electrolizoarelor.

Hidrogenul reprezintă unul dintre cei mai promițători combustibili alternativi, întrucât nu produce emisii de dioxid de carbon.

Tehnologia se află încă într-un stadiu incipient și trebuie dezvoltată pentru a putea fi utilizată în locul combustibililor fosili tradiționali.

La Petten, cercetătorii vor realiza experimente cu pile de combustie și rezervoare de gaz în diferite condiții de mediu.

JRC deschide, de asemenea, la Karlsruhe, două laboratoare de ultimă generație, concepute pentru cercetarea în domeniul materialelor actinide.

Elementele actinide reprezintă baza tehnologiilor nucleare, precum cele din domeniul energiei, al explorării spațiului sau al tratamentelor medicale.

Oamenii de știință vor putea realiza cercetări exploratorii, contribuind la dezvoltarea de noi echipamente sau materiale nucleare.

Începând din luna septembrie, JRC va pune, de asemenea, la dispoziție mai multe dintre instalațiile sale europene de la Geel consacrate măsurării datelor privind reacția nucleară și dezintegrarea radioactivă.

Aceste măsurători contribuie la sporirea securității reactoarelor nucleare și a manipulării deșeurilor nucleare, precum și la ameliorarea protecției radiologice a cetățenilor și a mediului.

Deschiderea noilor instalații reprezintă urmarea succesului obținut în primii doi ani de punere la dispoziție a infrastructurii, respectiv 12 proiecte finalizate și peste 30 aflate în curs de desfășurare, rezultatele primelor experimente având deja un impact.

De exemplu, cercetătorii din Țările de Jos au realizat experimente utilizând cea mai mare bară de presiune Hopkinson din lume în Laboratorul european de verificare a structurilor de la Ispra.

Aparatul a fost necesar pentru testarea rezistenței la detonări sau explozii a cărămizilor de pământ de tip „adobe bricks”, structurile din astfel de cărămizi găsindu-se în toată lumea, inclusiv în zonele implicate în conflicte militare sau predispuse la catastrofe naturale.

Grație rezultatelor experimentelor, militarii din misiunile de menținere a păcii primesc informații cu privire la nivelul de protecție al clădirilor în care își desfășoară activitatea.

Cercetători români din domeniul nuclear au realizat experimente în cadrul instalației GELINA a JRC de la Geel, care este utilizată pentru a măsura, cu un nivel foarte ridicat de precizie, comportamentul neutronilor.

Deoarece neutronii reprezintă o componentă-cheie a reacțiilor nucleare, datele precise sunt esențiale pentru succesul tehnologiilor nucleare de vârf - de la cele utilizate pentru tratarea eficientă și orientată a cancerului, până la cele care produc energie sigură cu deșeuri minime.

Pe site-ul JRC a fost creat un portal public special, care relevă toate aspectele legate de inițiativa privind accesul deschis la infrastructura de cercetare a JRC, inclusiv publicarea cererilor de propuneri, informații privind condițiile, criteriile de acces și procesul de transmitere a candidaturilor.

JRC nu va obține profit din deschiderea instalațiilor sale pentru utilizatori externi.

(Sursa: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 16

4 milioane euro pentru libertatea presei și jurnalismul de investigație

Comisia Europeană a lansat un apel pentru depunerea proiectelor pentru susținerea libertății presei și a jurnalismului de investigație în Europa.

Suma totală a finanțării ajunge la 4.2 milioane euro și face parte din angajamentul UE de a promova, respectiv a încuraja libertatea și pluralismul mass-media.

Ea va fi alocată prin intermediul a trei arii de acțiune – un mecanism de reacție la nivelul întregii Uniuni pentru a reduce încălcările și deteriorarea libertății presei în statele membre (1.4 milioane de euro), un fond destinat susținerii jurnalismului de investigație transfrontalier în UE (1.5 milioane de euro), cât și proiecte care să contribuie la sprijinirea jurnalismului independent și a cooperării jurnalistice între statele membre sau care să reafirme importanța libertății presei și a eticii jurnalistice în UE (1.3 milioane de euro).

Angajamentul luat de UE pentru respectarea libertății și pluralismul mass-mediei, inclusiv a libertății de exprimare – care presupune dreptul de a primi și disemina informații fără ingerința unei autorități publice – este reflectat în Articolul 11 a Cartei Drepturilor Fundamentale a UE.

Reamintim, de asemenea, că sunt finanțate de Comisie și proiecte desfășurate de ,,European Centre for Press and Media Freedom (ECPMF)”.

De asemenea, Comisia Europeană oferă granturi Centrului pentru pluralism și libertate în mass-media al Institutului Universitar European)( CMPF) pentru dezvoltarea și implementarea programului „Monitorizarea Pluralismului Media”/ ”Media Pluralism Monitor”.

Nu în ultimul rând, facem precizarea că, în noiembrie 2018, Consiliul UE a adoptat Concluziile privind consolidarea conținutului european în economia digitală.

(Sursa: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)

Premiu pentru emanciparea

femeilor și luptei pentru egalitatea de gen

Comitetul Economic și Social European (CESE) a lansat ediția 2019 a Premiului pentru societatea civilă, tema aleasă fiind „Promovarea femeilor în societatea și economia Europei”, premiul urmând să onoreze inițiativele și proiectele inovatoare care au ca scop asigurarea egalității de șanse pentru femei și bărbați și a egalității de tratament a în toate sferele vieții economice și sociale.

Premiul CESE pentru societatea civilă este deschis organizațiilor societății civile înregistrate oficial în UE care își desfășoară activitatea la nivel local, regional, național sau european, inclusiv persoanelor fizice, pentru inițiative și proiecte deja puse în aplicare sau care se află în derulare.

Premiile, cu o valoare de 50.000 euro vor fi împărțite între cinci câștigători.

Reamintim că CESE – care este vocea sindicatelor, a ONG-urilor și a organizațiilor patronale la nivelul UE – a avertizat în repetate rânduri cu privire la segregarea și discriminarea de gen care persistă pe piețele europene ale forței de muncă și în societate.

Ori, la 60 de ani după ce UE s-a angajat să îndeplinească obiectivul de eliminare a diferenței de remunerare dintre femei și bărbați, aceasta se menține încă la un nivel considerabil – de aproximativ 16 % –, iar decalajul în

materie de pensii ajunge la un procent impresionant, de 38 %.

Femeile reprezintă 51 % din populația UE, însă doar 67 % dintre ele lucrează, iar din totalul antreprenorilor, doar 31 % sunt femei.

Având în vedere că se ocupă și de gospodărie, ele au mai degrabă locuri de muncă cu fracțiune de normă sau precare, ceea ce le aduce un venit mai mic și, în plus, sunt mult subreprezentate în organele de decizie politică și economică.

De altfel, stereotipurile de gen se regăsesc în toate sferele vieții.

În acest context, CESE va acorda Premiul societății civile unor proiecte și inițiative remarcabile care urmărește combaterea stereotipurilor de gen, a comportamentului social discriminatoriu și a prejudecăților în toate sferele vieții economice și sociale sau sensibilizarea opiniei publice pe aceste teme, creșterea gradului de conștientizare în ceea ce privește consecințele stereotipurilor de gen generate de conținutul media, promovarea exercitării de către femei a unor profesii în care bărbații au de obicei o prezență dominantă, eliminarea diferenței de remunerare și a disparității de gen privind pensiile, promovarea antreprenoriatului feminin, a egalității în procesul decizional, a independenței economice a femeilor și a echilibrului între viața profesională și cea privată, dar și abordarea provocărilor specifice cu care se confruntă femeile vulnerabile.

(Sursa: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 17

Bani pentru noi apeluri Conform ministerului de resort, din

alocarea totală de 30,8 miliarde de euro de care România dispune în actuala perioadă financiară, 2014-2020, Comisia a rambursat 9,25 miliarde euro, ceea ce indică o rată de absorbție de 30% în momentul de față, apropiată de media europeană de 33%.

De altfel, 25 miliarde din 31 miliarde de euro total alocare este valoarea apelurilor de proiecte deschise, din care există contracte de finanțare semnate de 23,6 miliarde de euro, însemnând o rată de contractare de 79%.”

De menționat faptul că pe noul site al ministerului va exista o hartă a țării, unde cetățenii vor putea accesa fiecare județ și localitate, urmând să apară o listă a proiectelor cu fonduri europene aflate în derulare.

Totodată, a fost menționată necesitatea unei comunicări îmbunătățite cu beneficiarii, consultanții și presa, noul concept disponibil pe site fiind o unealtă de comunicare prin care va exista un dialog cu beneficiarii.

Pentru perioada următoare, Comisia a făcut anul trecut, în luna mai, o propunere de buget pentru UE Europeană, o propunere de buget pentru politica de coeziune și o alocare pentru fiecare țară.

Pentru România alocarea strict pe zona de fonduri structurale este de aproape 31 miliarde de euro, cea mai mare alocare fiind pe Fondul European de Dezvoltare Regională, peste 17

miliarde de euro, în timp ce pe Fondul Social European există o alocare mult mai mare decât în actualul exercițiu, de 8,4 miliarde de euro.

La Fondul de Coeziune alocarea este redusă față de actualul exercițiu, de 4,5 miliarde de euro, în timp ce pentru cooperarea teritorială au fost prevăzuți 300.000 de euro.

Cele 5 obiective pe care Uniunea le dorește finanțate cu acești bani sunt O Europă mai conectată, O Europă mai inteligentă, O Europă mai socială, O Europă mai apropiată de cetățeni și O Europă mai verde.

Există o preocupare susținută pentru proiectele de digitalizare, în mod particular în proiectele aflate deja în implementare, precum:

Un proiect finanțat prin POC, ce vizează digitalizarea obținerii unor documente foarte importante, cum ar fi certificatul de naștere, de căsătorie, de divorț, de deces.

Toate aceste documente necesită în prezent deplăsări, documente la instituții publice, cozi, timp de așteptare, multă birocrație, iar acest proiect va oferi posibilitatea cetățenilor să își depună solicitarea pentru aceste documente online, să plătească online, să le obțină foarte rapid.

Proiectul a început anul trecut și este preconizată finalizarea acestuia în doi ani.

Un alt proiect pentru digitalizare presupune ca în 4.500 școli gimnaziale din România să existe conexiune la internet.

(Sursa: www.fonduri-structurale.ro)

2.2 miliarde de euro pentru domeniul științific

Consiliul European pentru Cercetare(CEC), creat de UE în 2007, selectează și finanțează cei mai buni cercetători creativi de orice naționalitate și vârstă, pentru a desfășura proiecte în Europa.

Acesta oferă patru scheme de bază: Granturile de inițiere(Starting grants), de consolidare(Consolidator grants), granturi avansate (Advanced grants) și granturi destinate sinergiei (Synergy grants).

CEC a anunțat faptul că în 2020 vor fi puse la dispoziție 2,2 miliarde de euro pentru a susține circa 1.100 de cercetători de vârf.

Ca și în anii precedenți, cea mai mare parte a finanțării (61%) este alocată cercetătorilor și savanților ce se află într-o fază timpurie sau sunt la mijlocul carierei.

Finanțarea va sprijini locuri de muncă pentru un număr estimat de 8.000 de cercetători postdoctorali, doctoranzi și alte cadre didactice din echipe finanțate de CEC.

Programul de lucru pentru anul următor, adoptat de Comisie, prevede, pe lângă ajustările recent reintroduse în Synergy Grant, alinierea plafoanelor sumelor pe care beneficiarii le pot solicita pentru a acoperi costurile extraordinare pentru granturile Starting, Consolidator și Advanced, ce depășesc plafoanele normale de granturi.

În anii precedenți, pentru granturile de tip Advanced, beneficiarii puteau solicita fonduri suplimentare de până la 1 milion de euro, iar pentru granturile Starting și Consolidator, puteau fi solicitați până la 500.000 euro și, respectiv, 750.000 euro.

Acum, în urma adoptării noului program de lucru, plafonul este de 1 milion de euro pentru toate cele trei granturi, în timp ce pentru Synergy Grant rămân alocate 4 milioane de euro, decizie care urmărește să reflecte mai bine costurile reale ale cercetării în disciplinele științifice, mai ales privind experimentele majore și lucrul pe teren.

