preturile de transfer si taxarea internationala
DESCRIPTION
In aceasta prezentare sunt descrise preturile de transfer si taxarea internationala cat si caracteristiciile acestora.TRANSCRIPT
Prețurile de transfer și Reguli de capitalizare redusă
Cuprins 1. Introducere în prețurile de transfer 2. Principalele prevederi ale legislației prețurilor de transfer 3. Modelul OCDE (Organizația de Cooperare și Dezvoltare
Economică), ArGcolul 9: întreprinderi asociate 4. Prețuri în avans (APAs – Advance Pricing Agreements) 5. Ghidul de prețuri OCDE 6. Reguli de capitalizare redusă
1. Introducere în prețurile de transfer • Privire de ansamblu Transfer = tranzacție între cel puțin două părți, națională sau peste graniță
Preț = relație comercială/termeni ai comerțului între părți Acorduri ale prețurilor de transfer = considerent major al relațiilor comerciale între companiile asociate, datorită consecințelor sistemului de taxare
OCDE = instrucțiuni urmate de autorități în privința tranzacțiilor cu prețuri de transfer între companii din țări diferite
1. Introducere în prețurile de transfer • (ALP) Principiul Lungimii de brat sau condiții normale de piață “Tranzacţiile între persoane afiliate trebuie să fie realizate pe baza principiului valorii de piaţă – „principiul lungimii de brat” – fără a fi influenţate de relaţia de „înrudire” dintre ele”
De ce? Părțile neînrudite – maximizează veniturile sau reduc costurile Părțile înrudite – atribuie profitul între ele, tranferă profitul după bunul plac
1. Introducere în prețurile de transfer • Privire de ansamblu Abordarea ALP – idenGfică condițiile ce trebuiesc îndeplinite de părți neînrudite ale tranzacției în cadrul relațiilor și circumstanțelor tranzacționale asemănătoare
OCDE – instrucțiunile prețurilor de transfer pentru întreprinderi mulGnaționale și administrații de taxare
Scurt istoric al Ghidului OCDE: -‐ Emis în 1979 -‐ Actualizat în 1995 -‐ Actualizat în iulie 2010 – Publicat în septembrie 2010
1. Introducere în prețurile de transfer
Wind Group Firma mamă
Turbines UK Subsidiar
Dutch Parts Subsidiar
Tax 40% Tax 20%
Turbines UK Dutch Parts
Wind Group
Pre-‐tax profit
€ 800.000 € 800.000 € 1.600.000
Tax paid € 320.000 € 160.000 € 480.000
Net gains € 480.000 € 640.000 € 1.120.000
Group Net Gain: € 1.120.000
Group Tax Rate: 30%
Turbines UK
Dutch Parts Wind Group
Pre-‐tax profit
€ 320.000 € 1.300.000 € 1.600.000
Tax paid € 120.000 € 260.000 € 380.000
Net gains € 180.000 € 1.040.000 € 1.220.000
Group Net Gain: €1.220.000
Group Tax Rate: 23.75%
Tabel 1: Taxele Wind Group – anul 1
Tabel 2: Taxele Wind Group – anul 2
Disputa prețurilor de transfer: GSK vs IRS – autoritățile de taxare SUA • Pentru 14 ani, GSK (GlaxoSmithKline) și firmele predecesoare au avut dispute cu IRS în privința prețurilor de transfer plăGte de filiala din SUA către cea din UK pentru diferite medicamente. Disputa a constat în primul rând în metodele de preț pentru Zantac, un produs ce tratează durerea de stomac și ulcerul.
• Problema principală în cazul GSK a fost prețul de transfer la care GSK din Marea Britanie a vândut la filiala din SUA. Într-‐o tranzacție de acest gen, părinte-‐filială, prețul de transfer nu afectează profitul total al grupului, dar afectează taxele totale plăGte de întreg grupul.
