Buda-Pes t 'a Domineca, 22 Jun. 4 Jul. 1875. Nt. 4 4 - 4 5 - 9 3 7 - 3 8 . Annulu allu sieptele MDCCCL X X V

R e d a c t i u n e a se affla in

Strat 'a lui Leupoldu Nr, 44-Scrissorile nefrancate nu se primescu

decâtu numai de la correspundintii re­

gulari ai „Federatiunii ." Scrissori

anonime nu se publica. Articlu tra­

misi si nepublicati se voru arde si nu­

mai la cerere espressa se retorna.

FEDEKATIUNEA Diurnalu politicu, literariu, commercialu si economicu.

Àppare Dominec'a.

Pretiulu de Prenumeratiune : Pre trei lune . . . . 2 fi. v. a. Pre siesse lune . . . . 4

ti li li Pre annulu intregu . . . 8

Pentru Romani'a : Pre an. intregu 24 Pr. = 24 Lei n. Pre 6 lune 12 „ = 12 „ „ Pre 3 — 6 „ = 6 „ „

Pentru Insertiunl : 10 cr. de linia, si 30 cr. tacs'a timbrale pentru fiesce-care publicatiune sepa-ratu. In loculu deschisu 20 cr. de linia.

Unu essemplariu costa 10 cr.

I n v i t a r e

de Prenumeratiune la dîariulu

Í E D E R A T 1 Ü N E A pre Semestrulu 11' an. 1875.

0 0 , DD. Cetitori allu caroru timpu le prenumeratiune espira cu fiuea lui

niu, c. st. v. sunt rogati a-si reinnoi ibonamentulu si a se insinua câţu de sirrendu, cà Redactiunea sè se pota

( irientá d'in bunu timpu a supr'a nu-terului essemplarieloru de tiparitu si pre a se pune la caile si regulat'a es-editiune.

Cei ce sunt inrestantia cu pretiulu e prenumeratiune sè binevoiésca a-si

r tfui socotelele si mai alessu acei dd. iri sunt de mai multi anni in restantia -si aquitteze odată detori'a câtra Re-lactiune, carea au sufferitu si suffere

3 aulte neajunsuri d'in caus'a restantie-oru destullu de considerabile.

In cursulu semestrului Juliu — lecembre. a. c. dîariulu va apparé una-ata in septemana, domineca, câte de ma si 1 '/ 2 colla.

Pretiulu pre semestru 4 fl. v. a. pre tjtrei lune 2 fl. v. a.

Cu acesta oceasiune ceremu scus^a ohorab. Cetitori ch in septeman'a tr. lip-s Mu Redactorulu d'a casa, nrulu nu s'au p miu scote, se va suplini inse inca in ace­

lu semestru. Redactiunea.

B.-Pest 'a , 3 Ju l . 1875. 21. Jun . 1875.

Alegerile deputatiloru pentru ca­ri aer'a Ungariei s'au inceputu la 1 lunei

st. n. In acesta di alessera aprope 80 die cercuri electorali, in dîllele urmato-riie numerulu alegeriloru este mai micu dlar in 5 Juliu, c. voru alege éra 7 7 ccercuri electorali. Resultatulu de pana aieum allu alegeriloru este favorabile piartitei liberali, si daca dîu 'a de 7 Jul. via aduce acellu-a-si resultatu, partit'a liberale va fi totu asiá de mare si tare precum fusesse odiniora partit'a dleakiana, inante de fusiune, — acum iinse urmarea fusiunei, — proportiu-nnea numerica ce essisteá intre deakisti siioppositunea d'in centrulu stângei, are sèe ajungă in raţiune inversa, adeca cen-tnulu Stângei opposs. asta-di ministe-riiale, ba mai chiaru : Tiszaista, v a cre-scee, pre candu partita deakiana, de si asssemenea ministeriale, dar pote nu Ti-smista va scade; câtu? acest'a se va veedé dupa terminarea elegeriloru candu ajpoi se va poté totodată prognosticá viietia mai lunga séu mai scurta mini-stieriului actuale.

Avemn sè inregestràmu mortea inmperatului Ferdinandu, care de la ab-diicarea sa la tronu (1849.) ducea vietia reetrassa la Prag'a. Dinsulu pentru bllandeti'a sa si iubirea poporului fu de accestu-a supranumitu „cellu bunu11. Cu­noscutu e, cà ellu dota poporele imperiu­lui seu cu institutiuni liberali si cà in

butulu camarillei ce uneltiá reactiune, semna constitutiunea si opri comandan-tiloru ostirei, cari dedessera ordine a trage a supra poporului, ca sè nu se faca versare de sânge. Dupa proclamarea coustitutiunei, Ferdinanduessî cusoci'a sa Ann'a Pia in mediuloculu poporului percurrendu stradele capitalei indesuite de mulţimea poporului jubilatoriu, care diarindu-lu, desprinse caii de la trăsura si porta in triumfu pre iubitulu seu domnitoriu - - Ferdinandu, de si aveá constitutiunea trupului forte debila ajunse la adânce betranetie. Dinsulu fu unulu d'intre cei mai avuţi domnitori d'in Europ'a. Se dîce cà averea remasa se urca la 150 millione fl.. de si spe­sele annualialle curtei salle se urcau la aprope. 2 millione fi si mai dedesse si imperatului Massimilianu 5 millione fl, pentru nefericit'a sa espeditiune Mexi­cana.

Ministrulu culteloru si allu in­structiunei publice Dl. Aug. Trefort au adressatu o scrissore cerculare càtra or-dioariatele toturoru confessiuniloru, prin care li cere părerea despre modulu cum s'ar poté imbunetati starea materiale a invetiatoriloru poporali confessiouali. Prea bine ! au sositu timpulu cá dl. mi­nistru sè se occupe seriosu d'acesta vi­tale cestiune pentru inaintarea instruc­tiunei si ne buccuràmu de initiativ'a ce au luatu, inse a-lu fericita vomu veni numai atunci, candu va pune in lucrare modulu ce se va fi gasitu mai bunu dupa ascultarea pareriloru ; adeca atunci, candu cuventulu se va fi in-trupatu.

Prin ordinatiunea ministrului de justiţia emanata in 23 Juniu, a. c. §. 13. d'in regulamentulu affaceriloru judeca-toresci d'in 15. Oct. 1874 se modifica precum urmeza : in loculu alineatului primu a se pune „de practicante in drepturi pote fi numitu de regula nu­mai cellu ce au absolvitu conformu pre-scripteloru cursulu drepturiloru si allu sciintieloru de statu si au facutu cu suc-cessu essamenele de statu (essamenele judecatorescu teoreticu) séu primulu essamerie rigoro u pentru doctoratulu din drepturi." — In alineatulu 3. acel-lui-a-si §. in locu de „essamene" a se pune „essamenele de statu, respectivu essamenele rigorosu."

Congressulu beser. serbescu prorogatu in lun'a trecuta se va intrunî éra la tomna pentru o scurta sessiune ca sè fisseze pre trei anni bugetulu fondului beser. Pana atunci inca comitetulu con-gressuale va incepe funcţiunea sa si mai nainte de tote va elabora regulamen­tulu affaceriloru salle.

Alegerile deputatiloru in Croati'a se voru incepe la 20 Juliu, a. c. èra ca­mer'a Croaţiei, care in camer'a comune a Ungariei tramitte, precum se scie, 34 deputaţi, se va întruni la 20 Augustu, adeca mai nainte de deschiderea came­rei ung.

De altmintrea cetitorii noştri se nu

credia cà vointi'a de demissionare a dlui Bismarpu ar fi seriosa; neci decâtu; d'insulu face a se respandi acésta faima numai ca sè adorma attentiunea publi­ca, seu sè o detorne (abataj de la pla­nurile salle ce chiaru acum le clocesce. Dinsulu adeca, vediendu cà Angli'a, pote si Russi'a, — (Austro-ungari'a nu multu pondereza in cumpen'a politica a dlui Bismarcu, lipsindu-i tota initia­tiv'a si condemnata fiindu la unu rolu cu totulu passivu) i-au trassu dunga preste socotel'a d'a se incaierá cu Fran­ci'a, intorse numai decâtu mantau'a, cercandu a-si reconcilia pre potintele amicu de odiniora si ini miculu pre care l'au despoiatu in 1870. In capetîn'a astutului neamtiu se născu ideea de a reintorce Franciéi provinciele răpite, offerindu-i pre de a supr'a inca si an-nessarea Belgiului, firesce dupa massi-n'a „do ut des," adeca Franci'a sè se invoiesca apoi la completarea marelui imperiu nemtiescu prin annesarea provin-cieloru nemtiesci alle Austriei d'impreu­na cu litoralulu Triestinu, va sè dîca Franci'a, recapetandu-si Alsaci'a si Lo-taringi'a cu Belgiulu, sè accepte si es-tiaderea imperiului nemtiescu de la ma­rea Baltica pana la cea Adriatica. Bis­marcu e omu intielleptu, d'insulu nu ar sacrifica nimica si aru primi forte multu. Nu sacrifica pentru cà possessiunea pro-vincieloru răpite de la Franci'a este nu­mai unu isvoru de încurcature, de con­tinue ingrigiri si temeri pentru Grerma-ni'a, possessiune precaria de adi pana mai apoi, carea de si mai tardîu, dar de siguru i se va luá si va manca si o sânta de bătaia, deci cedendu-o, Prussi'a scapă de grige si de caus'a unui res­bellu immininte. Eraofferindu Franciéi Belgiulu, cede ceea ca nu e allu seu si tergulu ar fi forte castigatiosu pentru Grermani'a prussesca, candu s'ar pote réalisa dupa dorinti'a lui Bismarcu. — Dar cu Austri'a ce sè fia ? Au gasitu si aci tergovetiulu de Bismarcu espedien-tulu. Imperatulu Franciscu Iosifu, ca­rui-a Bismarcu i dedesse consiliulu la 1866. ca sè su mute acolo unde i e cen­trulu de gravitatiune, adeca la Buda­pests , apoi cá desdaunare pentru nemţii austriaci gravitatori spre Grermani'a si pentru Cehii neodiochniti si agitatori ar primi bet l'a si mannos'a Komanaia! Si ecca, dualisuiulu reuinauguratu la 1867 numai astfelu ar devenî bine aplicatu, unindu-se doue elemiute, Romanii cu statulu loru de la Marea negra pana la Tis'a si Ungurii cu allu loru, confe­deraţi intr'unu imperiu Dunareanu sub sceptrulu Absburgiloru. Firesce cà Bu-covin'a s'ar restitui statului romanescu. Russi'a pentru invoire ar primi Gralli-ci'a, si ecca tota lumea împăcata dupa credinti'a lui Bicmarcu. — Noi inse cu anevoe credemu cà generos'a belli-cos'a, si superba Francia sè prime­sca offertulu, de si plinu de tentatiune. Franci'a va luă (cu armele) si nu va primi cá daru provinciele salle, neci va

sufferl cá Bismarcu sè faca tergu pr e

pellea altoru-a ; dar apoi Itali'a ? pote-va ea sufferi cà sè i-se rapesca litoralulu care incetandu d'a mai fi astriacu, trebue sè fia ceea ce au fostu si este, ita-lineecu. — De Angli'a, nefiindu ea po­tere continentale, lui Bismarcu pare a nu-i pesá multu, cu tote cà fiii Albionu-lui sunt mai tergoveti decâtu Bismarcu. Inregestràmu aceste combinatiuni pen­tru cà s'au mai venturatu si alta data, éra acum se reimprospeta cu in-sistintia, mai alessu dupa intempinarea imperatiloru nordului, cà-ci cu asse­mene oceasiuni lumea e dedata a vedé nescocindu-se pururea noue planuri de resbelle, cuceriri, impartiri, annessari, etc. — Cumca Bismarcu respecteza si trebue sè respecteze pre Francia si po­terea ei, mai multu ca a celloru lalte maripoteri Europene, si cà prin urmare crede cà avendu consentiementulu Fran­ciéi de altii nu-lu dore capulu, — de acest'a sè nu ne miràmu, cà-ci ceea ce este asta-di Prussia, numai prin politic'a cu ajutoriulu, învoirea si cu permissiu-nea Franciéi au ajunsu a fi si Bismarcu scie, cà numai Franci'a are darulu ini­ţiativei in gradulu cellu mai inaltu, éra celle lalte poteri grabescu a recunosce faptele împlinite. Inse pana la realisa-rea acestui planu e inca lunga caile.

Uchatiu, dar nu santulu, ci unu gene­ralu austriacu au intrecutu pre faimosulu Crupu, cu inventiunea sa cea noua d'a sub­st i tui tunuriloru de otiellu, tunuri le de bronzu otielitu. O comissiune însărcinata cu essaminarea , assistandu la probe insu-si marele Crupu, au enunciatu verdictulu in favorea dlui Uchatiu. Ne indoimu forte de successulu inventiunii Dlui Ucha t iu , pentru cà generalii preste totu, dar mai alessu a u ­striacu nu prea sunt vestiţi in invetiuni m i -litaresci. De al tmintrea lumea sè nu se spa-rie de austriaci, cà-ci inainte de tote se ceru câte-va millione si apoi cellu pucinu doi ani de dîlle pana a se înzestra a rmat ' a austr . cu fructele nouei inventiuni , pana atunci altii éra voru descoperi a l te drăcie si A u ­stri 'a totu remane „in orbe u l t ima."

