presa si actual it ate semestrul i

108
1 Facultatea de Jurnalism şi ŞtiinŃele Comun icării Universitatea din Bucureşti Specializarea ŞtiinŃele Comunicării Nivel licenŃă Presa şi actualitatea I Titular de curs: lect. univ. dr. Romina Surugiu

Upload: andreea-barbulescu

Post on 06-Apr-2018

224 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: Presa Si Actual It Ate Semestrul I

8/3/2019 Presa Si Actual It Ate Semestrul I

http://slidepdf.com/reader/full/presa-si-actual-it-ate-semestrul-i 1/108

Facultatea de Jurnalism şi ŞtiinŃele Comunicării

Universitatea din Bucureşti

Specializarea ŞtiinŃele ComunicăriiNivel licenŃă

Presa şi actualitatea I

Titular de curs: lect. univ. dr. Romina Surugiu

Page 2: Presa Si Actual It Ate Semestrul I

8/3/2019 Presa Si Actual It Ate Semestrul I

http://slidepdf.com/reader/full/presa-si-actual-it-ate-semestrul-i 2/108

Presa şi actualitatea

2  ŞtiinŃele Comunicării 

Acest material este protejat prin Legea dreptului de autor şi adrepturilor conexe nr. 8 din 1996, cu modificările ulterioare.

Dreptul de autor le aparŃine următorilor (în ordine alfabetică): OanaBăluŃă, Daniel Mihai Dragnea, Aurora Martiniuc, Antonio Momoc, RalucaRadu, Romina Surugiu. Fiecare text este semnat de persoana care l-a

realizat.Facultatea de Jurnalism şi ŞtiinŃele Comunicării, Universitatea dinBucureşti, are dreptul de utilizare a acestui material.

Nici o parte a acestui material nu poate fi copiată, multiplicată, stocatăpe orice suport sau distribuită unor terŃe persoane, fără acordul scris aldeŃinătorului dreptului de autor.

Citarea se face numai cu precizarea sursei.

Page 3: Presa Si Actual It Ate Semestrul I

8/3/2019 Presa Si Actual It Ate Semestrul I

http://slidepdf.com/reader/full/presa-si-actual-it-ate-semestrul-i 3/108

Presa şi actualitatea

3  ŞtiinŃele Comunicării 

INTRODUCERE

DESPRE CUM FUNCłIONEAZĂ INSTITUłIILE DEMOCRATICE

(ŞI CUM AR TREBUI SĂ FUNCłIONEZE)

Este interesant pentru jurnalişti că un parlamentar este om de afaceri?Are vreo importanŃă că unul dintre candidaŃii la Parlamentul Românieieste în arest preventiv la data votării? Dar că unul dintre candidaŃii laprimărie a murit chiar în ziua alegerilor locale? Sunt serviciile secreteprin definiŃie rele?

Trebuie să ne îngrijorăm dacă România semnează un nou acord cuFondul Monetar InternaŃional? De ce iau parte militarii români la unconflict armat în Afganistan, când majoritatea conaŃionalilor lor nici nu

ştiu unde se găseşte pe hartă acest stat?Sensul unei informaŃii prezentate de jurnalişti este dat de context, maiprecis de coordonatele instituŃionale ale unei situaŃii: (1) ce spunelegislaŃia, (2) care sunt normele şi valorile acceptate şi (3) cuminterpretează o comunitate o informaŃie, bazându-se pe definiŃii implicitedate realităŃii (Scott, 2004). Legitimitatea unei construcŃii instituŃionale,arată sociologii (Scott, 2004, p. 74), este (1) confirmată legal, (2) Ńine demoralitate şi (3) este susŃinută din punct de vedere cultural.

LegislaŃiaDupă RevoluŃia din 1989, clasa politică din România, la presiunea şi cusprijinul cetăŃenilor, a făcut eforturi susŃinute pentru a adopta o legislaŃiedemnă de un stat democratic, cu o economie de piaŃă funcŃională.Aderarea la Uniunea Europeană, în 2007, a fost precedată deadoptarea unui pachet minim de acte legislative, relevante pentrudomeniile politice, sociale, economice şi culturale. SchimbarealegislaŃiei perioadei comuniste s-a dovedit esenŃială: în anii ’80 româniinu puteau ieşi din Ńară, nu puteau scrie unui post de radio sau deteleviziune din străinătate (scrisorile erau interceptate), nu puteaudeschide o afacere, nu puteau face parte dintr-un partid politic, altuldecât Partidul Comunist Român (PCR). Nu aveau voie nici să

trândăvească (fiecare adult trebuia să aibă un loc de muncă), nici să seuite la televizor cât voiau (transmisiunile TV erau reduse la câteva orepe seară), nici să mănânce cât voiau (zahărul şi uleiul erau vândute înfuncŃie de o raŃie lunară). Nu aveau voie nici măcar să spună ce vroiau,chiar dacă ar fi vrut pur şi simplu să critice situaŃia descrisă mai sus.

Căderea sistemului comunist în România a însemnat schimbarealegislaŃiei, pentru a permite dezvoltarea normală a vieŃii sociale şi

Page 4: Presa Si Actual It Ate Semestrul I

8/3/2019 Presa Si Actual It Ate Semestrul I

http://slidepdf.com/reader/full/presa-si-actual-it-ate-semestrul-i 4/108

Presa şi actualitatea

4  ŞtiinŃele Comunicării 

economice. Legea nu a fost însă recunoscută de toŃi ca o modalitate dea îmbunătăŃi situaŃia unei comunităŃi, prin încurajarea comportamentelor de dorit şi eliminarea comportamentelor dăunătoare. Adesea, politicieniiau fost acuzaŃi că au protejat grupuri de interese sau propriile lor interese, prin adoptarea unor reglementări naŃionale sau locale. Înnoiembrie 2007, Monica Macovei, fostul ministru de JustiŃie, declara

  într-un interviu pentru Evenimentul zilei : „Constatarea mea, dupăexperienŃa guvernamentală, este ca se fură prin hotărâri de guvern,ordonanŃe de urgenŃă şi legi. Trebuie să ne uităm în primul rând laachiziŃiile publice, la privatizări, la schimburile de terenuri dintre instituŃii,la trecerile din proprietatea publică în cea privată, pentru că, în cele maimulte cazuri, au fost subevaluate. Eu, statul, îŃi dau Ńie, companie privată, la un preŃ mult mai mic decât cel real, iar tu, mâine, vinzi şi aiajuns milionar” („Macovei: Se fură…”, Evenimentul Zilei , 2007).

Normele şi valorile acceptate

Modul în care sunt create legile care stau în spatele unei instituŃii, pe deo parte, şi modul în care sunt puse în aplicare, pe de alta, Ńine denormele acceptate ale unei comunităŃi. Aceste norme se referă la ceconsiderăm noi, ca grup, că este normal să facem şi ce nu, în funcŃie deexperienŃele noastre din trecut sau de modul în care am înŃeles de laceilalŃi (de la alte grupuri) că ar trebui să funcŃioneze o instituŃie.

De exemplu, Legea 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurareatransparenŃei în exercitarea demnităŃilor publice, a funcŃiilor publice şi înmediul de afaceri, prevenirea şi sancŃionarea corupŃiei (www.cdep.ro)stabileşte pentru prima dată incompatibilitatea între calitatea deparlamentar şi cea de om de afaceri. Această lege a fost una dintre

consecinŃele scandalurilor financiare legate de Fondul NaŃional deInvestiŃii, un joc piramidal desfăşurat în perioada 1998-2000(„FOCUS…”, Mediafax, 2008). La clarificarea motivelor prăbuşirii FNIau contribuit anchetele jurnalistice şi anchetele penale, desfăşurate deprocurori.

 În cadrul uneia dintre aceste anchete, jurnaliştii de la România liberă aupublicat un contract din 1999 prin care Nicolae Văcăroiu, fost prim-ministru al României (1992-1996) şi senator (1996-2008), primea657.000 EUR pentru a-l ajuta pe Sorin Ovidiu Vântu să înfiinŃeze Bancade InvestiŃii şi Dezvoltare (Dobreanu, 2009).

DiscuŃiile publice care au urmat acestor tipuri de dezvăluiri au clarificat

pentru opinia publică norma: politicienii ar trebui să urmăreascăexclusiv interesele comunităŃii şi interesele grupului de alegători care i-au votat, nu interesele lor personale. Aceeaşi normă există şi în Ńăriledemocratice cu economie de piaŃă funcŃională. Clarificarea normei adus la o schimbare de legislaŃie. Parlamentarii, prin urmare cei directinteresaŃi, au fost nevoiŃi să voteze proiectul de lege şi să decidă careva fi evoluŃia lor ulterioară: se vor ocupa de afaceri (Dinu Patriciu, de

Page 5: Presa Si Actual It Ate Semestrul I

8/3/2019 Presa Si Actual It Ate Semestrul I

http://slidepdf.com/reader/full/presa-si-actual-it-ate-semestrul-i 5/108

Presa şi actualitatea

5  ŞtiinŃele Comunicării 

exemplu, decide în 2003 să renunŃe la calitatea de parlamentar) sau vor funcŃiona exclusiv ca deputaŃi şi senatori.

Cum este interpretată realitatea

Zona cultural-cognitivă a unei instituŃii este adesea dificil de analizat,deoarece este negociată în mod tacit între membrii unei comunităŃi.Adesea, definiŃiile folosite de o comunitate pentru scopurile şi pentrumodalităŃile de funcŃionare ale unei instituŃii sunt subînŃelese, suntascunse sau sunt negate chiar de membrii comunităŃii respective(Douglas, 2002). Exemplele şi experienŃele repetate duc la acceptareaunei anumite definiŃii cultural-cognitive, care poate avea ca efect, spreexemplu, un anumit tip de politică externă cu efecte benefice asupracomunităŃii sau, dimpotrivă, susŃinerea populară declarată a unuicomportament reprobabil.

Aderarea României la Uniunea Europeană este consecinŃa împărtăşiriiunor valori democratice şi a dorinŃei pentru un trai mai bun la nivelulmajorităŃii populaŃiei României. În mod statistic, românii au fost în modconstant printre cei mai optimişti în legătură cu viitorul lor în UniuneaEuropeană, în comparaŃie cu celelalte Ńări europene. Jurnaliştii românispecializaŃi pe problematica Uniunii Europene ştiau că există uneleprobleme la nivelul structurilor Uniunii. Cu toate acestea, informaŃiiledespre disfuncŃionalităŃile UE sunt aproape inexistente în presă, înaintede momentul aderării României – sub 1% (Lazăr, Păun, 2008). DefiniŃiagenerală dată Uniunii Europene, atât de către jurnalişti, cât şi de cătrepublicurile lor, este legată de o şansă oferită României de a deveni unstat democratic, nu de o posibilă problemă pentru români.

Pe de altă parte, cu toate că efectele asupra unor cazuri particulare

sunt dezastruoase, unii pacienŃi murind sau fiind mutilaŃi pe viaŃă, cutoate că mita este incriminată de Codul Penal şi cu toate că, în cadruldiscuŃiei publice, există numeroase voci care explică faptul că mita însistemul sanitar nu poate fi acceptată, Preşedintele Camerei Federativea Medicilor declara, în 2008, că suma pe care o primesc medicii de lapacienŃi este „un mizilic” (Neagu, 2008). Prin urmare, medicul considerăcă banii care vin din partea pacienŃilor, suplimentar faŃă de salariu pecare îl primeşte de la bugetul de stat, strâns tot din bani pacienŃilor, i secuvin şi sunt chiar prea puŃini. Peste 40% dintre români au dat banimedicilor din proprie iniŃiativă, arată un studiu din 2008 al MinisteruluiSănătăŃii. Unii au făcut acest gest de frică să nu li se întâmple ceva rău în spital („SunteŃi contra…”, Academia CaŃavencu , 2008).

DefiniŃiile în conflict şi o discuŃie publică a valorilor pe care le împărtăşeşte fiecare grup, prin intermediul mass-media, poate duce la oschimbare instituŃională, atât la nivel legislativ, cât şi la nivelul normelor şi al valorilor acceptate. Este nevoie însă de exemple repetate căregulile există, iar funcŃionarea lor este benefică pentru a se produce oschimbare dramatică de valori. Astfel de exemple pot fi cazurile unor cadre medicale care îşi pierd locul de muncă şi intră la închisoare

Page 6: Presa Si Actual It Ate Semestrul I

8/3/2019 Presa Si Actual It Ate Semestrul I

http://slidepdf.com/reader/full/presa-si-actual-it-ate-semestrul-i 6/108

Presa şi actualitatea

6  ŞtiinŃele Comunicării 

pentru că au cerut bani de la pacienŃi sau de la rudele lor, în schimbulactului medical.

Schimbările la nivel instituŃional

Procesele de instituŃionalizare implică o anumită stabilitate a funcŃionăriiunui mecanism social, dar implică, pe de altă parte, şi o schimbarecontinuă, influenŃată de interesele grupurilor care fac parte dintr-ocomunitate, de forŃele externe acelei comunităŃi, de tipul de discuŃiepublică susŃinută de presă. OrganizaŃiile internaŃionale din careRomânia făcea parte sau la care a aderat după căderea comunismuluiau avut un rol esenŃial în schimbare. La fel, un rol esenŃial l-au avut  jurnaliştii sprijiniŃi de publicurile lor şi de sursele din instituŃii, deoareceau încercat să identifice şi să pună în discuŃie permanent distanŃa dintremodul de funcŃionare al unor instituŃii româneşti şi modelul ideal, legatde o Ńară democratică şi de o economie de piaŃă funcŃională.

LegislaŃia este, de asemenea, în continuă schimbare, o dată cusocietatea, de aceea un stat păstrează funcŃională una dintre cele treiputeri principale, puterea legislativă, alături de cea executivă (care ar trebui să pună în aplicare legislaŃia) şi cea judecătorească (care ar trebui să sancŃioneze abaterea de la comportamentul acceptat delegislaŃie).

Dacă ne întoarcem la întrebările de mai sus, toate legate de subiectelepropuse de către jurnalişti şi de către sursele lor în ultimii ani, putem săremarcăm faptul că răspunsul la fiecare dintre ele depinde de modul încare este formulată legislaŃia şi de modul în care sunt înŃelese normeleşi de valorile pe care le au, la un moment dat, membrii unei comunităŃi.Din punct de vedere instituŃional, România a evoluat extrem de mult în

ultimele două decenii. În funcŃie de moment, de grupul căruia îi pui  întrebarea şi de discuŃiile publice din perioada respectivă, cele şase întrebări pot avea răspunsuri diferite în mod radical.

Valorile multor politicieni şi modul în care aleg să respecte regulile s-auschimbat în ultimele decenii. La fel, s-au schimbat şi regulileinstituŃionale, iar încălcarea lor este mai dificilă şi mai periculoasăacum, spre deosebire de anii trecuŃi. Este posibil ca preşedinŃia luiNicolae Văcăroiu în fruntea instituŃiei care se ocupă de controlareagestionării fondurilor publice şi a patrimoniului public să decurgă liniştitşi corect. Oricum, contextualizarea informaŃiei cu date despre rolulCurŃii de Conturi şi trecutul public al lui Nicolae Văcăroiu ar trebui să

aibă ca efect o atenŃie sporită a jurnaliştilor şi a opiniei publice asupraacestei chestiuni.

LegislaŃia permite, deocamdată, ca un candidat la Parlament să rămânăpe listele electorale chiar dacă este în arest preventiv, la fel cum nuindică modalităŃile prin care poate fi oprit votul pentru un candidat laalegerile locale care a decedat chiar în ziua alegerilor. InformaŃia esteinteresantă însă pentru alegător, din perspectiva normelor şi a valorilor 

Page 7: Presa Si Actual It Ate Semestrul I

8/3/2019 Presa Si Actual It Ate Semestrul I

http://slidepdf.com/reader/full/presa-si-actual-it-ate-semestrul-i 7/108

Presa şi actualitatea

7  ŞtiinŃele Comunicării 

puse în discuŃie. Dacă un cetăŃean este în arest preventiv înseamnă căo instanŃă de judecată consideră că pericolul potenŃial prezentat deacesta este destul de mare pentru comunitate. În aceste condiŃii,şansele ca respectivul candidat să reprezinte pe viitor, cu succes,interesele celor care îl votează, sunt, probabil, în ochii alegătorilor destul de mici. Explicarea de către jurnalist a termenilor tehnici, cum ar 

fi arest preventiv , în acest caz, este crucială. În cazul candidatului la primărie care a decedat chiar în ziua alegerilor,unii dintre locuitorii din Voineşti (Iaşi) au declarat jurnaliştilor că l-auvotat pe Neculai Ivaşcu ca un ultim omagiu. DeclaraŃia lor intra în logicaacceptată a lui „Despre morŃi, numai de bine”. AlŃi locuitori aurecunoscut însă care era motivaŃia reală a acestui vot neobişnuit: nuerau de acord cu celălalt candidat şi sperau ca alegerile să se repete.Valorile deŃinute în mod tacit de comunitate au fost puse în discuŃie înmod public datorită efortului jurnaliştilor de a se documenta asupraacestui caz. După ce Biroului Electoral Central l-a declarat învingător pecandidatul nedorit, unii locuitori din Voineşti au făcut mai multe mitinguri

de protest, prin care contestau decizia luată („Noi proteste…”,www.realitatea.tv, 2008).

Una dintre întrebările care a persistat în discuŃia publică după 1989 estelegată de serviciile secrete. Securitatea a fost, înainte de 1989, unadintre cele mai detestate şi temute instituŃii, iar documentele făcutepublice după 1989 demonstrează cum instrumente precum torturafizică, folosirea unor detalii sordide din viaŃă intimă a persoanei,minciunile erau folosite pentru oprimarea oricărei rezistenŃe împotrivasistemului creat în jurul Partidului Comunist Român. În orice stat însăexistă servicii secrete, care au inclusiv atribuŃii legate siguranŃa aceluistat şi de urmărirea cheltuirii eficiente a fondurilor publice. Unele dintreaceste atribuŃii au fost îndeplinite de cadre tehnice înalt calificate din

serviciile secrete şi înainte de 1989. Modul în care este elaboratălegislaŃia, istoria unei instituŃii şi modul în care cetăŃenii, cei caregestionează serviciile secrete şi cei care fac parte din serviciile secretese raportează la rolul şi funcŃionarea acestora face diferenŃa între unserviciu de opresiune politică detestabil şi un garant al democraŃiei şi alunei economii de piaŃă funcŃionale.

Şi pentru a înŃelege sensul pentru unele dintre deciziile legate depolitica externă, jurnaliştii şi publicurile lor au nevoie de informaŃii decontext: care sunt scopurile partenerului de discuŃii al României, careeste istoria relaŃiilor noastre cu acel partener, care este rolul şi loculunui partener extern dat, pe plan mondial.

Militarii români participă în Afganistan la o misiune internaŃionalăcoordonată de OrganizaŃia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO).România a devenit stat membru NATO în 2004, urmând un mod deasigurare a siguranŃei naŃionale considerat natural după cădereasistemului politic, economic şi militar de state comuniste din jurul fosteiUniuni a Republicilor Sovietice Socialiste (URSS). Tot o modalitatenaturală, de această dată de stabilizare economică a situaŃiei României,

Page 8: Presa Si Actual It Ate Semestrul I

8/3/2019 Presa Si Actual It Ate Semestrul I

http://slidepdf.com/reader/full/presa-si-actual-it-ate-semestrul-i 8/108

Presa şi actualitatea

8  ŞtiinŃele Comunicării 

a fost considerată şi reluarea relaŃiilor economice şi, respectiv,semnarea acordurilor financiare cu Fondul Monetar InternaŃional (FMI)şi Banca Mondială, după 1989. Acordurile urmăreau obŃinerea unor ajutoare financiare în schimbul respectării unor recomandări legate degestionarea fondurilor publice. Nu toate Ńările lumii apelează la sprijinulNATO şi FMI şi nu toate sunt în relaŃii de cooperare cu aceste instituŃii,

dar modul în care o mare parte dintre politicieni şi o mare parte apopulaŃiei proiectează viitorul României face din cooperarea cu acestetipuri de instituŃii internaŃionale o cooperare considerată de dorit.

Acest volum va oferi informaŃiile de bază de care are nevoie un jurnalist  în legătură cu principalele instituŃii româneşti şi cu principalele instituŃiiinternaŃionale. Alături de prezentarea reglementărilor juridice şi deexplicarea modul de funcŃionare a fiecărei instituŃii alese, capitolele vor ilustra, cu ajutorul unor studii de caz, normele şi valorile care susŃinacele instituŃii sau situaŃiile prin care aceste norme şi valori au fostclarificate, atât pentru jurnalişti şi pentru cetăŃeni, cât şi pentru oameniipolitici.

Material realizat de Raluca Radu.

BIBLIOGRAFIE

CărŃi

Douglas, Mary (2002), Cum gîndesc instituŃiile (traducere a How Institutions Think, 1986 ), Iaşi, Polirom.

Lazăr, Mirela; Păun, Mihaela (2008), „Să înŃelegem logica relatăriidespre Uniunea Europeană în mass-media. Cazul României”, în M.Lazăr (coord.), România şi integrarea europeană. Logici şi rutine

 jurnalistice, Bucureşti, Ars Docendi.Scott, Richard (2004), InstituŃii şi organizaŃii  (traducere a Institutionsand organizations, 2001 ), Iaşi, Polirom.

Articole de presă

*** 13 noiembrie 2007, „Macovei: Se fură prin hotărâri de guvern, legi şiordonanŃe”, Evenimentul zilei , www.evz.ro, accesat 6 iunie 2009.

*** 22 ianuarie 2008, „SunteŃi contra sau împotriva şpăgii pentrumedici?” Academia CaŃavencu, www.catavencu.ro (inclusiv comentariilecititorilor), accesat 7 iunie 2009.

*** 7 aprilie 2008, „FOCUS: Una dintre cele mai mari «ingineriifinanciare», rezolvată prin eliberarea Mariei Vlas”, Mediafax,www.mediafax.ro, accesat 7 iunie 2009.

*** 30 iunie 2008, „Noi proteste în comuna ieşeană Voineşti undeprimar a ieşit un mort”, www.realitatea.tv, accesat 7 iunie 2009.

Page 9: Presa Si Actual It Ate Semestrul I

8/3/2019 Presa Si Actual It Ate Semestrul I

http://slidepdf.com/reader/full/presa-si-actual-it-ate-semestrul-i 9/108

Presa şi actualitatea

9  ŞtiinŃele Comunicării 

Dobreanu, Cristina, 05 martie 2009, „Victorie la CEDO împotriva luiVăcăroiu”, România liberă, www.romanialibera.ro, accesat 7 iunie 2009.

Neagu, Alina, 23 mai 2008, „Şpaga pentru medici reprezintă 0,3% dinPIB. Peste jumătate dintre romani le dau bani sau cadouri doctorilor pentru ca aceştia le cer”, HotNews.ro, www.hotnews.ro, accesat 7 iunie2009.

LegislaŃie

Legea 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenŃei înexercitarea demnităŃilor publice, a funcŃiilor publice şi în mediul deafaceri, prevenirea şi sancŃionarea corupŃiei. 

Site-uri de Internet

www.cdep.ro, site-ul oficial al Camerei DeputaŃilor, Repertoriu legislativ .

.

Page 10: Presa Si Actual It Ate Semestrul I

8/3/2019 Presa Si Actual It Ate Semestrul I

http://slidepdf.com/reader/full/presa-si-actual-it-ate-semestrul-i 10/108

 

Presa i actualitatea 10 

Unitatea de învăŃare 1

PARLAMENTUL ROMÂNIEI, PREŞEDINłIA, GUVERNUL

CUPRINS

1.1 Parlamentul României1.1.1 FuncŃiile îndeplinite de cele două Camere

1.1.2 Structura şi organizarea Parlamentului României

1.1.3 Organizarea şi constituirea Parlamentului României

1.1.4 Sesiunile Senatului şi ale Camerei DeputaŃilor 

1.1.5 Traseul unei legi în Parlamentul României

1.2 PreşedinŃia1.2.1 Preşedintele şi partidele politice

1.2.2 AtribuŃii ale preşedintelui

1.3 Guvernul1.3.1 Prezentare generală

1.3.2 Desemnarea premierului

1.3.3 Raportul guvern – preşedinte

1.4 Test de autoevaluare Unitatea 1

Obiectivele unităŃii de învăŃare 1

După studiul acestei unităŃi de învăŃare veŃi reuşi să:

• explicaŃi modul în care funcŃionează Parlamentul, PreşedinŃia şi Guvernul –principalele trei instituŃii fundamentale ale statului român.

• enumeraŃi principalele atribuŃii ale parlamentarilor, preşedintelui şi miniştrilor.

• prezentaŃi modul în care cele trei instituŃii reuşesc să asigure buna funcŃionarea statului democratic.

• puneŃi în context informaŃiile de presă referitoare la cele trei instituŃiimenŃionate.

• comentaŃi critic ştirile şi relatările jurnalistice referitoare la funcŃionareainstituŃiilor menŃionate.

Page 11: Presa Si Actual It Ate Semestrul I

8/3/2019 Presa Si Actual It Ate Semestrul I

http://slidepdf.com/reader/full/presa-si-actual-it-ate-semestrul-i 11/108

Unitatea de învăŃare 1

11  Presa si actualitatea 

1.1. PARLAMENTUL ROMÂNIEI

Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şiunica autoritate legiuitoare a Ńării (Art. 61 din ConstituŃia României).

ConstituŃia României defineşte atribuŃiile instituŃiilor politicefundamentale şi sistemul autorităŃilor publice: Parlamentul, PreşedinteleRomâniei, Guvernul, autoritatea judecătorească, administraŃia publicăcentrală şi locală, precum şi alte instituŃii subordonate acestora.Parlamentul României, alcătuit din Senat şi Camera DeputaŃilor, deŃinefuncŃia legislativă, PreşedinŃia şi Guvernul pe cea executivă, iar ÎnalteiCurŃi de CasaŃie şi JustiŃie şi instanŃelor judecătoreşti le revine puterea judecătorească.

Sistemul parlamentar românesc este unul bicameral. Atât Senatul, cât

şi Camera DeputaŃilor au un mandat de patru ani care se prelungeştede drept în stare de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenŃă,până la încetarea acestora.

Potrivit ConstituŃiei (Art. 1), România este un stat naŃional unitar, iar forma de guvernământ este republica. Preşedintele Ńării este ales decetăŃeni prin vot universal, pentru un mandat de cinci ani. O persoanănu poate îndeplini funcŃia de Preşedinte decât două mandate (care potfi şi consecutive). Preşedintele Ńării reprezintă statul român, exercităfuncŃia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şisocietate, îndeplinind şi importante funcŃii în domeniul apărării şi alpoliticii externe.

Guvernul este învestit de către Parlament cu autoritatea de a exercitaputerea executivă, de a conduce întreaga administraŃie în rezolvareatreburilor publice. Programul de guvernare şi lista Guvernului se dezbatde către Camera DeputaŃilor şi Senat în şedinŃă comună, iar încredereaGuvernului se acordă cu votul majorităŃii deputaŃilor şi senatorilor.Guvernul răspunde politic în faŃa Parlamentului pentru întreaga saactivitate.

Parlamentul României, alcătuit din Senat şi Camera DeputaŃilor, esteorganul reprezentativ, cu rol deliberativ, având funcŃii multiple, dintrecare cele mai importante sunt funcŃia de legiferare şi funcŃia de controlparlamentar. Cele două Camere sunt alese prin acelaşi sistemelectoral, având un număr diferit de membri (în prezent sunt 137 desenatori şi 332 de deputaŃi).Cele două Camere ale Parlamentului se organizează şi funcŃioneazăpotrivit prevederilor constituŃionale, care stipulează separaŃia puterilor înstat şi echilibrul acestora în exercitarea funcŃiilor publice care le revin,precum şi pe baza regulamentelor de funcŃionare ale fiecărei Camere.

Page 12: Presa Si Actual It Ate Semestrul I

8/3/2019 Presa Si Actual It Ate Semestrul I

http://slidepdf.com/reader/full/presa-si-actual-it-ate-semestrul-i 12/108

Unitatea de învăŃare 1

Presa i actualitatea 12

1.1.1 FUNCłIILE ÎNDEPLINITE DE CELE DOUĂ CAMERE ALEPARLAMENTULUI

FuncŃia de reprezentare - Articolul 61 al ConstituŃiei stipulează că„Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a Ńării ”. Această funcŃie de reprezentare se

manifestă în special în raporturile României cu Uniunea Europeană şi înorientarea întregii activităŃi externe în raport cu toate statele lumii, pebaza principiilor dreptului internaŃional.

FuncŃia legislativă - Orice proiect de lege trebuie să fie dezbătut şiadoptat atât de Senat, cât şi de Camera DeputaŃilor pentru a putea fi  înaintat către Preşedintele Ńării spre promulgare şi a deveni lege.Parlamentul colaborează şi cu alte instituŃii: Guvernul, care iniŃiazăproiecte de lege, Curtea ConstituŃională, care se pronunŃă asupraconstituŃionalităŃii legilor, Preşedintele României, care promulgă legile,având şi dreptul de a cere reexaminarea unei legi de către Parlament.

FuncŃia de control parlamentar. Parlamentul are dreptul de a controla

modul în care autorităŃile publice îşi îndeplinesc atribuŃiile conferite prinConstituŃie şi prin legi. Controlul parlamentar se realizează prin: moŃiunisimple, moŃiuni de cenzură, întrebări, interpelări. Întrebările şiinterpelările sunt adresate de către senatori membrilor Guvernului sauai altor instituŃii din administraŃia publică cu privire la probleme deinteres public.

FuncŃia de informare – se realizează prin argumentarea deciziilor politice, dar şi a legilor, pe o temeinică evaluare a unor consideraŃiunieconomice, sociale şi politice. Datorită dreptului de a depune petiŃii,cetăŃenii îşi fac cunoscute doleanŃele în faŃa parlamentarilor, iar Regulamentele parlamentare prevăd modalităŃi practice prin careparlamentarii pot solicita informări din partea organelor de stat.

FuncŃia de desemnare prin învestire, alegere sau numire a unor autorităŃi publice – potrivit ConstituŃiei, Parlamentul mai exercită şi alteactivităŃi legate de desemnarea sau învestirea unor autorităŃi publice,cum ar fi alegerea Consiliului Superior al Magistraturii, numirea unor membrii ai CurŃii de Conturi, numirea directorului Serviciului Român deInformaŃii, numirea Avocatului Poporului, desemnarea în mod separatde către fiecare Cameră a unui număr de trei din cei nouă judecători aiCurŃii ConstituŃionale (Călinoiu, Duculescu, 2006, p. 23-24).