(Sursa: fonduri-structurale.ro)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 18

Îmbunătățirea infrastructurii medicale și educaționale din Timișoara prin fonduri Regio

Recent a fost semnat un contract de

finanțare ce vizează reabilitarea, extinderea și dotarea infrastructurii Ambulatoriului ORL din Spitalul Clinic Municipal de Urgențe Timișoara.

Sunt prevăzute reabilitarea parterului imobilului situat pe Bulevardul Revoluției din 1989, nr. 6, și extinderea sa pe verticală, rezultând o clădire cu parter și patru etaje, cu o suprafață construită de 856 de metri pătrați.

Construcția va fi prevăzută cu ascensor pentru transportul persoanelor, scări care să deservească noul obiectiv și scări metalice exterioare, cu rol de evacuare.

Vor fi refăcute instalațiile, vor fi introduse altele noi, vor fi realizate amenajări exterioare și va avea loc și dotarea cu echipamente medicale a ambulatoriului.

Acest proiect, în valoare totală de 10.592.285,49 lei, din care 10.379.914,99 lei finanțare nerambursabilă, durează 51 de luni.

Un alt proiect semnat în cadrul aceleași zile dorește construirea unei noi creșe la intersecția cu strada Amzei, cu un regim de înălțime P+1E (1.340,44 mp suprafață construită desfășurată).

Proiectul cu denumirea „Construcția și echiparea infrastructurii pentru educație timpurie antrepreșcolară în Municipiul Timișoara – Calea Bogdăneștilor” are o valoare totală de 7.724.298,52 lei, din care 1.287.323,45 lei finanțare nerambursabilă și are o perioadă de implementare de 28 de luni.

Noua clădire va fi prevăzută cu toate

instalațiile necesare bunei funcționări în condiții de eficiență energetică (electrice, sanitare, de încălzire etc), inclusiv panouri solare, spații pentru activitățile zilnice ale copiilor și pentru dormit, loc de luat masa și bucătărie, mobilier și dotări specifice, facilități pentru persoanele cu dizabilități (lift dimensionat corespunzător și rampe de acces), sistem de supraveghere antiefracție, nouă locuri de parcare etc.

(Sursa: www.adrvest.ro)

7 milioane de euro pentru tratamentul bolilor cardiovasculare

Spitalul Clinic Municipal de Urgență Timișoara a lansat un amplu proiect transfrontalier, de 24 de luni, împreună cu Spitalul Central Județean Bekeș din Ungaria, pentru tratarea bolilor cardiovasculare și vasculare periferice, a cărui valoare totală este de peste 2,7 milioane de euro, din care 85% reprezintă fonduri europene nerambursabile FEDR, 15% cofinanțare de la bugetul de stat pentru partenerul maghiar, 13% cofinanțare de la bugetul de stat și 2% fonduri proprii pentru partenerul român.

Obiectivul general al proiectului este îmbunătățirea serviciilor de sănătate în cele două instituții medicale din județele Timiș și Bekes, pentru prevenirea, diagnosticul și tratamentul bolilor cardiovasculare și vasculare periferice, în beneficiul populației din cele două județe din România și Ungaria, printr-o abordare incluzivă și modernă.

În mod concret, va fi îmbunătățită infrastructura de sănătate prin modernizarea a 6 departamente medicale - 3 la Spitalul Municipal Timișoara și 3 la Spitalul Central Bekes.

Spitalul din Timișoara, care este lider de proiect, va moderniza laboratorul de Radiologie și Imagistică Medicală - prin achiziționarea unui angiograf, unui ecograf și a unui software cardiac pentru RMN – dar și secția de Medicină Internă (unde vor fi achiziționate 2 ecografe, 4 monitoare de presiune sanguină și 4 monitoare EKG cu 2 softuri) și cea de Anestezie și Terapie Intensivă (unde vor fi cumpărate 7 paturi medicale speciale, 4 electrocardiografe și 2 defibrilatoare portabile).

De asemenea, peste 2.500 de persoane vor fi informate cu privire la prevenirea și diagnosticul bolilor cardiovasculare și vasculare periferice în județul Timiș, urmând ca 1.500 de persoane din Timiș să beneficieze de screeningul gratuit oferit de Spitalul Municipal Timișoara (alte 1.500, din județul Csongrad, beneficiind de servicii de screening gratuit la Spitalul Central din Bekes),

Pe de altă parte, 40 de specialiști – din care 20 de la Spitalul Municipal Timișoara – vor participa la pregătiri comune pentru a-și îmbunătăți abilitățile medicale în domeniul diagnosticului și tratamentului bolilor cardiovasculare și vasculare periferice, urmând a fi editate și distribuite și 2.500 de broșuri privind stilul de viață sănătos și riscul bolilor cardiovasculare și vasculare periferice.

(Sursa: www.ziuadevest.ro)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 19

959 proiecte de 1,7 miliarde euro

Agenția pentru Dezvoltare Regională Vest - ADR Vest a beneficiat de o alocare financiară pentru Regiunea Vest (FEDR, buget de stat și buget local) de 642,51 milioane euro (conform realocării aprobate de CMPOR în iunie 2018).

Până în prezent, în cadrul Programului Operaţional Regional 2014 –2020 (POR 2014 -2020), la ASR Vest au fost depuse 959 proiecte, cu o valoare totală de 1.698,28 milioane euro, din care valoarea finanțării nerambursabile a fost de 1.417,66 milioane euro.

Dintre acestea:498 proiecte au fost contractate, având o valoare totală de 740,80 milioane euro și 606,16 milioane euro valoarea finanțării nerambursabile, 491 proiecte fiind în implementare sau au fost finalizate (având o valoare nerambursabilă de 605,18 milioane euro), iar 7 au fost reziliate (având o valoare nerambursabilă de 0,98 milioane euro.).

De asemenea, 68 proiecte se află în evaluare / precontractare (cu o valoare totală de 282,00 milioane euro și 203,13 milioane euro valoarea finanțării nerambursabile), 103 proiecte se află în rezervă (cu o valoare totală de 409,10 milioane euro și 386,61 milioane euro valoarea finanțării nerambursabile), iar 290 proiecte sunt respinse / retrase (cu o valoare totală de 266,38 milioane euro și 221,76 milioane euro valoarea finanțării nerambursabile).

(Sursa: www.adrvest.ro)

Județul Timiș performează în atragerea fondurilor europene

Timiș este – în aprecierea ministerului de

resort - unul dintre județele performante în atragerea de fonduri prin cele 211 proiecte în implementare, însumând 4,7 miliarde lei.

12 proiecte valoare de 3,88 miliarde lei finanțate prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) susțin dezvoltarea infrastructurii de transport, județul fiind traversat de importante coridoare ale rețelei europene de transport TEN-T, dar și cea de mediu prin investițiile de alimentarea cu apă sau infrastructura de canalizare și de gestionare a deșeurilor municipale.

Este finanțată construirea terminalului de pasageri sosiri curse externe al Aeroportului, autostrada Lugoj – Deva, autostrada Timișoara-Lugoj și varianta de ocolire a municipiului, la standard de autostradă.

160 proiecte implementate în cadrul Programului Operațional Regional, în valoare de 774,6 milioane lei, sprijină activitatea microîntreprinderilor, îmbunătățirea mobilității regionale, conservarea patrimoniului, precum și îmbunătățirea infrastructurii sanitare.

35 proiecte implementate în cadrul Programului Operațional Capital Uman și Programului Operațional Competitivitate (POC) au de asemenea un impact deosebit asupra dezvoltării județului, fiind notabile mai ales investițiile POC în cercetare medicală.

Un subiect important este și implementarea „Proiectului regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată din județul Timiș”, în valoare 180 milioane euro, contractat în martie 2019, în urma căruia 380.000 persoane vor beneficia de o mai bună alimentare cu apă.

(Sursa: www.fonduri-ue.ro)

Bani europeni pentru înnoirea flotei de tramvaie a Timișoarei

ADR Vest și Primăria Timișoara, în calitate de beneficiar, au semnat trei contracte de finanțare prin Regio-POR 2014-2020, în valoare totală de peste 24 de milioane de euro.

Unul dintre proiecte vizează înnoirea flotei de tramvaie din Timișoara – etapa 1, respectiv achiziționarea unui număr de 7 tramvaie noi și moderne, cu o capacitate de minimum 170 de locuri fiecare, eficiente din punct de vedere energetic și adaptarea nevoilor persoanelor cu dizabilități, echipate cu instalații de aer condiționat, încălzire prin conversie și încălzire prin conducție termică în scaune, sistem suplimentar de alimentare care permite o autonomie de minimum 20 km în cazul unor incidente în circulație, sisteme de informare a călătorilor în interior și exterior, sisteme audio-video pentru publicitate și de supraveghere video pentru siguranța călătorilor, precum și sisteme de monitorizare și de e-ticketing compatibile cu restul flotei de vehicul aflate în exploatare.

Valoarea totală a contractului este de 96.378.421,30 lei, din care 79.388.436,62 lei reprezintă fonduri nerambursabile, iar durata de implementare a proiectului este de 49 de luni.

Investiția va fi completată cu două proiecte pentru înnoirea flotei de tramvaie – etapele II și III. (Sursa: www.adrvest.ro)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 20

Fonduri pentru turismul balnear și restaurarea monumentelor istorice

Două noi contracte de finanțare prin Regio – Programul Operațional Regional (Regio-POR) 2014-2020, în valoare totală de 4,8 milioane euro, au fost semnate de ADR Vest cu Primăria Băile Herculane și Primăria Sântana.

Este vorba despre proiectele privind: 1. „Dezvoltarea infrastructurii pentru

turismul balnear din Stațiunea Băile Herculane”; 2. „Restaurarea Urbarialhaus (Casa

urbarială) și adaptarea ei la nevoile culturale ale comunității”

Primul proiect are ca obiectiv revitalizarea stațiunii Băile Herculane (Caraș-Severin), prin intervenții în infrastructura de turism.

Astfel, se va interveni prin lucrări de construire/ reabilitare/ modernizare/ amenajare/ dotare, în termen de 3 ani de Ia semnarea contractului de finanțare, asupra unui număr de șase obiective de investiții: Izvorul Domogled, Troița de pe strada Domogled,Casa Piticilor / Izvorul Domogled 2, Spații verzi - Pavilionul 12, Izvorul Venera și Teatrul de Vară.

În urma realizării acestor investiții, se estimează o creștere a numărului preconizat de vizite Ia siturile din patrimoniul cultural și natural și atracțiile care beneficiază de sprijin la 4.229 vizite/ an.

Valoarea totală a proiectului este de 14.111.749,50 lei, din care 13.822.640,42 lei finanțare nerambursabilă, asigurată prin Regio -Programul Operațional Regional (Regio-POR) 2014-2020, în cadrul Strategiei Uniunii

Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD), Axa prioritară 7 - Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabilă a turismului.

Cel de-al doilea proiect contractat

vizează restaurarea Casei urbariale-Urbarialhaus din orașul Sântana, județul Arad.

Monumentul istoric va fi restaurat, conservat și pus în valoare, iar acolo vor fi dezvoltate un muzeu și spații culturale în care vor fi expuse obiecte de patrimoniu, exponate specifice tradițiilor zonei, contribuind astfel la transformarea orașului Sântana într-o zonă de interes turistic cultural.

Totodată, proiectul prevede digitizarea obiectivului de patrimoniu.

Clădirea are o suprafață desfășurată de 1.879 mp, cu un regim de înălțime Sp+P+1E.

Valoarea totală a proiectului este de 8.709.932,98 lei, din care 7.806.945,68 lei reprezintă finanțare nerambursabilă.

Perioada de implementare este de 35 de luni, iar lucrările sunt finanțate prin Regio-POR 2014-2020, Axa prioritară 5 – Îmbunătăţirea mediului urban şi conservarea, protecţia şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural.