Bismarcu, omulu de ferru si sânge, — trebue cà e forte necagitu de se prega gatesce de odichna ; ellu ! care pret in­dea : cà tote le mişca cu sprincenele salle, t r emura de frica, cugetandu la ca ldarar iu lu Belgianu Duchesne si la Viennesulu Wie-singer, cari amendoi j u ru i r ea a smulge m o ­dernului Samson celle trei fire de pèru d'in orescetu. Unii asiá splica pacific'a intent iune a lui Bismarcu de a demissioná, dupa ce vede cà si-au a t î t ia tu cărbuni in capu cu lupt 'a in contr 'a catolicismului. L ' a mai spe­ra t a si amesteculu nesperatu allu perfidiloru fii ai Albionului. E bine asiá dl . Bismaru sè se odihnesca si va vedé cà si Europ 'a inca va fi odichnita .

D e la c o n g r e s s u l u b e s e r i c e s c a din B las iu .

Blasiu, 17/5 Iuniu. — Conformu pro gramméi tipărite, care se allatura aci, *) In Pr. SSa Par. Archiepiscopu sl Metropolitu Dr. Ioanu Vancea deschise

*) Se va publica in N r . viit . Red.

136

adunarea in resiedinti'a vechia prin unu cuventu, intru care anume unele parti sunt asiá de memorabile, in câtu elle voru avé pentru totu deaun'a locu in istori'a nostra, seu mai bine, in tra-gedi'a nostra naţionala si rebgiosa. Re­spunsulu improvisatu, care i se facù cá din partea deputatiloru seculari, de cà­tra deputatulu Baritiu, nu a potutu fi la inaltîmea sa si nici nu a fostu. Cu totulu altu respunsu se cerea in situatiunea si intre impregiuiarile actuali alle beseri­cei gr. catholice si alle natiunei ; dara asiá merge, candu lipsesce ori-ce pre-paratiune. Ci éra-si ne intorcemu si dîcemu : Bine va fi, cá noi romanii in cestiunile nostre vitali sè vorbimu mai pucinu, sè facemu inse cu atâtu mai multu.

Dupa verificarea mandateloru fia-carui deputatu, cu care occasiune una alegere fù cassata, adunarea se declara pre sene in unanimitate de Congressu be­sericescu allu archidiecesei gr. catholice n manesci de Alba-Iuli'a et Fagarasiu, compusu din l / 3 de clerici si 2 / 3 secu­lari. Pre acellu-a-si temeiu congressulu se si constitui, alegundu-si pre langa presiedintele arebiepiscopu unu vice-presiedinte seculariu si trei secretari. — îndată apoi congressulu intregu se des­făcu in comissiuni séu mai bine secţiuni, la care se impartira aceste proiecte:

I. Normativu séu statutu pentru organele autonome alle archidiecesei, incependu de la parochii si filie pana susu la centru.

II. Regulamentu pentru organisa-rea scoleloru popularie si alle institute-loru de invetiamentu alle archidiecesei.

III. Regulamentu pentru organisa-rea representatiuniloru si curatorate-loru ori epitropieloru besericei de diosu pana susu.

IV. Regulamentu pentru organisa-rca venituriloru besericesci împreunate cu păstorirea sufletésca, cu alte cuvinte, regularea si, pre câtu se pote, fixarea ve­nituriloru besericesci, incependu éra-si de la parochi in susu, pentru toti mini­ştrii besericesci..

Vede ori-cine, ca deslegarea ace­storu probleme va dá forte multu lu. cru de aceea se cere patientia.

Asta-di se lucra numai in secţiuni.

21/7 Juniu. Lumea vre sè scia cà ce s'a facutu in Blasiu dillele acestea? S'a lucratu cu usiele deschise, avendu in a trei-a parte a salei de siedintie si in ante camera publicu ascultatoriu, — prin urmare lumea pote se scia prea bine, ce s'a legiferatu acolo intre mar­ginile autonomiei besericesci in cinci dîlle, câte diece ore pre di, in comis­siuni si in siedintie plenarie. S'au luatu la revisiune exacta, s'au emendatu si uneori amplifîcatu proiectele datu in discussiune de càtra capulu acestei bes. Consulratiunile si desbaterile au decursu cu multa moderatiune, éradifficultati au intempinatu aprópe numai in acelle ca­şuri} in care la unii mireni se simtiá tare lips'a scientiei dreptului canonicu, si a istoriei nostre besericescei vechiei si noue. Numai statutulu séu normativu pentru provinci'a archidiecesana nu s'a potutu întocmai, din causa, cà acesta lucrare nu cădea in competenti'a aces­tei adunări. Tote cellelalte lucrări, care, sunt effluxulu autonomiei recunoscute si priu legile civili alle Transilvaniei, vechie si noue, s'au terminatu, desba-tutu si adoptatu in patru comis-siuni si in siesse siedintie plenarie cu diligentia si perseverantia demna de recunoscinti'a poporului de reli-giunea gr. catholica. In decursulu desbateriloru s'au luatu in considera-tiune tote impregiurarile, starea intel lectuale, morale si materiale a clerului si a poporului, starea scoleloru, funda-tiunile, necessitatea forte urgente de a infiintiá fonduri noue, indata ce voru funcţiona organele administrative pre-vediute in regulamentele, care se vo­tare. Veniturile stolare s'au regulatu de nou asiá, in câtu preste taxele ficsate se

nu pota trece preutii, sub pedepsa, éra de la poporu se fia executabili chiaru cu ajutoriulu auctoritatiioru politice. Pentru administrarea botezulu si a marturisirei se nu cutedie a prétende nici-unu preutu nimicu, cà nu cumu-va prin refusare sè se periclitedie sufletele. Asiá numita porţiune canonica séu competentia a parochului in fia-care parochia matre e fixata mai de multu la 32 jugere catastrali. Venitulu cellu mai micu allu unui preutu nu va poté fi sub 315 fiorini, cifra fixata prin re-scripte imperatesci mai de inainte. Comun'a care nu va asse-curá nici maracu acesta subsistentia forte mo­desta, va romane filia si se va in­corpora la alt'a, pre langa conditiuni puse in regulamentu. Assemenea si cu scolele. Comun'a care nu-si pote tiené scola propria, este obligata a se confe-deră cu alfa vecina.

Despre fonduri si mosîe s'a potutu incredintiá ori-cine, cà veniturile acel-loru-a se administra exactu si rigorosu; ce folosu inse, cà fondurile au apucatu in saculu cellu desfundatu allu statului, de la care nu le poti scote si care au ajunsu, cá se le scadă interessele la 3°/ 0

(!!!) Informatiunile luafe in sensulu acestu-a despre fonduri au produssu preste totu impressiunile celle mai do-rerose. Dita-te tu mei frate, cà nici ceea ce si trăgea archiereii de la gura, cá se aiba ce lassá la cleru si la scole, nu mai este siguru! Asiá de ex. venitulu totale de la fondurile remase de episcopulu Ioanu Bobu (in 1830) ar' trebui se fia de 30,000 florini pre annu ; déra sta­tulu prin desperatele salle operaţiuni 'lu devalvà la 24,000, apoi mai apuca si „pentru manipulatiune" câte ^200 fl pre fia-care annu.

Intr'aceea sè nu ne demitemu in detaliuri asiá rapsodice, cà nu vomu fo­losi multu cu elle, ci publiculu sè aiba patientia pana ce se voru tipări tote actele acestui congressu memorabile, éra pana atunci sè nu sî pregete cei inte-ressati a mai luá in mana incai Actele si Fragmentele publicate de dn. Cipariu, cumu si Actele sinodali tom, I. et II. de I. M. Moldovanu, apoi si dreptulu ca­nonicu, de ex. despre dreptulu patrona­tului, de jure Plăceţi regii, despre drep­turile episcopiloru etc.

Unulu din diariale nostre este de-stullu de afabile cá se spună, ca Preas. Sa părintele metropolitu „se justifica, pentru-ca nu a potutu pana acuma se puna beseric'a greco-catholica in com-plet'a folosintia a drepturiloru si insti-tutinnüoru salle sinodale."

Nu prea scimu ce definitiune dau jurisconsulţii moderni terminului Justi­ficare, atât'a inse totu scimu, cà multia-mita lui Ddieu, archiepiscopulu actuale de Alb'a-Iuli'a nu are a se justifica pen­tru nici-o fapta a sa, cá du sciu de ce delictu, si cu atâtu mai pucinu a se justifica, pentru cà in cursu de siesse anni ai păstoriei salle in archidiecesea sa, nici chiaru ajutatu de cleru si de mireni (1871), nu a potutu se spargă prin tote acelle pedece, pre care in tre-cutulu de alti 160 de anni nu au fostu in stare sè le delature pre decessorii sei nici chiaru cu sacrificarea positiunei loru, ei redu-si la necessitatea de a rev indica din drepturi, totu numai unulu câte unulu, successive, in cursu de diecimi de anni, pre càlli diverse, precum se in-templa acésta totu-deaun'a si ori-unde domina séu absolutismulu puru, séu de-spotismulu constituţionale. Ecca pentru ce, expressiunea susu atinsa a produsu in Blasiu resîmtiu dorerosu. Archiepis­copulu nu s'a justificatu, ci a comuni-catu adunarei, ainformatu pre adunare, pre fiii sei sufletesci, acum'a ca si in congressulu din 1873, despre paşii fă­cuţi la potestatea statului cu tota per-severanti'a, pentru cá aceea se recuno-sca besericei gr. cath.' dreptulu seu de a se organisa si a se représenta pre sene-si in affacerile salle exteriőre prin unu congressu provinciale compusu din clerici '/ 3 si mireni 2 / 3 .

Intr'aceea, pentru cá se cunoscemu mai de aprope informatiunille date de càtra archiepiscopulu si metropolitulu de Alb'a-Iulia, reproducemu aici assen-ti'a cuventului seu de deschidere, pro-nunciatu Miercuri in 16/3 Juniu a. c.

„Religiunea preste totu au ajunsu tempuri grelle; ea are trebuintia de concentrarea toturoru elementeloru spre a se apura. Gr. catholicii nu au potutu desvoltá pana aci activitatea in tote direcţiunile ; — ei inse totu au facutu atât'a, câtu li a fostu posibile dupa impregiuràri. — Cei cari au condussu-affacerile spirituali in beseric'a nostra, nu s'au retrassu de buna voe de pre ter­renulu activităţii si allu lupteloru. — In câtu pentru mine (metropolitulu,) de candu pastorescu, nu am incetatu a lucrá cu tóta energi'a spre ajungerea scopuriloru nostre divine. Am lucratu pentru cá cuveuulu lui Ddieu sè prindă radecine, cà sacrele institutiuni sè fia consolidate cá cultur'a poporulu sè faca propresse. Pana la ce mesura s'a potutu résolve problem'a, se póté vedé din fap­tele co aplinite. S'a luatu ùiverse me­sure administrative, am facutu si visi-tatiuni canonice in mai multu de 100 parochie.

Cu respectu la vieti'a constituţio­nala in beserica, in an. 1869 am tie­nutu sinodu besericescu pentru regula­rea affaceriloru administrative interne. In acellu-si annu am mersu la Rom'a, unde am aperatu discipiin'a si dreptu­rile besericei nostre cu energi'a si dem­nitatea ce merita. In a. 1872 am avutu sinodu provinciale (archierescu) totu pentru cause interne. In 1873 se tienu congressulu scolasticu. Iu a. 1874 re-gularamu fundatiunile Siulutiane. Nu lipsiramu a face passii necessari si pen­tru introducerea definitiva a organi­smului constituţionale in beserica. In 7 Sept. 1869 rnemorandu la rninisteriulu culteloru. In 1 Maiu 1870 allu douilea rnemorandu. In 23 Maiu 1870 allu treilea facutu din partea consistoriului. In 14 Sept. alta representatiuue la ministeriu. In 13 et 14 Apr. 1871 memorandulu conferintiei de la Alb'a-Iulia. In 1 Mart. 1872 éra-si rnemorandu. In 1 pana 4 Iuniu 1873 supplic'a congresului la prean. tronu in aceea-si cestiune. Dupa tote acestea nevediendu nici unu resul­tatu, ve chiamaiu in adunarea acesta. Deci la lucru ve observu inse, cà orice institutiune noua si-are patronii sei inse si inimici. Dorescu cà se fimu cu buna sperare, inse si ingrigi ti, deci ceru, cá sè lucràmu si cu moderatiune, si cu prü­den tia etc. etc."

Acestea sunt fape complinite si authentice. Acum'a se puna ori-cine man'a pre conscienti'a s'a si se spună, deca ori-care altulu, intre conjuntu-rele de facia intre atâti inemici ai be­sericei greco-catholice, — cu mediulo-cele, care stau la dispositiune, ar' fi fo­stu in stare sè faca mai multu de câtu se facú in aceşti 6 anni trecuţi.

De vomu mai avé ce-va tempu, vomu mai releva unele cestiuni, asupra cărora se pare ca ar' domina mare con­fusiune pre la noi. Intre acestea la lo­culu antâiu numimu sinodalitatea, ca­rei-a i se dau uneori definitiuni forte curióse. („Gas. Tr.11)

F a g e t u 21 . Iuniu 1875. „Perirea ta din tine va fi Israile."

Dreptulu de alegere libera, garantatu pr in art . de lege 33. din an. 1874. ori câtu de aspre se fie dispusetiunile acestei legi in coutr 'a abusuriloru si a pressiuniloru ofi­ciali, nici odată n'a fostu perielitatu asiá de tare in Cerculu electoralu allu Făgetului , cá tocmai acum'a. Chiaru acei'a, cari prin pu-setiunea loru oficiala ar fi cliiamati si ar avédator int ia a veghiá sè se puna capetu ama-giriloru si farade-legiloru. s'au pusu in frun­tea unei par t ide mica si neînsemnate si lu­cra pre facia cu tote mediualocele nelegale int ru acolo ca sè octroeze romaniloru de candidatu detalu pre D . Ioane Pausz pro-tonotariulu comitatului Carasi si eu nu me

potu mirá din destulu cum de nici D. Comite Supremu nici D. vice-comite, nici rniniste­riulu nu face chiaru nici unu pasiu pentru sustienerea si asecurarea dreptului de ale­gere libera.