• Finalitate: GSK și IRS au încheiat un acord de 3.4 miliarde de dolari, cel mai mare din istoria IRS
1. Introducere în prețurile de transfer Taxare unitară / forma de distribuire globală • Abordare alternaGvă a principiului ALP • Formulă de alocare a profitului între țări în funcție de anumiți factori
• O metodă ce nu a fost aprobată de OCDE • SUA – aplicarea taxării unitare datorită sistemului de taxare • În pracGcă: profiturile sunt alocate/distribuite către un stat în funcție de vânzări, stat de plată, proprietate, etc.
Dezavantaje 1. Pentru multe țări, nu e un concept valid 2. Nu e o metodă acceptată pentru profiturile calculate 3. Impact asupra contabilității fiecărei țări
1. Introducere în prețurile de transfer
ALP sau Condițiile normale ale pieței • Principalul obiecGv al documentației prețurilor de transfer: idenGficarea comparabilității unei terțe părți → preț etalon
• Elementele echivalente pot fi: -‐ interne -‐ experientele cand una dintre parGle implicate este implicata in tranzacGi cu terG -‐ externe -‐ acele tranzacGi sau relaGi comerciale intre terG si care sunt in sectorul public si pot fi vazute ca si compeGtor direct
⇒ Orice rezultat independet de pret obGnut prin acesta metoda este vazut ca un pret necontrolabil comparabil. => mod ideal de benchmarking
1. Introducere în prețurile de transfer Pentru a idenGfica diverși termeni de comparație, baza inițială trebuie preluată. Asta constă în înțelegerea:
• Funcțiile companiei corelate cu relația comercială în care este examinată analiza funcțională – de exemplu, distribuție, producție, cercetare-‐dezvoltare
• Natura acGvului (tangibil sau intangibil) sau serviciului, incluzând calitatea, canGtatea, încrederea, notorietatea
• Riscul atașat domeniului de acGvitate • Termenii de contractare din cadrul oricărui acord – modalitate de plată, servicii suplimentare, servicii de livrare, garanții
• PoliGcile companiei, proiecții, previziuni, strategii • Mediul economic, incluzând localizarea geografică, performanța pieții și concurența
2. Principalele prevederi ale legislației prețurilor de transfer 1. Metode de analiză a prețurilor de transfer CUP, metodele revânzării și plusuri de cost, răspândite în toată
lumea 2. Documentație și prevederi Unele țări – sisteme de taxare specifice în funcție de prețurile de
transfer În general – procedurile taxelor pe audit Răspândire – cererea de documentație pentru a demonstra
aplicarea principiului ALP la prețuri 3. Taxe pe audit și penalizări Toate țările au impozitat penalizările și au ajustat profiturile Diferențe de la țară la țară
2. Principalele prevederi ale legislației prețurilor de transfer
4. Reguli de capitalizare redusă Datorii excesive Metode de evitare a acestor cazuri 5. Prețuri în avans Acorduri unilaterale și bilaterale Validarea acordurilor de prețuri în străinătate
3. Modelul OCDE
Dubla taxare și prețurile de transfer 4 mari arii unde se aplică modelul OCDE
1. Întreprinderile asociate OCDE, conform arGcolului 9 2. ArGcolul 11 revocă acordurile preferențiale când suma
intereselor depășește suma la care s-‐ar fi încheiat acordul dacă între cele două părți nu era o assel de relație
3. ArGcolul 12 (4) 4. Procedurile acordului mutual, arGcolul 25
3. Modelul OCDE ArGcolul 9: Companii asociate OCDE -‐ Permite unei țări să facă ajustări ascendente la profitul unei întreprinderi locale
-‐ Permite celeilalte țări să facă ajustări pentru compensare -‐ Procedurile acordului mutual sunt date spre folosință
Companiile asociate sunt definite în două moduri: -‐ o parGcipă în mod direct sau indirect în managementul, controlul sau capitalul altei companii din altă țară -‐ ambele companii au aceleași persoane în management, control sau capital
4. Prețuri în avans (APAs) • Avantajul => permit companiilor locale să intre în APA în cazul în care există o nevoie de a depăși problemele complexe de stabilire a prețurilor de transfer cu părțile afiliate de peste hotare
• 2 metode pentru Preturi in avans: 1. PA Bilaterale ⇒ 2 tari/autoritaG fiscale sunt implicate bazanduse pe o harta a tratatului
⇒ mulGlaterale – in teorie e posibil ca o extensie a acordului bilaterale
-‐ In pracGca foarte greu de reusit.