1.1.2 STRUCTURA ŞI ORGANIZAREA PARLAMENTULUI ROMÂNIEIParlamentul României este ales prin vot universal, egal, direct, secret şiliber exprimat, potrivit ConstituŃiei şi Legii electorale. Senatorii şideputaŃii sunt aleşi în circumscripŃii şi colegiile electorale, pe bazavotului uninominal şi a candidaturilor independente, potrivit principiuluireprezentării proporŃionale.

Page 13: Presa Si Actual It Ate Semestrul I

8/3/2019 Presa Si Actual It Ate Semestrul I

http://slidepdf.com/reader/full/presa-si-actual-it-ate-semestrul-i 13/108

Unitatea de învăŃare 1

13  Presa si actualitatea 

Parlamentarii îi reprezintă pe cetăŃenii care şi-au exprimat dreptul devot într-una dintre cele 43 de circumscripŃii electorale (adică cele 41 de  judeŃe, plus circumscripŃia Bucureşti plus circumscripŃia electoralăpentru românii din afara graniŃelor). În aceste circumscripŃii, votul seface în sistem uninominal. Fiecare circumscripŃie este împărŃită în maimulte colegii uninominale, în care este atribuit un singur mandat (Legea

35/2008, www.cdep.ro).Astfel, circumscripŃiile electorale sunt împărŃite în colegii uninominalepentru Camera deputaŃilor şi Colegii uninominale pentru Senat. Prinlege, într-o circumscripŃie electorală sunt minim 2 colegii pentru 2mandate de senator şi 4 colegii pentru 4 mandate de deputat. Fiecarepartid poate propune un singur nume pentru fiecare colegiu.OrganizaŃiile minorităŃilor naŃionale pot depune aceeaşi candidatură înmai multe colegii electorale, dacă au un singur candidat pentru CameraDeputaŃilor. În plus, în colegiile uninominale pot candida şiindependenŃi.

Repartizarea mandatelor se face astfel: dacă un candidat a câştigat în

colegiul său 50% plus un vot din voturile valabil exprimate, el va intra înParlament automat, dacă este candidat independent, sau cu condiŃia capartidul din care face parte să fi depăşit pragul electoral, dacă este uncandidat propus de un partid. Pragul electoral este de minimum 5% dinvoturile valabil exprimate sau cel puŃin de 6 colegii câştigate pe primulloc, pentru Camera DeputaŃilor, şi 3 colegii pentru Senat, pentru unpartid. În cazul alianŃelor de partide, pentru al doilea membru al alianŃeise adună 3% la pragul electoral, iar pentru următorii, câte 1%.

După ce au fost repartizate voturile câştigate la nivel de colegiu,repartizarea celorlalte voturi se face urmărind principiul reprezentăriiproporŃionale, la nivel de circumscripŃie şi apoi la nivel de Ńară. Astfel, în

Parlament fiecare partid sau alianŃă va avea un procent din locurile desenator şi deputat în funcŃie de procentul de voturi valabil exprimatecâştigat în alegeri.

  În caz de deces sau de demisie, pentru locul rămas liber seorganizează un scrutin parŃial, dacă sunt mai mult de 6 luni înainte determenul stabilit pentru alegerile parlamentare generale.

Partidele sau organizaŃiile care, prin scopurile ori prin activitatea lor,militează împotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept oria suveranităŃii, a integrităŃii sau a independenŃei României suntneconstituŃionale (Art. 40 din ConstituŃie).

Calitatea de deputat sau de senator încetează la data întrunirii legale a

Camerelor nou alese sau în caz de demisie, de pierdere a drepturilor electorale, de incompatibilitate ori de deces (Art. 70 din ConstituŃie).Nimeni nu poate fi, în acelaşi timp, şi deputat, şi senator. Calitatea demembru al Parlamentului este incompatibilă cu exercitarea oricăreifuncŃii publice de autoritate, cu excepŃia celei de membru al Guvernului.Alte incompatibilităŃi se stabilesc prin lege organică (art. 71).

Page 14: Presa Si Actual It Ate Semestrul I

8/3/2019 Presa Si Actual It Ate Semestrul I

http://slidepdf.com/reader/full/presa-si-actual-it-ate-semestrul-i 14/108

Unitatea de învăŃare 1

Presa i actualitatea 14

După alegerile din 2008 sunt reprezentate în Camera DeputaŃilor şi înSenat următoarele formaŃiuni politice şi organizaŃii:

Partidul Social Democrat (PSD) şi Partidul Conservator (PC), care aucandidat ca alianŃă electorală,

Partidul Democrat – Liberal (PD-L),

Partidul NaŃional Liberal (PNL),Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR).

  În Camera DeputaŃilor mai sunt reprezentate şi organizaŃii alecetăŃenilor aparŃinând minorităŃilor naŃionale (cu câte un deputat) cumar fi AsociaŃia Liga Albanezilor din România, AsociaŃia Macedonenilor din România, Comunitatea Ruşilor Lipoveni din România, FederaŃiaComunităŃilor Evreieşti din România, Forumul Democrat al Germanilor din România.

Senatul şi Camera DeputaŃilor sunt alese pentru un mandat de patruani, care se prelungeşte de drept în stare de mobilizare, de război, de

asediu sau de urgenŃă, până la încetarea acestora. Alegerile pentruCamera DeputaŃilor şi pentru Senat se desfăşoară în cel mult 3 luni dela expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului. Mandatelecelor două Camere se încheie la data întrunirii legale a Parlamentuluinou ales.

Cele două Camere legiuitoare au un număr diferit de membri.Determinarea numărului senatorilor şi deputaŃilor se face, potrivit Legiielectorale, prin raportarea numărului de locuitori ai fiecărei circumscripŃiielectorale la norma de reprezentare. Astfel, pentru Senat norma dereprezentare este de un senator la 160.000 de locuitori, iar pentruCamera DeputaŃilor este de un deputat la 70.000 de cetăŃeni.Persoanele care candidează pentru un loc în Senat trebuie să aibă celpuŃin 33 de ani împliniŃi, iar cei care candidează pentru un loc dedeputat trebuie să aibă cel puŃin 23 de ani.

Organizarea şi funcŃionarea internă a fiecărei Camere parlamentaresunt stabilite printr-un Regulament propriu. Regulamentele se adoptă înşedinŃe plenare, cu votul majorităŃii senatorilor, respectiv al deputaŃilor,devenind astfel un act normativ ce reglementează toate aspecteleprivitoare la organizarea şi funcŃionarea acestui for legislativ.

1.1.3 ORGANIZAREA ŞI CONSTITUIREA PARLAMENTULUI ROMÂNIEI

La începutul fiecărei legislaturi, Senatul şi Camera DeputaŃilor îşiconstituie organele lor de conducere şi de lucru, potrivit ConstituŃiei şiRegulamentelor. În cel mult 20 de zile de la alegeri, potrivit Art. 63 alin.(3) din ConstituŃie, cele două camere se întrunesc în prima şedinŃă, subpreşedinŃia celui mai în vârstă senator, respectiv deputat, şi aleg câte ocomisie de validare a mandatelor de senator şi a celor de deputat.Comisiile verifică legalitatea alegerii fiecărui membru, pe baza dosarelor primite de la Biroul Electoral Central.

Page 15: Presa Si Actual It Ate Semestrul I

8/3/2019 Presa Si Actual It Ate Semestrul I

http://slidepdf.com/reader/full/presa-si-actual-it-ate-semestrul-i 15/108

Unitatea de învăŃare 1

15  Presa si actualitatea 

  În termen de patru zile, comisiile întocmesc câte un raport în carepropun validarea sau invalidarea alegerii membrilor Senatului şi aCamerei DeputaŃilor. Rapoartele se prezintă în plenul fiecărei camere aParlamentului, care hotărăşte prin vot asupra acestor propuneri.Senatul şi  Camera DeputaŃilor sunt legal constituite după validarea adouă treimi din mandatele de senatori, respectiv deputaŃi.

Senatorii şi deputaŃii trebuie să se constituie în grupuri parlamentare şisă facă parte din comisiile parlamentare. Conducerea fiecărei camereeste asigurată de către un Preşedinte şi de un organ de conducere,numit Biroul permanent. Organele de lucru ale Senatului sunt comisiilepermanente, precum şi comisiile speciale, comisiile de anchetă şicomisiile comune ale Senatului şi Camerei DeputaŃilor.

Birourile permanente ale Senatului şi Camerei DeputaŃilor Biroul permanent este structura de conducere, care reflectă configuraŃiapolitică a fiecărei Camere, aşa cum rezultă aceasta din alegerilegenerale şi din constituirea iniŃială a grupurilor parlamentare. Biroulpermanent al fiecărei Camere este alcătuit din 13 membri: PreşedinteleSenatului, respectiv al Camerei DeputaŃilor; 4 vicepreşedinŃi; 4secretari; 4 chestori. CandidaŃii propuşi de grupurile parlamentare, dinrândul senatorilor sau, după caz, al deputaŃilor, pentru funcŃiileprevăzute în Biroul permanent sunt aleşi, în şedinŃă plenară, prin votsecret, cu buletine de vot.

PreşedinŃii celor două Camere sunt şi preşedinŃii Birourilor permanente.

Preşedintele Senatului şi cel al Camerei DeputaŃilor sunt aleşi prin votsecret, cu buletine de vot pe care sunt înscrişi toŃi candidaŃii propuşi de

grupurile parlamentare. AtribuŃiile unui preşedinte de Cameră aParlamentului: convoacă Senatul, respectiv Camera DeputaŃilor însesiuni ordinare şi extraordinare, conduce lucrările de plen şi aleBiroului permanent, reprezintă Senatul, respectiv Camera DeputaŃilor înrelaŃiile interne şi externe, în relaŃiile cu Preşedintele României,Guvernul şi Curtea ConstituŃională. Preşedintele Senatului asigurăinterimatul funcŃiei de Preşedinte al României în condiŃiile în careaceastă funcŃie devine vacantă, potrivit Art. 98 din ConstituŃie. În cazul în care acesta nu poate asigura interimatul, va fi înlocuit de al treilea om în stat, preşedintele Camerei DeputaŃilor.

Membrii Biroului permanent pot fi revocaŃi înainte de expirareamandatului, la cererea grupului parlamentar pe care îl reprezintă, prin

votul majorităŃii senatorilor, respectiv a deputaŃilor.VicepreşedinŃii  Senatului şi ai Camerei DeputaŃilor îndeplinesc, înordinea stabilită de Biroul permanent, unele atribuŃii ale preşedintelui, lasolicitarea sau în absenŃa acestuia.

Secretarii  îl asistă pe preşedinte în conducerea lucrărilor, întocmesclista înscrierilor la cuvânt, prezintă preşedintelui propunerile,amendamentele şi orice comunicări adresate Senatului, respectiv

Page 16: Presa Si Actual It Ate Semestrul I

8/3/2019 Presa Si Actual It Ate Semestrul I

http://slidepdf.com/reader/full/presa-si-actual-it-ate-semestrul-i 16/108

Unitatea de învăŃare 1

Presa i actualitatea 16

Camerei DeputaŃilor, efectuează prezenŃa în cadrul şedinŃelor de plen şiconsemnează rezultatul votului, Ńin evidenŃa hotărârilor adoptate şiveghează la întocmirea stenogramelor.

Chestorii   verifică modul de gestionare a patrimoniului Senatului,exercită controlul financiar, prezintă Senatului, respectiv CamereiDeputaŃilor, proiectul de buget şi încheierea exerciŃiului bugetar anual,asigură menŃinerea ordinii în sediul instituŃiei.

Grupurile parlamentareGrupurile parlamentare reprezintă partidele şi formaŃiunile politice careau câştigat mandate în acest for legislativ. Partidele îndeplinesc un rolesenŃial într-un regim democratic şi acest lucru se reflectă şi înconfiguraŃia celor două Camere ale Parlamentului României. Senatoriişi deputaŃii se organizează în grupuri parlamentare în funcŃie deapartenenŃa sau de afinităŃile lor politice.

Potrivit Regulamentelor Senatului şi a Camerei DeputaŃilor, un grupparlamentar poate fi constituit şi poate funcŃiona pe toată duratalegislaturii dacă este alcătuit din cel puŃin 7 senatori, respectiv 10deputaŃi care au fost aleşi din cadrul aceluiaşi partid sau al aceleiaşiformaŃiuni politice. Grupurile parlamentare se constituie la începutullegislaturii, când îşi aleg un lider, unul sau doi vicelideri şi un secretar.

Un senator sau un deputat poate face parte dintr-un singur grupparlamentar. Senatorii şi deputaŃii aleşi ca independenŃi se pot afiliaunui grup parlamentar constituit. Regulamentele Camerelor interzicconstituirea de grupuri parlamentare ale unui partid care nu a participatla alegeri sau care nu a obŃinut locuri în Senat, respectiv în Camera

DeputaŃilor, în urma alegerilor.Senatorii şi deputaŃii aleşi ca independenŃi sau deveniŃi independenŃiprin părăsirea grupurilor parlamentare nu se pot asocia între ei pentruconstituirea unui nou grup parlamentar. În decembrie 2007, delegaŃiileale PD-L şi PD au organizat o ConvenŃie NaŃională Extraordinară undes-a decis absorbŃia PD-L de către PD şi modificarea statutului, PartidulDemocrat schimbându-şi numele în Partidul Democrat Liberal. Noulpartid nu şi-a putut face un grup parlamentar, deoarece mandatulParlamentului pentru perioada 2004-2008 era în desfăşurare.

Rolul şi atribuŃiile grupurilor parlamentareGrupurile parlamentare exprimă, de obicei, poziŃia politică a partidelor pe care le reprezintă. În funcŃie de orientarea lor politică, de pondereanumerică şi de înŃelegerile dintre ele, grupurile parlamentare îşidefinesc şi îşi exprimă poziŃia faŃă de documentele supuse dezbaterii încomisii sau în şedinŃele în plen ale Senatului sau ale CamereiDeputaŃilor.

Page 17: Presa Si Actual It Ate Semestrul I

8/3/2019 Presa Si Actual It Ate Semestrul I

http://slidepdf.com/reader/full/presa-si-actual-it-ate-semestrul-i 17/108

Unitatea de învăŃare 1

17  Presa si actualitatea 

Comisiile Parlamentului RomânieiComisiile sunt organe de lucru interne ale acestui for legislativ,constituite pentru pregătirea activităŃii de legiferare, precum şi pentrurealizarea funcŃiei de control parlamentar. Ele au un rol deosebit înexaminarea, avizarea şi pregătirea proiectelor de lege pentru a fidezbătute în plenul Senatului şi al Camerei deputaŃilor.

ComponenŃa comisiilor se stabileşte potrivit configuraŃiei politice aSenatului sau a Camerei DeputaŃilor rezultate din constituirea iniŃială agrupurilor parlamentare sau prin negocieri între reprezentanŃii grupurilor parlamentare. În cadrul celor două Camere ale ParlamentuluifuncŃionează următoarele tipuri de comisii: comisii permanente, comisiispeciale şi comisii de anchetă.

Comisii specialeLa propunerea Biroului permanent, Senatul şi Camera DeputaŃilor potconstitui, prin hotărâre, comisii speciale pentru avizarea unor proiectede lege complexe, pentru elaborarea unor propuneri legislative saupentru alte scopuri indicate în hotărârea de înfiinŃare a comisiei.Proiectele de lege astfel avizate şi propunerile legislative elaborate decomisie nu vor mai fi supuse examinării altor comisii.

Prin aceeaşi hotărâre se vor preciza parlamentarii care compuncomisia, precum şi termenul în care va fi depus raportul comisiei.Membrii comisiilor speciale îşi păstrează şi calitatea de membri aicomisiilor permanente.

Există şi comisii speciale comune ambelor Camere. De exemplu,Comisia specială comună pentru dezbaterea în fond, în procedură deurgenŃă, a Codului Penal, a Codului de procedură penală, a CoduluiCivil, a Codului de procedură civilă a fost alcătuită în martie 2009 din 25de parlamentari. Concluziile şi propunerile Comisiei au fost prezentate  într-un raport. Guvernul şi-a asumat răspunderea în faŃa Parlamentuluipentru cele patru coduri enumerate mai sus, iar acestea au fostadoptate. La data finalizării acestui material (iunie 2009), Comisia îşicontinua însă activitatea pentru finalizarea discuŃiilor la codurile deprocedură civilă şi penală.

Comisii de anchetăSenatul poate hotărî, la cererea unei treimi din membrii săi, înfiinŃareaunei comisii de anchetă asupra unui eveniment sau fenomen deosebit.Această comisie poate solicita relaŃii sau documente de la persoanesau autorităŃi publice. PrezenŃa la audieri a persoanelor invitate esteobligatorie. Comisia prezintă un raport, care este dezbătut în plen, după

Page 18: Presa Si Actual It Ate Semestrul I

8/3/2019 Presa Si Actual It Ate Semestrul I

http://slidepdf.com/reader/full/presa-si-actual-it-ate-semestrul-i 18/108

Unitatea de învăŃare 1

Presa i actualitatea 18

care Senatul, respectiv Camera DeputaŃilor adoptă o hotărâre cuprivire la acesta. În legislatura 2004-2008 au existat comisii comuneambelor camere cum ar fi Comisia parlamentară de anchetă pentruinvestigări şi clarificări referitoare la conturile lui Nicolae Ceauşescu sauComisia parlamentară de anchetă privind activitatea SocietăŃii Românede Televiziune.

Comisii comune ale celor două CamerePentru examinarea unei probleme deosebite, Senatul şi CameraDeputaŃilor pot hotărî formarea unor comisii comune, ca expresie afaptului că cele două Camere îşi exercită unele atribuŃii în comun, fie înceea ce priveşte elaborarea legislaŃiei, fie în privinŃa controluluiparlamentar. Astfel de comisii permanente comune sunt:

1. Comisia Parlamentului României pentru afaceri europene;

2. Comisia comună permanentă a Camerei DeputaŃilor şi Senatului

pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităŃii ServiciuluiRomân de InformaŃii;

3. Comisia specială a Camerei DeputaŃilor şi Senatului pentruexercitarea controlului parlamentar asupra Serviciului de InformaŃiiExterne.

Activitatea comisiilor Activitatea comisiilor este condusă de birourile acestora, care propunordinea de zi şi sarcinile ce revin fiecărui senator în cadrul comisiilor.Biroul comisiei poate propune constituirea de subcomisii, cu votulmajorităŃii membrilor comisiei, stabilindu-le componenŃa şi sarcinile.

ŞedinŃele comisiilor nu sunt publice. Pentru buna desfăşurare alucrărilor, comisiile pot invita să participe la dezbateri specialişti saureprezentanŃi ai autorităŃilor publice şi ai unor organizaŃiineguvernamentale. ReprezentanŃii mass-media pot participa laşedinŃele comisiilor permanente în condiŃii stabilite de membrii comisiei.Dacă jurnaliştii nu pot asista la şedinŃă, la finalul acesteia, unul dintremembrii comisiei va da declaraŃii cu privire la proiectele de legedezbătute în cadrul şedinŃei.

ReprezentanŃii Guvernului au acces la lucrările comisiilor. Comisiile pot

solicita participarea la lucrările lor şi a unor membri ai Guvernului sau aconducătorilor unor instituŃii publice, situaŃie în care prezenŃa acestoraeste obligatorie. La şedinŃele comisiilor pot participa şi senatori saudeputaŃi din alte comisii, fără a avea drept de vot. Hotărârile comisiilor se adoptă cu votul majorităŃii membrilor prezenŃi.

Rapoartele şi avizele întocmite de membrii fiecărei comisii suntprezentate în plen camerei înainte de dezbaterea propunerii legislative

Page 19: Presa Si Actual It Ate Semestrul I

8/3/2019 Presa Si Actual It Ate Semestrul I

http://slidepdf.com/reader/full/presa-si-actual-it-ate-semestrul-i 19/108

Unitatea de învăŃare 1

19  Presa si actualitatea 

la care face referire raportul. Rapoartele pot fi favorabile, cu sau fărăamendamente, sau de respingere.

Comisiile permanente au importante atribuŃii şi în realizarea controluluiparlamentar. Ele pot efectua anchete parlamentare atunci cândconsideră necesar. Orice comisie permanentă poate iniŃia o anchetăparlamentară, în limitele competenŃelor ei materiale privitoare laactivitatea desfăşurată de un minister sau de altă autoritate publică. Înacest sens, comisia respectivă va prezenta o cerere scrisă, temeinicmotivată, adoptată cu votul majorităŃii membrilor săi, în care vor fienunŃate obiectivele şi scopul anchetei, mijloacele de realizare şitermenul de depunere a raportului. Biroul permanent al Senatului,respectiv Camerei DeputaŃilor, va decide asupra cererii, precum şi dacăraportul se supune dezbaterii şi aprobării Senatului sau a CamereiDeputaŃilor.

1.1.4 SESIUNILE SENATULUI ŞI ALE CAMEREI DEPUTAłILORSenatul şi Camera DeputaŃilor lucrează în două sesiuni ordinare. Primasesiune începe în luna februarie şi nu poate depăşi sfârşitul lunii iunie.A doua sesiune începe în luna septembrie şi nu poate depăşi sfârşitullunii decembrie. În cazuri deosebite, Senatul şi Camera DeputaŃilor se întrunesc şi în sesiuni extraordinare, la cererea Preşedintelui României,a Biroului permanent ori a cel puŃin o treime din numărul senatorilor,respectiv al deputaŃilor. Cererea de convocare a unei sesiuniextraordinare se face în scris şi cuprinde motivul şi durata sesiunii.Sesiunile extraordinare, convocate de preşedintele Senatului sau alCamerei DeputaŃilor, se desfăşoară în perioada vacanŃei parlamentareşi au ca scop dezbaterea proiectelor de lege urgente sau a unor 

probleme de interes naŃional. Nu este obligatoriu ca sesiuneaextraordinară să fie convocată pentru ambele camere în acelaşi timp.

ŞedinŃele de plen

ŞedinŃele în plen sunt conduse de preşedintele Senatului, respectiv alCamerei DeputaŃilor sau de unul dintre vicepreşedinŃi. Preşedinteleveghează la respectarea Regulamentului şi la menŃinerea ordinii în salade dezbateri.

Parlamentul României adoptă legi, hotărâri şi moŃiuni. De asemenea,Senatul şi Camera DeputaŃilor pot adopta mesaje, declaraŃii şi alte acte

cu caracter politic.Pentru a fi informaŃi asupra subiectelor care se dezbat, senatorilor şideputaŃii primesc din timp materialele necesare la casetaparlamentarului (textele proiectelor de lege şi ale proiectelor dehotărâre, rapoartele comisiilor, avizele Consiliului Legislativ, avizeleConsiliului Economic şi Social, punctul de vedere al Guvernului pentrupropunerile legislative, rapoartele de activitate ale unor autorităŃi publicealese sau numite de fiecare cameră în parte).

Page 20: Presa Si Actual It Ate Semestrul I

8/3/2019 Presa Si Actual It Ate Semestrul I

http://slidepdf.com/reader/full/presa-si-actual-it-ate-semestrul-i 20/108

Unitatea de învăŃare 1

Presa i actualitatea 20

Dezbaterile din şedinŃele de plen se înregistrează pe bandă magneticăşi se stenografiază. Stenogramele se publică în Monitorul Oficial alRomâniei, Partea a II-a, cu excepŃia celor privitoare la şedinŃelesecrete. Până în prezent nu a avut loc nicio şedinŃă secretă.

ŞedinŃele Senatului şi cele ale Camerei DeputaŃilor sunt publice.Membrii Guvernului sau reprezentanŃii acestora au acces la lucrările deplen şi pot lua cuvântul în orice fază a dezbaterilor. Dacă li se solicităparticiparea, prezenŃa lor este obligatorie.

La şedinŃele de plen pot asista diplomaŃi, jurnalişti acreditaŃi, precum şialŃi invitaŃi, pe baza unei acreditări sau a unei invitaŃii. CetăŃenii potasista la lucrările Senatului pe baza unor permise de acces distribuite lacerere, în ordinea solicitării de către cei interesaŃi, în limita locurilor disponibile în spaŃiul destinat publicului.

Camera DeputaŃilor şi Senatul lucrează în şedinŃe separate, în afară deurmătoarele situaŃii (art. 65, ConstituŃia României) :

a) primirea mesajului Preşedintelui României;

b) aprobarea bugetului de stat şi a bugetului asigurărilor sociale de stat;c) declararea mobilizării totale sau parŃiale;

d) declararea stării de război;

e) suspendarea sau încetarea ostilităŃilor militare;

f) aprobarea strategiei naŃionale de apărare a Ńării;

g) examinarea rapoartelor Consiliului Suprem de Apărare a łării;

h) numirea, la propunerea Preşedintelui României, a directorilor serviciilor de informaŃii şi exercitarea controlului asupra activităŃiiacestor servicii;

i) numirea Avocatului Poporului;

 j) stabilirea statutului deputaŃilor şi al senatorilor, stabilirea indemnizaŃieişi a celorlalte drepturi ale acestora;

k) îndeplinirea altor atribuŃii care, potrivit ConstituŃiei sauregulamentului, se exercită în şedinŃă comună.

1.1.5 TRASEUL UNEI LEGI ÎN PARLAMENTUL ROMÂNIEIProcesul legislativ parcurge diferite etape, de la formularea iniŃiativei

legislative până la intrarea în vigoare a legii. Aceste etape sunt stabiliteconstituŃional şi se desfăşoară conform regulamentelor de funcŃionare acelor două Camere ale Parlamentului. Etapele sunt următoarele:

Formularea iniŃiativei legislative.

Potrivit ConstituŃiei, iniŃiativa legislativă poate aparŃine Guvernului,deputaŃilor şi senatorilor, precum şi unui număr de cel puŃin 100.000 decetăŃeni cu drept de vot. Proiectele de lege şi propunerile legislative se

Page 21: Presa Si Actual It Ate Semestrul I

8/3/2019 Presa Si Actual It Ate Semestrul I

http://slidepdf.com/reader/full/presa-si-actual-it-ate-semestrul-i 21/108

Unitatea de învăŃare 1

21  Presa si actualitatea 

transmit către Camera competentă să le adopte, ca primă Camerăsesizată. ConstituŃia precizează faptul că cele două Camere au atribuŃiicomplementare şi împarte domeniile lor de activitate. Practic, o legeeste văzută de două ori, trece prin comisiile fiecărei Camere şi în cazul în care pe parcursul procesului legislativ de la o Camera se constată oneregulă, atunci aceasta poate fi remediată la cea de-a doua cameră,

aceasta fiind Camera decizională.Depunerea proiectelor de lege şi a propunerilor legislative laBiroul permanent al Camerei care este competentă să le dezbatăca primă Cameră sesizată. După înregistrarea proiectelor de lege aleGuvernului şi a propunerilor legislative, având avizul ConsiliuluiLegislativ, al Consiliului Economic şi Social, după caz, Biroul permanental fiecărei Camere dispune sesizarea comisiilor permanentecompetente pentru dezbaterea lor şi întocmirea de rapoarte sau avize.

Examinarea şi avizarea proiectelor de lege şi a propunerilor legislative în comisiile permanente. Proiectele legislative se trimitspre dezbatere comisiilor care sunt competente să se pronunŃe asupra

fondului chestiunii, Ńinând seama de specializarea lor. Aceleaşi proiectese trimit spre avizare şi altor comisii permanente, care au preocupăritangente cu domeniile ce constituie obiectul viitoarelor reglementări.Comisiile permanente întocmesc rapoarte sau avize asupra proiectelor legislative, care se transmit Biroului permanent.

EXEMPLUProiectul de lege pentru aprobarea OrdonanŃei de urgenŃă aGuvernului nr. 57/2009 pentru modificarea Legii nr. 416/2001privind venitul minim garantat.

Proiectul de lege a fost înregistrat la Senat ca primă Cameră sesizată.

Trimis pentru raport la Comisia pentru buget, finanŃe, activitate bancarăşi piaŃă de capital.

Trimis pentru aviz la Comisia pentru administraŃie publică, organizareateritoriului şi protecŃia mediului.

Trimis pentru aviz la Comisia pentru drepturile omului, culte şiminorităŃi.

Trimis pentru aviz la Comisia pentru muncă, familie şi protecŃie socială.

Includerea proiectelor de lege şi a propunerilor legislative peordinea de zi a şedinŃelor în plen. Primind raportul comisiei, Biroulpermanent introduce pe ordinea de zi a Senatului proiectul de lege saupropunerea legislativă. Raportul comisiei permanente se difuzeazăsenatorilor, Guvernului şi iniŃiatorului înainte de data dezbaterii în plen.La cererea Guvernului sau la propunerea Biroului permanent, agrupurilor parlamentare sau a comisiilor permanente, prima Cameră

Page 22: Presa Si Actual It Ate Semestrul I

8/3/2019 Presa Si Actual It Ate Semestrul I

http://slidepdf.com/reader/full/presa-si-actual-it-ate-semestrul-i 22/108

Unitatea de învăŃare 1

Presa i actualitatea 22

sesizată poate adopta proiecte de lege sau propuneri legislative cuprocedură de urgenŃă.

Dezbaterea proiectelor de lege şi a propunerilor legislative înplenul Senatului. Prima fază este reprezentată de prezentareainiŃiativei legislative de către iniŃiator. Apoi este prezentat raportul  întocmit de comisia sesizată. Grupurile parlamentare au dreptul, prinintermediul unui reprezentant desemnat, să îşi exprime poziŃia faŃă deconŃinutul proiectului. Reprezentantul Guvernului, prezent în modobligatoriu la dezbateri, poate lua cuvântul în orice fază a dezbaterii sauori de câte ori i se solicită acest lucru. Urmează dezbaterea proiectelor de lege şi a propunerilor legislative. După încheierea acestor dezbateri,se supun votului raportul comisiei permanente şi proiectul de lege înansamblu.

