prescrierea rețetelor (ordonanța medicală)veterinarypharmacon.com/docs/545-ghid-cap.5.pdf ·...

1

► Cap. 5

►Prescrierea rețetelor (Ordonanța medicală)

► Pescrierea rețetelor (Ordonanța medicală)

5.1. Ordonanța medicală(Rețeta, Prescripţia medicală)

Prescrierea produselor medicinale veterinare se face pe formulare cu regim

special, care sunt prevazute in anexele nr. 1 si 2 la norma sanitara veterinara a ordinului 184/2006.

Mijlocul de legătură dintre medicul care prescrie medicamentul şi farmacistul care-l prepară şi îl eliberează, îl constituie prescripţiile sau ordonanţele medicale denumite curent reţete.

Reţeta înmânată posesorului de animal va servi la eliberarea medicamentelor din farmaciile veterinare.

În medicina veterinară modul de eliberare “formula nosocomialis” este din păcate încă destul de restrâns, el lărgindu-se pe măsura dezvoltării reţelei de clinici şi spitale veterinare. Încercând o definiţie:

Fiind un act oficial, reţeta angajează responsabilitatea juridică, atât a medicului care a redactat-o, cât şi a farmacistului care o execută, fiind considerat un document medico-legal. Întocmirea ei se face cu grijă, atât în ceea ce priveşte fondul cât şi forma1.

Prin fond, în acest caz, se înţelege modul de alegere a substanţelor medicamentoase, corecta lor îmbinare, evitarea incompatibilităţilor, dozarea judicioasă şi prescrierea adecvată pentru administrare.

Un obicei bun este acela de a pune reţeta după redactare câteva minute deoparte şi de a o reciti înainte de a fi semnată şi parafată. Acest lucru este benefic deoarece, în cazul distragerii atenţiei medicului în activitatea sa în cabinet, se pot strecura greşeli care astfel pot fi corectate.

Ca formă, ordonanţa trebuie să îndeplinească unele condiţii care, în final, să permită farmacistului o înţelegere perfectă a celor exprimate.

Redactarea reţetelor se face pe blanchete de hârtie de formă dreptunghiulară cu dimensiuni de 17-20 cm lungime şi 10-12 cm lăţime.

Uneori acestea au tipărite pe ele componentele fixe ale reţetei cum ar fi: antetul instituţiei emitente, adresa, nr. de telefon, invocatio Rp./, Dg., data, �r.

din registrul de consultaţii etc.). Scrierea reţetei se face cu cerneală cu pastă, corect, fără ştersături sau mai

nou pot fi redactate pe computer.

1 Maniera de redactare trebuie să fie fără ezitare, hotărâtă, cu o oarecare viteză, ceea ce va demonstra posesorului de animal, competenţa profesională, având menirea să crească încrederea în actul medical prestat.

Rețeta este un act oficial prin care medicul veterinar se adresează

farmacistului solicitându-i eliberarea unui medicament, indicând, totodată,

modul de preparare, de dozare şi de administrare a acestuia

Sarcina prescrierii medicamentelor îi revine medicului veterinar1, sarcina de a le prepara şi elibera revine farmacistului sau medicului veterinar cu atribuții de farmacist.


În partea stângă a blanchetei, se lasă un spaţiu de câţiva centimetri pe care farmacistul îl utilizează pentru calcule sau alte adnotări pe care le va face. În prescriere, se vor folosi numai termeni convenţionali stabiliţi internaţional, cu prescurtările admise ale acestora.

Reţeta se redactează de preferinţă în limba latină, aceasta fiind exprimarea internaţională, însă, se pot redacta şi în limba română (pentru uz naţional) dar fără a se înlocui termenii latini convenţionali care sunt unanim recunoscuţi.

Însemnările pe care farmacistul le face pe reţete sunt denumite adnotaţii

(adnotatia) fiind considerate (în unele ţări) chiar părţi separate ale reţetelor. Acestea sunt de fapt completări ale farmacistului legate de adăugarea unor excipienţi sau a unor substanţe ajutătoare (conservanţi, stabilizanţi etc.).

De asemenea nu se omite preţul medicamentelor după tarifele în vigoare. În tabelul 5.1. sunt redate principalele abrevieri folosite mai frecvent în

prescripţiile medicale veterinare. Tabelul 5.1.

Termenii uzuali şi abrevierile lor folosite în receptura veterinară

Termenul latin Prescurtarea Traducerea

Acidum ac. acid ad (100 ml) - până la (100 ml) ad capsulas gelatinosas ad. caps. gelat. în capsule gelatinoase ad chartam ceratam ad. char. cer. în hârtie cerată ad libitum ad libit. după plac, după voie ad scatulatum ad. scat. în cutie (ad usum externum, internum) ad us. (ext., int.) de uz (extern, intern) ad usum veterinarum a.u.v. ; ad us. vet. de uz veterinar ad vitrum (coeruleum,

fuscum, nigrum)

ad vitr. (coer., fusc., nigr.)

în sticlă (albastră, brună, neagră)

Adde add. adaugă, să se adauge Aequalis aeq. egal Ampulla - fiolă Ana aa câte, din fiecare câte ante cibum a.c. înainte de masă Aqua aq. apă aqua (sterilisata, bullientis,

fervida, communis, fontana) aq. (steril., bull., ferv. comm., font.)

apă (fierbinte, fiartă, sterilizată, de fântână)

aqua destillata aq. destill. apă distilată Balneum baln. baie bis in diae b.i.d. de două ori pe zi bolus, boli bol. bol, boluri Capsulae caps. capsulă Citissime Citiss. foarte repede, urgent Cito - repede compositus comp. compus Compresi compr. comprimate concentratum conc. concentrat Consperge consp. presară Cortex cort. scoarţă, coajă Crudus - Brut da, detur, dentur D dă, să se dea detur signetur D.S. dă şi etichetează detur sub signo veneni D.s.s.ven. dă cu etichetă de otravă detur tales doses D.t.d. dă asemenea doze doses d. doze


ex tempore ex. temp. în momentul folosirii excipiens excip. excipient externum ext. extern extractum extr. extract extractum (fluidum,

spissum, siccum)

extr. (fl., spiss., sicc.) extract (fluid, moale, uscat)

extractum (aquosum,

aethereum, spirituosum) extr. (aq., aeth., spir.) extract (apos, eterat, alcoolic)

fiat solutio f. sol. fă soluţie fiat, fiant f. fă, să se facă filtretur filtr. filtrează flavus - galben florea flor., Fl. Flos. flori fluidum fl. lichid, fluid folium fol. frunză fructus fruct. fruct fusus - topit globulis (vaginale) glob. (vag.) globule (vaginale) gramma g. gram guttas gtts. picături herba herb. iarbă, partea aeriană hora h. oră infusum inf. infuzie injectione inj. injecţie internum int. intern linimentum linim., lin. liniment liquidus liq. lichid liquor liq. licoare massa boli mass. bol. masă de bol massa pilularum mass. pil. masă pilulară misce M. amestecă misce detur signetur M.D.S. amestecă, dă şi etichetează misce fiat pulvis M. f. pulv. amestecă, fă pulbere mixtura mixt. mixtură mucilago mucil. mucilag numero, numerus .., .r. număr, în număr de oleum ol. ulei pars, partes p. parte, părţi partes aequales p. aeq. părţi egale per se - ca atare, singur pilulae pil. pilule praeparatus praep. preparate pulvis subtilis pulv. subtil. pulbere fină pulvis, pulveres pulbere, pulberi purissimum puriss. foarte pur purum pur. pur, în stare pură quantum satis Q.S., q.s. atât cât este necesar quantum satis ad Q.S. ad atât cât trebuie până la quaque 4 hora q.4.h. la fiecare 4 ore quaque diae q.d. în fiecare zi quarter in diae q.i.d. de patru ori pe zi radix rad. rădăcină recipe Rp./ să se ia, primeşte rectificatus rectif. rectificat rhizoma rhiz. rizom ruber, rubrum - roşu Sal - sare Scatula scat. cutie semen sem. seminţe sic volo - Aşa vreau! Aşa doresc!


siccum sicc. uscat signa, signetur S. etichetează simplex simpl., spl. simplu sirupus sir., syr. sirop solutio sol. soluţie solve - dizolvă species sp., spec. specii, ceaiuri spiritus spir. spirt spissum spiss. moale statim - Imediat! Pe loc! sterilisatus steril. sterilizat Sterilisetur - sterilizează suppositoria suppos. supozitoare tales (doses) t. (d.) asemenea (doze) ter in die t.i.d. de trei ori pe zi tinctura tinct. tinctură tritus - zdrobit, sfărâmat unguentum ung. unguent ustus - calcinat ut - ca să, pentru ca să ut dictum ut. dict. după instrucţiuni venenum - otravă verte - întoarce vitrum vitr. Sticlă

Citirea prescripţiei medicale se face cu atenţie, în aşa fel încât să nu existe nici cel mai mic dubiu în legătură cu natura ingredientelor şi operaţiunii

farmaceutice necesare preparării medicamentului.2

Din cauza responsabilităţii pe care o are, farmacistul are dreptul şi chiar obligaţia de a respinge orice formulare neclară, echivocă, ilizibilă, cu ştersături sau având greşeli de exprimare. Verificarea dozelor maxime pentru pro dosis şi pro die este obligatorie, farmacistul putând apela pentru medicamentele de uz comun, uman-veterinar, la Farmacopeea Română sau, pentru cele de uz strict veterinar, la Farmacopeea Veterinară, la “Indexul medicamentelor de uz

veterinar“, precum şi la suplimentele şi nomenclatoarele de producător apărute periodic. În cazul în care dozele pentru 24 de ore sunt depăşite farmacistul are obligaţia să reducă la dozele maxime admise. Dacă doza maximă pentru o dată este depăşită, dar cea pentru 24 de ore este corectă, prescripţia nu se va modifica. De asemenea, farmacistul mai are obligaţia să urmărească dacă în cadrul aceleiaşi reţete nu sunt prescrise substanţe active cu acţiune similară. În această situaţie se va ţine seama de doza totală a asociaţiei.

Etichetele ambalajelor substanţelor luate în lucru se citesc cu atenţie înainte şi după cântărire.

Cântărirea se execută cu balanţe adecvate, iar măsurarea lichidelor prescrise la volum se face numai în vase gradate. 2 În întocmirea reţetelor magistrale trebuie să se cunoască: · Doza care se administrează (doza unică, pro dosis) pentru fiecare substanţă medicamentoasă care intră în compoziţia formulării magistrale; · Numărul de administrări (doze) care se fac în cursul unei zile (pro die); · Numărul total al zilelor de tratament (pro cura), cunoaşterea acestora va permite calculul dozei totale de administrat pentru fiecare component al reţetei în parte. În practica veterinară dozele sunt date între un minim şi un maxim per kg corp, recomandându-se ajustarea acestora după fiecare caz în parte în funcţie de starea fiziologică, vârsta, gravitatea cazului etc., dozele medii ale medicamentelor fiind considerate doze uzuale.


Substanţele se cântăresc pe rând, iar borcanele se aşează imediat la locul lor, după cântărire, în ordinea utilizării.

Medicamentul preparat se etichetează fără întârziere, făcându-se apoi un autocontrol al operaţiunilor efectuate. Toate vasele şi aparatura întrebuinţate la prepararea şi la expedierea medicamentelor trebuie să fie în perfectă stare de curăţenie. Prepararea unei prescripţii magistrale nu se întrerupe până la terminare, prepararea a două prescripţii, în acelaşi timp, nefiind recomandată.

Ordonanţele se execută cu exactitate, respectând toate indicaţiile de ordin calitativ sau cantitativ. Este interzisă omiterea sau schimbarea componentelor reţetei, care ar putea antrena modificarea acţiunii medicamentului.

Etichetarea Eticheta medicamentului trebuie să se facă precis şi citeţ, în conformitate

cu indicaţiile prevăzute în ordonanţa medicală. Etichetarea va cuprinde numărul şi adresa farmaciei, data eliberării şi

denumirea preparatului. După operaţiunea de preparare, pe reţetă se poate face calculul costurilor medicamentelor. Prescripţiile medicale după preparare se vor trece în registrul farmaciei unde se menţionează pe lângă prescripţia medicală propriu-zisă, data, numele medicului sau farmacistului care a preparat formele medicamentoase.

5.1.1. Părţile componente ale reţetei

Reţeta este compusă din 6 părţi:

5.1.1.1 Inscriptio (Superscriptio)

Inscriptio ocupă partea superioară a blanchetei cuprinzând: antetul

instituţiei emitente, numărul din registrul de consultaţie, data şi diagnosticul.

Această parte poate fi tipărită direct pe blanchete tipizate, datele respective (diagnostic, număr, dată etc.) putând fi completate în momentul întocmirii ordonanţei. Antetul cu toate datele complete poate fi imprimat şi cu ajutorul unei ştampile.

5.1.1.2 Invocatio (Praepositio )

Este partea cea mai scurtă a reţetei ea urmând imediat după Inscriptio şi constă numai din cuvântul “Recipe “ (ia, să se ia) prescurtat, “Rp./”, scris în partea stângă a blanchetei. Aceasta este o formulă clasică de adresare a medicului către farmacist.

Pe o blanchetă se pot scrie mai multe reţete, pentru fiecare reţetă redactată, fiind obligatorie începerea cu Invocatio.

1. Inscriptio 2. Invocatio (Praepositio) 3. Designatio materiarum (Ordinatio sau Praescriptio) 4. Subscriptio 5. Signatura (Instructio) et nomen aegroti 6. .omen medici


Între reţete delimitarea lor pe blanchetă se va face prin semne distinctive (#, X, +), acestea putându-se şi numerota.

O reţetă, trebuie obligatoriu redactată de la început până la sfârşit pe aceeaşi faţă a blanchetei, în cazul în care se doreşte continuarea şi pe contrapagină se va folosi cuvântul “verte “ (întoarce) sau semnul “. / .”, înscris în partea dreaptă jos a blanchetei, ceea ce va atrage atenţia farmacistului că prescripţia continuă.

5.1.1.3 Designatio materiarum (Ordinatio sau Praescriptio )

Este cea mai importantă parte a reţetei şi constă în enunţarea

medicamentelor şi a cantităţilor în care se vor utiliza, acestea pot fi formule concepute de către medicul veterinar sau produse ale industriei de medicamente.

Formulele prescrise de către medic (formulele magistrale) vor conţine denumirea componentelor şi cantităţile respective.

Enumerarea se poate face în limba română sau latină (şi atunci se va face folosind obligatoriu genitivul pozitiv). Întotdeauna se vor folosi denumirile oficializate de farmacopee. Este total greşit să se scrie o prescripţie parţial în română şi parţial în limba latină, aceasta ducând la greşeli şi confuzii.

De asemenea, nu se admite decât utilizarea prescurtărilor consacrate. În cadrul acestui subcapitol este importantă o scurtă rememorare a unor noţiuni elementare de limbă şi terminologie latină, pe care le considerăm foarte importante pentru formarea unui medic-farmacist, cu riscul de a fi poate prea “gramaticale”.

Cunoaşterea noţiunilor de limbă latină se justifică, cu atât mai mult, cu cât limba internaţională de redactare a reţetelor este limba latină.

Exemplele de mai jos vor fi un prilej de a cunoaşte denumirile principalelor substanţe, droguri, activităţi sau forme utilizate în farmacie.

Farmacologia, ca disciplină medicală fundamentală are o “�omina

farmacologica”, D.C.I. (Denumirea Comună Internaţională) a substanţelor şi preparatelor medicamentoase, denumirea plantelor şi a drogurilor, a soluţiilor extractive, precum şi a preparatelor galenice care au la bază nomenclatura latină, recomandată de O.M.S.

a. Substantivul

În limba latină, sunt cuprinse în cadrul a cinci tipuri de declinare :

Declinarea I

Substantivele de declinarea I sunt, în general, de genul feminin cu unele excepţii (ex.: agricola, -ae = agricultor).

Cazul Singular Plural .ominativ tinctur - a tinctur - ae Genitiv tinctur - ae tinctur - arum Dativ tinctur - ae tinctur – is Acuzativ tinctur - am tinctur – as Ablativ tinctur - a tinctur – is

Cazul Singular Plural

.ominativ bulb – us bulb – i Genitiv bulb – i bulb - arum Dativ bulb - e bulb – is Acuzativ bulb - um bulb – os Ablativ bulb - a bulb – is


Iată câteva substantive din declinarea I, folosite în prescrierea reţetelor, având terminaţia în “- a”:

Althea �albă mare

ampulla fiolă, flacon

Angelica Angelică

aqua apă

Areca �uca de arec

Arnica Carul zânelor

Avena ovăz

Belladona Mătrăgună

Betula Mesteacăn

calcaria var, calcar

Calendula Gălbenele

camphora camfor

capsula capsulă

cera ceară

Chamomilla Muşeţel

charta hârtie

Cina Limbricariţă

Coca Arbust de cocaină

Coffea Arborele de cafea

colatura filtrat

colla clei, coajă, vezică

Convallaria Lăcrămioară

creta cretă

Datura Ciumăfaie

essentia esenţă

Euphorbia Laptele câinelui

Faba Fasole

Farfara Podbal

farina făină

formula formulă

Frangulla Cruşin

gelatina gelatină

Gentiana Ghinţura

Glycyrrhiza Lemn dulce

Gutta picătură

Hara ouă

Ipecacuanha Ipeca

lana lână

Lavandula Levănţică

Liquiritia Lemn dulce

magnesia Magnezie

massa masă

medicina Medicină

Melissa Roiniţă (Melisă)

Mentha Mentă

mixtura mixtură, amestec

nota notă

officina farmacie, oficină

Oliva Măslin

olla oală

Oryza orez

pasta pastă

pilula pilulă

placenta turtă, reziduu

planta plantă

Primula Ciuboţica cucului

pulpa miez, pastă

receptura receptură

resina rezină

Salvia Salvie

Saponaria Săpunariţa

Scilla Ceapă de mare

Signatura etichetare

Sophora Salcâm japonez

tabula masă

tabuletta tabletă

tela tifon, ţesătură, pânză

terebenthia terebentină

Tillia Tei

Tormentilla Sclipeţi

Tragacantha Tragacantă

tuba tub

urea uree

uva strugure, ciorchine

Valeriana Valeriana

vesica pungă, vezică

via cale

Declinarea a II-a


.ominativ unguent – um unguent – a Genitiv unguent – i unguent- orum Dativ unguent – e unguent – is

Acuzativ unguent – um unguent – a Ablativ unguent – o unguent – is

Substantivele din această declinare se termină la nominativ singular în -us

(cele de genul masculin) şi în –um (cele de genul neutru). Ex.: bulb us = bulb;unguent um unguent Alţi termeni aparţinând declinării a II-a având terminaţiile -us şi -um:


Absinthium Pelin

acetum oţet acidum acid

Aconitum Omag (Mărul lupului)

aluminium aluminiu ammonium amoniu

amylum amidon

Anisum Anason antidotum antidot

argentum argint

arsenum arsen atropinum atropină

aurum aur bacillus bastonaş

balneum baie

balsamum balsam barium bariu

bismutum bismut

bolus bol bromurum brom

butyrum unt

calcium calciu Capsicum Ardei iute roşu

carboneumcarbon

Carvum Chimion Centaurium Fierea pământului

cereolus bujiu

Chelidonium Rostopasca Chenopodium Chenopodiu

Chininum Chinină

chloroformum cloroform cocainum cocaină

coffeinum cofeină

colatorium filtru de tifon colleplastrum emplastru cauciucat

collodium colodiu

Conium Cucuta cuprum cupru

decoctum decoct

Delphinium �emţişor de câmp electuarium electuar

emplastrum emplastru

Eucalyptus Eucalipt extractum extract

Fagus Fag

ferrum fier Foeniculum Fenicul

foliculus folicul

folium frunză fomentum cataplasmă

fungus urete, ciupercă

globulus lobul glycerolumglicerină

Hordenum orz

hydrargyrum mercur hydrogenium hidrogen

Hyosciammus Măselariţă

infusum infuzie iodoformium iodoform

iodum iod

kalium potasiu lanolinum lanolină

Laurus Dafin

Levisticum Leuştean lignus lemn

Linum In

Lycopodium linimentum magnesium magneziu

Melillotus Sulfină

mentholum mentol modus mod

morphinum morfină

natrium sodiu Oculentum oculent

oleum ulei operculum capac

opium opiu

paraffinum parafină pastillus pastilă

Penicillus pensulă

Pepsinum pepsină phenolphtaleinum fenoftaleină

phenolum fenol

physostigminum fiziostigmină pilocapinum pilocarpină

Pinus Pin

Piperus Piper pistillum pistil

plumbum plumb

Poligonum Troscot praeceptum prescripţie

resorcinum rezorcină

Ricinus Ricin Rubus Mur, Zmeur

saccharosum zaharoză

santoninum santonină sebum seu

signum semn

sirupus sirop Solanum Cartof

stannium staniu

stibium stibiu Strammonium Ciumăfaie

strophantus strofant

strychninum stricnină stylus vârf, cui

succus suc

suppositorium supozitor Symphitum Tătăneasă

talcum talc

taurus taur taxus tijă

thymol timol

titanum titan Triticum Grâu

ursus urs

vaselinum vaselină vehiculum vehicul, excipient

venenum otravă

VerbascumLumânărică vinum vin

vitrum sticlă

zincum zinc


Declinarea a III-a

Această declinare are o mare varietate de forme.