2. PA Unilaterale ⇒ Sunt acela care sunt acceptate de catre autoritaGle fiscale fara a face referinta la alta autoritate fiscala
Important: ⇒ Trebuie sa exista legislaGe naGonala pentru a porni procedura ⇒ O tara fara o legislaGe poate sa faca parte dintrul acord de P in Avans ca rezultat al acordului ceilalte tari si existenta unui acord fiscal intre cele doua tari cu Procdura de acordul mutual (MAP)
⇒ In Romania avem 2 APA unilaterale ⇒ Ce este un acord de pret in avans? -‐ acord scris intre o companie plaGtoare de impozit si autoritatea fiscala locala
-‐ O intelegere cu autoritatea fiscala de peste hotare si compania partenera din strainatate
SpeciNicatii OECD – Preturi de transfer
• ConGnutul specificaGilor OECD: 1. Principiul lungimii de brat (Cap I) 2. Metode de preturi de transfer (Pret necontrolabil comparat,
pretul de revanzare, cost plus, imparGrea profitului,(cap II) 3. Analiza comparabila (Cap III) 4. PracGci administraGve pentru a evita si rezolva dispute (Cap
IV) 5. DocumentaGa (Cap V) 6. Proprietate intagibila (cap VI) 7. Servicii intra-‐grup (Cap VII) 8. Aranjamente la contribuGa costuluu (VIII)
Costul necontrolabil comparat -‐ Cea mai obiecGva metoda -‐ Pretul – stabilit intr-‐o tranzacGe similara a unui enGtaG diferete -‐ Tipuri: 1. CNC intre 2 enGtaG neconectate 2. CNC pe care acea firma l-‐ar cere daca ar lucra cu o firma
neconectata O tranzacGe necontrolabila poate fi comparata cu una controlabila daca: • nu exista diferente intre tranzacGle comparate sau intre companiile care intra in tranzacGe care apre putea afecta pretul cerut pe piata libera
• Unde sunt diferente, pot fi facute ajustari rezonabile pentru a le elimina efectul
• Producator vinde calorifere unor distribuitori din tari diferite care mai apoi vind publicului
• In tara X clima este neobisnuit de cald tot anul si atunci distribuitorul trebuie sa implice costuri mari de markeGng pentru a vinde produse
• In tara Y clima este rece, caloriferele sunt vandute imediat ce vin pe stoc -‐> nu e nevoie de costuri de markeGng
Producator de calorifere -‐ Tara A-‐
Distributor 1 -‐ Tara X –
-‐ Clima calda
Distributor 2 -‐ Tara Y-‐
-‐ Clima rece
ImplicaGi: • Primul distribuitor are marja mult mai mica decat al doilea • Tara X: ditribuitorul ar putea negocia un pret mult mai mic cu producatorul, datorita costurilor de markeGng
• Impactul lungimii de brat => diferentele din piata pot sa afecteze pretul plaGt pentru acelasi produs – in acelasi Gmp in aceiasi canGtate
Pretul de revanzare • Specific pentru operaGi de markeGng sau distribuGe, operaGi de producGe
• Implica o firma care produce principiul lungimii bratului • Foloseste marja de pret din tranzacGile companiei cu terG sau din tranzacGi dintre parG neconectate
• Pretul de transfer este construit
Pretul de revanzare • Exemplu: In cazul unui produs care vine in Romania de la o enGtate afiliata, pretul de transfer ar fi construit in felul urmator: Pret de vanzare in RO cunoscut
Pret de transport (X)
Publicitate (X)
Alte costuri (x)
Marja de revanzare (X)
Pretul lungimii de brat X
Metoda cost plus: -‐ Se foloseste de catre producatori pe baza de contact -‐ Cum? Preia costurile directe indirecte care apar si se adauga un marja de profit
Marja profitului net pe tranzacGe -‐ Folosit in SUA cand alte metode sunt dificile de uGlizate -‐ Cum? Se dezvolta marja de neta de profit care revine din tranzacGle cu enGtaG afiliate si se compara cu marja pe care ar reisi dintr-‐o tranzacGe cu enGtate terta sau din tranzacGa a 2 terG.