Votarea legilor . Votul poate fi vot deschis sau vot secret. Fiecarecameră hotărăşte, la propunerea Biroului permanent, ce modalităŃi devot se pot folosi, dacă acestea nu sunt specificate în Regulament.ConstituŃia României prevede anumite condiŃii pentru adoptarea legilor,

  în funcŃie de caracterul lor – legi constituŃionale, legi organice sau legiordinare. Legile constituŃionale, cele care privesc revizuirea ConstituŃiei, se adoptă cu o majoritate de cel puŃin două treimi  din numărulparlamentarilor. Legile organice se adoptă cu votul majorităŃiiparlamentarilor. Acestea sunt legi ce reglementează domeniifundamentale, precum sistemul electoral, organizarea şi funcŃionareapartidelor politice, regimul stării de asediu şi al celei de urgenŃă,infracŃiunile şi pedepsele, regimul juridic general al proprietăŃii şi almoştenirii, statutul funcŃionarilor publici, organizarea generală a  învăŃământului, regimul general privind raporturile de muncă,sindicatele şi protecŃia socială, organizarea administraŃiei publice localeş.a. Pentru legile ordinare, ca şi pentru hotărârile Senatului, respectiv al

Camerei DeputaŃilor este necesar numai votul majorităŃii parlamentarilor prezenŃi în Senat sau în Camera DeputaŃilor.

 Întoarcerea legii la prima Cameră sesizată. Potrivit ConstituŃiei, primaCameră sesizată este obligată să adopte un proiect de lege în 30, 45sau 60 de zile, în funcŃie de urgenŃa şi de complexitatea acelui proiect.Dacă prima Cameră sesizată nu adoptă proiectul de lege în termenulprevăzut de ConstituŃie, proiectul de lege sau propunerea legislativă seconsideră adoptată în forma depusă spre dezbatere de iniŃiator. Dupăadoptarea sau respingerea de către prima Cameră sesizată, proiectulde lege se trimite celeilalte Camere care va decide definitiv. De laaceastă regulă, stabilită la art. 75, alin. 2 şi, respectiv, art. 115, alin. 5

din ConstituŃie, este prevăzută o excepŃie. Astfel, potrivit art. 75, alin. 4şi 5 din ConstituŃie, în cazul în care prima Cameră sesizată adoptă oprevedere care, potrivit ConstituŃiei, intră în competenŃa sa decizională,prevederea este definitiv adoptată dacă şi cea de-a doua Cameră estede acord. În caz contrar, numai pentru prevederea respectivă, legea se întoarce la prima Cameră sesizată care va decide definitiv în procedurăde urgenŃă. DispoziŃiile referitoare la întoarcerea legii se aplică în mod

Page 23: Presa Si Actual It Ate Semestrul I

8/3/2019 Presa Si Actual It Ate Semestrul I

http://slidepdf.com/reader/full/presa-si-actual-it-ate-semestrul-i 23/108

Unitatea de învăŃare 1

23  Presa si actualitatea 

corespunzător şi în situaŃia în care Camera decizională adoptă oprevedere pentru care competenŃa decizională aparŃine primei Camere.

Semnarea legii de către preşedinŃii celor două Camere. Proiectelede lege şi propunerile legislative examinate mai întâi de o Cameră sesemnează, după adoptare, de către preşedintele acestei Camere şi se  înaintează celeilalte Camere, în vederea dezbaterii şi adoptării. Dupăadoptarea de către Camera decizională, proiectul de lege saupropunerea legislativă se semnează atât de preşedintele acesteiCamere, cât şi de preşedintele primei Camere sesizate şi se trimite lapromulgare. Guvernul va fi înştiinŃat despre aceasta. Semnarea legiieste urmată de depunerea ei la secretariatele generale ale celor douăCamere ale Parlamentului, în vederea exercitării dreptului de sesizare aCurŃii ConstituŃionale, cu cinci zile înainte de a fi trimisă sprepromulgare sau cu două zile înainte, dacă legea a fost adoptată cuprocedură de urgenŃă.

Promulgarea legii de către Preşedintele României. Legea, adoptatăcu respectarea procedurilor legislative stabilite prin ConstituŃie şi prin

regulamente, se trimite Preşedintelui României spre promulgare. Înaintede promulgare, preşedintele poate cere Parlamentului, potrivit art. 77din ConstituŃie, o singură dată, reexaminarea legii.

Reexaminarea legii. Procedura de reexaminare a legii are loc în cazul  în care Preşedintele României solicită acest lucru Parlamentului sau încazul în care Curtea ConstituŃională declară anumite dispoziŃii ale legiica fiind neconstituŃionale. După ce proiectele de lege şi propunerilelegislative au fost adoptate de către cele două Camere aleParlamentului, ConstituŃia prevede posibilitatea sesizării CurŃiiConstituŃionale pentru a se pronunŃa asupra constituŃionalităŃii legilor,  înainte de promulgarea acestora de către Preşedintele României.

Curtea ConstituŃională se pronunŃă asupra constituŃionalităŃii legilor,  înainte de promulgarea acestora, la sesizarea Preşedintelui României,a unuia dintre preşedinŃii celor două Camere, a Guvernului, a ÎnalteiCurŃi de CasaŃie şi JustiŃie, a Avocatului Poporului, a unui număr de celpuŃin 50 de deputaŃi sau cel puŃin 25 de senatori, precum şi, din oficiu,asupra iniŃiativelor de revizuire a ConstituŃiei. În cazul în care estesesizată, Curtea ConstituŃională, care este garantul supremaŃieiConstituŃiei asupra actelor normative, are atribuŃia de a se pronunŃaasupra constituŃionalităŃii legilor, stabilind, prin decizie, dacă acesteasunt sau nu în acord cu principiile, cu normele şi dispoziŃiile ConstituŃiei.  În situaŃia în care Curtea ConstituŃională constată că unele prevederiale legii sunt neconstituŃionale, legea se trimite spre reexaminare celor 

două Camere ale Parlamentului. Acestea, fiecare în mod separat, iaudin nou în dezbatere textele care au fost declarate neconstituŃionale.Parlamentul este obligat să reexamineze dispoziŃiile respective pentrupunerea lor de acord cu decizia CurŃii ConstituŃionale. Reexaminarealegii se efectuează mai întâi de către prima Cameră sesizată.

Page 24: Presa Si Actual It Ate Semestrul I

8/3/2019 Presa Si Actual It Ate Semestrul I

http://slidepdf.com/reader/full/presa-si-actual-it-ate-semestrul-i 24/108

Unitatea de învăŃare 1

Presa i actualitatea 24

Publicarea legii în Monitorul Oficial şi intrarea ei în vigoare. Legease publică în Monitorul Oficial al României şi intră în vigoare la trei zilede la data publicării ei sau la o dată ulterioară, prevăzută în textul ei.

AtribuŃii de control parlamentar Exercitarea controlului parlamentar este una dintre cele mai importantefuncŃii ale Parlamentelor în toate statele democratice.

MoŃiunileMoŃiunile exprimă poziŃia Senatului, respectiv a Camerei DeputaŃilor,  într-o anumită problemă de politică internă sau externă. În practicaparlamentară există moŃiuni simple şi moŃiuni de cenzură.

MoŃiunile simple sunt prezentate unei singure Camere, unde se dezbatşi se adoptă cu votul majorităŃii membrilor ei. La Senat, moŃiunea simplăpoate fi iniŃiată de cel puŃin o pătrime din numărul senatorilor.

MoŃiunile de cenzură reprezintă o categorie specială de moŃiuni princare se exercită controlul parlamentar asupra Guvernului. ScopulmoŃiunii de cenzură este de a angaja o dezbatere publică asuprapoliticii de ansamblu a Guvernului, pentru a evalua dacă acesta maidispune sau nu de sprijin politic din partea forului reprezentativ. Aceastareprezintă cea mai severă formă de control pe care o exercităParlamentul asupra activităŃii Guvernului.

MoŃiunea de cenzură este un document care trebuie semnat de celpuŃin o pătrime din numărul total al senatorilor şi deputaŃilor, arătându-se în textul său motivele pentru care se solicităParlamentului retragerea încrederii acordate Guvernului. MoŃiunea

de cenzură se dezbate în şedinŃa comună a celor două Camere, întermen de trei zile de la data când a fost depusă. Pentru a fi adoptată,moŃiunea de cenzură trebuie să întrunească votul majorităŃii senatorilor şi deputaŃilor.

Guvernul îşi poate angaja răspunderea în faŃa celor două Camere aleParlamentului asupra unui program, a unei declaraŃii de politicăgenerală sau a unui proiect de lege. Guvernul este demis dacă omoŃiune de cenzură, depusă în termen de 3 zile de la prezentareaprogramului sau a declaraŃiei de politică generală ori a proiectului delege, a fost votată de majoritatea deputaŃilor şi senatorilor.

 Întrebări şi interpelăriSenatorii şi deputaŃii pot adresa Guvernului întrebări şi interpelări.  Întrebarea constă în solicitarea de a se răspunde dacă un fapt esteadevărat ori dacă o informaŃie este exactă privind intenŃia Guvernului dea lua o hotărâre într-o anumită problemă sau de a comunica Senatuluisau Camerei DeputaŃilor documentele sau informaŃiile solicitate de cătreparlamentari.

Page 25: Presa Si Actual It Ate Semestrul I

8/3/2019 Presa Si Actual It Ate Semestrul I

http://slidepdf.com/reader/full/presa-si-actual-it-ate-semestrul-i 25/108

Unitatea de învăŃare 1

25  Presa si actualitatea 

Fiecare senator şi deputat poate adresa întrebări Guvernului, membrilor acestuia sau conducerii autorităŃilor administrative autonome.Răspunsurile pot fi date pe loc, dacă membrii Executivului sau cei  întrebaŃi sunt prezenŃi, după cum pot fi date şi în următoarele zile, oralsau în scris.

  În practică, în programul camerelor Parlamentului sunt prevăzuteşedinŃe (de obicei, lunea), consacrate prezentării întrebărilor şiinterpelărilor, zi în care membrii Guvernului sunt invitaŃi să participedirect pentru a da răspunsuri problemelor ridicate de senatori. Înanumite situaŃii, pe lângă răspunsurile orale, care se dau, de obicei, la  întrebările sau interpelările parlamentarilor, aceştia primesc şirăspunsuri scrise.

Informarea ParlamentuluiPreşedintele Senatului sau al Camerei DeputaŃilor şi preşedinŃiicomisiilor, în cadrul controlului parlamentar, pot cere Guvernului şicelorlalte organe ale administraŃiei publice informaŃii şi documenteasupra unei probleme de interes public.

De asemenea, fiecare senator sau deputat poate cere, prin intermediulpreşedintelui Camerei sau al preşedinŃilor comisiilor, acte, dosare şi alteinformaŃii utile pentru activitatea sa.

PetiŃii primite la Parlament din partea cetăŃenilor Parlamentul este o instituŃie reprezentativă la care cetăŃenii se potadresa cu petiŃii, solicitând sprijinul pentru înlăturarea unor abuzuri,

pentru rezolvarea unei situaŃii sau a unei probleme de interes obştesc.PetiŃiile adresate în scris de către cetăŃeni sunt înregistrate şirepartizate spre soluŃionare de către unul dintre vicepreşedinŃi, comisieipermanente competente, potrivit obiectului petiŃiei, ori se trimitparlamentarilor cărora le-au fost adresate personal.

Comisia care a primit petiŃia spre rezolvare o va trimite autorităŃilor publice competente să o soluŃioneze. AutorităŃile publice sesizate auobligaŃia să informeze Senatul, respectiv Camerei DeputaŃilor, întermen de 30 zile, despre soluŃia adoptată. PetiŃionarului i se aduce lacunoştinŃă soluŃia adoptată.

Material realizat de Aurora Martiniuc.

Page 26: Presa Si Actual It Ate Semestrul I

8/3/2019 Presa Si Actual It Ate Semestrul I

http://slidepdf.com/reader/full/presa-si-actual-it-ate-semestrul-i 26/108

Unitatea de învăŃare 1

Presa i actualitatea 26

BIBLIOGRAFIE

CărŃi

Călinoiu, ConstanŃa; Duculescu, Victor (2006), Drept parlamentar ,Bucureşti, Editura Lumina Lex.

LegislaŃie

ConstituŃia României, 2003.

Legea 35/ 2008 pentru alegerea Camerei DeputaŃilor şi a Senatului şipentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegereaautorităŃilor administraŃiei publice locale, a Legii administraŃiei publicelocale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali.

Regulamentul Camerei DeputaŃilor.

Regulamentul Senatului.

Site-uri de Internet

www.cdep.ro, site-ul oficial al Camerei DeputaŃilor.

www.presidency.ro, site-ul oficial al PreşedinŃiei României.

www.senat.ro, site-ul oficial al Senatului.

Temă de reflecŃieParlamentul unicameral

Preşedintele României, Traian Băsescu, s-a adresat preşedinŃilor celor două Camere ale Parlamentului, în data de 24 septembrie 2009,

solicitându-le avizul consultativ pentru organizarea unui referendumpentru reformarea Parlamentului.

Demersul Preşedintelui este necesar în vederea organizării unuireferendum naŃional prin care cetăŃenii să fie consultaŃi cu privire ladouă aspecte importante, şi anume: reorganizarea Parlamentului, dinbicameral în unicameral, şi reducerea numărului de parlamentari lamaximum 300. În prezent, în Senat şi Camera DeputaŃilor sunt 471 deparlamentari. Preşedintele Ńării a propus organizarea referendumului înaceeaşi zi cu alegerile prezidenŃiale, respectiv 22 noiembrie 2009.

Preşedintele României crede că reorganizarea Parlamentului continuăreforma statului şi reduce cheltuielile statului. Totodată, Traian Băsescuarată că un parlament unicameral ar răspunde mult mai rapidconsultărilor pe care Parlamentul European le va face cu parlamentelenaŃionale. „Un parlament unicameral cu un număr mai mic deparlamentari, maximum 300, faŃă de 471, câŃi avem acum, ar fi unelement şi de reducere a corupŃiei: mai puŃini politicieni de rang înaltcare fac trafic de influenŃă”, adaugă Preşedintele în declaraŃia sa depresă din 24 septembrie.

Page 27: Presa Si Actual It Ate Semestrul I

8/3/2019 Presa Si Actual It Ate Semestrul I

http://slidepdf.com/reader/full/presa-si-actual-it-ate-semestrul-i 27/108

Unitatea de învăŃare 1

27  Presa si actualitatea 

Potrivit art. 90 din ConstituŃia României, Preşedintele României, dupăconsultarea Parlamentului, poate cere poporului să-şi exprime, prinreferendum, voinŃa cu privire la probleme de interes naŃional. Pentruaprobarea unui Parlament unicameral este necesară revizuireaConstituŃiei. Astfel, art. 150 prevede că revizuirea ConstituŃiei poate fiiniŃiată de Preşedintele României la propunerea Guvernului, de cel puŃin

o pătrime din numărul deputaŃilor sau al senatorilor, precum şi de celpuŃin 500.000 de cetăŃeni cu drept de vot.

Proiectul sau propunerea de revizuire trebuie adoptată de CameraDeputaŃilor şi de Senat, cu o majoritate de cel puŃin două treimi dinnumărul membrilor fiecărei Camere. Revizuirea este definitivă dupăaprobarea ei prin referendum, organizat în cel mult 30 de zile de la dataadoptării proiectului sau a propunerii de revizuire.

Surse:

www.presidency.ro, accesat 28 septembrie 2009.

ConstituŃia României, 2003.

Lucrare de verificareAlegeŃi varianta sau variantele corecte: 

1. Parlamentarii sunt aleşi: 

a) pentru un mandat de 4 ani, care se prelungeşte de drept în stare demobilizare, de război, de asediu sau de urgenŃă;

b) pentru un mandat de 3 ani, care se prelungeşte de drept în stare demobilizare, de război, de asediu sau de urgenŃă;

c) până la următoarele alegeri.

2. Guvernul României îşi poate angaja răspunderea în faŃaParlamentului:

a) pentru un proiect de lege sau o hotărâre;

b) asupra unui program, proiect de lege sau a unei declaraŃii de politicăgenerală;

c) asupra unei moŃiuni simple sau de cenzură.

Page 28: Presa Si Actual It Ate Semestrul I

8/3/2019 Presa Si Actual It Ate Semestrul I

http://slidepdf.com/reader/full/presa-si-actual-it-ate-semestrul-i 28/108

Unitatea de învăŃare 1

Presa i actualitatea 28

1.2. PREŞEDINłIA ROMÂNIEI

1.2.1 PREŞEDINTELE ŞI PARTIDELE POLITICE  În România, forma republicană de guvernământ, caracterul naŃional-unitar al statului sau limba oficială nu pot forma obiectul schimbăriinormelor constituŃionale (Art. 152 referitor la limitele revizuirii dinConstituŃia României). Cu alte cuvinte, orice propunere de modificare a a formei de stat din unitar în federal sau a formei de guvernământ dinrepublică în monarhie este anti-constituŃională. Această normă juridicăpozitivă asigură un plus de stabilitate instituŃiei prezidenŃiale.

După dictatura regală a lui Carol al II-lea, după dictatura antonescianăşi după dictatura comunistă a lui Gheorghiu-Dej, regimul naŃional-comunist al lui Nicolae Ceauşescu a continuat procesul de

personalizare a puterii politice. Titulatura de Preşedinte al României afost introdusă pentru prima oară de Nicolae Ceauşescu, prinmodificarea ConstituŃiei în 1974 creându-se funcŃia de preşedinte derepublică. Până atunci Ceauşescu condusese statul din funcŃia desecretar general al P.C.R. Cultul „conducătorului iubit” promovat dedictatura ceauşistă avea mai multe în comun cu o monarhie absolutistădecât cu o republică populară ori socialistă. Preşedintele, ca instituŃie,era identificat înainte de 1989 cu persoana lui Nicolae Ceauşescu.InstituŃia prezidenŃială reunea însă familia dictatorului şi adulatoriiacestuia, care nu făceau altceva decât să-i încurajeze demersurileparanoice (Dinescu, 2000, p. 17). Partidul Comunist Român şi familiaCeauşescu au confiscat statul şi au personalizat puterea în absenŃa

unei disidenŃe organizate. PCR a constituit, de fapt, o organizaŃie depromovare a unor interese private (Pîrvulescu, 2000, p. 9).

Puterea partidelor politice care îşi urmăresc interesele private în daunacelor publice a degenerat după 1990 în partitocraŃie (Pîrvulescu, 2000,p. 10). În regimul post-comunist una din replicile la partitocraŃie aconstituit-o întărirea Executivului şi în special a poziŃiei şefului statului înraport cu partidele. Alegerea directă a Preşedintelui României (Art. 81,alin. 1 din ConstituŃie) conferă Şefului statului cea mai mare legitimitate,pe fondul pierderii încrederii populaŃiei în partide. ExistenŃa unui dreptde dizolvare a Parlamentului (Art. 89 din ConstituŃie) şi posibilitatea dea cenzura Parlamentul prin recursul la referendum cu privire laprobleme de interes naŃional (Art. 90 din ConstituŃie) sunt instrumenteleunei preşedinŃii puternice.

România, regim parlamentar semi-prezidenŃialDin punct de vedere instituŃional, adică din perspectiva raportului dintreinstituŃiile publice şi a localizării puterii în ansamblul instituŃional,

Page 29: Presa Si Actual It Ate Semestrul I

8/3/2019 Presa Si Actual It Ate Semestrul I

http://slidepdf.com/reader/full/presa-si-actual-it-ate-semestrul-i 29/108

Unitatea de învăŃare 1

29  Presa si actualitatea 

România nu este un regim prezidenŃial, ci un regim parlamentar semi- prezidenŃial. 

Regimul politic prezidenŃial se defineşte prin alegerea directă aPreşedintelui, alegerea prin scrutin majoritar a parlamentarilor („primulclasat învinge”) şi puterea reală a Preşedintelui de a dizolvaParlamentul. În cazul României, prima condiŃie este îndeplinită, a douaparŃial, iar a treia doar formal.  În statele în care Executivul este monocefal (SUA, Brazilia, Mexic) şieste condus de un preşedinte ales prin vot universal care dispune de oechipă care-l ajută în atribuŃiile sale de guvernare, regimul este prezidenŃial . Şeful statului este şi capul guvernului deoarece regimulprezidenŃial nu admite dualismul executivului. Preşedintele SUAconduce guvernul federal, încheie tratate internaŃionale, numeşteminiştri, ambasadori, consuli, judecători la Curtea Supremă; în cazuriextraordinare poate să convoace ambele Camere ale Congresului sauuna din ele şi în caz de dezacord între ele cu privire la data suspendăriisesiunii, el le poate suspenda până la data pe care o socoteşte

corespunzătoare.  În statele unde puterea executivă este dependentă de încredereaLegislativului, regimul este parlamentar , din punct de vedereinstituŃional. În modelul parlamentar britanic, Cabinetul, adică grupul defuncŃionari cu rolul de a asigura gestiunea afacerilor publice, trebuie înfiinŃat şi susŃinut de Parlament. Camera populară (Camera Comunelor   în Regatul Unit) este cea care poate îndepărta Cabinetul de laguvernare şi care, din punct de vedere formal, controlează guvernul. Înrealitate însă, Cabinetul englez este format din liderii partidului majoritar din Camera inferioară şi este susŃinut de parlamentari: Cabinetul estedominant în raport cu Parlamentul.

  În FranŃa, deşi Executivul este bicefal (executivul are o structurădualistă şi este împărŃit între Şeful de stat şi şeful de guvern),Preşedintele republicii este ales prin vot universal direct. La alegerilepentru Adunarea NaŃională participă la turul doi doar candidaŃii care audepăşit în primul tur pragul de 12,5%. Preşedintele republicii francezepoate dizolva Adunarea NaŃională. Preşedintele FranŃei îl numeşte şi îlrevocă pe primul-ministru, iar la propunerea acestuia pe miniştri;Preşedintele prezidează Consiliul de Miniştri, promulgă legile şi poatesupune referendumului anumite proiecte de lege. FranŃa este un regimsemi-prezidenŃial din punct de vedere al raportului instituŃional.

Regimul prezidenŃial are în comun cu cel semi-prezidenŃial faptul că

preşedintele este ales de popor sau că cel puŃin nu este ales şi deParlament (Santori, 2006, p. 161). În sistemul semi-prezidenŃial,preşedintele împarte puterea executivă cu premierul, iar prim-ministrultrebuie să obŃină continuu sprijinul parlamentar. În sistemul prezidenŃialconflictul instituŃional este între Preşedinte şi Congres, în vreme ce într-un sistem semi-prezidenŃial conflictul este între Preşedinte şi PremierulsusŃinut de Parlament (Santori, 2006, p. 163).

Page 30: Presa Si Actual It Ate Semestrul I

8/3/2019 Presa Si Actual It Ate Semestrul I

http://slidepdf.com/reader/full/presa-si-actual-it-ate-semestrul-i 30/108

Unitatea de învăŃare 1

Presa i actualitatea 30

Semi-prezidenŃialismul este o alternare între etape prezidenŃiale şietape parlamentare (Duverger, 1980). Astfel, regimul francez şi celromânesc sunt prezidenŃiale atunci când majoritatea preşedintelui şimajoritatea parlamentară sunt consonante (atunci când partidulpreşedintelui este la guvernare şi are majoritatea în Parlament) şi suntparlamentare atunci când cele două majorităŃi sunt în disonanŃă (când

partidul preşedintelui este în opoziŃie, iar preşedintele trebuie săcoabiteze cu un premier al unei alte formaŃiuni).

Semi-prezidenŃialismul este un sistem mixt bazat pe o structurăexecutivă duală flexibilă, adică pe un Executiv bicefal al cărui „prim cap”oscilează după cum se schimbă majoritatea parlamentară (Sartori,2006, p. 165). Cu o majoritate consonantă, preşedintele prevaleazăasupra premierului, iar cu o majoritate parlamentară disjunctă cel careprevalează este prim-ministrul.

Răspunderea şefului de statAtunci când şeful de stat este ales de către Parlament (în republicileparlamentare), Preşedintele răspunde măcar aparent în faŃa acestuia.Parlamentul poate chiar controla activitatea şefului de stat şi îl poaterevoca.

 În cazul în care şeful de stat este ales direct, prin sufragiu universal (înrepublicile prezidenŃiale pure), atunci Parlamentul are un rol scăzut sauinexistent în antrenarea răspunderii şefului de stat (Muraru, Tănăsescu,2004, p. 262).

Raportul Preşedinte - Guvern  În România există două categorii de guvernanŃi (Pîrvulescu, 2002, p.67), deoarece Preşedintele şi Guvernul împart puterea executivă. Şefulstatului nu are un rol pur onorific, ci puteri reale în raport cu Guvernulori împreună cu acesta. PoziŃia prim-ministrului în Consiliul Suprem deApărare a łării - CSAT exprimă raportul instituŃional dintre cele douăniveluri ale Executivului românesc. Preşedintele României estePreşedinte al CSAT şi Comandantul forŃelor armate (Art. 92, alin. 1 dinConstituŃie). Şeful statului are atribuŃii militare pentru realizarea căroracolaborează cu Premierul, care este doar vicepreşedintele CSAT.

PrezidenŃialismul a culminat în România în 1999 odată cu demiterea

prim-ministrului Radu Vasile de către preşedintele Emil Constantinescu,printr-o interpretare forŃată a ConstituŃiei (Pîrvulescu, 2000, p. 12),potrivit căreia Preşedintele putea revoca miniştri, iar prim-ministrul afost considerat (în acea interpretare) unul dintre miniştri. AceastătendinŃă spre prezidenŃialism a fost frânată prin modificarea normeiconstituŃionale în 2003, astfel încât Preşedintele României (spredeosebire de cel al FranŃei) nu îl poate revoca pe prim-ministru (Art.107, alin. 2 din ConstituŃie).

Page 31: Presa Si Actual It Ate Semestrul I

8/3/2019 Presa Si Actual It Ate Semestrul I

http://slidepdf.com/reader/full/presa-si-actual-it-ate-semestrul-i 31/108

Unitatea de învăŃare 1

31  Presa si actualitatea 

RelaŃia preşedintelui cu premierul este determinată de faptul căpreşedintele, după alegerile parlamentare, desemnează un candidatpentru funcŃia de prim-ministru (Art. 85, alin. 1 din ConstituŃie) şinumeşte apoi guvernul pe baza votului de încredere acordat deParlament. Preşedintele desemnează un candidat pentru funcŃia deprim-ministru în urma consultării partidului care a câştigat majoritatea

absolută în Parlament ori, dacă nu există în urma alegerilor oasemenea majoritate, Preşedintele se va consulta cu partidelereprezentate în urma scrutinului, în Parlament (Art. 103, alin. 1 dinConstituŃie). Ca în orice regim parlamentar, Parlamentul Românieiacordă apoi încrederea guvernului, cu votul majorităŃii deputaŃilor şisenatorilor (Art. 103, alin. 3 din ConstituŃie).

Raportul dintre preşedinte şi autoritatea guvernamentală este ilustrat şiprin Art. 104, alin. 1 din ConstituŃie, potrivit căruia prim-ministrul,miniştrii şi ceilalŃi membri ai guvernului depun individual, în faŃaPreşedintelui României, jurământul. Mandatul Preşedintelui este decinci ani (Art. 83, alin.1), timp în care Preşedintele nu mai poate fi

membru al niciunui partid politic (Art. 84, alin. 1 din ConstituŃie). Opersoană poate beneficia de cel mult două mandate de preşedinte.Guvernul apare aşadar ca rezultat al voinŃei comune a Preşedintelui şiParlamentului şi se înŃelege că şi-ar exercita mandatul cu maredificultate dacă nu s-ar bucura de încrederea şefului statului(Pîrvulescu, 2002, p. 67).

1.2.2 ATRIBUłII ALE PREŞEDINTELUI  În caz de remaniere guvernamentală sau de vacanŃă a postului,Preşedintele are dreptul de a numi, la propunerea primului-ministru, pe

unii membri ai guvernului (Art. 85, alin. 2 din ConstituŃie). În caz derestructurare guvernamentală, adică în situaŃia în care se schimbăculoarea politică a guvernului, preşedintele numeşte noii miniştri numaipe baza aprobării Parlamentului, acordată la propunerea Primului-ministru (Art. 85, alin. 3 din ConstituŃie).

Deşi rolul preşedintelui în raport cu guvernul poate părea redus,preşedintele are la dispoziŃie mecanisme de influenŃă. Mai întâi,preşedintele este cel care desemnează candidatul pentru funcŃia deprim-ministru şi apoi numeşte guvernul, după ce votul de încredere afost acordat de către Parlament. Apoi, preşedintele poate consultaguvernul în probleme urgente sau de importanŃă deosebită (Art. 86 dinConstituŃie), însă soluŃiile sale nu au neapărat un caracter obligatoriupentru guvern.Dreptul de consultare al preşedintelui, dar mai ales faptul că prezideazăşedinŃele guvernului la care participă (Art. 87, alin. 2 din ConstituŃie) şifaptul că poate lua parte la şedinŃele Guvernului în care sunt discutateprobleme de interes naŃional privind politica externă, apărarea Ńării,ordinea publică, toate acestea exprimă puterea şefului statului de ainfluenŃa nemijlocit activitatea Guvernului. Spre deosebire de regimul

Page 32: Presa Si Actual It Ate Semestrul I

8/3/2019 Presa Si Actual It Ate Semestrul I

http://slidepdf.com/reader/full/presa-si-actual-it-ate-semestrul-i 32/108

Unitatea de învăŃare 1

Presa i actualitatea 32

prezidenŃial unde şeful statului este şi şeful guvernului, într-un regimsemi-prezidenŃial, Executivul este bicefal. Preşedintele României estepreşedinte al Guvernului doar atunci când participă la şedinŃele deguvern.

ExistenŃa domeniilor rezervate Preşedintelui (apărarea, ordinea publicăşi securitatea naŃională, Art. 92 din ConstituŃie), faptul că prezideazăşedinŃele de guvern la care participă şi că este preşedinte al CSATasigură instituŃiei prezidenŃiale un rol important în regimul instituŃional înRomânia şi îi conferă Preşedintelui poziŃia de cel mai puternic om înstat.

Preşedintele României are atribuŃii în domeniul apărării şi asigurăriiordinii publice. Şeful statului poate declara, cu aprobarea prealabilă aParlamentului, mobilizarea parŃială sau totală a forŃelor armate (Art. 92din ConstituŃie). În situaŃii excepŃionale poate lua această măsură,hotărârea fiind supusă aprobării Parlamentului în cel mult 5 zile de laadoptare. În caz de agresiune armată împotriva Ńării, Preşedintele iamăsuri pentru respingerea agresiunii şi le aduce la cunoştinŃă

Parlamentului printr-un mesaj. Preşedintele poate institui starea deasediu ori starea de urgenŃă în toată Ńara ori numai în anumite unităŃiadministrativ-teritoriale şi solicită Parlamentului încuviinŃarea măsurii încel mult 5 zile de la luarea acesteia (Art. 93 din ConstituŃie).

