F{ioara Poman

Edilie ingrijiti de

NIcoLAE IoNESCU

INTEGRALau

insemn*ri despre revolu{ia mea

Cuprins

AdevSrul meu despre Revolulie 9

Forla evenimentelor ........... L4

Primul guvern rom6n liber

Loviturile de fori6 .."...';......'...'. 31

12 ianuarie.... 34

28, 29 ianuarie...................

18 februarie

Mitterrand'90................ 49

L'esprit de l'excellence 54

Martie, Tdrgu Mureg.. 58

Tratatul de la Vargovia, tratatul cu URSS.....'...

1"3-15 iunie....

Primul guvern romAn ales......................

,,Stiti Si cum s-o faceli..."

Crans-Montana................... 86

Luptele intestine .................:.." 88

Un invitat special la Strasbourg

Anul1991.....

Consiliul Europei 102

Pre;edintele francez Mitterrand in Rom6nia anului 1991".... 109

Conflictul performanlei cu inerlia 119

Vara fierbinte a anului '91,................ t26

38

45

62

6l78

82

Componio anti-Romon, cddereo Guvernului ........................ 125

Despre greci, ru;i 5i americani Io Salonic 1,34

Cdldtorie in Spanio 138

Puciul de la Moscova.... !40

Mineriada din septembrie 1991........... ...,........,:. !47

O rupturd, un nou proiect, vechi spaime 176

Travirsarea de9ertului..... 183

MAna lungb a ,,istoriei" t91.

Alegeri in '96204

Cum a fost,,la putere" dupi'96....... 2t2Capcane 228

Atac la persoand intr-o ,,1ar1 bizarit" ............... 232

Anulde grafie 2000... 239

Urcugul Golgotei 247

Ceaugismul. Deriva. Slibiciunile intelectualitSlii................... 251

Libertatea mea.............. ...................;.. 257

Viala mea... inceputurile 260

in loc de epi1og........... 277

Adevirul meu despre Revolulie

I

n 21 decembrie 1989, fratele meu, Vladimir l. Georgescu (noi

liirprn.r Nelu), a venit de la Dalles pe la gase seara. A spus

ce s-a int6mplat acolo: ,,Omoard oamenii, au luat cadavrele,

le-au dus cu camioanele." Petre se intorsese acasd de la facul-

tate. A plecat din nou cu fratele meu la sala Dalles, lAngi Piala

UniversitSlii, unde un camion scipat de sub control a cdlcat 9i

omorAt mai mulli oameni. Apoi a venit la noud firi un sfert

seara, ca si o ia 9i pe Oana, Era at6t de entuziast, inc6t ii scdpa

faptul ci ea avea numai 13 ani gijumitate!

Nelu m-a sunat pe la unu noaptea, L gi 10, sd md intrebe daci

Petre a ajuns acasd. Nu ajunsese. La un un moment dat am auzit

in telefon un zgomot puternic gi intreb: ,,Ce e acolo?" ,,Nu-i nimic.

E tramvaiul", zice, Erau tancurile. Le cunogteam zgomotul din

rizboaiele la care fusesem martor, ca jurnalist.

Petre nu mi-a dat telefon,

Eram ingrijoratd, $i ar fi fost bine si-mi dea mdcar unul din

acele telefoane pe care eu 9i fetele mele aveam si le numim

,,telefoane istorice", cu o anumiti ironie, atunci c6nd erau nigte

momente foarte critice 9i Petre imi spunea: ,,la fetele 9i pleaci

undeva, si nu gtiu unde." Oana avea mereu pregStit un mic rucsac,

Plelul libclrilii

pe care il numea rucsacul ,,de moment istoric", cdci eu, de fiecare

dat5, ii spuneam: ,,Hai, cd e (moment istoric>. Hai!" De aceea

le-am nu mit,,telefoane istorice".

Ultima datd c6nd am primit un astfel de telefon, la mineriada

din septembrie 1991, fata avea sd spuni ci s-a siturat de ,,mo-

mente istorice." Nu avea nici 14 ani.

