PowerPoint Presentation

Securitatea alimentara in Asia de Sud-Est Asia de Sud-Est este o parte a continentului asiatic care cuprinde teritorii i state aflate la est de India, la nord de Australia i la sud de China. Regiunea se poate submpri ntr-o zon continental (n principal Peninsula Malacca i Peninsula Indochina) i una insular cu arhipelagurile mai importante: Arhipelagul Indonezian, Arhipelagul Malaezian i Arhipelagul Filipinelor.

RELIEFUL

Are un relief predominant muntos ce inconjoara podisuri inalte (1000-2500m), iar campiile ocupa spatii restranse pe cursurile inferioare sau la varsarea fluviilor (Mekong,Menan, Songlcoi).

Relieful carsticCele mai insemnate arii carstice sunt acolo unde stratele groase de calcar sunt asociate cu precipitatiile bogate Exemplu:nord-estul si centrul Vietnamului (Ha Long Bay)

Relieful vulcanicEste bine reprezentat in partea sud-estica a continentului, care se incadreaza Cercului de Foc al Pacificului, regiuni vulcanice majore, cu numerosi vulcani activi.Exemplu : Indonezia (Semeru), Filipine (Pinatubo).

Relieful litoral Tarmurile, rezultat al interactiunii factorilor endogeni si exogeni, sunt foarte crestate, cu numeroase capuri, insule, peninsule si variate din punct de vedere genetic.

CLIMA

Cea mai mare parte a Asiei de Sud-Est are un climat ecuatorial si subecuatorial.Datorita temperaturilor constant ridicate, cu precipitatiile abundente distribuite relativ uniform in decursul unui an, acest climat are ca insusire fundamentala lipsa anotimpurilor.

Despre climatul Arhipelagului Filipinez putem spune ca este maritim si tropical.Perioada cea mai umeda este intre iulie-octombrie, cand sufla vaturi musonice de dinspre sud. Intre august si septembrie sunt taifunurile.

Furtuna tropicala Ketsana si taifunul Parma, inregistrate in septembrie si octombrie 2009, au provocat inundatii grave.

HIDROGRAFIE

Indonezia si Filipine au o hidrografie bogata datorita conditiilor climatice ecuatoriale si subecuatoriale. Raurile sunt numeroase, scurte, cu vai adanci si defilee in zonele muntoase, cu vai largi in campie, cu delte care cresc rapid, cu debit constant. In partea estica a Insulei Jawa, in craterul vulcanului Gunung-Kelud, s-a format Lacul Kelud.Apa lacului se incalzeste si este expulzata afara ca urmare a eruptiilor scurte si explozive.

VEGETATIA SI FAUNA

Specifice Asiei de Sud-Est sunt padurile musonice; ele sunt formate din palmieri, ferigi arborescente, teck, santal,bambus, abanos, liane, epifite.

In Indochina,padurea deasa cu liane si epifite poarta denumirea de jungla (in hindi jangal loc necultivat, nelocuit).Jungla este domeniul elefantilor, rinocerilor,tigrilor,tapirilor, ursului malayez, pitonilor, cobrelor,pangolinilor, crocodililor. Pe tarmurile joase si maloase,afecte de maree din Filipine si Indonezia intalnim mangrovele. Mangrovele sunt formatiuni vegetale alcatuite din arbori si arbusti (pana la 10 m inaltime), cu infatisare de padure sau tufisuri.

RESURSE NATURALE

Industria energetica Tarile Asiei de Sud-Est au o industrie energetica bazata pe consumul de hidrocarburi din resurse proprii -Indonezia si Brunei. Singapore isi acopera necesarul de energie pe seama acelorasi hidrocarburi, dar care provin din import.

Siderurgia Minereu de fier (in cantitati mai mici) se extrage din Malaysia,Filipine. Staniul (cositorul) se foloseste in aliaje, la acoperirea anticorosiva a otelului, lipirea contactelor electrice, ambalaje - mari zacaminte sunt in Malaysia, Indonezia, Myanmar, Vietnam. Dintre metalele usoare,aluminiul este unul dintre cele mai raspandite in scoarta terestra. Mari rezerve se afla in Indonezia, Malaysia, Vietnam.

Industria lemnului

Mari cantitati de lemn brut sunt produse in Indonezia, India, Malaysia, Filipine, Myanmar, Thailanda,Vietnam s.a. Prelucrarea industriala a lemnului are loc in Thailanda,Indonezia, Filipine (Manila). Se produc : cherestea, placi fibrolemnoase, mobila, furnire.

Indonezia Indonezia este cel mai mare arhipelag din lume, avnd 17 508 insule, dintre care 6000 sunt nelocuite. Avnd peste 238 de milioane de locuitori, este a patra cea mai populat ar a lumii, fiind i ara cu cel mai mare numr de musulmani.

