preturi transfer

Download Preturi Transfer

Post on 02-Jun-2018

254 views

Category:

Documents

3 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

  • 8/10/2019 Preturi Transfer

    1/21http://anaf.mfinante.ro/wps/portal/Vrancea

    1

    DECIZIA NR. 16

    DIN 20.01.2012Privind: soluionarea contestaiei formulate de SC X SRL , judetul Vrancea , depusa si

    inregistrata la DGFP Vrancea sub 31294/14.12.2011

    Directia Generala a Finantelor Publice Vrancea a fost sesizata de SC X SRL .......judeVrancea , prin contestatia depusa si inregistrata la DGFP Vrancea sub nr 31294/14.12.20asupra urmatoarelor aspecte :

    * Petenta contesta suma de .... lei , reprezentind : impozit pe profit = ..... lei si accesoriiimpozit pe profit = ...... lei , pe care o considera rezultatul inspectiei fiscale efectuate de catrereprezentantii DGFP Vrancea Activitatea de Inspectie Fiscala in perioada 02.11 15.11.20concretizata in emiterea si a Raportuluiinspectie fiscala nr F-VN 1464 / 15.11.2011

    **Solicita anularea

  • 8/10/2019 Preturi Transfer

    2/21http://anaf.mfinante.ro/wps/portal/Vrancea

    2

    1.Reclasificarea imprumutului primit de SC X SRL Golesti (denumita incontinuare X)

    In urma inspectiei fiscale efectuate , echipa de control a reclasificat imprumutacordat societatii X de catre societatea mama a grupului , Y ca fiind majorare de capital, descontractul initial incheiat in data de 01.04.2009 intre X si Y nu exista nici o clauza referitoare

    eventuala includere a acestor imprumuturi in capitalul social al companiei X. Asa cum reiese respectivul contract de imprumut , acesta a fost acordat initial de catre Y ca si capital de lupentru desfasurarea activitatii X si nicidecum cu intentia de a fi utilizat pentru crestecapitalului social al companiei, fapt demonstrat si prin aceea ca acest imprumut este singuacordat de catre compania Y si este rezultatul conversiei facturilor emise de catre Y si neachide X pina la data de 31.03.2009. Mentionam faptul ca aceste facturi sunt emise ca urmartranzactiilor comerciale desfasurate intre cele doua companii pina la data conversiei.

    Contractele contin clauze clare legate de rata dobinzii (costul) si de rambursa(obligatia de a achita intr-o perioada anume), care sunt caracteristicile principale ale uimprumut. De asemenea , durata acestui imprumut a fost mai mica de 1 an , deci a fost imprumut pe termen scurt .Din conversia facturilor in imprumut a rezultat un impozit veniturile persoanelor juridice nerezidente in valoare de ..... euro , impozit care a fost achitatcatre X .Partile contractante (X si Y) s-au comportat pe intreaga perioada a creditariiconformitate cu documentele incheiate, care au fost de altfel prezentate atit auditorului extercompaniei , cit si expertului contabil care a intocmit raportul de expertiza extra-judiciara depuOficiul National al Registrului Comertului ( care a decis aprobarea maririi de capital a efectuata in luna decembrie 2009) .

    Pentru a putea fi considerata majorare de capital , societatea trebuia sa respecprevederile Legii nr 31/1990, care precizeaza ca pentru a exista aceasta majorare trebuiae saconvoace Adunarea Generala a Asociatilor (AGA) care va numi unul sau mai multi experti peevaluarea caracterului cert, lichid si exigibil al aportului. In art. 215 alin. 3 se precizeaza ca ddepunerea raportului de expertiza , adunarea generala extraordinara convocata din nou, avinvedere concluziile expertilor , poate hotari majorarea capitalului social . In situatia de faraportul de expertiza este din data de 18.12.2009 (a fost publicat in Monitorul Oficial partea aa nr ....) , iar hotarirea a fost luata in AGA nr 2/31.12.2009, deci ulterior emiterii raportului, cce demonstreaza ca pina in luna decembrie 2009 nu era posibil sa se includa imprumutulcapitalul social intrucit la acea data lipsea expertiza , AGA nu luase hotarirea , iar aceasta hotanu era inregistrata la Registrul Comertului pentru a putea produce efecte fata de terti . Societa putut sa includa suma respectiva in capitalul social doar atunci cind au fost indeplinreglementarile legale (expertiza finalizata, hotarirea AGA luata , inregistrarea la RegistComertului publicata in Monitorul Oficial).

    Conform art 26 alin 1 si alin 2 din Legea nr 26/1990 privind Registrul Comertulu

    data inregistrarii in registru este data la care inregistrarea a fost efectiv operata in acest registrezulta de aici ca orice modificare care apare in actul constitutiv al societatii devine opozaberga omnes la data inregistrarii in Registrul Comertului sau la data publicarii in Monitorul Ofial Romaniei , conform art. 5 alin 1 din Legea nr 26/1990. In cazul de fata , Hotarirea AGA a adoptata in data de 31.12.2009, iar inregistrarea ei la Registru Comertului a fost facuta la data18.01.2010.Se poate observa astfel ca la data de 31.12.2009 contractul era inca contract imprumut, iar majorarea de capital s-a inregistrat dupa aceasta data, neexistind nici impediment legal in considerarea cheltuielilor cu dobinzile ca fiind deductibile. In conclucontractele de imprumut au ramas in registrul societatii sub aceeasi forma pina la Hotarirea Adin 31.12.2009 , cind au fost incluse in capitalul social .

    Pina la aceasta data, incluzind si perioada 17.03.2009 31.12.2009 , se puteau dedu

    cheltuielile cu dobinzile la imprumutul contractat .Din toate elementele prezentate mai sus , precum si din documentele care afundamentat operatiunea respectiva , reiese ca aceasta operatiune nu a avut caracter exclu

  • 8/10/2019 Preturi Transfer

    3/21http://anaf.mfinante.ro/wps/portal/Vrancea

    3

    fiscal , nu a generat nici un efect fiscal indirect (care sa nu poata fi obtinut in mod direct), operatiunea s-a incheiat intr-un mod cit se poate de normal, printr-o conversie a imprumutulucapitalul social al X , operatiune cit se poate de obisnuita , atit in Romania cit si in spateuropean , atit din punct de vedere economic cit si juridic .

    Aceeasi operatiune de marire a capitalului social care ar fi fost efectuata intr-un

    mod (de exemplu prin rambursarea integrala a imprumutului de catre X si contribuirea acelesume de catre Y prin varsamint de numerar ) ar fi condus la acelasi rezultat economic si jur(cu costuri mai mari datorita comisioanelor bancare) , fara a da nastere unei astfel de interprefiscale eronate.

    Petenta mentioneaza faptul ca , spre deosebire de doctrinele fiscale europenelegislatia si practica in Romania nu specifica ce anume ar trebui sa urmareasca un organ fisatunci cind interpreteaza o astfel de operatiune sau incearca o re-caracterizare a unei operatieconomice . Nu a inteles in ce anume a constat circumstantele economice pe care organul file-a luat in considerare pentru a face o astfel de reclasificare.

    Doctrina fiscala occidentala presupune ca atunci cind fiscul actioneaza in vederstabilirii impozitului , trebuie sa surprinda realitatea si nu aparenta, iar in acest caz fiscul nu eun tert , adica nu este tinut de situatia aparenta a partilor , ci de situatia juridica reala , chiar daceasta ii este mai putin favorabila comparativ cu situatia aparenta; doar cind fiscul actioneazvederea incasarii impozitului , dupa stabilirea acestuia , el redevine un tert si beneficiaza de togarantiile legale ale creditorului .

    2.Marja serviciilor de consultanta prestate de Y Metoda prezentata de catre X prin dosarul preturilor de transfer este comparar

    ofertelor prmite din partea companiilor de profil sau conform definitiei din OECD metopretului comparabil necontrolabil (prescurtat CUP) .Conform art 2.7 din ghidul OECD metCUP este cel mai direct si mai sigur mod de aplicare a principiului lungimii de brat . consecinta , in astfel de cazuri metoda CUP este preferabila fata de toate celelalte metode .

    Prin dosarul de transfer pus la dispozitia inspectorilor fiscali se poate observa preturile practicate de catre Y pentru serviciile prestate sunt cu mult sub cele practicate de companii care presteaza servicii similare celor prestate de catre Y catre X.

    Inspectorii fiscali au utilizat pentru comparatie metoda marjei nete , prin care comparat marja (adaosul) aplicata de Y asupra costurilor (in perioada analizata a fost de 7 conform declaratiei Y in cazul serviciilor de consultanta prestate catre PC) cu marja de profit rezultata dintr-un esantion de 7 companii de profil selectate de catre inspectori .

    Conform ghidului OECD metoda cea mai corecta este metoda CUP , dar daca totualegem metoda marjei nete , ar trebui sa comparam marja neta la final de an al Y si mediamarjelor nete aferenta celor 7 companii selectate de inspectori . Conform situatiilor financiareY in perioada 2008 2010, Y a realizat un rezultat din activitatile operationale negat

    informatiile fiind sintetizate in tabelul de mai jos :Perioada 2010 2009 2008 TotalCifra de afacerikDKKRezultatoperationalkDKKMarjaoperationala

    Ca urmare a informatiilor prezentate mai sus , fie alegind metoda CUP , fie ceamarjei nete, opinia X este ca preturile practicate de Y in perioada 01.07.2009 31.12.20

  • 8/10/2019 Preturi Transfer

    4/21http://anaf.mfinante.ro/wps/portal/Vrancea

    4

    respecta principiul lungimii de brat si reclasificarea sumei de ..... lei de catre echipa de inspefiscala ca fiind dobinda nedeductibila este nefondata .

    II. Prin Decizia nr F-VN 2514/15.11.2011 intocmita de reprezentantiiDGFP Vrancea , Activitatea de Inspectie Fiscala - se stabileste obligatiafiscala in suma de .... lei , reprezentind : impozit pe profit = .... lei si accesoriiimpozit pe profit = .... lei.

    In referatul inaintat cu adresa nr 10751/29.12.2011 de catre reprezentantii Activitade Inspectie Fiscala , se propune respingerea contestatiei ca fiind neintemeiata .