In fruntea acestei mice par t ide sta pre-torulu Făgetu lu i D. Fâbry, care la confe­rinti 'a Comitetului partidei numite liberale, conchiamata prin parin tele DSale pre diu'a j de eri, a ocupatu presidiulu fara nici o îm­puternicire ca di regator iu politicu, si ii parte ac t iva la cortesirile ce se facu pentru neamulu seu Pausz, de si Dsa pretorele n'are dreptu de votare in cerculu Fagfr tului .

Al lu doilea conducatoriu si cortesiu este 1 D. Aloisiu Popp subjude reg. care crede il avé dreptu a se iude; ar tá din cancellari'il sa oricandu dupa plăcu si a cortesi pre saltl sub actoritatea sa de judecatoriu, de si prii mes'a DSale zacu o mulţime de acte restante.! — Nici ca vre se scie deordinatiunea cui mai noua a ministrului de justi ţ ia, careil opresce deregatoriloru de la justi ţ ia ori-sl amestecu in afacerile electorale. E lu creai cà ellu este legea si totu insulu are sè ful precum ellu dicteza. S'a si facutu pana acunl aretare in contra lui la ministrulu de jij stitia dar ' totu indesiertu incâtu daca ui va incetá cu pressiunile, negresîtu voru uri má alte aretari I

Allu treilea este D. postmaisteru Am Ssokohj, care chiaru acuma fu namitu decorai missariu catas t ra lu prin influintia unui im nu mare din Pest 'a, la noi prea bine cui noscutu, de siguru numai din îndemnului cà DSa sè capete voia a face eortesiulu Dlui Pausz, care este ruda deapropre cu meni t ionatulu domnu puternicii din Pest 'a. I

Allu patrulea este ca a cincea róta li cocia, protopresviterulu rom, nu : Atanasim Ioanovics, pre care tota lumea romana li cunosce prea bine de unu belitoriu neaseml natu allu preotiloru ti allu poporului nos;r| romanu, de si nu potu pricepe cum aceşti santu părinte a potutu fi inscrisu inj lisi'J alegatoriloru, candu in contra DSale boii in cursu mai multe processe criminale. [

Protopresviterulu, acestu cameleonu p» liticu in vremile de mai nainte, candu prol-cessele sale criminale eráu la Sedri 'a corni tatensa, face á pre infocatulu deákistu, darf indata ce domnii de la eomitatu l'au facutl scapatu aicea si uuele processe s'au predai la consistoriulu de la Caransebesiu, ér' all tele s'au substernutu congressului nationall — s i -a int irsu mantéua pre dosu si s'a fil cutu cellu mai mare nationaliste îdîoI catu, ne-a condussu de dóua-ori la urn'l, dealegere sub ste'gulu lui Mocioni, care eil candidatulu j^artidei nationale o[>ositionsB si éca acum Dsa dimpreună cu preoţii Maim Barboni, Sudrisianu, Lmanuila, Borlovam Icnelii, si cu invetiatorii : Mustctiu, Andim siescu, Badulovics si Cadariu, toti m e m b r i i partidei nationale au trecutu in castrele coif t rar ie sub steagulu Dlui Pausz din unic» causa, cà-ci pote si aceşti domni vestiţi, vorl fi avendu d'a impacâ unele lucruri prell Comitatu si pre la Tr ibunalu , si credu si*' in atotupotinti 'a candidatului loru. I

Aceştia sunt nesdravenii, cari si-al luatu lumea in capu pentru de a ajuta laiil vingere pre D. Ioane Pausz. I

Si sciţi dvóstra cine este acellu 1)1 Pausz pentru care se sufulcara numii domni ? I ' i

E r a cine este : [ D. Pausz in totu comitatulu CarasiuliJ

care namer o majoritate de 9 0 % de «J mani, este cunoscutu de cellu mai mai dusimanu si dechiaratu inimicu allu romani' loru. DSa nici chiaru acuma candu cersiestl grat i 'a si votulu romaniloru, nu face tait* din politic'a sa dusimanos , ma spune april a tu, cà da'.a i ar stá in potere, ar las» sê-i spendiure pre toti romanii, DSa este mii

omu de o natura nefericita si .•spulberaţi,! incâtu adeseori nu pote fi s tapanulu pasai, niloru sale înfuriate, chiaru si mai adaal nadi s'a arre ta tu a t â t u de brutalu, câtu ci s'a rusinatu a bato su carbaciulu pre 1 preutesa romana pentru caro fapta DSl este traBU la Tr ibuna lu . Acestu domnu t | tézu si pasia turcescu do alta parte nui vede capulu de datoriele celle multe peni t ru car i ne in t re ruptu i se facu essecntiiiiţ judocatoresci, incâtu ad i -mane va trebui st

137

c d no h ida concursulu asupra densului. — Noi romanii binesi»iititori, - cari , nu ne­am lapedaiu de poporulu romanu niei nu voimu a-lu insielá, cá si protopopulu si sa­teliţii sei — dechiaràmu francu si resolutu, ca n ' a r e m u , nu potemu avé nici o încredere in D. Pcjusz: n u : cà-ci este inimicu do morte al lu nostru si ca atare nici candu nu va poté représenta interessele aces 'ui cercu romanescu nu cunosce, ori nu va vrea se cunosca dureri le nostre aile romani loru si cu atâtu mai putienu si va redicá cuventulu in interessulu poporului ; Nu vremu Bè scimu dé ellu nimica, cà-c i scopulu DSale nu este altulu, decâtu — precum audimu, cà se iauda — prin referintieîe salle de cousà-genu cu domnulu cellu mare din Pes t ' a a ajunge de comite supremu in Comitatulu Carasiului, si apoi — a batujocuri si a asupri pre poporulu romanu dupa plăcu sub tiilu de „libertate consti tuţionala." Cea mai mare ruşine ar fi pentru noi romanii, daca ani lasá, ca D. Pausz sè fio si mai mare t b c i u asupra capului nos t ru de câtu ce este adta-di . Noa ni t rebue unu barbatu seriosu si asiediatu, sânge din sângele nostru si t rupu din t rupulu nostru, care ni cunosce necaau-rile, si va avé si tăria barbatesca d'a lupta pentru bunulu poporului romanu. Nu ni t rebue nici spulberatu nici ingropatu in datorii, cu atâtu mai putienu unu omu b r u -talu, fara morala, si j u ra tu inimicu allu nostru.

Respunda inaintea lui Ddieu si a ome-uiloiu, cu consciintia loru acei preoti cari prin candidarea lui Pausz infigu cut î tulu fara nici o mila in inim'a romanului.

F e r c s e a - n e Deliou de astfeliu de lumi­nători si conducători ai poporului.

Romaniloru : grigiti bine ce faceţi si cum faceţi. Nu eredt.ti promissiuniloru, cu cari ve imbéta protopresviterulu si sateli­ţii sei. Ori nu v'ati convinsu inca din destulu, cà protopopulu in tota viétia lui a lucratu numai pentru pusunar iulu séu. Acest 'a i-a fostu totdeuna, natiunali tatea, politic'a si — moralea ; acest 'a este si acuma, si are sperant ia cà cu ajutoriulu noului seu pro-tectoru va scăpa de processele criminale si nu vede, cà de aceste nici chiaru protec-torulu seu nu pote scăpa.

Per i rea ta din tine va fi Israile ! Unu preotu romanu.

S e i n i 26 Iun . 1 8 7 5

Stimate Die Redactoru ! Din te legram-m'a tramissa in 1 6 lunei cur. din Seini, e lucru cunoscutu, cum ca in 1 5 lunei cur. Dl. Iosifu Vulcanu fu candidatu in cer culu Carasiului , — prin urmare luara câti-va cu dinsulu lumea in capu, si po r ­niră prin unele comunităţi romane reco-mendandu- lu cu tota caldur 'a alegatoriloru — si pre cum sciu de la unu amicu allu meu-forte bine a fostu pnmi tu — din ce au si vesti tu conferintia cercuale pre 20 lunei cur. la Tataresc i , — unde sub presidinti 'a Dlui Mitru Popu de Homorode s'au adunatu aprope 200 alegatori par te mare din poporu —. unde Dl. Iosifu Vulcanu fu éra de nou candidatu de toti cei adunaţ i , — una s in­gura pofta avure poporulu, — ce o si cerii de la candidatulu seu, cum cà sè-si dee cu­ventulu de onore „cà de la candida tura neci candu nu va renunciá" , — ce Diu Vulcanu cu vorbe forte calduróse li-o si dede, — la ce alegatori i , cu toti numeroşii Preu t i de facia — vicissim dedera cuventulu de onore, — cumea toti voru votá pent ru dinsulu si intre margini le legii câtu de numeroşi ale-getori voru câşt iga pre sam'a lui, si asiá cu toti îndulciţ i cà l i - au successu odata a poté capetà unu barbatu dupa poft' loru cu cea mai mare buceuria e rá cá sè plece càtra

casa, candu cá din nouri cade intre ei Dl.

Iuanu Clintocu archivar iu lu episcopescu de

Oradea-mare — care indata cu o falca in

ceriu si cu a l fa in pamentu provocandu-se

nu numai la ordinatiunea episcopesca, —

ci si la auctoritatea Comitetului supremu

(Ve assecurediu St imate Die Red. cumca

Supr . Comite nu se mesteca in lucrur i le

acestea si forte bine erá de nu se pomeniá

cà-ci cu acest 'a Dl. Clintocu s i -ar re tà im-

matur i ta tea) pofti de la preuti cà sè revoce

c a n d i d a t u r ' a Dlui Vulcanu, — si sè c a n ­

dideze pre Dl. Iust inu Popfiu (totu a s i á

bravu fiiu allu natiunei ca si Dl . Vulcanu)

— si ecca preutii retrassera i umai decâtu

cuventulu de onore ce !u dedesse, — inse

poporulu remase langa Vulcanu pent ru ca

si dedesse cuven tu lu ,— Dl . Vulcanu inca

cu tote cà fu provocatu prin solulu Clintocu

nu numai cà nu renunciá de la condidatura

— ci declara cà de va remané fora de unu

votu, totu-si de la candidatura nu va re­

cède. Aces tu-a e caracteru barbatescu, bine

au facutu si poporulu si D. Vulcanu.

De la 20 Iuniu se t ienu conferintie

peste conferintie in cerculu Carasieului, ferbe

cerculu clocotesce, dara Dnii P reu t i nu si-

aducu aminte cum cà in Seini insi-si au

marturisi tu inantea adunari i cumeà p reu tu

sè nu se candideze (cà-ci si in conferinti 'a

de Seini fusesse vorb'a de Diu Popfiu) cà

nu- lu va alege poporulu, cum e popa, — apoi

sè fia cu buna sperantia , DDi preut i , si sè

lucre din tote poterile ca sè pota reessî cu

candidatulu loru, — cà-ci numai asiá voru

documenta in antea lumei — cumca popo­

rulu i asculta, i iubesce — si in tote suntu

unu sufletu si unu trupu.

Petreane.

S e i n i , 26 . J u n . 1 8 7 5 (Interpeüatiunii.) I. F i indu-cà eu su

dedatu a face interpellatiuni in unele c a u -

ee de interessu comune si mai cu sama

Dlui protopopu allu Seiniloru Giorgiu Maniu

as ta -da ta éra-s i veniu a iatréba ure Dsa,

cà, dupa ce in paroehior 'a de Szamostelek

de unu annu de dille Upsesce Cantoru-Docent e,

— are voia ca staţiunea acest 'a sè o impli-

nesea câtu de currendu ?

I I . Assemenea in parochi 'a de Iosipu

unde fostulu Cantoru-Docente au moritu, pare

mi-se, inca in Februariu, a. c. si de la t im­

pulu acestu-a in numit 'a paroehia nu se

tiene scola, are voia Dl. protop. Gr. M . ca se

se numesca unu invetiatoriu aptu ? fiindu-cà

staţiunea acest 'a nu e rea, ba chiaru bun i -siora, apoi împlinirea sè o faca câtu de

cur rendu , ca sè nu sufferia a tâ tu amaru de

t impu crescerea fiiloru poporului, cà de nu,

atunci voiu provoca eu pre resp . senate

scol. ca sè-si plinesca detorinti 'a.

I I I . Dv . Die Protop. sunteţi unu b a r ­batu renumitu allu natiunei, cum de une­le ca acestea, cari taia afundu in educa-tiunea poporului, le poteti sufferî, fiindu Dv. auctoritatea districtului, au dora voiţi ca si in districtu toti preutii sè iee essem­

plu de la Dv. care in locu, in parochi 'a de

Seini, de trei (3) anni nu aveţi invetiatoriu éra localitatea şcolare semena cu cotetiele porci-loru. Respundeti , rogu-ve Die Protopopu, si la întrebări le acestea, si de veti poté cor-rectu. Credeti-me cumea me voiu buccurá forte si de me va frige pisatulu la gura , — cà-ci in cause de interessu comune, pisatulu DV. nu me arde, — dar a jungă ace l lu-a si a l toru-a .

S. Stanu.

R o m a n i'a.

In Buccuresci marele Collegiu elec­torale allesse in 10 Iuniu c. de metro­politu allu Moldovei s: Sucevei pre Pr. S. Sa episcopulu de Argesiu Iosifu cu 140 din 180 voturi «'le st. sinodu, alle senatului si camerei României.