Servicii intra grup -‐ Multe servicii intra grup pot fi subiectul unor preturi de transfer – markeGng, resurse umane, IT, financiar, HR
Cum se analizeaza aceste servicii: 1. Au fost efectuate serviciile? 2. O intreprindere independenta ar fi plaGt aceste servicii? 3. O intreprindere independenta ar fi avut nevoie de ele in
grup? Daca toate raspunsurile sunt da – serviciul a fost livrat => aceste servicii ar trebui facturate la pretul lungimii de brat.
Legislatie in Romania • O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata cu modificarile si completarile ulterioare
• H.G. n4. 529/2007 pentru aprobarea Procedurii de emitere a soluGei fiscale individuale anGcipate si a acordului de pret in avans
• Ordin ANAF nr. 222/2008 privind conGnutul dosarului preturilor de transfer
Dosarul Preturilor de Transfer • Codul de Procedura Fiscala – Dosarul Preturilor de Transfer • Codul de Conduita – DocumentaGa de Transfer a UE -‐ Dosarul principal (Master File) – sinteza tranzacGilor intra-‐grup si poliGca preturilor de transfer
-‐ Dosarul de tara (Country file) – documentaGa locala specifica Ø Descrierea detaliata a acGvitaGi si strategiei de afaceri, schimbari in strategia companiei comparaGv cu anii anteriori
Ø Descrierea si explicarea tranzacGilor specifice controlate Ø Analiza comparaGva: -‐ CaracGsGcile proprietaGi si serviciilor -‐ Analiza funcGonala -‐ Termeni contractuali -‐ Circumstante economice si strategiile de afaceri specifice Ø Explicarea metodei(lor) alese pentru stabilirea preturilor de transfer Ø InformaGi relevante privind preturile interne si/sau externe comparabile Ø Descrierea modului de aplicare a poliGcilor privind preturile de transfer in cadrul grupului
Preturi de tansfer Masterfile
InformaGi standardizate relevante pentru toG
membri Grupului din UE
DocumentaGa specifica standardizata STATUL A
DocumentaGa specifica standardizata STATUL B
Factori care inNluenteaza pretul CaracterisHcile subiectului tranzacHei, in special, in cazul: •Bunurilor tangibile–specificaGile fizice ale bunurilor, drepturi potenGale ale terGlor, calitate, disponibilitatea bunurilor, servicii conexe tranzacGei si volumul bunurilor tranzacGonate; •Bunurilor intangibile – durata si protecGa bunurilor intangibile, precum si beneficiile asteptate din uGlizare aacestora; •Serviciilor –Gpul, scopul si calitatea acestor servicii. Strategia de afaceri implementata, incluzand: •PracGcarea de preturi promoGonale pentru intrarea pe piata; •Descresterea temporara a profiturilor pentru a obGne o stabilitate viitoarea profiturilor obGnute; •Descrierea costurilor ridicate inregistrate pentru pastrarea poziGei pe piata si privind intrarea pe noi piete.