Preşedintele României îndeplineşte atribuŃii de politică externă. Elreprezintă statul în relaŃiile externe, încheie tratate internaŃionale careau fost negociate de Guvern în numele României şi le supune spreratificare Parlamentului (Art. 91, alin. 1 din ConstituŃie). Preşedinteleacreditează şi recheamă reprezentanŃii diplomatici ai României şiaprobă înfiinŃarea, desfiinŃarea sau schimbarea statutului misiunilor diplomatice din străinătate (Art. 91, alin. 3 din ConstituŃie).

Puterea Preşedintelui României vine şi din poziŃia sa în raport cuprincipalii actori politici care fac posibilă democraŃia indirectă şireprezentativă, şi anume partidele politice. Definirea rolului instituŃiilor statului este influenŃată de atracŃia liderilor de partid spre funcŃia dePreşedinte al României. În România preşedinŃii partidelor politice suntde regulă şi candidaŃii partidelor la funcŃia de Preşedinte al Ńării.

Preşedintele este obligat prin ConstituŃie să vegheze la respectareaConstituŃiei, ca Lege supremă, şi la buna funcŃionare a autorităŃiipublice (Art. 80, alin. 2 din ConstituŃie). Preşedintele îndeplineştefuncŃia de mediator între puterile statului, asigurând echilibrul dintreputeri. El trebuie să medieze între puterile statului şi între stat şi

societate, întrucât este garantul independenŃei naŃionale, al unităŃii şi alintegrităŃii teritoriale a Ńării (Art. 80, alin. 1 din ConstituŃie).

Dincolo de medierea pe care o realizează între instituŃiile statului, întreacestea şi societate, Preşedintele poate face apel la procedurareferendumului pentru a regla situaŃiile conflictuale cu celelalte instituŃii.Este cazul referendumului iniŃiat de Preşedintele Traian Băsescu înnoiembrie 2007 pe marginea legii electorale. Atunci cetăŃenilor li s-a

Page 33: Presa Si Actual It Ate Semestrul I

8/3/2019 Presa Si Actual It Ate Semestrul I

http://slidepdf.com/reader/full/presa-si-actual-it-ate-semestrul-i 33/108

Unitatea de învăŃare 1

33  Presa si actualitatea 

cerut să se pronunŃe pentru sau împotriva introducerii sistemuluielectoral majoritar în două tururi, adică pentru sau împotriva alegeriideputaŃilor şi senatorilor după un sistem asemănător cu cel al alegeriipreşedintelui sau al primarului. În sistemul majoritar în două tururi,candidatul care obŃine peste 51% din voturi câştigă mandatul încircumscripŃie.

Referendumul impus de Preşedintele României este însă pur consultativ , deoarece Parlamentul nu este obligat să aplice răspunsuldat de naŃiune la referendumul prezidenŃial. (Dovadă că în ciudarezultatului referendumului din noiembrie 2007, Parlamentul Românieinu a adoptat un sistem majoritar de reprezentare, ci mai degrabă unulmixt, deşi alegerile se desfăşoară în circumscripŃii uninominale).

De regulă, într-un regim semi-prezidenŃial (cazul FranŃei), referendumulPreşedintelui este legislativ (spre deosebire de regimul prezidenŃial –cazul american - unde Preşedintele nu poate declanşa referendumlegislativ). Referendumul legislativ este obligatoriu pentru Parlament  întrucât referendumul iniŃiat de Preşedinte în regimul semi-prezidenŃial

urmăreşte de fapt limitarea parlamentarismului, fiind o încercare desubordonare a Parlamentului. Însă în România - regim parlamentar semi-prezidenŃial , referendumul prezidenŃial poate fi doar consultativ(Art. 90 din ConstituŃie).

ExempluPreşedinŃii României, după 1989

1990-1992 - Ion Iliescu

1992-1996 - Ion Iliescu

1996-2000 – Emil Constantinescu

2000-2004 – Ion Iliescu

2004-2009 – Traian Băsescu

aprilie-mai 2007- Nicolae Văcăroiu (interimar)

2009-prezent - Traian Băsescu

Raportul Preşedinte - Parlament  În relaŃia cu autoritatea deliberativă (Parlamentul), întrucât nu poatepropune legi, Preşedintele are la dispoziŃie mesajele prezidenŃiale ca

modalitate de a influenŃa dezbaterile din Legislativ (Art. 88 dinConstituŃie). Preşedintele poate propune politici publice concrete înmesajele prezidenŃiale cu privire la problemele politice ale naŃiunii, iar acestea trebuie să intre pe ordinea de zi a Parlamentului. De fapt,Preşedintele propune teme, nu proiecte legislative, întrucât doar membrii Guvernului, membrii celor două Camere sau un număr de100.000 de cetăŃeni ai României au drept de iniŃiativă legislativă (Art.74, alin. 1 din ConstituŃie).

Page 34: Presa Si Actual It Ate Semestrul I

8/3/2019 Presa Si Actual It Ate Semestrul I

http://slidepdf.com/reader/full/presa-si-actual-it-ate-semestrul-i 34/108

Unitatea de învăŃare 1

Presa i actualitatea 34

Preşedintele României promulgă legile (Art. 77 din ConstituŃie) şi aredreptul de a cere o singură dată reexaminarea legii. Şeful statului poatesesiza Curtea ConstituŃională în legătură cu neconstituŃionalitatealegilor (Art. 146, alin. a din ConstituŃie). Preşedintele semnează legile învederea publicării lor în Monitorul Oficial.

Preşedintele României poate dizolva Parlamentul doar în condiŃiispeciale, destul de greu de întrunit în practica politică. Doar în cazul încare Parlamentul nu a acordat votul de încredere pentru formareaGuvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai dupărespingerea a cel puŃin două solicitări de învestitură, Preşedintele poatesă dizolve Parlamentul şi să declanşeze procedura alegerilor anticipate(Art. 89, alin. 1 din ConstituŃie). Niciodată după 1990 niciunui Guvern nui s-a refuzat votul de învestitură şi este greu de presupus că se va  întâmpla vreodată. Din acest motiv, adepŃii unui regim prezidenŃialurmăresc introducerea unor norme care să înlesnească posibilitateadizolvării Parlamentului de către Preşedinte. Una dintre soluŃiilepropuse de orientarea prezidenŃialistă ar fi aceea ca în cazul în care

Preşedintele suspendat de către Parlament este reconfirmat în funcŃieprin referendumul popular, atunci Parlamentul care a votat suspendareaPreşedintelui să fie dizolvat.

  În schimb, potrivit ConstituŃiei, Parlamentul poate declanşa mult maiuşor procedura de suspendare din funcŃie a Preşedintelui. Parlamentul, în şedinŃă comună a celor două Camere, cu votul majorităŃii deputaŃilor şi senatorilor, poate suspenda din funcŃie Preşedintele României, aşacum s-a procedat în aprilie 2007 când Preşedintele Băsescu a fostsuspendat de către Parlament. Preşedintele României poate fisuspendat în cazul săvârşirii unor fapte grave prin care încalcăprevederile ConstituŃiei. Curtea ConstituŃională este consultată cuprivire la faptele ce îi sunt imputate Şefului statului, însă indiferent de

pronunŃarea (consultativă) a acesteia, decizia de a-l suspenda pePreşedinte revine Parlamentului (Art. 95, alin. 1 din ConstituŃie). Dupăaprobarea suspendării de către Parlament, în cel mult 30 de zile seorganizează un referendum pentru demiterea Preşedintelui (Art. 95,alin. 3 din ConstituŃie).

Cele două Camere, în şedinŃă comună cu votul a cel puŃin două treimidin numărul deputaŃilor şi al senatorilor pot să ceară trimiterea în  judecată a Preşedintelui pentru înaltă trădare (Art. 96, alin. 1 dinConstituŃie). De la data punerii sub acuzare şi până la data demiterii,Preşedintele României este suspendat. CompetenŃa de judecată atrădării aparŃine Înaltei CurŃi de CasaŃie şi JustiŃie.

  În cazurile în care Preşedintele este suspendat, demisionează ori este  în imposibilitatea temporară ori definitivă de a-şi exercita atribuŃiile,interimatul se asigură în ordine de către preşedintele Senatului sau depreşedintele Camerei DeputaŃilor (Art. 98, alin. 1 din ConstituŃie). În2007, după ce Curtea ConstituŃională a fost consultată şi s-a pronunŃatcă şeful statului nu a încălcat ConstituŃia, Parlamentul a decis totuşisuspendarea Preşedintelui. Pe durata suspendării din funcŃie a lui

Page 35: Presa Si Actual It Ate Semestrul I

8/3/2019 Presa Si Actual It Ate Semestrul I

http://slidepdf.com/reader/full/presa-si-actual-it-ate-semestrul-i 35/108

Unitatea de învăŃare 1

35  Presa si actualitatea 

Traian Băsescu, preşedintele Senatului, Nicolae Văcăroiu, a asiguratinterimatul până la organizarea referendumului cu privire la demitereaPreşedintelui. Traian Băsescu s-a reîntors la Palatul Cotroceni după ce,pe 19 mai 2007, aproape 75% dintre românii care s-au prezentat laurne (45% dintre cetăŃenii cu drept de vot) au votat în cadrulreferendumului împotriva demiterii lui din funcŃia de Preşedinte.

Răspunzând slabei instituŃionalizări a partidelor şi instabilităŃii politice şireprezentând o contrapondere la lipsa de încredere a cetăŃenilor înpartide şi în Parlament, tendinŃa prezidenŃialistă domină viaŃainstituŃională românească. Pentru că este instituŃia cu cea mai marestabilitate şi pentru că Preşedintele este omul politic care se bucură decea mai mare legitimitate (fiind politicianul ales de cel mai mare număr de cetăŃeni), PreşedinŃia ocupă un rol central în regimul instituŃionalromânesc.

Material realizat de Antonio Momoc.

BIBLIOGRAFIE

CărŃi şi articole ştiinŃifice

Dinescu, Ana (2000), „Monarhul, conducătorul, preşedintele”, SferaPoliticii , editată de Institutul de Cercetări Politice şi Economice şiFundaŃia „Societatea Civilă”, anul VIII, nr. 86.

Duverger, Maurice (1980), „A New Political System Model: Semi-Presidential Government”, în European Journal of Political Research,an 8, nr. 2.

Muraru, Ioan; Tănăsescu, Elena Simina (2003), Drept constituŃional şi instituŃii politice, Bucureşti, Ed. All Beck.

Pîrvulescu, Cristian (2000) „PreşedinŃia, o instituŃie în căutareaechilibrului”, Sfera Politicii , editată de Institutul de Cercetări Politice şiEconomice şi FundaŃia „Societatea Civilă”, anul VIII, nr. 86.

Pîrvulescu, Cristian, (2002), Politici şi instituŃii politice, Bucureşti, Ed.Trei

Sartori, Giovanni (2006), Ingineria constituŃională comparată, Bucureşti,Ars docendi.

LegislaŃie

ConstituŃia României  (2007), Bucureşti, Regia Autonomă „MonitorulOficial”.

Page 36: Presa Si Actual It Ate Semestrul I

8/3/2019 Presa Si Actual It Ate Semestrul I

http://slidepdf.com/reader/full/presa-si-actual-it-ate-semestrul-i 36/108

Unitatea de învăŃare 1

Presa i actualitatea 36

Lucrare de verificareAlegeŃi varianta sau variantele corecte:

1. În caz de restructurare guvernamentală, Preşedintele:

a) numeşte la propunerea primului-ministru, pe noii membri ai

Guvernului;b) numeşte noii miniştri numai pe baza aprobării Parlamentului;

c) numeşte un nou prim-ministru.

2. Parlamentul îl poate suspenda din funcŃie pe Preşedintele Românieidacă:

a) Curtea ConstituŃională îl acuză de încălcarea Legii supreme;

b) Curtea ConstituŃională recomandă suspendarea;

c) săvârşeşte, din punctul de vedere al majorităŃii parlamentarilor, faptegrave prin care încalcă prevederile ConstituŃiei.

1.3. GUVERNUL ROMÂNIEI

1.3.1 PREZENTARE GENERALĂPuterea reunită în noŃiunea de Executiv defineşte puterea de punere înaplicare, de execuŃie a legislaŃiei. Puterea executivă este nominalizată

  în ştiinŃele juridice şi politice fie prin noŃiunea de „autoritateadministrativă”, fie prin cea de „administraŃie de stat”. AutorităŃileadministrative desfăşoară acea activitate de stat care constă înexecutarea concretă a legilor (Muraru, Tănăsescu, 2004, p. 238).AutorităŃile administrative (executive) au ca sarcină conducerea politiciide stat, pentru care au la dispoziŃie un aparat administrativ. Structurileexecutive sunt şeful de stat, guvernul, ministerele şi alte organecentrale şi locale ale administraŃiei publice (Muraru, Tănăsescu, 2004,p. 239).

Şeful de stat este denumit şi şeful Executivului. În funcŃie de forma deguvernământ (monarhie sau republică), şeful executivului poate fi

monarh sau preşedinte.Guvernul este alcătuit din şeful guvernului (prim-ministru), miniştri şisecretari de stat. Şeful guvernului poate fi denumit preşedinte alConsiliului de Miniştri, prim-ministru sau premier. Echipaguvernamentală poate fi denumită Consiliu de Miniştri, Cabinet sauGuvern. Este vorba de un organ colectiv, deoarece puterea de decizie a

Page 37: Presa Si Actual It Ate Semestrul I

8/3/2019 Presa Si Actual It Ate Semestrul I

http://slidepdf.com/reader/full/presa-si-actual-it-ate-semestrul-i 37/108

Unitatea de învăŃare 1

37  Presa si actualitatea 

guvernului se exercită sub formă colectivă în cadrul şedinŃelor deguvern (Pîrvulescu, 2002, p. 67).

Dacă preşedintele este şeful executivului, prim-ministrul este şeful realal guvernului. Potrivit ConstituŃiei, Premierul conduce GuvernulRomâniei şi coordonează activitatea acestuia. Şeful Guvernuluiconvoacă şi prezidează şedinŃele Guvernului, semnează ordonanŃele şihotărârile aprobate în timpul dezbaterilor, contrasemnează decreteprezidenŃiale, atunci când e cazul. Când Preşedintele Românieiparticipă la şedinŃele de Guvern, atunci acesta prezidează automatdeliberările.

  În regimul constituŃional prezidenŃial, cum este cazul Statelor Unite aleAmericii, şeful de stat ca şef al puterii executive cumulează şi funcŃia deşef al guvernului (executiv monocefal). Aici miniştrii se subordoneazădirect şefului de stat. În regimul constituŃional în care şeful de stat estediferit de şeful guvernului (executiv bicefal), acesta din urmă întocmeşteşi prezintă lista guvernului şi joacă un rol important în formulareaprogramului de guvernare (Muraru, Tănăsescu, 2004, p. 239). România

are o structură guvernamentală bicefală.Ministerele şi organele centrale ale administraŃiei publice execută legile în domeniile lor de activitate şi din acest motiv poartă numele de resort:Ministerul EducaŃiei, Cercetării şi Inovării, Ministerul SănătăŃii, MinisterulApărării NaŃionale ş.a. Ministerele se subordonează Guvernului.Organele administraŃiei publice locale (Prefectul este numit de Guvernşi reprezintă Guvernul pe plan local – ConstituŃia României, Art. 123,alin. 1, 2) îşi desfăşoară activitatea la nivelul unităŃilor administrativ-teritoriale şi se subordonează pe verticală faŃă de organele executivesuperioare şi, (uneori), pe orizontală faŃă de organele locale alese prinvot de cetăŃeni (Primăria, Consiliul local, Consiliul judeŃean).

1.3.2 DESEMNAREA PREMIERULUIDacă prin şeful puterii executive înŃelegem şeful de stat, în regimulprezidenŃial şeful statului fiind ales prin vot universal şi direct, rolulParlamentului în formarea Guvernului este mai puŃin semnificativ şi esteredus doar la solemnitatea depunerii jurământului şi a preluării funcŃiei.

 În schimb, în regimul parlamentar, şeful statului fiind ales direct de cătreParlament, Legislativul are un rol major din punct de vedereinstituŃional, de votul său depinzând Guvernul. În România,Preşedintele este ales prin vot direct de către cetăŃeni, dar în RepublicaMoldova, de exemplu, este ales de către Parlament.

 În regimurile prezidenŃiale (Brazilia, SUA, Mexic), funcŃiile de şef de statşi şef de guvern sunt îndeplinite de aceeaşi persoană, de şeful statului.  În regimuri prezidenŃiale precum Congo sau Finlanda, numireaminiştrilor revine şefului de stat, fără intervenŃia Parlamentului, în timpce în SUA numirea miniştrilor se face de către şeful de stat, cu avizulSenatului.

Page 38: Presa Si Actual It Ate Semestrul I

8/3/2019 Presa Si Actual It Ate Semestrul I

http://slidepdf.com/reader/full/presa-si-actual-it-ate-semestrul-i 38/108

Unitatea de învăŃare 1

Presa i actualitatea 38

  În regimurile parlamentare şi semi-prezidenŃiale, şeful partiduluimajoritar din Camera populară, inferioară (Camera Comunelor în MareaBritanie), este invitat de către şeful de stat să formeze Guvernul. Şefulde stat îl recunoaşte ca prim-ministru pe liderul partidului care a câştigatmajoritatea mandatelor parlamentare.

  În România, şeful de stat desemnează un candidat la funcŃia de prim-ministru în urma consultării partidului care a câştigat majoritateaabsolută în Parlament sau, dacă nu există această majoritate, apartidelor din Parlament (ConstituŃia României, Art. 103). Candidatul lafuncŃia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare,votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii listea Guvernului. Votul de încredere (de învestitură) se acordă cu votulmajorităŃii deputaŃilor şi al senatorilor, în şedinŃă comună, iar pe baza saPreşedintele României, şef al Executivului, numeşte Guvernul.

Preşedintele României are dreptul să revoce şi să numească, lapropunerea premierului, pe membrii Guvernului în caz de remaniereguvernamentală sau de vacanŃă a postului (ConstituŃia României, Art.

85, alin. 2). Preşedintele nu poate să îl revoce însă pe primul-ministru(ConstituŃia României, Art. 107, alin. 2). În cazul în care premieruldemisionează, şeful statului poate desemna un alt membru alGuvernului ca prim-ministru interimar până la formarea noului Guvern(ConstituŃia României, Art. 107, alin. 3).

  În Ńări ca FranŃa, Austria, Grecia şi Italia, aprobarea parlamentarătrebuie să fie explicită. Guvernul odată numit de şeful de stat esteobligat să se prezinte înainte Adunărilor pentru a obŃine învestitura. ÎnItalia, Guvernul este numit de Preşedintele republicii, la propunereapreşedintelui Consiliului de Miniştri, înaintea votului Parlamentului.Guvernul italian trebuie să obŃină învestitura din partea ambelor 

Camere în 10 zile de la formarea sa.  În FranŃa, Preşedintele republicii desemnează o personalitate  însărcinată cu formarea Cabinetului, după care, la propunerea primuluiministru, numeşte miniştrii. După formarea Guvernului, prim-ministrulFranŃei comunică Adunării NaŃionale programul său. Dacă majoritateaAdunării nu aprobă programul, prim-ministrul trebuie să prezintedemisia Guvernului. În Anglia, membrii Guvernului sunt numiŃi deCoroană, iar Parlamentul nu poate interveni în această procedură(Muraru; Tănăsescu, 2004, pp. 241-243).

IntervenŃia Legislativului în activitatea Executivului  În România, programul de guvernare trebuie aprobat de Parlament,aprobarea constituind un vot de încredere în Guvern, iar neaprobareaducând la demisia Guvernului (Muraru, Tănăsescu, 2004, p. 244).Membrii Guvernului pot asista la şedinŃele celor două Camere, iar prezenŃa lor devine obligatorie atunci când există o solicitare legată deinterpelările parlamentarilor sau de informaŃiile cerute de plenul

Page 39: Presa Si Actual It Ate Semestrul I

8/3/2019 Presa Si Actual It Ate Semestrul I

http://slidepdf.com/reader/full/presa-si-actual-it-ate-semestrul-i 39/108

Unitatea de învăŃare 1

39  Presa si actualitatea 

adunărilor, ori de comisiile parlamentare (ConstituŃia României, Art.111, alin. 2). În privinŃa interpelărilor referitoare la direcŃia generală apoliticii guvernului, răspunsul este de competenŃa premierului(Pîrvulescu, 2002, p. 71).

  În anumite situaŃii şi condiŃii (ConstituŃia României, Art. 115, alin. 4),Guvernul poate fi abilitat să adopte norme juridice în regim de urgenŃă.Doar Parlamentul îi oferă o asemenea delegare şi stabileşte domeniulşi durata delegării. Cu excepŃia cazului ordonanŃelor simple sau deurgenŃă (ConstituŃia României, Art. 108), Executivul nu deŃineprerogative legislative care sunt, de fapt, de competenŃa Parlamentului.

Controlul activităŃii Guvernului de către Legislativ poate fi slab în cazul  în care Guvernul dispune în Parlament de o majoritate politică fidelă.MoŃiunea de cenzură este mecanismul constituŃional prin careParlamentul poate retrage încrederea Guvernului. MoŃiunea de cenzurăpoate fi iniŃiată de cel puŃin o pătrime din numărul total al deputaŃilor şial senatorilor şi este adoptată prin votul majorităŃii parlamentarilor celor două Camere (ConstituŃia României, Art. 113).

IntervenŃia Executivului în activitatea LegislativuluiParlamentul nu deŃine monopolul iniŃiativei legislative, pe care o împartecu membrii Guvernului şi cu cetăŃenii României. Puterea de iniŃiativălegislativă este împărŃită între Guvern, cele două Camere sau cel puŃin100.000 de cetăŃeni, dar în practică este exercitată aproape în totalitatede către Cabinet (Pîrvulescu, 2002, p. 72). În regimurile instituŃionaleunde Guvernul este responsabil în faŃa Parlamentului, aproape 90% dinlegile adoptate de Parlament sunt de origine guvernamentală (Muraru,Tănăsescu, 2004, p. 245).

Pentru introducerea proiectelor de lege pe ordinea de zi a Camerelor, înfuncŃie de priorităŃile guvernelor, este abilitat ministrul responsabilpentru relaŃia cu Parlamentul. Guvernul are nevoie de sprijinulParlamentului pentru ca iniŃiativele lui legislative să poată fi adoptate.

Guvernul are la dispoziŃie procedura angajării răspunderii prin careintroduce în Parlament proiecte de legi sau de coduri de legi. Guvernul  îşi poate angaja răspunderea în faŃa celor două Camere asupra unuiproiect de lege, asupra unei declaraŃii de politică generală ori asupraprogramului său (ConstituŃia României, Art. 114). Dacă Guvernul nueste demis în 3 zile de la prezentarea programului, a declaraŃiei depolitică generală sau a proiectului de lege, printr-o moŃiune de cenzură,

atunci proiectul de lege este automat adoptat, iar aplicarea sa, aprogramului ori a declaraŃiei de politică generală devine obligatoriepentru Guvern.

Promulgarea legii adoptată în Parlament aparŃine de regulăExecutivului, prin şeful acestuia. Deşi, de obicei, poate fi obligatorie, înunele ConstituŃii promulgarea presupune posibilitatea şefului statului dea cere reexaminarea legii de către Parlament. În România înainte de

Page 40: Presa Si Actual It Ate Semestrul I

8/3/2019 Presa Si Actual It Ate Semestrul I

http://slidepdf.com/reader/full/presa-si-actual-it-ate-semestrul-i 40/108

Unitatea de învăŃare 1

Presa i actualitatea 40

promulgare, Preşedintele poate cere o singură dată reexaminarea legii(ConstituŃia României, Art. 77, alin. 2). Preşedintele poate cere CurŃiiConstituŃionale verificarea constituŃionalităŃii legii (ConstituŃia României,Art. 77, alin 3). După reexaminare sau după primirea deciziei CurŃiiConstituŃionale prin care i s-a confirmat constituŃionalitatea,promulgarea legii se face în cel mult 10 zile. În România, preşedintele

nu este putere legislativă, dar are atribuŃii precum promulgarea legii sauretrimiterea legilor spre reexaminare, atribuŃii care Ńin de punerea înexecutare a legilor (ConstituŃia României, Art. 77).

  În regimul prezidenŃial (executiv monocefal), funcŃia ministerială esteincompatibilă cu exercitarea mandatului de parlamentar (Muraru,Tănăsescu, 2004, p. 246). În SUA, dacă un parlamentar doreşte săaccepte ocuparea unui post de ministru, trebuie să demisioneze dinParlament. În regimul parlamentar este permisă colaborarea puterilor şise permite cumularea celor două funcŃii, de parlamentar şi ministru(cazul regimului parlamentar semi-prezidenŃial din România). De fapt,  îndeplinirea simultană a funcŃiei ministeriale şi a mandatului

parlamentar este contrară principiului separaŃiei puterilor în stat şireprezintă o cale de concentrare a puterii în mâna Executivului.

Formal, potrivit ConstituŃiei, în România, Executivul este subordonatputerii legislative (Grecu, 2000, p. 22). Guvernul este obligat să soliciteşi să obŃină votul de învestire din partea Parlamentului (ConstituŃiaRomâniei, Art. 103, alin. 2), iar funcŃionarea Guvernului estecondiŃionată de acordarea încrederii de către cele două Camere aleParlamentului (ConstituŃia României, Art. 103, alin. 3). RevocareaGuvernului poate fi consecinŃa unui vot de neîncredere al Parlamentuluiimediat după desemnarea Prim-ministrului de către Preşedinte, rezultatal unei moŃiuni de cenzură depusă de cel puŃin o pătrime din senatori şideputaŃi sau ca urmare a angajării răspunderii de către Guvern asupra

programului său, a unei declaraŃii de politică generală sau a unui proiectde lege.

 În cazul în care moŃiunea de cenzură este votată ori dacă Guvernul nua obŃinut votul majorităŃii asupra normelor pentru care şi-a angajatresponsabilitatea, Prim-ministrul va prezenta demisia Preşedintelui careva trece la consultări pentru alcătuirea unei noi echipe guvernamentale.Preşedintele poate cere Parlamentului un nou vot de încredere asupraGuvernului şi dacă cele două Camere resping de cel puŃin două oricererea de învestire în decurs de 60 de zile, se recurge la dizolvareaParlamentului (ConstituŃia României, Art. 89).

Membrii Executivului şi primul-ministru sunt, de obicei, lideri ai partiduluimajoritar sau ai partidelor aflate la putere în coaliŃie. Premierul şiminiştrii săi sunt şefii partidelor ai căror membri (supuşi disciplinei departid) sunt aleşi în Parlament. Practica politică arată că principalacaracteristică a regimului este dominaŃia Guvernului asupraParlamentului (Grecu, 2000, p. 22).

Singura excepŃie de la această stare de fapt s-a produs în octombrie2009 când Executivul premierului PD-L, Emil Boc, a fost demis ca

Page 41: Presa Si Actual It Ate Semestrul I

8/3/2019 Presa Si Actual It Ate Semestrul I

http://slidepdf.com/reader/full/presa-si-actual-it-ate-semestrul-i 41/108

Unitatea de învăŃare 1

41  Presa si actualitatea 

urmare a unei moŃiuni de cenzură. MoŃiunea iniŃiată de PNL şi UDMR atrecut de Parlament cu sprijinul PSD, ai cărui miniştri demisionaseră înbloc din Guvern. PD-L şi PSD au format o coaliŃie de guvernământ în2008, după ce la alegerile parlamentare nici un partid nu reuşise săcâştige majoritatea locurilor din forul legislativ.

Ruperea coaliŃiei PD-L-PSD a permis ca, pentru prima oară după 1990,un guvern să fie demis în urma unei moŃiuni de cenzură. Aflate înopoziŃie, PNL, UDMR şi PSD au votat moŃiunea de cenzură: de aceastădată potrivit aliniatului 3 al Art. 89. din ConstituŃia României,Preşedintele aflat în ultimele 6 luni de mandat nu poate să dizolveParlamentul în cazul în care unui Guvern îi este refuzată încrederea dedouă ori în 60 de zile. Această prevedere a întărit puterea Legislativului  în raportul cu Preşedintele aflat la finele mandatului său. Guvernulminoritar PD-L a fost demis de către Parlament.

RelaŃia practică dintre puterea legislativă şi puterea executivă certificălocalizarea principalului centru de putere al regimului politic în Româniala nivelul Executivului. Faptul că liderul partidului de la putere este şi

prim-ministru în exerciŃiu favorizează dominaŃia Guvernului asupraLegislativului (Grecu, 2000, p. 23). În România, guvernele utilizează deregulă în exces ordonanŃele de urgenŃă pentru a trece peste Parlament.Premierul şi echipa guvernamentală îşi impun punctele de vedereasupra unor proiecte legislative importante în detrimentul Parlamentului.

Puternica dominaŃie a Guvernului asupra Legislativului reiese şi dinfaptul că niciun guvern post-decembrist, până 2009, nu şi-a încheiatmandatul ca urmare a votului Parlamentului în privinŃa unei moŃiuni decenzură, introdusă împotriva cabinetului. Niciunui Guvern după 1990 nui s-a retras încrederea, deşi mai multe echipe guvernamentale şi-auangajat răspunderea în faŃa Parlamentului asupra programului sau a

unor proiecte de lege. Cu excepŃia Executivului Emil Boc (minoritar înParlament o dată cu retragerea PSD de la Guvernare), niciunui Guvernnu i s-a dat un vot de blam printr-o moŃiune de cenzură.

ImportanŃa rolului Executivului în raport cu Legislativul se exprimă şiprin trecerea în sarcina sa a unor atribuŃii legislative, fapt evident prinlegislaŃia delegată (FranŃa, România).