Collegiulu eletorale primi cu a-plausele celle mai simpatice alegerea unui archiereu atâtu de iubitu si lumi-natu, totu-odata si cá îndoita proba de confirmarea unităţii României si a be­sericei ei.

Nou alessulu metrop. Iosifu si pri­matele Calinicu se imbracisiara caldu-rosu inaintea collegiului electorale ; apoi Pr. S. S. Iosifu descoperi recunoscinti'a sa pentru simpati'a si încrederea alega­toriloru si la alegerea cu 2 '/ 2anni inainte de episc. allu Argesiului si s cum de metr. allu Moldovei si Sucevei, intr'unu discursu plinu de simtiemente nobile si idei inalte pentru concordi'a fratiésca si moralea religiósa, cari voru ferrici vii­toriulu României.

A c t a testanientaria pentru

CONSTITUIREA UNUI FONDU SPECIALE

D e s t i n a t u Le invetiamentulu laicu si la acte de

bine-facere. I I .

Fondulu Seminariulu Niphon n 'am ince-tatu d'a cugeta mai pucinu si la invetia-men ulu laicu. Dorinti 'a statornica a sufle­tului meu erá, sè potu totu de o data con­

stitui unu fondu speciale pentru ins t rucţ iu­nea si formarea cetatieniloru folositori t ier­rei , din care, jumetate sè fie dest inatu la acte de bine-facere si ajutorie piose Beseri-celoru si servitoriloru loru. — Impregiuràr i inse, mai presusu de poterile melle impe-dicandu-me necontenitu, as ta-d i mult iumescu cellui a totu puternicu cà a premissu sè indeplineseu si acesta tainica jnr int ia a c u ­getului meu.

Ori-câtu s'ar face pentru luminarea po­porului, nici o data nu va fi prea multu. Si săracii sunt si dinsii suspinulu de dorere allu omenirii din care facemu par te .

Sciu assemenea cà potintiele mi sunt mărgini te si acestu slabu prinosu al unei lunge si sarguitore economie se va absorbe ca unu isvoru pucinu simtitu intr 'unu mare si poternicu riu. Totu-s i nu potu paresi mangaiarea d'à dîce cà in marginile put in-tieloru a m c a u t a t u a-mi face datori 'a . Candu chiaru ar trece nebăgata in sema acesta duiosa ofranda ce depui pre al tarulu P a ­triei si omenirei suferinde, cugetulu m i - v a remané impacatu de ajunsu deca smeri t 'a mea fapta va servi de indemnu cà alţii in cristosu fraţi sè deplinésca ceea ce eu am facutu ca simplu inceputu.

Punendu-mi deci cà totu deaun'a c re -dint i 'a in Dumnedeulu parinti loru nostru, cari ne a pastratu o lege si o t i e r ra pr in atâtea grelle impregiuràr i si din adanculu inimei indrep tandu- i smeritele rogaciuni , cà sè-si reverse indurarea peste acestu sermanu si multu cercetatu pamentu allu României, dispun u cu tota sufletésc'a dragoste celle ce urméza :

I . Din propri 'a si bun 'a mea avere, spre îndeplinirea susu ar re ta tu lu i meu scopu, constituescu in perpetuitate doue din proprietă­ţile melle fonciari, mosi'a Chiajn'a din d is t r io-t u lu l l f ovu , plass'a Snagovului , si mosî 'a Ba-scovenii de josu, comun'a Gralatieni, distric-tulu Vlasc'a, plassa Glavaciocului, cari se voru cunosce subtit lu genericu : Fondulu de instrucţiune si ajutore Niphon.

I I . Jumetate din veniturile acestui fon­du le destinu pentru invetiamentulu laicu, éra cea alta jumeta te pen t ru acte de bine­facere si ajutorie besericeloru serace si ser­vitoriloru loru.

I I I . In câtu pentru invet iamentulu laicu, pana la crescerea fondului, bursele ce destinu pentru liceele si 'gimnasiele din t ie r ra se voru margini la numerulu ce se va poté sustiené cu summ'a de galbeni 60—70 de fie-care elevu pre annu.

IV. Aceste burse se destinu copiiloru sermani, cari se voru dis t inge mai multu la invetiatura inca din classele primărie si cari , pre langa fericite dispositiuni si numele onor. alle parintiloru, voru uni si o buna conduita recunoscuta. — Cursuri le superiore voru t înt i speciale la studiulu sciintieloru essacte.

V. Rudele melle, de ori-ce gradu, voru fi preferite a tâ tu pentru bursele din t ie r ra -câtu si spre a fi tramisse in strainetate pen­tru întinderea si perfecţionarea conoscin-tieloru.

VI . Pent ru repart i ţ ia fondului de a ju­torie a se va observa ca principiu u rmato­riele :

a) Se va face de preferintia si intr ' ­unu modu mai simtîtoru, ajutorie mai i n -taiu rudeloru melle celloru sermane si im-poverate de greutăţ i ; < ra in casu de mar i -tisiu a veri-uneia din ficele rudeloru ace­storu-a. Administratori i fondului, potrivitu cu posit iunile familiei si t rebuint i 'a de facia, voru chibzui avendu in ajutoru cu summele necessarie.

b) Restulu, bine cumpenitu, se va i n ­trebuintiâ in ajutorie altoru sermani dintre străini (preferindu-se aci veduvele preotiloru

scăpătaţi) precum si in cumpărătura da câr t i odore bisericesci, vestimente sacre si apara-tiuni pre Ia besericele fara midiloce seu in nepotintia de a si-le procura numai cu aju-torulu enoriasiloru.

V I I . Dorindu cà ace3tu fondu sè nu aiba nici o înclinare cu fondurile Semina­riului Niphon precum assemenea nici vre-unu amestecu, or i -câ tu departe , cu alte fonduri s trăine ce s'ar mai destina si de alţii spre acestu sfer situ séu cu fondurile publice de instrucţiune, ori de acte filantropice alle al­toru societăţi recomendu si prescriu ca r e -gola nes t r ămuta ta dumnealoru Dimitrie Ste-f..nopolu si nepotiloru mei Ghitie Enescu si Alessandru Lazarescu, pre cari i instituescu Adminis t ra tor i ai fondului acestui-a, precum sunt to tu de o data numiţ i si Epitropi ai Seminariului Niphon, ca sè administre osebitu si in par te venituri le salle si sè faca a se t iené o comptabilitate anume pentru a c e ­stu scopu.

V I I I . Nici o a l ta autori tate, or i -care ar fi, precum nimeni assemenea din cei ce represinta o ramura a poterii publice, fie districtuale, fie comunale, n 'au dreptulu a se amesteca séu interveni in nici unu modu si sub nici unu pretestu in lucrările si a t r i -butiunile acestei Administrat iuni . Singuru in persona Fra te l e in Cristosu Mitropolitu allu Scaunului din Buccuresci, in allu carui-a caracteru si zelósa desinteressare m i - p u n u desaversit 'a încredere si pre care lu rogu ferbinte, va essercitá unu dreptu de s u p r a -veghiare spre a face sè se essecute î n ­tocmai si neclintite despositiile acestui asie-d iamentu , aducandu la t impu si la locu cu -viinciosele observat iuni (de va fi casulu) fara inse a se amesteca in administrat iune.

I X Candu, ceea ee nu potu crede, g u ­vernulu seu or i -care potere publica, per-diendu d in vedere scopulu de folosu gene­rale si calcandu in piciére ori-ce sentiementu de grat i tudine pentru a tâ tea sarguintie , va cugeta a se amesteca in affacerile admini-strat iunii , ori va t i nde a slabi acestu, a - lu modifica, a - lu preface, a-lu cotopi cu altulu seu in fine, a face ori-ce actu de natura a-i lovi independinti 'a si a introduce amestecu s t ra inu, atunci Adminis t ra tor i i susu aretat i , seu cei ce le voru luá loculu dupa t impu, deca, dupa tote protestatiunile făcute Domnitoriului , poterii judecatoresci si corpuri loru legiuitorie, si dupa tote cercàrile intrebuint iate spre a tiené neatinse prerogativele acestui assiedia-mentu , voru vedé ca totulu este in desiertu remane atunci ca Dumnedieu se judece si sè resplatesca acel loru-a cari au voitu sè in -nabusiesca invetiatur 'a si luminarea popo­rului si au mersu pana sè rapesca si panea seraciloru.

X . L a casu de morte, de nepotinti 'a séu alta impregiurare neprevedintia ce a r descomplectá numerulu de trei allu Admi-nistratoriloru ce amu inst i tui tu ' a tunci a -cellu-a seu acei-a din Administratori i r e -masi in fiintia voru convoca, pr in scirea fratelui in Cristosu Metropolitu allu Scau­nului din Buccuresci, pre corpulu professo-* raie allu Seminariului Niphon, spre] a alege dintre neamurile melle, fie or i-câtu de d e ­parte, pre complini torulu trebuinciosu, c a u -tandu to tu -dea-un 'a pre cellu mai destoi-nicu si mai zelosu intr 'acést 'a . Totu astu-felu se va u r m á si in casulu candu, dupa timpu, n 'a r mai essiste nimeni din neamulu meu si va t rebu i a recurge la străini.

X I . Déca din impregiuràr i nepreve-diute, convocarea corpului professoralu nu s'ar poté u r m á de cà t ra administratorii ra­maşi in fiintia, atunci fratele in Cristosu Mitropolitu allu Scaunului din Bucuresci, o va face din propi 'a- i ini ţ iat iva si in cellu mai scurtu t impu.

X I I . Alegerile se voru u rmá prin ma­jori tatea voturiloru alegatoriloru presanţi . Cei absenţi au dreptulu d'a-si esprime vo­tulu prin scrissori autent ice spediate Recto-relui Seminarului cu trei dille inainte de alegere. — Unu processu verbale va con­stata numerulu voturiloru si resultatutulu operatiuniloru. Candu s'ar dovedi cà vo tu ­rile celloru absenţi ce puteau forma o al ta majoritate, au fostu tăinuite, se va pro­cède la alta alegere, la cari nu voru ma i

poté luá par te cei dovediţi unelti tori de frauda.

138

XII I . Contestările si cererile relative la dreptulu d'a fi alessu, voru fi cercetate si j u ­decate de corpulu professorale inainte d'a procède de le operaţiunea alegeri .

XIV. Economiele resultate din gradat 'a admitere a eleviloru, diferinti 'a in minus ce ar pote lassá bursele precum si ori ce alte prisose alle celloru-l-alte capitole bugetari , capi ta lÍ8andu - se , voru servi spre a cumperá alte proprietăţ i mobil iare, apar t înendu ace­stui fondu.

X V . Localulu Administratiunii va fi in cuprinsulu Seminariului , si in acelle-a-si ca­mere cu alle cancellariei acestui-a.

X V I . Adminis t ra tor i i voru depune a n -nualeminte compturi de gestiune, cu dovedi i r regula, cà t ra fratele in Cristosu Mitropo-litu allu Scaunului din Buccuresci .

X V I I . Fie-care adminis t ra tore va be­neficia de unu onorariu de lei 850 pre luna, care va fi mari tu t r ep ta tu cu sporirea v e -nituri loru fondului, fàra inse a restringe celle-l-alte alocatiuni bugetar i .

X V I I I . Unu regulameulu speciale va precisa in detal iu a t r ibut iuni le adminis t ra -toriloru, in care se va inscrie principiulu unei propriri absolute pentru administratori d'a modifica fondurile imobiliari alle assie-diamentului, ori d 'a le preschimba in altele séu d'a le preface natur 'a si situatiunea, sub nici nu motivu séu ori ce altu cuventu speciosr., dorint i 'a mea fiindu sè r emana astu-felu precum eu le am alessu.

X I X . Or i -care al ta avere a mea, ne­regulata prin vr 'unu osebitu actu, se va gasi la incetarea mea din vietia, este si r e ­mane considerata cá fondu atribuitu assiedi-amentului de facia.

X X . O summa de lei 1190, se va in­scrie annualmente in budgetu pentru pomeni­rea moa si a neamului meu (dupa osebitulu pomelni u co l'am trecutu intr 'o anume con­dica subscrissa de mine), acest'a in perpe­tui ta te si in totu-dea-un 'a la diu 'a Sâmbe­tei Mosiloru, candu se va impar t i si mi lo­stenia pre la săraci.

X X I . Asiediamantulu de facia se va t ipări intr 'unu numeru indestulatoru de bro-siure si se va publica indata dupa incetarea mea din vietia pentru o mai int insa cuno­scintia. (

F a c u t u in Bucuresci si subscrissu de mine insu-mi si investitu cu propriulu meu sigiliu Mitropolitanu, in annulu 1874. lun'a Decembre in 9 dîlle.

(L . S.) (Semnaiu) N i p h o n Mitropol i tu .

V ienn'a , in 22 Iuniu 1875. Stimate Domnele Redatoru ! Ve rogàmu

sè binevoiţi o publica in pretiuitulu D.Vost re d iua r iu u rmator ie le :

„Cu privire la correspondenti'a, anonima publicata in Nr . 44 a „Telegrafului Romanu" sub firm'a de „Unu studentu romanu din Vienn 'a , prin carea se incérea a se detrage din valorea telegrammei adres&ate conferin­tiei nationale din Sabiiu d in 23 Maiu, a. c. — sustienendu-se, sa acea te legrammá ar fi fostu trasmissa numai de vre-o cât i -va tech-nici si medicinisti din Trans i lvani ' a — subscrissu in u rm'a inpoternicirei ce avemu venimu a dechiara , cà suntemu in positiune de a documenta contrariulu, si prin u rmare , ca acellei télégramme cu totu dreptulu- i sa datu subscrierea de „Studenţi i romani din Vienn'a." Inse acest 'a numai atunci ne sim-t îmu obligaţi a o face, candu vomu sei cà „anonimulu" este Studentu romanu d'in Vien­

n'a; cà-ci noi dupa cum cunoscemu c a r a c -terulu si onorabili tatea studentiloru Viennesi tare dubitkmu cà acellu anonimu se fi unulu din mediuloculu nostru, séu deca totu-si s 'ar aflá unu atare individu in t re studenţi i din Vienn'a, — atunci déca este omu de onóre si consciu asertiuniloru salle — asceptàmu cà va essî cu numele intregu la lumina s i -va aperá ::u vizirulu deschisu dreptulu ce s i - lu tieue atacatu.