    III. Din analiza documentelor existente la dosarul cauzei si avand invedere motivatiile emise de petenta, au rezultat urmatoarele aspecte.

    A). In ceea ce priveste contestatia formulata impotriva Deciziei nr F-VN 2514/15.11.2011 > , cauza supusa solutionarii o reprezinta legalitatea masurii destabilire a obligatiei fiscale in suma de ..... lei , reprezentind : impozit pe profit in suma de....lei si accesorii impozit pe profit in suma de ..... lei.

    SC X SRL:- are sediul social in .......... judetul Vrancea;- denumirea CAEN : Lucrari de constructii a cladirilor rezidentiale si nerezidentiale

    2008/Cod 4120 ;- CIF : .......

    IN FAPT , in Raportul de inspectie fiscala nr F-VN 1464/15.11.2011 care a stat labaza intocmirii Deciziei nr F-VN 2514/15.11.2011> , se consemneaza urmatoarele aspecte

    Perioada supus inspec iei fiscale: 01.07.2009 31.12.2010;Constat ri:a 1). In perioada supusa inspectiei fiscale, S.C. X S.R.L a avut relatii comerciale c

    persoana juridica afiliata straina Z Danemarca si cu persoane juridice afiliate romane: SC F SS.C.C S.R.L si S.C.P S.R.L.Verificarea s-a realizat ca urmare a Deciziei de reverificare nr.8539/19.10.2011 emisa

    urma referatului pentru solicitarea reverificarii perioadei sept.2009 dec.2010, avandu-sevedere ca de la data ultimei inspectii fiscale au aparut elemente suplimentare care au influeasupra rezultatelor fiscale anterioare. Elementele suplimentare se refara la dosarul preturilortransfer inaintat cu adresa nr.412/06.06.2011 si adresa nr. 439/05.10.2011 prin care s-a comunmarja profitului practicata de persoana juridica afiliata Z din Danemarca, furnizoarea servicide management si consultanta.

    Tranzactiile efectuate cu persoanele juridice afiliate au fost urmatoarele:Tranzactii desfasurate cu persoane afiliate nerezidente:

    -prestari de servicii de management si consultanta de catre Y in beneficiul X SRL;achizitia de utilaje de catre X SRL de la Y;

    - primirea de utilaje in regim de leasing de catre X SRL de la Y;- prestari servicii de reparatii si alte servicii de catre Y in beneficiul X SRL;- refacturari de costuri (transport, servicii publicitate, asigurari) de catre Y catre X SRL- achizitia de bunuri (materiale, piese de schimb si alte obiecte de inventar) de catre

    SRL de la Y- acordarea de imprumuturi de catre Y catre X SRL. Tranzactii desfasurate cu persoane afiliate romane :executarea de lucrari de

    constructii de catre X SRL in beneficiul C SRL ; executarea de lucrari de constructii de catre XSRL in beneficiul SC P SRL.

    Analiza preturilor de transfer cuprinde perioada iulie 2009 - decembrie 2010 in catranzactiile realizate sunt sub incidenta prevederilor art.11 alin.(2) din Codul fiscal, cumodificarile si completarile ulterioare, conform carora ,,n cadrul unei tranzac ii ntre persoane

  • 8/10/2019 Preturi Transfer

    5/21http://anaf.mfinante.ro/wps/portal/Vrancea

    5

    romne i persoane nerezidente afiliate, precum i ntre persoane romne afiliate, autorit ile fiscale pot ajusta suma venitului sau a cheltuielii oricreia dintre persoane, dup cum estenecesar, pentru a reflecta pre ul de pia al bunurilor sau al serviciilor furnizate n cadrultranzac iei.

    Din analiza efectuata au rezultat urmatoarele :

    - cheltuielile privind consultanta si managementul facturate de catre persoana juridicaafiliata straina Y catre X SRL reprezinta ..... % din totalul cheltuielilor de exploatare;- cheltuielile cu forta de munca - salariile platite nu sunt la un nivel ridicat;

    - lucarile de constructii, utilizarea materialelor, pieselor de schimb si alte obiecte inventar pentru productia realizata reprezinta numai tranzactii efectuate cu SC P, si SC C SRpersoane juridice din cadrul grupului (afiliate);

    - utilizarea capacitatii de productie nu au fost semnalate cazuri deosebite vizanutilizarea capacitatii de productie ;

    - politici guvernamentale nefavorabile - nu s-au manifestat politici guvernamentacare sa influenteze defavorabil strategia de afaceri a societatii;

    - conditii economice deosebite nu au existat astfel de conditii cu efecte negative desfasurarea activitatatii si in rezultatele acesteia .

    Datele si informatiile obtinute cu ocazia inspectiei au condus la concluzia ca, in perioaanalizata, serviciile de management si consultanta, achizitia materialelor, pieselor de schimbalte obiecte de inventar, serviciile de reparatii, au fost achizitionate de la pesoana juridafiliata.

    In lumina celor prezentate, s-a ridicat intrebarea daca tranzactiile intreprinse inPremium Construction SRL si societatile afiliate sus mentionate corespund conditiilor in caredesfasoara tranzactiile intre companii independente. Textele legale de reglementare in acest sse regasesc in Codul de procedura fiscala, Ordinul ANAF nr. 222/2008 privind coninutuldosarului preurilor de transfer care se completeaz cu Liniile directoare privind preurile detransfer emise de Organizaia pentru Cooperarei Dezvoltare Economic (Ghidul OECD pentruPreturile de Transfer si Conventia Model a OECD), precum si in Codul fiscal si in metodologice de aplicare a Codului fiscal - toate acestea, cu modificarile si completarile ulterioAstfel :

    - la art.1.3 din Ghidul OECD pentru Preturile de Transfer se precizeaza ca ,,Atunci candtransferul prin preturi nu reflecta fortele pietei si principiul lungimii de brat, obligatiile fiscale alcompaniilor afiliate si veniturile fiscale ale tarii gazda ar putea fi distorsionate...'', precum si ca,,... profiturile companiilor afiliate pot fi ajustate dupa cum este necesar pentru a corecta astfel dedistorsiuni si pentru a se asigura respectarea principiului lungimii de brat...'';

    - aliniatul 1 al Articolului 9 al Conventiei Model a OECD enunta principiul lungimii de bpotrivit caruia , ,,[atunci cand] conditiile create sau impuse intre doua companii [afiliate] in

    relatiile lor comerciale sau financiare difera de acelea care ar fi fost create intre companiiindependente, atunci profiturile care s-ar fi acumulat, in lipsa acestor conditii, la una dintrecompanii, dar nu s-au acumulat datorita acestor conditii, pot fi incluse in profiturile aceleicompanii si impozitate in consecinta".

    - in art. 1.38 din Ghidul OECD pentru Preturile de Transfer se mentioneaza faptul ,,Articolul 9 va permite deci o ajustare a conditiilor, pentru a reflecta conditiile la care ar fi ajun partile daca tranzactia ar fi fost structurata in conformitate cu realitatile economice si comercialeale partilor ce opereaza la lungime de brat'';

    - art. 2.3 din Ghidul OECD pentru Preturile de Transfer precizeaza: ... Articolului 9indica ca aliniatul 1 autorizeaza o administratie fiscala in scopul calcularii obligatiilor fiscale,[sa] rescrie conturile unei companii [afiliate] daca, ca rezultat al relatiei speciale dintre companii,

    conturile nu reflecta profiturile impozabile generate.... Profiturile impozabile reale sunt celecare s-ar fi obtinut in absenta conditiilor ce nu sunt la lungime de brat...;

  • 8/10/2019 Preturi Transfer

    6/21http://anaf.mfinante.ro/wps/portal/Vrancea

    6

    - conform art.1.15 din Ghidul OECD pentru Preturile de Transfer, ,,Aplicarea principiuluilungimii de brat se bazeaza in general pe compararea conditiilor unei tranzactii controlate cuconditiile tranzactiilor ce au loc intre companii independente.. .'';

    - conform art.11 alin.(2) din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile scompletarile ulterioare, ,,n cadrul unei tranzac ii ntre persoane romne i persoane nerezidente

    afiliate, precum i ntre persoane romne afiliate, autorit ile fiscale pot ajusta suma venituluisau a cheltuielii oricreia dintre persoane, dup cum este necesar, pentru a reflecta pre ul de pia al bunurilor sau al serviciilor furnizate n cadrul tranzac iei..

    In conditiile aratate, s-a concluzionat ca se impune sa se stabileasca daca penttranzactiile in cauza au fost practicate preturi de transfer la nivelul preturilor de piata, cu respectprincipiului lungimii de brat; drept urmare a fost justificata solicitarea de la contribuabiludosarului preturilor de transfer, in acest sens textele de lege stipuland urmatoarele:

    - art. 79, alin. (2) din Codul de procedura fiscala si art.2, alin. (1) din Ordinul ANAF222/2008 prevad ca, ,,n vederea stabilirii pre urilor de transfer, contribuabilii care desf oar tranzac ii cu persoane afiliate au obliga ia ca, la solicitarea organului fiscal competent, s ntocmeasc i s prezinte, n termenele stabilite de acesta, dosarul pre urilor de transfer...' ';

    - in paragraful introductiv nr.18 al Ghidului OECD pentru Preuri de Transfer seprecizeaz c , ,,administratia fiscala poate totusi s il oblige in mod rezonabil pe contribuabil s prezinte documentele sale pentru a permite administratiei fiscale sa examineze tranzactiilcontrolate;

    - art.5.2 din Ghidul OECD pentru Preturile de Transfer prevede ca ,,administratia fiscala il poate obliga in mod justificat pe contribuabil sa furnizeze documentatia referitoare l preturile sale de transfer.

    SocietatiiX S.R.L i s-a solicitat in timpul inspectiei fiscale precedente (ianuarie 2011dosarul preturilor de transfer prin Adresa nr.440/19.01.2011 (anexata); in urma unei prelungiri atermenului (acordata la solicitarea agentului economic), dosarul in cauza a fost prezenorganelor fiscale, cu Adresa nr.412/06.06..2011(anexata). Din dosarul preturilor de transferprezentat de societate, se desprind urmatoarele :

    Obiectul principal de activitate al Grupului este reprezentat de cresterea porcinelfiind sustinut si de celelalte obiecte de activitate, respectiv prepararea furajelor destinconsumului porcinelor si cultura de cereale.