.ominativ rhizoma rhizomat – a Genitiv rhizomat – is hizomat - um Dativ rhizomat – ib rhizomat–ibus Acuzativ rhizoma rhizomat – a Ablativ rhizomat - e rhizomat– ibus


.ominativ radix radic – es Genitiv radic – is radic - um Dativ radic – i radic – ibus Acuzativ radic - em radic – es Ablativ radic - e radic – ibus


.ominativ liquor liquor – es Genitiv liquor – is liquor - um Dativ liquor – i liquor – ibus Acuzativ liquor - em liquor – es Ablativ liquor - e liquor – is

In continuare sunt prezentate terminaţiile la nominativ a substantivelor de genul masculin, feminin şi neutru, cu câte un exemplu de declinare:

liquor, liquoris m. licoare

radix, radicis f. rădăcină

rhizoma, rizhomatis n. rizom

Excepţii: Unele substantive formează la genitiv plural -ium. Acestea sunt: a) cuvintele care se termină la nominativ cu -a după o consoană; b) unele cuvinte care se termină în -ea şi -is; c) substantivele neutre care se termină în -e, -al şi -ar.

Abies, Abietis f. Brad adeps, adipis m. untură

Adonis m. Ruscuţă

aether, aetheris m. eter albumen, albuminis n. albumină

alcohol, alcoholis m. alcool

alumen, aluminis n. alaun apis, apis (pl. apium) f. albină

arachis, arachidis f. arahidă

bos, bovis m. bovină calis, calicis m., f. caliciu

calor, caloris m. căldură cantharis, cantharitidis f. cantaridă

carbo, carbonis m., f. cărbune

color, coloris m. culoare confectio, confectionis f. preparat finit

cortex, corticis m. scoarţă

crassitude, crassitudinis f grosime cremor, cremoris m. cremă, terci

Digitalis f. Degeţel

dosis, dosis f. doză faex, faecis f. drojdie

febris, febris f. febră

Filix, Filicis f. Ferigă flos, floris m. floare

Fuliga, Fuliginis f. Tăciune

Fumigatio, fumigationis, f fumigaţie Gramen, Graminis n. Gramineu

Iris, Iridis f. Iris, Stânjenel

jecor, jecoris n. ficat lac, lactis n. lapte

legumen, leguminis n. legumă longitude, longitudinis f. lungime

mel, mellis n. miere

mixtio, mixtionis f. amestec muciago, mucilaginis f. mucilagiu(ii)

�ux, �ucis f. �ucă

Ononis, Ononidis f. Osul iepurelui ordinatio, ordinationis f. ordonanţă

ovis, ovis f. (pl. ovium) oaie

Papaver, Papaveris n. Mac pectus, pectoris n. piept

pix, picis f. gudron Plantaginis f. Pătlagina

potio, potionis f. poţiune

pulvis, pulveris m. pulbere Rosa f. Măceş

Rumex rumex m. Măcriş

sal, salis n. sare Salix, Salicis f. Salcie

sapo, saponis m. săpun

saturatio, saturationis f. saturare Secale, Secalis n. Secară

semen, semenis n. sămânţă

Sinapis, Sinapis f. Muştar solutio, solutionis f. soluţie

stipes, stipitis m. Peduncul

Subero, Suberis m. Plută sulfur, sulfuris n. sulf

trituratio, triturationis f. triturare

tuber, tuberis n. tubercul tussia, tussis f. tuse

vapor, vaporis n. Vapor


Declinarea a IV-a

În această declinare intră substantivele cu terminaţia -us şi -u la nominativ singular. Substantivele terminate în -us sunt masculine (ex.: fructus - fruct), cele terminat în -u sunt neutre (ex.: coernu - corn).

Cazul Singular Plural .ominativ fruct - us fruct – us Genitiv fruct – us fruct - uum Dativ fruct – ui fruct – ibus Acuzativ fruct - um fruct – ua Ablativ fruct – u fruct – ibus

Cazul Singular Plural .ominativ corn – u corn – ua Genitiv corn – us corn - uum Dativ corn – u corn – ibus Acuzativ corn – u corn – ua Ablativ corn – u corn – ibus

artus, artus m. articulaţie

casus, casus m. caz

exitus, exitus m. moarte

gelu, gelus n. ger, îngheţat

Genu, genus n. genunchi

Heleborus f. Spânz

Quercus, Quercus f. Stejar

spiritus, spiritus m. spirt, alcool

usus, usus m. folosire

Cazul Singular Plural .ominativ speci - es speci – es Genitiv speci – ei speci - erum Dativ speci – ei speci – ebus Acuzativ speci - em speci – es Ablativ speci – e speci – ebus

Declinarea a V-a

Substantivele din această declinare se termină la nominativ singular în -es şi fac genitivul singular în -ei. Ele sunt, cu unele excepţii (di-es - zi şi meridi-es - amiază), de genul feminin.

Diei, dies n. zi

glaciei, glacies f. gheaţă

meridiei, meridies n. amiază

seriei, series f. serie

species, specierum f. specie Adjectivul Substantivul şi adjectivul trebuie să fie în acord privind cazul, numărul şi

genul (ex: concis-us, concis-a, concis-um – tăiat în bucăţi; glab-er, glabra, glabr-um – glabru, fără păr; nig -er, nigra, nigr-um – negru; rub-er, rubra, rubr-um – roşu).

Singular Cazul

Masculin Feminin .eutru .ominativ concis - us - a - um Genitiv concis – i - ae - i Dativ concis – o - ae - o Acuzativ concis - um - am - um Ablativ concis – o - a - o

Plural Cazul

Masculin Feminin .eutru .ominativ concis – i - ae - a Genitiv concis–orum - arum - orum Dativ concis – is - is - is Acuzativ concis – os - as - a Ablativ concis – is - is - is


ablongus acoperit hispanicus spaniol absolutus absolut humidus umed acidus acru hydricus hidric

adspersorius presărat, aspersat

immaturus imatur

aethereus eterat indicus indian albuminatus albuminat inspissatus concentrat

albus alb internus intern amarus amar islandicus islandic

ammoniatus amoniacal kalinus potasic amplus voluminos liquefactus lichefiat

analgeticus analgezic liquidus lichid anhidricus anhidru longus lung anisatus anisat lotus spălat

anthelminticus antihelmintic luteus galben antiphlogisticus antiflogistic maculatus pătat, pestriţ antispasmodicus antispastic magnus mare

aquosus apos maturus matur arabicus arabic maximus maxim, foarte

mare aromaticus aromatic medicatus medical asiaticus asiatic minimus minim, foarte

mic aureus auriu mucosus cu mucus

benzoatus benzoic mundatus decorticat Betulinus Mesteacăn nervinus asupra S.'.

birectificatus dublu rectificat

novus nou

calcinatus calcinat obductus alungit camphoratus camforat obscurus obscur candidus strălucitor odoratus mirositor

carminativus carminatic oleosus uleios Carolinus de Karlsbad opiatus opiaceu Causticus caustic oxydatus oxidat cholagogus colagog paratus gata preparat cinereus cenuşiu parvus foarte mic

compositus compus perliquidus (foarte) lichid compressus presat peruvianus peruvian concentratus concentrat physiologicus fiziologic condensus condensat piceus gudronat cornutus cornut plenus plin crassus gros praecipitatus precipitat

cristallisatus cristalizat praeparatus preparat crudus crud, brut pulveratus pulverizat

denaturatus denaturat purus pur depuratus purificat pyrolignosus pirolignos destillatus distilat raffinatus rafinat

diaphoreticus diaforetic raspatus răzuit dilutus diluat rectificatus rectificat

diureticus diuretic reductus redus diurnus diurn repletus umplut, plin durus dur rotundus rotund

elasticus elastic russicus rusesc electus ales saccharatus zaharat

expressus stors salicylatus salicilat exsiccatus uscat sanus sănătos


externus extern saponatus saponat factitius artificial siccatus deshidratat ferratus cu fier siccus uscat fibrosus fibros solidus solid fissus crăpat,

biongulat spirituosus alcoolic

flavus galben stellatus stelat fluidus fluid, lichid sublimatus sublimat foetidus fetid subliquidus vâscos frigidus rece suillus suin, de porc fuscus brun syntheticus sintetic gallicus galic;

francez technicus tehnic

gelatinosus gelatinos tectus acoperit, fumuriu

germanicus german terebentinthinatus cu terebentină globusus de formă

sferică totus totul

glycerolatus glicerinat ustus uscat, calcinat granulatus granulat venenatus otrăvitor griseus gri, cenuşiu verus adevărat,

veritabil grossus grosier veterinarius veterinar

gummosus gumos vinosus cu vin helveticus elveţian voluminosus voluminos

Declinarea consonantică

Adjectivele din declinarea consonantică vor fi declinate ca şi substantivele

din această declinare. Ele se împart în trei grupe: a) adjective care se termină la

• masculin şi la feminin în-er şi la • neutru în-e;

b) adjective care se termină la • masculin şi la feminin în-is şi la • neutru în-e;

c) adjective care se termină la • masculin, feminin şi • neutru în -s sau în -x.

Exemple:

Singular Cazul

Masculin Feminin .eutru .ominativ brev – es - es - ia Genitiv brev – ium - ium - ium Dativ brev – ibus - ibus - ibus Acuzativ brev – es - es - ia Ablativ brev – ibus - ibus - ibus

Plural Cazul

Masculin Feminin .eutru .ominativ breve – is - is - e Genitiv brev – is - is - is Dativ brev – i - i - i Acuzativ brev – em - em - e Ablativ brev – i - i - ibus


Singular Cazul

Masculin Feminin .eutru .ominativ ac - er - ris - e Genitiv acr – is - is - is Dativ acr – i - i - i Acuzativ acr - em - em - e Ablativ acr – i - i - i

Plural Cazul

Masculin Feminin .eutru .ominativ acr – e - es - ea Genitiv acr – ium - ium - ium Dativ acr – ibus - ibus - ibus Acuzativ acr – es - es - ia

Singular Cazul

Masculin Feminin .eutru .ominativ simple – x - x - x Genitiv simplic – is - is - is Dativ simplic – i - i - i Acuzativ simplic– em - em - x

Plural Cazul

Masculin Feminin .eutru .ominativ simple – is - is - e Genitiv simplic – is - is - is Dativ simplic – i - i - i Acuzativ simplic – em - em - e

acer, acris, acre ascuţit, tăios, picant brevis, brevis, breve scurt simplex, simplex, simplex simplu

În continuare, sunt redate câteva exemple de adjective din declinarea consonantică. Cele care se termină în -er, -is, -e vor fi redate în toate cele trei forme. Adjectivele care la masculin şi feminin se termină în -is şi la neutru în -e se redau în cele două forme. Cele care se termină la masculin, feminin şi neutru în -s sau în -x vor fi redate într-o singură formă.

animalis,animale animal mitis, mite uşor, blând

artificialis, artificiale artificial mollis, molle moale

communis, commune comun officinalis, officinale oficinal

detergens detergent ovvilis, oville ovin

dulcis, dulce dulce pectoralis, pectorale pectoral

duplex dublu purgans purgativ

emolliens emolient recens recent

emulsificans emulsionant roborans roborant

Fortis, forte puternic silvester, silvesteri silvestru

fumans fumegând solubilis, solubile solubil

juvans folositor solve ns solvent

laxans laxativ subtilis, subtile subtil

leniens liniştitor venalis, venale obişnuit

letalis, letale letal viridis, viride verde

medicinalis, medicinale medicinal vulgaris,vulgare comun

Forme de comparaţie ale adjectivului


Comparativul pentru genul masculin şi feminin se formează cu sufixul -ior, iar pentru neutru cu sufixul -ius. Toate adjectivele la comparativ se încadrează în declinarea consonantică.

Superlativul se formează cu sufixul -issimus, -issima, -issimum. Adjectivele care la nominativ singular se termină în -er fac superlativul cu

terminaţia -erimus, -erima, -ericum (ex.: acer, acris, acre).

Forma M F . Traducerea

Pozitiv Longus longa longum lung

Comparativ Longior longior longius mai lung

Superlativ longissimus longissima longissimum cel mai lung

Pozitiv brevis brevis breve scurt

Comparativ breviar breviar brevius mai scurt

Superlativ brevissimus brevissima brevisimum cel mai scurt

Pozitiv acer acris acre ascuţit

Comparativ acridor acrior acrius mai ascuţit

Superlativ acerrimus acerrima acerrimum cel mai ascuţit

Excepţii:

Forma M F . Traducerea

Pozitiv magnus magna magnum mare

Comparativ maior maior maius mai mare

Superlativ maximus maxima maximum cel mai mare

Pozitiv parva parva parvum mic

Comparativ minor minor minus mai mic

Superlativ minimus minima minimum cel mai mic

Pozitiv bonus bona bonum bun

Comparativ melior melior melium mai bun

Superlativ optimus optimua optimum cel mai bun

Pozitiv malus mala malum rău

Comparativ peior peior peius mai rău

Superlativ pessimus pessima pesimum cel mai rău

Adverbul

Formele de adverb terminate în -e provin din adjective de declinarea a/o la gradul De exemplu: pozitiv sau superlativ.

Adjectivul Adverbul Traducerea grossus, grossa, grossum grosse grosier

humidus, humida, humidum humide umed

longissimus, longissima, longissimum longissime foarte lung

subtilissimus, subtilissima, subtilissimum subtilissime foarte fin

Formele de adverb care se termină în -iter aparţin adjectivelor declinaţiei consonantice. Adjectivele care se termină în -ns, -nt îşi vor transforma terminaţia în -nter.

Exemplu:

Adjectivul M F .

Adverbul Traducerea

brevis brevis breve breviter scurt

recens - - recenter proaspăt

subtilis subtilis subtile subtiliter fin

Verbul

Există patru forme de conjugarea verbelor:


Verb la Termenul Traducerea Conjugarea - a filtrare A filtra Conjugarea - e miscere a amesteca Conjugarea - i lenire a atenua Consonantică solvere a solubiliza

În ordonanţa medicală verbele se exprimă în general la imperativ sau la persoana a III-a singular sau plural de la conjunctiv. Acestea sunt utilizate în Instructio şi Subscriptio pentru a atenţiona farmacistul asupra anumitor manopere.

Exemplu:

Infinitiv : dare - a se da Imperativ : da! - dă! Conjunctiv : - sg.: detur - să se dea (o bucată)

: - pl.: dentur - să se dea (mai multe bucăţi).

Infinitiv Imperativ Conjunctiv

addere – a adăuga Adde! addatur, addantur cavere –a se păzi Cave! -

colare – a strecura Cola! -

concidere – a tăia în bucăţi Concide! -

conquere – a fierbe Conque! conquator

conspergere – a consperga Consperge! -

contundere – a zdrobi Contunde! contundatur, contundantur

dare – a da Da! detur, dentur

dispensare – a doza Dispensa! dispensetur, dispensentur

dividere – a diviza Divide! -

filtrare – a filtra Filtra! -

formare – a forma Forma! -

Infundere – a uda, a ineca Infunde! -

Iterare – a repeta - Iteretur (ne iteretur)

macerare – a macera Macere! -

miscere – a amesteca Misce! misceatur, misceantur

obducere - a acoperi Obduce! obducantur

preparare – a prepara Para! -

recipere – a primi, a lua Recipe! -

signare – a eticheta Signa! signetu

solvere – a solubiliza Solve! -

steriliza – a steriliza Sterilisa! sterilisetur

vertere – a întoarce Verte! -

.umeralul

Cantităţile se exprimă sub forma numerelor cardinale, în cifre arabe.

1 Unus, una, unum 2 Duo, duae, duo 3 Tres, tres, tria 4 Quattuor 5 Quinque 6 Sex 7 Septen 8 Octo 9 Novem 10 Decem

11 Undecim 12 Duodecim 13 Tredecim 14 Quattordecim 15 Quindecim 16 Sedecim 17 Heptadecim 18 Octodecim 19 Nonadecim 20 viginti

21 Viginti unus 30 Triginta 40 Quadraginta 50 Quinquaginta 60 Sexaginta 70 Septuaginta 80 Octoginta 90 Nonaginta 100 Centum 1000 Mille

Aceste cantităţi se scriu în grame şi se citesc în multiplii sau submultiplii acestuia: gramma - gram (singular), grammata - grame (plural).


In reţetă se va citi:

5,0 - grammata quinque 0,5 - decigrammata quinque 0,05 - centigrammata quinque 0,005 - miligrammata quinque

Numărul dozelor, flacoanelor, fiolelor, picăturilor se exprimă întotdeauna în cifre romane

I 1 II 2 III 3 IV 4 V 5 VI 6 VII 7 VIII 8 IX 9 X 10

XX 20 XXX 30 XL 40 L 50 LX 60 LXX 70 LXXX 80 XC 90 C 100 CC 200

CCC 300 CD 400 D 500 DC 600 DCC 700 DCCC 800 CM 900 M 1000 MC 1100 MCC 1200

Termeni latini folosiţi pentru grupele de medicamente

Mai jos sunt redate principalele grupe de medicamente în latină.

Singular Plural Traducerea

adstringent adstringentia astringent

analgeticum analgetica Analgezic

antarthriticum antarthitica Antiartritic

anthelminticum anthelmintica Antihelmintic

anthidroticum anthidrotica Antisudorific

antidiarrhoicum antidiarrhoica Antidiareic

antiphlogisticum antiphlogistica Antiflogistic

antirheumatica antirheumatica Antireumatic

antispasmodicum antispasmodica Antispastic

ataractium ataractica Ataractic

cardiotonicum cardiotonica Cardiotonic

carminativum carminativa Carminativ

cholagogum cholagoga colagog

dermaticum dermatica dermatic, topic al pielii

diureticum diuretica diuretic

expectorans expectorantia expectorant

externum externa extern

hypnoticum hypnotica hipnotic

internum interna intern

laxans laxantia laxativ

nervium nervina cu acţiune asupra S�C

ophtalmicum ophtalmica oftalmic

otologicum otologica cu acţiune asupra urechii

purgans purgatia purgativ

rhinologicum rhinologica cu acţiune asupra mucoasei nazale

roborans roborantia roborant

sedativum sedativa sedativ

stomachium stomachia stomahic, stimulant al apetitului

uterinum uterina uterin

Denumirea latină a acizilor, sărurilor, oxizilor şi hidroxizilor:


acidum boricum acid boric phosphoricus fosforic

acidum sulfuricum acid sulfuric salycylicus salicilic

acidum hypochlorosumacid hipocloros tannicus tanic

acidum chlorosum acid cloros tartaricus tartric

acidum chloricum acid cloric bromatus bromură

acidum perchloricum acid percloric chloratus clorură

arsenicocus arsenicos fluoratus fluorură

chlorosus cloros jodatus iodură

nitrosus nitros sulfuratus sulfură

sulfurosus sulfuros �atrium carbonicum carbonat de sodiu

phosphorosus fosforos �atrium hydrogencarbonicumbicarbonat de sodiu

aceticus acetic �atrium fosfat acid

benzoicus benzoic phosphoricum de sodiu

boricus boric Bismuthum carbonat

carbonicus carbonic subcarbonicum de bismut

chloricus cloric Zincum oxydatum oxid de zinc

nitricus nitric Kalium hydroxydatum hidroxid de potasiu

lacticus lactic �atrium hydroxydatum hidroxid de sodiu

În funcţie de componenţa “Designatio Materiarum “ se cunosc: • reţete simple, când Ordinatio este compusă dintr-un singur component,

substanţă medicamentoasă, preparat oficinal sau produs tipizat; • reţete compuse, în care apar două sau mai multe substanţe ce urmează a

fi preparate împreună. Acestea sunt în general reţete magistrale, adică reţetele în care farmacistul trebuie să execute o operaţie de preparare după ordonanţa medicală, dar pot fi şi tipizate.