(Sursa: www.adrvest.ro)

Bocșa se modernizează cu bani europeni

Agenția pentru Dezvoltare Regională

(ADR) Vest și Primăria Orașului Bocșa au semnat contractul de finanțare pentru proiectul „Modernizare pistă de biciclete și infrastructură pietonală. Modernizare autobază și stații de autobuze pentru transportul de călători, care constituie o investiție de aproape 4,9 milioane de euro, din care 4,3 milioane de euro reprezintă finanțare nerambursabilă, asigurată prin Regio – Programul Operațional Regional (Regio-POR) 2014-2020.

Vor fi achiziționate patru autobuze electrice pentru orașul Bocșa, va fi reabilitată autobaza din localitate, vor fi amenajate/ modernizate 24 de stații de autobuz, se vor crea 7,9 kilometri de piste pentru biciclete și vor fi refăcute trotuarele – zona pietonală cuprinsă în proiect (7,9 km).

Traseul pe care se vor realiza pistele de biciclete și și se va moderniza infrastructura pietonală este: Str. 1 Decembre 1918 – Str. Daciei – Str. Funicular – Str. Iosif Renoiu – Str. Str. Mihai Gașpar – Str. Republicii – Str. Tudor Vladimirescu.

Sunt vizate măsuri care să conducă la îmbunătățirea eficienței și rentabilității transportului public, creșterea siguranței și confortului călătorilor, dar și reducerea poluării.

Valoarea totală a investiției este de 23.279.712,22 lei, valoare finanțării nerambursabile fiind de 20.744.327,03 lei și perioada de implementare este de 18 luni.

Proiectul este depus în cadrul Axei prioritare 3 – Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de carbon, prioritate de investiții 4e, Obiectivul Specific 3.2 – Reducerea emisiilor de carbon în zonele urbane pe planurile de mobilitate urbană durabilă.

(Sursa: www.adrvest.ro)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 21

Faza implementării proiectelor spitalelor regionale

Acordul de servicii de asistență tehnică

pentru implementarea proiectelor spitalelor regionale a fost semnat de Ministerul Sănătății și BEI, la peste 2,5 ani de la semnarea acordului privind construirea celor trei spitale.

Documentul stabilește termenii în care BEI va acorda sprijin pentru implementarea proiectelor de care beneficiază Ministerul Sănătății în cadrul Fondului European Structural de Investiții, respectiv POR și POAT.

În cadrul acestui acord de asistență tehnică, autoritățile române vor beneficia de sfaturile experților BEI în faza de proiectare, supraveghere și construcție a celor trei spitale din Iași, Cluj și Craiova.

Valoarea acordului este de 12,8 milioane de euro și se va derula până la 3 decembrie 2020.

Prin semnarea contractului se fac pași mai siguri spre realizare și spre încadrarea într-o foaie de parcurs la care România s-a angajat prin programul de guvernare privind construcția de spitale regionale în România.

În acest sens, cel mai avansat proiect este cel pentru spitalul din Iași, pentru care a fost realizat studiul de fezabilitate (SF) și au fost aprobați, prin Hotărâre de Guvern, indicatorii tehnico-economici.

Cererea de finanțare este în curs de pregătire, astfel încât Ministerul Dezvoltării urmează să depună această cerere la Comisia Europeană, în septembrie.

Pentru spitalul din Cluj este realizat studiul de fezabilitate, există acordul de mediu, sunt finalizați indicatorii tehnico-economici, care trebuie aprobați de Guvern, astfel încât în cursul lunii octombrie să se depună cererea de finanțare la CE și pentru acest spital.

Pentru unitatea din Craiova, autoritățile estimează că cererea de finanțare va fi depusă la începutul lunii decembrie.

De asemenea, s-a decis urgentarea atribuirii contractelor de achiziție pentru proiectare, apelându-se la lansarea procedurii cu clauză suspensivă, care permite demararea achiziției înainte de a obține aprobarea Comisiei pentru cererea de finanțare, câștigându-se astfel timp prețios și oferindu-se o garanție CE privind angajamentul României pentru construcția acestor spitale.

Trecerea de la faza studiilor de fezabilitate la faza implementării acestor proiecte este un pas important pe care Ministerul Sănătății împreună cu BEI îl face prin prisma construcției spitalelor regionale.

De altfel, se apreciază că realizareaa studiilor de fezabilitate într-un an de zile este o realizarea deosebită, chiar dacă este vorba de consultanții BEI.

Pasul realizat este important mai ales în contextul istoricului demersurilor făcute pentru realizarea celor 3 spitale regionale.

Astfel, reamintim că Guvernul Ponta a cerut bani europeni pentru cele trei spitale încă din anul 2014.

Apoi, în decembrie 2016, Guvernul României şi Banca Europeană de Investiţii (BEI) au semnat acordul privind construcţia celor trei spitale regionale, cu finanţare prin Programul Operaţional Regional 2014-2020, ministrul de resort apreciind că cele 3 construcții ar putea fi gata în doi ani şi jumătate.

Ori, de-atunci lucrurile nu au evoluat prea mult, iar construirea spitalelor nici nu a început.

Căci, în ultimii doi ani, au avut loc discuții în contradictoriu ale Guvernului României pe această temă cu fostul comisar pentru Politică Regională, existând chiar opinii ale unor membri ai Executivului cum că spitalele ar trebui construite în Parteneriat Public-Privat.

În prezent, UE a alocat 150 milioane de euro pentru construirea celor trei spitale în cadrul financiar 2014-2020.

Pe de altă parte, în decembrie 2018, ministrul a anunțat că România va începe construcția spitalelor regionale din Iași, Craiova și Cluj după 2021, pentru a obține mai mulți bani europeni.

Iată de ce acordul cu BEI este un prim semn de acțiune concretă.

Facem precizarea că Guvernul a aprobat și un memorandum în care se precizează că - potrivit studiilor realizate de experţii Băncii Europene de Investiții - costurile totale pentru construcţia şi dotarea celor trei spitale sunt de 400 de milioane de euro pentru fiecare în parte.

(Sursa: www.euractiv.ro)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 22

Jumătate din consumatori folosesc Internetul

Un număr tot mai mare de consumatori din România folosesc activ Internetul pentru cumpărături și chiar dacă nu fac achiziția online, utilizatorii compară pe web prețuri, identifică produsul dorit sau citesc părerea altor cumpărători.

Peste jumătate dintre utilizatorii de

internet din mediul urban folosesc Internetul mai des în 2018 versus 2017 pentru a găsi produsele pe care și le doresc sau pentru a afla detalii despre acestea.

Potrivit GfK FutureBuy 2018, pentru potențialii cumpărători este important să consulte recenziile din partea altor utilizatori ai produsului care îi interesează și recenziile experților.

De asemenea, este foarte important pentru ei să poată compara prețurile pe site-urile specializate sau pe site-urile de discount,

precum și să aibă acces la demonstrații despre cum funcționează produsele.

De acești factori țin seama shopperii în cazul produselor electro-IT, a altor bunuri de folosință îndelungată sau îmbrăcăminte.

Pe de altă parte, s-a constatat că, pentru 44% din cei 1.000 de subiecți chestionați, compararea prețurilor din diferite magazine este o practică tot mai frecventă, România situându-se peste nivelul global la acest capitol.

41% dintre respondenți au folosit mai des motoarele de căutare ca ajutor la cumpărături, iar 3 din 10 au apelat la liste de cumpărături, în scădere cu 2 % față de anul anterior.

Telefonul mobil a devenit cel mai important instrument de shopping pentru mai bine de jumătate dintre românii din mediul urban utilizatori de internet.

Obiceiurile cu cel mai rapid ritm de creștere în 2018 față de 2017 sunt cumpărăturile de pe dispozitive mobile în timp ce se uită la televizor, folosirea acelorași dispozitive pentru a plăti în magazine și realizarea de achiziții la click pe reclame online.

Studiul GfK FutureBuy 2018 realizat în 35 de țări a analizat modul în care digitalul a schimbat atitudinile și comportamentele oamenilor față de cumpărături online și offline, pe categorii de produse și pe categorii de vârste/ generații.

Studiul a fost derulat în România pe un eșantion de 1000 de respondenți utilizatori de Internet din mediul urban, de minim 18 ani.

(Sursa: www.euractiv.ro)

Înregistrarea online pentru vot

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a anunțat că români din străinătate care doresc să voteze la alegerile prezidenţialele prin corespondență sau în afara țării se pot deja înregistra online.

În acest sens, AEP a pus la dispoziție platforma www.votstrainatate.ro, fiind disponibile și formularele pentru românii care vor să voteze prin corespondență sau în afara granițelor.

Portalul cuprinde două secţiuni: Alegător în străinătate la o secţie de votare şi Alegător în străinătate prin corespondenţă.

Alegătorul român care optează să voteze în străinătate la o secţie de votare va completa un formular on-line, în care va înscrie numele, prenumele, codul numeric personal, localitatea şi statul unde optează să voteze, la care anexează copia scanată sau fotografia actului de identitate, o secţie de votare putând fi înfiinţată la cererea a minimum 100 de cetăţeni din aceeaşi localitate sau dintr-un grup de localităţi.

Alegătorul care doreşte să se înscrie pentru votul prin corespondenţă trebuie să completeze un formular on-line (în care să menţioneze numele, prenumele, codul numeric personal, adresa de domiciliu sau reşedinţă, adresa de e-mail, precum şi opţiunea de transmitere în ţară sau la reprezentanţa diplomatică a votului exprimat prin corespondenţă), la care trebuie să anexeze copia scanată sau fotografia actului de identitate şi a documentului care dovedeşte dreptul de şedere, eliberat de autorităţile străine (cf. Ordinului 500/2016, valabil încă de la alegerile parlamentare din anul 2016).

După finalizarea procedurii de preînregistrare pe portal, alegătorul va primi un e-mail de control, pe care trebuie să-l confirme (în caz contrar validarea înregistrării neputându-se realiza), AEP validând înregistrarea alegătorului din străinătate, în 5 zile de la confirmarea, de către acesta, a email-ului de control.

Întrebări şi sesizări legate de procedura de preînregistrare şi înscriere pot fi transmise la adresa de e-

mail contact@votstrainatate.ro. (Sursa: www.euractiv.ro)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 23

Deficit bugetar de aproape 2% din PIB

Bugetul consolidat a încheiat cu un minus de 19,96 miliarde de lei primele șase luni ale anului, un deficit cu 5 miliarde de lei mai mare decât cel din aceeași perioadă a anului trecut.

Potrivit datelor publicate de Ministerul de Finanțe, deficitul bugetar s-a ridicat în primul semestru la 1,94% din produsul intern brut, astfel că statul se apropie periculos de limita maximă de 3% din PIB admisă de UE pentru deficitul bugetar pe parcursul unui an.

În general, cele mai multe cheltuieli ale statului se înregistrau în ultimele luni ale anului și, de multe ori, bugetul rămânea excedentar în prima parte a anului, dar întrucât au crescut puternic salariile bugetarilor și pensiile, încă din primele luni cheltuielile statului sunt mai mari, iar corecția a venit în special prin reducerea fondurilor de investiții în anii trecuți.

În primul semestru din 2019, veniturile înregistrate la bugetul consolidat au fost de 148,62 miliarde de lei, cu 12,6% mai mari decât în același interval din 2018, dar cheltuielile bugetare au crescut și mai mult, respectiv cu 14,7%, până la 168,58 miliarde de lei.

În acest context, deficitul bugetar a fost de aproape 20 de miliarde de lei în 6 luni, în contextul în care deficitul estimat pentru întreg anul a fost stabilit la circa 26 de miliarde de lei.

Potrivit Ministerului de Finanțe, cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum şi pe cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de 12,3 miliarde de lei, cu 3,2 miliarde de lei mai mult față de aceeași perioadă a anului precedent.

Însă valoarea prezentată reprezintă doar ceva mai mult de un sfert din suma promisă în bugetul pentru 2018 - 46,8 miliarde de lei sau 4,57% din PIB.

(Sursa: www.euractiv.ro)

Sprijin elvețian pentru IMM –uri Recent a avut loc conferința de închidere

a „Programului Româno-Elvețian pentru IMM-uri” și a programului „Servicii integrate de export pentru IMM-urile din România”, derulate de MMACA, în parteneriat cu CEC Bank, cu implicarea Guvernului Confederației Elvețiene.