1.3.3 RAPORTUL GUVERN – PREŞEDINTE  În raportul cu Guvernul, şeful statului are prioritate în domeniilerezervate Preşedintelui Ńării: politica externă, apărarea naŃională şi

ordinea publică. ExistenŃa majorităŃii prezidenŃiale consonante (atuncicând partidul aflat la putere sau Prim-ministrul este de aceeaşi culoarepolitică cu Preşedintele, ambii provenind din acelaşi partid) asigurăPreşedintelui o largă marjă de manevră. Coabitarea Preşedintelui cu unpartid care i-a fost adversar în alegeri îi limitează sfera de influenŃă înGuvern.

Page 42: Presa Si Actual It Ate Semestrul I

8/3/2019 Presa Si Actual It Ate Semestrul I

http://slidepdf.com/reader/full/presa-si-actual-it-ate-semestrul-i 42/108

Unitatea de învăŃare 1

Presa i actualitatea 42

  În calitatea de comandant al forŃelor armate şi de preşedinte alConsiliului Suprem de Apărare a łării - CSAT, şeful statului are o seriede atribuŃii militare pentru realizarea cărora colaborează cu premierul,care este vicepreşedintele CSAT. Prin dreptul de consultare şi prinprezidarea şedinŃelor de Guvern la care participă, se exprimă putereaşefului statului de a influenŃa direct sau indirect deciziile

guvernamentale.La momentul constituirii sale, Guvernul este dependent în raport cuPreşedintele şi Parlamentul întrucât aceste autorităŃi au un rol înnumirea şi în revocarea guvernului. Preşedintele Românieidesemnează un candidat la funcŃia de prim-ministru, iar acestaalcătuieşte Guvernul, probabil nu fără o prealabilă consultare a şefuluistatului (Pîrvulescu, 2002, p. 69). Preşedintele şi Guvernul au o libertatede alegere limitată de acordarea încrederii de către cele două Camereale Parlamentului.

Practica politică confirmă însă faptul că tendinŃa de creştere a roluluiExecutivului este instituŃionalizată (Muraru, 2004, p. 248). Şeful de stat,

ca şef al Executivului, fiind ales prin vot universal, este legitimat directde către popor, legitimitatea sa politică fiind egală cu aceea aParlamentului. Iar această încredere de care se bucură Preşedintele nueste fără urmări în regimul instituŃional românesc.

Material realizat de Antonio Momoc.

Prim-miniştrii României după 19901990-1991 - Petre Roman

1991-1992 – Theodor Stolojan

1992-1996 – Nicolae Văcăroiu

1996-1998 – Victor Ciorbea

1998-1999 – Radu Vasile

1999-2000 – Mugur Isărescu

2000-2004 – Adrian Năstase

2004-2008 – Călin Popescu Tăriceanu

2008-2009 – Emil Boc

BIBLIOGRAFIE

CărŃi şi articole ştiinŃifice

Grecu, Răzvan (2000), „DominanŃa Cabinetului în sistemul politicromânesc”, Sfera Politicii , editată de Institutul de Cercetări Politice şiEconomice şi FundaŃia „Societatea Civilă”, anul VIII, nr. 86.

Page 43: Presa Si Actual It Ate Semestrul I

8/3/2019 Presa Si Actual It Ate Semestrul I

http://slidepdf.com/reader/full/presa-si-actual-it-ate-semestrul-i 43/108

Unitatea de învăŃare 1

43  Presa si actualitatea 

Muraru, Ioan; Tănăsescu, Elena Simina (2004), Drept constituŃional şi instituŃii publice, Bucureşti, Ed. All Beck.

Pîrvulescu, Cristian (2000) „PreşedinŃia, o instituŃie în căutareaechilibrului”, în Sfera Politicii , editată de Institutul de Cercetări Politice şiEconomice şi FundaŃia „Societatea Civilă”, anul VIII, nr. 86.

Pîrvulescu, Cristian (2002), Politici şi instituŃii politice, Bucureşti, Ed.Trei.

LegislaŃie

ConstituŃia României  (2007), Bucureşti, Regia Autonomă „MonitorulOficial”.

Lucrare de verificareAlegeŃi varianta sau variantele corecte:

1. În România, Preşedintele desemnează un candidat la funcŃia deprim-ministru în urma consultării partidului care a câştigat majoritateaabsolută în Parlament sau, dacă nu există această majoritate, apartidelor din Parlament.

a) adevărat;

b) fals.

2. În România, moŃiunea de cenzură poate fi iniŃiată:

a) de cel puŃin două treimi dintre deputaŃi şi senatori;

b) de o pătrime dintre deputaŃi şi senatori;

c) de trei sferturi dintre deputaŃi şi senatori.

1.4 TEST DE AUTOEVALUARE UNITATEA 1

AlegeŃi varianta sau variantele corecte:

1. În România, nu este permisă cumularea celor două funcŃii deparlamentar şi ministru.

a) adevărat;

b) fals.

2. Preşedintele poate dizolva Parlamentul:

Page 44: Presa Si Actual It Ate Semestrul I

8/3/2019 Presa Si Actual It Ate Semestrul I

http://slidepdf.com/reader/full/presa-si-actual-it-ate-semestrul-i 44/108

Unitatea de învăŃare 1

Presa i actualitatea 44

a) dacă Preşedintele suspendat de către Parlament este reconfirmat înfuncŃie prin referendumul popular;

b) dacă Parlamentul nu a acordat votul de încredere Guvernului întermen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea acel puŃin două solicitări;

c) niciodată, potrivit ConstituŃiei.

3. Pentru promulgare, o lege este trimisă:

a) Guvernului României;

b) CurŃii ConstituŃionale;

c) Preşedintelui României.

4. Ce lipseşte regimului instituŃional în România pentru a fi prezidenŃial?

a) puterea reală a Preşedintelui de a dizolva Parlamentul;b) alegerea directă a Preşedintelui;

c) un partid prezidenŃial puternic.

5. ŞedinŃele celor două Camere ale Parlamentului sunt:

a) secrete;

b) publice;

c) pot fi publice, dacă aşa decide preşedintele de şedinŃă.

Răspunsuri şi comentarii la Testele de autoevaluare 

1. a, 2. b, 3. c, 4. a, 5. b.

Notă: Aceste întrebări reflectă nivelul minim de cunoştinŃe necesar pentru parcurgerea în continuare a tutoratului 3. Dacă nu aŃi răspuns

corect la minimum 4 întrebări, atunci trebuie să studiaŃi din noututoratul 2.

Page 45: Presa Si Actual It Ate Semestrul I

8/3/2019 Presa Si Actual It Ate Semestrul I

http://slidepdf.com/reader/full/presa-si-actual-it-ate-semestrul-i 45/108

Unitatea de învăŃare 2 

45  Presa si actualitatea 

Unitatea de învăŃare 2

CUPRINS

2.1 Autoritatea judecătorească2.1.1 Principii de organizare şi realizare a justiŃiei ca serviciu public

2.1.2 Sistemul organelor judecătoreşti

2.1.3 Înalta curte de casaŃie şi justiŃie

2.1.4 Ministerul Public

2.1.5 Consiliul superior al magistraturii (CSM)

2.1.6 InstanŃele judecătoreşti

2.2 Curtea ConstituŃională2.2.1 Structura CurŃii ConstituŃionale. Judecătorii

2.2.2 AtribuŃiile CurŃii ConstituŃionale

2.2.3 ExcepŃia de neconstituŃionalitate

2.2.4 Actele CurŃii ConstituŃionale

2.3 Avocatul Poporului2.3.1 Prezentarea generală a instituŃiei

2.3.2 AtribuŃii

2.3.3 Organizare/funcŃionare

2.4 Test de autoevaluare Unitatea 2

Obiectivele unităŃii de învăŃare 2

După studiul acestei unităŃi de învăŃare veŃi reuşi să:• explicaŃi modul în care funcŃionează justiŃia în România.

• enumeraŃi principalele atribuŃii ale Avocatului Poporului.

• prezentaŃi modul în care puterea judecătorească reuşeste să asigure bunafuncŃionare a statului democratic.

• puneŃi în context informaŃiile de presă referitoare la instituŃiile prezentate:

Page 46: Presa Si Actual It Ate Semestrul I

8/3/2019 Presa Si Actual It Ate Semestrul I

http://slidepdf.com/reader/full/presa-si-actual-it-ate-semestrul-i 46/108

Unitatea de învăŃare 2

Presa şi actualitatea  46

  Înalta curte de casaŃie şi justiŃie, Ministerul public, Consiliul Superior alMagistraturii, instanŃele judecătoreşti, Curtea ConstituŃională, AvocatulPoporului.

• comentaŃi critic ştirile şi relatările jurnalistice referitoare la funcŃionareainstituŃiilor menŃionate.

2.1 AUTORITATEA JUDECĂTOREASCĂ

Plecând de la teoria clasică a separaŃiei puterilor în stat, principiu care acăpătat valoare constituŃională explicită în urma revizuirii ConstituŃiei în2003 (art. 1, alin. 4), autoritatea judecătorească trebuie privită în relaŃiedirectă cu puterea judecătorească, această relaŃie fiind una de la întregla parte. Deşi nu este nici locul şi nici scopul volumului de faŃă, pentru arespecta acurateŃea unei explicaŃii ştiinŃifice, trebuie să precizăm cu titlupreliminar că cele două noŃiuni nu se confundă în plan instituŃional,chiar dacă în limbajul curent există o anume tendinŃă de sinonimie.

Astfel, autoritatea judecătorească apare, potrivit ConstituŃiei, ca fiindformată din instanŃele judecătoreşti, Ministerul Public şi Consiliul

Superior al Magistraturii (CSM). Din aceste trei instituŃii (în sens larg),doar instanŃele judecătoreşti formează propriu-zis puterea judecătorească, în sensul că judecătorul „spune dreptul” în cadrul uneiinstanŃe, pronunŃând soluŃii în şedinŃă publică, în urma unor dezbatericare implică părŃile în condiŃii de contradictorialitate. Aşa cum prevedeşi art. 1 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară,republicată (lege prescurtată în continuare LOJ), „puterea  judecătorească se exercită de Înalta Curte de CasaŃie şi JustiŃie şi decelelalte instanŃe judecătoreşti stabilite de lege”. InstanŃele judecătoreşti  îndeplinesc astfel funcŃia de judecată.

Ministerul Public şi CSM participă la înfăptuirea justiŃiei avândcompetenŃe specifice, primul reprezentând interesele generale ale

societăŃii, apărând ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăŃilecetăŃenilor (art. 131, alin. 1 din ConstituŃie şi art. 4 alin. 1 din LOJ), aldoilea ca garant al independenŃei justiŃiei (art. 133, alin. 1 dinConstituŃie şi art. 1. alin. 2 din LOJ), aşa cum vom arăta mai jos. Este şimotivul pentru care putem spune că autoritatea judecătorească, înaceastă triplă ipostază constituŃională, realizează în sens larg ceea ce

Page 47: Presa Si Actual It Ate Semestrul I

8/3/2019 Presa Si Actual It Ate Semestrul I

http://slidepdf.com/reader/full/presa-si-actual-it-ate-semestrul-i 47/108

Unitatea de învăŃare 2

47  Presa şi actualitatea 

romanii numeau judicium, adică activitatea de aplicare a dreptului şi derealizare a justiŃiei.

Autoritatea judecătorească este, aşadar, formată din instituŃii   special abilitate de lege să realizeze o activitate specifică de aplicare adreptului, având competenŃe specifice, deservite de persoane,denumite magistraŃi, care exercită atribuŃii ce implică exerciŃiul autorităŃii de stat. A se reŃine din punct de vedere terminologic că instituŃia areanumite competenŃe, în timp ce persoana are anumite atribuŃii.

2.1.1 PRINCIPII DE ORGANIZARE ŞI REALIZARE A JUSTIłIEI CASERVICIU PUBLIC 

NoŃiunea de justiŃie se află în strânsă corelaŃie cu noŃiunile de „juridic”,„judiciar” şi „jurisdicŃional”. Juridicul are în vedere tot ceea ce se referăla drept, ca ansamblu de norme care reglementează principalele relaŃiidin societate, la adăpostul forŃei coercitive a statului, în vreme ce

 judiciarul, parte a juridicului, are o conotaŃie mai restrânsă, referindu-sela activitatea de judecată, la proces, litigiu, conflict ajuns în instanŃă.Astfel, sintagma „proces judiciar” apare ca fiind pleonastică, întrucât unproces nu se poate desfăşura decât cu participarea organelor statuluiabilitate să înfăptuiască justiŃia, după o procedură expres reglementatăde lege (nu poate exista proces în cadru nejuridic, în afara dreptului,fără o reglementare expresă). Activitatea  jurisdicŃională se înscrie înacelaşi spirit al ideii de justiŃie, fiind înfăptuită de organe care folosescreguli judecătoreşti, care pot face sau nu parte din sistemul organelor   judecătoreşti (ex. îndeplinesc funcŃii jurisdicŃionale CurteaConstituŃională, Curtea de Conturi, aceste instituŃii fiind independente,aflate în afara puterii judecătoreşti).

 În materia noastră vom utiliza noŃiunea de justiŃie în două accepŃiuni :- în sens funcŃional, tehnic, justiŃia apare ca fiind activitatea de judecată,de soluŃionare a proceselor în cele mai diverse domenii (procese civile,penale, administrative, comerciale, de muncă etc.) activitate care are cafinalitate restabilirea echilibrului încălcat prin nesocotirea normelor deconduită, prin recunoaşterea drepturilor şi intereselor încălcare şisancŃionarea vinovaŃilor. În această accepŃiune, justiŃia apare ca oprerogativă suverană a statului.

- în sens instituŃional, prin justiŃie se înŃelege ansamblul instituŃiilor statului – sistemul organelor judecătoreşti – prin intermediul cărora serealizează activitatea de judecată: instanŃele judecătoreşti, magistraŃii,auxiliarii justiŃiei (Ciobanu, 1997, p. 8 şi urm.).

Autoritatea judecătorească este reglementată în ConstituŃie, Titlul III,capitolul VI, consacrat autorităŃilor publice.

Referitor la înfăptuirea justiŃiei, art. 124 din ConstituŃia revizuită prevedecă: 

(1) JustiŃia se înfăptuieşte în numele legii.

Page 48: Presa Si Actual It Ate Semestrul I

8/3/2019 Presa Si Actual It Ate Semestrul I

http://slidepdf.com/reader/full/presa-si-actual-it-ate-semestrul-i 48/108

Unitatea de învăŃare 2

Presa şi actualitatea  48

(2) JustiŃia este unică, imparŃială şi egală pentru toŃi.

(3) Judecătorii sunt independenŃi şi se supun numai legii.

 În limbajul curent, prin justiŃie se desemnează ideea de dreptate, deechitate, justiŃia fiind starea de armonie socială, opusă ideii dedezechilibru şi de arbitrar, chiar dacă este imposibil ca în realitatea şi

multitudinea relaŃiilor sociale să nu apară conflicte între oameni cunevoi, interese şi viziuni din cele mai diverse.

  În ceea ce priveşte principiile de organizare a justiŃiei ca serviciupublic, în doctrină sunt avute în vedere următoarele principii (Ciobanu,1997, p. 42):

a) JustiŃia constituie monopol de stat. Doar instanŃele judecătoreşticreate prin lege pot înfăptui justiŃia, prin intermediul unor hotărâri carese bucură de autoritate de lucru judecat , în sensul că odată pronunŃatăo soluŃie într-un litigiu, ea poate fi supusă doar căilor de atac prevăzutede lege şi nu poate fi rejudecată oricând vor părŃile, precum şi de forŃăexecutorie, în sensul că soluŃia pronunŃată de instanŃă poate fi adusă la

  îndeplinire prin forŃa coercitivă a statului, potrivit unei proceduri expresstabilită de lege, în cazul în care părŃile implicare în litigiu nu se supunimperativului judiciar. În afara instanŃelor judecătoreşti, sunt organizateprin lege şi alte organe cu activitate jurisdicŃională, datorită specializăriilitigiilor care urmează a fi soluŃionate.

b) Organizarea justiŃiei pe sistemul dublului grad de jurisdicŃie. Aapărut din necesitatea ca o hotărâre pronunŃată de o instanŃă în urmaunei judecăŃi să poată fi controlată de o instanŃă superioară, pentru apermite îndreptarea erorilor săvârşite de judecător în primă instanŃă.„Împotriva hotărârilor judecătoreşti, părŃile interesate şi Ministerul Publicpot exercita căile de atac, în condiŃiile legii”. (art. 129 din ConstituŃie).

Hotărârile judecătoreşti pot fi desfiinŃate sau modificate numai în căilede atac prevăzute de lege şi exercitate conform dispoziŃiilor legale (art.17 din LOJ).

c) Egalitatea în faŃa justiŃiei. „CetăŃenii sunt egali în faŃa legii şi aautorităŃilor publice, fără privilegii şi fără discriminări. Nimeni nu estemai presus de lege”. (art. 16 din ConstituŃie). Totodată, JustiŃia serealizează în mod egal pentru toŃi, fără deosebire de rasă, naŃionalitate,origine etnică, limbă, religie, sex, orientare sexuală, opinie, apartenenŃăpolitică, avere, origine ori condiŃie socială sau de orice alte criteriidiscriminatorii (art. 7, alin. 2 din LOJ). O garanŃie a egalităŃii în faŃa  justiŃiei o constituie şi modalitatea de distribuire a dosarelor. Astfel,potrivit art. 11 din LOJ, activitatea de judecată se desfăşoară cu

respectarea principiilor distribuirii aleatorii a dosarelor şi continuităŃii , cuexcepŃia situaŃiilor în care judecătorul nu poate participa la judecată dinmotive obiective.

d) Gratuitatea justiŃiei. PărŃile nu trebuie să plătească pe judecătoriicare le soluŃionează cauza şi nici pe procurori, grefieri, executori  judecătoreşti, întrucât aceştia deservesc un serviciu public. În ceea cepriveşte plata taxelor judiciare de timbru, Curtea ConstituŃională a

Page 49: Presa Si Actual It Ate Semestrul I

8/3/2019 Presa Si Actual It Ate Semestrul I

http://slidepdf.com/reader/full/presa-si-actual-it-ate-semestrul-i 49/108

Unitatea de învăŃare 2

49  Presa şi actualitatea 

reŃinut că accesul liber la justiŃie, consacrat de art. 21 din ConstituŃie, nu  înseamnă gratuitate. Nicio dispoziŃie constituŃională nu interzicestabilirea taxelor de timbru în justiŃie, fiind justificat ca persoanele carese adresează autorităŃilor judecătoreşti să contribuie la acoperireacheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiŃie. Regula este cea atimbrării acŃiunilor în justiŃie, excepŃiile fiind posibile numai în măsura în

care sunt stabilite de legiuitor. Cheltuielile ocazionate de realizareaactului de justiŃie sunt cheltuieli publice, la a căror acoperire, potrivit art.56 din ConstituŃie, cetăŃenii sunt obligaŃi să contribuie prin impozite şitaxe, stabilite în condiŃiile legii (vezi Deciziile CurŃii ConstituŃionale nr.87/2009 şi 808/2009).

e) JurisdicŃiile sunt permanente şi sedentare,  în sensul că activitateade judecată se desfăşoară în mod continuu, iar sediile instanŃelor suntstabilite prin lege. Statul este obligat să asigure sediile şi celelaltemijloace materiale şi financiare necesare pentru buna funcŃionare aactivităŃii instanŃelor şi parchetelor. Guvernul, Consiliul General alMunicipiului Bucureşti, consiliile judeŃene şi consiliile locale, cu sprijinul

prefecturilor, pun la dispoziŃia Înaltei CurŃi de CasaŃie şi JustiŃie, aMinisterului JustiŃiei, a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de CasaŃieşi JustiŃie şi a Departamentului NaŃional AnticorupŃie sediile necesarebunei funcŃionări a instanŃelor judecătoreşti şi a parchetelor (art. 138 dinLOJ). Prin Anexa Legii privind organizarea judiciară sunt stabilitelocalităŃile de reşedinŃă pentru judecătoriile, tribunalele, curŃile de apel şiparchetele aferente.

f) Colegialitatea.  Pleacă de la ideea potrivit căreia judecata trebuiefăcută de un singur judecător sau de mai mulŃi judecători, în funcŃie destadiul în care se află procesul. Astfel, potrivit art. 54 din LOJ, cauzeledate, potrivit legii, în competenŃa de primă instanŃă a judecătoriei,tribunalului şi curŃii de apel se judecă în complet format dintr-un

  judecător, cu excepŃia cauzelor privind conflictele de muncă şi deasigurări sociale, când se judecă în complet de 2 judecători şi 2asistenŃi judiciari. Apelurile se judecă în complet format din 2 judecători,iar recursurile, în complet format din 3 judecători, cu excepŃia cazurilor  în care legea prevede altfel. În cazul completului format din 2 judecători,dacă aceştia nu ajung la un acord asupra hotărârii ce urmează a sepronunŃa, procesul se judecă din nou în complet de divergenŃă, încondiŃiile legii. Completul de divergenŃă se constituie prin includerea, încompletul de judecată, a preşedintelui sau a vicepreşedintelui instanŃei,a preşedintelui de secŃie ori a judecătorului din planificarea depermanenŃă.

 În ceea ce priveşte principiile de înfăptuire a justiŃiei, avem în vedereurmătoarele prevederi constituŃionale:

a) Accesul la justiŃie. Orice persoană se poate adresa justiŃiei pentruapărarea drepturilor, a libertăŃilor şi a intereselor sale legitime înexercitarea dreptului său la un proces echitabil (art. 21 din ConstituŃie şiart. 6, alin. 1 din LOJ). În legătură cu accesul liber la justiŃie, Curtea

Page 50: Presa Si Actual It Ate Semestrul I

8/3/2019 Presa Si Actual It Ate Semestrul I

http://slidepdf.com/reader/full/presa-si-actual-it-ate-semestrul-i 50/108

Unitatea de învăŃare 2

Presa şi actualitatea  50

ConstituŃională a adus importante precizări referitoare la modalitatea de  înfăptuire a acestui principiu, precizând că liberul acces la justiŃie serealizează numai în respectul egalităŃii cetăŃenilor în faŃa legii şi aautorităŃilor publice, astfel încât orice excludere care ar aveasemnificaŃia încălcării egalităŃii de tratament juridic esteneconstituŃională (vezi Decizia CurŃii ConstituŃionale nr. 1/1994).

b) Principiul legalităŃii. Este un principiu de însăşi esenŃa dreptului,conform căruia instanŃele se organizează numai prin lege, iar infracŃiunile şi pedepsele nu se pot aplica decât în prezenŃa uneireglementări exprese. Potrivit art. 3 din LOJ, „competenŃa organelor   judiciare şi procedura judiciară sunt stabilite de lege”. Totodată, potrivitart. 21, alin. 3 din ConstituŃie şi art. 10 din LOJ, „toate persoanele audreptul la un proces echitabil şi la soluŃionarea cauzelor într-un termenrezonabil, de către o instanŃă imparŃială şi independentă, constituităpotrivit legii”.

c) JustiŃia este unică, imparŃială şi egală pentru toŃi (art. 124, alin. 2din ConstituŃie şi art. 2 din LOJ). Pentru toŃi cetăŃenii există o singură

  justiŃie, care se realizează în aceleaşi instanŃe, prin interzicereaexistenŃei de tribunale extraordinare. Art. 126, alin. 5 din ConstituŃieprevede că prin lege organică pot fi înfiinŃate instanŃe specializate înanumite materii, cu posibilitatea participării, după caz, a unor persoanedin afara magistraturii.

d) Folosirea limbii oficiale şi a limbii materne în justiŃie. Potrivit art.128 din ConstituŃie şi art. 14 din LOJ, procedura judiciară se desfăşoară  în limba română. CetăŃenii români aparŃinând minorităŃilor naŃionale audreptul să se exprime în limba maternă în faŃa instanŃelor de judecată,  în condiŃiile legii organice. CetăŃenii străini şi apatrizii care nu înŃelegsau nu vorbesc limba română au dreptul de a lua cunoştinŃă de toate

actele şi lucrările dosarului, de a vorbi în instanŃă şi de a pune concluzii,prin interpret; în procesele penale acest drept este asigurat în modgratuit.

e) Dreptul la apărare. Potrivit art. 24 din ConstituŃie şi art. 15 din LOJ,„dreptul la apărare este garantat. În tot cursul procesului, părŃile audreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu”.

f) Caracterul public al dezbaterilor. Art. 127 din ConstituŃie şi art. 12 din LOJprevăd că  şedinŃele de judecată sunt publice, în afară de cazurileprevăzute de lege. Publicitatea dezbaterilor sprijină eficient atât roluleducativ al justiŃiei, cât şi exigenŃele de independenŃă şi deimparŃialitate. Aceasta înseamnă că oricine poate veni în sala de

  judecată şi asista la dezbateri. ReprezentanŃii mass-media pot şi eiparticipa, dar în condiŃiile impuse de procedurile legale şi de către  judecător. PronunŃarea hotărârii judecătoreşti, indiferent dacă şedinŃade judecată a fost publică sau secretă, se face în şedinŃă publică, subsancŃiunea nulităŃii.

Page 51: Presa Si Actual It Ate Semestrul I

8/3/2019 Presa Si Actual It Ate Semestrul I

http://slidepdf.com/reader/full/presa-si-actual-it-ate-semestrul-i 51/108

Unitatea de învăŃare 2

51  Presa şi actualitatea 

g) PrezumŃia de nevinovăŃie. Potrivit art. 23, alin. 11 din ConstituŃie,„până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti de condamnare,persoana este considerată nevinovată”.

PrezumŃia de nevinovăŃie este unul din principiile fundamentale alestatului de drept şi ale procesului penal, principiu care diferenŃiazăregimurile democratice, unde revine acuzării sarcina de a dovedivinovăŃia unei persoane, de regimurile totalitare, unde îi reveneapersoanei acuzate sarcina de a-şi dovedi nevinovăŃia. PrezumŃia denevinovăŃie este o consecinŃă directă a principiului legalităŃii incriminării,astfel că în statul de drept o persoană poate fi condamnată numai înprezenŃa unei prevederi exprese legale, cu parcurgerea unei procedurilegale explicit reglementată, în care sarcina acuzării revine MinisteruluiPublic.

PrezumŃia de nevinovăŃie şi principiul legalităŃii împiedică aplicarea înmaterie penală a principiului analogiei, principiu utilizat de regimultotalitar pentru a acuza anumite persoane pentru fapte care nu eraureglementate expres de lege ca fiind infracŃiuni, dar care semănau cu

fapte deja reglementate ca infracŃiuni. Facem precizarea ca principiulanalogiei poate fi aplicat în materie civilă, acolo unde părŃile, în lipsaunei reglementări exprese a unei instituŃii de drept civil (spre exempluun anume contract nu are o fizionomie juridică consacrată legal), potaplica clauze sau prevederi ale unei instituŃii deja reglementate (spreexemplu, până la reglementarea expresă a contractului de leasing , seputeau aplica dispoziŃii referitoare la închiriere, împrumut sau vânzare-cumpărare). 

h) IndependenŃa judecătorului şi supunerea lui numai în faŃa legii.   În activitatea sa, judecătorul se supune numai legii şi conştiinŃei sale,fără să poată primi ordine sau instrucŃiuni din partea altei persoane. În

strânsă legătură cu independenŃa judecătorului se află principiulinamovibilităŃii. Conform art. 125 din ConstituŃiei, judecătorii numiŃi dePreşedintele României sunt inamovibili. Inamovibilitatea este una dinputernicele garanŃii ale principiului independenŃei judecătorului şisupunerea lui numai legii. Ea înseamnă că judecătorul nu poate fi nicirevocat, nici retrogradat, nici transferat pe un post echivalent, niciavansat fără consimŃământul său. Inamovibilitatea pune judecătorul laadăpost de orice revocare şi transferare abuzivă sau şicanatorie 

(Muraru, 2004, p.267).

2.1.2 SISTEMUL ORGANELOR JUDECĂTOREŞTIArt. 126 din ConstituŃie se referă la instanŃele judecătoreşti, subliniindcă „justiŃia se realizează prin Înalta Curte de CasaŃie şi JustiŃie şi princelelalte instanŃe judecătoreşti stabilite de lege. CompetenŃa instanŃelor  judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege”.

Din redactarea Capitolului VI al Titlului III din ConstituŃie, rezultă căorganele care reprezintă autoritatea judecătorească sunt:

Page 52: Presa Si Actual It Ate Semestrul I

8/3/2019 Presa Si Actual It Ate Semestrul I

http://slidepdf.com/reader/full/presa-si-actual-it-ate-semestrul-i 52/108

Unitatea de învăŃare 2

Presa şi actualitatea  52

 Înalta Curte de CasaŃie şi JustiŃie

Ministerul public

Consiliul Superior al Magistraturii

InstanŃele judecătoreşti.

Conform art. 2 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, justiŃia se realizează prin următoarele instanŃe judecătoreşti:

a) Înalta Curte de CasaŃie şi JustiŃie;

b) curŃi de apel;

c) tribunale;

d) tribunale specializate;

e) instanŃe militare;

f) judecătorii.

2.1.3 ÎNALTA CURTE DE CASAłIE ŞI JUSTIłIE  În România funcŃionează o singură instanŃă supremă, denumită ÎnaltaCurte de CasaŃie şi JustiŃie, cu personalitate juridică şi cu sediul încapitala Ńării.

  Înalta Curte de CasaŃie şi JustiŃie asigură interpretarea şi aplicareaunitară a legii de către celelalte instanŃe judecătoreşti, potrivitcompetenŃei sale. (art. 18, alin. 2 din LOJ).

  Înalta Curte de CasaŃie şi JustiŃie se compune din: preşedinte, unvicepreşedinte, patru preşedinŃi de secŃii şi judecători.

 Înalta Curte de CasaŃie şi JustiŃie este organizată în patru secŃii:SecŃia civilă şi de proprietate intelectuală;

SecŃia penală;

SecŃia comercială;

SecŃia de contencios administrativ şi fiscal;

precum şi din Completul de 9 judecători şi SecŃiile Unite, fiecare avândcompetenŃă proprie.

  În ceea ce priveşte competenŃa Înaltei CurŃi de CasaŃie şi JustiŃie,SecŃia civilă şi de proprietate intelectuală, SecŃia penală, SecŃia

comercială şi SecŃia de contencios administrativ şi fiscal ale Înaltei CurŃide CasaŃie şi JustiŃie judecă recursurile împotriva hotărârilor pronunŃatede curŃile de apel şi a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege (art.21 din Legea nr. 304/2004, republicată). Aşadar, ÎCCJ are rol deinstanŃă superioară în raport cu hotărârile curŃilor de apel.