    Compania mama impreuna cu filialele sale desfasoara toate activitatile necesare penproducerea, cresterea si vanzarea porcinelor. X SRL este una dintre filialele locale ale grupuluobiectul sau principal de activitate fiind reprezentat prestari de lucrari de constructii monpentru societati din cadrul grupului.

    Principalele obliective a SC X SRL au fost renovarea fermelor existente si alte lucrariconstructii la SC P si SC C si construirea de noi hale si a fabricii de nutreturi combinate la SC .

    Numarul de angajati in anul 2009 a fost de ....., iar in anul 2010 de ....;Structura asociatilor X SRL este urmatoarea: Y, detine un numar de ..... de parti soci

    cu o valoare nominala totala de ........... RON, ceea ce reprezinta ......% din capitalul socialCompaniei ; dl...., detine o singura parte sociala cu o valoare nominala totala de ..... RON, ceereprezinta .........% din capitalul social al Companiei.

    X SRL este una dintre societatile din cadrul grupului DCH responsabila pentrealizarea de lucrari de constructii necesare clorlalte societati din grup, dispunand de tomijloacele tehnologice si personal specializat in acest sens.

    X SRL nu indeplineste functia de cercetare dezvoltare nefiind implicata in astfel activitati.. Societatea X SRL este responsabila pentru realizarea de activitati specifice functie

    achizitii. Principalele categori de bunuri aprovizionate de Companie includ utilaje si echipamde constructii, materiale de constructii. Acestea sunt achizitionate atat de la furnizindependenti cat si de la parti afiliate.In plus, X se aprovizioneaza si cu materiale biroti

  • 8/10/2019 Preturi Transfer

    7/21http://anaf.mfinante.ro/wps/portal/Vrancea

    7

    carburanti si alte materiale consumabile sau de natura obiectelor de inventar necesare in scopadministrative. Acestea sunt achizitionate de la furnizori independenti locali;

    Pentru bunurile aprovizionate, responsabilitatea organizarii transportului revifurnizorilor, costul acestuia fiind ulterior suportat de catre X SRL (fie prin refacturare directaprin includerea valorii transportului in costul bunurilor achizitionate).

    Activitatea principala a Premium Construction consta in realizarea de lucrari constructii. Ca urmare, compania dispune de toare mijloacele tehnologice si personalul necesavederea desfasurarii functiei de productie.

    Compania X SRL este responsabila pentru desfasurarea functiilor administratinecesare sprijinirii activitatii operationale. Acestea includ in principal activitati legate domeniul financiar-contabil, juridic, resurse umane, IT, relatii publice si management.

    Astfel, X SRL desfasoara functii specifice cum ar fi functia de aprovizionarproductie, logistica, marketing, vanzari si functii administrative. De asemenea, Companiaasuma riscul de aprovizionare, stocuri, riscul aferent capacitatii de productie, riscul de eficienproductiei, riscul de produs, riscul de piata, riscul de neincasare a creantelor, riscul de transporiscul de mediu, si intr-o masura redusa riscul de schimb valutar. Compania utilizeaza desfasurarea activitatii sale active corporale si necorporale;

    Unitatea verificata desfasoara urmatoareletranzactii cu persoane afiliate nerezidente:prestarea de servicii de management si consultanta de catre Y in beneficiul X; primireautilaje in regim de leasing operational de catre X de la Y; refacturari de costuri de catre Y caX; acordarea de imprumuturi de catre Y catre X SRL .

    S.C X SRL a achizitionat de la persoana afiliata Y servicii de management sconsultanta in suma de . euro, in perioada 01.07-31.12.2009 si in suma de . euro in perio01.01- 31.12.2010.

    In dosar se arata ca:,, Avand in vedere necesitatea obtinerii de asistenta permanenta

    catre X SRL de la specialistii Y pe parcursul desfasurarii activitatii sale operationale, in decuperioadei analizate Compania a beneficiat de servicii de management si consultanta prestatebaza contractelor incheiate intre cele doua parti. Serviciile de consultanta si management pe cY sunt prestate periodic catre X SRL in vederea sprijinirii activitatii operationale a acesteia urma sunt delimitate in functie de natura lor in doua categorii omogene, respectiv:(i) servicii de consultanta si management cu character general prestate de regula de catrepersoane care ocupa pozitii de top-management si avand in general o natura economifinanciara sau administrativa; si(ii) servicii de consultanta privind renovarea fermelor de porcisi cresterea porcilor prestate de catre persoane cu pregatire si experienta relevanta in domenicresterii porcinelor si avand in general o natura lucrative, respectiv de sprijinire a activitatiprin participarea efectiva la realizarea activitatilor ce tin de renovarea fermelor de porci

    constructii noi necesare activitatii de crestearea porcinelor. Pentru fiecare dintre cele docategorii de servicii amintite anterior, exista o modalitate specifica de remunerare. Remunerarea serviciilor de consultanta si management cu character general pentru serviciileincadrate in aceasta categorie remunerarea se face tinand cont de doua variabile, si anume: timpul petrecut de catre specialist din cadrul Y pentru prestarea serviciilor, si (2) ratelor orarerespectivilor specialist Intrucat costurile lunare care stau la baza stabilirii ratelor orare sbugetate la inceputul anului, exista posibilitatea ca ele sa sufere modificari pe parcursul anuPentru a reflecta efectul acestor variatii, la sfarsitul anului, Y poate sa emita o factura regularizare aferenta serviciilor de consultanta si management prestate.Valoarea ratelor oraferente specialistilor Y care presteaza servicii de consultanta si management in beneficiuSRL sunt: . EUR pentru Directorul general; . EUR pentru Directorul financiar; EUpentru Consilierul financiar; . EUR pentru Executiv financiar. .

    -In legatura cu serviciile consultanta, in dosar se mai arata ca, ,, Remunerarea serviciilorde consultanta in domeniul constructiilor pentru serviciile incadrate in aceasta categorie

  • 8/10/2019 Preturi Transfer

    8/21http://anaf.mfinante.ro/wps/portal/Vrancea

    8

    remuneratia Y cuprinde costurile (in principal cele de natura salariala, la care se adauga cadministrative) aferente persoanelor din cadrul Y care vin in Romania sa presteze serviciibeneficiul X SRL. Intrucat salariatii si/sau colaboratorii Y trimisi in Romania isi desfasoactivitatea in beneficiul direct al X SRL, X SRL trebuie sa suporte costurile de natura salaraferente lor. In plus fata de costurile de natura salariala, X este indreptatita sa factureze

    costurile administrative induse in legatura cu angajatii/colaboratorii trimisi in Romania exemplu cu pregatirea statelor de plata, mentinerea birourilor si a facilitatilor de lucru Danemarca, etc.), a caror valoare poate fi de pana la 2% din valoarea costurilor salariale. Pensimplificarea procedurilor administrative legate de facturare, au fost agreate anumite sume lunare care sunt percepute de catreY catre X pentru serviciile prestate, in functie de senioritapersoanelor trimise in Romania si de salariul mediu aferent categoriei de senioritate, dupa curmeaza: pentru specialisti din categoria I: .. EUR / luna; pentru specialisti din categoria.. EUR / luna; pentru specialisti din categoria IV: .. EUR ; categoria III: .. EUR / luna. Lasfarsitul fiecarui an Y compara sumele facturate pe parcursul anului cu costurile salariale sinatura administrativa inregistrate in legatura cu persoanele trimise in Romania pentru a prservicii de consultanta privind achizitionarea si cultivarea terenurilor si managementul cultururmand a emite o factura de regularizare pentru diferentele constatate.;

    - in dosar, pentru justificarea faptului daca serviciile de management si consultanta sula nivel de piata, societatea verificata a cuprins in esantionul de analiza societatile de audiconsultanta ; societatile mentionate anterior cuprind auditori, experti contabconsultanti fiscali si avocati, oferind servicii de audit si consultan fiscal . Societatile dinesantionul de comparare nu pot fi luate in considerare de echipa de inspectie fiscala, avandvedere caracteristicile prezentate anterior, ce nu le fac comparabile cu societatea DANEMARCA, si datorita faptului ca serviciile prestate de Y, conform Contractulnr.23/14.05.2008 si anexelor la facturile emise de Y constau in managementul angajatilor strdetasati la SC X SRL, furnizarea capitalului de investitii necesar operatiunilor din cadrul SCSRL, servicii de consultanta privind renovarea fermelor de porci si cresterea porcinelor,achizitia de materii prime, recrutarea angajatilor, societatile cuprinse in esantion neefectuservicii in domeniile prezentate anterior.

    Astfel, conform pct.24 din Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal, ,, n termenigenerali, pre ul de pia este determinat prin raportarea la tranzac ii comparabile necontrolate.O tranzac ie este necontrolat dac se desf oar ntre persoane independente..

    In art.1.17 din acelasi act normativ se arata ca, ,,... Pentru a stabili gradul de comparabilitsi apoi a efectua ajustarile corespunzatoare in vederea stabilirii conditiilor la lungime de brat un domeniu la lungime de brat), este nevoie sa se compare atributele tranzactiilor sau compancare ar influenta conditiile in operatiunile la lungime de brat. Dupa cum am aratat societaluate in esantion de unitatea verificata nu sunt comparabile cu Y, deoarece serviciile prestate d

    sunt preponderent in managementul aspectelor operatiunilor legate de constructii (managementuconstructii planificare, supervizare, intretinerea legaturilor cu furnizorii, urmarirea deruproiectelor, incadrarea in bugetele alocate si termenele de executie a lucrarilor planificate, divdiscutii pe teme legislativ-financiara etc.), renovarii fermelor de porci, iar aceste societatii auobiect de activitate in principal audit si consultanta fiscala.

    S.C. X SRL, in perioada verificata a achizitionat servicii de consultanta fiscal si contabilde la alte societati de pe teritoriul national.