Cele două programe au beneficiat de finanțare elvețiană în cadrul Programului de Cooperare Elvețiano – Român (PCER) pentru reducerea disparităților economice și sociale în cadrul Uniunii Europene extinse.

Programul Româno-Elvețian pentru IMM-uri:

A avut unul dintre cele mai mari bugete în cadrul Contribuției elvețiene pentru România.

A susținut 600 de IMM-uri în realizarea de investiții și a creat 1.600 de noi locuri de muncă în 8 domenii prioritare (producție, servicii medicale, turism, comercializarea echipamentelor specifice economisirii de energie și a celor care utilizează resurse de energie regenerabile, IT și comunicații, transporturi și depozitare, construcții, activități profesionale, tehnice și științifice).

Bugetul programului a fost de aproximativ 45 milioane CHF, din care 70 % contribuție elvețiană și 30 % aport propriu CEC Bank, contribuind la acoperirea unui deficit de credite pe zona IMM-urilor existent la momentul lansării pe piața financiară din România, în condiții financiare favorabile pentru beneficiari (dobândă preferențială).

„Servicii integrate de export pentru IMM-urile din România”:

A fost proiectul cu care a fost competat programul de creditare a IMM-urilor.

Cu un buget de 2,5 milioane CHF, principalul obiectiv a fost sprijinirea internaționalizării IMM-urilor, prin asigurarea unui cadru de pregătire în vederea pătrunderii pe piețele externe, și susținerea participării beneficiarilor programului la evenimente de promovare internațională.

Prin acest program au fost înființate

două centre de export, la Ploiești și la Bacău, care au permis instruirea, în vederea obținerii ”pașaportului pentru export”, a peste 100 de firme din domeniile agriculturii ecologice și producției de mobilier.

Fiecare companie participantă a fost susținută să elaboreze o strategie proprie de export bazată pe branding și clustering și să participe, ulterior, la șase târguri internaționale (Budapesta, Dubai, Istanbul, Nurenberg, Kuala Lumpur și Shanghai).

(Sursa: www.imm.gov.ro)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 24

Programul de Dezvoltare Locală din Granturi EEA și Norvegiene

Acordul pentru Dezvoltare Locală în

România are ca scop întărirea coeziunii sociale și economice din România.

Părțile acestui acord sunt: Fondul Român pentru Dezvoltare Socială (RSDF) - operator de program, Asociația Norvegiană a Autorităților Locale și Regionale (KS)- Partenerul Donator al Programului, Consiliul Europei (CoE)- Partener Internațional al Organizației.

Fondurile programului (excluzând co-finanțarea) sunt de 70 milioane de euro și provin din Granturile EEA (EEA Grants)- 25 milioane de euro și Granturi Norvegiene (Norway Grands) - 45 milioane de euro.

Programul este implementat prin 4 proiecte predefinite privind integrarea prin sport, incluziunea copiilor și a tinerilor în situații de risc, îmbunătățirea APL și consolidarea capacităților guvernării publice.

În plus, cererile de propuneri vor aborda dezvoltarea locală, reducerea sărăciei, incluziunea romilor, copiii și tinerii aflați în situații de risc, drepturile omului.

Două scheme de granturi mici vor sprijini integrarea romilor și dezvoltarea locală.

Grupul țintă include: persoanele aparținând grupurilor vulnerabile și comunităților aflate în situații defavorizate, populațiile de etnie romă expuse riscului sărăciei și excluziunii sociale, copiii și tinerii aflați în situații de risc (inclusiv copii cu dizabilități, nevoi educaționale speciale, deținuți etc.) profesioniști, alți membri ai comunității, ai societății civile și ai personalului administrației publice, consilieri județeni și locali.

1. Legat de incluziunea și abilitarea romilor, programul vizează îmbunătățirea

standardelor de viață și a oportunităților educaționale pentru comunitățile de romi prin măsuri de abilitare și prin furnizarea de servicii educaționale, de ocupare a forței de muncă, de asistență medicală și de locuințe.

Se va concentra, de asemenea, asupra furnizării de abordări integrate și sectoriale și a promovării participării comunității.

2. Programul contribuie la o educație mai incluzivă pentru copiii și tinerii aflați în situații de risc prin reducerea abandonului școlar timpuriu.

Activitățile vor oferi servicii de asistență pentru 7000 de copii, vor instrui 1.400 de cadre didactice și vor ajunge la 2.400 de părinți și tineri și vor consolida capacitatea lucrătorilor sociali în cel puțin 20 de centre de tineret.

3. Pentru a construi capacitatea locală și pentru a internaliza principiile bunei guvernări la nivelul autorităților și instituțiilor publice, programul va oferi, de asemenea, activități de instruire, mentoring și instruire a 3.500 de angajați ai administrației publice și politicieni, care vor acoperi 1.100 de municipalități.

4. Programul contribuie la dezvoltarea cunoștințelor administrației centrale și locale pentru punerea în aplicare a principiilor bunei guvernări și a recomandărilor Curții Europene a Drepturilor Omului pentru România, inclusiv privind drepturile copiilor, drepturile deținuților, drepturile minorităților, drepturile persoanelor cu handicap și drepturile femeii.

Programul va stabili, de asemenea, mecanisme de protejare a drepturilor persoanelor aparținând minorităților și măsuri de combatere a discriminării la nivel național.

Finanțarea va fi pusă la dispoziție prin intermediul unor apeluri deschise pentru propuneri, lansate anual între 2018-2020:

(Sursa: www.eeagrants.ro)

800 de milioane de euro pentru IMM-urile inovatoare

Fondul European de Investiții (EIF) și Grupul ProCredit oferă o sumă suplimentară de 800 de milioane de euro companiilor mici și mijlocii (IMM-uri) inovatoare, aducând un total de 1,62 miliarde de euro societăților din unsprezece țări.

Finanțarea sprijinită de FEI este disponibilă prin intermediul băncilor ProCredit din Europa de Sud-Est și de Est și se adresează companiilor care utilizează noile tehnologii și produc noi produse într-una din cele unsprezece țări în care această facilitate este disponibilă - Albania, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Georgia, Germania , Grecia, Republica Moldova, Republica Macedonia de Nord, România, Serbia și Ucraina.

Până în prezent, acordurile cu ProCredit au susținut deja 2.000 de IMM-uri inovatoare, în special în sectoarele Producție și Comerț cu ridicata și cu amănuntul.

Aceste acorduri au fost semnate în cadrul inițiativei InnovFin a Comisiei Europene, susținută de programul de cercetare și inovare al UE Orizont 2020, inițiativa InnovFin permițând băncilor participante să acorde împrumuturi companiilor inovatoare, cu sprijinul unei garanții oferite de FEI.

Acordurile semnate în țările membre ale UE au fost posibile prin sprijinul Fondului european pentru investiții strategice (EFSI) - pilonul central al Planului de Investiții pentru Europa al CE.

(Sursa: ec.europa.eu)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 25

5 proiecte ce pregătesc Bucureștiul pentru cutremur

Fundația Comunitară București a anunțat

primele proiecte câștigătoare în Bucureștiul Pregătit, fondul de finanțare pentru cutremur și alte dezastre majore.

Cele trei arii de interes ale primei runde de finanțare au fost cursurile de prim-ajutor și pregătire pentru dezastre, informarea și simularea pentru cutremur și pregătirea câinilor de căutare-salvare.

Proiectele vor fi susținute timp de 12 luni cu un buget total de 100.000 de euro oferit de IKEA România, ING Bank și Lidl România.

Dintre cele 12 proiecte eligibile propuse, juriul a ales 5 proiecte care nu funcționează izolat, ci contribuie și la crearea unei infrastructuri de suport pentru oraș.

1. Pregătit înseamnă protejat, un proiect dezvoltat de Societatea Națională de Cruce Roșie din România, Filiala Sector 6, presupune o campanie de informare și de educare, dar și instruirea în acordarea primului ajutor pentru minimum 145 de persoane, inclusiv 100 de educatoare – proiect finanțat cu 15.000 euro.

2. Antiseismic District, un proiect dezvoltat de Asociația Română pentru Cultură, Educație și Normalitate ARCEN, în parteneriat cu Asociația pentru Reducerea Riscului Seismic Re:Rise, va educa și va pregăti membrii unei comunități urbane foarte vulnerabile la cutremur, aflată în centrul orașului - District 40, finanțat cu 22.000 euro.

3. Acordarea primului ajutor, un proiect dezvoltat de Asociația MEDIGATE, oferă cursuri de prim-ajutor, predate de personal medical calificat, o bună parte fiind medici tineri din sistemul de urgență – finanare 6.000 euro.

4. STAR – Sistem de Transmitere a Alertelor prin Radio, dezvoltat de Societatea Română a Radioamatorilor, va crește capacitatea de furnizare a comunicațiilor alternative post-dezastru și va îmbunătăți acoperirea radio până la 85% în București și Ilfov – beneficiind de 25.000 euro.

5. Câini salvatori, derulat de

Asociația Clubul Câinilor Utilitari, este un program de pregătire pentru câini de căutare și de salvare, prin care se vor pregăti și certifica zece câin (în condițiile în care, în prezent, Bucureștiul are doar trei astfel de câini salvatori) – finanțare de 32.500 euro.

Fundația Comunitară București își propune să lanseze o nouă rundă de finanțare în toamna acestui an și caută susținere financiară și din partea altor companii, care înțeleg că pregătirea pentru dezastru este responsabilitatea tuturor bucureștenilor.

Noi elicoptere pentru operațiuni medicale și de căutare-salvare

Recent a avut loc semnarea Acordului-cadru de furnizare a unor elicoptere ușoare, echipate corespunzător pentru operațiuni medicale și de căutare-salvare în mediul montan sau medii greu accesibile.

Proiectul este finanțat din fonduri europene, este valabil pentru o perioadă de 48 de luni și are ca obiectiv achiziționarea, în total, a 10 elicoptere pentru operațiuni medicale și de căutare-salvare.

În prima etapă, vor fi achiziționate patru elicoptere ușoare multifuncționale, complet echipate pentru misiuni aero-medicale și de căutare-salvare în mediul montan sau medii greu accesibile, urmând ca în a doua etapă să fie achiziționate alte șase.

Proiectul Viziune 2020 este finanțat prin Programul Operațional Infrastructură Mare și are drept obiectiv dotarea cu tehnică de intervenție, în scopul reducerii timpului de răspuns în situații de urgență și asigurarea unei reacții rapide și eficiente la dezastre a echipajelor de intervenție.

Proiectul presupune trei paliere de dezvoltare prin achiziționarea tehnicii care să susțină intervențiile în mediile aerian, terestru și maritim.

Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a fost desemnat unitate de achiziții centralizată pentru achiziția de elicoptere ușoare, medii și grele, precum și a unui simulator de zbor destinat Inspectoratului General de Aviație, necesare pregătirii și executării misiunilor în situații de urgență (Inspectoratul fiind autoritatea contractantă pentru încheierea contractelor subsecvente).

(Sursa: www.gov.ro)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 26

Riscuri de suspendare a plăților

Într-o Notă prezentată într-o recentă ședință de Guvern, ministerul de resort informează că gestionarea Programului Operațional Competitivitate – POC prezintă un risc ridicat în acest moment, având în vedere auditul de sistem preventiv al Comisiei privind fiabilitatea indicatorilor de performanță care clasifică această parte de sistem în categoria 4 - nu funcționează în parametrii normali.

Potrivit regulamentelor UE, existența unei deficiențe semnificative în ceea ce privește calitatea și fiabilitatea sistemului de monitorizare sau a datelor privind indicatorii comuni și specifici constituie cauză de suspendare a plăților, existând riscul aplicării acestei măsuri de către Comisie pentru POC.

Același document menționează că la nivelul Autorității de Mangement a programului a fost derulată o analiză și au fost demarate măsurile de remediere necesare.

Potrivit MFE, probleme semnificative în gestionarea programelor operaționale provin din ritmul lent de elaborare a fișelor de proiecte, respectiv de implementare a proiectelor de către beneficiarii publici, cu impact financiar important fiind proiectele strategice și proiectele majore precum DANUBIUS și ELI. Acestea afectează în mod deosebit programe precum POC, POCA și POCU.