L a din contra privimu intreg 'a acea oorrespondentia anonima de o manopera ten dentiosa si reutatiosa.

Dr. I. Popu Med. Dr. 1. Hosanu din Bucerdea Vinosa din Sioimosiu in

in Transi lvania. Ungaria .

Nicolau íagarasianu stud. techn. din D r a -

gosiu in Tra in ' a .

Gherl'a, 19. Junie . Societatea nostra l itteraria-basericèsca

„Alexi-Sincaiana" are datin 'a cá totu la doi anni se dee la publicitate una relatare ge­nerale despre activitatea si progressulu mem­briloru ei ordenari, precum si despre starea bibliotecei si a cassei, cá asiá sè se con­vingă On. Publicu rom. dd. membrii fun­datori si benefacatorii acestei societăţi, déca ea in adeveru progressedia s'au regresséza :

Allu treile Reportu generale allu societatiei literarie-1 aeericesci „Alexi-Sincaiane," cu privire la activitatea si ad­ministrarea ei de la allu doile reportu ge­nerale, publicatu in 29. Maiu 1873. pana in

p résen te . 19. Jun iu 1875.

Membrii ordenari ai acestei societăţi au t ienutu in decursulu acestoru doi anni 38 de siedintia dintre cari 33 au fostu ordina-rie si 5 estraordinarie.

Act ivi tatea membriloru, desvoltsta in decursulu acestoru siedintie afara de dechia-mat iuni , alesse din cei mai renumiţi poeţi naţionali si dechiamate de càt ra membrii ordinari ai secietatiei, — se cuprinde in urmatoriele e laborate , d ' intre cari celle mai multe s'au descrissu si in Organulu societă­ţii „Steau'a Marei."

a) Dissertatiuni basericesci, istorice, na­ţionali, politice, limbistice, schitie scurte si alte opuri originali :

„ S u p e r b i a " de S. Onighi, „Poterea sciintiei" „Unde e fericirea" „Doue doruri" (schitia) „Ce-va dm vieti 'a poporului" „ E t i -chet 'a" „Lexiconu de conversatiune dupa mod'a vechia si noua" „Refugiulu„ „Veni-toriulu" (schiti 'a) „Sciinti'a si fericirea" 3/15 Maiu (disser. in sied, es t raord. din 3/15 Maiu a. c.) — de Ioane Popiliu. „Cu­ventu de deschidere la sied, a I V . ord. din 1874" „Romani din 4 unghiur i" (discursu cetitu in sied. 2/15 Maiu 1874) de Ioanu Dorosiu, „Operaţiunile strategice a prefec­tului erou A v r a n u Iancu in lupt 'a pentru l ibertate din 1848" „Europ'a in faci'a des -legarei cestiunei orientali" de Mich. Popu „Pr in ce pote deveni naţiunea nostra g lo-riosa" „O privire fugitiva asupr 'a soclului modernu si asupr 'a meritului si dementului acestui-a in genere si in specie relativu la naţiunea rom." „O privire fugitiva asupr 'a faseloru, prin car i au t recutu naţiunea no­stra rom. din regatulu de sub coron'a lui Stefanu de Ia ce lonisarea ei pana la an. 1848". „Amali 'a" (nov. orig.) de Joann Marchesiu, „Sciinti'a : poterea si necessitatea ei" de Ioanu Bulbucu. „Discursu tienutu 3/15 Maiu 1874" de Dr, V. Lucaciu. „Tricolorulu rom." de Teodoru Margineanu. „Cum au fo­stu conditiunile si promissiunile v. assiedia-mentu". „Cuventu funebralu pentru cele­brarea parastasului lui Andreiu Muresianu" „Lips'a si poterea educatiunei cu privire la poporulu nostru" de Auxentiu Muresianu-„Discursu cu occasiunea occuparei scaunu­lui presidialu". „Discursu cu o casiunea de-schiderei siedintiei estraordinarie din 3/15 Maiu a. c. de Ioane Cupcea. „Mesurarea tempului" de Aug. Mert iar iu . „Predica pen­tru Dom. a X X X I I I , dupa Rosalie" de Clemente Popu. „Ideea fericirei" de Pompeiu Muresianu. „Cuventu funebralu la immor-mentarea fericitului confrate si amicu Vasi­liu Or t i anu" . „Pretiulu limbei nationale" (disserat. in sied, din 3/15 Maiu a. c ) . — „Spini si rose" (nar ra t iune morale). „Pre­dica pentru Domenic 'a I . dupa Botezu" de Silviu Sohorc'a. „Cum trebue sè declamamu."

(schiti 'a retorica.) „Ceremonie de immor-

mentare" de Andreiu Centea.

b) Poesie:

„Suvenire din Ardealu" , „Anim'a mea,"

„Ern'a," „Ep ig ramme," de Ioanu Popilin.

„Mare esti Domne," „La fraţii mei Romani" de Silviu C. Sohorc'a. „Imenulu lui T ra i anu , " (ballada) „Orfan'a din gentea la t ina" (bal.) de Mich. Popu. „Cresu si Solonu" do Las. Papiu. „Câtra mam'a mea tr ista," „Asiu dor i" de Samsonu Onighi, „Frundia verde," „Vocea dorerei," „Domni 'a intunerecului ," „Greniulu bunu , " (dechiamata in sied. estr. din 3/15 Maiu a. c ) , „Ep ig r amma , " de Teod. Margineanu.

c) Tradnceri si culegeri de sententie si as-semenari classice din autori varii :

„Spicuiri," de Tiberiu Gaelu : „Faptele

indurarei ," „Liber ta tea ," „Feric i rea" , „Ami-cet ia ," „Catolicismulu" (din descrierile mo­rali alle teol. din Ti r ravi ' a ) „Urmele s an -gerose" (nov.) de Ioane Marchesiu; „Nop­ţile st. Bugust inu" (continuare din annii t re­cuţi) de I. Bulbucu ; „Sententie de auru," „Sententie din autorii classici, de Ionu Po-pilu; „A dou'a căsătoria" (nov. francesa) „Assemonari aplecavere la predica," „Dicer 1

de auru," „Rogatiunea unui picuru de roua" (allegória) de Silviu Sohorc'a: „Epistol 'a unei mame despre ultimele momente a ficei salle poetrice" (religiosa-morala) de Aux. Muresianu ; „Din dicerîle unoru scrietori mai renumi ţ i , " „Rosbunarea crestinesca," „Ce pote suferi o mama" de Clemente Popu ; „Nunt 'a la Romani ," „Cersitoriulu orbu" de Ionu Cupcea ; „O scena din resbelulu fran-ceso-europeannu" de M. Popu.

d) Opulu de predice pentru tote Domi-necole de preste annu, susceputu spre lu­crare inca de càtra cei dantâiu membri ai acestei societăţi, cu finirea acestui annu sco-lastecu este completatu si inaintatu spre re ­vedere aprobare la Vener. Ordenariatu.

Speràmu, cá cu inceputulu annului ve­nitoriu scolasticu vomu fi in placut 'a puse-tiune de a escrie annunciu de p renumera -tiune la a c stu opu. — Dupa odarea ace­stui tomu de predice, societatea are de cu ­getu sè elucre allu doilo tomu, ce are sè cu-prendia predice pentru tote serbatorile de preste annu. Inceputulu e facutu, cà-ci un'a parte din aceste predice sunt lucrate si cri-tisate de càtra comitetulu revisoriu, éra cel-lelalte se voru suscepe spre lucrare de càtra membrii societatiei indata dupa edarea to­mului I.

Membri i comitetului revisoriu pentru cri t isarea prediceloru incurse pentru aceste opuri in acistu annu a constatu din umna-torii membr i i : Christoforu Tur tu r ianu , A. Muresianu, Silviu Sohorc'a, Georgiu P o -din'a, Iuliu Dobosiu, August. Mertiariu, L . Rausu, Aless. Popu, Teodoru Margineanu. — Organulu societăţii „Steu'a Marei," care in acestu a n n u a essîtu regulatu in tota septeman'a, a fostu redigiatu de unu comi­tetu constatatoriu din următorii 5 membri : Ioanu Marchesiu Clem. Popu, I. Papil iu, M. Popu Pompeiu Muresianu ; óra scrietori ed i ­tori acestei foie in annulu acestu-a au fostu : Georgiu Fi l ipu si Alessandru Popu, cari prin diliginti 'a ce au menifeatatu-o intru de­scrierea acestui organu, au facutu o plăcere deosebita societăţii.

I I . Societatea nostra, in vigorea §-loru din statutele ei, consta din membri orde­nari , cari sunt numai alumni seminariali ; din membrii fondatori, cari solvescu odata pentru totudeun'a 10 fl. v. a., si din membri binefacutori , cari se destinge facia cu socie­tatea prin or i -ce felu de donatiuni.

Membrii ordenari in acestu annu au fo­stu de toti 64.

1. Membri fondatori in decursulu ace ­storu doi anni nu s'au inscissu.

2. Membri benefacutori, cari au donatu societăţii bani, cârti, si diumale sunt u r m ă ­torii :

a) cu banii : On. D. Stefanu Achimu 21 fl. v. a.

b) cu cârti : DDi Georgiu Baritiu Ti-motea Cipariu, Dr. Anatasiu Fétu, Ladis. Vai-d'a, Mich. Nagy can. Dr. Ioanu Batiu prof. de s. Th . I. M. Moldovanu prof. gim. Titu Liviu Maiorescu ministru culteloi'u in Rom., Justinu Popfiu prof. Inocentiu Moise archim. in Husii Rom., Societatea pentru invetietura poporului in Buccuresci, Petru Branu protop. si prof., Simionu Hortopanu propriei. Meletiu Dreghiciu, protopresb. Demmetriu Dragosiu capei. Alessandru Bene Societatea academica rom. din Buccuresci, Dr . Julie Dragosiu, Georgiu Pasca pref. sem., Alessandru Mic'a prof. Ioanu Ivasco, Ioanu Marchesiu theol. Gabrielu Sabou theol. Eugeniu Sabinu Ioanu Papiu, Anani'a Hossu theol. Ioanu Pepiim theol. Simionu Fl. Mariann ; de la fericitulu prof, de st. Theologia si conducatoriu allu acestei societăţi ni-a remasu cá suveniru 22 de opuri.

c) Cu diumale : d. d. redactori din colo de Carpar t i de la diariele : „ Trompetta Car-patiloru," „Convorbiri literarie" „Revista Con­temporana", „Foi'a Familie". „Reforma," „Darabana," „Buciumulu romanu" „'Revista scientihca,11 (in anulu trecutu : Cemanato-

riulu" si „ Viitoriulu ; ) " din cóce de Carpati „Transilvania," „Albin'a", Gur'a Satului" „Federatinea" „Economulu" si „Priculiciulu."

I I I . Dupa cumu se constateza .din re­portulu comissiunei osmisse pentru cerceta-tarea bibliotecei si a archivei , — biblioteca contiene de presante 423 de opuri in 477 to­muri (494 voi.)

Precum se vede biblotec'a societăţii da la ultimulu reportu publicu a crescutu ou unu numeru considerabilu de cârt i , part j cumperate pre spesele societăţii . D i u m a l e in acestu annu societatea a avutu de tote 20.

IV . Starea cassei Societatea dispune pre­ste o summa de bani de 533 fi. 47., din carea o parte însemnata se afla in obligaţiuni valide, date spre fruptificare pre la membrii ordenari , éra o par te se afla depusa in ba-nijgata la cassariulu societăţii.

V. Nou'a constituire a societatiei pentru annulu scolastecu venitoriu.

In 10 Juniu , a. c. toti membrii in frun­te cu Cl. D. Conducatoriu Atanasiu Demianu prof, de st. Th. , s'au intrunitu in un'a sie­dintia, convocata anume spre acestu scopu.

înainte de a-se purcede ia nou'a alegere a oficialiloru presiedintele fungento I.. Cup­cea, luandu cuventulu si mult iamiudu socie­tăţi i , in numele seu si acelloru talti oficiali prin nesce cuvinte meduuse si binesimtîie pent ru încrederea ce li s'au datu, — de-punu mandatele paresindu fiacare loculu in­t re vivatele membriloru.

Conducatoriulu esprime fostiloru offi-ciali in numele societăţii cea mai viua com­placere pentru essactitatea, ce au mamfe-s ta tu toti in ducerea ofricialoru loru.

Dupa acea se intonéza deeàtra intréga adunarea cu multa pietate „Imperatc ce-rescu. "

Se alege o comissiune pentru scruti-niulu billeloru si unu notariu adhoc.

Conducatoriulu pune la ordine alegerea presiediutelui, carea conformu §lui 6 din s ta tute se face prin votu secr t tu .

Din 59 membri presenti au votatu 58. Cercandu-se resultatulu votisarei s'a a-

flatu egali tate de votur i , obtienendu Silvia Sohorc'a 29, éra Aux. Muresianu inca 29 de voturi , ambii theologi de annulu allu III-le.