Un astfel de mesaj nu putea dec6t sd amplifice dimensiunea

groazei in care intram, deja declangati de inlelegerea mea de om

bine familiarizat cu marile migcdri internalionale. Ziarigtii au obli-

galia de a inlelege ceva mai bine evenimentele la care sunt mar-

tori sau chiar participanli. Este datoria lor sd gtie 9i si priceapd cu

un sim! care altora le scap5... Un jurnalist bun igi poate inlelege

groaza. O; eu m-am speriatingrozitor de ceea ce am inleles atunci

cAnd l-am auzit pe Petre la televizo; in 22 decembrie.

inainte de asta, Petre s-a intors pe la ora doud in noaptea de

21spre 22 decembrie, a dormit c6teva ceasurigi a plecat din

nou, firi ca eu si md trezesc. in dimineala aceea au inceput si

curgi demonstranlii pe Calea Victoriei, spre sediul C.C. (Comi-

tetulCentralal PCR, n.r.)9i, pe m6surd cetrecea timpul, acegtia

erau din ce in ce mai mulli gi mai gdl6giogi. Am luat de la o vecind

un aparat de fotografiat (eu mi-l v6ndusem cu doi ani inainte

pentru o vacanfe), am cobor6t la intrarea blocului gi am ficut un

film gijumdtate de poze.

Au venit int6i mililienii sd-i aresteze pe demonstran!i, dar nu

gtiau cum sd procedeze 9i le mai era 9i destul de greu, la c6t de

burtogi ardtau. Pe la ora 11 au venit, insd, nigte camioane 9i au

intrat cu spatele pe Calea Victoriei, intre Athdn6e Palace 9i fostul

Hotel Bucuregti. Sdreau din camioane, sdreau gi se aliniau. Sdri-

turd, aliniere lateralS! Cu cSgti pe cap, cu scuturi, uniiin pas aler-

gdtor p6nd in collul strdzii mele (actualmente George Enescu,

10 MIOARA ROMAN

n.r.), au ficut cerc giam observat ci uniiaveau birbi. Am fugit

sus in casd de indati pentru ci erau altceva dec6t soldali in

termen. Erau profesionigti.

M-am dus pe terasd, m-am culcat pe burtd 9i am urmirit ce

se int6mpld p6nd cdnd, la un moment dat, de pe sediul C.C' s-a

ridicat greoi elicopterul cu care au fugit Ceaugegtii. M-am intors

in casi pentru cd a sunat telefonul. Speram ci erau Petre sau

fratele meu. Era secretarul de partid de la facultatea lui Petre,

M.E., care mi-a spus pe un ton iritat: ,,Potolegte-l pe Petre, cd

9i-a pierdut minlile. Uite, sunt 9i cu d-na F. (decanul Facult5lii de

Energetici).",, Da'ce s-a int6mplat?", intreb.,,Pdi a venit dimi-

neala pe-aicea gi a ficut mitingl Noroc cd nu sunt studenli. A

adunat tehnicieniigi ingineriigiau plecat la nu Stiu ce demon-

stralie !" ,,Dar gtii ce s-a int6mplat chiar acum?", il provoc eu' ,,Ei,

ce s-a int6mplat? A fugit Ceaugescu cu elicoterul!", am zis eu

savu16nd momentul, iar el a inchis brusc telefonul.

Cel dint6i semn de via!5 pe care mi l-a dat Petre, prima datd

cdnd l-am vizut, a fost ceva mai tdrziu, in 22 decembrie 1989,

c6nd md strigd Oana 9i imi spune: ,,Mama, vino, cd e tata la tele-

vizor." Spdlasem vasele in bucitdrie. Avusesem prieteni in vizitd.

Ne consumaseri cafeaua - 9ti!i cum era cu cafeaua atunci -, dar

gi sarmalele pe care le fdcusem si le avem sdmbitS, cAnd ar fi

trebuit sd plecim la schi. Era pe la ora doud dupd-amiaza ,in22,

c6nd m-a strigat Oana sd-i vdd tatil la televizor. Am crezut ci glu-

megte. ,Jermind cu prostiile!", am zis. ,,Mama, vino, cd e tata la

televizor!", a repetat ea. Am l5sat treaba 9i gtiu cd aproape m-a

sufocat propria exclamalie: ,,Nu se poate s5-mi faci a9a ceva!"

Plclul libclrifii LL

Din nefericire, eu am inleles ci lucrurile pe care le spunea el

de acolo, din Studioul4 alTVR, nu sunt dintre cele pe care le

putea spune oricine. Aveau o noimd dincolo de exaltarea mo-

mentului. inaintea lui apdruserd gi Caramitru 9i Dinescu, care au

vorbit de dictatura de 20 de ani, 9i a9a mai departe. $i cam at6t.