Factori care inNluenteaza pretul Piata unde aceste tranzacHi sunt incheiate, in special: •Marimea si locaGa pietei; •RelaGa dintre cerere si oferta pentru anumite bunuri si servicii, puterea consumatorului si intensitatea compeGGei; •Natura si exGnderea regulamentelor legislaGve asupra pietei si riscul legat de administrarea acGvitaGi pe piata; •ProducGa si costul transportului. AlH termeni ai tranzacHei: •Modalitatea de plata si scadenta; •Perioada in care tranzacGa este efectuata; •Detalii privindexecuGa tranzacGei.
Analiza Preturilor de transfer Pasul 1: Analiza funcGonala Pasul 2: Selectarea metodei PT Pasul 3: Analiza Economica: -‐ Selectarea enGtaGlor comparabile -‐ Selectarea Indicatorului Nivelului de Profit -‐ Analiza comparabila
Pasul 1 – Analiza functionala • Analiza funcGonala – rolul fiecarui partener in tranzacGe • Analiza funcGonala = se bazeaza pe indenGficarea -‐ FuncGilor realizate de partener in tranzacGe -‐ AcGvelor (tangibile/intangibile) uGlizare pentru a realiza funcGile
-‐ Riscurilor afacerii rezultate din funcGile specifice C&D Proiectare => Aprovizionarea cu materii prive=> ProducGe => distribuGe FuncGi auxiliare: markeGng, IT, HR, invesGGi, logisGca etc.
ProNilul functional al activitatii desfasurate de catre entitati §Analiza funcGonala are scopul de a specifica profilul funcGonal pentru fiecare enGtate din tranzacGe §Profilul funcGonal determina alegerea celei mai indicate metode de jusGficare a preturilor §Profilul funcGonal indica rolul pe care fiecare enGtate il indeplineste intr-‐o anumita tranzacGe §Companiile pot avea diferite profile funcGonale chiar in relaGile avute cu acceasi parte afiliata, depinzand de Gpul tranzacGilor incheiate intre cele doua enGtaG
Tipuri de activitati si proNilul functional
• Tipuri de acGvitaG care pot fi genera diferite caracterisiGci funcGonale:
• ProducGe • DistribuGe • Servicii, inclusiv tranzacGi financiare si tranzacGi ce privesc intangibile;
• Cercetare-‐dezvoltare (R&D)
Reguli de capitalizare redusă • Fintare prin datorii sau capital -‐ Arbitraj fiscal • Implica nivelul de relaGi intre compania care acorda imprumutul si cea care primeste
• Principiul lungimii de brat este necesar: nivelul datoriei si rata profit trebuie comparat cu cele primite de o companie terta
• In mod normal => dobanda de la un tert este dedusa fiscal • Excesul de credit de la o companie => poate fi vazut ca si capital
• LegislaGa locala ar putea impune impozit cu oprire la sursa pe dobanzi excesiv de mari -‐> ar putea fi tratate ca dividende.