Conducatoriulu inainte de tote ai-espri-me părerea de bine pentru purcederea ma­tura a membriloru laudandu- i , cà s'au g r u -patu cu voturile loru pre langa doi individi, cari pentru zelulu si activitatea loru au bine meritatu intru înaintarea si infloriea acestei societăţi ; dechiara apoi, cà uniculu mediu­locu, prin care s'ar pote ajunge la unu r e ­sultatu nesgomotosu e ; tragerea sortei intre aceşti doi.

In t ru aceea intra in sal 'a adunarei su-praveghiatoriulu societatiei Rass . de Deme­triu Coroianu, canonicii si Rcctoro semin., intre celle mai calduróse vivate, care incu -noscientiatu fiindu de rar 'a coincidintia inca recomenda tragerei sortii.— Sortea cadiii pre Silviu B. Sohorc'a.

De vicepres. Ioanu Popiliu, teol. da an. I I .

De notariu euresp. A. Centea teol. de an. I.

De notariu siedintiloru PompeiuJAure-sianu teol. de an. I .

De eassariu los. Filipanu teol. de an. I I I .

De bibliotecar iu Aug. Mertiariu teol. de an. I I .

De controlloru Geogiu Filipu teol. de an. I .

De arcliivariu Pop. Gaelu teol. de an. I. Astfelu se termina constituirea noului

officiu in cea mai deplina armonia. Conducatoriulu tienendu o vorbire scurta

m care si manistéza complacerea pent ru ar­monia observata, redica siedinti 'a si depar-tandu-se impreuna cu Rdss. D. supravighia-toriu, chorulu intona „mulţi anni !"

Primesca tributele nostre de multiemita si recunoscientia toti acei d. d. Redactori, autor i si donatori enumeraţ i in punctu I I sub literale a. b. c , car i , au avutu buneta-tea de a ne gratifica pre sema societăţii câte unu essemplariu, — din diuarile ce redi-

li^fr.. C o n t i n u a r e pre pag . 139.

139

Supplemtntu la nr. 44 allu „Federat." cursulu an. 1875,

g é z a ; din opuri le ce au edatu seau poss ie -d i u t u ; fi'a securi toti bene facuto i i i soc i e tă ­ţii nostre , cà noi le pastràmu c e l l e mai s i n ­cere si v i u e espress iuni de s t i m a si recuno­sc i en t ia si cà ajutoriulu loru mater ia lu seau spir i tualu 'lu v o m u folosi c á u n u f i r u uss i l iar iu pentru a t inde câ tu mai iute càtra l imanulu sa lu tar iu al lu perfecţ ionarea.

In n u m e l e soc i e tă ţ i i „Alexi-Sine aiane :" Silviu B. Sohorc'a Pompeiu Muresianu

pres i ed in te not. s ied. Andreiu Cantea

not. corresp .

D e Ia A c a d e m i a u n g u r e s c a . Siedinti'a classei (secHunei) limbistice-belle-

tristice tienuta la 21. Juniu, a. c. Sunt aprope una miie de anni de

candu Magiarii si Romanii se affla in eontactu neintreruptu si una parte con­siderabile (ca la 3 millione) a natiunei romane vietiuesce împreuna cu naţiu­nea magiara sub acelle-si legi, avendu actea-si sorte politica cu magiarii de la descallecarea acestoru-a pana in dîllele nostre. Este preanaturalu, câ intre ace­ste doue popore se desvoltara cu tim­pulu, in urmarea referintieloru politice si referintie sociali, cu a caroru studiare inse preapucini literaţi s'au occupatu. Precandu Romanii si Ungurii portau lupte ciunte, candu intre sine, candu alliati cá Creştini, in contr'a Semilunei, istoriografii acelloru timpuri se oceu-pau mai adese ori si de naţiunea rom. dar cea mai mare parte (magiari si nemţi) preoccupati, sè nu dîcemu or­biţi, de prejudetie si patime naţionali si mai alessu confessionali au scrissu desD.ye romani cu maliţia °* c 6 «i i»eza ignoranţi a loru in celle romanesci. In timpurile mai noue assemene spectacolu. Marile evineminte de la 1848/9. relativu la tristele si inversiunatele lupte intre Ro­mani si Unguri, istoriografii magiari le descriu cu condeiulu incinsu in fiere si veninu, tratandu pre Romani, cum nu pote mai reu stapanulu pre sclavu, fire­sce conformu injustei politice tradiţio­nali a Unguriloru facia de Romani. — Marea figura istorica a lui Nicolau Ursu, acestu vindice allu libertăţii poporului contr'a tiranniei brutali a aristocraţiei, immortalisatu sub numele de Hori'a, scriitorii magiari au têrâit'o prin lutulu passiuniloru vile, caracterisandu-lu ca pre unu hotiu de codri.

Ce se mai dîcemu, candu in de-cenniulu trecutu, unu june literatu ma­giaru, Colomanu Thali (de origine greco-romana) occupandu-se de optu anni de dîlle cu istori'a Racoltiesciloru, epoc'a ce ungurii o considera ca un'a din celle mai frumose alle istoriei loru : „lupt'a pentru libertatea nationale a patriei",— si cu tote cà d'in numeratele documinte ce i steteá la dispositiune d'in archiv'a statului, d'in bibliotecele familieloru Károlyi si Erdcfdy, pre totu passulu ce făcea inainte in cercetările salle trebuia se dee de illustri generali si căpitani romani de numeros'a si valoros'a oste ro­manésca adunata subflamur'a libertăţii, junele istoriografii sè feresce totu-si ca de focu. nu a constata, ci chiaru si d'a luá cellu pucinu notitia despre aceste adeveruri istorice. Ba neci dupa ce fu reflectatu, atâtu prin descoperirile Dlui profess. /. S.Selagianu in „Federatiunea" (1868) si prin sabscrissulu, cu carele avù atunci câte-va întrevederi si con-versare, nu s'au crediutu detoriu adeve-rului istoricu nici missiunei sale de istoreografu, a rectifica seu numai a suplini ceea ce neglessesse. Apoi sè ne miràmu cà neîncrederea domnesce si nu dîspare d'intre Romani si magiari, candu acest a continua a se fomenta nu numai pre terrenulu politicu, ci si pre allu istoriei. Acést'a trebue sè incete, si

va invetá negressîtu, cà-ci doue popore învecinate, cari vietiueseu de unu mil-lenîu in comerciu neintreruptu si au sè vietiuesca inca alte millenie, dupa ce se voru cunosce mai de aprope, voru inve tiá a se si respecta si stima iruprumu tatu. Missiunea diplomaţii oru politici' loru, publicistiloru, si mai alessu a Iile ratiloru de ambele parti, este d'a medi diuloei acesta apropriare.

Numai orbi'a cea mai prefunda si maliti'a cea mai affrenata pote consilia, cá aceste doue popore sé continue o vie tia indusmanita, cà-ci numai orbulu nu vede si inreutatîlulu nu vre se recuno-sca interessele vitali ce lega si trebue sè unesca aceste doue eleminte vigu-rose, alle caroru viitoriu, mai ferice de câtu in trecutu, depinde mare parte de la intielleptiunea corifeiloru in politica si in sciintia a ambeloru natiuui. De aceea cu plăcere vomu înregistra ori ce passu de apropiare, fia pre terrenulu po liticu, fia pre vastulu campu allu sciin-tieloru, menite in prim'a linia a mediu-locî dorit'a reconciliare.

Unu faptu, la părere de mica in­semnetate, dar' cá una simptoma de a-propiare prin cunoscinti'a împrumutata, cu plăcere inregistràmu adi. Unu june lite­ratu ungum, Antoniu Edelspacher, mem­bru allu distinsei familie nobile Edels-pacheriane d'in comitatulu Aradului (popiilos a comunitate rom. Simandulu, erá in timpulu feudualismului împăr­ţita intre doue familia, dupa cari se si numiá: Edelspacher si Cernoviciu-Si-mandu) se occupa de multi anni cu stu-diulu limbeloru si intre acestea cu pre-dilectiune de studiulu limbei romanesci, carea o conosce mai bine decâtu multi romani cu preteusiune de literaţi. Cá studinte, là facultatea juridica de aici au ascultatu doi anni prelectiunile d'in u Ä l » Ä ^ t e t o a T p ^ a pu­cini d'intre insi-si junii nostri romani documenteza. Acestu eminentu june si-a terminatu studiele academice cu inten­tiunea d'a se pregăti pentru carrier'a di­plomatica, pentru^care, atâtu prin cu-nescintiele salle, câtu si prin blandeti'a caracterului, e deplinu calificatu si me­rita ca sè fia luatu in consideratiune d'in partea regimului austro-ung. si a fi preferitu altoru-a. candu se va suplini vre unu postu la consulatulu gener. austro-ung. d'in Romani'a. - Am cu­noscutu pre mai multi membri ai con­sulatului austr. la Buccuresci, dar d'in nenorocire reu alessi, pentru cà unii sunt pucinu calificaţi, alţii éra fàra tote cunoscinti'a limbei si a natiunei rom. Asiá d. e. iostulu vice-consule Hengen-millier (care făcea si pre consululu gen. în absent ia) cunosceá pote mai bine pre vechii Asteci d'in Peruvi'a si istori'a loru, decâtu pre Romani si mai erá im-pregnatu cu o buna dosa de prejudetie preconcepute in contr'a Rloru, a caroru istoria si limba i erau terra incognita. Assemene tenerulu elevu consulare (in annii din urma'vice-consule) Stackinger care abeá terminaudu studiele acade­mice, fu numitu fàra a cunosce cellu pucinu limb'a ori ibtori'a Rloru,

Acestu teneru dovediá multu sem-tiu bunu si ecitate, potemu dîce simpa-thia pentru romani, dar cu anevoia va fi ceea ce trebue sè fia unu organu aptu allu diplomaţiei austro-unguresci intre Romani, pricependu bine importanti'a missiunei salle.

Cetitorii nostri voru fi asceptandu reportulu academicu si ecea, noi lu re-gulàmu cu politica, asiá e, dar crediu-ràrou, cà e la loculu seu, si nu poteam face asta-data mai buna politica, decâtu a recumendá guvernului austro-ung. si partecularminte literatiloru Romani si magiari d'a starul in totu modulu si in tote referintiele loru mai nainte de tote „a se cunosce" apoi respectarea si stinïa reciproca va urmá de sine mai lesne, va urmá negressîtu, ca resultatu allu ref-flessiuniloru spiritului.

Acum trecemu la reportulu nostru premittiendu si aci cá observare, cà deca ungurulu Antoniu Edelspacher, s'au oc­cupatu de unu studiu ce assemene inte-ressedia pre unguri si romani, n'au lip­siţii neci romanulu, care s'au occupatu de studiulu limbei ung. dar suntemu si­liţi a constata, cà studiulu acestui di-stinsu barbatu (Dl. Giorgiu loanoviciu, f jstu représentante allu cercului elect. de Boccea-Bogsianu, in mai multe ses-siuni aile camerei ung. si fostu secreta­riu de statu la ministeriulu cult. si instr. publ.) este pentru cestiunea ce suleva-ramu, sterile si am dori cá Dl. Ioanno-viciu sè aplice si sè estinda in viitoriu frumosele salle cunoscintie limbistice in direcţiunea indegetata mai susu.

Dl, Pau lu Hunfalvi (Hundsdorfer) p ré ­senta Tomulu 11 si fascior'a 1 a Tomulu i 13, d'in „impartesirile salle limbistice" (Nyelv­tudományi köz lemények) redactate de dsa d'in însărcinarea comissiunei limbistice a soc. acad. ung. — d'impreuna cu observatiunile salle relativu la cuprinsulu acelloru-a,— d'in cari impar tes imu urmatoriele :

La 1868 principele Lucianu Bunaparte au edatu celle 10 capitule prime alle Evan-geliului de la Mateiu in traductiune Obdore-scu Ostiaca, compuse de Vologodschi. Acestu-a e cellu d 'antâiu testu ostiacu intelligibile, cà-ci testulu canteceloru addusse de Reguly erá o carte cu siepte sigillé, adică neintiellesse, pentru cà le lipsiá chiaea. P r in a rmare tra­ducerea editiunii lui Luc. Bunapar te fu sa­lutata cu buceuria si Dl . Hunfalvi potu pre-sertá oper'a sa „Limb'a ostiaca da la media-nopte pre bas 'a t raductiuniloru si a voca-bulariului russo-ostiacu de Vologodschi, cu pr ivire atâtu la g rammat ic ' a limbei ostiace meridionali de Castrèns, precum si la voca-bulariulu do cuvinte si cântecele aduna te de Reguly ." r

e i lucrăr i de Dr . Mich. Ring , 1 Despre manuscr ipte le C a t u l l i a n e ; 2.) despre codi­cele Orosianu d'in bibi. museului ung. si 3.) despre romanurile celle mai vechie grecesci.