Rata de crestere a populatiei 1,03% Rata natalitatii este 17,7 nasteri/1000 loc Rata mortalitatii este 6,3 morti/1000 loc

(estimare 2012) Economie

Economia este bazat pe agricultur i industria minier. PIB: 15% din agricultur, 43% din industrie, 42% din servicii.Este dezvoltat meteugritul. Principalele culturi agricole sunt arborii de cauciuc, de cafea i cacao, palmierii, trestia de zahr, orezul, porumbul, maniocul, batai, soia, arahide. Se cresc bovine, ovine, caprine, porcine. Pescuitul este practicat intens.

Agricultura Indonezia este o ar agricol, 70% din populaia rii find angajat n producia agricol i auxiliar acesteia. Orezul este principala plant cultivat, cu o producie de peste 30 mln. de tone.

Fauna

Aici se ntlnete una dintre zonele geografice cele mai remarcabile n ce privete distribuia animalelor.Dragonul de Komodo-a fost desemnat drept specia naional indonezian.

Flora

n Indonezia se ntlnesc de asemenea din belug plante tropicale, inclusiv renumita Rafflesia arnoldi, cea mai mare floare din lume i Amorphophallus tatinum, cea mai mare inflorescen a genului.

Rafflesia arnoldi

Amorphophallus tatinum Indonezia dispune de un potenial turistic nalt. Principalele obiective turistice sunt templele budiste i hinduse, n special templul budist de la Borubadur, cel mai mare monument arhitectonic din emisfera sudic. TurismBorubadurFilipineFilipine este o ar insular n Asia de Sud-Est,fiind inclus n Cercul de Foc al Pacificului.

Clim i vegetaieClima Filipinelor este tropical.n ar se afl pduri ecuatoriale (ce conin teck, eben, mahon, cocotieri, bananieri, bambus) i vegetaie de mangrove la rm.

Populaia este n jur de 98,5 milioane.rata de crestere a populatiei:1.873 % rata natalitatii este 24.98 nasteri/1000 loc rata mortalitatii este 4.98 morti/ 1000 loc

Economie ara are, n general, o economie de pia bazat n mare parte pe agricultur. Resurse naturale Se exploateaz aur, platin, minereuri de fier, crom, mangan, nichel,cupru, zinc, sare,mercur, crbuni.

Industrie

Are o industrie a pescuitului dezvoltat(cca 2,5 mil.t anual). n cadrul industriei prelucrtoare se remarc producia alimentar(zahr-peste 2 mil.t anual- i uleiuri vegetale)

Agricultura Rmne o important ramur economic, ce concentreaz 1/3 din populaia activ i realizeaz circa 1/7 din PIB.. Se cultiv ananas(locul 2 pe glob) nuci de cocos(loc 2 n lume),copra(loc1 n lume).

VietnamRepublica Socialist Vietnam este un stat n Asia de sud-est.Are o suprafata de 331,689 km si cu o populatie de 84.238.000.Varsta medie:barbati: 26.4 anifemei: 28.5 ani (2010)rata natalitatii: 17.29 nou-nscui / 1000 locrata mortalitatii: 5.97 decese / 1000 loc

Economie

Vietnamul i-a propus s devin o naiune dezvoltat pn n 2020PIB-ul pe cap de locuitor se inregistreaza la $3.000 , cu un total de 251.8 miliarde $.Se cultiv orez, banane, trestie de zahr, cafea i ceai. Cele mai importante industrii sunt: alimentar, pescuitul, metalurgic si fosfaii.

Indicatorii securitatii alimentareTara2008-20102009-20112010-20122011-2013Disponibilitati energetice alimentare (%)Indonesia116119121123Filipine118116117119Thailanda118119121123Vietnam117119122125Valoarea medie a productiei alimentare($/persoana)Indonesia206213218222Filipine208210207205Thailanda362374375385Vietnam270278284292Adancimea deficitului alimentar(kcal/pers/zi)Indonesia91806964Filipine102111109100Thailanda65564840Vietnam91837263Populatia totala(milioane)Indonesia237,4239,9242,3244,8Filipine91,793,394,996,5Thailanda68,769,169,569,9Vietnam86,987,888,889,7Numarul oamenilor subnutriti(milioane)Indonesia30,327,123,922,3Filipine15,116,516,415,6Thailanda6,35,54,74,0Vietnam10,39,58,37,4Necesarul minim de energie (MDER)Indonesia1800180018101810Filipine1740174017401750Thailanda1900190019001900Vietnam1800181018101810Concluzii rile din Asia de Sud Est nu sunt capabile s-i asigure n totalitate hrana si astfel din cauza insecuritatii alimentare sunt obligate s importe alimente, unele n cantiti mai mici (Malaysia 20%) , iar altele n cantiti mai mari (Singapore 90%).Dac i-ar asigura hrana din producia intern, ar ajunge s aib o economie foarte mare.