MFE a menționat că țintele asumate pentru anul 2019 prin Memorandum al Guvernului stabilesc o valoare totală a sumelor ce vor fi transmise Comisiei Europene (CE) pentru programe operaționale (PO) gestionate de MFE și MDRAP de aprox. 2,1 miliarde euro.

Autoritatea de Certificare și Plată a solicitat Comisiei în acest an 474,5 milioane Euro – sumă ce reprezintă toate declarațiile de cheltuieli transmise de AM până în prezent.

Potrivit documentului MFE, riscul de dezangajare automată a fondurilor la 31 decembrie 2019 se menține în prezent pentru toate programele operaționale, cu excepția POAT.

Necesarul de declarații de cheltuieli de transmis la CE până la sfârșitul anului 2019 este în valoare totală de aproxuimativ 1,2 miliarde, dar, potrivit estimărilor lunare ale sumelor ce vor fi transmise Comisiei Europene (CE) în anul 2019, riscul de dezangajare de fonduri va fi acoperit.

MFE a precizat că realizarea țintelor asumate și evitarea riscului de dezangajare depind de ritmul în care se va derula implementarea proiectelor în următoarele luni, precum și de evitarea eventualelor riscuri care ar afecta declararea cheltuielilor la CE.

În nota prezentată Guvernului, s-a precizat că, în ceea ce privește procesul de pregătire a viitoarei perioade de programare, se constată că nu există, la nivelul ministerelor de linie, o analiză a situației și a nevoilor, bazată pe date efective, care să fundamenteze prioritățile strategice pe diferitele sectoare și că - „în absența unei implicări reale din partea autorităților publice centrale în asigurarea tuturor elementelor necesare fundamentării și stabilirii priorităților de investiții naționale - programarea viitoare este periclitată”.

(Sursa:www.fonduri-structurale.ro)

O nouă funcție în My Smis

Ministerul Fondurilor Europene a anunțat că a fost introdusă o nouă funcție în aplicația MySMIS2014 – Front Office.

Este vorba de funcția „căutare” ce va permite filtrarea și identificarea mai ușoară, în funcție de proiect sau alt tip de informații specifice (cod SMIS sau orice alt tip de text), notificările primite de beneficiari.

Funcția este disponibilă în momentul logării în contul de utilizator, pe prima pagină a aplicației MySMIS2014- Front Office, înainte de selectarea persoanei juridice, cât și în modulul Cerere de finanțare, după alegerea persoanei juridice, la accesarea clopoțelului de notificare.

Conform MFE, în acest fel va fi ușurat accesul unui beneficiar la notificările legate de un anumit proiect, mai ales în cazul beneficiarilor care implementează în paralel mai multe proiecte, reducând riscul ca o comunicare primită din partea finanțatorului să fie omisă.

Ministerul Fondurilor Europene, prin

intermediul Direcției Coordonare IT și SMIS, va continua procesul de simplificare a pașilor pe care beneficiarii îi au de făcut în aplicația MySMIS 2014 – Front Office pentru a putea identifica o informație specifică legată de notificările primite, prin introducerea acestei funcții și în celelalte module ale aplicației în perioada imediat următoare.

(Sursa: www.fonduri-ue.ro)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 27

24,2 milioane de euro pentru proiecte România-Republica Moldova

Conform unui comunicat Autoritatea de

Management din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice a semnat, încă 3 contracte de finanțare pentru proiectele mari de infrastructură care vor primi finanțare prin Programul Operațional Comun România-Republica Moldova 2014-2020.

Proiectele vor fi derulate în parteneriat între autoritățile din România și cele din Republica Moldova și vizează următoarele tipuri de investiții:

îmbunătățirea schimbului de informații între cele două state partenere, prin dezvoltarea infrastructurii de comunicații prin:

Proiectul „Infrastructura de comunicații” (COMINF), cu un buget total de 7,9 milioane de euro (din care 5 milioane din fonduri europene) este un parteneriat între Ministerul Afacerilor Interne din Republica Moldova, Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Transporturilor din România.

Principalele activități finanțate sunt:

construirea şi operaţionalizarea unui centru de poliţie în Republica Moldova; instalarea echipamentelor de fibră optică pe ruta Iaşi - Chişinău; interconectarea inspectoratelor de poliţie din Republica Moldova și achiziţia echipamentelor radio – IT necesare.

creșterea securității granițelor estice ale Uniunii Europene, prin reabilitarea stațiilor de poliție din zona de frontieră a celor două state partenere, achiziția de echipamente și formarea personalului de poliție prin:

Proiectul „Cooperare Regională pentru Prevenirea şi Combaterea Criminalităţii Transfrontaliere România – Moldova” (THOR) are o valoare totală de 12,5 milioane de euro (din care 6,4 milioane

de euro din fonduri europene) și este derulat de parteneriatul încheiat între Inspectoratul General al Poliției Române și cel al Republicii Moldova, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră din România și Republica Moldova.

îmbunătăţirea structurii de operare SMURD (SMURD 2):

Proiectul urmărește creșterea siguranței populației prin dezvoltarea capacității de intervenție în situațiile de urgență și are o valoare de 10 milioane de euro (din care 6,4 finanțare europeană).

Vor fi finanțate construirea unui poligon de pregătire pentru personalul din serviciile de urgență din ambele state, construirea a 7 piste de aterizare pentru elicoptere – 3 în România (Iaşi, Galaţi Botoşani sau Vaslui) şi 4 în Republica Moldova (Chişinău – 2, Bălţi - 1, Cahul - 1), construirea a două Unităţi de Primire a Urgenţelor (Chişinău şi Bălţi – Republica Moldova) și achiziția de autovehicule de intervenție.

Activitățile vor fi implementate de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență din România, Inspectoratul General al Aviației și Ministerul Sănătății din România și partenerii din Republica Moldova, respectiv Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale și Institutul de Medicină de Urgență.

Activitățile celor patru proiecte vor fi realizate în termen de 36 de luni de la data semnării contractelor de finanțare.

Aceste proiecte totalizează 30% din fondurile europene alocate Programului Operațional Comun România-Republica Moldova 2014-2020.

(Sursa: www.mdrap.ro)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 28

Fără sistemul antigrindină era prăpăd şi la păioase şi la plantaţiile viticole şi

pomicole

Interviu cu Petre DAEA, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

(selecțiuni)

- România a fost "măturată" anul acesta de o serie de fenomene meteo extreme. Cum arată la ora actuală culturile agricole şi care sunt zonele cele mai afectate?

- Din nefericire se văd efectele produse de aceste fenomene extreme.

Avem pierderi de recoltă în partea de est a ţării, în zonele din Tulcea şi în Constanţa, unde seceta a afectat culturile, în mod deosebit pe cele prăşitoare, şi unde nu putem să irigăm.

Au fost căderi de grindină şi sunt culturi afectate în diferite grade, unele au fost chiar total distruse şi evident că suprafeţele respective au fost re-însămânţate.

S-a recoltat ce s-a putut recolta şi s-a reînsămânţat sau pur simplu nu s-a recoltat şi s-a intrat la pregătirea terenului şi la înfiinţarea de noi culturi pentru a nu lăsa terenul gol şi a atenua efectele negative pe care le-au înregistrat fermierii la distrugerea culturilor.

Este o pierdere pentru fermieri, căci se pierd banii pe care i-au cheltuit pentru înfiinţarea şi întreţinerea culturilor.

- La cât estimaţi pierderea de producţie până în prezent şi care este suprafaţa afectată la nivel naţional?

- Estimez o pierdere de câteva zeci de milioane de lei la nivel naţional.

Ca suprafaţă avem în jur de 50.000 de hectare cu culturi, păşuni şi fâneţe, afectate în diferite grade (...).

- Dacă tot vorbiţi de tehnologizare, cum stă România la acest capitol?

- Vă dau două cifre. În 1989 aveam 128.000 de tractoare,

acum avem peste 200.000 de tractoare de diverse capacităţi, de la câteva zeci până la câteva sute de cai putere, majoritatea provenind din import.

La combine avem în jur de 30.000. Dacă facem un calcul la suprafaţa arabilă

de 9,4 milioane hectare, încărcătura pe tractor este undeva la 47 de hectare pe tractor.

Fermierii s-au putut dota cu tehnologie şi prin fonduri europene, dar şi datorită faptului că au câştigat şi le-am dat banii la timp.

România are în ţară peste 8,6 miliarde de euro aduşi în cei doi ani şi jumătate, iar banii aceştia sunt la fermieri şi în satele româneşti.

- În ceea ce priveşte absorbţia fondurilor europene pe agricultură şi dezvoltare rurală, care este rata absorbţie în momentul de faţă şi ce target v-aţi propus pentru 2019?

- La Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 depăşim 50% absorbţie.

Suntem în topul european la absorbţia de fonduri europene, iar anul acesta trebuie să ne ducem undeva la 3 miliarde de euro la APIA şi AFIR.

Suntem la zi cu plăţile directe şi la zi pe PNDR 2020.

La plăţile directe aferente anului 2019 am început la 1 iulie verificarea în teren pe care o vom finaliza până la 1 septembrie.

- Guvernul a aprobat recent măsuri pentru declanşarea urgentă a lucrărilor de reabilitare a Canalului Siret-Bărăgan...

- Anul viitor intrăm la lucru efectiv pe primii 11 kilometri.

Atacăm prima etapă de 51,5 de kilometri din Canal, dăm drumuri la fonduri și suntem în proceduri, în pregătirea investiţiei.

Este o lucrare extrem de importantă pentru ţară şi foarte valoroasă pentru fermieri.

- Veţi atrage fonduri şi din afara ţării pentru acest proiect?

- Investiţia se află în programul naţional, dar o să atragem fonduri din afară pentru asociaţiile utilizatorilor de apă, pentru că acolo, în paralel, ne organizăm, facem canalul, şi ne organizăm în jurul canalului, pentru a face organizaţii de udători, în aşa fel încât să putem să accesăm fonduri de la Uniunea Europeană.

La ora actuală avem 1,4 milioane hectare irigabile şi continuăm programul de reabilitare până la 2 milioane de hectare.

Avem 56 de şantiere deschise până în prezent, iar până în toamnă le deschidem pe toate cele 87 de amenajări de irigaţii.

Vor fi atacate toate, majoritatea sunt în avans cu execuţia, iar pe unele le finalizăm chiar cu un an înainte de perioada programată.

Am spus că este prioritatea numărul 1 a ţării, cum este de altfel şi continuarea dezvoltării sistemului antigrindină.

- Câte rachete au fost lansate de sistemul antigrindină până la această dată şi ce suprafeţe cu culturi agricole au fost protejate?

- Am lansat în jur 2.600 de rachete la nivel naţional şi am protejat peste un milion de hectare direct şi indirect.

Sunt suprafeţe din anumite judeţe, nu în întregime, dar cu interesul economic cel mai ridicat și acolo a fost intervenţia.

Dacă anul acesta nu aveam sistemul antigrindină era prăpăd şi la culturile de cereale păioase şi la plantaţiile viticole şi pomicole (...).

(Sursa: www.agerpres.ro)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 29

Înființarea Băncilor Naționale de Dezvoltare

Ministerul Finanțelor Publice a elaborat un proiect de act normativ care reglementează condițiile generale de înființare și funcționare a băncilor naționale de dezvoltare, care sunt constituite şi funcționează ca instituții de credit conform prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului și ale Regulamentului UE nr. 575/2013, ale reglementărilor emise de Banca Națională a României în aplicarea acestora, precum și ale altor acte normative aplicabile.

Scopul creării băncilor naționale de dezvoltare în România este abordarea directă a disfuncționalităților pieței financiare și a decalajelor de finanțare, în baza unei analize independente ex-ante, în scopul atenuării și reducerii lor prin desfășurarea de activități de dezvoltare, în conformitate cu legislația Uniunii Europene aplicabilă și cu actul constitutiv al fiecărei bănci de dezvoltare.