Modul de ordonare al componentelor în reţete

O aşezare corectă pe blanchetă evită neînţelegerile sau o interpretare echivocă (care ar putea conduce la accidente). Substanţele medicamentoase (indiferent de tipul lor)3 se înscriu una sub alta pe verticală, fiecare începând cu prima literă majusculă.

3 Reţetele magistrale (neoficinale extemporanee) sunt concepute de către medic care va selecţiona substanţele active, dozele şi forma farmaceutică cea mai adecvată situaţiei clinice şi pacientului. Executarea reţetei se va face în farmacie, pe baza reţetei, substanţele medicamentoase introduse în formulare fiind notate cu denumirile lor oficinale, prevăzută în farmacopee. Reţetele oficinale (galenice) au compoziţie bine stabilită întâlnite în farmacopee. Ele trebuie să se găsească gata preparate în farmacie spre a fi eliberate la cerere. Iată câteva preparate oficinale care trebuie să se întâlnească în farmacie: liniment amoniacal, apa de var, mucilagiile, picăturile pentru ochi cu sulfat de atropină 1%; cu azotat de pilocarpină 2%; săpun de potasiu, sirop de clorură feroasă 5%; soluţia de acetotartrat de aluminiu (Burow); spirt camforat, poţiunea Riviere (soluţia efervescentă); soluţia alcoolică de iod iodurat; supozitoare de glicerină, tinctura de opiu, unguent emulgator, unguent cu glicerină, unguent cu oxid de zinc şi acid salicilic (pasta Lassari) etc. Medicamentele din această categorie se prescriu folosindu-se numele din farmacopee, fără a scrie compoziţia (când preparatul este compus din mai multe substanţe active). În anumite situaţii preparatele oficinale nu se utilizează ca atare, ci asociate cu alte substanţe active înglobate în formulări magistrale (ex. julepul gumos - mucilagiul de gumă arabică). Reţetele tipizate (comerciale, specialităţi farmaceutice). Medicamentele tipizate sunt livrate farmaciilor în forma lor finită. Aceste medicamente au denumiri comerciale (înregistrate) care vor fi trecute pe reţetă însoţit în mod obligatoriu de forma farmaceutică şi de cantitatea la o unitate de doză (ex. Rombendazol comprimate a 0,01g – există şi comprimate de 0,1 g ca şi soluţii 2,5 sau 10%). În conformitate cu dispoziţiile în vigoare medicamentele cuprinse în nomenclatorul medicamentelor de uz veterinar, după modul de eliberare din farmacie, se împart în: 1. medicamente care se eliberează numai pe bază de reţetă care se va reţine în farmacie (ex. ac. folic, adrenalină, ampicilină, kanamicină sulfat, ergometin, ocitocin etc.).; 2. medicamente care se eliberează pe bază de reţetă care nu se va reţine în farmacie. Acest tip de reţetă este valabilă timp de 6 luni de la emitere (ex. ac.nalidixic, clordelazin, meprobamat, saprosan, mexaform etc. – în cazul ultimelor două medicamente valabilitatea reţetei este de doar 10 zile); 3. medicamente care se eliberează la cerere nefiind necesară prescripţia medicală (vată, romplast, cărbunele medicinal, viplexul, acidul acetilsalicilic etc.) De remarcat este că în unele situaţii denumirea internaţională a unui medicament este folosită şi în farmacopee (oficinal) cât şi pentru a denumi produsul comercial (ex. acid acetilsalicilic, aminofenazonă, cortizon, ergomet, ciclobarbital, prednison etc.).


Denumirile substanţelor se vor scrie fără prescurtări şi fără a se folosi

simbolurile chimice. Nu sunt recomandate denumirile chimice (de obicei complicate) cu excepţia substanţelor simple (de exemplu: CuSO4, NaHCO3, nici

bicarbonat de Na ci, corect: Bicarbonat de sodiu). De asemenea, nu se întrebuinţează denumirile populare ale medicamentelor (ex: sare amară ci sulfat de magneziu).

Părți din denumirea medicamentelor sau formulelor farmaceutice pot fi uneori prescurtate (ex. Atropină Sulf.; tinct. T-ra sau t-ra. – tinctură; extr. – extract etc.), dar sunt contraindicate prescurtările care pot genera confuzii, care pot provoca accidente grave (ex. clorura de potasiu – Kalii chloridi(um) – nu va fi prescurtată pentru a nu se confunda cu cloratul de potasiu – Kalium chloricum – care este foarte toxic.

În dreptul fiecărei substanţe se va trece cantitatea, în cifre arabe şi se exprimă în grame. Cifrele întregi reprezintă gramele, iar zecimalele sub-multiplii gramului (exemplu: 1,0 = un gram, 0,20 = douăzeci de centigrame, 0,03 = trei centigrame etc.). Lichidele se pot prescrie în mililitri (mai rar în centimetri cubi).

Cifrele se vor aşeza una sub alta în aşa fel încât virgulele să fie exact pe

aceeaşi linie verticală.

Pentru unele soluţii, care se scriu în cantităţi foarte mici, exprimarea se face în picături folosind cifre romane şi simbolul gtts. (guttas = picături) (exemplu: Ol. crotoni X gtts.).

Tot cu cifre romane se exprimă numărul:

• flacoanelor,

• fiolelor,

• comprimatelor,

• plicurile cu pulberi,

• pilulele,

• bolurile,

• capsulele etc.

În general, nu se obişnuieşte a se trece simbolul g (grame) după cifră, virgula fiind cea care face ca acest simbol să fie subînţeles.

De asemenea, cantitatea se poate evidenţia şi prin sublinierea întregului dinaintea virgulei (de exemplu: 40,0; 0,25; 0,001).

În reţetă se folosesc în general unităţi de măsură precise şi mai rar unităţi de măsură aproximative.

Pentru exprimarea greutăţilor se folosesc gramul (gramma=g), miligramul

10-3g şi microgramul (mcg=10

-6 gamma).

Pentru măsurătorile de capacitate se folosesc mililitrul (ml=10-3),

microlitrul (10-6l). Farmacopeea prevede patru moduri de exprimarea a

formulărilor lichide.

% g/g = cantitatea în grame de substanţă conţinută în 100g produs final. Farmacopeea prevede că formele farmaceutice lichide de uz intern şi extern (indiferent de vehicul) se prepară g/g (ex. 10 g sirop la 100 g poţiune);


% g/v = cantitatea în grame de substanţă conţinută în 100 ml produs final. În acest fel se vor nota concentraţiile soluţiilor injectabile (ex. 2g procaină clorhidrică la 100 ml sol. apoasă);

% v/v = volumul în ml conţinut în 100 ml produs final (ex. alcoolul diluat conţine 70% v/v alcool etilic);

% v/g = volumul în ml conţinut în 100 g produs final.

La medicamentele care se exprimă în picături, trebuie să fie cunoscut numărul de picături în care poate fi divizat un gram din lichid, ex:

Denumirea .umărul

picături/gram Eter 90

Alcool 95% (v/v) 63 Alcool diluat 70% (v/v) 56

Apă distilată 20

Când se prescriu droguri vegetale, numele proprii ale drogurilor încep de asemenea cu majuscule indicându-se şi porţiunea drogului care interesează (ex.: Radix Gentianae, Herba Absinthi, Flores Chamommillas).

Medicul veterinar va prescrie medicamentele în ordinea în care le

amestecă farmacistul. De obicei (există şi excepţii) ordinea de amestecare a medicamentelor se face în ordinea crescândă a greutăţii lor, ultimul fiind excipientul. În cazul substanţelor toxice, puternic active sau al stupefiantelor, cantităţile se scriu în cifre şi litere, în paranteză, pentru a se evita posibilitatea unei greşeli sau a unei operaţiuni frauduloase.

Exemplu:

Rp./ Strychnini sulfurici 0,001 (un miligram )

În cazul acestor substanţe când medicul prescrie intenţionat o doză mărită, peste doza maximă, el este obligat să sublinieze cantitatea şi să adauge menţiunea “sic volo“ (aşa vreau, aşa doresc). Această situaţie apare când se instalează rezistenţă sau toleranţă la un medicament, motivându-se astfel mărirea dozelor în aceste situaţii. Când două sau mai multe componente care se succed sunt prescrise în aceleaşi cantităţi, nu este necesar să se indice cantitatea la fiecare în parte, ci doar la ultima componentă, cifra fiind precedată de literele aa (ana

partes = în părţi egale). Exemplu:

În loc de: Rp/

Sulfur precipitate 10,0 Zinci sulfurici 10,0 Sapo kalini 10,0 Aquae 5,0 Ung. simplicis ad. 80,0

Se poate prescrie: Rp/

Sulfur precipitati Zinci sulfurici Sapo kalini aa 10,0 Aquae 5,0 Ung. simplicis ad. 80,0


Termenul ad (până la) se utilizează uzual pentru a nu mai fi nevoie să se calculeze diferenţa excipientului (de obicei) până la cantitatea dorită.

În general, pentru excipienţi cantitatea nu se indică, ci se scrie q.s. sau Q.S. (quantum satis = atât cât trebuie).

În aceste cazuri, farmacistul stabileşte singur cantitatea în funcţie de tehnica de preparare şi va menţiona pentru prescripţie, obligatoriu, cantitatea şi natura excipientului folosit (această terminologie se poate utiliza adecvat în cazul pilulelor, bolurilor, unguentelor, pulberilor etc.).

Aşa cum deja s-a arătat, în reţetele magistrale (compuse) există o enumerare de două sau mai multe substanţe medicamentoase, care vor urma a fi preparate împreună. Înşiruirea acestor substanţe (remedii) nu se face la întâmplare, ci într-o anumită ordine:

1. Remedium cardinale - medicament principal (de bază)

2. Remedium adjuvans - medicament secundar (ajutător)

3. Remedium corrigens - corector al gustului şi/sau al mirosului

4. Remedium constituens - medicament de constituţie (excipient).

Remedium cardinale - este reprezentat de substanţa cea mai importantă pentru tratamentul prescris, aceea care imprimă acţiunea curativă dorită.

Remedium adjuvans - este reprezentat de una sau mai multe substanţe care au rol de a completa acţiunea medicamentului principal, fie mărindu-i activitatea prin sinergism sau potenţare, fie diminuându-i unele efecte nedorite.

Remedium corringens - apare în reţetă numai în cazul existenţei unor substanţe cu gust şi/sau miros neplăcut, care se administrează oral. Poate fi reprezentat de una sau mai multe substanţe dulci sau aromate, care au rolul de a corecta astfel gustul substanţelor amintite.

Remedium constituens reprezintă partea în care se înglobează celelalte substanţe medicamentoase.

Excipienţii sunt în general substanţe inactive. El poartă şi denumirea de excipiens (excipient). Astfel, pentru soluţiile apoase excipientul uzual este apa; pentru unguente, vaselina, lanolina; pentru supozitoare, untul de cacao. În funcţie de formele medicamentoase care se prepară, excipienţii vor fi substanţe lichide, moi sau solide.

Uneori, remedium corrigens şi remedium constituens pot fi reprezentate de un singur medicament (ex. cazul siropurilor).

5.1.1.4. Subscriptio

Este partea care urmează lui Designatio Materiarum. Aici, medicul

veterinar indică farmacistului modul cum vor trebui preparate substanţele medicamentoase, forma medicamentoasă care va rezulta şi în câte doze să se dividă acestea.

Exprimarea în Subscriptio se face numai în termeni latini convenţionali, redaţi prescurtat în formule bine definite.


După modul cum se formulează Subscriptio, reţetele pot fi împărţite în 6 grupe, după cum urmează:

Dozate Reţete .edozate

Forma divizată Forma dispensată

Simple

Rp/. A............. 50,0 D.S.

Rp/. A 500,0 Div.p.aeq. X D.S.

Rp/. A 50,0 D.t.d. X S.

Compuse

Rp/. A 10,0 B..................15,0 C..................75,0 M. f..........* D.S.

Rp/. A 10,0 B 15,0 C 75,0 M. f.* Div.p.aeq. X D.S.

Rp/. A 1,0 B 1,5 C 7,5 M. f.* D.t.d. X S.

* se va indica forma medicamentoasă de preparat: pulv. (pulvis), sol. (solutio), ung (unguentum), linim. (linimentum), pil. (pilulae), bolus, suppos. (supositoriae) etc.

După cum se poate vedea din schema de mai sus, atât reţetele simple, cât şi cele compuse se împart în nedozate (medicamentul se eliberează într-o singură doză) şi dozate (medicamentul se eliberează împărţit în mai multe doze).

În cazul reţetelor nedozate, Subscriptio va consta în cazul reţetelor simple din formula D.S. (Detur Signetur = să se dea şi să se eticheteze) şi, în cazul reţetelor compuse din formula M.f. (Misce fiat = să se amestece şi să se facă), indicându-se forma medicamentoasă respectivă (exemplu: M.f. pulv.; M.f. sol.;

M.f. ung.; M.f. pil.; M.f. suppos. etc.). În reţetele magistrale în care cantitatea de excipient nu este precizată după

Q.S., (q.s.) se va continua cu formula ut (în loc de M. = misce).

Rp./ Acetanilidi 0,30 Excipiens q.s. ut f. pilulae

Exprimat în limba română aceasta înseamnă “excipient atât cât trebuie ca

să se facă pilule”.

Reţetele dozate

Sunt cele în care medicamentul se eliberează în mai multe doze, după modul de împărţire, având:

Forma divizată - în acest caz, împărţirea substanţelor medicamentoase se va face “după ochi “, în tot atâtea doze egale câte se prescriu; manopera poate avea un procent de eroare admis de 8-15%. Exactitatea sa depinde în cea mai mare măsură de îndemânarea şi experienţa farmacistului, fiind o metodă expeditivă. Nu se aplică niciodată la reţetele care conţin substanţe de la Venena şi Separanda. Formula de exprimare este: Div. p. aeq. (divide in partes aequales = divide în părţi egale), putând urma apoi numărul de doze în care trebuie împărţit medicamentul exprimat în cifre romane (ex.: Div. p. aeq. VI sau Div. p. aeq. N VI).


Exemplu:

Rp./ Magnesii sulfas 100,0 Div.p.aeq. N. X D.S. ...............

Forma dispensată. Reprezintă un mod de divizare absolut exact, împărţirea făcându-se pentru fiecare doză prin cântărire, acestea devenind riguros egale. Operaţiunea necesită un timp mai îndelungat dar este mult mai sigură.

Medicamentele care conţin substanţe din grupele Venena şi Separanda se prescriu întotdeauna dozate astfel indicându-se forma medicamentoasă respectivă (exemplu: M.f. pulv.; M.f. sol.; M.f. ung.; M.f. pil.; M.f. suppos. etc.).

În reţetele magistrale în care cantitatea de excipient nu este precizată după Q.S., se va continua cu formula ut (în loc de M. = misce).

Rp./ Acetanilidi 0,30 Excipiens q.s. ut f. pilulae

Exprimat în limba română aceasta înseamnă “excipient atât cât trebuie ca să se

facă pilule”. Exprimarea în formă dispensată este D.t.d. (detur tales doses = să se dea asemenea doze), după care urmează numărul dozelor exprimate în cifre romane.

Exemplu:

Rp./ Phenobarbitalum 0,30 D.t.d. N. X S.

După cum se vede din exemplul de mai sus, după formula D.t.d., nu mai urmează D.S., ci doar S. (signetur), deoarece D. (dentur) figurează deja în formulă (evitându-se astfel repetarea termenului de două ori). Întotdeauna, în dozarea prin metoda divizată, cantitatea se împarte la numărul de doze, pe când în metoda dispensată ea se multiplică la acest număr.

Şi în cazul reţetelor dozate vor exista reţete simple şi reţete compuse. Ele au aceeaşi formulă de exprimare, cu menţiunea că reţetele compuse încep întotdeauna cu M.f. sau “ut f. “ (aşa cum s-a arătat de altfel şi la formele nedozate).

5.1.1.5. Signatura et nomen aegroti a. Signatura (Instructio) Este acea parte a reţetei care se adresează în aceeaşi măsură farmacistului

cât şi executantului tratamentului. Ea cuprinde indicaţii legate de: calea de

administrare (intern – etichetă albastră, extern – etichetă roşie sau parenteral prin


injecţie4) în câte reprize, frecvenţa (2 x 1/zi, 3 x 1/zi, din 6 în 6 ore etc.),

momentul administrării (înainte de masă) etc. Explicaţiile de la Signatura se fac recomandabil în limba română, existând

şi câteva formule în limba latină (ex.: bis in die = de două ori pe zi, ante cibum = înainte de hrănire; ter in die = de trei ori; quaque 4 hora = la fiecare patru ore; quarter in die = de patru ori pe zi; quaque diae = în fiecare zi). În situaţia în care medicaţia de administrat şi tratamentul necesită explicaţii suplimentare se va apela la exprimarea “după aviz” ceea ce înseamnă că pe dosul blanchetei sau pe o altă coală alăturată reţetei, medicul veterinar le va da în scris, clar şi fără echivoc. La reţetele tipizate se mai poate scrie la Signatura şi “D.S. după

prospect”. Dacă medicul solicită farmacistului să copieze pe eticheta formulării întreaga compoziţie i se poate adresa prin “D.S. cum formula “ (să se eticheteze şi să se scrie formula), iar dacă medicul veterinar doreşte să administreze personal medicamentul va scrie “D.S. suo nomine” (etichetează şi scrie pentru uzul medicului).

b. .omen aegroti Reprezintă identificarea pacientului (a animalului la care se va face

tratamentul). În această parte a rețetei se va identifica precis animalul (sau animalele) prin indicarea numărului matricol, numelui, specia, eventual sexul, vârsta, greutatea, numele proprietarului (exemplu: câine rasa Dobermann, 10 kg; vaca nr. 9826; calul Murgu; porc de 80 kg etc.). În principiu, diagnosticul se va trece în reţetă atunci când se vor prescrie substanţe foarte active din grupele Venena şi Separanda.

5.1.1.6. .omen medici Reţeta va avea valabilitate numai dacă va conţine parafa şi semnătura

medicului. Parafa (ştampila) medicului va conţine numele şi prenumele medicului

precum şi calificarea acestuia (“Dr. medic veterinar” sau “Doctor în medicină

veterinară”). Pe blanchetele cu multe reţete, �omen medici va figura doar o singură dată în subsolul ultimei reţete redactate.