    - dupa cum am aratat anterior, si dupa reiese si din documentele justificative (ofertesocietatilor mentionate in esantion, anexate la prezentul raport de inspectie fiscala) pentru analizaserviciilor achizitionate de la X, unitatea verificata a prezentat oferte ale unor societati de audconsultanta (in vederea acordarii de catre societatati de audit si consultanta a unor servicii

    consultanta) si nu informatii cu privire la tranzactii comparabile (tranzactii de servicomparabile facturate efectiv unor clienti) nu au fost respectate astfel prevederile art.1 Anexa 1 la Ordinul ANAF nr. 222/2008 conform caruia ,,Dosarul preturilor de transfer

  • 8/10/2019 Preturi Transfer

    9/21http://anaf.mfinante.ro/wps/portal/Vrancea

    9

    contine:... f) informatii cu privire la tranzactii comparabile externe sau interne; Avand invedere cele prezentate anterior, rezulta ca S.C. X S.R.L, prin societatile cuprinse in esantion justifica daca serviciile de consultanta si management sunt la nivel de pret de piata.

    In analiza economica a tranzactiilor dintre S.C. X S.R.L si Y, prin dosar, se prezinsi alte metode de pret de transfer (doar din punct de vedere teoretic, fara a fi aplicate in sp

    supusa analizei), metode ce nu sunt in masura sa justifice nivelul preturilor utilizate.Astfel, cu privire la serviciile de management si consultanta prestate de Z Danemarcin analiza economica a acestor tranzactii, prin dosar, se prezinta (cu aplicatii practice) dmetoda compararii preturilor, care, dupa cum am aratat mai sus nu este in masura sa justifnivelul preturilor utilizate de catre firma din Danemarca in tranzactiile respective, fara insa a utsi alte metode prevazute de reglementarile legale, pentru a justifica cuantumul preturilor de trans

    Nu au fost respectate prevederile art.11, alin. (2) din Codul fiscal, ,, La stabilirea pre ului de pia al tranzac iilor ntre persoane afiliate se folose te cea mai adecvat dintreurm toarele metode:

    a) metoda compar rii pre urilor, prin care pre ul de pia se stabile te pe baza pre urilor pl tite altor persoane care vnd bunuri sau servicii comparabile ctre persoane independente;

    b) metoda cost-plus, prin care pre ul de pia se stabile te pe baza costurilor bunului sauserviciului asigurat prin tranzac ie, majorat cu marja de profit corespunztoare;

    c) metoda pre ului de revnzare, prin care pre ul de pia se stabile te pe baza pre ului derevnzare al bunului sau serviciului vndut unei persoane independente, diminuat cu cheltuialcu vnzarea, alte cheltuieli ale contribuabilului i o marj de profit;

    d) orice alt metod recunoscut n liniile directoare privind pre urile de transfer emise deOrganiza ia pentru Cooperare i Dezvoltare Economic..

    In vederea ajustarii cuantumului serviciilor de management si consultanta prestate Z Danemarca, la nivel de pret de piata, datorita faptului ca nu au putut fi identificate tranzacomporabile cu cele efectuate intre X si Y, organele de control au folosit metoda cost pluapreciata ca fiind cea mai adecvata pentru situatia data, avandu-se in vedere urmatoarele preved

    - conform art.7.19, ,,...Odata stabilit ca serviciile intra-grup au fost prestate, trebuie,ca si in cazul altor tipuri de transferuri intra-grup, sa se determine daca suma facturata, ineventualitatea ca exista, este in conformitate cu principiul lungimii de brat ;

    - conform art.7.31 din Ghidul OECD pentru Preturi de Transfer,,, Metoda ce va fiutilizata pentru stabilirea pretului de transfer la lungime de brat pentru serviciile intra-grup se vadetermina in conformitate cu instructiunile din Capitolele I, II, si III. De multe ori, aplicareacestor instructiuni va conduce la folosirea metodei CUP sau a metodei cost plus pentru a stabil pretul serviciilor intra-grup. O metoda CUP este probabil sa fie folosita atunci cand exista unserviciu comparabil prestat intre companii independente pe piata beneficiarului, sau de catre ocompanie afiliata care presteaza serviciul si unei companii independente in circumstantecomparabile. Aceasta se poate intampla, de exemplu, in cazul prestarii de servicii de contabilitate juridice sau computerizate. Metoda cost plus poate fi adecvata in absenta unui CUP (precomparabil necontrolat), atunci cand natura activitatilor, activele utilizate si riscurile asumate suncomparabile cu cele ale companiilor independente. Asa cum s-a mentionat in Capitolul II, iaplicarea metodei cost plus trebuie asigurata concordanta intre tranzactiile controlate si celenecontrolate, in ceea ce priveste categoriile de costuri incluse. In cazuri exceptionale, de exemplatunci cand ar fi dificil de aplicat metoda CUP sau metoda cost plus, se pot lua in considerare mamulte metode (vezi aliniatul 1.69) pentru a ajunge la o determinare satisfacatoare a pretului lalungime de brat, si poate fi necesara utilizarea metodelor de profit tranzactional, ca solutie ultim(vezi aliniatul 2.49).;

    - potrivit Ghidului OECD pentru Preturi de Transfer, metodele tranzactionale traditionsunt ,, Metoda pretului comparabil necontrolat, metoda pretului de revanzare si metoda cost plus,iar conform art.1.2 din acelasi act normative, ,, Metodele tranzactionale traditionale sunt mijloacele

  • 8/10/2019 Preturi Transfer

    10/21http://anaf.mfinante.ro/wps/portal/Vrancea

    10

    cele mai directe prin care se poate stabili daca conditiile relatiilor comerciale si financiare intrecompanii afiliate sunt sau nu la lungime de brat;

    - conform art. 2.3 din Ghidul OECD pentru Preturi de Transfer, ,, Metodele tranzactionaletraditionale se vor prefera fata de metodele profitului tranzactional, ca modalitati de a stabili dacaun pret de transfer este la lungime de brat, deci daca exista o conditie speciala care sa afecteze

    nivelul profiturilor intre companii afiliate. Pana astazi, experienta a aratat ca in majoritateacazurilor este posibila aplicarea metodelor tranzactionale traditionale;conform art.3.2 dinGhidul OECD pentru Preturi de transfer, ,,...metodele profitului tranzactional sunt metodaimpartirii profitului si metoda marjei tranzactionale nete;

    - potrivit art.2.5 din Ghidul OECD pentru Preturile de transfer, ,, Cu toate acestea, vor exista mereu tranzactii comparabile care sa permita folosirea doar a acestei metode (metpretului comparabil necontrolat), si de aceea poate fi necesar sa se compare alte indicii mai pudirecte, cum ar fi marjele brute, dintre tranzactiile controlate si cele necontrolate, pentru a se stadaca conditiile intre companii afiliate sunt la lungime de brat.;

    -conform art.3.39 din Ghidul OECD pentru Preturi de Transfer , ,,masurile asiguratoriistabilite pentru metodele tranzactionale traditionale pot fi omise in aplicarea metodei marjetranzactionale nete;

    -conform art.1.16 din Ghidul OECD pentru Preturile de Transfer metoda, ,,..cost pluscompara marja de profit brut obtinut intr-o tranzactie controlata cu marjele de profit brut obtinutein tranzactii similare necontrolate.

    Comparatia furnizeaza o estimare a marjei de profit brut pe care ar fi obtinut-o unadin parti daca ar fi indeplinit aceleasi functii pentru companii independente, oferind astfel oestimare a sumei pe care partea ar fi cerut-o si pe care o alta parte ar fi fost dispusa sa o plateasca, la lungime de brat, pentru respectivele functii ...'';

    - potrivit art.2.32 din Ghidul OECD pentru Preturile de Transfer ,,Metoda cost plus porneste de la costurile efectuate de furnizorul de bunuri (sau servicii) intr-o tranzactie controlata pentru bunurile transferate sau serviciile furnizate unui cumparator inrudit. Un adaos cost pluscorespunzator este adaugat la acest cost, pentru a realiza un profit corespunzator in lumina functiilor efectuate si a conditiilor pietei. Dupa ce se adauga acest adaos cost plus la costurilementionate mai sus se ajunge la ceea ce poate fi vazut ca un pret la lungime de brat al tranzactiecontrolate initiale. Aceasta metoda este poate cea mai utila atunci cand sunt vandute produsesemifabricate intre parti inrudite, cand partile inrudite au incheiat acorduri comune de facilitatisau intelegeri de cumparare-furnizare pe termen lung, sau cand tranzactia controlata este o prestare de servicii. ;

    - la pct. 26, Titlul I din N. metodologice de aplicare a Codului fiscal, metoda cost-plus edescrisa astfel : ,,Pentru determinarea pre ului pie ei, metoda se bazeaz pe majorarea costurilor principale cu o marj de profit corespunztoare domeniului de activitate al contribuabilului.Punctul de plecare pentru aceast metod , n cazul transferului de mrfuri sau de servicii ntre persoane afiliate, este reprezentat de costurile productorului sau ale furnizorului de servicii. Aceste costuri sunt stabilite folosindu-se aceea i metod de calcul pe care persoana care facetransferul i bazeaz i politica de stabilire a pre urilor fa de persoane independente. Suma carese adaug la costul astfel stabilit va avea n vedere o marj de profit care este corespunztoaredomeniului de activitate al contribuabilului. n acest caz, pre ul de pia al tranzac iei controlatereprezint rezultatul ad ug rii profitului la costurile de mai sus... Costul plus profitul furnizoruluintr-o tranzac ie controlat va fi stabilit n mod corespunztor prin referin la costul plus profitulaceluia i furnizor n compara ie cu tranzac iile necontrolate. n completare, metoda care poate fi folosit este costul plus profitul care a fost c tigat n tranzac ii comparabile de ctre o persoan independent '' ;

    -din paragraful 42 al Ghidului OECD pentru Preturile de Transfer, rezulta ca metoda coplus este ,,O metoda de preturi de transfer care uzeaza de costurile suportate de furnizorul de

  • 8/10/2019 Preturi Transfer

    11/21http://anaf.mfinante.ro/wps/portal/Vrancea

    11

    bunuri (sau servicii) intr-o tranzactie controlata. La aceste costuri se adauga adaosul cost pluscorespunzator, astfel incat sa se realizeze un profit corespunzator in lumina functiilor efectuate... conditiile de piata. Rezultatul la care se ajunge dupa ce se adauga adaosul cost plus la costurilementionate mai sus poate fi vazut ca pretul la lungime de brat al tranzactiei controlate originale''.