„Cei ce se occupa cu cercetarea istoriei esterne a limbei ung. — dice unu recen-sinte allu diariului „ P . L . " — va ceti cu ilacere disser tat iunea apparuta totu in ace-t* Fasc . de la Antoniu Edelspacher, in t i tu-ata „Eliminte rnmanesci in limb'a unguresca" in care es t ragemu unele passagie. Fo rm 'a

'onetica a onoru cuvinte ce limb'a magiara e au imprumuta tu d'in cea romanésca, do-edesce cà aceste — cu pucine esceptiuni

— numai in t impur i le celle mai noue au t recutu in l imb'a unguresca. Acesta d.eduo-tiune d'in form'a fonetica se adeveresce prin istori'a l imbei urguresci . In limb'a ung. vechia si d'in evulu mediu indesiertu cer-càmu eleminte romanesci, cu tote cà multe monuminte limbistice unguresci in evulu mediu s i -au originea in părţ i le res&ritene alle Ungar ie i , unde Unguri i si Romanii par­te locuescu împreuna (amestecaţi) par te au comerciu iütre sine ba — Codicele de la la-trosiu (Trotusiu) au fostu essaratu chiaru pre terr i tor iulu României in Moldov'a. Ace­sta apparintia frappante permitto de o parte deductiunea, cà comerciulu ambeloru poporo in t impurile mai vechie n 'au fostu neci i n -tensivu, neci estensivu atâtu do mare cà in dîllele nostre, é ra de al ta par te , cà romani­mea au crescutu nu numai in prinviutia teritoriale c i si a numerului sufleteloru. Ele-mintele romane in limb'a unguresca adeverescu assertiunea lui llessler, cà Romanii începe a se ivi in Transilvania numai in Seclu XIII. pentru cà in limb'a unguresca cea vechia nu se affla eleminte romanesci." — (Vomu reveni asupr 'a acestei dissertat iuni dupa ce vomu avé a mana testulu intregu. Red.)

Allu .'oile obiectu la ordinea dîllei au fostu continuarea dissertatiunei mem­brului correspundinte Giorgiu loanoviciu. Despre verbele conjugate cu -ik.

Adversarii conjugatiunei cu -ik dîcu „-ik nu e suffissu de formaţiune." precum e d, e. -ül in tan-úl, care persevereza la tote personele, numerii tempurile si modurile v e r ­bului , ce e. suffissu de ûessiune (care numai

in a trei-a persona se adauge la radecin 'a

verbului si pr in urmare nu e representantele

semnificatiunii refflessive." — Dupa R i e d l - ^

nu e alta decâtu frate bunu cu suffissulu de

flessiune -en in-lesz-en, vesz-en, tesz-en, etc.

Szarvas dîce ca -ik e suffissu personale.

Ioannoviciu inca recunosce cà ik nu e suf­

fissu de formaţiune, ci personale si affla cà fu ctiunea ambeloru forme -n (-en, -ön, -on) si -ik correspunde in trassaturele principali (e identica) acest 'a inse nu o considera de argumentu in cont r ' a conjugatiunei eu -ik Dreptulu de essistentia i-lu dà mai nainte de tote faptulu istoricu, cà acesta conjuga-tiune au t r a i tu secle mai multe in l i te ra tu-r 'a ung. si traiesce si asta di. Suffissulu -ik nu e al ta decâtu semnarea personei a trei-a (in al-szik, fek-szik) precum -n ( in tesz-en, vagy-on) precum -ja re-p. -i (in látja, kéri). — Szarvas dies „-ik nu e suffissu de forma­ţiune, ci de flessiune si numai in unele ca­şuri pare a avé semnificatiune refflessiva; preste totu, nu pote avé influintia a supra al-tei-a persone." — Acest 'a e adevera tu , dîce Diu loanoviciu, inse in ceîlelalte persona suffissele de flessiune cari se adaugu la ra-decinele verbeloru eu -ik nu au t rebuin t i ' a de assemene influintia. Formele verbeloru medie, sillabele -ód (csal;ód-ik)-odz (bimb-ód-sik) -ked (kezes-ked-ik) -od mohos-od-ik, etc. sunt aici caus'a eonjugatiunei dupa schem'a verbeloru eu -ik csalód-ont, bimbóds-ol, ke-zesked-em, mosodn-dm, etc. D a r neci -ils nu are t rebuint ia de ajutorulu acestoru suffisse de formaţiune, pentru cá sè salveze dreptulu de essistentia a costei conjugatiuni partecu-lari. Spre acestu soopu e de ajunsu n a t u r ' a de suffissu personale a lui -ik. Daca sociulu seu, suffissulu personale -n in cunoscu­tele trei t impuri (vagy-on, less-en, lö-n, tö-n, irj-on, nézz-en), appare cu dreptulu de es­sistentia, pre ce temeiu s'ar poté acestu

dreptu refusa h» .-»-7-. „' " , j L u o o ue si aceste cinci forme sunt neattaca-bili, nu se pote to tu-s i dîce si in persoa'a prima : én lak-ék, én lakn-ék. Es te inse prim'a persona én lak-ám, én lakn-ám, a tunci nu se pote cugeta, ca in primele persone alle cel­loru laite t impuri sè so ivesca -7í: aluv-ám, alunn-ám si parallelu alusz-ok, alvand-ok, aludj-ak.

D'intre celle 12 caşuri litigiöse alle conjugatiunei cu -ik sunt 9. justificate s i n ­gu ru cu rolulu de suffisse personale a lui -ik. Cu pretins 'a funcţiune a suffissului for­male nu s'ar poté justifica neci macaru una singuru momentu allu acestei conjugatiuni. — Dupa Dl . Ioannoviciu, Riedl se afflá pr* caile drepta , candu puse în t r eba rea : „Ce e propriaminte -ik, suffissu de formaţ iune séu de flessinne? Decâtu cà acesta „chiae a nouei espeditiuni" n 'au desohisu inca arma-mentariulu armeloru necessarie pentru nemi-cirea conjugatiunii at tacate.

A. R.

VARIETĂŢI. ( P r . S S a E p p u l u I o a n e O l t e a n u )

a r runcandu scrumulu cigarei in t r 'unu vasu cu pulvere negra (pentru scrissori) in care d'in nebăgare de sama se versasse o cant i ta te de drba (p ravu) de puşca ce pent ru indent i -tatea colorei remase neobservata — att insu pravulu de puşca de caldur 'a scrumului sèu

de vr 'o scanteá candiuta d'in cigara, esplodà

si cu acesta oceasiune E p p u l u se arse la mana

drepta. Arsura inse nu intesiva si se vindeca

preste câte-va dille. Accidentulu poteá deveni

forte funestu daca d'in inţemplare Eppulu nu ar fi statu in peciore, ci ar fi siediutu la mes'a de scrissu. Versiunile despre resbunarea unui servitoriu dimissu, etc. sunt scorniture.

( S c o l a d e S i l v i c u l t u r a ) (K. K. Fors t rakademie) (de la Mar iabrun) prin de cre to imp. emanatu la\ 30L Maiu, a. c. ee va desfiintiá cu finea acestui semestru de vera .

( B u c c u r e s c e n i i i n C l u s i u si-au perennatu memori 'a prin o fundatiune de 1000 lei pentru orfanotrofiuln de fete d'in Clu­siu. — Tragerea la somru au dura tu 3 dille si s'a facutu 9950 impuscature. Solennitatile ce t ienura pat ru dîlle spiritele agitate se inchia-iara cu unu baiu splendidu.

(Recurse e l e c t o r a l i ) intrate la

140

Cur i ' a reg. au fostu cu totulu 2840. d ' in cari se aprobară 2002, se modi f ie ra 571 , se a n -nul lara 571 . si se respinseră 115.

( F u r t u n a s t r a o i d e i i a r i a ) Eatu-annu ploile torrentiali , adese ori cu gradina , sunt la ordinea dillei mai in tote părţile Euro­pei. Budapest 'a fu cercetata in sera de 26 J u ­niu, c. de o fortuna atâtu de veheminte câtu meteorologii inca numai a r a r e ori au occasiu-ne a icsemná assemene tempestate. Dupa 7 ore incepù a ploá de se pareá cà se repetiesce d i luv iuk i , - - de odata se redica unu orcanu, nunciulu infricosiatei grandine, carea cadiu in mărimea nuceloru devastandu semenatu-rele, viniele gradinele, si spargandu ferestrei • Aş's. curgea valle pre stradele Budei, éra siantivtlu dracului (unu riuletiu seccu, care numai d'in ploi torrentiali se adapa) essun-dandu derima case si alte zidiri. Mulţ ime de omeni se innecara in vàllile celle adance d ' intre munţi i Budei si cb iaru in cetate, co - , plesiti de apa in casele loru s pre stradele mai adunce. Daun ' a este mare si pentru ajuto ră rea nefericitiloru se aduna bani .

( B a t e r e a t a r a c i l o r u . p a r i , S t ê l -p i d e l e m n u : ) - Nu d e mul tu t impu s'a introdussu in Grermnia unu nou modu, de a bate taracii in pamentu, inventatu de inginerulu americanu Thomas Shau. Ecea in scur tu in ce consta acesta innovatiune. Desupr ' a taracului se assiedia unu cilindru fàra fundu in interiorulu carui -a se misca berbecele cu care se lovesce taraculu. Inain­te de a da, se pune pre taracu o ca r -tusia esplosibila, si apoi se dà drumulu berbecelui , care currendu produce esplo-siunea cartusiei. Taraculu este ast-felu, im-pinsu mai antâ iu de berbece si apoi de esplosiunea cartusiei" eare, in acel lu-a-s i t i m ­pu, asvêrle si berbecele inderetru. r W i í T 1 W Ful*± n c e n d i e 1 o r u.) - A-

. , . , n r , asia de stingerea încendieloru. O fabrica de torsu, in Franc ia luandu focu, au fostu stinsa cu aburu de apa.

Min 'a de cărbuni numita W i l k e s b a . r e I r o n a n d c o a l c o m p a n y luasse focu si tote mediulocele, pentru a o stinge fura intrebuint ia te fára resultaíu. Inginerulu m i ­nei, ne t înendu sema d e Cïiticele si glumele cameradiloru sèi,> astupà bine tote eesîrile, si

facù se se introducă in interiorulu minei o mare cant i ta te de abaru . Dupa ce a :ontinuatu acesta operaţiune mai mul te lune, deschise min'a si gasi cà incendiulu e rá cu totulu stinsu.

Nu se scie cu s igurant ia care a fostu effectulu aburiloru in acestu casu ; se crede numai cà aburi i , incaldîndu atmosfer'a m i ­nei, au facutu ca pressiunea in interiorulu

ei sè fie ce-va mai mare de câtu afara, si cà prin urmare aerulu esterioru, care a l i -menteza incendiele si care, ori ce alte p r e -cautiuni s 'aru fi luatu, totu a r u fi s t raba-tutu in mina, nu a mai potutu străbate acumu, si prin urmare lipsindu elementulu ce alimenteza arderea, incendiulu au ince-tatu. (A p e r a t. l e g e i . )

f ( N e c r o l o g u) Domineca noptea (20 J u n . c.) au repauäatu cu morte repentina G- i o r g i u G r a b o v s c h i, in etate de 59. anni D'insulu au fostu unulu d ' intre frunta­şi comunităţ i i bes. rom. g. o. d'in Pest 'a , cá comerciante erá stimatu pentru semtiulu seu de dreptate. Grabovschi aveá t i t lulu de cons. reg.au fostn représentante cetatienescu, censoru j la filial'a bancei nat. si membru comitetului \ administr . la mai multe inst i tute de e re - ţ

ditu, assecuratiune, etc. D'insulu nu lassatu o avere de 6—700,000, fl. si fiindcă nu au fostu casatoritu, moscenitoriulu testamentarii! e frate-seu Augustu. L a obductiunea făcuta alta di s'a constatatu, cà mortea subita i - a venitu d ' in lărgirea inimei. — Repausatulu au fostu aprope rudi tu cu fericitulu metrop. Andreiu, si tienea multu la confessiunea sa. la nationa i tate inse preapucinu. F i a - i tier-r in 'a nsiora !

S c i r i mai noue si e lectr ice . A t e n a , 20. Jun. Faimela mai

noue despre abdicarea regelui s'au des-mintîtu in modu officiosu,- Regele prin intielleptiunea (?) sa au scapatu tierr'a de o crlsa parlamentare. Q-uvernulu lui Tricupis nuvapermitte influintiarea alegeriloru si se spera cà va pune tierr'a in stare normale

B u c c u r e s c i , 20. Jun. Camer'a vota cu mare majoritate adress'a la cu­ventulu tronului dupa proiectu. G-u-

J J U u ' ; J i°ont.à o lege prin care urbei unu imprumutu de 8 millione î e i / - - - ^

B r ü n n , 21. Jun. Adi deminetia 1740 de tiessatori întrebară pre fabri­canţi, de voru sè primesca tariffa nor­male ? Refusandu-li-se, sistară lucrarea. De altmintrea domnésce linisce.

R o m a , 29. Iuniu! Senatulu primi legea pentru legea pentru securitatea cu 66 voturi contr 'a 29 v. Votarea fu secreta.

B u c c u r e s c i , 28. I m Camer ' a i n c u -viintià imprumutulu de 8 millione ce vre sè contracteze municipiulu Buccuresciloru.

L o n d o n , 28. Iun. In camer'a Lorddoru Lordulu St ra theden annuncia cà va t rage a t -tentiunea camerei a supr 'a notei identice a Eussiei Germaniei si Austro-Ungariei de la 20 octobre a. t r . adressata Portei si respun­

sulu acestei -a de la 23 oct ( a. a. si va cere co­municarea cor i - spundintieloru guvernului An gliei cu cellelalte poteri.

In camer'a deputatiloru la in t e rpe lh t iu -nea lui Buttlar declara Bourke cà guvernulu nu se affla in positiune de a poté da desluciri despre situatiunea politica a Greciei, care nu se affla in s tare esceptionale, neci inspira ingrigire-

A l e s sa n d r i'a, 28. Iun . Chcdivulu (Vice-regele) incongiuratu de miniştri si dem­nitari i tierrei assistandu mult i ospeti inaugura cu solennitate nou'a cur te judec, de appellu internaţionala.