Conform instrucţiunilor Colegiului Medicilor Veterinari (62/15.07.1999), parafa medicilor veterinari liber profesionişti vor fi confecţionate şi inscripţionate după modelul de mai jos:

Formă: dreptunghiulară; Lungimea: 5 cm; Lăţimea: 2 cm; Numele şi prenumele; Gradul ştiinţific; Gradul profesional; Cod (nr. atestat de liberă practică)

Model:

Dr. Barbu IonelDoctor în medicină veterinarăMedic primar veterinar

Cod: 00181

4 După acesta urmează enunţarea concretă a modalităţii de administrare: D.S. int. cu sonda bucoesofagiană; D.S. în furaj; D.S. int. în apa de băut; D.S. int. înglobat în bol de carne. Tabletele, capsulele, pilulele, bolurile se administrează intern după tehnici cunoscute (D.S. ext. fricţiuni; D.S. ext. comprese; D.S. ext. intrauterin; D.S. ext. instilaţii, D.S. ext. intrarectal; D.S. ext. pudrări; D.S. ext. sinapisme etc.; D.S. inj. s.c.; D.S. inj. i.m.; D.S: inj. i.v.; D.S: inj. i.peritoneal; D.S. inj. articular; D.S. i. ocular etc.)


A.EXA VI

Modelul prescripţiei medical veterinare oficiale, (în conformitate cu Ordinul ANSVSA 184/2006)

5.1.2. Reţeta cu timbru sec

Prescripţiile medicale ale produselor stupefiante pentru uz veterinar se eliberează de către medicii veterinari pe reţete cu timbru sec, în acelaşi mod ca prescripţiile pentru uzul uman.

Eliberarea stupefiantelor se face în limita dozelor maxime pentru uz veterinar pe timp de 3 zile.

REGIM SPECIAL Seria........./nr. ........ Unitatea sanitară veterinară emitentă .......................... Localitatea ....................................................................... Judeţul...............................................................................

Numele persoanei fizice sau juridice deţinătoare de animale .....................................................................................................

Domiciliul/adresa sediului social: Localitatea ....................................................................................Strada ...........................................................................................Nr, ..... Judeţul ............. telefon .............................. Numărul/ Numerele de identificare ........................................... Categoria ......................................................................................Sexul .............................................................................................Greutatea medie/animal (kg.)...................................................

Diagnostic ................................................................................................................................................................................................................

Nr. din registrul e consultaţii ............................../ data ............. Rp./

Semnătura şi parafa medicului veterinar

...........................................

Data ...........


Modelul prescripţiei medical veterinare oficiale cu timbru sec, (în conformitate cu Ordinul ANSVSA 184/2006)

5.1.2.1. Reglementări specifice

Medicamentele din grupa Venena (toxice şi stupefiante) nu sunt eliberate

decât pe blanchete cu reţete speciale care au imprimată o ştampilă cu timbru sec

(ştampilă metalică ce imprimă în relief fără tuş) eliberată de către serviciile sanitare judeţene pe bază de adresă oficială.

În ţara noastră modul de redactare al reţetelor a fost reglementat prin Ordinul A.SVSA nr. 184 din 22 aug. 2006 pe baza prevederilor art. 10 lit. b) din Ordonanţa Guvernului 42/2004 privind organizarea activităţii sanitar –

Regim special Judeţ....................................... Localitatea.............................. Unitatea sanitara veterinară. Numele deţinătorului de animale..................................................... Domiciliul: Comuna (oraşul, municipiul) Str....................................., Nr............, Jud... ..................................... Animalul – specia ............................................................................... Categoria ............................................................................................ Vârsta ......................., Greutatea (kg) ................................................ Diagnostic ........................................................................................... ............................................................................................................ Rp.

Semnătura şi parafa medicului veterinar

Data

Timbru sec*


veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, aprobată cu modificări prin Legea 215/2004 şi în temeiul art. 3 alin. (3) şi al art. 4 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 130/2006, privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor.

Editarea, distribuirea, înserierea şi numerotarea formularelor modelului unic de imprimat, cu timbru sec care are regim special este în sarcina Colegiului Medicilor Veterinari din Romania.

Aceste reţete se ţin în evidenţe speciale, după emitere fiind reţinute în farmacia care eliberează substanţele. Totodată se înregistrează o serie de date ce permit să se cunoască exact destinaţia luată de aceste medicamente, în registre speciale.

Medicul veterinar care are dreptul de a primi formulare cu timbru sec îi revine obligaţia de a completa următoarele rubrici ale registrului de evidenţă:

.r. crt

Data eliberării

.r. de ordine al formularului

Animalul tratat

(numele)

Proprietar (nume prenume,

domiciliu, unitatea) Diagnostic

Reţeta prescrisă

.r. din registrul de consultaţii

Obs.

Formularele cu timbru sec se eliberează oricărui medic veterinar licenţiat, care are parafă şi face o solicitare scrisă către Colegiul Medicilor Veterinari, filiala de care aparţine.

Pierderea, sustragerea sau distrugerea formularelor vizate cu timbru sec va fi anunţată în scris, în 24 de ore, Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor a judeţului şi Poliţiei Judeţene (serviciul Substanţe toxice şi Stupefiante).

Formularele vizate cu timbru sec se vor utiliza exclusiv pentru ordonanţe individuale, fiind interzisă deturnarea destinaţiei lor.

Dacă prin reţetă sunt cerute produse stupefiante pentru uz veterinar, eliberarea lor se efectuează în limita dozelor maxim admise (pentru uzul veterinar) timp de 3 zile.

Legislaţia şi regimul de eliberare al produselor de la grupa Venena este în plină modificare, de aceea nu se va insista mai mult asupra altor aspecte legate de formularele cu timbru sec, numerotarea formularelor şi distribuirea formularelor.

Totuşi se va aminti că regimul produselor şi substanţelor stupefiante a fost reglementat la noi în ţară încă prin Legea nr. 73/29.XII.1968, Instrucţiunile Ministerului Sănătăţii nr. 103/26.II.1980 şi HCM 899/1970 pentru stabilirea şi

sancţionarea contravenţiilor la normele privind regimul acestor produse, acestea fiind amendate şi îmbunătăţite anual (vezi subcapitolul, Legislaţia medicamentului).

Unităţile unde sunt gestionate substanţe stupefiante vor fi controlate şi avizate periodic (anual) de către reprezentanţii Ministerului de Interne, însoţiţi de specialişti în domeniu din partea ministerului sau altor organe centrale sau ierarhic superioare.

Regimul produselor toxice a fost reglementat iniţial la noi în țară prin Decretul nr. 466/28. XII.1979 care se referă la: fabricarea, manipularea, depozitarea, ambalarea, livrarea, expedierea, transportul şi folosirea produselor şi substanţelor toxice.


Ulterior, numeroase ordine specifice au adus modificările necesare pentru ca legislaţia în domeniu să fie adusă la zi.

Activităţile de desfacere şi aprovizionare cu substanţe din categoriile mai sus amintite sunt permise unităţilor sanitar veterinare pe baza autorizaţiei de

funcţionare emisă de către Direcţiile sanitare veterinare sau Centrele sanitare antiepidemice şi Inspectoratele judeţene de protecţia

muncii. Unităţile care au obţinut autorizaţia au obligaţia de a se înscrie la Poliţia judeţeană pe raza căreia instituţia îşi are sediul.

Registrele speciale de evidenţă a substanţelor toxice vor fi întocmite prin numerotare, sigilare, ştampilare şi vor fi semnate de către medicul veterinar, conducătorul unităţii.

Registrele vor fi vizate anual de către organele de poliţie abilitate.

5.1.2.2 Alte indicaţii legate de redactarea şi eliberarea reţetei Exprimări specifice

În cazul când eliberarea medicamentelor din reţetă este urgentă medicul poate folosi cuvinte de specifice, în ordinea gravităţii şi urgenţei în intervenţie, după cum urmează:

cito = repede citissimo = foarte repede statim = imediat, pe loc antidotum = antidot

Aceste cuvinte pot fi scrise pe blanchete cu o altă culoare pentru a atrage atenţia farmacistului.

În anumite situaţii reţeta mai poate cuprinde şi indicaţii repetatur sau interetur în cazul în care indicaţia trebuie repetată sau dimpotrivă (non repetatur

sau non iteretur). În cazul absenţei acestor indicaţii, farmacistul va proceda conform

reglementărilor în vigoare. Când medicul veterinar nu ştie dacă medicamentul solicitat se află în

farmacie el poate (în cazul în care este de acord ca farmacistul să elibereze ceva

similar5) să se scrie în dreptul medicamentului în cauză: “at similia “ (ceva

asemănător).

Solvenții

În orice reţetă prin cuvântul “apă” se va înţelege apă distilată, prin “alcool”, alcool de 96°, iar prin “alcool diluat”, alcool de 70°.

Medicamentele lichide prescrise în cantităţi mici sub formă de picături se măsoară numai cu picătorul normal.

5 Dacă în farmacie lipseşte vreo substanţă din compoziţia unui medicament, farmacistul este obligat să ia şi el legătura cu medicul veterinar, căruia să-i propună înlocuirea substanţei, altfel, farmacistul nu are voie să facă substituţii doar în cazuri speciale, între substanţe cu activitate terapeutică identică (ex. între sărurile aceluiaşi alcaloid: cofeina citrat poate fi înlocuită cu cofeină natribenzoică; codeina fosfat cu sarea clorhidrat etc.).


Cu picătorul normal 20 de picături de apă distilată care cad liber, la 20°C cântăresc 1 g (±0,005 g). Medicamentele lichide se eliberează totdeauna limpezi, de aceea ele trebuie să se filtreze.

Formele farmaceutice lichide înscrise în farmacopee, indiferent de dizolvant, se prepară la greutate (g/g).

Fac excepţie soluţiile injectabile care se prepară la volum, adică se exprimă cantitatea de substanţă în grame, iar solventul în volume (g/v).

În unele cazuri, în reţete, cantităţile unor componente nu sunt precizate. În acest caz se iau în lucru cantităţile prevăzute de farmacopee, avându-se în vedere să se noteze pe reţetă cantităţile utilizate.

Adesea, în partea de Subscriptio pentru unele forme medicamentoase se poate folosi şi M.D.S. = Misce Detur Signetur, fiind o formulare prescurtată a părţilor Subscriptio şi Signetur (aplicată mai ales în cazul formulărilor lichide).

Recipientele şi materialele de ambalaj în care se face expediţia trebuie să fie alese de necesităţile de conservare.

Nu se recomandă eliberarea medicamentelor în sticle folosite în mod curent pentru păstrarea alimentelor (sticle de lapte, bere, vin, băuturi răcoritoare) pentru a nu da loc la confuzii. Este interzisă, de asemenea, utilizarea cutiilor şi dopurilor de plută care au mai fost utilizate pentru a se evita o eventuală impurificare sau contaminare cu agenţi bacterieni.

5.1.2.3. Eliberarea ordonanțelor în alte țări

Eliberarea ordonanțelor în S.U.A.

În principiu, nu există diferenţe notabile în unele state (europene mai ales) existând formulare tipizate (blanchete) pentru eliberare, în alte state (ex. SUA) nu există reglementări legate de blanchetă.

Toate reţetele din SUA trebuie însă să conţină obligatoriu:

• numele, adresa, telefonul şi numărul atestatului medicului curant;

• numele şi adresa posesorului de animal;

• date despre animal;

• data eliberării ordonanţei;

• denumirea şi cantitatea medicamentului;

• indicaţii de folosire

• numele medicului şi semnătura.

Pentru exemplificare prezentăm un


Model de reţetă editat în SUA. (sursa: Veterinary Pharmarmaceuticals and Biologicals, 8th Edition, 93/94)

În general la acest tip de reţetă, nu sunt recomandate abrevierile latine, fiind preferate textele clare, explicite (ex: în loc de t.i.d – de trei ori pe zi – se preferă “three times a day” sau “every eight hours” = la fiecare opt ore etc.).

De asemenea, instrucţiunile sunt foarte concise, pentru evitarea ambiguităţilor (ex: nu se va folosi niciodată o formulare de tipul: “take as

directed” = “să se administreze conform instrucţiunilor” ci, de exemplu: “administer one tablet orally every 8 hours” = “să se administreze o tabletă, oral, la fiecare 8 ore”).

Un alt aspect important, indiferent de ţară, este că eliberarea cantităţilor se va face doar în sistemul metric.

Animal’s Name: Sophie Species: Canine

Weight: 10 kg Owner’s Name: Ms. John Augustine Address: 1306 Howard Avenue, Blacksburg, VA 24060

Date: 10/30/07

Rx

Amoxicillin, 250 mg, capsules No. 15 Label: Administer one capsule orally every eight hours

< v > Vountary Formulary Permitted < > Dispense as written Signature of Prescriber: Richard B. Talbot, DVM

Refills 0-1-2-3-

PRN Controled Substance Registration Number


Eliberarea reţetelor în Franţa Eliberarea medicamentelor se face identic ca la noi, diferită fiind eliberarea

substanţelor de la categoria Venena

Specimen de formular special pentru prescripţia stupefiantelor din Franţa

(după Dictionaire des Medicaments Veterinaire, 1997).

În general, la eliberarea ordonanţelor în ţările occidentale regula și

recomandarea farmacografică este utilizarea denumirilor comerciale înregistrate (existând posibilitatea consultării unor liste exhaustive de denumiri generice echivalente cu denumirile comerciale înregistrate).

CAR.ET .o. 0016 STUPEFIA.TS CAR.ET .o. 0016 (ART. R. 5212)

ORDO.A.CE .o. 0001 USAGE PROFESSIO.EL ORDO.A.CE .o. 0001

PRESCRITE STUPEFIA.TS (ART. R. 5212)

DOCTEUR VETERI.AIRE …………………………….. Docteur-Veterinaire RUE……………………….. Inscrit au tableau ………… ……………….. De l’Ordre sous VILLE…… ……………… Tel…………………………. Le .o.………………… .o. de l’ORDRE: .o. de serie…………… .OM : Du departement……. PRE.OM : ADRESSE DU DETE.TEUR DE L’A.IMAL Ordonance faite le Le : Pour M………………... Adresse A.IMAL – espece .atur du Produit…….. .o. Identification: Quantite : Signature et Cachet Du Docteur-Veterinaire


Eliberarea ordonanțelor în Marea Britanie

Reţeta este aproape identică cu cea de tip “latin”, având exact aceleaşi părţi ca ordonanţa clasică cu remarca că la toate reţetele nu trebuie omisă sintagma folosită: “for animal treatment only” = numai pentru tratamentul animalelor.

Părțile componente ale ordonanței medicale sunt:

• heading (antet),

• the superscription (invocatio),

• the inscription (ordinatio materiarum),

• the subscription (subscriptio),

• the signature (signatura),

• micellaneous requirements (instructio),

• prescriber’s signature and qualifications (semnătura şi calificarea medicului),

Specimen de reţetă în Anglia

(după, Veterinary Applied Pharmacology & Therapeutics, 5th Edition, 1991):

A.Knifton & W. Jenkins M.R.C.V.S. 270 North Street Manderton, Sussex 01 September 2007

Mixture for dog

Rx Light Kaolin 20 g Light Magnesium carb. 5 g Sodium bicarb. 5 g Water to 100 ml

Make a mixture. Send 100 ml Label: Shake the bottle

Give one dessertspoonfull twice daily For animal treatment only This prescription is issued for an animal under my care. For animal treatment only.

A.Knifton, M.R.C.V.S. HHHHHHHH.

L. Gentle Castle Farm, Broadbeach, Sussex


5.2. Categorii de reţete

Exemple de reţete redactate în limba română sau în limba latină:

Reţetă magistrală:

Denumirea părţii componente a reţetei

Descrierea reţetei

Inscriptio (Antetul)

Facultatea de Medicină veterinară Clinicile veterinare Calea Aradului 119, Tel: 256277118 Data...... Nr. reg. de consultaţii Specie Diagnostic Nume si prenume deţinător Adresă

Invocatio (Praepositio)

Rp./

Designatio materiarum (Ordinatio, Praescriptio)

Stibii sulfurati rubri 30,0 (remedium cardinale) Ammonii chlorati 20,0 (remedium adjuvans) Fructus anisi pulverati 50,0 (remedium corrigens) Rad. Licquiritiae pulv. ad 250,0 (remedium constituens)

Subscriptio

M. f. pulv. Signatura (Instructio) et

nomen aegroti

D.S. int. 2x1 linguri / zi amestecat în tainul de ovăz la calul roib, Gelu, din SDE Timişoara

'omen medici

2cm pt. calcu

le

Semnătura şi parafa medicului

Reţetă tipizată:

Denumirea părţii componente a reţetei

Descrierea reţetei

Inscriptio (Antetul)

Facultatea de Medicină veterinară Clinicile veterinare Calea Aradului 119, Tel: 256277118 Data...... Nr. reg. de consultaţii Specie Diagnostic Nume si prenume deţinător Adresă

Invocatio (Praepositio)

Rp./

Designatio materiarum (Ordinatio, Praescriptio)

Penicilină crist. flac. a 400.000UI N III Streptomicină sulfat flac a 1g. N VI Ser fiziologic x 10 ml fi. N IV

Subscriptio

M. f. sol Signatura (Instructio) et

nomen aegroti D.S. i.p. la vacă cu peritonită postoperatorie în intervenţie pe abdomen pentru prevenirea infecţiilor şi aderenţelor

'omen medici

2cm pt.ca

lcule

Semnătura şi parafa medicului


5.2.1. Reţete pentru forme medicamentoase redactate în limba română

Pulberi Reţetă simplă nedozată

Rp./ Sulfatiazol, pulv. 20,0 D.S. Ext. pudrări în plăgile operatorii.

Reţetă simplă divizată

Rp./ Benzoat de sodiu 30,0 Div.p.aeq. N. VI D.S. int. 2x1/zi la cal sau vacă în bronşite

Reţetă simplă dispensată

Rp./ Benzoat de sodiu 3,0 D.t.d. N. X S. int. 2x1/zi

Reţetă compusă nedivizată

Rp./ Tetraciclină, pulv. 4,0 Suzotril, pulv. 40,0 M.f. pulv. D.S. ext. în plăgi operatorii

Reţetă compusă divizată

Rp./ Sulfat de magneziu Sulfat de sodiu aa 200,0 Bicarbonat de sodiu 10,0 M.f. pulv. Div.p.aeq. N. X D.S. int. 2x1/zi

Reţetă compusă dispensată

Rp./ Sulfat de magneziu Sulfat de sodiu aa 20,0 Bicarbonat de sodiu 1,0 M.f. pulv. D.t.d. N. X S. int. 2x1/zi

Rp./ Salol 5,0 Bismut subnitric 10,0 Răd. de Nalbă, pulv. Apă distilată q.s. ut. f. boli D.t.d. N. IV S. int. 2x1/zi la cal în gastroenterită

Rp./ Sulfadimidină 10,0 Excipient q.s. Div.p.aeq. N. XX ut. f. massa pilularum D.S. int. la oaie în stări infecţioase

Rp./ Frunze de Degeţel roşu pulv. 0,10 Clorură de calciu 0,30 Excipient q.s. ut. f. pilulae D.t.d. N. IV S. int. 2x1/zi la câine cu ascită

Comprimate și drajeuri

Rp./ Fenobarbital, compr. 0,10 D.t.d. N. V S. int. 1/zi

Rp./ Tetraciclină draj. a 0,250 D.t.d. N. V S. int. 4x1/zi

Capsule gelatinoase

Rp./ Ovizol caps. gelat. 0,150 D.t.d. N. III S. int. la berbec de 50 kg cu trichostrongilidoză

Ovule (globule)

Rp./ Nitrofuran 5,0 Unt de cacao q.s. ut. f. ovule vaginale N. X D.S. ext. 3x1/zi la vacă în vaginită


Boluri Rp./ Hexacloretan 80,0 Excipient q.s. ut. f. massa boli Div.p.aeq. N. VIII D.S. int. 2x2/zi la tineretul bovin

Supozitoare rectale

Rp./ Aminofenazonă, suppos. N. VI D.S. ext. 2x1/zi la câine febril

Antibiotice flaconate

Rp./ Propamicină flac. a 400.000U.I. N. IX Apă distilată fiole a 10 ml N. III D.S. inj. i.m. 3x1/zi timp de 3 zile la porc de 80 kg cu flegmon

Rp./ Anestezină, pulv. 0,05 Unt de cacao q.s. M.f. suppos. D.t.d. N. VI S. ext. 3x1/zi timp de 2 zile la câine în proctită

Unguente Rp./ Clortetraciclină 3,0 Ung. simplu ad. 100,0 M.f. ung. D.S. ext.