ProNilul functional al producatorilor
• Scopul funcGilor efectuate si al riscurilor asumate: 1. Producator cu drepturi depline 2. Producator contactat 3. Producator “toll”
Pro$ilul functional al producatorilor
•ProducatoricontractaGsiproducatoriin regimde “toll” cesuportariscurilimitateprivindafacerea •ProducatoriceefectueazafuncGicomplexe(producatoricu drepturidepline) cesuportariscurisubstanGaleprivindafacerea
Producatori contactati •Efectueaza acGvitaG de producGe in numele clientului •Pot efectua procese de producGe cu materii prime furnizate de catre client (producator “toll”) •Pot efectua acGvitaG uGlizand propriiile cunosGnte tehnologice sau cunosGnte furnizate de catre client •Nu poseda alte intangibile cu valore (e.g. marci de piata) •ClienGii lor sunt responsabili cu colectarea comenzilor privind bunurile –acesGa suporta riscul de piata •Producatorul contractat suporta numai riscul aferent producGei bunurilor •Riscuri limitate ale afacerii inseamna ca ei asteapta o remuneraGe ce acopera costurile inregistrate si li se asigura un profit constant , dar nu mare (metoda cost plus)
Producatori cu drepturi depline
•Efectueaza acGvitaG de producGe si suporta riscurile de piata in totalitate •ClienGi lor decid sa incheie o tranzacGe in funcGe de cererea curenta de pe piata •Deobicei inregistreaza costuri legate de vanzarea produselor pe piata (e.g., costuri de markeGng) •Pentru ca isi asuma totalitatea riscurilor aferente afacerii asteapta rezultate mari pe termen mediu si lung, comparaGv cu producatorii contractaG
Rezultatele $inanciare ale unui producator in functie de pro$ilul functional
ProNilul functional al distribuitorilor
Scopul funcGilor efectuate si al riscurilor asumate: 1. Antreprenor 2. distribuitor cu drepturi depline 3. Distribuitor limitat 4. comisionar
Comisionarul •Cea mai simpla forma de efectua o acGvitate comerciala; •FuncGile efectuate acopera doar gasirea de clienG pentru bunurile oferite de catre alte enGtaG; •Aspectele esenGale sunt reprezentate de cunoasterea pietei locale si de relaGa cu clienGi; •Nu deGne Gtlul de proprietate asupra bunurilor; •Comisionarul suporta un foarte mic risc de piata; •Poate efectua catve funcGi adiGonale priivind procesul de distribuGe, e.g.: facturarea clienGlor in numele furnizorului, livrarea de bunuri dintr-‐un depozit local catre clienG, etc. •Poate fi implicat in vanzarea de servicii; •Pentru ca efectueaza funcGi limitate, remuneraGa este stabilita la nivel fix, dar scazut; •Doua modalitaG de calcul a remuneraGilor comisionarilor: üComision üMetoda Cost plus.
Distribuitor limitat •AcGvitatea este limitata la a cumpara anumite canGtaG de bunuri (rezultate a cererii de pe piata) si vanzarea lor imediata catre clienG externi; •Nu este legat de comenzi pe termen lung; •In opoziGe cu comisionarul, deGne Gtlul de proprietate asupra bunurilor achizionate ; •Suporta un risc de piata limitat; •Este angajat in acGvitaG de markeGng si de publicitate; •Nu deGne intagible de markeGng valoroase; •Este remunerat in asa fel incat i se asigura un rezultat fix pentru acGvitatea prestata –marja bruta (metoda pretului de revanzare).
Distribuitor cu drepturi depline
•Este responsabil pentru servicii de distribuGe complexe, de obicei pentru o anumita piata de desfacere; •Introduce pe piata bunuri cumparate de la furnizori si deGne Gtlul de proprietate a acestora; •Efectueaza acGvitaG suport acGvitaGi de distribuGe (e.g. markeGng, publicitate); •AcGoneaza in nume propriu si isi asuma riscul aferent acestor acGvitaG suport, assel incat poate fi posibil sa nu obGna rezultatele asteptate din acGvitaGle de markeGng si publicitate; •Suporta in totalitate riscul de piata; •Deobicei lucreaza cu producatori contractaG;
Distribuitor cu drepturi depline
•RemuneraGa primita este o derivata a: −preturilor pe care clienGi ndependenG le platesc pentru bunurile distribuite −costurilor inregistrate cu funcGile de distribuGe; −preturilor de achiziGe pracGcate catre furnizori (cost plus). •Din cauza riscului de piata mare poate temporar sa obGna un profit mai mic de cat cel prognozat sau chiar sai nregistreze pierdere; •Pe termen lung asteapta profituri operaGonale mari; •Daca uGlizeaz amarci, c enu sunt proprietatea lor, platesc redevente catre proprietarii acestora;
Antreprenor •Este responsabil pentru distribuGa pe diferite piete de desfacere; •Pentru moGve logisGce, nu introduc bunurile pe pietele locale si opereaza prin intermediul distribuitorilor limitaG; •Centralizeaza funcGile de suport al distribuGei de bunuri in grup (e.g. negociaza contracte cu furnizorii si cu clienGi); •Are in proprietate intangibile de valoare (in special intangible ce privesc acGvitatea de markeGng); •Suporta intreg riscul de piata; •RemuneraGa primita este o derivata a: -‐ Preturilor pe care clienG independenG le platesc distribuitorilor locali; -‐ Marja garantata distribuitorilor locali (metoda pretului de revanzare); -‐ Costurile efectuarii funcGilor de antreprenor central; -‐ Preturile de achiziGe pracGcate de catre furnizori (metoda cost plus).