    Avandu-se in vedere prevederile mai sus mentionate si faptul ca nu au putut

    identificate tranzactii asemanatoare cu cele analizate, a fost folosita metoda cost-plus in vedestabilirii pretului de piata. In legatura cu marja de profit se face referire in textele sus mentionart.2, alin. (1) din Anexa 1 la Ordinul ANAF nr. 222/2008 precizeaza ca ,,Marja de compararereprezint intervalul de valori ale... profitului aferente tranzac iilor comparabile ntre companiicomparabile independente''.

    Tinandu-se seama de principiul lungimii de brat prezentat in Ghidul OECD pentPreturile de Transfer, in cazul S.C. X S.R.L, in vederea efectuarii ajustarilor ce se impun (motivatia prezentata anterior), a fost stabilita marja de profit la nivelul medianei intervalulucomparare rezultat din marja de comparare a profiturilor obtinute de societatile de prprezentate inanexa nr., luate de catre organele de control in esantionul de analiza.De precizat cin cadrul selectiei societatilor luate de organele de control in esantionul de analiza s-au avuvedere urmatoarele criterii:acelasi obiect de activitate; societatile luate in eantion au ca obiectde activitate constructii, mangement in contructii, in afaceri, cresterea porcilor, consultantadomeniul cresterii porcilor, recrutarea de personal, fiind deci, selectate firmele care au personspecializat, ce desfasoara servicii de natura celor prestate de Z Danemarca;

    - societatile selectate in esation au o cifra de afaceri apropiata de cea obtinuta de Danemarca;

    - teritorialitatea si functiile indeplinite; societatile selectate isi desfasoara activitatea teritoriul european, indeplinind functii asemanatoare cu societatea analizata.

    Pentru a se putea compune esantionul de analiza au fost selectate societati din Europdatorita faptului ca pe teritoriul national nu s-au putut identifica societati care sa desfasoactivitati similare cu cele desfasurate de Z Danemarca. Utilizand programul ORBIS au fost asselectate 310 de societati cu cifra de afaceri asemanatoare cu cea obtinuta de Y, societati ce codul CAEN 711 ,,Activitati de consultanta si inginerie in domeniul constructiilor.

    Din analiza comparativa realizata de organele de control, a rezultat ca un numar defirme considerate reprezentative (selectate in esantion) au realizat o rata de profit la nivelmediana de 5,54 %. in anul 2009 si de 1,79 % in anul 2010, fata de 7%, cat reprezinta marjaprofit utilizata de Y (conform adresei nr.439/05.10.2010), rezultand faptul ca, cuantumserviciilor facturate de Y nu a fost la nivel de pret de piata.

    Pe baza situatiei de fapt in care s-a regasit societatea in perioada supusa verificarconform celor redate anterior si a informatiilor cuprinse in dosarul preturilor de transfer scompletarea la acesta, depuse de unitate, s-a concluzionat ca preurile practicate, in relatia de

    prestare de servicii de consultanta si management de catre Z Danemarca, nu sunt la nivepreurilor de pia .Astfel, conform art.19, alin.(5) din Codul fiscal, ,, Tranzac iile ntre persoane afiliate

    se realizeaz conform principiului pre ului pie ei libere, potrivit cruia tranzac iile ntre persoanele afiliate se efectueaz n condi iile stabilite sau impuse care nu trebuie s difere derela iile comerciale sau financiare stabilite ntre ntreprinderi independente. La stabilirea profiturilor persoanelor afiliate se au n vedere principiile privind pre urile de transfer..

    Calculele au fost efectuate in conformitate cu prevederile art. 2, alin. (2), (3) si (din Anexa 1 la Ordinul ANAF nr. 222/2008, potrivit carora, ,,(2) Pentru determinarea valorilorextreme, marja de comparare va fi mpr it n 4 segmente. Segmentele de maxim i de minimreprezint rezultatele extreme. n vederea stabilirii intervalului de comparare nu se vor utiliza

    rezultatele extreme din cadrul marjei de comparare.(3)...Valoarea median reprezint acea valoare care se reg se te la mijlocul intervalului decomparare.'

  • 8/10/2019 Preturi Transfer

    12/21http://anaf.mfinante.ro/wps/portal/Vrancea

    12

    (4) Dac nu se poate identifica valoarea median , se face media aritmetic a celor dou valoride mijloc ale intervalului de comparare.'' .

    Calculul de stabilire a marjei de profit este redat nanexa nr.. In context, aratam ca,potrivit art. 5.28 din Ghidul OECD pentru Preturile de Transfer, ,,Contribuabilii ar trebui sadepuna eforturi rezonabile la momentul la care se stabileste pretul de transfer pentru a

    determina daca pretul de transfer este din punct de vedere fiscal in conformitate cu principiulungimii de brat, iar conform art. 5.14 din Ghidul OECD pentru Preturile de Transfer,,Contribuabilii ar trebui sa accepte ca, indiferent de limitarile obligatiilor cu privire ladocumentare, o administratie fiscala trebuie sa stabileasca pretul de transfer la lungime debrat.

    Valorile marjei de profit (stabilite la nivel de mediana, asa cum s-a precizat) au foutilizate in aplicarea metodei cost plus, in vederea ajustarii serviciilor de managementconsultanta prestate de Z Danemarca, astfel incat aceste servicii sa fie la un nivel corespunzpreturilor de piata . Astfel, marja de profit utilizata de Y, in baza reglementarilor legale smentionate a fost ajustata de nivelul medianei marjelor de profit obtinuta de societatile selecin esantionul de comparare.

    Costurilor aferente serviciilor de consultanta si management prestate de Y, prezentate societate prin adresa nr.439/05.10.2011, li s-a aplicat marja de profit la nivel de mediana, in fideterminandu-se cuantumul serviciilor in conditiile preturilor de piata, facandu-se astfel ajustacestor servicii .

    S-a procedat astfel, avandu-se in vede prevederile art. 3.4 din Ghidul OECD penPreturi de Transfer, conform carora, ,,In incercarea de a stabili un pret la lungime de brat pentruserviciile intra-grup, subiectul ar trebui privit atat din perspectiva prestatorului serviciului cat sdin perspectiva beneficiarului serviciului. In acest sens, consideratiile relevante includ valoareserviciului pentru beneficiar si cat de mult ar fi dispusa o companie independenta sa plateasca pentru acel serviciu in circumstante comparabile, precum si costurile pentru prestatorulserviciului..Calculele facute sunt redate in detaliu inanexa nr. .

    Efectul ajustarilor operate in conditiile aratate se concretizeaza in diminuarea cheltuiecu serviciile de management si consultant, pentru ca acestea in baza art.19, alin.(5) din Cofiscal, sa fie la nivel de pret de piata, cu suma totala de .. lei, din care .. lei in perioada anul 2009 si lei in anul 2010. Impozitul pe profit rezultat suplimentar este in suma totala lei (..*16% = .; .*16% = ..).

    a.2). Reclasificarea unor tranzactii :Potrivit datelor din balanta de verificare la 31.12.2009, unitatea a consider

    deductibila la calculul profitului impozabil dobanda aferenta sumei de 2.382.660 lei imprumde la Z Danemarca (compania afiliata cu unitatea verificata).Suma a fost imprumutata in scoca S.C. X S.R.L . sa poata achizitiona utilaje si materii prime necesare productiei. ConfomHotararii nr.2/31.12.2009 a Adunarii generale a asociatilorS.C.X S.R.L s-a procedat lacapitalizarea creantei in suma de .. lei (suma certa lichida si exigibila constatata si in urraportului de expertiza efectuat in baza contractului nr.377/18.12.2009) prin majorarcapitalului social al societatii de la . lei la .. lei. Astfel majorarea capitalului social are prin conversia in parti socaile a imprumutului in valoare de .. lei ( .. euro) acordat de catrdin Danemarca socitatii X S.R.L pe baza contrctului de imprumut semnat intre parti la data de

    Din continutul contractului rezulta ca Acest acord de mprumut expir la data de01.04.2010 si ca dup perioada menionat , acest acord de imprumut va expira automat si sumar mas din imprumut va fi pltita n Euro.Se mai prevede si faptul ca, dobanda lunaraneachitata se capitalizeaza anual la 31 decembrie iar calculul de 8% dobanda se va calcula

    asupra dobanzii capitalizate.Precizam faptul ca prin Actul aditional nr.1/30.09.2009 la contractul de imprumut init

    (fara numar de inregistrare, semnat la data de 01.04.2009), se prevede ca: art.1 Sumele colec

  • 8/10/2019 Preturi Transfer

    13/21http://anaf.mfinante.ro/wps/portal/Vrancea

    13

    in baza acordului de imprumut vor ramane inregistrate in lei la cursul de schimb euro la dincasarii, fara a fi necesara o reevaluare a sumelor.Astfel, valoarea de .. lei va fi inclusacapitalul social iar la prin art.2 se modifica data expirarii contractului de imprumut in sensuAcest contract de imprumut expira la data de 30.11.2009, imprumutatul fiind obligat sa restiimprumutul la aceasta data. Data inceperii contractului de imprumut este data incheio

    acetuia. Tot prin actul aditional la art.3 se mentioneaza ca Dobanda de 8 % pe an afereacreditului va continua pana la data de 30.11.2009.Rezulta astfel ca intr-o perioada relativ scurta (01.04 30.09.2009) se inregiatrea

    modificarea scopului pentru care s-a incheiat contractul de imprumut. Se face mentiunea ca sureprezentand dobinzile aferente imprumutului capitalizat este in valoare de .. lei si a constbaza impozabila privind Impozitul pe veniturile ob inute din Romnia de nereziden i la inpectiafiscala precedenta (raport de inspectie fiscala nr.216/F VN 79/25.01.2011.

    Analizand tranzactia desfasurata, in conditiile prezentate mai sus si avand in vedere fapca suma acordata de catre persoana afiliata, sub forma unui imprumut purtator de dobanda penachizitia de utilaje si materii prime necesare productiei, a fost utilizate pentru majorarea alecapitalului social, rezulta ca imprumutul acordat reprezinta in fapt o subscriere de capital si nuimprumut purtator de dobanda.

    Astfel rezulta ca tranzactia respectiva difera de forma sa, impunandu-se in atare condreclasificarea acesteia, in conformitate cu continutul sau economic, respectiv recunoastetranzactiei ca fiind in fapt numai subscriere de capital.