Rp./ Rivanol 0,4 Excip. gelat. q.s. ut. f. cereolus D.t.d. N. X S. ext. i. uterin la vacă post-fătare

Paste

Rp./ Acid salicilic 2,0 Oxid de zinc Amidon aa 25,0 Vaselină ad. 50,0 M.f. ung. D.S. ext.

Electuarii

Rp./ Acid acetil salicilic 2,0 Răd. de Lemn dulce, pulv. Sirop simplu q.s. ut.f. elect. D.S. int. la porc.

Emplastre Rp./ Oxid de plumb Untură de porc Ulei de floarea soarelui aa 30,0 Apă q.s. M.f. emplastrum D.S. Ext.


5.2.2. Reţete pe diferite afecţiuni la animale redactate în limba latină şi română

În continuare sunt prezentate câteva exemple de reţete şi indicaţii terapeutice redactate pe diferite grupuri de afecţiuni:

Afecțiuni ale pielii și mucoaselor Rp./

Kalii permanganici 0,50 Ac.borici ad 60,00 M.f. pulv. Div.p.aeq. N. II D.S. ext. după aviz

Se dizolvă un pachet într-un litru de apă. Se foloseşte pentru irigaţii ale mucoaselor (bucală, nazală, vaginală) sau fistule şi plăgi. Rp./

Jodi 1,0 Kalii iodati 3,0 M.f. sol. D.S. ext. pt. badijonarea mucoaselor bucale (stomatite ulceroase, pseudo- membrane), cervicale (cervicite)

Rp./ Natrii tetraborici 7,0 Glyceroli ad 30,0 M.f. sol. D.S. ext. pentru badijonarea mucoasei bucale stomatite

Rp./ Methyleni coerulei 0,5 Glyceroli 5,0 Aq. destill. ad 15,0 D.S. ext. pentru badijonarea mucoasei bucale, faringiene sau vaginale

Rp./ Aethacridini lactici 0,2 Aluminii sulfurici 10,0 Aq. destill. ad 200,0 M.f. sol. D.S. ext. câte o linguriţă la un litru apă distilată, pt. spălături de mucoase

Rp./ Aethacridini lactici 0,15 Anesthezini 3,00 Glyceroli ad 30,0 M.f. sol. D.S. ext. pt. badijonarea mucoasei

rectale,vaginale sau uterine în prolaps, înainte de repunere

Rp./ Aethacridini lactici 0,1 Buthyri cacao q.s. ut.f. suppos. D.t.d. N. VI S.ext. 3x1/zi la câine, în inflamaţii ale rectului şi în adenită circumanală

Rp./ Zinci oxydati 50,0 Zinci chlorati 5,0 Aq. destill. 50,0 M.f. pasta D.S. ext. sub formă de strat subţire, prin

pensulare (va apare o crustă impermeabilă, antiseptică, care va înlocui pansamentul) Rp./

Cera flavae Cetacei aa 40,0 Ol. Lini 30,0 Aq. destill. ad 50,0 M.f. linimentum D.S. ext. în dermatită, arsuri

Rp./ Jodoformi 10,0 Zinci gelatinati ad 100,0 M.f. gelatinae D.S. ext. pe plăgi sub formă călduţă (după topire) în strat subţire pe plăgi, inflamaţii ale pielii, eczeme, formând o peliculă antiseptică.

Explicație: Gelatina zincată este formată din:

- 10 g oxid de zinc; - 20 g gelatină; - 30 g glicerină; - 40 g apă.

Rp./ Zinci oxydati Amyli Talci aa 10,0 M.f. pulv. D.S. ext. prin pudrare (în dermatitele umede)


Rp./ Benzocaini 0,05 Ammonii ichtyosilfonici 0,20 Buthyri cacao q.s. ut.f. suppos. D.t.d. N. VI S. ext. 3x1/zi la câine, în inflamaţii ale Rectului

Rp./ Zinci oxydati Talci aa 20,0 Vaselini albi ad 100,0 M.f. pasta D.S. ext. (eczemă uscată, dermatite)

Rp./ Bismuthi subgallici 10,0 Zinci oxydati Talci aa 25,0 Ol. Lini Ung. alcoholi lanae aa 20,0 M.f. pasta D.S. ext. în eczeme, dermatite

Rp./ Zinci oxydati 0,5 Ung. simplicis ad 50,0 M.f. ung. D.S.ext. (dermatite, eczemă uscată, paracheratoză la viţei, purcei)

Rp./ Zinci oxydati Talci aa 5,0 Vaselini albi ad 100,0 M.f. ung. D.S.ext. (eczemă uscată, seboree, dermatită)

Rp./ Zinci oxydati Talci aa 25,0 Glyceroli 12,5 Aq. destill. ad 100,0 M.f. susp. D.S. ext. (eczemă uscată, dermatite)

Rp./ Zinci oxydati Magnezii carbonici aa 20,0 Bolus albae 15,0 Amyli titrici 20,0 M.f. pulv. D.S. ext. pt. pudraj în eczemă umedă

Rp./ Zinci oxydati Talci aa 20,0 Alcoholi diluti Glyceroli aa 10,0 Aetherolei Menthae gtts X Sol. ac. borici 3% 40,0 M.f. suspensie D.S. ext. (otită medie, urticarie, eczemă acută)

Rp./ Bismuthi subgallici 3,0 Zinci oxydati 27,0 Talci Amyli aa 34,0 M.f. pulv. D.S. ext. pt. pudrări (eczemă umedă)

Rp./ Tanini Bismuthi subnitrici Amyli aa 10,0 M.f. pulv. D.S. ext. pt. pudrări (dermatită şi eczemă umedă, arsuri)

Rp./ Picis Juniperi 10,0 Ac. salicylici Camphorae Sulfuris aa 1,0 Zinci oxydati 20,0 Vaselini 30,0 M.f. ung. D.S. ext. (eczemă uscată)

Rp./ Zinci oxydati 10,0 Ichtioli 20,0 Adepis suilli benzoinati 100,0 M.f. ung. D.S. ext. în dermatoze uscate

Rp./ Picis liquidae 1,0 Ac. salicylici Sulfathiazoli aa 2,0 Tanoformii Zinci oxydati aa 5,0 Vaselini 30,0


Rp./ Talci Zinci oxydati aa 50,0 Aq. destill. Glyceroli aa 100,0 M.f. mixturae D.S.ext. după aviz în dermatite şi dermatoze

Rp./ Aquae calcis Ol. Helianthi aa 100,0 M.f. linimentum D.S. ext. în arsuri

Rp./ Sol. iodi spirituosae Glyceroli aa 25,0 M.f. sol. D.S. ext. pt. badijonări, în

difterovariolă aviară

Rp./ Natrii carbonici 2,0 Alcoholi 15,0 Glycerini 10,0 Aq. destill. 100,0 M.f. sol. D.S. ext., pt. badijonări în urechea

externă, pt. dizolvarea crustelor care întreţin iritaţia şi pruritul în catarul auricular Rp./

Aquae calcis Zinci oxydati aa 20,0 Ol. olivarum Vaselini aa 50,0 M.f. ung. D.S. ext., pt. uncţiuni în arsuri

Rp./ Ac. borici 10,0 Talci Zinci oxydati aa 25,0 M.f. pulv. D.S. ext. pt. pudraj, la câine, în eczemă

Rp./ Ac. borici 20,0 Aq. destill. 10,0 Glycerini 90,0 M.f. sol. D.S. ext. diluat cu 100 ml apă, pentru badijonarea mucoasei vaginale

Rp./ Ammoni ichtyosulfonici 5,0 Zinci oxydati Talci aa 20,0 Glyceroli 15,0 Aq. destill. ad 100,0 M.f. susp. D.S. ext. (eczeme şi dermatite acute)

M.f. ung. D.S. ext. (eczemă uscată)

Rp./ Phenoli off. 0,50 Cocaini chlorhydrici Mentholi aa 0,30 Glycerini 20,0 M.D.S. ext., pentru badijonări, la cal,

pe mucoase Rp./

Phenoli off. 10,0 Ol. Thimi gtts. XX Glycerini 100,0 M.D.S. ext., câte 2-3 linguri la 1 litru apă, pt. spălături în gură la cal

Rp./ Ac. lactici 10,0 Aq. destill. 1.000,0 M.f. sol. D.S. ext. pt. spălături, o dată pe zi, în vaginită granuloasă

Rp./ Ac. borici 1,0 Aq. destill. steril. 20,0 M.f. sol. D.S. ext. pt. instilaţii în ochi, de 2-3 ori/zi,în conjunctivită catarală

Rp./ Ac. borici Cocaini chlorhydrici aa 0,1 Adrenalini sol. ‰ 1,0 ml Vaselini albae 10,0 M.f. ung. D.S. ext. pt. aplicaţii în ochi la câine,

după indicaţii, în cherato-conjunctivită

Rp./ Ac. borici 0,5 Ac. tannici 0,3 Aq. destill. 10,0 M.f. sol. D.S. ext. pt. instilaţii de 2-3 ori/zi în ochi, la câine, în conjunctivită


Rp./ Linimenti calci 20,0 Zinci oxydati Talci aa 10,0 Lanolini Vaselini aa 50,0 M.f. ung. D.S. ext., pt. uncţiuni, o dată sau de

două ori/zi, în arsuri Rp./

Thymoli 0,5 Resorcini 1,0 Alcoholi ad 100,0 M.f. sol. D.S. ext., pt. badijonări o dată la 2 zile,

în eczemă Rp./

Betanaphtoli 5,0 Glycerini 50,0 M.f. sol. D.S. ext., pt. badijonări o dată la 2 zile, în eczemă

Rp./ Thymoli 1,0 T-rae Eucalypti 10,0 Alcoholi 100,0 M.f. sol. D.S. ext. pt. badijonări o dată pe zi

(seara), în pruritul cutanat Rp./

Betanaphtoli 1,0 Ol. olivari 50,0 M.D.S. pt. uncţiuni în favus

Rp./ Pioctanini pulv. 1,0 Anesthesini pulv. 0,25 Glyceroli Alcoholi dil. aa 25,0 M.f. sol. D.S. ext. pe plăgi atone

Rp./ T-rae iodi 10,0 Acidi carbolici Chlorali hydrati aa 5,0 M.D.S. ext. pentru fricţiunea locului şi în jur de tricofiţii.

Rp./ T-rae iodi 40,0 Guajacoli 4,0 M.D.S. ext. pentru fricţiuni 1 dată la

2 zile (în molete şi vezigoane)

Rp./ Ac. borici 4,0 Glycerini 25,0 Vaselini 50,0 M.f. ung. D.S. ext. uncţiuni la câine, în eczemă

Rp./ Ac. picrici 5,0 Ac. borici 25,0 Sulfathiasoli 50,0 M.f. pulv. D.S. ext., pt. pudraj (în eczemă)

Rp./ Thymoli Mentholi aa 1,0 Vaselini ad 100,0 M.f. ung. D.S. ext. pt. uncţiuni în plăgile prin arsuri

Rp./ Ac. picrici 1,0 Aq. destill. ad 100,0 M.f. sol. D.S. ext., pt. badijonări, o dată pe zi, în

eczemă pruriginoasă Rp./

Thymoli Mentholi aa 100,0 M.f. sol. D.S. ext. pt. badijonări, o dată pe zi

(seara), în prurit cutanat Rp./

Oxytetracilcini pulv. 1,0 Hydrocortisoni acetylati 0,05 Adipis lanae anhydrici Vaselini albi aa 10,0 M.f. ung. D.S. ext. în eczemă periorbitară la câine

Rp./ Oxytetraciclini pulv. 150,0 Sulfanilamidi 5,0 M.f. pulv. D.S. ext. pe plagă operatorie

Rp./ Talci Zinci oxydati aa 50,0 Glyceroli Alcoholi Aq. destill. aa 100,0 M.f. mixturae D.S. ext. pt. badijonări de 2-3 ori/zi


Rp./ Kalii iodati 10,0 D.t.d. N. X S. int. câte un pachet pe zi la vacă (în actinobaciloză până la iodism)

Rp./ Tincturae iodi 5,0 Laudani Syndehami gtts. XXX Glycerinae Adipis lanae aa 15,0 M.f. ungv. D.S. ext. pentru uncţiuni (în eczeme pruriginoase şi dermatite parazitare).

Rp./ Ichtyoli 2,0 Dermatoli 4,0 Vaselini Albae 30,0 M.f. ungv. D.S. ext pentru aplicaţii în eczeme umede

Rp./ Acidi picronitrici 5,0 Alcoholi 65° 50,0 Aqae. Destill. 450,0 M.f. sol. ex tempore D.S. ext. în arsuri, opăreli

Rp./ Creolini 10,0 Vaselini 90,0 M.f. ung. D.S. ext. o dată pe zi (în trichorexis nodosa)

Rp./ Hydrargyri bichlorati 10,0 Acidi hydrochlorici 10,0 Aquae destill. 1000,0 M.f. sol. D.S. ext. ca dezinfectant

Rp./ Bismuthi galici basici 2,0 Zinci oxidati 2,0 Adipis lanae 8,0 Vaselinae albae 8,0 M.f.ungv. D.S. ext. în aplicaţii în dermatite

Rp./ Guajacoli 1,0 Olei Olivari 20,0 M.F. sol. D.S. ext. spre a se aplica pe plăgile provenite în urma arsurilor

Rp./ Picis Juniperi 10,0 Ac. salicylici Camphorae Sulfuris aa 1,0 Zinci oxydati 20,0 Vaselini 30,0 M.f. ung. D.S. ext.

Rp./ Picis liquidae 1,0 Ac. salicylici Sulfathiazoli aa 2,0 Tanoformii Zinci oxydati aa 5,0 Vaselini 30,0 M.f. ung. D.S. ext.

Rp./ Iodi puri 5,0 Kalii iodati 10,0 Vaselini albae 25,0 M.f. ungv. D.S. ext. pentru o singură fricţiune (în cazul unor inflamaţii cronice la mânji sau la alte animale tinere în loc de vezicătoare)

Rp./ Creolini 20,0 Sulfuris precipitati 10,0 Picis liquidae 100,0 M.f. ung. D.S. ext. pt. uncţiuni, în panariţiu

Rp./ Creolini 5,0 Picis liquidae Saponis viridis aa 50,0 M.f. ung. D.S. ext. pt. uncţiuni o dată la două zile, în herpes

Rp./ Creolini Balsami peruviani aa 5,0 Alcoholi ad 100,0 M.f. sol. D.S. ext. pt. badijonări o dată/zi, timp de 4-5 zile în demodecie


Rp./ Picis liquidae Formalini Olei vaselini aa 25,0 M.D.S. ext. pentru aplicaţii în dermatita necrobacilară

Rp./ Naphtalini pulv. 15,0 Acidi borici 25,0 Mf. Pulvis D.S. ext. pentru a se aplica după operaţii septice pe copite, ongloane

Afecţiuni podale Rp./

Sulfathiazoli pulv. 10,0 Adipis lanae 20,0 Vaselini ad. 100,0 M.f. ung. D.S. ext. sub formă de pansament, în afecţiuni podale

Rp./ Picis liquidae Axungiae suillis aa 100,0 Cerae flavae 100,0 M.f. ungv. D.S. ext. pentru a se aplica pe copite,

unghii cu crevase

Rp./ Creolini 250,0 D.S. ext. pt. băi de copită, o dată pe zi

câte 30 de minute, emulsionat în 5 litri apă caldă (în pododermatită) Rp./

Oxytetraciclini 1,0 Sulfathiazoli pulv. Zinci oxadati aa 5,0 Adipis lanae anhydrici 20,0 Vaselini flavi ad. 100,0 M.f. ung.

D.S. ext. în afecţiuni podale

Antidiareice Rp./

Benzonaphtoli 0,2 Magneziae ustae 0,5 Carbonis medicinalis 5,0 D.t.d. N. XII S. int. câte un pachet/zi la câine, ca antiseptic intestinal şi antidiareic

Antiparazitare Rp./

Thiabendazoli pulv. 20,0 Excipiens q.s. ut.f. massa boli Div.p.aeq. N. V S. int. câte un bol la 5 oi cu strongiloză

Rp./ Kalii carbonicii 5,0 Sulfuris sublimati 10,0 Aq. destill. 5,0 Adipis suilli (axungia) 35,0 M.f. ung.

D.S. ext., după indicaţii, în scabie Rp./

Phenoli crist. T-rae iodi Clorali hydrati aa 25,0 M.D.S. ext., pt. badijonări în tricofiţie

Rp./ Phenoli off. 10,0 Spiritus vini 90,0 Aq. destill. 900,0 M.D.S. ext., după indicaţii, ca antipruriginos

Rp./ Phenoli off. 20,0 Camphorae 50,0 Ol. olivarum 100,0 M.D.S. ext., pt. uncţiuni la cal, în

dermatite parazitare

Rp./ Iodi metaloidici 1,0 Kalii iodati 3,0 Betanaphtoli 5,0 Alcoholi 95° 10,0 Vaselini albae 100,0


Rp./ Natrii carbonici 15,0 Calcariae ustae 5,0 Aq. destill. 200,0 M.f. sol. D.S. ext., după indicaţii, în dermatite parazitare şi dermatomicoze

Rp./ Natrii carbonici 5,0 Aquqe calcii 20,0 Ol. Helinanthi 50,0 Aq. destill. 100,0 M.f. sol. D.S. ext. pt. uncţiuni, în dermatite parazitare şi micotice M.f. ungv D.S. ext. în tricofiţii

Rp./ Betanaphtoli 2,0 Amyli titrici 10,0 Vaselini Lanolini aa 25,0 M.f. ung. D.S. ext., pt. uncţiuni o dată la 5 zile, în

Rp./ Sulfuris sublimati dep Oleii lini aa 100,0 Saponis viridis Vaselini aa 200,0 M.f. ungv. D.S. ext. se vor fricţiona zilnic

regiunile afectate ale pielii (corioptoză) dermatomicoze

Ariceală Rp./

Ammonii ichtyosulfonici 1,0 Ac. salicylici 2,0 Sulfathiyzoli pulv. 3,0 Tanoformi 6,0 Zinci oxydati 8,0 Vaselini ad. 50,0 M.f. ung. D.S. ext. în ariceală la cal

Rp./ Ammonii ichtyosulfonici 5,0 Tanoformi Zinci oxydati aa 10,0 Vaselini 60,0 M.f. ung. D.S. ext. pt. uncţiuni la două zile

Rp./ Methylrosanilinii chlorati 1,0 Alcoholi diluti 40° ad. 100,0 M.f. sol.

D.S. ext. (ariceală)

Rp./ Cupri acetici 5,0 Tanoformi 10,0 Picis cadi 20,0 Vaselini M.f. ung. D.S. ext. pt. uncţiuni (ariceală)

Rp./ Methylrosanilinii chlorati 1,0 (Pyoctanini coerulei) Aq. destill. ad. 100,0 M.f. sol. D.S. ext. pt. uncţiuni (ariceală)

Rp./ Nitrofurali 0,5 Magnesii sulfurici sicatti 10,0 Sachari lactis ad. 100,0 M.f. pulv.