Conform art. 25, Înalta Curte de CasaŃie şi JustiŃie se constituie în SecŃiiUnite pentru:

Page 53: Presa Si Actual It Ate Semestrul I

8/3/2019 Presa Si Actual It Ate Semestrul I

http://slidepdf.com/reader/full/presa-si-actual-it-ate-semestrul-i 53/108

Unitatea de învăŃare 2

53  Presa şi actualitatea 

a) judecarea recursurilor în interesul legii;

b) soluŃionarea sesizărilor privind schimbarea jurisprudenŃei Înaltei CurŃide CasaŃie şi JustiŃie;

c) sesizarea CurŃii ConstituŃionale pentru controlul constituŃionalităŃiilegilor înainte de promulgare (vezi şi explicaŃiile oferite în capitolul

referitor la Curtea ConstituŃională).

2.1.4 MINISTERUL PUBLICArt. 131 din ConstituŃie şi art. 4 din LOJ arată că Ministerul Publicreprezintă interesele generale ale societăŃii şi apără ordinea de drept,precum şi drepturile şi libertăŃile cetăŃenilor.

Ministerul Public îşi exercită atribuŃiile prin procurori constituiŃi înparchete. Parchetele funcŃionează pe lângă instanŃele de judecată,conduc şi supraveghează activitatea de cercetare penală a poliŃiei judiciare (art. 131, alin. 3 din ConstituŃie).

Ministerul Public îşi exercită atribuŃiile în temeiul legii şi este condus deprocurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de CasaŃie şiJustiŃie. Parchetele sunt independente în relaŃiile cu instanŃele judecătoreşti, precum şi cu celelalte autorităŃi publice.

Conform art. 63 din Legea nr. 304/2004, republicată, Ministerul Publicexercită, prin procurori, următoarele atribuŃii:

- efectuează urmărirea penală în cazurile şi în condiŃiile prevăzute delege şi participă, potrivit legii, la soluŃionarea conflictelor prin mijloacealternative;

- conduce şi supraveghează activitatea de cercetare penală a poliŃiei  judiciare, conduce şi controlează activitatea altor organe de cercetarepenală;

- sesizează instanŃele judecătoreşti pentru judecarea cauzelor penale;

- exercită acŃiunea civilă, în cazurile prevăzute de lege;

- participă, în condiŃiile legii, la şedinŃele de judecată;

- exercită căile de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti, în condiŃiileprevăzute de lege;

- apără drepturile şi interesele legitime ale minorilor, ale persoanelor puse sub interdicŃie, ale dispăruŃilor şi ale altor persoane, în condiŃiile

legii;- acŃionează pentru prevenirea şi combaterea criminalităŃii, subcoordonarea ministrului justiŃiei, pentru realizarea unitară a politiciipenale a statului;

- studiază cauzele care generează sau favorizează criminalitatea,elaborează şi prezintă ministrului justiŃiei propuneri în vederea eliminăriiacestora, precum şi pentru perfecŃionarea legislaŃiei în domeniu;

Page 54: Presa Si Actual It Ate Semestrul I

8/3/2019 Presa Si Actual It Ate Semestrul I

http://slidepdf.com/reader/full/presa-si-actual-it-ate-semestrul-i 54/108

Unitatea de învăŃare 2

Presa şi actualitatea  54

- verifică respectarea legii la locurile de deŃinere preventivă;

- exercită orice alte atribuŃii prevăzute de lege.

  În ceea ce priveşte statutul procurorilor, conform art. 132 dinConstituŃie, procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiuluilegalităŃii, al imparŃialităŃii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea

ministrului justiŃiei. FuncŃia de procuror este incompatibilă cu orice altăfuncŃie publică sau privată, cu excepŃia funcŃiilor didactice din  învăŃământul superior.

2.1.5 CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII (CSM)

Rolul şi structuraPotrivit art. 133 din ConstituŃia revizuită, Consiliul Superior alMagistraturii este garantul independenŃei justiŃiei.

Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit din 19 membri, din care:

a) 14 sunt aleşi în adunările generale ale magistraŃilor şi validaŃi deSenat; aceştia fac parte din două secŃii, una pentru judecători şi unapentru procurori; prima secŃie este compusă din nouă judecători, iar ceade-a doua din cinci procurori;

b) doi reprezentanŃi ai societăŃii civile, specialişti în domeniul dreptului,care se bucură de înaltă reputaŃie profesională şi morală, aleşi deSenat; aceştia participă numai la lucrările în plen;

c)  ministrul justiŃiei, preşedintele Înaltei CurŃi de CasaŃie şi JustiŃie şiprocurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de CasaŃie şiJustiŃie.

Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii este ales pentru unmandat de un an, ce nu poate fi reînnoit, dintre magistraŃii prevăzuŃi lalitera a). Durata mandatului membrilor Consiliului Superior alMagistraturii este de 6 ani.

Consiliul Superior al Magistraturii este independent şi se supune înactivitatea sa numai legii. Membrii CSM răspund în faŃa judecătorilor şiprocurorilor pentru activitatea desfăşurată în exercitarea mandatului(art. 1 din Legea nr. 317/2004, republicată, privind Consiliu Superior alMagistraturii). Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii se iau prinvot secret.

Preşedintele României prezidează lucrările Consiliului Superior alMagistraturii la care participă. Hotărârile CSM sunt definitive şiirevocabile, cu excepŃiile prevăzute de lege.

Page 55: Presa Si Actual It Ate Semestrul I

8/3/2019 Presa Si Actual It Ate Semestrul I

http://slidepdf.com/reader/full/presa-si-actual-it-ate-semestrul-i 55/108

Unitatea de învăŃare 2

55  Presa şi actualitatea 

AtribuŃiile CSMConform art. 134 din ConstituŃie, Consiliul Superior al Magistraturiipropune Preşedintelui României numirea în funcŃie a judecătorilor şi aprocurorilor, cu excepŃia celor stagiari.

Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineşte rolul de instanŃă de

  judecată, prin secŃiile sale, în domeniul răspunderii disciplinare a  judecătorilor şi a procurorilor, potrivit procedurii stabilite prin legea saorganică. În aceste situaŃii, ministrul justiŃiei, preşedintele Înaltei CurŃide CasaŃie şi JustiŃie şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de CasaŃie şi JustiŃie nu au drept de vot.

Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii în materie disciplinară potfi atacate la Înalta Curte de CasaŃie şi JustiŃie.

Consiliul Superior al Magistraturii are dreptul şi obligaŃia de a se sesizaşi din oficiu pentru a apăra judecătorii şi procurorii împotrivaoricărui act care le-ar putea afecta independenŃa sauimparŃialitatea ori ar crea suspiciuni cu privire la acestea. De

asemenea, Consiliul Superior al Magistraturii apără reputaŃiaprofesională a judecătorilor şi procurorilor .

Judecătorul sau procurorul care consideră că independenŃa,imparŃialitatea sau reputaŃia profesională îi este afectată în orice modse poate adresa Consiliului Superior al Magistraturii care, după caz,poate dispune verificarea aspectelor semnalate, publicarea rezultatelor acesteia, poate sesiza organul competent să decidă asupra măsurilor care se impun sau poate dispune orice altă măsură corespunzătoare.

2.1.6 INSTANłELE JUDECĂTOREŞTIa) CurŃile de apel sunt instanŃe cu personalitate juridică, încircumscripŃia cărora funcŃionează mai multe tribunale şi tribunalespecializate, stabilite prin lege. În România funcŃionează la ora actuală15 curŃi de apel.

b) Tribunalele sunt instanŃe cu personalitate juridică, organizate lanivelul fiecărui judeŃ şi al municipiului Bucureşti, şi au, de regulă, sediul  în municipiul reşedinŃă de judeŃ. În circumscripŃia fiecărui tribunal suntcuprinse toate judecătoriile din judeŃ sau, după caz, din municipiulBucureşti (art. 36 din LOJ). 

 În cadrul curŃilor de apel, precum şi al tribunalelor, funcŃionează secŃii

sau, după caz, complete specializate pentru cauze civile, cauze penale,cauze comerciale, cauze cu minori şi de familie, cauze de contenciosadministrativ şi fiscal, cauze privind conflicte de muncă şi asigurărisociale, precum şi, în raport cu natura şi numărul cauzelor, secŃiimaritime şi fluviale sau pentru alte materii (art. 35, alin. 2 şi art. 36, alin.3 din LOJ).

c) Judecătoriile sunt instanŃe fără personalitate juridică, organizate în  judeŃe şi în sectoarele municipiului Bucureşti. LocalităŃile care fac parte

Page 56: Presa Si Actual It Ate Semestrul I

8/3/2019 Presa Si Actual It Ate Semestrul I

http://slidepdf.com/reader/full/presa-si-actual-it-ate-semestrul-i 56/108

Unitatea de învăŃare 2

Presa şi actualitatea  56

din circumscripŃiile judecătoriilor din fiecare judeŃ se stabilesc prinhotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului justiŃiei, cu avizulConsiliului Superior al Magistraturii.

d) InstanŃele militare sunt:

a) tribunalele militare;

b) Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti;c) Curtea Militară de Apel Bucureşti (Art. 56 din Legea nr. 304/2004,republicată).

InstanŃele militare au, fiecare, statut de unitate militară, cu indicativpropriu. InstanŃele militare judecă, de regulă la sediul acestora.InstanŃele militare pot judeca şi pe teritoriul altor state, militari români,membri ai unei forŃe multinaŃionale, în condiŃiile în care, potrivit uneiconvenŃii internaŃionale, pe teritoriul statului primitor poate fi exercitată  jurisdicŃia română.

Material realizat de Daniel Mihai Dragnea.

BIBLIOGRAFIE

CărŃi

Constantinescu, Mihai; Iorgovan, Antonie; Muraru, Ioan; Tănăsescu,Simina Elena (2004), ConstituŃia României revizuită – comentarii şi explicaŃii , Bucureşti, Ed. All Beck.

Ciobanu, Viorel Mihai (1997), Tratat teoretic şi practic de procedurăcivilă, Bucureşti, Ed. NaŃional.

LegislaŃie

ConstituŃia României, 2003.

Legea 304/2004 privind organizarea judiciară, text republicat înMonitorul Oficial nr. 827/13 septembrie 2005.

Legea 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, textrepublicat în Monitorul Oficial nr. 827/13 septembrie 2005.

Decizia CurŃii ConstituŃionale nr. 1 din 8 februarie 1994,   privind liberul acces la justiŃie al persoanelor în apărarea drepturilor, libertăŃilor şi 

intereselor lor legitime, publicată în Monitorul Oficial al României 69 din16 martie 1994.

Decizia CurŃii ConstituŃionale nr. 87 din 20 ianuarie 2009, publicată înMonitorul Oficial al României, Partea I, nr. 86 din 12 februarie 2009.

Decizia CurŃii ConstituŃionale nr. 808 din 19 mai 2009, publicată înMonitorul Oficial al României, Partea I, nr. 428 din 23 iunie 2009.

Page 57: Presa Si Actual It Ate Semestrul I

8/3/2019 Presa Si Actual It Ate Semestrul I

http://slidepdf.com/reader/full/presa-si-actual-it-ate-semestrul-i 57/108

Unitatea de învăŃare 2

57  Presa şi actualitatea 

Lucrare de verificare

AlegeŃi varianta sau variantele corecte: 1. Accesul liber la justiŃie:

a) implică întotdeauna afirmarea unui interes recunoscut juridic;

b) este independent de afirmarea unui interes, putând fi promovat laaprecierea liberă a persoanei;

c) este incompatibil cu exercitarea sa în scopuri şicanatorii. 

2. În România, funcŃia de garant al independenŃei justiŃiei revine:

a) CurŃii ConstituŃionale;b) Înaltei CurŃi de CasaŃie şi JustiŃie;

c) Consiliului Superior al Magistraturii.

3. În România, interpretarea şi aplicarea unitară a legii de cătreinstanŃele judecătoreşti este asigurată de:

a) Curtea ConstituŃională;

b) Înalta Curte de CasaŃie şi JustiŃie;

c) Consiliul Superior al Magistraturii.

2.2. CURTEA CONSTITUłIONALĂ

SupremaŃia ConstituŃiei, ierarhia actelor normative şi controlulconstituŃionalităŃii legilor 

ConstituŃia României (revizuită) prevede la art. 1, alin. 5 faptul că „înRomânia, respectarea ConstituŃiei, a supremaŃiei sale şi a legilor esteobligatorie”.

Principiul supremaŃiei ConstituŃiei se întemeiază pe poziŃia sasupraordonată în vârful piramidei sistemului juridic, generândsupralegalitatea constituŃională, aplicabilă întregului sistem de drept.Astfel, legea însăşi exprimă voinŃa generală numai cu respectarea

Page 58: Presa Si Actual It Ate Semestrul I

8/3/2019 Presa Si Actual It Ate Semestrul I

http://slidepdf.com/reader/full/presa-si-actual-it-ate-semestrul-i 58/108

Unitatea de învăŃare 2

Presa şi actualitatea  58

normei constituŃionale (Constantinescu, 2004, p. 3). Întrucât ConstituŃiaeste legea supremă a statului, toate celelalte acte normative trebuie săfie conforme acesteia.

Pentru înŃelegerea conceptului de control al constituŃionalităŃii legilor,trebuie să pornim de la ierarhia actelor normative, arătând totodată şicaracteristicile generale ale conceptului de lege şi ale actelor normativesubsecvente.Astfel, pe primul nivel în sistemul actelor normative se află ConstituŃia,ca lege fundamentală a statului, căreia îi corespunde subsecvent legeade revizuire a ConstituŃiei. Pe un palier secund urmează legile organice,superioare legilor ordinare, ca acte normative care reglementeazăprimar diversele relaŃii sociale. Trecând în domeniul actelor normativecare reglementează activitatea de executare a legilor, pe nivelul altreilea se află hotărârile de guvern, care se completează subsecvent (alpatrulea palier) cu ordine de ministru, regulamente, normemetodologice, instrucŃiuni, circulare etc. În ceea ce priveşte actelenormative efect al delegării legislative, în urma revizuirii ConstituŃiei,

putem considera ordonanŃele şi ordonanŃele de urgenŃă pe acelaşi nivelcu legile ordinare.

Interesul practic al unei asemenea ierarhii rezidă în consecinŃele şiprincipiile care trebuie urmate în activitatea de reglementare, astfel:

fiecare act normativ trebuie emis în acord cu legea fundamentală astatului în general, precum şi în limitele trasate de actul normativsuperior, în particular;

actul normativ subsecvent (de ex. Hotărârea de Guvern) nu poate ficontrar actului normativ superior (ex. legea), şi nici nu poate adăuga laacesta, întrucât în ambele cazuri ar însemna fie să reglementeze

 împotriva actului normativ superior, fie să încalce limitele acestuia.  În contextul existenŃei unei ierarhii bine definite a actelor normative,supremaŃia ConstituŃiei decurge din caracterul normelor acesteia,precum şi din procedura solemnă pentru adoptarea ei. Astfel:

- cele mai importante relaŃii sociale sunt reglementate de ConstituŃie;

- ConstituŃia stabileşte procesul instituŃional de exercitare a puterii;

- ConstituŃia prevede principiile fundamentale ale sistemului de drept;

- ConstituŃia garantează drepturile cetăŃeneşti;

- ConstituŃia reprezintă temeiul fundamental şi garanŃia esenŃială aordinii de drept.

SupremaŃia ConstituŃiei se asigură prin controlul constituŃionalităŃiilegilor, adică ansamblul normelor juridice care reglementeazăactivitatea de verificare a conformităŃii actelor juridice cu prevederileconstituŃionale.

Page 59: Presa Si Actual It Ate Semestrul I

8/3/2019 Presa Si Actual It Ate Semestrul I

http://slidepdf.com/reader/full/presa-si-actual-it-ate-semestrul-i 59/108

Unitatea de învăŃare 2

59  Presa şi actualitatea 

Controlul constituŃionalităŃii legilor este justificat teoretic pe principiulseparaŃiei puterilor (care împiedică Parlamentul şi Guvernul să încalceechilibrul între puteri stabilit în ConstituŃie).

Legiuitorul constituant român a atribuit controlul constituŃionalităŃii legilor unei autorităŃi publice cu activitate jurisdicŃională independentă,denumită Curtea ConstituŃională, aceasta fiind garantul supremaŃieiConstituŃiei.Curtea ConstituŃională este unica autoritate de jurisdicŃieconstituŃională în România, fiind independentă faŃă de orice altăautoritate publică. Ea se supune numai ConstituŃiei şi legii sale deorganizare.

2.2.1 STRUCTURA CURłII CONSTITUłIONALE. JUDECĂTORIIPotrivit art. 142 din ConstituŃie, Curtea ConstituŃională se compune dinnouă judecători, numiŃi pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi

prelungit sau înnoit.Trei judecători sunt numiŃi de Camera DeputaŃilor, trei de Senat şi treide Preşedintele României. Judecătorii CurŃii ConstituŃionale îl aleg, prinvot secret, pe preşedintele acesteia, pentru o perioadă de 3 ani. CurteaConstituŃională se înnoieşte cu o treime din judecătorii ei, din 3 în 3 ani, în condiŃiile prevăzute de legea organică a CurŃii.

  În ceea ce priveşte condiŃiile de numire pentru judecătorii CurŃiiConstituŃionale, aceştia trebuie să aibă pregătire juridică superioară,  înaltă competenŃă profesională şi o vechime de cel puŃin 18 ani înactivitatea juridică sau în învăŃământul juridic superior (art. 143 dinConstituŃie).

FuncŃia de judecător al CurŃii ConstituŃionale este incompatibilă cuoricare altă funcŃie publică sau privată, cu excepŃia funcŃiilor didacticedin învăŃământul juridic superior (art. 144 din ConstituŃie).

Judecătorii CurŃii ConstituŃionale sunt independenŃi  în exercitareamandatului lor şi inamovibili  pe durata acestuia (art. 145 dinConstituŃie).

Judecătorii CurŃii ConstituŃionale nu pot fi traşi la răspundere juridicăpentru opiniile şi voturile exprimate la adoptarea soluŃiilor (art. 61, alin. 2din Legea nr. 47/1992, republicată).

Judecătorii CurŃii ConstituŃionale sunt obligaŃi :

a) să-şi îndeplinească funcŃia încredinŃată cu imparŃialitate şi înrespectul ConstituŃiei;

b) să păstreze secretul deliberărilor şi al voturilor şi să nu ia poziŃiepublică sau să dea consultaŃii în probleme de competenŃa CurŃiiConstituŃionale;

Page 60: Presa Si Actual It Ate Semestrul I

8/3/2019 Presa Si Actual It Ate Semestrul I

http://slidepdf.com/reader/full/presa-si-actual-it-ate-semestrul-i 60/108

Unitatea de învăŃare 2

Presa şi actualitatea  60

c) în adoptarea actelor CurŃii ConstituŃionale să-şi exprime votulafirmativ sau negativ, abŃinerea de la vot nefiind permisă;

d) să comunice preşedintelui CurŃii ConstituŃionale orice activitate carear putea atrage incompatibilitatea cu mandatul pe care îl exercită;

e) să nu permită folosirea funcŃiei pe care o îndeplinesc în scop de

reclamă comercială sau propagandă de orice fel;f) să se abŃină de la orice activitate sau manifestări contrareindependenŃei şi demnităŃii funcŃiei lor (art. 63 din Legea nr. 47/1992,republicată).

2.2.2 ATRIBUłIILE CURłII CONSTITUłIONALEControlul constituŃionalităŃii legilor înainte de promulgare (art. 146,lit. a) din ConstituŃie; art. 15-18 din Legea nr. 47/1992, republicată).

Procedura.  Curtea ConstituŃională se pronunŃă asupra

constituŃionalităŃii legilor înainte de promulgarea acestora, la sesizareaPreşedintelui României, a unuia dintre preşedinŃii celor două Camere, aGuvernului, a Înaltei CurŃi de CasaŃie şi JustiŃie, a Avocatului Poporului,a unui număr de cel puŃin 50 de deputaŃi sau de cel puŃin 25 desenatori.

 În vederea exercitării dreptului de sesizare a CurŃii ConstituŃionale, cu 5zile înainte de a fi trimisă spre promulgare, legea se comunicăGuvernului, Înaltei CurŃi de CasaŃie şi JustiŃie, precum şi AvocatuluiPoporului şi se depune la secretarul general al Camerei DeputaŃilor şi lacel al Senatului.

Până la data dezbaterilor, preşedinŃii celor două Camere ale

Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului pot prezenta, în scris,punctul lor de vedere. Punctul de vedere al Guvernului se prezintănumai sub semnătura primului-ministru.

  În cazurile de neconstituŃionalitate care privesc legile, înainte depromulgarea acestora, Parlamentul este obligat să reexaminezedispoziŃiile respective pentru punerea lor de acord cu decizia CurŃiiConstituŃionale.

ExplicaŃii şi exemplePromulgarea este actul prin care Preşedintele României învesteşte olege cu forŃă executorie. Nicio lege nu poate produce efecte dacă nu

este promulgată de Preşedinte, prin decret, şeful statului fiind astfelultimul filtru înainte de intrarea în vigoare a unei legi.

  Întrucât supremaŃia ConstituŃiei reclamă ca orice act normativ să fieemis cu respectarea legii fundamentale, trebuie să existe mecanismeconcrete şi eficiente de verificare a conformităŃii acelui act normativ culegea supremă. În mod firesc, prima formă de control deconstituŃionalitate se poate face înainte de promulgare, de aceea

Page 61: Presa Si Actual It Ate Semestrul I

8/3/2019 Presa Si Actual It Ate Semestrul I

http://slidepdf.com/reader/full/presa-si-actual-it-ate-semestrul-i 61/108

Unitatea de învăŃare 2

61  Presa şi actualitatea 

vorbim de un control anterior , efectuat înaintea intrării în vigoare alegii, deci cât timp legea nu se află în circuitul juridic şi nu a produs încăefecte juridice. Această formă de control nu este una obligatorie, însensul că subiectele de drept (persoane/instituŃii) care pot cereverificarea de constituŃionalitate nu sunt obligate să sesizeze CurteaConstituŃională înainte de promulgarea oricărei legi.

Pentru exemplificare, vom avea în vedere Decizia CurŃii ConstituŃionalenr. 857 din 9 iulie 2008, publicată în Monitorul Oficial nr.535 din16.07.2008, referitoare la obiecŃia de neconstituŃionalitate a Legii privindcompletarea art. 28 din Legea audiovizualului nr. 504/2002. IniŃiatoriiproiectului de lege au propus ca Legea audiovizualului să fiecompletată o prevedere potrivit căreia: „Programele de ştiri aleposturilor de televiziune şi radio conŃin, în pondere egală, ştiri cu temepozitive şi, respectiv, negative”.

Această prevedere a fost atacată cu o obiecŃie de neconstituŃionalitatede un grup de 53 de deputaŃi, autorii obiecŃiei susŃinând că articolulintrodus prin legea criticată împiedică mijloacele de informare în masă,

publice sau private, să-şi îndeplinească obligaŃia constituŃionalăprevăzută de art. 31 alin. 4, privind informarea corectă a opiniei publice,precum şi că „filtrează” informaŃiile în cadrul programelor de televiziuneşi de radio, ceea ce, în realitate, reprezintă o cenzură, interzisă de art.30 alin. 2 din ConstituŃie.

Curtea ConstituŃională a arătat că dispoziŃia legală atacată poate ducela manipularea populaŃiei prin selectarea subiectivă a informaŃiilor saupur şi simplu prin neinformare  care, în acest fel duce la privareacetăŃenilor de posibilitatea de a lua cunoştinŃă de anumite evenimente,fapt ce nu este permis într-o societate democratică.

Curtea ConstituŃională face distincŃie, pe de o parte, între filtrarea şi

selectarea informaŃiilor, privite ca operaŃiuni tehnice inerente procesuluieditorial, şi cenzură, pe de altă parte, privită ca ingerinŃă în conŃinutulemisiunilor posturilor de radio şi televiziune.

  În concluzie, exercitând forma de control anterior, CurteaConstituŃională a constatat că legea privind completarea art.28 dinLegea audiovizualului nr.504/2002, care introducea obligativitateaparităŃii de ştiri pozitive/ştiri negative, este neconstituŃională.

Verificarea constituŃionalităŃii iniŃiativelor de revizuire aConstituŃiei (Art. 19-23 din Legea nr. 47/1992, republicată)

Procedura.   Înainte de sesizarea Parlamentului pentru iniŃiereaprocedurii legislative de revizuire a ConstituŃiei, proiectul de lege saupropunerea legislativă, însoŃite de avizul Consiliului Legislativ, se depunla Curtea ConstituŃională, care este obligată ca, în termen de 10 zile,să se pronunŃe asupra respectării dispoziŃiilor constituŃionale privindrevizuirea.

Page 62: Presa Si Actual It Ate Semestrul I

8/3/2019 Presa Si Actual It Ate Semestrul I

http://slidepdf.com/reader/full/presa-si-actual-it-ate-semestrul-i 62/108

Unitatea de învăŃare 2

Presa şi actualitatea  62

ExplicaŃii şi exempleSingurul exemplu este Decizia nr. 148 din 16 aprilie 2003 privindconstituŃionalitatea propunerii legislative de revizuire a ConstituŃieiRomâniei, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 317 din 12 mai2003. Curtea ConstituŃională s-a pronunŃat asupra ansamblului

reglementării, cu privire specială asupra respectării condiŃiilor privitoarela limitele revizuirii, prevăzute de dispoziŃiile art. 148 din ConstituŃie, şicu privire la respectarea prevederilor tratatelor internaŃionale în materiadrepturilor omului, la care România este parte.

Controlul constituŃionalităŃii tratatelor sau a altor acorduriinternaŃionale (Art. 146, lit. b) din ConstituŃie; Art. 24-26 din Legea nr.47/1992, republicată)

Procedura. Curtea ConstituŃională se pronunŃă asupraconstituŃionalităŃii tratatelor sau a altor acorduri internaŃionale înainte deratificarea acestora de Parlament, la sesizarea unuia dintre preşedinŃii

celor două Camere, a unui număr de cel puŃin 50 de deputaŃi sau de celpuŃin 25 de senatori.

Dezbaterea asupra constituŃionalităŃii tratatului sau a acorduluiinternaŃional are loc în plenul CurŃii ConstituŃionale, pe baza sesizării, adocumentelor şi a punctelor de vedere primite, atât asupra prevederilor menŃionate în sesizare, cât şi asupra celor de care, în mod necesar şievident, acestea nu pot fi disociate.

  În cazul în care constituŃionalitatea tratatului sau a acorduluiinternaŃional a fost constatată acesta nu poate face obiectul uneiexcepŃii de neconstituŃionalitate (Art. 146, lit. b) din ConstituŃie). Tratatulsau acordul internaŃional constatat ca fiind neconstituŃional nu poate fi

ratificat.

ExplicaŃii şi exempleAstfel, Curtea ConstituŃională a examinat conformitatea prevederilor Legii nr. 30/1994 privind ratificarea ConvenŃiei pentru apărareadrepturilor omului şi a libertăŃilor fundamentale şi a protocoalelor adiŃionale la această convenŃie, cu dispoziŃiile constituŃionale,pronunŃându-se prin Decizia nr. 94/1996 asupra constituŃionalităŃiiacestei legi.

Totodată, Curtea a arătat în Decizia nr. 146/2000, publicată în MonitorulOficial al României nr. 566 din 15 noiembrie 2000, că ratificarea de cătreRomânia a ConvenŃiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăŃilor fundamentale prin Legea nr. 30 din 18 mai 1994, a făcut ca aceastăconvenŃie să facă parte din dreptul intern, situaŃie în care raportarea laoricare dintre textele sale este impusă aceluiaşi regim cu cel aplicabilraportărilor la dispoziŃiile din Legea fundamentală.

Page 63: Presa Si Actual It Ate Semestrul I

8/3/2019 Presa Si Actual It Ate Semestrul I

http://slidepdf.com/reader/full/presa-si-actual-it-ate-semestrul-i 63/108

Unitatea de învăŃare 2

63  Presa şi actualitatea 

Controlul constituŃionalităŃii regulamentelor Parlamentului (art.146, lit. c) din ConstituŃie; art. 27-28 din Legea nr. 47/1992, republicată)

Procedura. Curtea ConstituŃională se pronunŃă asupraconstituŃionalităŃii regulamentelor Parlamentului, la sesizarea unuiadintre preşedinŃii celor două Camere, a unui grup parlamentar sau aunui număr de cel puŃin 50 de deputaŃi sau de cel puŃin 25 de senatori.

Dacă prin decizie se constată neconstituŃionalitatea unor dispoziŃii aleregulamentului, Camera sesizată va reexamina, în termen de 45 dezile, aceste dispoziŃii, pentru punerea lor de acord cu prevederileConstituŃiei. Pe durata acestui termen, dispoziŃiile din regulamentdeclarate neconstituŃionale sunt suspendate. La expirarea termenuluide 45 de zile, dispoziŃiile regulamentare declarate neconstituŃionale îşi încetează efectele juridice.

ExplicaŃii şi exemple.   În practica parlamentară recentă, s-a pusproblema dacă un grup de parlamentari, membri ai unei Camere aParlamentului, poate sesiza Curtea ConstituŃională cu privire laconstituŃionalitatea regulamentului de funcŃionare a celeilalte Camere.Prin Decizia 1009 din 7 iulie 2009, publicată în Monitorul Oficial alRomâniei nr. 542 din 4 august 2009, Curtea ConstituŃională a arătat căorganizarea şi funcŃionarea fiecărei Camere a Parlamentului sestabilesc prin regulament propriu, adoptat prin hotărâre proprie afiecărei Camere, astfel încât niciuna dintre Camerele Parlamentului nupoate dispune, asupra aceloraşi aspecte, pentru cealaltă Cameră.Astfel fiind, chiar dacă dispoziŃiile constituŃionale nu o precizeazăexpres, în virtutea autonomiei fiecărei Camere a Parlamentului,membrii uneia dintre Camere nu pot avea calitate activă în controlulconstituŃionalităŃii dispoziŃiilor regulamentului celeilalte Camere.

SoluŃionarea excepŃiei de neconstituŃionalitate ridicate în faŃainstanŃelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial (art. 146, lit. d)din ConstituŃie; art. 29-31 din Legea nr. 47/1992, republicată).