    In aceste conditii, cheltuielile cu dobanda, aferente imprumutului care s-a subscriscapitalul social, dobanzi care insumeaza lei, apar ca deductibile la calculul impozituluiprofit in mod nejustificat, fiind vorba despre o subscriere de capital social si de un imprumpurtator de dobanda (situatie in care cheltuieluile cu dobanda nu s-ar mai fi inregistrat si deducalculul profitului impozabil).

    Conform prevederilor art.11 al. (1) din Legea nr.571/2003 privind Codul Fiscal, stabilirea unui impozit sau a unei taxe in intelesul prezentului cod autoritatile fiscale pot sa nin considerare o tranzactie care nu are un scop economic sau pot reincadra forma unei tranzapentru a reflecta continul economic al tranzactiei.

    In sustinere, prezentam prevederile Ghidului OECD pentru Preturile de Transfer, astf* n Subpct. 1.37 din Cap I lit. C alin. ii) referitor la recunoasterea tranzactiil

    intreprinse efectiv, se prevede Cu toate acestea, exista doua circumstante speciale in care pofi, in mod exceptional, atat corect cat si legitim, ca administratia fiscala sa ia in considerignorarea structurii adoptate de un contribuabil la intrarea intr-o tranzactie controlata. Pricircumstanta apare atunci cand continutul economic al tranzactiei difera de forma sa. In astfecazuri administratia fiscala poate sa nu tina cont de caracterizarea tranzactiei facuta de parti so reclasifice in conformitate cu substanta sa. Un exemplu de circumstanta de acest fel ar finvestitie intr-o companie afiliata, facuta sub forma unui imprumut purtator de dobanda atucand, la lungime de brat, tinand cont de circumstantele economice ale companiei ce primeimprumutul, nu ar fi fost previzibil ca investitia sa fie structurata astfel. In acest caz, poatcorect ca administratia fiscala sa caracterizeze investitia in conformitate cu substanta economica, avand ca rezultat tratarea imprumutului ca pe o subscriere de capital.

    ** Subpct 1.1 se prevede: Companiile afiliate pot sa incheie o varietate mult mai made contracte si acorduri decat pot sa incheie companiile neasociate, datorita faptului ca adeseconflictul de interese ce ar exista intre companii independente este absent. Companiile asoc

    pot incheia si incheie frecvent acorduri cu caracter specific care nu se intalnesc sau se intalnfoarte rar intre parti neafiliate. Acestea pot fi incheiate din diverse ratiuni economice, juridsau fiscale, in functie de circumstantele unui anumit caz. Mai mult de atat, contractele in cad

  • 8/10/2019 Preturi Transfer

    14/21

  • 8/10/2019 Preturi Transfer

    15/21http://anaf.mfinante.ro/wps/portal/Vrancea

    15

    examinrii fiscale, dac n urma relaiilor speciale dintre persoana afiliat romn i cea str in aceste evidene nu reflect profiturile reale impozabile ce provin din Romnia. Nu se efectueaz reconsiderarea evidenelor persoanelor afiliate atunci cnd tranzaciile dintre asemenea persoaneau loc n termeni comerciali de pia liber , precum i n cazul tranzaciilor ntre persoane juridiceromne afiliate. Reconsiderarea evidenelor se refer la ajustarea veniturilor, cheltuielilor, n

    scopul calculrii obligaiilor fiscale ale persoanelor afiliate.-pct.24 : ,, n termeni generali, preul de pia este determinat prin raportarea la tranzaciicomparabile necontrolate. O tranzacie este necontrolat dac se desf oar ntre persoaneindependente..

    - la pct. 26, metoda cost-plus este descrisa astfel : ,,Pentru determinarea preului pieei,metoda se bazeaz pe majorarea costurilor principale cu o marj de profit corespunztoaredomeniului de activitate al contribuabilului. Punctul de plecare pentru aceast metod , n cazultransferului de mrfuri sau de servicii ntre persoane afiliate, este reprezentat de costurilproductorului sau ale furnizorului de servicii. Aceste costuri sunt stabilite folosindu-se aceeimetod de calcul pe care persoana care face transferul i bazeaz i politica de stabilire a preurilorfa de persoane independente. Suma care se adaug la costul astfel stabilit va avea n vedere omarj de profit care este corespunztoare domeniului de activitate al contribuabilului. n acest cazpreul de pia al tranzaciei controlate reprezint rezultatul adug rii profitului la costurile de maisus... Costul plus profitul furnizorului ntr-o tranzacie controlat va fi stabilit n mod corespunztorprin referin la costul plus profitul aceluiai furnizor n comparaie cu tranzaciile necontrolate. ncompletare, metoda care poate fi folosit este costul plus profitul care a fost ctigat n tranzaciicomparabile de ctre o persoan independent'' ;

    -pct 31. n cazul comparrii tranzaciilor dintre persoane afiliatei cele independente seau n vedere: a) diferenele determinate de particularitile bunurilor materiale, nemateriale sauale serviciilor ce fac obiectul tranzaciilor comparabile, n msura n care aceste particularitiinflueneaz preul de pia al obiectului respectivei tranzacii; b) funciile ndeplinite de persoane n tranzaciile respective. La analiza funciilor persoanelor participante ntr-o tranzacie vor fiavute n vedere: importana economic a funciilor ndeplinite de fiecare participant, mpr ireariscurilor i a responsabilitilor ntre pr ile ce particip la tranzacie, volumul resurselorangajate, al utilajelori echipamentelor, valoarea activelor necorporale folosite.

    OG 92/2003 privind Codul de procedura fiscala- art. 79, alin. (2): ,,n vederea stabilirii preurilor de transfer, contribuabilii care

    desf oar tranzacii cu persoane afiliate au obligaia ca, la solicitarea organului fiscal competent,s ntocmeasc i s prezinte, n termenele stabilite de acesta, dosarul preurilor de transfer...''.

    -art 119 (1) Pentru neachitarea la termenul de scaden de c tre debitor a obligaiilor deplat , se datoreaz dup acest termen dobnzii penalit i de ntrziere.

    IN SPETA , luind in considerare si referatul inaintat cu adresa nr 10751/29.12.2011 dcatre reprezentantii Activitatii de Inspectie Fiscala ,nu se pot retine argumentele petentei (societatea considera ca imprumutul acordat de societatea mama nu a avut initial destinatiasubscriere la capitalul social, aceasta hotarare venind ulterior; drept urmare, in perioa17.03.2009 31.12.2009 avea dreptul sa deduca cheltuielile cu dobanzile la imprumutucontractate ; in ceea ce priveste cheltuielile cu consultanta si management inregistrate depersoanele juridice afiliate in perioada 01.07.2009 31.12.2010, societatea considera ca metprezentata in dosarul preturilor de transfer este cea corecta, preturile practicate de societamama, Y , respectand principiul lungimii de brat), din urmatoarele considerente

    a1) Cu privire la reclasificarea unor tranzactii (privind imprumutul primit de PC),urmare carora s-a stabilit impozitul pe profit suplimentar in suma de ..... lei

    Din verificarea actelor si documentelor puse la dispozitie de catre societatea verificata, constatat cain data de 31.12.2009, unitatea a considerat drept deductibila la calculul profituluiimpozabil suma totala de . lei, reprezentand cheltuieli cu dobandaaferenta impumutului

  • 8/10/2019 Preturi Transfer

    16/21http://anaf.mfinante.ro/wps/portal/Vrancea

    16

    contractat cu Z Danemarca (companie afiliata cu unitatea verificata), pentru finantaachizitionarii de utilaje si materii prime necesare productiei.

    Conform Hotararii nr 2/31.12.2009 a Adunarii generale a asociatilor SC X SRLs-a procedat la capitalizarea creantei in suma de .. lei (imprumutul acordat de catre Y(suma certa,lichida si exigibila, constatata si in urma raportului de expertiza efectuat in baza contractulu377/18.12.2009) , prin majorarea capitalului social al societatii de la lei la . lei .

    Din continutul contractelor rezulta ca acest acord de imprumut expira la data 01.04.2010 ; dupa perioada mentionata , va expira automat iar suma ramasa neplatita va fi plain EURO . Se mai prevede si faptul ca dobinda lunara neachitata se capitalizeaza anual la decembrie iar dobinda de 8% se va calcula si asupra dobinzii capitalizate .

    Precizam faptul ca prin Actul aditional nr.1/30.09.2009 la contractul de imprumut init(fara numar de inregistrare, semnat la data de 01.04.2009), se prevede ca: art.1 Sumele colecin baza acordului de imprumut vor ramane inregistrate in lei la cursul de schimb euro la dincasarii, fara a fi necesara o reevaluare a sumelor.Astfel, valoarea de lei va fi inclusacapitalul social iar prin art.2 se modifica data expirarii contractului de imprumut in sensulAcest contract de imprumut expira la data de 30.11.2009, imprumutatul fiind obligat sa restiimprumutul la aceasta data. Data inceperii contractului de imprumut este data incheierii acestuTot prin actul aditional, la art.3 se mentioneaza ca Dobanda de 8 % pe an afereanta creditulucontinua pana la data de 30.11.2009

    Analizand tranzactia desfasurata, in conditiile prezentate mai sus si avand in vedere fapca suma acordata de catre persoana afiliata, sub forma unui imprumut purtator de dobanda peachizitia de utilaje si materii prime necesare productiei, a fost utilizate pentru majorarea capitalului social, rezulta ca imprumutul acordat reprezinta in fapt o subscriere de capital si nuimprumut purtator de dobanda. Astfel rezulta ca tranzactia respectiva difera de forma impunandu-se in atare conditii reclasificarea acesteia, in conformitate cu continutul seconomic, respectiv recunoasterea tranzactiei ca fiind in fapt numai subscriere de capital.In acconditii, cheltuielile cu dobanda, aferente imprumutului care s-a subscris la capitalul socdobanzi care insumeaza lei, apar ca deductibile la calculul impozitului pe profit in mnejustificat, fiind vorba despre o subscriere de capital social si de un imprumut purtator dobanda (situatie in care cheltuieluile cu dobanda nu s-ar mai fi inregistrat si dedus la calcuprofitului impozabil).