D.S. ext. (ariceală)

Arsură de var Rp./

Ac. acetici 2,5 Natrii acetici 3,0 Natrii chlorati 4,5 Aq. destill. ad. 1.000,0 M.f. sol. D.S. ext. pt. spălături oculare, în arsură cu var


Blefarită Rp./

Ammonii ichtyosulfonici 1,0 Zinci oxydati 2,0 Adipis lanae anhydrici Vaselini albi aa 10,0 M.f. ung. D.S. ext. pe pleoape în blefarită

Rp./ Sulfathiazoli pulv. 1,0 Methyleni coerulei 0,1 Adipis lanae anhydrici Vaselini albi aa 10,0 M.f. ung. D.S. ext. în blefaro-conjunctivită purulentă

Bronhopneumonie Rp./

Inf. specii pectorale 6,0/150,0 Benzoat de sodiu 4,0 Sirop de balsam de Tolu Sirop de codeină aa 30,0 M.f. mixtură D.S. int. câte 2 linguri/zi la câine

Rp./ Decocţie de Radix Ipeca 0,3/150,0 Benzoat de sodiu Apă de Migdale amare aa 2,0 Sirop de codeină Sirop de balsam de Tolu Sirop simplu aa 25,0 M.D.S. int. 3x1 linguriţe/zi

Rp./ Inf. Rad. Ipecacuanhae 0,30/140,0 Natrii benzoici 3,0 Sirupi codeini 20,0

M.D.S. int. 3x1 linguri/zi la câine Rp./

Pulv. Doweri 0,03 Stibii sulfurati aurantiaci 0,1 Sacchari albi 0,5 M.f. pulv. D.t.d. N. XII S. int. 3x1/zi la câine cu bronşită

Rp./ Inf. Rad. Ipecacuanhae 0,30/140,0 Natrii benzoici 3,0 Sirupi codeini 20,0 M.D.S. int. 3x1 linguri/zi la câine cu bronşită

Rp./ Inf. Rad. Ipecacuanhae 1,0/150,0 Sirupi Althaeae 20,0 M.D.S. int. 3x1 linguriţe/zi la câine cu bronşită

Rp./ Codeini hydrochlorici 0,2 Sirupi simplicis 20,0 Aq. destill. q.s. ad 100,0 M.f. sol. D.S. int. 3 x 1 linguriţe / zi la câine (calmant al tusei)

Rp./ Codeini hydrochlorici 0,2 Tinct. Belladonnae 4,5 Sirupi simplicis ad 100,0 M.f. sol. D.S. int. 3x1 linguriţe/zi la câine (calmant al tusei)

Rp./ Codeini fosforici 0,1 Natrii benzoici 3,0 Sirupi simplicis 20,0 Aq. destill. ad 100,0 M.f. sol. D.S. int. 3x1 linguriţe / zi la câine (calmant al tusei şi expectorant)

Rp./ Codeini phosphorici 0,05 Sacchari 0,3 M.f. pulv. D.t.d. N. IX S. int. 3x1/zi la câine

Rp./ Pneumosept fiole a 10 ml N. V D.S. ext. câte 1-2/zi în inj. i.m. la vacă

Rp./ Pentetrazol fiole a 10 ml N. V D.S. ext. 3 fiole/zi s.c. la vacă

Rp./ Nicetamida fiole a 5 ml N. V D.S. ext. 2 fiole/zi în inj. i.m. la cal sau vacă la câine mare o fiolă/zi


Rp./ Natrii benzoici 30,0 Div.p.aeq. N. VI D.S. int. 2x1/zi la viţei cu bronşită

Rp./ Decoct Radicis Primullae 6,0/200,0 D.S. int. 3x1 linguri/zi îndulcit cu puţin zahăr, la câine

Rp./ Coffeini natrii benzoici 25% fi. a 1ml N.V D.S. ext. în inj. s.c. la câine, porc 1 fi/zi

Rp./ Natrii benzoici 10,0 Sirupi codeini 20,0 Sirupi balsami tolutani 30,0 Sirupi gumi arabici 30,0 M.D.S. int. câte o linguriţă/zi la câine

Bronşite acute Rp./

Decocti Primulae Radicis 4,0 ad colaturam 150,0 Sirupi simplicis 50,0

Rp./ Inf. species Pectoralis 9,0/150,0 D.S. int. 3x1 linguri/zi îndulcit cu puţin zahăr, la câine în bronşită

Rp./ Decoct Radicis Primullae 6,0/200,0 D.S. int. 3x1 linguri/zi îndulcit cu puţin zahăr, la câine, în bronşită

Rp./ Infusio Ipecacuanhae Radici 0,3/100,0 Phenazoni 0,40 Natrii benzoatis 1,0 Sirupi aurantii corticis gtts. 80,0 M.f. sol. D.S. int. 1-3 linguri/zi la viţel, mânz, tineret bovin

Rp./ Macerati Altheae radicis 3,0/120,0 Natrii benzoatis 2,0 Ammonii chloridi Sol. ammonii chloridi anisata aa 1,5 Sirupi auratiorum 20,0 M.f. sol. D.S. int. 3x2 linguriţe/zi la viţel, mânz; int. 3x1 linguriţe/zi la tineret suin

Rp./ Macerati Altheae radicis 2,0/70,0 T-rae Belladonnae gtts X Liquor ammonii chloridi anisati 1,0 Extracti Thymi fluidi 100,0 M.f. sol. D.S. int. 3x1 linguriţe/zi la viţel, mânz, porc

Rp./ Aminophenazoni 2,0 Phenobarbitali natrici 0,2 Ephedrini hydrochloridi Codeini phosphatis aa 0,05 Sirupi kalii guiacolsulfonatis 30,0 Aq. destill. ad. gtts. 100,0 M.f. sol.

D.S. 3x1 linguriţe/zi la viţel Rp./

Amynophenazoni 0,2 Butyri cacao q.s. ut.f. sup. D.S. int., rectal 2x1/zi, la câine cu stare febrilă

Rp./ Natrii benzoatis 6,0 Tinct. Aconiti gtts. XX Aq. Amigdalarum amarum 3,0 Sirupi Balsami Tolutani Sirupi codeini aa 50,0 Aq. destill. ad 150,0 M.f. sol. D.S. int. 3x1 (2x1) linguri/zi la viţel, mânz; int. 3x1 linguriţe/zi la câine

Rp./ Codeini phosphatis 0,10 Natrii benzoatis 1,5 Aq. destill. 10,0 Extracti Thymi fluidis 1,0 Sol. ammonii chlorati anisati 0,5 Sirupi tiocoli 50,0 Sirupi simplicis 35,0 M.f. sol. D.S. int. 3x1 linguriţe/zi


Rp./ T-rae Ipecacuanhae Natrii benzoatis aa 2,0 Extracti Belladonnae 0,075 Miofilin 0,8 Liquor ammonii chloridi anisati 1,0 Sirupi thiocoli ad gtts. 200,0 Aq. destill. gtts 70,0 M.f. sol. D.S. int. 3x1 linguriţe/zi la viţel, mânz

Rp./ Decocti Primulae radicis 5,0/150,0 T-rae Ipecacuanhae 3,0 Natrii benzoatis 2,0 Sirupi codeini 20,0 M.f. sol. D.S. int. 3x1-2 linguriţe/zi la viţel, mânz, porc

Rp./ Kalii iodati 1,0 Extracti Belladonnae Ephedrini hydrochloridi aa 0,10 Liquor ammonii anisati gtts 2,0 Sirupi simplicis gtts 20,0 Aq. destill. q.s. ad gtts 100,0 M.f. sol. D.S. int. 3x1 linguriţe/zi la viţel, mânz, porc

Rp./ Ephedrini hydrochloridi Codeini phosphatis aa 0,10 Sirupi kalii guaicosulfonitis 100,0 M.f. sol. D.S. int. 2x2 linguriţe/zi la viţel

Bronşită (la cal) Rp./

Kermes mineral 80,0 Pulv. fol. Belladonnae 40,0 M.Div.p.aeq. N. X D.S. int. 1 dată /zi, la cal 10-25 g/zi la bovine,5-15 g/zi la cabaline (fracţionat)

Rp./ Stibii sulfurati rubri 100,0 Natrii chlorati 150,0 Fructus Juniperi pulv. 150,0 M.f. pulv. D.S. int. 3x1 linguri/zi l cal în concentrate (uruieli)

Rp./ Stibii sulfurati rubri 36,0 Natrium bicarbonici 24,0 Fol. Belladonnae pulv. 12,0 M.f. pulv. Div.p.aeq. N. VI

D.S. int. 2x1/zi la cal cu bronşită Rp./

Kermes mineral 10-20 g (Stibii sulfuratii rubri) Iodură de potasiu 5-15 g M.D.S. int. o dată în electuar la cal

Colaps Rp./

Desoxycorticosteroni 1% fi. 1ml N.V D.S. ext. pt. inj. i.m. câte 1-2 fiole/zi la viţel

Rp./ Hidrocortizoni sol. 2,5% fi.x 1ml N. V D.S. ext. pt. injecţii i.m. câte 1-2 fiole / zi la viţel

Rp./ Adrenalini sol. 1/1.000 fi. a 1 ml N.V D.S. ext. (se va dilua cu 10 ml apă distilată; se va injecta i.v. la viţel)

Rp./ Coffeini natrii benzoici sol. 25% fi. a 5 ml N. II D.S. ext. în inj. s.c. câte 1-2 ml la viţel

Calculoze Rp./

Ac. citrici (monohidratat) 32,35 Magnesii oxydati 3,84 Natrii carbonici 4,37 Aq. destill. q.s. sol. 1.000,0 M.f. sol. D.S. int., după indicaţii, calculoză renală (calculi fosfatici)


Conjunctivite şi alte afecţiuni oculare

Rp./ Natrii borici 0,1 Zinci sulfurici 0,5 Aq. destill. 500,0 M.f. sol. sterilisetur D.S. ext. pt. instilaţii în ochi în conjunctivită cronică

Rp./ Hydrargiri oxidati flavi 1,5 Adipis lanae 15,0 Vaselinae albae 15,0 M.f. ungv. D.S. ext. colir moale

Rp./ Natrii borici 0,3 Acidi tanici 0,5 Aq. destill 50,0 M.f. sterilisetur D.S. ext. câte 3-5 picături în ochi, o dată pe zi, dimineaţa, în conjunctivită

Rp./ Acidi borici Sacchari pulv. aa 100,0 M.D.S. ext. pt. insuflat în ochi, o dată pe zi în cheratită

Rp./ Acidi borici 0,5 Adrenalini sol. 1‰ gtts X M.f. sol. D.S. ext. pt. instilaţii în ochi, de două ori/zi, câte 5-6 picături, la câine în conjunctivită

Rp./ Protargoli 0,2 Aq. destill. 10,0 M.f. sol. D.S. ext. câte 2-3 picături în ochi, o dată pe zi, seara, în conjunctivită

Rp./ Hydrargyri praecepitati flavi 0,2 Vaselinae 20,0 M.f. ung. D.S. ext. pt. administrat în ochi la cal, o dată pe zi, în panoftalmie

Rp./ Iodoformi 0,25 Vaselinae albae 5,0 M.F. ungv. D.S.ext. pentru aplicat în sacul conjunctival (colir moale în leziuni corneene)

Dermatite Rp./

Natrii carbonici 10,0 Aquae calcii 30,0 Ol. Helinathi 50,0 Lanolini Vaselini aa 100,0 M.f. ung. D.S. ext. pt. uncţiuni, o dată pe zi la locul dureros, în dermatite

Rp./ Phenoli off. 1,0 Ac. salicilici 1,25 Ac. tartrici 2,0 Glycerini amyli 60,0 M.D.S. ext., după indicaţii, în dermatite

Rp./ Betanaphtoli 5,0 Alcoholi ad. 100,0 M.f. sol. D.S. ext., pt. badijonări în dermatită seboreică

Rp./ Betanaphtoli 5,0 Sulfuris precipitati 10,0 Vaselini Lanolini M.f. ung. D.S. ext., pt. uncţiuni o dată la 3-4 zile,

în acnee

Dezinfecţii Rp./

Creolini 50,0 Aquae 1.000,0 M.f. emulsie D.S. ext. pt. dezinfecţie


Dispepsie Rp./

Ac. chlorhydrici gtts. LX Pepsini 4,0 Aq. destill. 100,0 M.D.S. ext. câte o linguriţă zilnic, la câine, în dispepsie

Rp./ Ac. chlorhydrici 10,0 -15,0 D.S. int. o dată pe zi la cal, într-o găleată de apă, în dispepsie.

Rp./ Natrii carbonici 10,0 Natrii chlorati Natrii bicarbonici aa 50,0 Natrii sulfurici 300,0 D.t.d. N. II S. int. câte un pachet pe zi la cal, ca diuretic, resorbtiv, antiacid

Rp./ Natrii carbonici 20,0 Natrii bicarbonici 50,0 Magnesii sulfurici Natrii sulfurici aa 200,0 D.t.d. N. II S. int. câte un pachet pe zi la cal, ca diuretic, resorbtiv şi antiacid

Rp./ Ac. hydrochlorici diluti 4,0 Prepsini Calcii gluconatis aa gtts 2,0 Complex B a 2ml amp. N. II Acidi ascorbici gtts 10,0 Sirupi simplicis ad 200,0 M.f. sol. D.S. int. 3x1 linguriţe/zi înainte de furajare la viţel; int. 3x1 linguriţe/zi la porc adult

Rp./ Liquor kalii carbonici Sirupi simplicis aa 25,0 Aq. destill. 250,0 M.f. sol. D.S. int., 2-3 linguriţe/zi la câine, ca antiacid şi diuretic

Rp./ Liquor kalii carbonici Natrii bicarbonici aa 10,0 Sirupi simplicis 50,0 Aq. destill. 200,0 M.f. sol. D.S. int. câte 2-3 linguri/zi la câine, ca diuretic, resorbtiv şi antiacid.

Diuretice Rp./

Hydragyri chlorati mitae 5,0 Liquer kalii carbonici 50,0 Natrii bicarbonici 10,0 Aq. destill. 250,0 M.f. sol. D.S. int., câte 2-3 linguri /zi ca diuretic

Endometrită Rp./

Iodi 1,0 Kalii iodati 2,0 Aq. destill. ad. 300,0 M.f. sol. D.S. intrauterin în endometrită

Rp./ Sulfathiazoli pulv. Sulfacetamidi pulv. Sulfamidini pulv. aa 10,0 Carbo medicinalis 50,0 M.f. pulv. D.S. ext. în administrări intrauterine,

după retenţie placentară Faringite

Rp./ Tripedin flac a 1.200.000 U.I. N. VI D.S. ext. i.m. la cal câte 2/zi în ser Fiziologic

Rp./ Streptomicini flac. a 1,0 N. III D.S. ext. după aviz câte 1 flac./zi în ser

fiziologic i.m. la porc de 60 kg


Rp./ Natrii benzoici 30,0 Div.p.aeq. N. VI D.S. int. 2x1/zi la cal sau la vacă

Se mai pot utiliza: pensulaţii cu tinctură de iod, unguent vezicant, inhalaţii cu crezoli, alifia iodată, în caz de febră, antibiotice, fluidifiante ale secreţilor faringiene.

Gastrite Rp./

Potio Riveri 100,0 D.S. int., câte 3-4 linguriţe/zi, la câine, în gastrite

Soluţie alcalină: Natrii bicarbonici 4 p Sirupi simplicis 15 p Aq. destill. 81 p M.f. sol. D.S. int.

Soluţie acidă Ac. citrici 3 p Sirupi citrici 15 p Aq. destill. 82 p M.f. sol. D.S. int. Se va administra la câine, câte o linguriţă din fiecare soluţie, repetat de 3-4 ori pe zi în gastrite şi vomă

Gastroenterite Rp./

Carbonis medicinalis Bolus albae aa 15,0 M.f. pulv. D.t.d. N. VI S. int. 2x1/zi la vacă

Rp./ Tannalbini 10,0 Bismuthi subnitrici 5,0 Carbonis animalis 100,0 M.f. pulv. D.t.d. N. VI S. int. câte un pachet/zi la cal, în enterită catarală

Rp./ Tannalbini 8,0 Magnesii carbonici 15,0 Radicis Althaeae 50,0 M.f. pulv D.t.d. N. VI S. int. câte un pachet/zi în concentrate la porc, în enterită

Rp./ T-rae Opii simplicis 40,0 Ac. tanici 50,0 Inf. Foliae Menthae 20,0/500,0 M.D.S. int., jumătate în prima zi, restul în ziua următoare, la vacă

Rp./

T-rae Opii simplicis 30,0 Gummi arabici 10,0 M.D.S. int. câte 3-4 linguri/zi la câine

Rp./

Natrii citrici 1,0 Magnesii chlorati 0,3 Calcii chlorati 0,5 Aq. destill. ad. 1.000,0 M.D.S. ext. pt. inj. i.v., la viţei în prima zi 1.000 ml în perfuzie sau în mai multe reprize, iar în ziua a IIa şi a IIIa câte 500 ml


Rp./ Tannoformi Bismuti subnitrici aa 50,0 Carbonis medicinalis 1.000,0 M.f. pulv. Div.p.aeq. N. X D.S. int. 3x1/zi în concentrate, la vacă (enterite)

Rp./ Nitrofurantoină compr. a 0,1 N. XXX D.S. int. 4x1/zi la viţel

Rp./ Furaxon pulvis 100,0 D.S. int. 3x1 linguriţe/zi la viţel

Rp./ Saprosan drajeuri a 0,50 N. XX D.S. int. 3x1/zi la viţel, 4-5 zile

Rp./

Calcii lactatis Calcii carbonatis Calcii phosphatis Magnesii subcarbonatis aa 100,0 M.f. pulv. D.S. int. 3x1 linguriţe pe zi la viţel; 3x1 vârf de cuţit la purcel, în enterite acute

Rp./

Natrii bicarbonici 50,0 Natrii sulfurici 300,0 Extracta Aloe 10,0 Radicis Rhei 60,0 Farinae secalinae q.s. M.f. boli D.t.d. N. III S. int. câte 1/zi, la cal, în gastroenterită

Rp./

Ac. chlorhydrici diluti 200,0 T-rae Veratri Spiritus vini aa 5,0 M.D.S. int., câte 2-3 linguri de două ori pe zi, la cal, în gastroenterită cu stare febrilă

Rp./ Ac. sulfurici diluti Ferri sulfurici aa 142,0 Aq. destill. 564,0 M.f. sol. D.S. int. câte 30,0 zilnic în 500 ml apă, în enterita paratuberculoasă a vacilor

Rp./ Natrii chlorati 5,5 Magnesii chlorati 0,3 Calcii chlorati 0,3 Natrii acetici 5,0 Kalii acetati 5,0 Natrii citrici 0,8 Aq. destill. ad. 1.000,0 M.D.S. ext. pt. inj. i.v. câte 1.000 ml în prima zi şi câte 500 ml în ziua a 2-a şi a 3-a

Rp./ Carbosal 20,0 Div.p.aeq. N. X D.S. ext. câte 1-2 plicuri/zi la viţel

Rp./ Carbonis Tilliae 20,0 Div.p.aeq. N. X D.S. int. câte 1-2 plicuri/zi la viţel

Rp./ Antidiareic 30,0 D.S. int. la viţel o dată sub formă de suspensie (breuvaj)*

*Antidiareicul este format din: cărbune medicinal 60,0; caolin; carbonat de calciu aa 20,0

Rp./ Furazolidonă compr. a 0,1 N. XXX D.S. int. 4x1/zi la viţel

Rp./

Ac. chlorhydrici diluti Tincturae Gentianae aa 100,0 M.D.S. int., câte 1-2 linguri/zi la cal, în dispepsie sau ca digestiv amar

Rp./

Ac. chlorhydrici diluti 50,0 T-rae Strychni T-rae Alloe aa 50,0 T-rae Gentianae 100,0 M.D.S. int., câte 2-3 linguri/zi la cal, ca eupeptic

Rp./

Ac. lactici 1,0 Siropi chlorali Sirupi simplicis aa 25,0 Aq. destill. 150,0 M.f. sol. D.S. int., câte 2-3 linguriţe/zi la câine, în gastroenterită


Rp./ Ac. chlorhydrici 2,0 T-rae Gentianae T-rae Absinthi aa 5,0 Aq. destill. ad. 200,0 M.f. sol. D.S. int., câte 2-3 linguriţe/zi la câine

Rp./

Ac. hydrochlorici 0,2 Aq. destill. 100,0 M.f. sol. D.S. int., câte 5-10 picături (1-2 cm3), la câine, pentru stimularea poftei de mâncare, la anemici

Rp./ Benzonaphtoli Bismuti subsalycilici aa 100,0 Magnesiae peroxydatae 20,0 M.f. pulv. D.S. int. câte un vârf de cuţit de 2-3 ori pe zi, în enterita catarală