Procedura. Curtea ConstituŃională decide asupra excepŃiilor ridicate înfaŃa instanŃelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial privindneconstituŃionalitatea unei legi sau ordonanŃe ori a unei dispoziŃii dintr-olege sau dintr-o ordonanŃă în vigoare, care are legătură cu soluŃionareacauzei în orice fază a litigiului şi oricare ar fi obiectul acestuia.

Sesizarea CurŃii ConstituŃionale se dispune de către instanŃa în faŃacăreia s-a ridicat excepŃia de neconstituŃionalitate, printr-o încheiere

care va cuprinde punctele de vedere ale părŃilor, opinia instanŃei asupraexcepŃiei, şi va fi însoŃită de dovezile depuse de părŃi. Dacă excepŃia afost ridicată din oficiu, încheierea trebuie motivată, cuprinzând şisusŃinerile părŃilor, precum şi dovezile necesare.

Pe perioada soluŃionării excepŃiei de neconstituŃionalitate judecareacauzei se suspendă.

Page 64: Presa Si Actual It Ate Semestrul I

8/3/2019 Presa Si Actual It Ate Semestrul I

http://slidepdf.com/reader/full/presa-si-actual-it-ate-semestrul-i 64/108

Unitatea de învăŃare 2

Presa şi actualitatea  64

Decizia prin care se constată neconstituŃionalitatea unei legi sauordonanŃe ori a unei dispoziŃii dintr-o lege sau dintr-o ordonanŃă învigoare este definitivă şi obligatorie.

ExplicaŃii şi exempleExcepŃia de neconstituŃionalitate este instrumentul juridic prin care unadin părŃile unui proces aflat pe rol, sau chiar instanŃa din oficiu, înmăsura în care consideră că o anume prevedere legală, de caredepinde soluŃionarea acelui proces, este neconstituŃională, poate sesizaCurtea ConstituŃională în legătura cu compatibilitatea acelui text de legecu ConstituŃia. Controlul exercitat pe această cale este un control a posteriori, aşadar un control ulterior intrării în vigoare a unei legi.

Aşadar, excepŃia de neconstituŃionalitate are în vedere un anume textde lege (deja aflat în vigoare), text care este invocat într-un proces şi decare depinde soluŃionarea acelui litigiu. Textul respectiv este consideratneconstituŃional de către partea care îl invocă. În cadrul procesului nuse poate pretinde neconstituŃionalitatea unui text de lege care nu are

legătură cu cauza respectivă, cum nu se poate pretinde nicineconstituŃionalitatea unei legi în ansamblul său. Partea care areinteres în soluŃionarea litigiului va identifica şi va argumenta careanume articole de lege le consideră neconstituŃionale, iar Curtea sepronunŃă doar asupra acelor texte, fără să extindă verificarea deneconstituŃionalitate şi asupra altor texte.

Verificând excepŃia ridicată, Curtea poate ajunge la concluzia că textelede lege invocate sunt constituŃionale, caz în care va respinge excepŃia,sau poate constata că acele texte sunt neconstituŃionale, caz în careadmite excepŃia.

2.2.3 EXCEPłIA DE NECONSTITUłIONALITATEAtragem atenŃia asupra limbajului juridic, folosit în această materie,care apare drept contradictoriu pentru cititorul mai puŃin familiarizat cuterminologia juridică. Astfel, admiterea excepŃiei de neconstituŃionalitatepresupune existenŃa unui text neconstituŃional, în timp ce respingereaexcepŃiei de neconstituŃionalitate presupune existenŃa unui textconstituŃional. Se foloseşte expresia „excepŃie de neconstituŃionalitate” întrucât se pleacă de la premisa că legile în vigoare sunt constituŃionale(de regulă), în timp ce constatarea unor prevederi ca fiindneconstituŃionale constituie o excepŃie, calificată ca atare.

De importanŃă deosebită pentru exemplificarea şi înŃelegerea

mecanismului excepŃiei de neconstituŃionalitate este Decizia nr. 62 din18 ianuarie 2007, care a pus în discuŃie constituŃionalitatea abrogăriiart. 205 şi 206 din Codul Penal, referitoare la insultă şi calomnie.

 În esenŃă, autorii excepŃiei au susŃinut că prin abrogarea dispoziŃiilor art.205 şi 206 din Codul Penal, referitoare la insultă şi calomnie, se aduceatingere art. 21 din ConstituŃia României, consacrat accesului liber la  justiŃie, întrucât are ca efect „imposibilitatea contestării de către

Page 65: Presa Si Actual It Ate Semestrul I

8/3/2019 Presa Si Actual It Ate Semestrul I

http://slidepdf.com/reader/full/presa-si-actual-it-ate-semestrul-i 65/108

Unitatea de învăŃare 2

65  Presa şi actualitatea 

magistraŃi, în justiŃia penală, a activităŃii calomnioase a unor ziarişticare, prin articole defăimătoare, conduc la vătămarea imaginii acestora,nemaipăstrându-se un just echilibru între interesul general al statuluiprivind imaginea justiŃiei şi dreptul magistraŃilor de a-şi apăra onoarea şidemnitatea”.

Curtea ConstituŃională a reŃinut că prin abrogarea dispoziŃiilor legalemenŃionate s-a creat un inadmisibil vid de reglementare, contrar dispoziŃiei constituŃionale care garantează demnitatea omului cavaloare supremă. În absenŃa ocrotirii juridice prevăzute de art. 205, 206şi 207 din Codul penal, demnitatea, onoarea şi reputaŃia persoanelor numai beneficiază de nicio altă formă de ocrotire juridică reală şiadecvată.

Curtea ConstituŃională nu poate reŃine existenŃa unei ocrotiri juridicereale prin posibilitatea recunoscută persoanei vătămate prin insultă şicalomnie de a obŃine daune morale în cadrul procesului civil, deoareceo asemenea formă de ocrotire juridică nu este reglementată explicit, cieste instituită pe cale jurisprudenŃială. Art. 998 din Codul Civil prevede

lapidar că „oricine cauzează altuia un prejudiciu este dator să-l repare”.Această dispoziŃie, scurtă dar atotcuprinzătoare, a fost dezvoltată prinpractica instanŃelor (jurisprudenŃa). Curtea ConstituŃională a consideratcă o asemenea reglementare este insuficientă pentru o ocrotire juridicăreală.

Curtea constată că dezincriminarea insultei şi calomniei încalcăprincipiul liberului acces la justiŃie, consacrat de art. 21 din ConstituŃie,principiu care nu înseamnă numai posibilitatea de a te adresainstanŃelor judecătoreşti, ci şi de a beneficia de mijloace adecvateocrotirii dreptului încălcat, corespunzător gravităŃii şi periculozităŃiisociale a vătămării ce s-a produs.

Curtea ConstituŃională a admis excepŃia de neconstituŃionalitate,constatând că dispoziŃiile art. I pct. 56 din Legea nr. 278/2006 pentrumodificarea şi completarea Codului penal, precum şi pentru modificareaşi completarea altor legi, partea referitoare la abrogarea art. 205, 206 şi207 din Codul penal, sunt neconstituŃionale.

SoluŃionarea excepŃiei de neconstituŃionalitate ridicate deAvocatul Poporului (Art. 146, lit. d) din ConstituŃie; Art. 32-33 dinLegea nr. 47/1992, republicată)

Curtea ConstituŃională hotărăşte asupra excepŃiilor de

neconstituŃionalitate ridicate direct de Avocatul Poporului privindconstituŃionalitatea unei legi sau ordonanŃe ori a unei dispoziŃii dintr-olege sau ordonanŃă în vigoare.

ExplicaŃii şi exemple  În urma revizuirii ConstituŃiei României în 2003, rolul AvocatuluiPoporului a fost sporit atât prin mărirea mandatului acestuia de la 4 la 5

Page 66: Presa Si Actual It Ate Semestrul I

8/3/2019 Presa Si Actual It Ate Semestrul I

http://slidepdf.com/reader/full/presa-si-actual-it-ate-semestrul-i 66/108

Unitatea de învăŃare 2

Presa şi actualitatea  66

ani, cât şi prin posibilitatea de a sesiza direct Curtea ConstituŃionalăasupra neconstituŃionalităŃii unor acte normative.

Un exemplu recent îl constituie sesizarea pe care Avocatul Poporului aadresat-o CurŃii ConstituŃionale în legătură cu neconstituŃionalitateaOUG nr. 230/2008 pentru modificarea unor acte normative în domeniulpensiilor din sistemul public, pensiilor de stat şi al celor de serviciu.Avocatul Poporului a invocat mai multe aspecte care pun în discuŃieconstituŃionalitatea acestui act normativ.

Astfel, actul normativ criticat este contrar art. 115, alin. 6 din ConstituŃie, întrucât afectează drepturi fundamentale, respectiv dreptul la muncăşi dreptul la pensie prevăzute de art. 41 şi art. 47 alin. 2, teza întâi dinLegea fundamentală. Avocatul Poporului consideră că prin interdicŃia cese impune pensionarilor pentru limită de vârstă, de a cumula pensia cuveniturile obŃinute dintr-o funcŃie remunerată de la bugetul de stat, suntafectate dreptul la muncă şi dreptul la pensie în însăşi substanŃa lor.

Curtea ConstituŃională, prin Decizia nr. 82/2009, a constatat că, prindispoziŃiile cuprinse în ordonanŃă, se interzice cumulul pensiei cuveniturile realizate dintr-o activitate profesională desfăşurată în cadrulautorităŃilor şi instituŃiilor publice. InterdicŃiile şi obligaŃiile impuse prinordonanŃă afectează prin limitare, atât dreptul la pensie prevăzut de art.47, alin. 2 din ConstituŃie, cât şi dreptul la muncă consacrat prin art. 41din Legea fundamentală. Luând în considerare prevederile art. 115,alin. 6 din ConstituŃie, în conformitate cu care ordonanŃele de urgenŃănu pot afecta drepturile şi libertăŃile prevăzute în ConstituŃie, CurteaConstituŃională urmează să constate că prevederile OrdonanŃei deurgenŃă a Guvernului nr. 230/2008 sunt neconstituŃionale, deoareceafectează drepturile fundamentale menŃionate mai sus.

SoluŃionarea conflictelor juridice de natură constituŃională dintreautorităŃile publice (Art. 146, lit. e) din ConstituŃie; Art. 34-36 dinLegea nr. 47/1992, republicată).

Curtea ConstituŃională soluŃionează conflictele juridice de naturăconstituŃională dintre autorităŃile publice, la cererea PreşedinteluiRomâniei, a unuia dintre preşedinŃii celor două Camere, a primului-ministru sau a preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii.

Cererea de soluŃionare a conflictului va menŃiona autorităŃile publiceaflate în conflict, textele legale asupra cărora poartă conflictul,prezentarea poziŃiei părŃilor şi opinia autorului cererii. Decizia prin care

se soluŃionează conflictul juridic de natură constituŃională este definitivăşi se comunică autorului sesizării, precum şi părŃilor aflate în conflict, înainte de publicarea acesteia în Monitorul Oficial.

ExplicaŃii şi exemple. Principiul supremaŃiei ConstituŃiei se realizeazănu numai prin controlul de constituŃionalitate al actelor normative, ci şiprin soluŃionarea conflictelor juridice ce pot apărea între diferiteleautorităŃi publice ale statului, în activitatea lor de legiferare sau deaplicare a legii. Legiuitorul constituant a atribuit rolul de arbitru în

Page 67: Presa Si Actual It Ate Semestrul I

8/3/2019 Presa Si Actual It Ate Semestrul I

http://slidepdf.com/reader/full/presa-si-actual-it-ate-semestrul-i 67/108

Unitatea de învăŃare 2

67  Presa şi actualitatea 

soluŃionarea acestor conflicte tot CurŃii ConstituŃionale, în întărirearolului acestei instituŃii de garant al supremaŃiei ConstituŃiei.

  În ceea ce priveşte noŃiunea de conflict juridic de naturăconstituŃională dintre autorităŃi publice, Curtea ConstituŃională aconstatat prin Decizia nr. 53 din 28 ianuarie 2005, că acesta presupune„acte sau acŃiuni concrete prin care o autoritate sau mai multe îşi arogăputeri, atribuŃii sau competenŃe, care, potrivit ConstituŃiei, aparŃin altor autorităŃi publice, ori omisiunea unor autorităŃi publice, constând îndeclinarea competenŃei sau în refuzul de a îndeplini anumite acte careintră în obligaŃiile lor”. Aşadar, în opinia CurŃii ConstituŃionale, conflictul  juridic de natură constituŃională se poate declanşa între două sau maimulte autorităŃi şi poate privi conŃinutul ori întinderea atribuŃiilor lor decurgând din ConstituŃie, ceea ce înseamnă că acestea sunt conflictede competenŃă, pozitive sau negative, şi care pot crea blocajeinstituŃionale.

Un exemplu recent este Decizia nr. 838 din 27 mai 2009, referitoare lasesizarea formulată de Preşedintele României, Traian Băsescu, privind

existenŃa unui conflict juridic de natură constituŃională între autoritatea  judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de CasaŃie şi JustiŃie, pede o parte, şi Parlamentul României şi Guvernul României, pe de altăparte.

 În concluzia CurŃii ConstituŃionale, Înalta Curte de CasaŃie şi JustiŃie nuare competenŃa constituŃională să instituie, să modifice sau să abrogenorme juridice cu putere de lege ori să efectueze controlul deconstituŃionalitate al acestora.

Respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României

(Art. 146, lit. f) din ConstituŃie; Art. 37-38 din Legea nr. 47/1992,republicată).

Curtea ConstituŃională veghează la respectarea procedurii pentrualegerea Preşedintelui României şi confirmă rezultatele sufragiului.Rezultatul alegerilor pentru funcŃia de Preşedinte al României estevalidat de Curtea ConstituŃională.

ExemplePrin Hotărârea nr. 34 din 15 decembrie 2004, Curtea ConstituŃională aconstatat că Traian Băsescu a fost ales în funcŃia de Preşedinte al

României, întrunind cel mai mare număr de voturi din cele valabilexprimate, respectiv 5.126.794 voturi, faŃă de 4.881.520 voturiexprimate în favoarea celuilalt candidat, Adrian Năstase.

Emiterea avizului pentru suspendarea din funcŃie a PreşedinteluiRomâniei (Art. 146, lit. h) din ConstituŃie; Art. 42-43 din Legea nr.47/1992, republicată).

Page 68: Presa Si Actual It Ate Semestrul I

8/3/2019 Presa Si Actual It Ate Semestrul I

http://slidepdf.com/reader/full/presa-si-actual-it-ate-semestrul-i 68/108

Unitatea de învăŃare 2

Presa şi actualitatea  68

Procedura. Curtea ConstituŃională dă aviz consultativ pentrupropunerea de suspendare din funcŃie a Preşedintelui României.Propunerea de suspendare din funcŃie a Preşedintelui României  împreună cu dovezile pe care se întemeiază aceasta se trimit în copieCurŃii ConstituŃionale, de către preşedintele care a condus şedinŃacomună a celor două Camere. Preşedintele României va fi încunoştinŃat

asupra datei fixate pentru dezbatere şi poate da explicaŃii cu privire lafaptele ce i se impută.

ExplicaŃii şi exempleExemplul cel mai la îndemână, de altfel singurul în această materie, îlconstituie propunerea de suspendare din funcŃia de Preşedinte alRomâniei a lui Traian Băsescu, propunere iniŃiată de 182 de deputaŃi şisenatori, adusă la cunoştinŃa Preşedintelui la data de 20 februarie 2007şi prezentată în şedinŃa comună a Camerei DeputaŃilor şi a Senatului ladata de 28 februarie 2007.

IniŃiatorii propunerii de suspendare au pretins că Preşedintele a încălcat

numai puŃin de 36 de articole din Legea fundamentală. Astfel, i s-aimputat Preşedintelui Ńării faptul de a fi refuzat sau neglijat săorganizeze consultări cu partidele politice atunci când au existatmomente tensionate sau chiar de criză, care impuneau acŃiuni demediere; atitudini de partizanat politic în favoarea Partidului Democrat,acuzaŃii grave aduse partidelor din opoziŃie; fapte de încălcare adispoziŃiilor constituŃionale privind rolul, funcŃiile şi activitateaParlamentului şi a membrilor Parlamentului; solicitarea adresată în varaanului 2006 directorilor serviciilor de informaŃii de a-şi prezenta demisiaşi acceptarea demisiei acestora; faptul că a participat de multe orineinvitat la şedinŃe de Guvern; a cerut procurorilor redeschiderea unor dosare de urmărire penală, închise, în opinia sa, nejustificat etc.

Art. 95, alin. 1 din Legea fundamentală prevede că PreşedinteleRomâniei poate fi suspendat din funcŃie în cazul săvârşirii unor faptegrave prin care încalcă prevederile ConstituŃiei.  Având în vedere cătextul constituŃional nu defineşte noŃiunea de fapte grave, CurteaConstituŃională a trebuit să stabilească mai întâi înŃelesul acesteinoŃiuni.

Curtea ConstituŃională a reŃinut că „pot fi considerate fapte grave de  încălcare a prevederilor ConstituŃiei actele de decizie sau sustragereade la îndeplinirea unor acte de decizie obligatorii, prin care PreşedinteleRomâniei ar împiedica funcŃionarea autorităŃilor publice, ar suprima sauar restrânge drepturile şi libertăŃile cetăŃenilor, ar tulbura ordineaconstituŃională ori ar urmări schimbarea ordinii constituŃionale sau altefapte de aceeaşi natură care ar avea sau ar putea avea efectesimilare”.

Curtea ConstituŃională a arătat că „prerogativele constituŃionale ca şilegitimitatea democratică pe care i-o conferă alegerea lui de cătreelectoratul întregii Ńări îi impun Preşedintelui României să aibă un rol

Page 69: Presa Si Actual It Ate Semestrul I

8/3/2019 Presa Si Actual It Ate Semestrul I

http://slidepdf.com/reader/full/presa-si-actual-it-ate-semestrul-i 69/108

Unitatea de învăŃare 2

69  Presa şi actualitatea 

activ, prezenŃa lui în viaŃa politică neputând fi rezumată la un exerciŃiusimbolic şi protocolar”.

Curtea constată că „Preşedintele României poate, în virtuteaprerogativelor şi a legitimităŃii sale, să exprime opinii şi opŃiuni politice,să formuleze observaŃii şi critici cu privire la funcŃionarea autorităŃilor publice şi a exponenŃilor acestora, să propună reforme sau măsuri pecare le apreciază dezirabile interesului naŃional.  Opiniile, observaŃiile,preferinŃele sau cererile Preşedintelui nu au însă un caracter decizionalşi nu produc efecte juridice, autorităŃile publice rămânând exclusivresponsabile pentru însuşirea acestora ca şi pentru ignorarea lor. Înorice caz, exercitarea de către Preşedinte a unui rol activ în viaŃapolitică şi socială a Ńării nu poate fi caracterizată ca un comportamentcontrar ConstituŃiei”.

  În concluzie, Curtea ConstituŃională a considerat că propunerea desuspendare din funcŃie a domnului Traian Băsescu, PreşedinteleRomâniei, se referă la acte şi fapte de încălcare a ConstituŃiei, săvârşite în exerciŃiul mandatului, care, însă, prin conŃinutul şi consecinŃele lor, nu

pot fi calificate drept grave, de natură să determine suspendarea dinfuncŃie a Preşedintelui României.

Constatarea existenŃei împrejurărilor care justifică interimatul înexercitarea funcŃiei de Preşedinte al României (Art. 146, lit. g) dinConstituŃie; Art. 44-45 din Legea nr. 47/1992, republicată).

Curtea ConstituŃională constată existenŃa împrejurărilor care justificăinterimatul în exercitarea funcŃiei de Preşedinte al României şicomunică cele constatate Parlamentului şi Guvernului.

VacanŃa funcŃiei de Preşedinte al României se constată la cererea

preşedintelui uneia dintre Camerele Parlamentului sau a preşedinteluiinterimar care exercită atribuŃiile Preşedintelui României în perioada câtacesta este suspendat din funcŃie.

  În cazul în care Preşedintele României a fost suspendat din funcŃie,cererea pentru constatarea existenŃei împrejurărilor care justificăinterimatul se face de preşedintele care a condus lucrările şedinŃeicomune a celor două Camere ale Parlamentului, pe baza hotărâriiadoptate în şedinŃa comună.

Dacă interimatul funcŃiei de Preşedinte al României se datoreazăimposibilităŃii temporare de a-şi exercita atribuŃiile, cererea se face decătre Preşedintele României sau de către preşedintele uneia dintre

Camerele Parlamentului.Exemple. Avem în vedere Hotărârea CurŃii ConstituŃionale nr. 1 din 20aprilie 2007 privind constatarea existenŃei împrejurărilor care justificăinterimatul în exercitarea funcŃiei de Preşedinte al României. 

 În şedinŃa comună a celor două Camere ale Parlamentului, din data de19 aprilie 2007, s-a hotărât suspendarea din funcŃia de Preşedinte alRomâniei a lui Traian Băsescu. Votul secret, exprimat prin bile, a

Page 70: Presa Si Actual It Ate Semestrul I

8/3/2019 Presa Si Actual It Ate Semestrul I

http://slidepdf.com/reader/full/presa-si-actual-it-ate-semestrul-i 70/108

Unitatea de învăŃare 2

Presa şi actualitatea  70

condus la adoptarea Hotărârii de suspendare din funcŃie a Preşedinteluicu 322 de voturi pentru şi 108 împotrivă, minimul necesar fiind de 233de voturi pentru.

Curtea ConstituŃională a arătat că procedura privind suspendarea dinfuncŃia de Preşedinte al României a lui Traian Băsescu a fostrespectată, constatând existenŃa împrejurărilor care justifică interimatul în exercitarea funcŃiei de Preşedinte al României.

Exercitarea atribuŃiilor privitoare la organizarea şi desfăşurareareferendumului şi la confirmarea rezultatelor acestuia (Art. 146, lit.i) din ConstituŃie; Art. 46-47 din Legea nr. 47/1992, republicată).

Curtea ConstituŃională veghează la respectarea procedurii pentruorganizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultateleacestuia. În acest sens, Curtea ConstituŃională poate cere informaŃii dela autorităŃile publice. Biroul Electoral Central este obligat să prezinte, lasolicitarea CurŃii ConstituŃionale, informări asupra fazelor şi operaŃiunilor 

de desfăşurare a referendumului. Hotărârea CurŃii ConstituŃionalestabileşte dacă a fost respectată procedura pentru organizarea şidesfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia.

Spre exemplu, Hotărârea CurŃii ConstituŃionale nr. 3 din 22 octombrie2003 pentru confirmarea rezultatului referendumului naŃional din 18-19octombrie 2003 privind Legea de revizuire a ConstituŃiei României, cuurmătoarele precizări:

numărul persoanelor înscrise în listele pentru referendum: 17.842.103

numărul participanŃilor: 9.938.441 (reprezentând 55,70% din totalulpersoanelor înscrise în liste)

numărul voturilor valabil exprimate la răspunsul DA: 8.915.022(reprezentând 89,70% din totalul voturilor valabil exprimate)

numărul voturilor valabil exprimate la răspunsul NU: 875.172(reprezentând 8,81% din totalul voturilor valabil exprimate)

numărul voturilor nule: 148.247 (reprezentând 1,49% din totalul voturilor exprimate).

Verificarea îndeplinirii condiŃiilor pentru exercitarea iniŃiativeilegislative de către cetăŃeni (Art. 146, lit. j) din ConstituŃie; Art. 48-49din Legea nr. 47/1992, republicată).

Curtea ConstituŃională, din oficiu sau pe baza sesizării preşedinteluiCamerei Parlamentului la care s-a înregistrat iniŃiativa legislativă acetăŃenilor, se pronunŃă asupra:

a) caracterului constituŃional al propunerii legislative ce face obiectuliniŃiativei cetăŃenilor;

Page 71: Presa Si Actual It Ate Semestrul I

8/3/2019 Presa Si Actual It Ate Semestrul I

http://slidepdf.com/reader/full/presa-si-actual-it-ate-semestrul-i 71/108

Unitatea de învăŃare 2

71  Presa şi actualitatea 

b) îndeplinirii condiŃiilor referitoare la publicarea acestei propuneri şidacă listele de susŃinători sunt atestate de către primarii unităŃilor administrativ-teritoriale ori de către împuterniciŃii acestora;

c) întrunirii numărului minim de susŃinători pentru promovarea iniŃiativei,prevăzut la art. 74, alin. 1 sau, după caz, la art. 150, alin. 1 dinConstituŃie, precum şi asupra respectării dispersiei teritoriale în judeŃe şi în municipiul Bucureşti, prevăzută de aceleaşi articole.

2.2.4 ACTELE CURłII CONSTITUłIONALEConform art. 11  din Legea nr. 47/1992, republicată, CurteaConstituŃională pronunŃă decizii, hotărâri şi emite avize, după cumurmează:

Decizii în cazurile în care se pronunŃă asupra:

- constituŃionalităŃii legilor, înainte de promulgarea acestora;

iniŃiativelor de revizuire a ConstituŃiei;- constituŃionalităŃii tratatelor sau altor acorduri internaŃionale, înainte deratificarea acestora de Parlament;

- constituŃionalităŃii regulamentelor Parlamentului;

- excepŃiilor de neconstituŃionalitate privind legile şi ordonanŃele, ridicate  în faŃa instanŃelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial, precum şi acelor ridicate direct de Avocatul Poporului;

- soluŃionează conflictele juridice de natură constituŃională dintreautorităŃile publice;

- hotărăşte asupra contestaŃiilor care au ca obiect constituŃionalitatea

unui partid politic.DispoziŃiile din legile şi ordonanŃele în vigoare, precum şi cele dinregulamente, constatate ca fiind neconstituŃionale, îşi înceteazăefectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei CurŃiiConstituŃionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, dupăcaz, nu pun de acord prevederile neconstituŃionale cu dispoziŃiileConstituŃiei. Pe durata acestui termen, dispoziŃiile constatate ca fiindneconstituŃionale sunt suspendate de drept.

  În cazurile de neconstituŃionalitate care privesc legile, înainte depromulgarea acestora, Parlamentul este obligat să reexaminezedispoziŃiile respective pentru punerea lor de acord cu decizia CurŃiiConstituŃionale.Deciziile CurŃii ConstituŃionale se publică în Monitorul Oficial alRomâniei. De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii şi auputere numai pentru viitor (nu se aplică retroactiv).

Hotărâri în cazurile în care:

Page 72: Presa Si Actual It Ate Semestrul I

8/3/2019 Presa Si Actual It Ate Semestrul I

http://slidepdf.com/reader/full/presa-si-actual-it-ate-semestrul-i 72/108

Unitatea de învăŃare 2

Presa şi actualitatea  72

- veghează la respectarea procedurii pentru alegerea PreşedinteluiRomâniei şi confirmă rezultatele sufragiului;

- constată existenŃa împrejurărilor care justifică interimatul înexercitarea funcŃiei de Preşedinte al României şi comunică celeconstatate Parlamentului şi Guvernului;

- veghează la respectarea procedurii pentru organizarea şidesfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia;

- verifică îndeplinirea condiŃiilor pentru exercitarea iniŃiativei legislativede către cetăŃeni.

Avize consultative pentru propunerea de suspendare din funcŃie aPreşedintelui României.

Material realizat de Daniel Mihai Dragnea.

BIBLIOGRAFIE

CărŃi

Constantinescu, Mihai; Iorgovan, Antonie; Muraru, Ioan; Tănăsescu,Simina Elena (2004), ConstituŃia României revizuită – comentarii şi explicaŃii , Bucureşti, Ed. All Beck.

Iorgovan, Antonie (2005), Tratat de drept administrativ , vol. I, ed. a IV-a,Bucureşti, Ed. All Beck.

LegislaŃie

Legea nr. 47/1992, republicată, privind organizarea şi funcŃionareaCurŃii ConstituŃionale, republicată în Monitorul Oficial al României,Partea I, nr. 643 din 16 iulie 2004.

JurisprudenŃa CurŃii ConstituŃionale a României şi ConvenŃia europeanăa drepturilor omului (1994-2003).

Legea nr. 30 din 18 mai 1994 privind ratificarea ConvenŃiei pentruapărarea drepturilor omului şi a libertăŃilor fundamentale şi aprotocoalelor adiŃionale la această convenŃie, publicată în MonitorulOficial al României nr.135 din 31 mai 1994.

Decizia CurŃii ConstituŃionale nr. 65 din 20 iunie 1995, referitoare la

constituŃionalitatea Legii pentru aprobarea OrdonanŃei de urgenŃă aGuvernului nr. 1/1995 cu privire la condiŃiile de creştere a salariilor înanul 1995 la regii autonome şi societăŃi comerciale cu capital majoritar de stat, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 129 din 28 iunie1995.

Decizia CurŃii ConstituŃionale nr. 83 din 19 mai 1998, privind excepŃiade neconstituŃionalitate a dispoziŃiilor OrdonanŃei de urgenŃă aGuvernului nr. 22/1997 pentru modificarea şi completarea Legii

Page 73: Presa Si Actual It Ate Semestrul I

8/3/2019 Presa Si Actual It Ate Semestrul I

http://slidepdf.com/reader/full/presa-si-actual-it-ate-semestrul-i 73/108

Unitatea de învăŃare 2

73  Presa şi actualitatea 

administraŃiei publice locale nr. 69/1991, republicată, publicată înMonitorul Oficial al României nr. 211 din 8 iunie 1998.

Decizia CurŃii ConstituŃionale nr. 146 din 14 iulie 2000, referitoare laexcepŃia de neconstituŃionalitate a dispoziŃiilor art. 291 alin. 3 din Codulde procedură penală, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 566din 15 noiembrie 2000.

Decizia CurŃii ConstituŃionale nr. 148 din 16 aprilie 2003, privindconstituŃionalitatea propunerii legislative de revizuire a ConstituŃieiRomâniei, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 317 din 12 mai2003.

Decizia CurŃii ConstituŃionale nr. 53 din 28 ianuarie 2005, asupracererilor de soluŃionare a conflictului juridic de natură constituŃionalădintre Preşedintele României şi Parlament, formulate de preşedinteleCamerei DeputaŃilor şi de preşedintele Senatului, publicată în MonitorulOficial al României nr. 144 din 17 februarie 2005.