Băncile de dezvoltare acordă finanțare în condiții de piață și acționează complementar cu instituțiile de credit în scopul remedierii deficitului de finanțare și disfuncționalităților pieței financiare.

Principalele aspecte reglementate prin

proiectul de Ordonanță sunt: 1. Scopul - sprijinirea

antreprenoriatului, dezvoltarea socio-economică și regională în România prin promovarea investițiilor și facilitarea accesului la finanțare pentru beneficiarii eligibili.

2. Forma legală - persoane juridice române constituite ca societăți pe acțiuni ale căror condiții de organizare și funcționare se stabilesc prin actul constitutiv elaborat în conformitate cu prevederile Legii societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Băncile de dezvoltare sunt deținute în întregime, în mod direct pe toată durata de

funcționare, de către statul român, prin Ministerul Finanțelor Publice.

3. Capitalul social - se asigură din bugetul de stat și/sau din veniturile rezultate din privatizare înregistrate în contul Trezoreriei.

Sumele pentru constituirea sau majorarea capitalului social, precum şi condițiile de finanțare prin instrumentele menționate se aprobă prin HG.

4. Guvernanță – sistemul de administrare se stabilește prin actul constitutiv al acestora.

Procedura de numire a membrilor organelor statutare ale fiecărei bănci de dezvoltare se stabilește prin HG.

Membrii organelor de conducere ale

băncilor de dezvoltare își exercită atribuțiile în mod independent, cu loialitate, diligență și respectând obiectivele și strategia stabilită de adunarea generală a acționarilor a fiecărei bănci de dezvoltare.

5. Activități - băncile de dezvoltare pot funcționa doar pe baza autorizației emise de Banca Națională a României în conformitate cu prevederile referitoare la autorizarea unei instituții de credit și pot desfășura activități în limita autorizației acordate.

Prin HG se stabilesc condițiile de organizare și funcționare ale băncilor.

6. Beneficiari eligibili - băncile de dezvoltare oferă produse financiar-bancare unor categorii țintă de beneficiari eligibili, identificați prin analiza ex-ante privind disfuncționalitățile pieței financiare și decalajele de finanțare, în cadrul proiectului finanțat de Comisie, de înființare a băncilor de dezvoltare.

7. Surse de finanțare necesare pentru derularea activităților desfășurate de băncile de dezvoltare sunt: comisioane, dobânzile și tarife rezultate din prestarea activităților specifice și suportate de către beneficiarii eligibili ai băncilor de dezvoltare, fonduri contractate de pe piețele financiare internă si internaționale, fonduri de la instituții financiare internaționale, fonduri încredințate pe bază de mandat de autorități ale administrației publice, fonduri de la bugetul de stat, împrumuturi subordonate acordate de statul roman și alte surse de finanțare, stabilite prin HG, cu reglementarea modalităților de utilizare.

(Sursa: www.mfinante.ro)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 30

60% dintre români au o imagine pozitivă despre UE

România se află pe locul 2, la egalitate cu Portugalia, în privința imaginii pozitive față de UE.

Potrivit unui nou sondaj Eurobarometru, numărul românilor care au o imagine pozitivă despre UE este în creștere și peste media europeană (60%, față de o medie UE de 45%).

Rezultate despre România, pe scurt - 60% dintre români au o imagine pozitivă despre UE, comparativ cu o medie UE de 45%, 52% dintre români au încredere în UE, comparativ cu o medie UE de 44%, iar 50% dintre români sunt optimiști cu privire la situația pieței muncii, comparativ cu o UE de 44%.

Noul sondaj Eurobarometru arată o creștere puternică a percepției pozitive a cetățenilor europeni față de UE în toate domeniile – de la economie la starea democrației.

Acestea sunt cele mai bune rezultate de la sondajul Eurobarometru din iunie 2014, realizat înainte de intrarea în funcție a Comisiei Juncker.

Acest ultim sondaj Eurobarometru standard a fost realizat după alegerile europene, între 7 iunie și 1 iulie 2019, în toate cele 28 de state membre ale UE și în cele 5 țări candidate.

Printre principalele constatări se numără un sprijin record pentru moneda euro și transformarea schimbărilor climatice în a doua preocupare majoră la nivelul UE, după imigrație.

1. Încrederea și optimismul față de viitor la cel mai înalt nivel din 2014

Încrederea în UE este la cel mai înalt nivel din 2014 și rămâne superioară încrederii în guvernele sau parlamentele naționale. Încrederea în UE a crescut în 20 state membre, cu cele mai mari punctaje în Lituania (72 %), Danemarca (68 %) și Estonia (60 %).

În plus, peste jumătate dintre respondenți „tind să aibă încredere” în UE în Luxemburg (59 %), Finlanda (58 %), Portugalia (57 %), Malta și Suedia (ambele cu 56 %), Bulgaria și Ungaria (ambele cu 55 %), Irlanda, Polonia, Țările de Jos și Cipru (toate cu 54 %), România și Austria (ambele cu 52 %) și Letonia și Belgia (ambele cu 51 %).

De la ultimul sondaj Eurobarometru standard din toamna lui 2018, procentajul de respondenți care au o imagine pozitivă despre UE (45 %) a crescut în 23 de state membre ale UE, cel mai evident în Cipru (47 %, +11), Ungaria (52 %, +9), Grecia (33 %, +8), România (60 %, +8) și Portugalia (60 %, +7).

O creștere cu două puncte procentuale a fost înregistrată din toamna anului 2018 (+10 din primăvara anului 2014), atingând cel mai înalt nivel din ultimii 10 ani. 37 % (+1, comparativ cu toamna anului 2018) dintre respondenți au o imagine neutră despre UE, în timp ce mai puțin de o cincime au o imagine negativă (17 %, -3) – este cel mai mic scor în 10 ani.

Majoritatea europenilor sunt optimiști în ceea ce privește viitorul UE (61 %, +3 puncte procentuale), în timp ce doar 34 % (-3) sunt pesimiști. Cel mai ridicat nivel de optimism este în Irlanda (85 %), Danemarca (79 %), Lituania (76 %) și Polonia (74 %).

La celălalt capăt al clasamentului, optimismul este mai puțin pronunțat în Regatul Unit (47 % față de 46 %) și în Franța (50 % față de 45 %).

55 % dintre europeni declară că sunt mulțumiți de modul în care funcționează democrația în UE, scorul cel mai mare înregistrat din toamna anului 2004 până în prezent (+ 5 puncte procentuale față de toamna anului 2018; +11 față de primăvara anului 2014), în timp ce numărul celor „nesatisfăcuți” a scăzut cu cinci puncte procentuale la 36 %.

Majoritatea europenilor sunt de acord că „vocea lor contează în UE”. Media UE-28 atinge 56 % (+7 puncte procentuale față de toamna anului 2018; +11 față de primăvara anului 2018; +14 față de primăvara anului 2014), cele mai mari punctaje fiind observate în Suedia (86 %), Danemarca (81 %) și Țările de Jos (76 %).

2. Susținere a monedei euro Sprijinul pentru uniunea economică și

monetară și pentru moneda euro atinge un nou nivel record ridicat, peste 3 sferturi dintre respondenții din zona euro (76 %, +1 punct procentual; +9 față de primăvara anului 2014) declarându-se in favoarea monedei unice a UE. În ansamblul UE, sprijinul pentru moneda euro este stabil la 62 %.

Opiniile pozitive cu privire la situația economiilor naționale prevalează (49 % apreciază situația ca fiind bună și 47 % o apreciază ca fiind proastă).

Majoritatea respondenților din 17 state membre (16 în toamna anului 2018) afirmă că situația economică națională este bună.

Luxemburg (94 %), Danemarca (91 %) și Țările de Jos (90 %) sunt țările cu cele mai mari punctaje.

Procentajul cel mai scăzut al opiniilor pozitive este observat în Grecia (7 %), Croația și Bulgaria (ambele cu 20 %), Italia (22 %), Spania (26 %) și Franța (29 %).

3. Cetățenia UE și libera circulație văzute ca principale realizări ale UE

În toate cele 28 de state membre, peste jumătate dintre respondenți consideră că sunt cetățeni ai UE.

La nivelul UE în ansamblu, 73 % au acest sentiment (+ 2 puncte procentuale față de toamna anului 2018), iar la nivel național punctajul variază de la 93 % în Luxemburg, 88 % în Germania și 87 % în Spania, la 57 % în Grecia și Italia și 52 % în Bulgaria.

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 31

O mare majoritate a cetățenilor UE

sprijină „libera circulație a cetățenilor UE ,care pot să locuiască, să lucreze, să studieze și să desfășoare activități comerciale oriunde în UE” (81 %, -2 puncte procentuale față de toamna anului 2018) și în fiecare stat membru al UE peste două treimi dintre respondenți împărtășesc această opinie, de la Lituania (94 %) la Italia și Regatul Unit (ambele cu 68 %).

4. Preocupări majore la nivelul UE și la nivel național: legate de schimbările climatice și de mediu sunt în creștere

Imigrația rămâne principala preocupare la nivelul UE, cu 34 % din mențiuni, în pofida unei scăderi puternice (-6 puncte procentuale față de toamna anului 2018).

Schimbările climatice, care s-au aflat pe locul al cincilea în toamna anului 2018, constituie în prezent a doua cea mai importantă preocupare după o creștere puternică (+ 6 față de toamna anului 2018).

Trei preocupări obțin punctaje identice: situația economică (18 %, neschimbat), starea finanțelor publice ale statelor membre (18 %, -1) și terorismul (18 %, -2), urmate de mediu — principala preocupare pentru 13 % dintre

respondenți, înregistrând o creștere de patru puncte procentuale.

Șomajul, care este în prezent pe cea de-a șaptea poziție la nivelul UE (12 %), rămâne principala preocupare la nivel național (21 %, -2 puncte procentuale), împreună cu creșterea prețurilor/inflația/costul vieții (21 %, neschimbat) și sănătatea și securitatea socială (21 %, +1).

Problemele legate de mediu, climă și energie urmează îndeaproape după o creștere puternică (20 %, +6).

Imigrația, cu 17 % din mențiuni (-4 puncte procentuale față de toamna anului 2018 și -19 față de toamna 2015), nu se mai regăsește printre primele trei preocupări la nivel național, pentru prima dată din primăvara anului 2014.

Situația economică se situează pe locul al șaselea (16 %, +1).

Sondajul Eurobarometru standard din primăvara anului 2019” (EB 91) a fost realizat prin intermediul unor interviuri față în față desfășurate în perioada 7 iunie - 1 iulie 2019 în toate cele 28 de state membre ale UE și în țările candidate [1]. În perioada 7-25 iunie 2019, au fost realizate 27 464 de interviuri în statele membre ale UE 28.

(Sursa: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)

Progresele României în atingerea țintelor Strategiei Europa 2020

În anul 2018 conform INS, rata de

ocupare a populației din România în vârstă de 20-64 ani și-a continuat tendința de creștere, fiind de 69,9%, la o distanță de 0,1 p.p. față de ținta națională Europa 2020 (70%), se arată în Raportului de progres privind punerea în aplicare a Acordului de Parteneriat publicat în consultare publică lde către Ministerul Fondurilor Europene.

Conform documentului, prin Programul Operațional Capital Uman, până la finalul anului trecut, a fost sprijinită integrarea pe piața muncii a 7.176 de persoane, cele mai multe (7.053 persoane) prin proiectele ce vizează sprijinirea antreprenoriatului și crearea de întreprinderi.

Raportul notează și faptul că, în perioada următoare, continuă implementarea schemelor de tip seed capital - România Start Up Plus și Diaspora Start Up din cadrul POCU, prin care ar urma să fie create aproximativ 5.000 de locuri de muncă de către startup-urile nou înființate: minim 4.000 pe România Start-up Plus și minim 750 pe Diaspora Start-up.

De asemenea, conform informațiilor prezentate, până la 31 decembrie 2018, Programul Start Up Nation România a susținut înființarea a 17.717 locuri de muncă, din care 14.365 ocupate de persoane defavorizate

(șomeri, tineri absolvenți ai sistemului de educație).

Dacă ținta privind ocuparea este aproape

de a fi atinsă, nu același lucru poate fi menționat despre cele privind investițiile pentru cercetare și dezvoltare și pentru părăsirea timpurii a școlii.