Rp./

Bismuthi carbonici basici pulv. 20,0 Ftalilsulfathiasoli 6,0 Mucil. semenis Lini ad. 500 ml M.f. mixturae D.S: int., la viţel, în două reprize, la 8 ore interval

Rp./ Ftalilsulfathiasoli pulv. 6,0 Melis Farinae tritici q.s. ut.f. elect. spiss. D.S. int., în două reprize, la interval de 8 ore, la porc cu enterită

Rp./ Carbonis medicinalis Boli albae aa 15,0 M.f. pulv. D.t.d. N. VI S. int. 2x1/zi la vacă

Rp./ Tannalbini 10,0 Bismuthi subnitrici 5,0 Carbonis animalis 100,0 M.f. pulv. D.t.d. N. VI S. int. câte un pachet/zi la cal

Rp./ Potio Rivieri 100,0 Aq. chloroformii 50,0 Ac. lactici 2,0 M.f. sol. D.S. int. câte 2-3 linguriţe/zi, la câine, în gastroenterită

Rp./ Aquae calcis 100,0 Aquae Menthae Aque chloroformi aa 50,0 Bismuthi subnitrici 10,0 Sirupi simplicis Sirupi Belladonnae aa 20,0 M.f. sol. D.S. int. câte 2-3 linguriţe/zi, la câine, în gastroenterită

Rp./

Benzonaphtoli 5,0 Carbonis medicinalis 50,0 Pulv. Beladonnae 15,0 D.t.d. N. VI S. int. câte un pachet zilnic, la cal, în gastroenterită

Rp./ T-rae Opii simplicis 40,0 Ac. tanici 50,0 Inf. Foliae Menthae 20,0/500,0 M.D.S. int., jumătate în prima zi, restul în ziua următoare, la vacă

Rp./ Natrii citrici 1,0 Magnesii chlorati 0,3 Calcii chlorati 0,5 Aq. destill. ad. 1.000,0 M.D.S. ext. pt. inj. i.v., la viţei în prima zi 1.000 ml în perfuzie sau în mai multe reprize, iar în ziua a doua şi a treia câte 500 ml

Rp./ Natrii chlorati 5,5 Magnesii chlorati 0,3 Calcii chlorati 0,3 Natrii acetici 5,0 Kalii acetati 5,0 Natrii citrici 0,8 Aq. destill. ad. 1.000,0 M.D.S. ext. pt. inj. i.v. câte 1.000 ml în prima zi, câte 500 ml în ziua a 2-a şi a 3-a


Rp./ Tannalbini 8,0 Magnesii carbonici 15,0 Radicis Althaeae 50,0 M.f. pulv D.t.d. N. VI S. int. câte un pachet /zi în concentrate la porc

Rp./ Tannoformi Bismuti subnitrici aa 50,0 Carbonis medicinalis 1.000,0 M.f. pulv. Div.p.aeq. N. X D.S. int. 3x1/zi în concentrate, la vacă

Rp./ Furazolidon compr. a 0,1 N. XXX D.S. int. 4x1/zi la viţel

Rp./ Nitrofurantoin compr. a 0,1 N. XXX D.S. int. 4x1/zi la viţel

Rp./ Furaxon pulv. 100,0 D.S. int. 3x1 linguriţe/zi la viţel

Rp./ Saprosan drajeuri a 0,50 N. XX D.S. int. 3x1/zi la viţel, 4-5 zile

Rp./ T-rae Opii simplicis 30,0 Gummi arabici 10,0 M.D.S. int. câte 3-4 linguri / zi la câine

Rp./ Vitamina C sol. 3 ml Iodisept sol. 10% 5 ml Calciu clorat sol. 10% 30 ml Glucoză sol. 33% 100 ml M.D.S. ext. pt. inj. i.v.

Rp./ Vitamina C sol. 2 ml Glucoză sol. 33% 300 ml Procaină sol. 2% 5 ml Natriu clorat sol. 2% 700 ml M.D.S. ext. pt. inj. i.v.

Rp./ Carbosal 20,0 Div.p.aeq. N. X D.S. ext. câte 1-2 plicuri/zi la viţel

Rp./ Carbonis Tilliae 20,0 Div.p.aeq. N. X D.S. int. câte 1-2 plicuri/zi la viţel

Rp./ Argrimin 100,0 D.S. int. 3x1 linguriţe/zi la viţel

Indigestia gazoasă acută a rumenului

Rp./ Aquae calcis 2.000ml D.S. int. o dată la vacă

Rp./ Alcoholi 50 ml D.S. int. în 2 litri ceai de muşeţel o dată la vacă

Rp./ Thymoli 20,0 Alcoholi ad. 100,0 M.f. sol. D.S. int. la vacă o dată într-un litru de ceai de muşeţel

Rp./ Resorcini 10,0 Div.p.aeq. N. II D.S. int. 2x1 pachete/zi într-un litru

ceai de muşeţel la vacă

Rp./ Ammonii caustici 20,0 D.S. int. o dată într-un litru apă la vacă

Rp./ Ol. Ricini 300,0 Ol. Helianthi 700,0 M.D.S. int. o dată la vacă

Indigestia prin supraîncărcare a rumenului

Rp./ Ruminol fiole a 10 ml N. III D.S. ext. în inj. s.c. o fiolă/zi la vacă

Rp./ Rumisan 100 ml D.S. int. la vacă, 1-2 linguriţe/zi la un litru apă sau ceai de muşeţel

Rp./ Veratrini sulfur.1% fi. a 5 ml N.III

D.S. ext. inj. s.c., 1-2 fiole/zi la vacă Rp./

Arecolini bromhydrici sol.1% fi. a 5ml N.III D.S. ext.inj. s.c., 1-2 fiole/zi la vacă


Rp./ Magnesii oxydati 200,0 Div.p.aeq. N. IV D.S. int. 2x1 pachete/zi la vacă Un bun tratament într-o astfel de situaţie: zahăr 250-500 g; drojdie de bere 100-300g timp de 3 zile.

Rp./

T-rae Ipecacuanhe T-rae Gentiannae aa 25,0 Ac .hydrochlorici diluti 50,0 M.D.S. int. 2x1 linguri în ceai de

muşeţel Rp./

Vasoperif fiole a 10 ml N. III D.S. ext. în inj. s.c., o fiolă/zi la vacă

Insuficienţă cardiacă Rp./

T-rae Strophanthi 100,0 D.S. int. 2x1 linguriţe / zi în ceai de muşeţel la vacă

Rp./ Strofantină fiole a 1 ml N. X D.S. ext. pt. inj. s.c. o dată la vacă

Rp./ Coffeini natrii benzoici fi. a 5 ml N.X D.S. ext. 3x1/zi în inj. s.c. la vacă

Rp./ T-rae Digitalis 100,0 D.S.int. câte o linguriţă / zi în ceai de muşeţel la vacă

Rp./ Kalii iodati 2,0 Natrii iodati 3,0 Aquae destill. 150,0 M.f. sol. D.S. int. la cal câte 1-2 linguri pe zi (cal cu miocardită)

Laringite Rp./

Jodi metalici 0,5 Natrii jodati 1,0 Alcoholi 60° ad 25,0 M.f. sol. D.S.ext. pt. pensulaţii în zona laringelui

Rp./

Calmotusin* flac. a 10 ml N. I D.S. int. 3x5 picături/zi la câine în ceai îndulcit

*Se mai numeşte şi Antitusin. Este sinonim cu Detigon-Bayer. Are la bază fenil-orto-clorfenil-3 dimetil aminopro-panol clorhidrat (5 g)asociat cu: Glicerol 47,25, -Alcool 47,25, Ulei anason 0,50. Substanţa are acţiune rapidă şi persistentă asupra centrului tusei. Indicat în tuse uscată, astm bronşic. Contraindicat în bronşite productive. La viţel câte 15 picături, de 3-5 ori/zi

Rp./ Sirop de pătlagină* flac. a 125 ml N. I D.S. int. 3x2 (sau 4x2) linguri/zi la mânji şi viţei. La câine 3x2 linguriţe/zi.

*Siropul conţine: Extract de pătlagină fluid 10,0; Benzoat de sodiu 2,5; Alcool 5,0; Sirop simplu ad 100,0. Expectorant prin fluidifierea secreţiei bronşice. Indicat în: laringite, traheite, bronşite acute, subacute, cronice, expectoraţie dificilă.

Rp./ Clordelazin* compr. N. XX D.S. int. 2x1 drajeuri/zi la câine sau 3x4 drajeuri/zi la mânji în tuse spasmodică.

*Comprimatele conţin fiecare 0,025 g maleat de clordelazină. Acţiune spasmolitică, antiemetică, sedativă.

Rp./ Romergan fiole* a 5 ml N. IV D.S.ext. pt. inj. i.v. câte 2/zi la cal, vacă

Rp./ Romergan fiole* a 2 ml N. II D.S. ext. pt. inj. i.m. o fiolă/zi la câine

Rp./ Romergan sirop* flac. a 125 ml N. I D.S. int. 3x1 linguriţe/zi la câine sau 3x1 (4x1) linguri/zi la mânji, viţei.

Rp./ Romergan drag.* a 0,030 N. XX D.S. int. 3x2 (sau 2x2)/zi la mânji, viţei sau 2x1/zi la câine

*Fiolele de 2 ml conţin sol. inj. 2,5% clorhidrat de prometazin. Fiolele de 5 ml (uz veterinar) conţin: Maleat de prometazin 0,124; Ac. ascorbic 0,500; Efedrină clorhidrică 0,100; Sirop aromatizant ad. 100,0. Este un antihistaminic de sinteză; are acţiune tranchilizantă, spasmolitică, antiemetică, hipnotică.


Rp./ Jodi metalici 1,0 Kalii jodati 2,0 Camphorae 5,0 Vaselini ad 30,0 M.f. ung. D.S. ext. sub formă de uncţiuni în zona laringelui

Rp./ Guajacoli 5,0 Sol. iodi spirituosa ad 100,0 M.f. sol. D.S.ext. pt. pensulaţii în zona laringelui

Rp./ Codenal* compr. N. XX D.S. int. 3x1/zi la câine

*Comprimatele conţin: Codeină 0,0155; Fenobarbital 0,0085

Rp./ Codenal* cu acţiune prelungită compr. N.X D.S. int. 1/zi la câine

*Compr. cu acţiune prelungită conţin: Codeină fosforică 0,06; Fenobarbital sodic 0,02 Comprimatele cu acţiune prelungită se dau să se înghită fără a se sfărâma. Codenalul este un sedativ şi calmant al tusei. Indicat în tusea spasmodică iritantă, pleurite. Contraindicat în bronhopneumoniile acute unde expectoraţia este utilă.

Rp./ Trecid sirop flac. a 100 ml N. I D.S. int. 3x2 linguri / zi la mânji şi viţei

ser fiziologic sau N. VI câte 2/zi Rp./

Tusan compr. a 0,01 N. X D.S. int. 3x1/zi la câine

Rp./ Tusan* compr. a 0,05 N. X D.S. int. 2x1/zi la mânji şi viţei

*Conţine Noscapinium chloratum (clorhidrat de narcotină). Există comprimate de 0,05 (forte) şi 0,01 (mite). Este sedativ al tusei, mult mai activ decât codeina. nu deprimă centrul respirator. Are o uşoară acţiune bronholitică. Indicat în tusea spastică iritativă şi în faza catarală a bronşitei acute. Adjuvant în tratamentul emfizemului pulmonar. Contraindicat: narcotina este destul de toxică, în doze mari paralizează centrul respirator. Are acţiune deprimantă cardiacă. În mod obişnuit deprimă peristaltismul intestinal, încetinind tranzitul.

Rp./

Trecid sirop flac. a 20 ml N. I D.S. int. 3x2 linguriţe/zi la câine

Rp./ Natrii benzoici Amonii chlorati aa 30,0 M.D.S. int. 2x2 linguriţe/zi la cal, vacă în concentrate

Rp./ Efitard flac. N. XII D.S.ext. câte 4 flacoane/zi în inj. i.m. la cal

Rp./ Ser fiziologic flac. N. VI sau XII D.S. ext. pt. dizolvarea Efitardului

Rp./ Propamicină flac. a 400.000 UI N. III D.S. ext. în inj. i.m. la porc

Rp./ Streptomicină flac. a 1 g N. IX D.S. ext. în inj. i.m. câte 3 flac./zi la cal sau 1 flac./zi la porc de 60 kg, în ser fiziologic

Rp./ Kanamicină flac. a 1 g N. X D.S. ext. la cal în inj. i.m. câte 5 flac./zi în ser fiziologic. În bronşita cronică se utilizează preparate de iod şi proteinoterapie.

Rp./ Polidin fiole a 2 ml N. III D.S. ext. în inj. s.c. sau i.m. câte o fiolă la 2 zile la purcel, câine, câte 2 fiole/zi la mânji, viţei

Rp./ Omnadin fiole a 10 ml N. III D.S. ext. o fiolă/zi în inj. s.c. sau i.m. la cal, vacă (zilnic sau la două zile)

Rp./ Penicilină crist. G flac. a 400.000 U.I. N. IX D.S. ext. 3x1/zi la cal în inj. i.m. dizolv. în ser fiziologic

Rp./ Solvocilin fiole a 20 ml N. VI D.S. ext. în inj. i.m. 1/zi, la cal şi vacă (în câte două puncte separate)

Rp./ Cloramfenicol fiole a câte 10 ml N XV D.S. ext. în inj. i.m. câte 5/zi la cal

Rp./ Tripedin flac. a 1.200.000 U.I. N. III

D.S. ext. pt. inj. i.m. la cal câte 1/zi în


Rp./ Trecid* compr. a 0,10 N. XL D.S. int. 3x2/zi la mânji şi viţei

*Conţine Guajphenesinum, adică 1,2 dihidroxin-3 (2-metoxifenoxi)-propan. Este un eter al guaiacolului în glicerină. Comprimatele conţin 0,10 g substanţă. Siropul: 1,2 dihidroxi-3 (2-metoxifenoxi) - propan 10,0; Glicerină 44,75; Alcool 44,75, Ulei de fenicul 0,50. Are acţiune fluidifiantă a secreţiei bronhice, favorizând expectoraţia. Este indicat în laringite, traheite, bronşite acute sau cronice. În doze mari produce relaxarea musculaturii striate şi somnolenţă.

Rp./ Tusomag (Tusocalmin*) flac. 20ml N.I D.S. int. 2x1 picături/zi la câine, în ceai îndulcit sau în lapte. La mânji, viţei se vor folosi câte 3x20 picături / zi

*Conţine: Codeină 1,0; Benzoat de sodiu 1,0; Tinct. de cimbru 19,0; Tinct. de aconit 10,0; Tinct. de beladonă 15,0; Bromoform 10,0; Apă de migdale amare 15,0; Alcool până la 100,0. Este un sedativ al tusei, fluidifiant al expectoraţiei şi aseptizant al căilor respiratorii. Indicat în tuse uscată, iritativă. Contraindicat în afecţiuni pulmonare acute şi în afecţiuni cardiace şi renale grave. Depăşirea dozelor provoacă iritaţia mucoaselor, somnolenţă, încetinirea respiraţiei şi a pulsului.

Rp./ Sirogal* flac. a 125 ml N. I D.S. int. câte 2x1 linguriţe/zi la câine. la mânji şi viţei 3x2 linguriţe/zi

*Conţine: Guajacol sulfonat de potasiu 2,3; Benzoat de sodiu 2,3; Tinct. de aconit 0,6; Sirop aromatizat ad. 100

Rp./ Tripedin flac. a 1.200.000 U.I. N. VI

D.S. ext. 2/zi la vacă în inj. i.m. în ser fiziol.

Rp./ Solvocilin flac. a 3 g N. III D.S. ext. în inj. i.v. 1/zi la cal, fracţionat în două reprize.

La care se adaugă măsurile:- profilactic: evitarea frigului, prafului, furaje (alimente) reci, apa de băut la temperatura de 25-30°C;- curativ: calmarea tusei (miere de albine, ceai de tei îndulcit), codeină, papaverină, tranchilizante, procaină. Inhalaţii cu Ol. Therebentini. Expectorante: clorură de amoniu, benzoat de sodiu. În laringita crupală se folosesc săruri alcaline în apa de băut. Congestia se combate prin aplicarea în regiunea laringiană de comprese cu alcool, rubefiante (tinctură de iod), unguent iodat cu camfor sau chiar vezicătoare slabe. În laringita cronică se folosesc preparate iodate şi proteinoterapie. În toate cazurile febrile se folosesc sulfamide şi antibiotice.

Rp./ Sirogal cu efedrină flac. a 125 ml N. I D.S. int. 2x2 linguri/zi la mânji şi viţei (până la 6 linguri/zi la caii mari). La câine 2x1 linguriţe/zi.

Are aceeaşi compoziţie, doar că mai conţine în plus 0,200 g clorhidrat de efedrină la 100 g. Sirogalul este un fluidifiant al secreţiei bronşice (cu efedrină este şi bronhodilatator). Indicat în: bronşite acute şi cronice, forme umede, expectoraţie dificilă. Contraindicat în afecţiuni circulatorii şi renale grave, cel cu efedrină în hipertensiune şi tulburări de ritm. Rp./

Sirop expectorant* flac. a 125 ml N. I D.S. int. 4x2 linguri/zi la mânji şi viţei sau 4 x 2 linguriţe / zi la câine

*Siropul conţine: Extract sp. pectoral fluid 20,0; Clorură de amoniu 0,5; Sirop simplu ad. 100,0. Acţionează favorizând expectoraţia prin fluidifierea secreţiei bronşice. Indicaţii: în traheobronşită acută. Contraindicaţii: în afecţiuni gastro-intestinale acute.

Laxative Rp./

Ac. tartarici 2,0 Aq. destill. 1.000,0 M.D.S. int., după indicaţii (laxativ)

Rp./ Sirupi ac. tartarici 2,0 Aq. destill. 1.000,0 M.D.S. int., după indicaţii (laxativ)

Rp./ Ac. tartarici 3,0 Natrii bicarbonici 4,0 Natrii sulfurici 1,0 D.t.d. N. IV int. după indicaţii (laxativ)

Mamite Rp./

Penicilini crist. G 400.000 U.I. Hydrocortisoni acetylati 0,1 Sol. natrii aclorati izotonici 100,0 M.f. sol. ex. tempore D.S. ext. la vacă, intramamar, în galactoforită acută

Rp./ Iodi 0,5 Kalii iodati 1,0 Ung. Simplicis ad. 50,0 M.f. ung.

D.S. ext. în mamita cronică la vacă


Rp./ Ac. salicylici 1,0 Ammonii ichtyosulfonici 5,0 Anesthesini 6,0 Vaselini ad. 50 M.f. ung. D.S. ext. sub formă de uncţiuni pe uger, în mamita subacută

Otite Rp./

Natrii borici 2,0 Boli albae 10,0 Vaselini 50,0 M.f. ung. D.S. ext., pt. uncţiuni în otita externă

Rp./ Colargoli 2,0 Saccari lactis 18,0 M.f. pulvis D.S. ext. pudrări în otita externă

Oftalmie

Rp./ Ac. borici 0,5 Vaselini 20,0 M.f. ung. D.S. ext. pt. aplicaţii în ochi, de 2 ori/zi, dimineaţa şi seara, în oftalmie traumatică

Pareza cronică a prestomacelor Rp./

Tartari stibiati Rad. Veratri pulv. aa 20,0 M.f. pulv. Div.p.aeq. N. IV D.S. int. 2x1/zi în ceai de muşeţel

Rp./ T-rae Amarae T.rae Ipecacuanhae aa. 50,0 M.D.S. int. câte 2x1 linguri/zi în ceai de muşeţel la vacă.