D u n a f ö 1 '• v á r, 30. Iun. E o privelisce infioratoria a vede innotaiidu pre Dunăre ca ­davrele innecatiloru d 'in Budapest 'a . Cârduri de corbi sbora cerculandu a supr 'a r îu lui . Ar fi de lipsa unu vaporu de patrui la ca sè scoţia cadevrele nefericitilovu.

P a r i s , 30 . Iun. Ponteficele t ramisse 20,000 iei (franci) pentru ajutorarea celloru ce au sufferitu prin inundatiune.

P r a g ' a 1. Iul . Imperr tu lu Franc iscu Io­sifu au sositu aici adi demineti 'a. Se vorbesce cà repausatulu imper. Fe rd inandu ar fi de ugoatu prin testamentu capell'a castellului din d'in Ploscoviciu ca locu de odichna eterna pen­tru sine.

V e r s a l i a , 25 J u n . In Tulus 'a s'au gasi tu 215 cadavre de omeni innecati d'in eaus'a inundatiunei . Marescalculu Mac-Ma-hon Buffi t si Cissey plecară as ta-di sera la Tuhis ' a .

B a r c e l l o n a , 25 Jun. Oştirile guver­nului împresurară fortulu Miravet te si prin­seră 235 Carlisti.

C l u s i u , 26 Iun. Membrii reuniunei venatoviloru ( trăgători) d'in Buccuresci sosiră asta-di aici. L a gara fusera intempinat i de vice-primariulu urbei, la .12 ore grandiu co­mune, la care se redicara toasturi de contele Esz te rházy , Bánfy, etc. D'in partea ospeti-loru romani res unse Aless. Florescu, Dr . tiemintelor.i de" a m î A ff'™.''!" Ospetii noştri sunt suprinsi de ospitalitatea ungu reşca.

P r a g ' a 29 Iun. imperatulu Fer­dinandu au repausatu astadi in etate de 82 anni la 3 ore, 45 minute dupa amedia-di (nascutu la 19 Apr. 1793.)

1. Postulu de Invetiatoriu prima­rii! la scol'a gr. c. din Berseulu de susu, cu solutiune anuala 250 fl. v. a. si loeu-intia libera.

2. Postulu de Invetiatoriu'la scol'a gr. c. din Grardani, cu solutiune anuala 200 fl. v. a. si Cortelu liberu.

3. Postulu Cantorea-docentialu din Odesci cu venitu annualu computatu in 200 fl. v. a. si locuintia über«.

4. Postulu Cantorea-docentialu din Monou cu venitu annualu computatu in 150 fl. v. a. si locuintia libera.

5. Postulu invetiatorescu din filial'a Tohatu cu solutiune annuala 150 fl. v. a, si locuintia libera.

Doritorii d'à occupa vreunulu din acestea posturi sunt avisati A PROÀIWE in persona testimoniile sale de cualifi-catiune, si attestate de moralitate, pe-terminulu susu insemnatu, ine iuţea re--spectiveloru senate şcolari.

Basesci 17. Juniu 1875. Gregoriu PoPu

Adiaconu Bases c i l orU

C o n c u r s u . Pentru occuparea urmatoricloru

posturi invetiatoresei, si Cantareo- inve-tiatoresci situate in Protopopiatulu Ba-sesciloru Cot. Soin de m. se escrie prin acest'a Concursu de terminu pana la 29 Augustu a. c.

Depuneri de capitale spre fruptificare se primescu la institululu subsemnata ; :

a) pre lunga annunciarea radicàriiii in sensulu statuteloru cu <>% intéresse.;,

b) sub conditiune, de a se anntm-i-ciá institutului radîcarea depunerii laa tre i lune înainte cu OV 2%,

c) sub conditiune, de a se annun-i-ciá institutului radicarea depunerii laa s iesse lune inainte, cu ?°/o intéresse.

Cu privire la conditiunile b) m c) deponentulu are a se dechiara iun diu'a depunerii, cà-ci aifcu-cumu m\(»-carea se va privi cá urmata sub condi­tiunea a).

Interessele începu cu diu'a, carre urmeza dupa diu'a depunerii, si incétca cu diu'a premergatoria dîllei in caresse rădica depunerea cu acellu adaussu im»e câ numai av, i„ ^ 0 0 l i a capitale se dam intéresse, cari stau depusa U \v\%V\\sfcz cellu pucinu 15 dil le.

Depunerile tramisse prin posta pe langa comunicarea adressei depene:-! telui se resolvu totu de-a-una in diia primîrei. j

Assemene se potu effectui prin po&i annunciari si radicàri de capitale.

Sabliu, 17. juui 1875.' 1—4 „ A l b i n ' a . «

Institntu de creditu si de ECONOMUL Sabiiu. j

• _ i

A L S 1 8 S A V D H U 1 1 0 . I I A N I ! Propriet . edit. si red. respundiet . I

Communicatiunea pre câllile ferrate ung.

Callea ferr. i. r. priv. a statului. Trenuri acce lerate Vienn'a-Pest 'a.

3.15 a. m. Dupa m. la 11.— ser'a 10.0? „ „ 6.35 dem.

P e s t'a-V i e n n'a. 7.50 dem. 2.25 d. m. 2.12 d. m. 9.29 ser'a.

Vienn'a, pleca Pest'a, sosesce

Pest 'a, pleea Vienn'a sosesce

Trenuri acce larate snb staţ iunea v a p o r e l o r u accelerate .

Vienn'a—Baziasu. Baziasiu— Vienn'a. ^ Luni si Vineri Luni si Vineri

Vienn'a, pleca 3.15 n, m. Baziasiu pleca 6.05 ser'a Bpest'a „ 10.30 ser'a Timisior'a 10.07 Czegléd „ 12.02 dem. Szegedin " 1.41 dota Segedinu „ 2.47 „ Czegléd „ 4.36 Timisior'a „ 5.19 „ Bpest'a „ 7.50 „ Baziasiu, soses. 8.46 „ Vienn'a sos. 2.12 d. m.

Trenuri de persone V i e n n ' a - B a z i a s i u . Vienn'a plec. 8.45 dem. 8.20 ser'a Posoniu 11.13 11.08 „ Érsek-Ujvár „ 2.21 „ 2.14 \ Pest'a sosesce 5.56 „ 6.08 Pest 'a pleca 6.57 ser'a 7 05 " Czegléd „ 9.33 „ 9.35 „ Szegedinu „ 1.31 noptea 1.41 Timisior'a „ 9.15 „ 5.80 „ Baziasiu sosesce 8.46 dem, 10.29 ser'a

Bazias iu—Vienna. Baziasiu plec. 6.05 ser'a 3.30 dem Timisior'a „ 10.38 „ 9.17 Szegedinu „ 1.57 noptea 1.16 d "m. Czegléd „ 5.49 dem. 5.23 Pest 'a sos. 8.12 „ 7.49 Pest 'a plec. 9.15 "„ 9.25 ser'a Ersek-Ujvár „ 1.21 d. m. l . l i noptea Posoniu „ 4.23 „ 4.20 dem. Vienn'a sos, 6.09 ser'a 6.03

Trenuri directe c a l l . ferr. de Tisza .

Pest'a—Czegléd. Pest'a—Czegléd Pest 'a, pl. 6.28 se. 7.30 d. Czegléd pl. 8.19 d. 6.40 s. Czeglédso. 8.33 „ 9.48 „ Pest'a so. 10.45 „ 8.31 „

Trenuri m e s t e c a t e Vienn'a—Posionu. Posionu— Vienn'a.

Vienn'a pleca 4.30 d. m. Posoniu plec. 7.30 Posoniu sos. 7.02 ser'a Vienn'a sos. 9.06

Callea ferr. de Tis'a. Pest 'a—Casso v i'a.

Pest'a pleca 7.30 dem. 6.16 ser'a Czegléd „ 10.18 a. n. 9.18 „ Szolnok „ 11.22 „ 10.26 noptea 6 16 dem. P.-Ladány „ 2.— d. m. 1.52 „ 11.36 a. m. Debrecen „ 3.51 „ 3.30 dem. sos. 2.20 d. m. Miskolcz „ 11.51 ser'a 1.50 d. m. plec 8.— dem. Cassovi'a sos. 11.51 nopte 6.— ser'a „ 11.43 a. m.

Cassovi 'a—Pest 'a . Cassiov'a plec. 5 . - dem. 9.20 a. m. 6.01 ser'a Miscolcia „ 7.42 „ 1.41 d.m. sos. 9.34 ser Debrecen „ 12.23 d. m. 10.12 nopte pl. 3,25 d m P.-Ladány . 2.24 „ 12.22 „ „ 6.26 4 Solnocu „ 4.54 „ 4.40 dem. „ 12.14 „ Czegléd „ 5.49 „ 5.49 „ sos. 1.49 Pest a sos. 8.31 ser'a 8.45 „ "

Pest 'a—Aradu—Tiinis iora . Pest'a pleca 7.30 dem. 6.26 ser'a Czegléd „ 10.18 a. m. 9.08 „ 6.60 dem. Solnocu „ 11.12 „ 10.15 „ 8.34 „ Ciab'a „ 2.01 d.m. 2.55 dem. 4.16 d.m. Aradu „ 3.51 „ 6— „ sos. 7.33 sor limisior'a sos, 5.40 „ 8.36 „

Timis ior 'a—Aradu—Pest 'a . Timisior'a pleca 10.37 a. m. 6.20 d. m. Aradu „ 12.36 d. m. 9.16 sea 6.2Q dem.r,

Ciab'a Solnocu Czegléd Pest'a sos.

2.10 „ 11.42 nopt. 10.42 a. m 4.54 „ 4.24 dem. 5.34 d. m. 5.39 „ 5.59 „ s. 6.S9 ser'a 8.31 ser'a 8.05 .

Pest 'a Oradeamare. Pest a pleca 7 30 dem. 6.26 ser'a P.-Dadány „ 2.35 d. m. 2.10 nopte Orâdea-mare sos. 4.47 „ 5.21 dem.

Oradeamare - Pest 'a , Oradeamare pleea 11.22 a. m. 9.— ser'a P.-Ladáuy „ 1.23 d. m. 11.45 ndpte

sos. 8.31 ser'a 8.45 dem. Pest 'a

Callea ferr. I. Transilvana. Aradu - Alb'a-Juli'a.

Aradu pleca 4.16 d, m. 6.20 dem. Semeri'a (Piski) 12.18 nopte 2.05 d. m. Alb'a-Juli'a sos. 2.55 „ 4.01

Alb'a-JiiJi'a— Aradu. Alb'a-Julia pleca 12.53 nopte 10.— a. m. Semeri'a „ 3.48 „ 12.48 d. m. Aradu sos. 5.46 dem. 8.02

Semeri 'a—Petros ieni . Pe fros i en i—Semer i 'a . Semeri'a pleca 2.55 d. m. Petrosieni plec. 7 10 dem Petrosieni sos. 7.12 „ Semeri'a sos. 11.52 a. m.'

Callea ferr. Nord-Ostica. Debrecen—M.-Sziget .

Debreczen plec. 4.12 d. m. 4.-Satumare sos. 9.33 ser'a 8.08 Királyháza „ 12.31 nopt. 10.03 a. M.-Sziget „ 5.26 dem. 1.48 d.

nopte dem.

M.-Sziget Saturnare Debreczen

M.-Sziget—Debrecen. plec. 8.24 ser'a 11.31 a. SOS. 5.45 dem.

11.50 a. m. 4.33 d. m. 9.07 ser'a.

Callea ferr. ung. resartteana. I Oradea-Mare—Brass i eu .

Oradea-mare pl. 5.07 d. m. 618 dem. Clusiu „ 11.21 se. s. 3.08 d. m. pl. 8.45 da Cociardu „ 2.54 nopte 1 31 dr

' te iusiu „ 4.26 „ 4.30 j B ! a s m „ 5,21 „ 6.05 i ^edias.« „ 7.01 „ u. 2 1 „, j aegUaon „ .S.26 „ 6 - 1 0 (

I Brassieu „ 1.30 d. m.

j B r a s s i e u — O r a d e a i n a r e . j Brassieu pleca 2.10 d. m. 7.30 ser'a j Segisior'a B 7.15 s e r a 8.03 „ I Mediasiu „ 8.38 „ 5.23 dem. i Blasiu B 10.20 nopte 7.54 „ ; Teiusiu „ lo.äi; n 9 50 „

Cociardu „ 1.12 „ 12.42 d. m. Clusiu „ 4.45 d. sis. 4,40 „ pl. 12.30 d iH Oradeamare sos. 10.55 a. m. sos. 8.32 ser i

Cociardu—M.-Os iorhe ia . Cociardiu plec. 3.20 dem. M.-Osiorheiu pl. 10.05 ser M.-Oswrheiu sos. 5,45 „ Cociardu sos. 12.26 nopj:

Cops i 'a—Sabi iu . Copsi'a pleca 6.55 dom. 9.40 ser 'a

11.40 nopte S«,biiu sos. 9.05 a. m.

Sabi iu—Copsi 'a ( K i s k a p u s ) , Sabiiu pleca 6.40 r. m. 3.40 dem. Copsi'a sos. 7.5O ser'a 6.35 „

Alba-Jul i 'a—Teius iu , A.-Julia pleca 10,10 ser 'a 1.25 nopte 8.— dem Teiusiu sos. 10.50 „ 2.05 „ 8.49

Teius iu—Alba-Jui i 'a Teiusiu pleca 9.05 a. m. 4.10 d. m. 11.46nepot A.-Juli'a sos, 9.45 „ 4.60 „ 12 26 d. m

S'a tiparitu in Peat'a 1875,. prin Alessandru Kooay, callea tierrei (Orazág-ut 39. sz.)

!