    Conform prevederilor art.11 al. (1) din Legea nr.571/2003 privind Codul Fiscal, stabilirea unui impozit sau a unei taxe in intelesul prezentului cod,autoritatile fiscale pot sa nu iain considerare o tranzactie care nu are un scop economic sau pot reincadra forma uneitranzactii pentru a reflecta continul economic al tranzactiei. In sustinerea constatarii sunt si

    prevederile Ghidului OECD pentru Preturile de Transfer, la Subpct. 1.37 din Cap I lit. C alin; la Subpct 1.1 (continutul acestora fiind redat in raportul de inspectie fiscala 1464/15.11.2011).

    Prin urmare, cu ocazia controlului, cheltuielile cu dobanzile aferente imprumutului cfost transformat in aport la capitalul social al societatii verificate, in suma de . lei, suconsiderate nedeductibile la calculul impozitului pe profit aferent anului 2009 ; impozitulprofit se calculeaza cumulat de la nceputul anului, in baza prevederilor art. 19 alin.(1) din Lenr. 571/2003 privind Codul Fiscal, echipa de inspectie fiscala procedand la recalcularea profitimpozabil pentru perioada verificata. Din calcul rezulta impozit suplimentar in suma de l..*16%).

    Din continutul contractelor rezulta ca, ,,debitorul se obliga sa restituie imprumutultermen de 30 de zile de la data la care Creditorul solicita asta, insa cel mai tarziu in termen d

  • 8/10/2019 Preturi Transfer

    17/21http://anaf.mfinante.ro/wps/portal/Vrancea

    17

    an calculat de la data cand suma imprumutata a fost transferata de catre creditor in contul bancar, si ca rambursarea imprumutului se va face integral sau in transe subsecvente.

    In contractele incheiate nu sunt stabilite termene scadente privind plata dobanzii, periode gratie si nici sanctiuni in cazul neplatii acestora. In contracte se mai prevede faptul ca, ,,Orconflict dintre Parti in legatura cu intocmirea sau executarea prezentului Contract saumodificarilor ulterioare, care nu poate fi rezolvat pe cale amiabila, va fi solutionat printr-o deca Presedintelui Consiliului de Administratie a Grupului Y.

    Din cele mai sus mentionate, se constata faptul ca acestea nu sunt conditii in care douasocietati independente ar incheia contracte de imprumut, mai ales tinand cont de cuantumusumelor imprumutate.

    Conform prevederilor pct. 36 din Normele metodologice aferente art. 11 din Codul fiscatunci cand se stabileste pretul de piata al serviciilor in cadrul tranzactiilor dintre persoaneafiliate, autoritatile fiscale examineaza in primul rand daca persoanele independente, cu uncomportament adecvat, ar fi incheiat o asemenea tranzactie in conditiile stabilite de persoanelafiliate.

    In conditiile prezentate mai sus, analizand tranzactia desfasurata, avand in vedefaptul ca sumele au fost acordate pentru achizitia de utilaje si materii prime de catre o persoafiliata, sub forma unui imprumut purtator de dobanda, si ca din imprumuturile prezentate sefectuat majorari ale capitalului social, imprumutul acordat reprezinta in fapt o subscrierecapital si nu un imprumut purtator de dobanda.

    Astfel, din analiza componentei capitalului social a rezultat faptul ca in luna decemb2009, societatea a majorat capitalul social prin capitalizarea unor imprumuturi contractate in a2009, imprumuturile acordate reprezentand in fapt o subscriere de capital, si nu un imprumpurtator de dobanda.

    Avand in vedere cele prezentate anterior, organele fiscale apreciaza ca tranzactia prezentata difera de forma sa, impunandu-se in aceste conditii reclasificarea tranzactieidesfasurate, in conformitate cu continutul sau economic, respectiv recunoasterea tranzactiei ca fiind subscriere de capital.In aceste conditii, cheltuielile cu dobanda in suma de .. lei(inregistrate in perioada martie 2009 noiembrie 2009), aferente imprumutului de lei, cs-a subscris la capitalul social in decembrie 2009, apar ca fiind calculate si inregistrate in mnejustificat, fiind vorba despre o subscriere de capital social si nu un imprumut purtator dobanda (situatie in care cheltuielile cu dobanda nu s-ar mai fi inregistrat si dedus la calcuprofitului impozabil).

    In contestatia depusa, societatea nu sustine cu argumente legale motivul pentru ca

    contesta suma de lei reprezentand impozit pe profit, ci doar ii explica provenientsocietatea face referire la doctrine europene care nu au aplicabilitate din punct de vedere fiscaRomania, nefiind preluate in legislatia tarii noastre.

    Raportul de inspectie fiscala si dispozitia de masuri emise de organele de inspectie fiscau ca temei legal Ordinul 222/2008 si prevederile Ghidului OECD adoptat de Romania, prin cse specifica foarte clar exact cazul intalnit la SC X SRL, Golesti, la subpct. 1.37 din Cap I lialin. ii) cu privire la recunoasterea tranzactiilor intreprinse efectiv, respectiv ...un exemplucircumstanta de acest fel ar fi o investitie intr-o companie afiliata, facuta sub forma unimprumut purtator de dobanda atunci cand, la lungime de brat, tinand cont de circumstaneconomice ale companiei ce primeste imprumutul, nu ar fi fost previzibil ca investitia sa structurata astfel. In acest caz, poate fi corect ca administratia fiscala sa caracterizeze investitia

    in conformitate cu substanta sa economica, avand ca rezultat tratarea imprumutului ca pe osubscriere de capital.

  • 8/10/2019 Preturi Transfer

    18/21http://anaf.mfinante.ro/wps/portal/Vrancea

    18

    Un aspect foarte important este explicat in art. 11 din Codul Fiscal, prin punctul 36 dNormele Metodologice de aplicare a Codului Fiscal: atunci cand se stabileste pretul de piata alserviciilor in cadrul tranzactiilor dintre persoane afiliate, autoritatile fiscale examineaza in primul rand daca persoanele independente, cu un comportament adecvat, ar fi incheiat oasemenea tranzactie in conditiile stabilite de persoanele afiliate. Ori, este foarte evident ca

    astfel de tranzactii nu ar fi niciodata posibile intre persoane juridice independente.Astfel, motivatia societatii nu poate fi retinuta de organele de inspectie fiscala si nici poate sta la baza contestatiei, din moment ce nu este sustinuta de un temei legal.

    a2) Cu privire la considerarea ca fiind nedeductibila a sumei de .. lei reprezentindcontravaloare servicii de consultanta si management prestate de persoane juridice afiliate(in perioada 01.07.2009 13.12.2010) - cu consecinta stabilirii unui impozit pe profitsuplimentar in suma de lei .

    S.C X SRL a achizitionat de la persoana afiliata Y servicii de management si consultain suma de euro in perioada 01.07-31.12.2009 si in suma de .. euro in perioada 01.31.12.2010.

    In dosar se arata ca:,, Avand in vedere necesitatea obtinerii de asistenta permanenta catre X SRL de la specialistii Y pe parcursul desfasurarii activitatii sale operationale, in decuperioadei analizate, compania a beneficiat de servicii de management si consultanta prestatebaza contractelor incheiate intre cele doua parti. Serviciile de consultanta si management sprestate periodic de Y catre X SRL, in vederea sprijinirii activitatii operationale a acesteia urma .In functie de natura lor aceste servicii sunt delimitate in doua categorii omogene, respec(i) servicii de consultanta si management cu caracter general prestate de regula de catrepersoane care ocupa pozitii de top-management si avand in general o natura economifinanciara sau administrativa; si(ii) servicii de consultanta privind renovarea fermelor de porcisi cresterea porcilor prestate de catre persoane cu pregatire si experienta relevanta in domeni

    cresterii porcinelor si avand in general o natura lucrativa, respectiv de sprijinire a activitatiprin participarea efectiva la realizarea activitatilor ce tin de renovarea fermelor de porciconstructii noi necesare activitatii de crestearea porcinelor.

    Pentru justificarea faptului daca serviciile de management si consultanta sunt la nivelpiata, societatea verificata a cuprins in esantionul de analiza societatile de audit si consulta; societatile mentionate anteriorcuprind auditori, experti contabili, consultanti fiscali siavocati, oferind servicii de audit si consultan fiscal .

    Societatile din esantionul de comparare nu pot fi luate in considerare de echipa inspectie fiscala, avand in vedere caracteristicile prezentate anterior, ce nu le fac comparabilesocietatea Z DANEMARCA.Astfel, conform pct.24 din Normele metodologice de aplicarCodului fiscal, ,, n termeni generali, preul de pia este determinat prin raportarea la tranzacii

    comparabile necontrolate. O tranzacie este necontrolat dac se desf oar ntre persoaneindependente. In art.1.17 din acelasi act normativ se arata ca, ,,... Pentru a stabili gradul comparabilitate si apoi a efectua ajustarile corespunzatoare in vederea stabilirii conditiilorlungime de brat (sau un domeniu la lungime de brat), este nevoie sa se compare atributtranzactiilor sau companiilor care ar influenta conditiile in operatiunile la lungime de brat.

    Dupa cum am aratat societatile luate in esantion de unitatea verificata nu suntcomparabile cu Y deoarece serviciile prestate de Y sunt preponderent in managementuloperatiunilor legate de constructii (managementul in constructii planificare, supervizare,intretinerea legaturilor cu furnizorii, urmarirea derularii proiectelor, incadrarea in bugetele alosi termenele de executie a lucrarilor planificate, diverse discutii pe teme legislativ-financiare erenovarii fermelor de porci- iar aceste societatii au ca obiect de activitate in principal audit siconsultanta fiscala.Pentru analiza serviciilor achizitionate de la Y, unitatea verificata a prezentatoferte aleunor societati de audit si consultanta (in vederea acordarii de catre societatati de audit

  • 8/10/2019 Preturi Transfer

    19/21http://anaf.mfinante.ro/wps/portal/Vrancea

    19

    consultanta a unor servicii de aceasta natura) si nu informatii cu privire la tranzactii compara(tranzactii de servicii comparabile facturate efectiv unor clienti) ; nu au fost respectate asprevederile art.1 din Anexa 1 la Ordinul ANAF nr. 222/2008 conform caruia ,,Dosarul preturde transfer va contine:... f) informatii cu privire latranzactii comparabile externe sau interne;Avand in vedere cele prezentate anterior, rezulta caS.C. X S.R.L, prin societatile cuprinse in

    esantion nu justifica daca serviciile de consultanta si management sunt la nivel de pret de piata.