Conform raportului, investițiile pentru cercetare și dezvoltare au reprezentat, în anul 2017, 0,50% din PIB (0,21% din PIB – sector public și 0,29% din PIB – sector privat), tinta națională de atins fiind de 2% din PIB, iar rata părăsirii timpurii a școlii (țintă RO 2020: 11,3%) a fost în 2018 de 16,4%.

Raportul de progres publicat conține informații detaliate despre progresele înregistrate de România până la 31 decembrie 2018 atât în ceea ce privește țintele Europa 2020, cât și cele 11 Obiective Tematice stabilite la nivelul Uniunii Europene pentru perioada 2014-2020.

(Sursa: www.fonduri-structurale.ro)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 32

Directiva privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată a părinților

Recent a intrat în vigoare Directiva UE

privind echilibrul între viaţa personală şi cea privată, cu noi drepturi pentru părinţi şi îngrijitori.

Noua Directivă stabilește o serie de reguli noi privind concediul de creștere a copilului, concediul de paternitate și situaţilor îngrijitorilor, dreptul de a solicita condiții de muncă flexibile.

Acest lucru va permite părinților și îngrijitorilor unui membru al familiei să aleagă un echilibru între viața profesională și familie.

În fond, o Europă corectă și durabilă înseamnă a le oferi femeilor și bărbaților dreptul de a juca un rol egal acasă și la locul de muncă.

Directiva respectă dispozițiile naționale privind concediile și formulele flexibile de lucru și posibilitatea ca statele membre și partenerii sociali să stabilească prevederi specifice în acest sens.

Statele membre care dispun deja de prevederi mai favorabile în materie decât cele din Directivă nu vor trebui să își modifice legislația.

Ele pot decide și să meargă dincolo de standardele minime prevăzute în acest document.

Directiva respectă pe deplin libertatea și preferințele persoanelor și ale familiilor de a-și organiza viețile și nu le impune acestora obligația de a utiliza avantajele dispozițiilor sale.

Prin urmare, acțiunea planificată a Uniunii lasă o marjă de manevră maximă pentru deciziile individuale și naționale, îndeplinind totodată obiectivele de creștere a participării femeilor pe piața muncii și de sporire a egalității de gen.

Articolul 4 – Concediul de paternitate În prezent, nu există standarde minime la

nivelul UE pentru concediul de paternitate. Această dispoziție introduce dreptul taților

de a-și lua concediu de paternitate sub forma unei scurte perioade de concediu, de minimum 10 zile lucrătoare, cu ocazia nașterii copilului lor.

Acest concediu este destinat să fie luat în jurul datei nașterii și trebuie să fie legat în mod clar de acest eveniment.

Introducerea dreptului la concediu de paternitate ar trebui să contribuie la soluționarea problemei posibilităților inegale pentru femei și bărbați de a-și lua concediu în jurul datei nașterii unui copil și să încurajeze bărbații să-și asume o parte mai echitabilă a responsabilităților de îngrijire, permițând astfel crearea timpurie a unei legături între tați și copii.

Pentru a evita orice discriminare între cuplurile căsătorite și cele necăsătorite, precum și între cuplurile homosexuale și cele heterosexuale, dreptul la concediu de paternitate nu ar trebui să aducă atingere statutului marital sau familial definit în dreptul intern.

Articolul 5 – Concediul pentru creșterea copilului

Directiva privind concediul pentru creșterea copilului (2010/18/UE) prevede deja

drepturi individuale de cel puțin patru luni de concediu pentru creșterea copilului, pe baza nașterii sau a adopției unui copil, pentru îngrijirea acelui copil. În urma analizei efectuate în faza de pregătire, se consideră că actuala Directivă privind concediul pentru creșterea copilului nu a permis ambilor părinți să-și utilizeze suficient drepturile în mod egal.

Având în vedere că ea nu garantează o indemnizație pe durata concediului pentru creșterea copilului, este posibil ca multe familii să nu și-o poată permite.

De asemenea, Directiva nu a reușit să promoveze o mai mare implicare a taților în responsabilitățile de îngrijire.

Dovezile arată că majoritatea taților nu fac uz de dreptul lor la concediu pentru creșterea copilului și transferă o parte considerabilă a acestui drept de concediu mamelor.

Acest lucru a condus la diferențe marcate între rata medie de utilizare a concediului pentru creșterea copilului între mame și tați, care în cazul celor din urmă continuă să fie prea scăzută în multe state membre.

Această dispoziție urmărește soluționarea deficiențelor identificate, prin stabilirea unei perioade minime de cel puțin patru luni a concediului pentru creșterea copilului, care nu poate fi transferată între părinți, cât și prin introducerea unei mai mari flexibilități la nivelul formei în care se poate lua concediul pentru creșterea copilului (pe bază de normă întreagă sau de fracțiune de normă, sau în alte forme flexibile), având în vedere faptul că flexibilitatea mărește șansele ca părinții, în special tații, să facă uz de dreptul lor la un astfel de concediu.

Articolul 6 – Concediul de îngrijitor Această dispoziție introduce noul drept

anual al lucrătorilor de a-și lua un concediu de la locul de muncă în caz de boală gravă sau de dependență a unei rude, așa cum sunt definite de directiva însăși.

Pentru a proteja angajatorul de abuzarea acestui drept, ar putea fi necesare dovezi privind boala sau situația de dependență, înainte de acordarea concediului.

Raționamentul care stă la baza introducerii acestui drept este faptul că îmbunătățirea posibilităților lucrătorilor de a-și lua o scurtă perioadă de timp liber pentru a îngriji o rudă poate contribui la îmbunătățirea echilibrului dintre viața lor profesională și cea privată și, în același timp, poate preveni ieșirea completă a acestora de pe piața muncii.

Articolul 7 – Absența de la locul de muncă din motive de forță majoră

Această dispoziție păstrează dreptul lucrătorilor de a absenta de la locul de muncă în caz de forță majoră.

Acest drept, prevăzut deja de Directiva privind concediul pentru creșterea copilului10, poate fi utilizat de toți lucrătorii (nu doar de părinți

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 33

sau de îngrijitori în sensul prezentei directive) în situații de urgență familială.

Articolul 9 – Formule flexibile de lucru Directiva privind concediul pentru

creșterea copilului prevede deja posibilitatea de a solicita două tipuri de formule flexibile de lucru (modurile de lucru și timpul de lucru) pentru părinții care revin din concediul pentru creșterea copilului.

Prezenta propunere adaugă acestor două formule existente o a treia formulă flexibilă de lucru (posibilitatea muncii la distanță) și extinde domeniul de aplicare personal al acestor drepturi la toți îngrijitorii și toți lucrătorii cu copii de până la o anumită vârstă, de minimum 12 ani.

Pentru a-i încuraja pe părinții care lucrează și au copii mici, precum și pe îngrijitori, să rămână pe piața forței de muncă, ei trebuie să fie în măsură să-și adapteze programul de muncă în funcție de necesitățile și preferințele personale.

Această dispoziție introduce posibilitatea ca lucrătorii sus-menționați să utilizeze reducerea timpului de lucru, programele de muncă flexibile și posibilitățile de muncă la distanță.

Pentru a ține seama de nevoile angajatorilor și ale lucrătorilor, această dispoziție dă statelor membre posibilitatea de a limita durata formulelor flexibile de lucru.

Această posibilitate este relevantă în ceea ce privește munca cu fracțiune de normă.

Deși s-a dovedit utilă pentru că permite anumitor femei să rămână pe piața muncii după nașterea copiilor, s-a observat că perioadele lungi de muncă cu timp redus pot conduce la contribuții reduse la asigurările sociale, în speță, ulterior, prin drepturi de pensie reduse sau inexistente.

Statele au la dispoziţie 3 ani pentru a transpune Directiva în legislaţiile naţionale.

Reamintim că în 2015, rata de ocupare a femeilor (în vârstă de 20-64) a atins 64,3 %, față de 75,9 % în cazul bărbaților.

Inegalitatea de gen la nivelul ocupării forței de muncă pe piața muncii este cea mai acută în cazul părinților și al persoanelor cu alte responsabilități de îngrijire.

În medie, în 2015, rata de ocupare a femeilor cu un copil sub 6 ani era cu aproape 9 % mai mică decât cea a femeilor fără copii mici, iar în mai multe țări diferența depășea 30%.

În mod similar, femeile sunt mult mai susceptibile decât bărbații să-și asume rolul de îngrijitori neoficiali ai persoanelor în vârstă sau ai persoanelor aflate în întreținere.

De asemenea, femeile sunt mult mai susceptibile să lucreze cu fracțiune de normă, din cauza responsabilităților de îngrijire.

Acest lucru contribuie în mod substanțial la inegalitatea de gen la nivelul remunerării (în valoare de până la 28% în unele state membre), care se acumulează pe parcursul vieții profesionale sub forma unei inegalități de gen la

nivelul pensiilor (40% în medie în UE) și duce la creșterea riscului de sărăcie și excluziune socială, în special în rândul persoanelor în vârstă.

Previziunile care pornesc de la scenariul de referință arată că nu se poate răspunde în mod corespunzător provocărilor menționate anterior fără o acțiune la nivelul UE.

Se preconizează că inegalitatea de gen la nivelul ocupării va continua să se ridice la 9 puncte procentuale în 2055.

Una dintre cauzele principale ale acestei probleme este o politică inadecvată a echilibrului dintre viața profesională și cea privată.

Dezechilibrul de gen al modului în care sunt concepute concediile, stimulentele insuficiente oferite bărbaților pentru a-și lua concedii pentru îngrijirea copiilor și/sau a rudelor aflate în întreținere, posibilitățile limitate de a face uz de formule de lucru flexibile, serviciile de îngrijire oficiale insuficiente și contrastimulentele economice s-au dovedit a fi tot atâtea elemente care exacerbează provocările legate de ocuparea forței de muncă feminine.

Actualul cadru juridic de la nivelul Uniunii și al statelor membre conține un număr limitat de dispoziții vizând asumarea de către bărbați a unei părți egale cu cea a femeilor în ceea ce privește responsabilitățile de îngrijire.

De exemplu, cu excepția concediului de forță majoră, nu există în prezent nicio lege a UE care să prevadă concediul de paternitate sau concediul pentru îngrijirea unor rude bolnave sau aflate în întreținere.

În multe state membre, există o lipsă a formulelor de concediu plătit pentru tați, comparativ cu mamele. Dezechilibrul dintre femei și bărbați la nivelul concepției dispozițiilor privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată poate să adâncească diferențele de gen în contextul vieții profesionale și al îngrijirii.

Pe de altă parte, utilizarea de către tați a formulelor care permit atingerea unui echilibru între viața profesională și cea privată, cum ar fi concediile, s-a dovedit a avea un impact pozitiv asupra implicării acestora în creșterea mai târziu a copiilor, reducând cuantumul relativ al muncii familiale neremunerate desfășurate de femei și lăsând femeilor mai mult timp pentru ocuparea unui loc de muncă plătit.

Obiectivul general al Directivei este de a asigura punerea în aplicare a principiului egalității de tratament între bărbați și femei în ceea ce privește oportunitățile pe piața muncii și tratamentul la locul de muncă.

Prin adaptarea și modernizarea cadrului juridic al UE, Directiva va permite părinților și persoanelor cu responsabilități de îngrijire să reconcilieze mai bine sarcinile profesionale și cele de îngrijire.

(Sursa: www.euractiv.ro)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 34

Ce a însemnat Președinția României

Într-un interviu acordat EurActiv.ro, ambasadoarea Luminița Odobescu prezintă modul în care se desfășoară negocierile la Bruxelles și cum a reușit România să încheie un număr record de dosare, multe dificile și cu impact în viața de zi cu zi a cetățenilor.

În cifre seci, Președinția română a Consiliului Uniunii Europene (ianuarie-iunie 2019) a însemnat peste 2.000 de reuniuni ale grupurilor de lucru prezidate de partea română, 58 de consilii ministeriale și 59 de reuniuni ale ambasadorilor, peste 120 de evenimente tematice, cele mai multe în marja reuniunilor formale ale consiliilor ministeriale, și, cel mai important, cele 90 de dosare legislative încheiate în mai puțin de 100 de zile (în condițiile în care media e de 50 de dosare pe președinție rotativă).