Singurul care a spus, asumdndu-gi integral evenimentul, cd

regimuls-aincheiat a fost Petre Roman. Comparalitextele... Cdnd

a intrat gi el in studio, lliescu a vorbit despre faptul ci s-au intinat

valorile socialismului.

Vd spun, de atunci eu n-am mai iegit dintr-o spaimi atroce,

fundamentald. Atunci mi-a fost clar cdt este de dramaticd situ-

alia. Atunci, ca gi mai apoi, in 12 ianuarie anul urmitor, ceva

anume imi spunea, cu tot mai multi forfi, cd istoria asta este pe

via!5 gi pe moarte. Era mai mult instinctul de mami sau intui!ia

de jurnalist, deveniti abilitate perceptivi prin educalie? Poate

9i unul, gi cealaltd. Uneori, instinctul de apdrare era mai puternic,

alteori, intui!ia. Zi dupd zi, micile detalii sau diferitele mari lovi-

turi de for!5 ale evenimentelorimi confirmau ci aveam dreptate

9i spaima aceea fundamentali se croniciza: in 28 9i 29 ianuarie,

in 1,6, p6ni in L8 ianuarie, in martie 9i, evident, in 13-15 iunie

1990, in septembrie '91".

Drept este, insd, am fost un martor destul de apropiat al eve-

nimentelor. Am cunoscut nigte oameni, am vorbit cu ei 9i am

putut face cdteva legituri.

$tii ce mi-a dat senzalia c5, intr-adevi; suntem in sf6rgit liberi,

dupd Revolufie? Agteptasem 9i eu schimbarea regimului ca pe

nu gtiu ce, ata cum o agteptau toli cei care ascultau cu sufletul

la guri Europa Liberd. M-am sim!it, insd, cu adevdrat libe16, am

avut sentimentul Ssta abia atunci c6nd a fost transmis in direct

concertul celor trei tenori, in vari... Am inceput si plAng. M-am

1,2 M IOARA ROMAN

descdrcat gi eu. Era o libertate personald pe care abia o ob!i-

nusem, dar pe care tocmai o pierdeam: Petre acceptase sd fie

prim-ministru 9i era inceputul Golgotei noastre'

Nu incetez nici acum s6-mi cercetez spaima din acei ani, chiar

dacd acum inlelegerea mea este oarecum meditativ5'

Undeva, in naveta dintre, vorba lui Petre, datoria pe care o

aveam 9i eu fald de libertate 9i datoria de a-mi apdra familia,

mi-am pierdut propria libertate.

Personalitatea mea a ratat multe ocazii de implinire - ce sd

mai zic de intimitatea destinului meu individual.

Am 76 de ani giincerc s5-mi recuperez libertatea personald,

identitatea intim5, care au fost puternic amendate din perspec-

tivi publicd. Firi de acestea, proiectele mele nu merg at6t de

ugor pe c6t intuiesc ci ar trebui sd meargi.

Forla evenimentelor

p etre rostise toate cuvintele esenliale incd din 22 decembrie,

I Oin balconul fostului Comitet Central al PCR (C.C.): ,,dictatura

a cilzul",,,democralie",,,alegeri I i bere",,, pl u ripa rtid ism", ceea

ce allii n-au avut in discurs. lliescu, nu, inci nu.

Vorbeam de c61iva ani de sf6rgitul ,,epocii de aur". $i s-a pro-

dus elementul acela, cdruia ii spunem hazard, sau in6mplare,

sau conjuncturd. Petre a iegit de nicdieri. A izbucnit din congtiinla

lui, poate 9i din mogtenirea temperamentalS a pdrinlilor lui - a

fost o int6mplare sau un lan! de int6mplSri care l-au propulsat

pe Petre in avanscena istoriei !5rii lui.

O int6mplare a fost 9i cd unul dintre colegii lui Petre, un teh-

nician, fdcuse karate, era karatist 9i a avut agilitatea de a-9i face

loc mai ugorin fald,9i lui, dar 9i lui Petre, la intrarea in clddirea

C.C. Problema era de aglomeralie, nu de pazd. Stdteau soldalii

cu mdinile departe de arme, ca sd se vadi cd nu vor interveni.

gi astfel, Petre a intrat printre primii in C.C., cu Dan losif. S-au

dusdirectin biroulluiCeaugescu, au iegit pe balcon giDan losif

a zis: ,,Dom'le, e cineva care gtie si spuni ce trebuie?" 5i Petre

a spus ce trebuia, in plus fald de afirmaliile: ,,Dictatorul a fugit!",

,,Dictatura a cAzull" ,,Unitate!" A pronunlat acest cuv6nt, congtient

I4 MIOARA ROMAN

r,i rroi nu eram unili ca popor. C6nd am vdzut prima dati asta,

rrr ,rrn speriat ingrozitor. Era grav ce fdcuse el acolo.