Rp./ Magnesii oxydati Rad. Gentiannae pulv. aa. 50,0 D.S. int. câte un pachet / zi la vacă

Se mai recomandă reţetele care conţin veratrină injectabilă; Ruminol, Rumisan, Vasoperif, Pilocarpină (dacă nu există supraîncărcare). În supraîncărcare, se recomandă medicaţie adjuvantă cu zahăr şi / sau drojdie de bere

Parotidită Rp./

T-rae Jodi 110,0 D.S. ext. pt. pensulaţii zilnice

Rp./ Jodi metalici 1,0 Kalii iodati 2,0 Camphorae 5,0 Vaselini ad. 30,0 M.f. ung. D.S. ext. pt. aplicaţii locale

Rp./ Solvocilin pulb. inj. flac. a 0,5g N. III

D.S. ext. în inj. i.m., 1 flac./zi în două reprize la porc

Rp./ Penicilini crist. flac. a 1.000.000 U.I. N.IX D.S. ext. în inj. i.m. 3x1 flac./zi în ser fiziologic la cal

Rp./ Cloramfenicol fiole a 100 ml N. XII D.S. ext. în inj. i.m. la vacă (cal) câte 3 fiole/zi

Se mai pot utiliza: Extern, pomezi cu iod şi camfor. În cazuri cronice pensulaţii cu t-ră de iod şi substanţe vezicante. După maturare, abcesele se vor deschide.


Rp./ Pulv. Cantharidis 2,0 Vaselini ad. 20,0 M.f. ung. D.S. pt. aplicaţii locale

Rp./ Camphorae 30,0 Cl.Therebenthini 20,0 Alcoholi ad 300,0 D.S. ext. pt. aplicaţii locale

Periostită Rp./

Gujacoli 5,0 T-rae iodi 50,0 M.D.S. ext. fricţionări o dată la 2-3 zile, în periostită

Prenarcoză Rp./

Scopolamini bromhydrici 0,01 Morphyni hydrochlorici 0,1 Aquae destill. 10 ml M.f.sol. D.S. ext. ca preanestezic la cal

(nu se foloseşte când anestezia se face cu eter pentru că produce hemoragii pulmonare) Rp./

Morphyni hydrochlorici 0,2 Atropini sulfurici 0,02 Aqua destill. 10 ml M.f. sol. D.S. ext. ca preanestezic la cal sau 0,5 Kg/v la câine. După 1 oră se poate administra anestezicul general.

Rp./ Largactil sol.5% 10 ml Dolantin sol.5 % 2 ml Fenergan sol. 2 % 2 ml M.f.sol.

D.S. ext. (i.m.) la câine 6 ml cu 20 – 40 minute înainte de anestezie, operaţie. Dacă animalul nu devine somnolent în acets timp, se mai administrează din 5 în 5 minute câte 0,5 – 1 ml i.v. până apare somnolenţa. Anestezia chirurgicală se obţine administrând în continuare eter, sau de preferinţă barbiturice.

Rinite Rp./

Mentholi 0,3 Gomenoli 0,6 Vaselini ad. 30,0 M.D.S. ext. pt. instilaţii nazale

Rp./ Thymoli 0,2 Mentholi 0,5 Ol. vaselini 25,0 M.f. sol.

D.S. ext., pt. instilaţii în cavităţile nazale, 2 - 3 picături în rinite Rp./

Natrii borici 5,0 Sacchari pulv. 10,0 Mentholi 0,5

M.D.S. ext. pt. insuflat în cavităţile nazale, în rinită catarală

Rp./ Metoprin* (Gomentol) flac. 20 ml N. I D.S. ext. 3x2 picături / zi la câine

*Conţine: Camfor 0,47; Eucaliptol 0,63; Mentol 0,63; Cloretonă 1,00; Ol. Helianthi ad 100,00. Asociere de substanţe antiseptice locale, uşor analgezice, în coriză acută şi cronică, faringită, laringită.

Rp./

Inhalant* flac. a 10 ml N. I D.S. ext. pt. inhalaţii la animale

*Este o soluţie alcoolică de uleiuri volatile. Conţine: Ulei de pin 10,4; Ulei de mentă 2,4; Ulei de eucaliptol 1,6; Ulei de lavandă 0,1; Terpinol 0,2; Alcool până la 100,00. Este un aseptizant şi decongestiv al sinusurilor şi căilor respiratorii anterioare şi al bronhiilor indicat în inflamaţii acute, subacute şi cronice ale căilor respiratorii superioare (rinite, rino-faringite, laringite, laringo-traheite, traheobronşite), sinuzite, catar ototubar. Este contraindicat în hipertensiune arterială şi astm bronşic. La animale mici se va folosi 1-2,5 ml la o inhalaţie (la 1 litru apă fierbinte). La animale mari se va folosi un flacon.


Rp./ Fedrocain* flac. a 20 ml N. I D.S. ext. câte 5 picături în fiecare nară, din 4 în 4 ore, timp de 3 zile, la câine

*Conţine: Sulfacetamidă 2,00, Efedrină clorhidrică 1,00; Clorură de sodiu 0,60; Cloretonă 0,50; Hidroxid de sodiu 0,36; Alcool etilic 0,40; Apă ad. 100,00. Este o asociere de substanţe cu acţiune bacteriostatică, vasoconstrictoare şi anestezică locală. Indicat în rinite, rino-faringite şi sinuzite catarale.

Rp./ Efedrini hydrochlorici 5% amp. N.I Hydrocortisoni acetatis 25mg amp. N.I Vitamin A palm. 40.000 UI amp. N.I Aque destillatae ad. 10,0 M.f. susp. D.S. ext.

Rp./ Rinofug* flac. a 10 ml N. I D.S. ext. câte 3-4 picăt./zi sub formă de instilaţii în nări la câine

*Are la bază: naphazolin (alfa-naftil-metilimidazolină clorhidrat) în sol. 1/1.000. Vasoconstrictor şi decongestiv al mucoasei rino-laringo-faringiene. Indicat în rinite acute şi cronice (în special cele alergice şi vasomotorii), în epistaxis, în edem postoperator. Contraindicat în hipertensiune arterială. Deşi nu are o acţiune vasodilatatoare secundară ca adrenalina, după tratamente îndelungate poate da reacţii hiperemice. Nu se foloseşte mai mult de 5-7 zile.

Sindromul de colici Rp./

Formol sol. 10% fiole a 20 ml N. II D.S. ext. pt. inj. i.v. la cal. Se adm. o fiolă. Peste câteva ore se poate administra şi a doua fiolă.

Rp./ Cloralhydrati 50,0 D.S. int. la cal sub formă de clismă,

dizolvat în 5 litri de apă călduţă Rp./

Magnesii sulfurici 50,0 Aq. destill. ad. 250,0 M.f. sol. sterillisa D.S. ext. pt. inj. i.v. la cal 20-40 ml

Rp./ Clordelazin fiole a 5 ml N. II D.S. ext. pt. inj. i.m. 1-2 fiole la cal

Rp./ Romtiazin fiole a 5 ml N. II D.S. ext. pt. inj. i.m. o fiolă la cal. Se poate asocia cu o fiolă de clordelazin.

Rp./ Maethyleni coerulei 2% fi. a 2 ml N.V D.S. ext. odată în inj. i.v. la cal

Rp./ Natrii bicarbonici 30,0 Natrii sulfurici 300,0 M.D.S. int. la cal dizolvat în 2 litri apă

Rp./ Procaină sol. 4% fiole a 5 ml N. II D.S. ext. în inj. i.v. 2x1/zi

călduţă, adm. cu sonda naso-esofagiană

Sinovite Rp./

Iodii 2,0 Kalii iodati 5,0 Adepis lanae anhydrici 10,0 Vaselini flavi 50,0 M.f. ung. D.S. ext. în sinovită acută

Rp./ Guajacoli 5,0 Sol. iodi spirituosae 45,0 M.f. sol. D.S. ext. în sinovită cronică

Spasm esofagian Rp./

Papaverină fiole a 1 ml N. X D.S. ext. în injecţii s.c. la cal sau vacă, toată cantitatea odată

Rp./ Atropini sulfurici 0,1% fi. a 5 ml N.II D.S. ext. s.c. la cal adm. la 3 ore

Rp./ Scopolamină bromhidrică fi. a 1 ml N.X D.S. ext. la cal sau vacă, toată cantitatea odată


Stomatite Rp./

Thymoli 1,0 T-rae Eucalypti 10,0 Alcoholi diluti ad. 100,0 M.f. sol. D.S. ext. pentru badijonări o dată pe zi în stomatită veziculoasă

Rp./

Ac. acetici diluti Melis aa 50,0 Farinae secallinae 30,0 Aq. destill. q.s. M.D.S. ext. după aviz, la cal, aplicat pe mucoasa palatină în tratamentul stomatitelor

Rp./

Tetracyclini compr. a 0,250 N. XVI D.S. ext. se va tritura câte un drajeu cu care se va pudra cavit. bucală în stomatitele de natură bacterianăa

Rp./ Stamicin compr. N. XII D.S. ext. a se tritura un drajeu cu care se va pudra cavitatea bucală în stomatite de natură micotică

Rp./

Ac. acetici diluti Melis aa 50,0 Farine secallinae 30,0 Aq. destill. q.s. ut.f. pasta D.S. ext. pe mucoasa bucală în tratamentul palatinitelor

Rp./

Thymoli 1,0 Glyceroli 100,0 M.f. sol. D.S. ext., pt. badijonări (mucoasa bucală), în stomatită

Rp./ Sol. iodi spirituosae 5,0 Glyceroli ad 50,0 M.f. sol. D.S. ext. sub formă de pensulaţii, în stomatită ulceroasă

Rp./ Kalii permanganici 1,0 Aq. destill. ad. 1.000,0 M.f. sol. D.S. ext. pt. spălături bucale

Rp./ Rivanol 5,0 Aq. destill. ad. 100,0 M.f. sol. D.S. câte o lingură într-un litru de apă pentru spălături bucale

Rp./ T-rae Iodi 5,0 Glyceroli 50,0 D.S. ext. pentru pensulaţii în cavitatea bucală

Rp./

Methyleni coerulei 1,0 Aq. destill. q.s. ad. 100,0 M.f. sol. D.S. ext. pentru pensulaţii pe mucoasa bucală

Rp./ Methyleni coerulei 1,0 Melis 20,0 M.D.S. ext., pt. aplicaţii locale, în stomatite

Rp./

Ac. borici 100,0 Carbonis medicinalis 25,0 Glycerini 25,0 Vaselini 100,0 M.f. ung. D.S. ext. pt. uncţiuni 1/zi, în stomatită veziculară

Rp./ Ac. acetici diluti (6%) 20,0 Aq. destill. 1.000,0 M.f. sol. D.S. ext. în stomatite sau eupeptic

Rp./ Iodi 1,0 Kalii iodati 3,0 M.f. sol. D.S. ext. pt. badijonarea mucoaselor bucale stomatite ulceroase, pseudo-membrane)


Rp./ Methyleni coerulei 0,5 Glyceroli 5,0 Aq. destill. ad 15,0 D.S. ext. pentru badijonarea mucoasei bucale, faringiene sau vaginale (stomatite, faringiene sau vaginale

Rp./ Natrii borici 2,0 Rivanoli pulv. 5,0 Carbonis medicinalis 25,0 Vaselini 100,0 M.f. ung. D.S. ext., pt. uncţiuni în stomatită Catarală

Tendinită Rp./

Ac. salicylici 1,3 Aetherolei Eucalypti 1,0 Guajacoli 2,5 Camphorae trittae 5,0 Vaselini albi ad. 100,0 M.f. ung. D.S. ext. în tendinită cronică la cal

Rp./ Sol. camphore spirituosae Spiriti saponati aa 50 ml Aetherolei therebentinae 25 ml Aq. destill. ad. 250 ml M.D.S. ext. pt. fricţiuni (miozite, tendinite, artrite cronice

Timpanism gastrointestinal

Rp./ Ac. lactici 10,0 Laudanum Sidenhami gtts. LX Aq. destill. 300,0 M.f. sol. D.S. int., câte 2 linguri de două ori/zi la mânz, în meteorism gastrointestinal

Ulcer cornean Rp./

Iodoformi 1,0 Methyleni coerulei 0,08 Vaselini albi ad. 20,0 M.f. ung. D.S. ext., în ulcer cornean

Rp./ Xeroformi 1,5 Adipis lanae anhydrici 4,0 Vaselini albi ad. 20,0 M.f. ung. D.S. ext. în cheratită catarală.

5.2.2. Medicamentele prescrise extralabel

Medicamente de uz uman pot fi prescrise la animale, în general la cele

de companie în numeroase situaţii, bineînţeles cu respectarea cerinţelor prezentate la capitolul Calcule a.u.v. În tabelul 5.2. sunt prezentate principalele grupe care pot fi

administrate


Tabelul 5.2.

Medicamente care pot fi administrate extralabel (sinteză Cristina)

Categoria / reprezentant(i) Posibile efecte nedorite

Medicaţia cardiovasculară Inhibitorii angiotensinei (ACE)

(Enalapril, Captopril, Lisinopril)

La câine şi pisică supradozarea duce la hipotensiune, tahicardie – bradicardie, colorarea mucoaselor, vomă, afectarea nefronului. Tratament: cărbune activ (până la 2h de la ingerare). Monitorizare cardiacă, fluidoterapie i.v.

Blocanţii canalelor de calciu (Diltiazem, Amlodipină, Verapamil)

Acestea inhibă deplasarea calciului extracelulare către prin canalele de calciu.

Hipotensiune la doze mari, bradicardie, semne GI, bloc atrial. Tratament: corectarea hipotensiunii şi a tulburărilor de ritm cardiac. Emeza nu este recomandată decât la câteva minute de la ingestie. Cărbune medicinal la 1-2 h după ingestie. Fluidoterapie de susţinere a cordului (calciu gluconic) atropină: 0,02-0,04 mg/kg pentru combaterea bradicardiei, isoproterenol (în corectarea blocului atrio-ventricular). În cazul hipotensiunii persistente se va administra dopamină, 1-20 µg/kg/min. sau dobutamină 2-20 µg/kg/min., i.v., în perfuzii continue. Blocanţii canalelor de calciu pot interacţiona cu medicaţia cardioactivă rezultând bradicardie, hipotensiune şi depresia cardiacă profundă.

β – blocanţii (Propanolol, Atenolol, Timolol) Acestea inhibă competitiv cuplarea catecolaminelor la receptorii β adrenergici

Supradozarea determină hipotensiune, bradicardie, depresie respiratorie, comă, hiperkaliemie, hipoglicemie. Tratament: datorită absorbţiei rapide, voma se poate provoca la câteva minute după ingerare, urmat de cărbunele activ. Vor fi monitorizaţi în permanenţă parametrii cardiaci şi ai sângelui (minim 2-4 ore). Hipotensiunea se va trata cu fluide i.v., atropină în bradicardie, insulină urmată de glucoză i.v., în caz de hiperkaliemie.

Diureticele tiazinice: Clorotiazida,

Hidroclortiazida, de ansă: Furosemidul,

antagonişti de aldosteron: Spironolactona,Triamteren, Osmotice: Uree, Manitol

Supradozarea duce la vomă, depresie, poliurie, polidipsie şi modificări electrolitice. Tratament: se vor administra electroliţi şi se va face hidratarea pe termen lung.

Tranchilizante, antidepresive, anticonvulsivante

Benzodiazepine (Diazepam, Alprazolam,

Clordiazepoxid, Clorazepat,

Clonazepam, Lorazepam, Oxazepam, Triazolam)

Acestea cuplează receptorii acidului γ -aminobutiric liniştind animalele

Supradozarea duce la reacţii paradoxale, de tip excitaţia - depresia SNC, depresie repiratorie, ataxie, dezorientare, nosee, vomă, hipotermie, hipotensiune, tahicardie, hipotonie musculară şi meioză. Tratament: dacă nu s-au instalat semnele clinice se poate declanşa voma, lavajul gastric, cu o cantitate mare de cărbune activ. Pacienţii vor fi ţinuţi în locuri călduroase şi liniştite, li se va face fluidoterapie pentru restabilirea presiunii cardiace. Dacă de dezvoltă depresia respiratorie la câini şi pisici, se recomandă flumazenil 0,01 mg/kg, lent i.v.

Antidepresive inhibitori serotoninici: Sertralina,

Fluoxetina, Paroxetina,

Fluvoxamina. antidepresanţi triciclici: Amitriptilina, �ortriptilina, Clomipramina,

Barbiturice: cu acţiune de durată: Fenobarbital, Mefobarbital,

Primadon

cu acţiune scurtă: Butabarbital, Pentobarbital, Secobarbital

cu acţiune foarte scurtă: Tiamilal,

Tiopental

Supradozarea duce în toate cazurile la sindromul serotoninic: status mental alterat, agitaţie, mioclonii, hiperreflexie, tremurături, diaree, incoordonare, febră, acidoză metabolică, cianoză, hipotensiune şi comă. Tratament: emeza se va produce în cazul tratametelor recente, cărbune activ (chiar şi la câteva ore de la expunere şi repetat) precum şi un catartic: sulfat de sodiu (cel de magneziu este contraindicat, amplificând depresia SNC). Se va monitoriza funcţia cardiacă (nu se va folosi ) Se va administra Ciproheptadina (antagonist de serotonină) ca atare (tablete) sau dizolvat întro soluţie salină şi introdus în rect 1,1 mg/kgc. la câine şi 2 mg/doză unică la pisică. Animalele vor fi menţinute la căldură în loc liniştit.


Somnifere Zolpidem, Zaleplon

Instalarea efectului este scurt (30 min.) mecanismul de acţiune fiind similar cu cel al benzodiazepinelor

Dozajul de 0,22 mg/kgc., duce la ataxie şi excitaţie paradoxală, iar doza de 0,6 mg/kgc., sedaţie la câine tremurături, vocalizaţie şi pedalări. Tratament: acepromazina sau alte fenotiazinice pot fi administrate în cazul hiperexcitaţiei (uzul valiumului poate agrava depresia SNC), flumazemil (0,01 mg/kgc., i.v.) se poate administra în cazurile severe.

Tranchilizante Fenotiazinice: Promazină Acepromazină, Clorpromazină

Supradozajul duce la sedaţie, slăbiciune, ataxie, modificări de comportament, hipotermie, hipotensiune, tahicardie, bradicardie, colaps. Tratament: simptomatic şi de susţinere. Administrarea cărbunelui activat în mod repetat. Hipotensiunea se va combate cu fluide i.v. şi dopamanină.

Relaxanţi musculari

Cu acţiune centrală: Baclofen, Ciclobenaprin

Supradozarea duce la scurt timp (30 min. – 1h.) la hipersalivaţie, vomă, ataxie, tremurături, slăbiciune, bradicardie, hipotermie şi anormalităţi de presiune sanguină. Tratament: constă în susţinerea circulaţiei şi respiraţiei (ventilaţie).

Agenţi topici

Unguente: 5-Fluouracil, Calcitriol,

Calcipotrien

Ingerarea unguentelor este urmată de polidipsie, polifagie, vomă, diaree, depresie, slăbiciune, treumrături, ataxie etc., în funcţie de cantitatea ingerată. Tratament: provocarea vomei, provocarea vomei, protejarea mucoasei digestive cu sucralfat (1g la câinii mari, 0,5 g la cei mici t.i.d.), cimetidină (anticacidifianţi), diazepam, pentobarbital (3-15 mg/kgc.), fenobarbital (3-30 mg/kgc.), pt. liniştirea animalelor, administarea de filgrastim sau stimulatori granulocitari, pe cale s.c. (4-6 µg/kgc.) este eficientă în neutropenia severă.

Agenţi antiinflamatorii non-steroidici (.SAID)

Carbazolici: Carprofen

Indolici: Etodolac, Deracoxib

În general administrările sunt bine tolerate de către animale, totuşi supradozarea poate duce la fenomene toxice hepatocelulare, colestază, anorexie, letargie, icter, vomă, pierderi în greutate, ulcere jejunale etc. Tratament: combaterea semnelor clinice şi vitaminoterapie

prescrierea rețetelor (ordonanța medicală)veterinarypharmacon.com/docs/545-ghid-cap.5.pdf ·...

Documents