În spatele acestor cifre se află o experiență unică, o muncă de echipă, negocieri care s-au întins pe durata a peste 10 ore și rezistență fizică.

Au fost foarte multe dosare dificile, iar unele au avut sensibilități politice ridicate, cum a fost, evident, Directiva gazului sau cea a copyright, dar au fost și momente intense și pe alte dosare, inclusiv pe negocierile pentru ieșirea Marii Britanii din Uniune.

Au fost 14 măsuri legislative pentru a pregăti UE în cazul lipsei unui acord cu Londra și s-a reușit să fie închise cu o săptămână înainte de finalul lunii martie, întrucât, inițial, termenul final pentru Brexit era 29 martie.

Timpul nu a fost un aliat, căci s-a negociat mereu cu o presiune enormă, dar fiecare dosar a fost tratat cu seriozitate (neexistând dosare importante sau mai puțin).

S-au luat dosarele relevante de pe masă și s-a încercat să se acționeze ca un «honest broker».

Dar au fost unele dosare extrem de sensibile politic, în care într-o oră sau mai puțin de o oră trebuia să existe o coordonare cu foarte mulți parteneri la un nivel chiar ridicat ca să poată fi închise.

Pe de altă parte - negocierile au avut farmecul lor.

S-a negociat zi și noapte, au fost negocieri încheiate la 3-4 dimineața și era o problemă de a suna Bucureștiul la orele respective.

De multe ori , se pleca la negocieri la Strasbourg, dimineața se termina negocierea cu Parlamentul European și la ora 9:00 erau prezentate în fața ambasadorilor rezultatele.

A fost extrem de interesant, a fost o muncă de echipă și s-au învățat foarte multe.

Se consideră, de altfel, că a contat foarte mult maniera diplomației românești care ”se pliază foarte mult pe stilul multilateral”:

În general, înainte de toate reuniunile, inclusiv cele de ambasadori, se petreceau ore bune pe telefon cu majoritatea ambasadorilor din statele membre ca să definească marjele de negociere, pentru o mai bună adaptare.

S-a ținut aproape de statele membre , ceea ce a dus la închiderea dosarelor legislative, dar și la confirmarea lor ulterioară de către statele membre.

A fost o muncă intensă, interesantă, pentru că nu e simplu să negociezi cu PE.

Căci, mai întâi, trebuie luat un mandat de la statele membre, printr-o negociere în cadrul Consiliului, cu cei 27 de parteneri, cu Comisia la masă, iar apoi, cu mandatul din Consiliu, se intră la negociezi cu Parlamentul European, cu marje foarte clare de negocieri.

Contează foarte mult în primul rând pregătirea, determinarea, trebuie cunoscute dosarele, nu poți merge la negocieri nepregătit, sunt negocieri pe articole, trebuie să existe în spate echipe de experți, de juriști.

Contează foarte mult marja de negociere, limitele primite de la celelalte state membre și mecanismele instituționale, căci modul în care negociază PE e diferit față ce ceea Consiliul este obișnuit - e o negociere între grupurile politice, există raportori, deci trebuie să fie cunoscut foarte bine nu numai mandatul ca atare primit de raportor de la Parlamentul European, prin vot, dar și limitele pe care le au diversele grupuri politice.

A contat foarte mult în găsirea unui echilibru și rezistența fizică, deoarece am existat foarte multe negocieri care au durat 12-13 ore, până dimineața.

De multe ori se spunea «noi nu ne oprim acum», pentru că se negocia și sub o presiune a timpului și nu era timp de revenire, preferându-se continuarea negocierilor, până ce se reușea să fie închise.

Dincolo de eforturile pentru a ajunge la o înțelegere pe diverse dosare, echipa a fost atentă și la interesele României:

În general, rolul Președinției este de a fi un honest broker, dar a existat și o atenție la interesele României.

Nu s-a mers împotriva intereselor României pe diversele dosare.

Lucrând de mult timp pe afaceri europene, se cunoșteau foarte bine interesele Bucureștiului pe diverse dosare, și s-a încercat protejarea lor.

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 35

Testul de maturitate În aceste condiții se consideră că prima

Președinție română a Consiliului UE reprezintă ”un test de maturitate”, iar vocea României e acum ”solidă” în Uniune, fapt ce o ajută să-și promoveze mai bine interesele.

Nu a fost doar o Președinție care s-a rezumat la cele trei luni de negociere cu PE, au fost numeroase momente importante, cum a fost Summitul de la Sibiu, ulterior adoptarea fără discuție a Agendei Strategice a UE pentru următorul ciclu instituțional, au fost rezultate în materie de politică externă.

Pe componenta de extindere, chiar dacă nu s-a obținut tot ce s-a dorit, s-a reușit să se mențină - în topul Președinției române - agenda de extindere cu Balcanii de Vest.

De asemenea, în privința Parteneriatului Estic a avut lor conferința la nivel înalt, au fost extrem de multe evenimente organizate în România, la București, în întreaga țară, pe domenii specifice.

Cred că această Președinție a ajutat România să treacă un test, un test de maturitate în UE, la 12 ani după aderare, și cred că el a fost trecut cu succes și acum vocea țării noastre e una solidă și mai bine auzită la nivelul instituțiilor europene.

Această experiență în ceea ce privește mecanismele UE va ajuta la promovarea intereselor naționale, ceea ce trebuie să fie obiectivul nostru în continuare.

Experiența acumulată pe perioada Președinției române poate fi folosită de cei care se întorc în ministere pentru a întări capacitatea administrativă a instituțiilor de la București.

În același timp, România trebuie să profite de moment și să promoveze români în instituțiile europene, mai ales în contextul unei noi Comisii Europene:

E important să fie promovați oameni în domenii de interes, întrucât așa au făcut toate statele membre.

Iar acum există specialiști care au cunoscut practicile din bucătăria - nu întotdeauna foarte vizibilă - a mecanismelor de la Bruxelles, astfel că se pot promova mai bine interesele din momentul actual, fiind cunoscuți și având o imagine foarte bună și un cuvânt mai greu în domeniul afacerilor europene.

Ce urmează? După încheierea Președinției, România

va continua să aibă un cuvânt de spus la Bruxelles, făcând parte din Trio-ul Președințiilor, alături de Finlanda și Croația.

Există un program de priorități al celor trei state care fac parte din Trio și se încearcă susținerea reciprocă.

De altfel, și România a primit susținere de la ceilalți parteneri pe diverse priorități ale României prezentate în acest program.

Chiar la sfârșitul Președinției noastre s-a lucrat împreună cu partenerii finlandezi pentru a rearanja structura instituțională la nivelul Consiliului în ceea ce privește discuția pe dezinformare, ceea ce a fost o inițiativă extrem de bine primită.

Întotdeauna când promovezi o inițiativă împreună cu mai multe state membre are o altă greutate și, în plus, există certitudinea că această inițiativă a noastră de reorganizare a grupurilor de lucru - unde se discută diversele aspecte ale dezinformării pe componenta internă și externă - va fi continuată și de partenerii din Finlanda și Croația.

A fost o muncă de echipă care s-a

ajustat funcție de diversele priorități. Legat de Brexit, se consideră se

apreciază că, la momentul actual, Acordul de retragere este cea mai bună opțiune.

S-a negociat intens și s-a depus un efort instituțional de către toate statele membre și de către partenerii noștri britanici să avem acest Acord care acoperă o mulțime de chestiuni sensibile, inclusiv drepturile cetățenilor europeni, backstop-ul în cazul Irlandei de Nord.

De asemenea există și o Declarație politică, unde există o deschidere la nivelul UE de a discuta cu partenerii britanici.

Plecând de la faptul că Marea Britanie este și va rămâne un partener al UE, obiectivul e de a găsi împreună soluții, care să fie în interesul ambelor părți.

Dialogul este deschis și sunt convinsă că toate aceste chestiuni vor fi discutate.

Și pentru România, Marea Britanie va rămâne un partener important în foarte multe domenii, reiterându-se faptul că în cadrul negocierilor privind Brexit drepturile cetățenilor români din Regatul Unit sunt prioritare:

La aceasta se lucrează împreună cu celelalte state membre pentru că e vorba de cetățeni europeni, iar acest aspect va fi o prioritate în negocieri, inclusiv în cazul lipsei unui acord cu Londra.

(Sursa: www.euractiv.ro)

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 36

SUMAR

Previziunile economice din vara 2019 – pg.1

Măsuri de contingență pentru un Brexit fără acord – pg.2

Raport privind punerea în aplicare a dreptului UE – pg.3

Noi măsuri pentru consolidarea statului de drept în UE – pg.5

CE şi Preşedinţia finlandeză - legarea finanţării de statul de drept – pg.7

10 milioane de români trăiesc în afara țării – pg.7

Amnistia fiscală - ștergerea unor datorii de 36,7 miliarde lei – pg.8

Un nou sistem pentru soluționarea litigiilor fiscale – pg.9

Prima bancnotă cu chipul unei femei – pg.9

Aplicarea Regulamentului general privind protecția datelor – pg.10

Protecția consumatorilor UE – prezentarea oferetelor de cazare – pg.11

Combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului – pg.12

27,4 milioane de euro pentru platforma multimodală din portul Galați – pg.14

Laboratoare de nivel mondial pentru cercetători – pg.15

4 milioane euro pentru libertatea presei și jurnalismul de investigație – pg.16

Premiu pentru emanciparea femeilor și luptei pentru egalitatea de gen – pg.16

Bani pentru noi apeluri – pg.17

2.2 miliarde de euro pentru domeniul științific – pg.17

Îmbunătățirea infrastructurii medicale și educaționale din Timișoara prin fonduri Regio – pg.18

7 milioane de euro pentru tratamentul bolilor cardiovasculare – pg.18

959 proiecte de 1,7 miliarde euro – pg.19

Județul Timiș performează în atragerea fondurilor europene – pg.19

Bani europeni pentru înnoirea flotei de tramvaie a Timișoarei – pg.19

Fonduri pentru turismul balnear și restaurarea monumentelor istorice – pg.20

Bocșa se modernizează cu bani europeni – pg.20

Faza implementării proiectelor spitalelor regionale – pg.21

Jumătate din consumatori folosesc Internetul – pg.22

Înregistrarea online pentru vot – pg.22

Deficit bugetar de aproape 2% din PIB – pg.23

Sprijin elvețian pentru IMM –uri – pg.23

Programul de Dezvoltare Locală din Granturi EEA și Norvegiene – pg.24

800 de milioane de euro pentru IMM-urile inovatoare – pg.24

5 proiecte ce pregătesc Bucureștiul pentru cutremur – pg.25

Noi elicoptere pentru operațiuni medicale și de căutare-salvare – pg.25

Riscuri de suspendare a plăților – pg.26

O nouă funcție în My Smis – pg.26

24,2 milioane de euro pentru proiecte România-Republica Moldova – pg.27

Fără sistemul antigrindină era prăpăd şi la păioase şi la plantaţiile viticole şi pomicole – pg.28

Înființarea Băncilor Naționale de Dezvoltare – pg.29

60% dintre români au o imagine pozitivă despre UE – pg.30

Progresele României în atingerea țintelor Strategiei Europa 2020 – pg.31

Directiva privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată a părinților – pg.32

Ce a însemnat Președinția României – pg.34

C o n t a c t:

INSTITUȚIA PREFECTULUI JUDEȚUL TIMIȘ

Bd. Revoluției din 1989 nr.17A

Tel: 0256-493667, Fax: 0256-493132 E-mail: contact@prefecturatimis.ro

Web: www.prefecturatimis.ro

Materialele prezentate în acest număr au fost

preluate şi prelucrate, printre altele, din următoarele referințe bibliografice webologice:

http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm

www.fonduri-structurale.ro www.fonduri-ue.ro

www.adrvest.ro www.imm.gov.ro

www.gov.ro www.mfinante.ro www.euractiv.ro www.mdrap.ro

www.agerpres.ro