Rezultatele $inanciare ale distribuitorilor in functie de pro$ilul lor functional
Centre de servicii •Sunt enGtaG separate ce presteaza acGvitaG suport pentru alte companiidin cadrul grupului, in domenii precum: –MarkeGng si publicitate; –IT; –AchiziGe de materii prime si/sau coordonarea proceselor logisGce; –Managementu lpersonalului; –Facturare clienG si recuperare creante; •Sunt remunerate in baza unei metode cost plus o marja; •Costurile sunt alocate corespunzator pe fiecare enGtate beneficiara.
Centre pentru servicii cercetare-‐dezvoltare •Sunt responsabile pentru dezvoltarea de noi tehnologii de producGe sau de noi produse; •In cazul in care nu sunt proprietarii invenGilor, sunt remuneraG de catre beneficiarii potenGali ai produselor acGvitaGilor; •RemuneraGa lor este calculata precum cost plus o marja; •Pot efectua acGvitaG in cont propriu si risc propriu, in acest devenind proprietarii produselor inventate.
Continutul documentatiei pentru obtinerea unui APA •Structura organizatorica a grupului si descrierea generala a acGvitaGi grupului •Descrierea implementarii si aplicarii metodologiei preturilor de transfer (daca este cazul) si prezentarea generala a tranzacGilor intre persoane afiliate •Analiza funcGilor, a riscurilor si acGvelor din cadrul grupului •Prezentarea detaliata a tranzacGilor care vor fi acoperite de APA si a parGlor implicate in tranzacGi •Analiza comparaGva •Prezentarea informaGilor cu privire la tranzacGi comparabile exerne sau interne •PrezumGile criGce care pot afecta pretul de transfer al tranzacGei •AutoritaGle din alte state carora li s-‐a solicitat sa parGcipe la emiterea acordului •Descriere a metodologiei propuse de preturi de transfer •Perioda care va fi acoperita prin acord •Descrierea altor condiGi relevante pentru contribuabil •DeclaraGe pe proprie raspundere privind corecGtudinea informaGilor si ca nu exista nicio procedura fiscala, administraGva sau judiciara in curs pentru tranzacGa ce este subiect APA
Reguli de capitalizare redusă in Romania
• Se aplica pentru imprumuturi intre companii (care nu sunt banci)
Reguli: -‐ Moneda de imprumut – limitari la dobanda -‐ Pentru imprumut in lei => deducGbilitatea dobanzii este limitata la dobanda de referinta a BNR (5.25% Septembrie 2012)
-‐ Imprumuturi in moneda straina => 6% Septembrie 2012 -‐ Limitarea dobanzii este aplicabila imprumuturilor indiferent de maturitatea lor
• Reguli de capitalizare redusă -‐ DeducGbilitatea dobanzilor la imprumuturilor > 1 an -‐ Daca raportul dintre datorii si capital este mai mare 3 sau capitalul este negaGv => cheltuielile cu dobanda nu sunt deducGbile in acel an dar for fi in anii viitori
-‐ Daca condiGile de mai sus sunt respectate atunci cheltuielile sunt deducGbile total.