    In vederea ajustarii cuantumului serviciilor de management si consultanta prestate de Z Danemarca, la nivel de pret de piata, datorita faptului ca nu au putut fi identificate tranzacticomporabile cu cele efectuate intre X si Y, organele de control au folosit metoda cost plus,apreciata ca fiind cea mai adecvata pentru situatia data, avandu-se in vedere urmatoarele preve:

    -conform art.1.16 din Ghidul OECD pentru Preturile de Transfermetoda, ,,..cost pluscompara marja de profit brut obtinut intr-o tranzactie controlata cu marjele de profit brut obtinutein tranzactii similare necontrolate. Comparatia furnizeaza o estimare a marjei de profit brut pecare ar fi obtinut-o una din parti daca ar fi indeplinit aceleasi functii pentru companiiindependente, oferind astfel o estimare a sumei pe care partea ar fi cerut-o si pe care o alta partear fi fost dispusa sa o plateasca, la lungime de brat, pentru respectivele functii ...'';

    - potrivit art.2.32 din Ghidul OECD pentru Preturile de Transfer ,,Metoda cost plus porneste de la costurile efectuate de furnizorul de bunuri (sau servicii) intr-o tranzactie controlata pentru bunurile transferate sau serviciile furnizate unui cumparator inrudit. Un adaos cost pluscorespunzator este adaugat la acest cost, pentru a realiza un profit corespunzator in lumina functiilor efectuate si a conditiilor pietei. Dupa ce se adauga acest adaos cost plus la costurilementionate mai sus se ajunge la ceea ce poate fi vazut ca un pret la lungime de brat al tranzactiecontrolate initiale. Aceasta metoda este poate cea mai utila atunci cand sunt vandute produsesemifabricate intre parti inrudite, cand partile inrudite au incheiat acorduri comune de facilitatisau intelegeri de cumparare-furnizare pe termen lung, sau cand tranzactia controlata este o prestare de servicii. ;

    In legatura cu marja de profit se face referire in textele sus mentionate, art.2, alin. (1) Anexa 1 la Ordinul ANAF nr. 222/2008 precizeaza ca ,,Marja de comparare reprezint intervalulde valori ale... profitului aferente tranzac iilor comparabile ntre companii comparabileindependente''.

    Din analiza comparativa realizata de organele de control, a rezultat ca un numar defirme considerate reprezentative (selectate in esantion) au realizat o rata de profit la nivelmediana de 5,54 %. in anul 2009 si de 1,79 % in anul 2010, fata de 7%, cat reprezinta marjaprofit utilizata de Y (conform adresei nr.439/05.10.2010), rezultand faptul ca, cuantumserviciilor facturate de Y nu a fost la nivel de pret de piata.

    Pe baza situatiei de fapt in care s-a regasit societatea in perioada supusa verificarconform celor redate anterior si a informatiilor cuprinse in dosarul preturilor de transfer scompletarea la acesta, depuse de unitate, s-a concluzionat ca pre urile practicate, in relatia de prestare de servicii de consultanta si management de catre Z Danemarca, nu sunt la nivelu pre urilor de pia .

    Astfel, conform art.19, alin.(5) din Codul fiscal, ,, Tranzaciile ntre persoane afiliatese realizeaz conform principiului preului pieei libere, potrivit cruia tranzaciile ntrepersoanele afiliate se efectueaz n condiiile stabilite sau impuse care nu trebuie s difere derelaiile comerciale sau financiare stabilite ntre ntreprinderi independente. La stabilirprofiturilor persoanelor afiliate se au n vedere principiile privind preurile de transfer..

    Calculele au fost efectuate in conformitate cu prevederile art. 2, alin. (2), (3) si (

    din Anexa 1 la Ordinul ANAF nr. 222/2008, potrivit carora, ,,(2) Pentru determinarea valorilorextreme, marja de comparare va fi mpr it n 4 segmente. Segmentele de maxim i de minim

  • 8/10/2019 Preturi Transfer

    20/21http://anaf.mfinante.ro/wps/portal/Vrancea

    20

    reprezint rezultatele extreme. n vederea stabilirii intervalului de comparare nu se vor utilizarezultatele extreme din cadrul marjei de comparare.

    (3)...Valoarea median reprezint acea valoare care se reg se te la mijlocul intervalului decomparare.'

    (4) Dac nu se poate identifica valoarea median , se face media aritmetic a celor dou valori

    de mijloc ale intervalului de comparare.'' .In context, aratam ca, potrivit art. 5.28 din Ghidul OECD pentru Preturile de Transf

    ,,Contribuabilii ar trebui sa depuna eforturi rezonabile la momentul la care se stabileste pretulde transfer pentru a determina daca pretul de transfer este din punct de vedere fiscal inconformitate cu principiul lungimii de bratValorile marjei de profit (stabilite la nivel demediana, asa cum s-a precizat) au fost utilizate in aplicarea metodei cost plus, in vedeajustarii serviciilor de management si consultanta prestate de Z Danemarca, astfel incat aceservicii sa fie la un nivel corespunzator preturilor de piata. Astfel, marja de profit utilizata din baza reglementarilor legale sus mentionate a fost ajustata de nivelul medianei marjelorprofit obtinuta de societatile selectate in esantionul de comparare.

    Costurilor aferente serviciilor de consultanta si management prestate de Y, prezentatede societate prin adresa nr.439/05.10.2011, li s-a aplicat marja de profit la nivel de mediana, in final determinandu-se cuantumul serviciilor in conditiile preturilor de piata, facandu-se astfeajustarea acestor servicii . S-a procedat astfel, avandu-se in vede prevederile art. 4.5 din GhiduOECD pentru Preturi de Transfer, conform carora, ,,In incercarea de a stabili un pret la lungime debrat pentru serviciile intra-grup, subiectul ar trebui privit atat din perspectiva prestatoruluiserviciului cat si din perspectiva beneficiarului serviciului. In acest sens, consideratiile relevantinclud valoarea serviciului pentru beneficiar si cat de mult ar fi dispusa o companie independentsa plateasca pentru acel serviciu in circumstante comparabile, precum si costurile pentru prestatorul serviciului..

    Efectul ajustarilor operate in conditiile aratate se concretizeaza in diminuareacheltuielor cu serviciile de management si consultant, pentru ca acestea in baza art.19, alin.(5)din Codul fiscal, sa fie la nivel de pret de piata, cu suma totala de lei, din care lei inperioada din anul 2009 si . lei in anul 2010. Impozitul pe profit rezultat suplimentar estesuma totala de . lei ( .*16% = .; .*16% = ..).

    B). In ceea ce priveste contestatia formulata impotriva raportului deinspectie fiscala nr F-VN 1464/15.11.2011, cauza supusa solutionarii este daca acest capatde cerere poate face obiectul caii administrative de atac , respectiv daca DGFP Vrancea,prin Biroul Solutionarea Contestatiilor se poate investi cu solutionarea pe fond a acesteicontestatii.

    IN FAPT , din contestatia nr 31294/14.12.2011 rezulta faptul ca petenta seindreapta si impotriva raportului de inspectie fiscala nr F-VN 1464/15.11.2011. IN DREPT , OG 92/2003 R privind Codul de procedura fiscala precizeaza la

    art 209* (organul competent) limita competentei organului de solutionare a contestatiei , as(1) Contestaiile formulate mpotriva -deciziilor de impunere, a actelor administrative fiscaasimilate deciziilor de impunere, precumi a deciziilor pentru regularizarea situaiei, emise nconformitate cu legislaia n materie vamal, se soluioneaz ......

    IN SPETA , se retine faptul ca titlul de creanta pentru impozitele, taxele si altesume datorate bugetului general consolidat il constituie decizia de impunere, aceasta fiind care produce efecte fiscale fata de contribuabil, la baza acesteia fiind raportul de inspectie fisprevazut de art 109 alin (2) , care este actul premergator emiterii deciziei de impunere.

  • 8/10/2019 Preturi Transfer

    21/21

    ART. 109 (1) Rezultatul inspeciei fiscale va fi consemnat ntr-un raport scris, ncare se vor prezenta constatrile inspeciei din punct de vedere faptici legal. (2) La finalizareainspeciei fiscale, raportul ntocmit va sta la baza emiterii deciziei de impunere care va cuprini diferene n plus sau n minus, dup caz, fa de creana fiscal existent la momentul nceperii

    inspeciei fiscale. n cazul n care baza de impunere nu se modific, acest fapt va fi stabilit printr-

    o decizie privind nemodificarea bazei de impunere.)Se retine de asemenea ca potrivit art 205(1) din OG 92/2005 privind Codul de proced

    fiscala , contestatiile se formeaza impotriva titlului de creanta, precum si impotriva altor aadministrativ fiscale (...) , iar raportul de inspectie in cauza nu constituie titlu de creanta sauadministrativ susceptibil de a fi contestat .

    Pentru considerentele aratate ,-si in temeiul art 217 (1) din OG 92/2003 R privind codul de procedura fiscala (Da

    organul de solutionare competent constata neindeplinirea unei conditii procedurale, contestatifi respinsa fara a se proceda la analiza pe fond a cauzei).

    -la capatul de cerere privind Raportul de inspectie fiscala nr F-VN 466/3347/15.11.201contestatia va fi respinsa ca fiind inadmisibila.

    Avind in vedere aspectele prezentate mai sus , in temeiul actelor normative precizatedecizie, art. 216 din OG 92/2003 R privind Codul de procedura fiscala, coroborat cu art 11.1, se :

    DECIDE :

    1). Respingerea contestatiei formulata impotriva , ca fiind neintemeiata , pentru suma de .... lei ,reprezentind : impozit pe profit= ... lei si accesorii impozit pe profit = .... lei .

    2) Respingerea a contestatiei formulata impotriva Raportului de inspectie fiscala nrF-VN 1464 / 15.11.2011 ca fiind inadmisibila , intrucit acesta nu reprezinta un actadministrativ fiscal susceptibil a fi contestat.

    Prezenta decizie poate fi atacata la Tribunalul Judetean Vrancea in termen de 6 luni dedata comunicarii, conform prevederilor legale .