I ;r televiziune a rostit din nou cuvintele, spuse mai devreme

rlirr balconul de la CC 9i pe care gi le notase ulterio; ca si le spund

rl,rr;i mai e nevoie.

Atunci, in 22 dupd-amiaz5, devenise deja clar cd paza nu era

rlis;rrrsi si intervind. Paza, care era Securitatea, stbtea cu armele

,rtrtomate atdrnate in fald si cu m6inile puse ala, lateral. inainte

,,ii rlescopere asta, Petre avusese, la rdndul lui, clard voinla de a

,rt f iona, chit cd mijloacele lui erau ale unui outsider. Gdndirea

nu cra a unui outsider, ci a unui om implicat cu congtiinla lui.

l a C.C., Petre a venit cu oamenii pe care i-a adunat de la facul-

l,rte, unde ficuse mitingul incriminat de secretarul de partid,

rlirninea!5. l-a atras gi pe muncitorii de la uzina de acolo, de 16ngi

l'olitehnica noud. Noaptea, la baricadd, vorbiseri intre ei ca sd

nreargd pe la diverse uzine. Petre gtia cd fird muncitori nu se

irrtimpld nimic, in sensul cd marea masi e asigurati de ei. $i cd,

rlupi ce iese schimbul trei, trebuie sd vind schimbul int6i. El s-a

tlus la PolitehnicS, chiar daci studenlii erau plecali in vacan15.

Se ddduse vacanl; cu vreo zece zile mai devreme in anul acela.

La int6lnirea aceea au fost mai mult tehnicieni gi profesori, nu

erau studen!i, dar 9i asta mi-a povestit-o el, eheil, dupd'9L. A

venit cu ei in centru.

Acum, in centru, sigur cd vor fi fost oameni care au creat agi-

talie. Eu sunt de acord, numai cd mullimea aceea de sute de mii

de oameni n-au fdcut-o agitatorii. Eu am suslinut mereu ci asta

Prcrrl liIena$i 15

a gi fost marea problemd: ci nimeni nu se agtepta ca mimdliga

sd explodeze in Rom6nia. Si vind a9a de multd lume.

Petre a intrat printre primii in C.C. si dintr-un motiv conjunc-

tural. El nu a ficut parte din planurile nimdnuigiasta s-a vdzut

tot timpul p6nd ?n septembrie 1"991. Sigur, exista voinla asta a lui

gi a noostrd.Vineri, la 5 firi un sfert dup6-amiazd, voinla asta s-a

vdzut giin replica lui deveniti celebrS, rostitd dupd ce generalul

Militaru a vorbit despre,,viitoarele structuri de partid 9i de stat",

iar Petre a zis:,,Sund ca dracu'! Nu inlelegeli cd s-a terminat?!"

Era foarte grav. Petre fusese crescut de bunica lui basci 9i

catolic6, intr-un mediu in care erau de neinchipuit astfel de iegiri,

cu astfel de cuvinte. Eu, una, nu l-am auzit decAt, poate, de doud

trei ori cu ,,dracu"'.

Dupi aparilia lui Petre la televizor am primit doui telefoane,

care mi-au dat altd dimensiune a crizei- cea a responsabilitdlii.

Un telefon a fost de la Mihai Florescu, care s-a purtat normal.

Era un om de calitate, avea reputalia unui bun inginer chimist,

fdcuse studiile in Franla gi atunci era ministru la Consiliul Nalional

pentru $tiinjd 9i Tehnologie. Elena Ceaugescu nu a putut sd-i eli-

mine chiar pe toli cei competenli din preajma ei, n-avea nevoie

doar de lingusitori. lar, spre deosebire de Ceaugegti, Mihai

Florescu era comunist sadea, stip6n pe convingerile lui, cdlite

in luptele Rezistenfei, in sudul Franlei. Mihai Florescu era ingri-

jorat de mama lui Petre, Hortensia Vallejo Roman, o veterand a

radioului romAnesc, 9i de efectul asupra ei al apariliei lui Petre

la televizor 9i al implicdrii lui in evenimente. Acesta era rostul

telefonului lui.

t6 M IOARA ROMAN