Decizia CurŃii ConstituŃionale nr. 62 din 18 ianuarie 2007, referitoare la

excepŃia de neconstituŃionalitate a dispoziŃiilor art. I pct. 56 din Legeanr. 278/2006 pentru modificarea şi completarea Codului penal, precumşi pentru modificarea şi completarea altor legi, publicată în MonitorulOficial al României nr. 104 din 12 februarie 2007.

Avizul consultativ al CurŃii ConstituŃionale nr. 1 din 5 aprilie 2007 privindpropunerea de suspendare din funcŃie a Preşedintelui României,domnul Traian Băsescu, publicat în Monitorul Oficial al României nr.258din 18.04.2007.

Hotărârea CurŃii ConstituŃionale nr. 1 din 20 aprilie 2007 privindconstatarea existenŃei împrejurărilor care justifică interimatul înexercitarea funcŃiei de Preşedinte al României, publicată în Monitorul

Oficial al României nr.269 din 20.04.2007.Decizia CurŃii ConstituŃionale nr. 1014 din 8 noiembrie 2007, referitoarela excepŃia de neconstituŃionalitate a dispoziŃiilor art. 329 alin. 3 tezafinală din Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial alRomâniei nr. 816 din 29 noiembrie 2007.

Decizia CurŃii ConstituŃionale nr. 857 din 9 iulie 2008, referitoare laobiecŃia de neconstituŃionalitate a Legii privind completarea art. 28 dinLegea audiovizualului nr.504/2002, publicată în Monitorul Oficial nr.535din 16.07.2008.

Decizia CurŃii ConstituŃionale nr. 1009 din 7 iulie 2009 privindconstituŃionalitatea dispoziŃiilor art. 89 alin. (1), (3) şi (8), precum şi aleart. 114 şi 115 din Regulamentul Senatului, publicată în MonitorulOficial al României nr. 542 din 4 august 2009.

Decizia CurŃii ConstituŃionale nr. 82 din 15 ianuarie 2009, referitoare laexcepŃia de neconstituŃionalitate a dispoziŃiilor OrdonanŃei de urgenŃă aGuvernului nr. 230/2008 pentru modificarea unor acte normative îndomeniul pensiilor din sistemul public, pensiilor de stat şi al celor de

Page 74: Presa Si Actual It Ate Semestrul I

8/3/2019 Presa Si Actual It Ate Semestrul I

http://slidepdf.com/reader/full/presa-si-actual-it-ate-semestrul-i 74/108

Unitatea de învăŃare 2

Presa şi actualitatea  74

serviciu, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 33 din 16 ianuarie2009.

Decizia CurŃii ConstituŃionale nr. 838 din 27 mai 2009, referitoare lasesizarea formulată de Preşedintele României, domnul Traian Băsescu,privind existenŃa unui conflict juridic de natură constituŃională întreautoritatea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de CasaŃie şiJustiŃie, pe de o parte, şi Parlamentul României şi Guvernul României,pe de altă parte, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 461 din 3iulie 2009.

Lucrare de verificareAlegeŃi varianta sau variantele corecte:

1. Curtea ConstituŃională se pronunŃă cu privire la constituŃionalitateaunor prevederi legale:

a) din oficiu, fiind garantul supremaŃiei ConstituŃiei;

b) la sesizarea unor persoane/instituŃii expres determinate de lege;

c) doar dacă prevederile legale sunt în vigoare.

2. În cazul în care Curtea ConstituŃională constată neconstituŃionalitateaunor prevederi legale:

a) acestea se suspendă de drept;

b) acestea nu mai pot fi puse de acord cu prevederile constituŃionale decătre Parlament;

c) Curtea sesizează Parlamentul pentru repunerea lor în acord cuprevederile ConstituŃiei.

3. Respingerea unei excepŃii de neconstituŃionalitate cu privire la unanume text legal înseamnă că:

a) acel text legal este neconstituŃional;

b) acel text legal este constituŃional;

c) acel text legal este invocat fără temei.

Page 75: Presa Si Actual It Ate Semestrul I

8/3/2019 Presa Si Actual It Ate Semestrul I

http://slidepdf.com/reader/full/presa-si-actual-it-ate-semestrul-i 75/108

Unitatea de învăŃare 2

75  Presa şi actualitatea 

2.3 AVOCATUL POPORULUI

  Într-un stat democratic, drepturile şi libertăŃile cetăŃenilor trebuie

respectate inclusiv de instituŃiile statale. Avocatul Poporului esteinstituŃia care se asigură că în România cetăŃenilor le sunt respectatedrepturile şi libertăŃile în raporturile lor cu autorităŃile publice.

2.3.1 PREZENTAREA GENERALĂ A INSTITUłIEI  Avocatul Poporului este denumirea constituŃională sub care esteorganizat şi funcŃionează, în România, ombudsmanul . Prin ConstituŃiadin anul 1991 a fost creată InstituŃia Avocatul Poporului, dar ca şi încazul altor instituŃii din România constituite după 1989, între „înfiinŃareaconstituŃională” şi cea efectivă a existat un decalaj. Astfel, instituŃia

Avocatul Poporului a fost înfiinŃată şi a început să funcŃioneze în anul1997, după adoptarea legii organice, Legea 35/1997 privindorganizarea şi funcŃionarea instituŃiei Avocatul Poporului. În prezent,funcŃia de Avocat al Poporului este deŃinută de Ioan Muraru aflat la aldoilea mandat, fiind ales de către Senatul României la 4 octombrie2001 şi reales de către Parlamentul României la 10 mai 2006, pentruun mandat de cinci ani. Mandatul Avocatului Poporului poate fi reînnoito singură dată.

Reglementarea juridică

Reglementarea juridică a instituŃiei Avocatul Poporului este făcută prinConstituŃia României şi prin intermediul legilor şi a regulamentelor .

2.3.2 ATRIBUłIIPotrivit ConstituŃiei României şi Legii nr. 35/1997  privind organizarea şi funcŃionarea instituŃiei Avocatul Poporului, republicată 2004 şi consolidată, Avocatul Poporului:

- coordonează activitatea instituŃiei Avocatul Poporului;

- primeşte şi repartizează cererile făcute de persoanele lezate prin

  încălcarea drepturilor sau libertăŃilor cetăŃeneşti de către autorităŃileadministraŃiei publice şi decide asupra acestor cereri;

- urmăreşte rezolvarea legală a cererilor primite şi cere autorităŃilor saufuncŃionarilor administraŃiei publice în cauză încetarea încălcăriidrepturilor şi libertăŃilor cetăŃeneşti, repunerea în drepturi apetiŃionarului şi repararea pagubelor;

- formulează puncte de vedere, la cererea CurŃii ConstituŃionale;

Page 76: Presa Si Actual It Ate Semestrul I

8/3/2019 Presa Si Actual It Ate Semestrul I

http://slidepdf.com/reader/full/presa-si-actual-it-ate-semestrul-i 76/108

Unitatea de învăŃare 2

Presa şi actualitatea  76

- poate sesiza Curtea ConstituŃională cu privire la neconstituŃionalitatealegilor, înainte de promulgarea acestora;

- poate sesiza direct Curtea ConstituŃională cu excepŃia deneconstituŃionalitate a legilor şi ordonanŃelor;

- reprezintă instituŃia Avocatul Poporului în faŃa Camerei DeputaŃilor, a

Senatului şi a celorlalte autorităŃi publice, precum şi în relaŃiile cupersoanele fizice sau juridice;

- prezintă celor două Camere ale Parlamentului rapoarte, anual sau lacererea acestora.

2.3.3 ORGANIZARE/FUNCłIONAREAvocatul Poporului este o instituŃie publică autonomă şi independentăfaŃă de orice altă autoritate publică. InstituŃia este condusă de cătreAvocatul Poporului. FuncŃia de Avocat al Poporului este asimilată cufuncŃia de ministru (Legea 383/2007).

ConstituŃia României spune că Avocatul Poporului este numit pe odurată de 5 ani (art. 58, alin. 1) în şedinŃa comună a celor două Camereale Parlamentului României (art. 65, lit. i). Birourile permanente aleCamerei DeputaŃilor şi Senatului fac propunerile de candidaŃi larecomandarea grupurilor parlamentare din cele două Camere aleParlamentului României. Potrivit art. 6, alin. 2 din Legea nr. 35/1997privind organizarea şi funcŃionarea instituŃiei Avocatul Poporului,republicat 2004 şi consolidată, persoana numită poate fi „orice cetăŃeanromân care îndeplineşte condiŃiile de numire prevăzute pentru  judecători la Curtea ConstituŃională” [sublinierea noastră], cu toate căpe website-ul instituŃiei este menŃionat că aceasta este numită „din

rândul personalităŃilor vieŃii publice care îndeplinesc condiŃiile de numireprevăzute pentru judecătorii de la Curtea ConstituŃională” [subliniereanoastră] (www.avp.ro). 

Persoana care ocupă funcŃia de Avocatul Poporului şi adjuncŃii săi nupot îndeplini nicio altă funcŃie publică sau privată, excepŃie făcândfuncŃiile didactice din învăŃământul superior (art. 58, alin. 2). În condiŃiile  în care instituŃia Avocatul Poporului apără drepturile şi libertăŃilecetăŃenilor în raporturile sale cu autorităŃile publică (Legea 35/1997),articolul 59, alin. 2 din ConstituŃia României conŃine o prevedere utilăpentru buna derulare a activităŃii instituŃiei şi anume că autorităŃilepublice sunt obligate să asigure sprijinul necesar Avocatului Poporului

pentru exercitarea atribuŃiilor sale (art. 59, alin. 2). Acestea trebuie săcomunice, să pună la dispoziŃia Avocatului Poporului, informaŃiile,documentele sau actele pe care le deŃin legate de cererile adresateAvocatului Poporului.

Trebuie menŃionat că Avocatul Poporului răspunde doar în faŃaParlamentului României şi prezintă Camerei DeputaŃilor şi Senatuluirapoarte anual sau la cererea membrilor acestora (art. 60 dinConstituŃia României). Aceste rapoarte sunt publice şi pot fi consultate

Page 77: Presa Si Actual It Ate Semestrul I

8/3/2019 Presa Si Actual It Ate Semestrul I

http://slidepdf.com/reader/full/presa-si-actual-it-ate-semestrul-i 77/108

Unitatea de învăŃare 2

77  Presa şi actualitatea 

pe website-ul instituŃiei Avocatul Poporului, www.avp.ro. RapoarteleconŃin informaŃii cu privire la activitatea instituŃiei Avocatul Poporului şipot include recomandări privind modificarea legislaŃiei sau alte măsurimenite să protejeze drepturile şi libertăŃile cetăŃenilor.

Avocatul Poporului este asistat de adjuncŃi.  FuncŃia de adjunct alAvocatului Poporului este asimilată cu funcŃia de secretar de stat(Legea 383/2007). AdjuncŃii Avocatul Poporului sunt numiŃi de cătrebirourile permanente ale Camerei DeputaŃilor şi Senatului la propunereaAvocatului Poporului, cu avizul comisiilor juridice ale celor două Camereale Parlamentului. Aceştia sunt specializaŃi pe anumite domenii deactivitate, astfel:

1. drepturile omului, egalitate de şanse între bărbaŃi şi femei, cultereligioase şi minorităŃi naŃionale,

2. drepturile copilului, ale familiei, tinerilor, pensionarilor, persoanelor cuhandicap,

3. armată, justiŃie, poliŃie, penitenciare,

4. proprietate, muncă, protecŃie socială, impozite şi taxe.Avocatul Poporului are birouri teritoriale care îşi desfăşoară activitateape raza teritorială de competenŃă a curŃilor de apel.

  În cadrul instituŃiei funcŃionează Consiliul Consultativ compus dinAvocatul Poporului, adjuncŃii şi consilierii săi, secretarul general şi altepersoane desemnate de Avocatul Poporului. Acesta se întruneşte odată pe lună sau ori de câte ori se consideră necesar (Regulamentuldin 2002 de organizare şi funcŃionare a instituŃiei Avocatul Poporului).

Studiu de cazDomeniul drepturilor copilului, ale familiei, tinerilor, pensionarilor,persoanelor cu handicap

Potrivit Raportului   de activitate al instituŃiei Avocatul Poporului aferentanului 2007, către aceasta au fost trimis 1189 petiŃii referitoare ladomeniul drepturilor copilului, ale familiei, tinerilor, pensionarilor,persoanelor cu handicap, „reprezentând 17,2% din totalul petiŃiilor   înregistrate” (Raport de activitate..., 2008, p. 24). În urma acŃiunilor instituŃiei Avocatul Poporului în domeniul drepturilor copilului, familiei,tinerilor, pensionarilor, persoanelor cu handicap, au fost clarificate31,88% din petiŃiile trimise, iar 66,75% au fost soluŃionate în favoareapetenŃilor.

  În 2007, activitatea privind copiii, tinerii şi familia a constat în„autosesizări, anchete, emiterea de recomandări, clarificarea petiŃiilor primite de la petenŃi, colaborări şi întâlniri cu persoane juridice româneşi străine în vederea promovării şi protecŃiei drepturilor copilului,mediatizarea drepturilor copilului” (Raport de activitate..., 2008, p. 24).

Page 78: Presa Si Actual It Ate Semestrul I

8/3/2019 Presa Si Actual It Ate Semestrul I

http://slidepdf.com/reader/full/presa-si-actual-it-ate-semestrul-i 78/108

Unitatea de învăŃare 2

Presa şi actualitatea  78

Dosar nr. 61/2007 

Avocatul Poporului a fost sesizat de „Elisabeta (nume fictiv)” în legăturăcu faptul că aceasta „s-a adresat DirecŃiei Generale de AsistenŃăSocială şi ProtecŃia Copilului Maramureş, prin scrisoare recomandată

cu confirmare de primire în octombrie şi noiembrie 2006, solicitândplasamentul copilului Alexandra (nume fictiv), dar nu a primit răspuns”.

Avocatul Poporului a analizat cazul în contextul încălcării dreptuluiprivind protecŃia copiilor şi a tinerilor şi a dreptului de petiŃionare,prevăzute de art. 49 şi art. 51 din ConstituŃia României şi a sesizatDirecŃia Generală de AsistenŃă Socială şi ProtecŃia CopiluluiMaramureş. În urma acŃiunii instituŃiei Avocatul Poporului, cererea a fostsoluŃionată favorabil, respectiv DirecŃia Generală de AsistenŃă Socială şiProtecŃia Copilului Maramureş a răspuns la petiŃie, „informând că, dupăprimirea dosarului copilului Alexandra (nume fictiv), a făcut demersuripentru rezolvarea cazului (a emis adresă către Primăria comuneiRemeti, judeŃul Maramureş, unde are domiciliul mama copilului, pentru întocmirea anchetei sociale şi a planului de servicii)”.

Sursa: Raport de activitate pentru anul 2007 , Avocatul Poporului,Bucureşti, 2008, p. 27.

Material realizat de Oana BăluŃă.

BIBLIOGRAFIE

Studii

Raport de activitate pentru anul 2007 , Avocatul Poporului, Bucureşti,2008.

LegislaŃie

ConstituŃia României, 2003.

Legea 35/1997 privind organizarea şi funcŃionarea instituŃiei Avocatul

Poporului, republicată în Monitorul Oficial al României Partea I, nr. 844din 15 septembrie 2004, modificată şi completată prin Legea nr.383/2007 publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 900/28 decembrie2007.

Regulament din 17 aprilie 2002 de organizare şi funcŃionare a instituŃieiAvocatul Poporului – Republicare.

Page 79: Presa Si Actual It Ate Semestrul I

8/3/2019 Presa Si Actual It Ate Semestrul I

http://slidepdf.com/reader/full/presa-si-actual-it-ate-semestrul-i 79/108

Unitatea de învăŃare 2

79  Presa şi actualitatea 

Site-uri de Internet

www.avp.ro, site-ul oficial al instituŃiei Avocatul Poporului.

Lucrare de verificare

AlegeŃi varianta sau variantele corecte: 

1. InstituŃia Avocatul Poporului a fost înfiinŃată şi a început săfuncŃioneze în anul:

a) 1997;

b) 2001;

c) 1991.

2. Avocatul Poporului are printre atribuŃii:a) apărarea în instanŃă a cetăŃenilor ale căror drepturi şi libertăŃi au fost încălcate;

b) sesizarea CurŃii ConstituŃionale privind excepŃia deneconstituŃionalitate a legilor şi ordonanŃelor;

c) apărarea deputaŃilor şi a senatorilor în relaŃia cu preşedintele Ńării.

3. AdjuncŃii Avocatul Poporului:

a) sunt selectaŃi prin concurs de către preşedinŃii celor două Comisii juridice din Parlamentul României;

b) sunt numiŃi de Avocatul Poporului;

c) sunt numiŃi de către birourile permanente ale Camerei DeputaŃilor şiSenatului la propunerea Avocatului Poporului.

2. 4 TEST DE AUTOEVALUARE UNITATEA 2

AlegeŃi varianta sau variantele corecte:

1. În raport cu autorităŃile publice, instituŃia Avocatul Poporului este:

a) subordonată CurŃii ConstituŃionale;

b) o instituŃie publică autonomă şi independentă faŃă de orice altăautoritate publică;

Page 80: Presa Si Actual It Ate Semestrul I

8/3/2019 Presa Si Actual It Ate Semestrul I

http://slidepdf.com/reader/full/presa-si-actual-it-ate-semestrul-i 80/108

Unitatea de învăŃare 2

Presa şi actualitatea  80

c) similară CurŃii de JustiŃie.

2. Principiul supremaŃiei ConstituŃiei are în vedere:

a) elaborarea tuturor actelor normative în acord cu legea fundamentală;

b) elaborarea actelor normative inferioare în acord cu actele normativesuperioare;

c) elaborarea actelor normative din punctul de vedere al forŃei juridice.

3. Curtea ConstituŃională:

a) face parte din sistemul organelor judecătoreşti;

b) este o autoritate cu atribuŃii jurisdicŃionale independentă de celelalteautorităŃi ale statului;

c) face parte din cele trei puteri ale statului.

4. În România, reprezentarea intereselor generale ale societăŃii esteasigurată de:

a) instanŃele judecătoreşti;

b) Ministerul Public;

c) Înalta Curte de CasaŃie şi JustiŃie.

5. Aplicarea principiului analogiei în activitatea de judecată esteinterzisă:

a) în dreptul civil;b) în dreptul penal;

c) în orice materie de drept.

Răspunsuri şi comentarii la Testul de autoevaluare 

1. b, 2. a, 3. b, 4. b, 5. b.

Page 81: Presa Si Actual It Ate Semestrul I

8/3/2019 Presa Si Actual It Ate Semestrul I

http://slidepdf.com/reader/full/presa-si-actual-it-ate-semestrul-i 81/108

Unitatea de învăŃare 2

81  Presa şi actualitatea 

Notă: Aceste întrebări reflectă nivelul minim de cunoştinŃe necesar pentru parcurgerea în continuare a tutoratului 3. Dacă nu aŃi răspunscorect la minimum 4 întrebări, atunci trebuie să studiaŃi din noututoratul 2.

Page 82: Presa Si Actual It Ate Semestrul I

8/3/2019 Presa Si Actual It Ate Semestrul I

http://slidepdf.com/reader/full/presa-si-actual-it-ate-semestrul-i 82/108

Unitatea de învăŃare 2 

82  Presa si actualitatea 

Unitatea de învăŃare 3

CUPRINS

3.1 AutorităŃile locale3.1.1 Primăria

3.1.2 Consiliul judeŃean

3.1.3 Prefectura

3.2 Consiliul NaŃional al Audiovizualului3.2.1 AtribuŃii ale CNA

3.2.2 CNA şi mass-media din România

3.3 Consiliul NaŃional pentru Studierea Arhivelor SecurităŃii3.3.1 InfiinŃarea C.N.S.A.S.

3.3.2 Principalele atribuŃii ale C.N.S.A.S.

3.3.3 Activitatea C.N.S.A.S.

3.4 Test de autoevaluare Unitatea 3

Obiectivele unităŃii de învăŃare 3

După studiul acestei unităŃi de învăŃare veŃi reuşi să:

• prezentaŃi modul în care funcŃionează instituŃiile autorităŃii locale din România.

• explicaŃi principalele atribuŃii ale CNA si CNSAS.

• argumentaŃi faptul că CNA reprezintă un factor important în funcŃionareacorectă şi echitabilă a mass-media din România.

• arătaŃi modul în care CNSAS-ul contribuie la dezvoltarea societăŃiidemocratice din România.

• puneŃi în context informaŃiile de presă referitoare la instituŃiile menŃionate.

• comentaŃi critic ştirile şi relatările jurnalistice referitoare la funcŃionareainstituŃiilor menŃionate.

Page 83: Presa Si Actual It Ate Semestrul I

8/3/2019 Presa Si Actual It Ate Semestrul I

http://slidepdf.com/reader/full/presa-si-actual-it-ate-semestrul-i 83/108

Unitatea de învăŃare 3

83  Presa şi actualitatea 

3.1 AUTORITĂłILE LOCALE

Din punct de vedere administrativ-teritorial, România are încomponenŃă comune (alcătuite dintr-un sat sau din mai multe sate),oraşe şi judeŃe. Comunele şi oraşele sunt conduse de un primar şi de

consiliul local, iar judeŃele de consiliul judeŃean şi de preşedinteleconsiliului judeŃean. Pentru Bucureşti, în afară de primăriile celor şasesectoare, există Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi PrimarulGeneral.

ToŃi cetăŃenii cu drept de vot, cu domiciliul în aceste unităŃiadministrativ-teritoriale, pot vota pentru primar, pentru consilierii locali,pentru preşedintele consiliului judeŃean şi pentru consilierii judeŃeni.Votul este universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, în condiŃiileLegii 67/2004 privind alegerea autorităŃilor administraŃiei publice locale(www.cdep.ro). Mandatele aleşilor locali durează 4 ani. ReprezentanŃiilocali trebuie să aibă domiciliul în localitatea respectivă sau în judeŃul

respectiv.Prefectul este reprezentantul în teritoriu al Guvernului României. El nueste ales prin vot, ci este numit de către Guvern.

Aparatul administrativ al primăriei, al consiliului judeŃean şi al prefecturiieste format din funcŃionari publici. Din 2006, şi prefectul este un înaltfuncŃionar public, el neputând face parte dintr-un partid politic. Primarii,consilierii locali şi judeŃeni şi preşedintele consiliului judeŃean sunt însăoameni politici şi pot candida la alegerile locale din partea unul partidpolitic sau ca independenŃi.

Conform legii 188/1999 privind statutul funcŃionarilor publici,„funcŃionarul public este persoana numită […] într-o funcŃie publică.

Persoana căreia i-a încetat raportul de serviciu din motive neimputabileei îşi păstrează calitatea de funcŃionar public, continuând să facă partedin corpul de rezervă al funcŃionarilor publici”. FuncŃionarii publici suntangajaŃi ai autorităŃilor şi instituŃiilor publice din administraŃia publicăcentrală şi locală (inclusiv structurile de specialitate din Parlament,AdministraŃia PrezidenŃială, serviciile diplomatice şi consulare,autoritatea vamală, poliŃia). Nu toŃi bugetarii sunt funcŃionari publici. Deexemplu, nu sunt funcŃionari publici angajaŃii din serviciile administrativeşi de secretariat, cadrele didactice, magistraŃii sau persoanele numitesau alese în funcŃii de demnitate publică.

Deoarece funcŃionarii publici au, printre atribuŃii, punerea în aplicare a

legislaŃiei în vigoare şi reprezentarea intereselor autorităŃii sau instituŃieipublice în raporturile acesteia cu persoane sau cu alte organizaŃii(Legea 188/1999, www.cdep.ro), ei nu au voie „să solicite sau săaccepte, direct sau indirect, pentru ei sau pentru alŃii, în considerareafuncŃiei lor publice, daruri sau alte avantaje”. De aceea, la numirea într-o funcŃie publică, în fiecare an şi la încetarea contractului de muncă,funcŃionarii publici trebuie să prezinte o declaraŃie de avere.

Page 84: Presa Si Actual It Ate Semestrul I

8/3/2019 Presa Si Actual It Ate Semestrul I

http://slidepdf.com/reader/full/presa-si-actual-it-ate-semestrul-i 84/108

Unitatea de învăŃare 3

Presa şi actualitatea  84

Şi oamenii politici aleşi într-o funcŃie publică trebuie să facă publice, la  începutul mandatului, la finalul mandatului şi anual, declaraŃii de avereşi declaraŃii de interese. Corectitudinea acestor declaraŃii este verificatăde AgenŃia NaŃională de Integritate. Falsul în declaraŃii este consideratăo infracŃiune de către Codul Penal. Averile nejustificate, de peste10.000 euro, pot fi confiscate, în funcŃie de hotărârea instanŃei. De

asemenea, persoanei care are o avere nejustificată i se poate interziceexercitarea unei funcŃii sau demnităŃi publice, pe o perioadă de trei ani.Dacă un act juridic sau administrativ a fost încheiat într-o situaŃie deconflict de interese, acesta poate fi declarat nul (www.integritate.eu,Broşura ANI , accesat 26 iunie 2009).

Conflicte de intereseTipurile de conflicte de interese sunt identificate de lege, pentru fiecarecategorie de bugetari. De exemplu, Legea 215/2001, a administraŃieipublice locale, arată că funcŃia de consilier este incompatibilă cu:

a) funcŃia de prefect şi de subprefect;

b) calitatea de funcŃionar public;

c) calitatea de angajat în cadrul autorităŃilor administraŃiei publice localerespective sau în cadrul aparatului propriu al prefectului din judeŃulrespectiv;

d) funcŃia de manager sau membru în consiliul de administraŃie alregiilor autonome ori de conducător al societăŃilor comerciale înfiinŃatede consiliile locale sau de consiliile judeŃene;

e) calitatea de primar;

f) calitatea de senator, deputat, ministru, secretar de stat, subsecretar de stat şi cele asimilate acestora.

  În plus, dacă în cadrul unui consiliu local se deliberează şi se votează  în legătură cu o hotărâre care ar putea afecta interesele financiare aleunui consilier sau ale rudelor sale, până la gradul IV (o licitaŃie pentruconstrucŃia unei clădiri, de exemplu, când o rudă are o firmă deconstrucŃii implicată în licitaŃia respectivă), consilierul respectiv este înconflict de interese. De aceea, legea 215/2001 spune că nu poateparticipa la deliberări şi la vot, altfel hotărârea poate fi declarată nulă.

  În cazul primarilor şi al viceprimarilor, la aceste incompatibilităŃi seadaugă:

a) orice funcŃie de conducere din cadrul societăŃilor comerciale la carestatul sau o unitate administrativ-teritorială este acŃionar majoritar oridin cadrul societăŃilor naŃionale, companiilor naŃionale sau regiilor autonome;

b) orice alte activităŃi sau funcŃii publice, cu excepŃia funcŃiilor didacticeşi a funcŃiilor din cadrul unor fundaŃii ori organizaŃii neguvernamentale.

Page 85: Presa Si Actual It Ate Semestrul I

8/3/2019 Presa Si Actual It Ate Semestrul I

http://slidepdf.com/reader/full/presa-si-actual-it-ate-semestrul-i 85/108

Unitatea de învăŃare 3

85  Presa şi actualitatea 

CetăŃenii pot urmări modul în care sunt luate deciziile consiliului local şi  judeŃean. Ordinea de zi a şedinŃelor este publică. ŞedinŃele suntpublice, mai puŃin în cazul şedinŃelor consiliului local cu uşile închise,dacă acest lucru a fost decis de consilieri cu majoritate de voturi. Închestiuni de importanŃă foarte mare pentru comună sau pentru oraş,primarul poate propune consultarea cetăŃenilor prin referendum (Legea

215/2001).Comunele, oraşele şi judeŃele se bucură de autonomie locală, înŃeleasăca „dreptul şi capacitatea efectivă a autorităŃilor administraŃiei publicelocale de a soluŃiona şi de a gestiona, în numele şi în interesulcolectivităŃilor locale pe care le reprezintă, treburile publice” (Legea215/2001, www.cdep.ro). Autonomia locală este exclusiv administrativăşi financiară, drept urmare „autorităŃile administraŃiei publice locale audreptul să instituie şi să perceapă impozite şi taxe locale, să elaborezeşi să aprobe bugetele de venituri şi cheltuieli ale comunelor, oraşelor şi  judeŃelor” (Legea 215/2001, www.cdep.ro). Există numeroase exemplede impozite şi taxe locale: taxa de barieră în staŃiunea Mamaia; taxele

de tranzit şi de ecologizare, menŃinute de primarul oraşului Giurgiu,pentru cei care treceau graniŃa cu Bulgaria, chiar şi după aderarea laUniunea Europeană (în 2007); impozitele pentru iahturi şi taxele pentrupăşunat, pentru oile tinere şi sterpe, în municipiul Suceava.

Sursele de venit ale bugetelor locale (judeŃene, orăşeneşti saucomunale) sunt, potrivit Legii 273/2006 privind finanŃele publice locale:

„a) venituri proprii formate din: impozite, taxe, contribuŃii, altevărsăminte, alte venituri şi cote defalcate din impozitul pe venit;

b) sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat;

c) subvenŃii primite de la bugetul de stat şi de la alte bugete;

d) donaŃii şi sponsorizări (cu destinaŃie prestabilită)”.Iată, de exemplu, cum se împarte impozitul pe venit: „Din impozitul pevenit, încasat la bugetul de stat la nivelul fiecărei unităŃi administrativ-teritoriale, se alocă lunar […] o cotă de 47% la bugetele locale alecomunelor, oraşelor şi municipiilor, pe teritoriul cărora îşi desfăşoarăactivitatea plătitorii de impozite, o cotă de 13% la bugetul local al  judeŃului şi o cotă de 22% într-un cont distinct, deschis pe seamadirecŃiilor generale ale finanŃelor publice judeŃene, la trezoreriamunicipiului reşedinŃă de judeŃ pentru echilibrarea bugetelor locale alecomunelor, oraşelor, municipiilor şi al judeŃului” (Legea 273/2006). Deaceea, comunele, oraşele şi judeŃele sunt bogate dacă pe teritoriul lor 

există companii care au o activitate economică intensă şi profitabilă. Înplus, comunele, oraşele şi judeŃele pot face împrumuturi pentru proiectede importanŃă locală şi pot accesa fonduri de la Uniunea Europeană,pentru proiecte de dezvoltare locală.

Modul în care au fost folosite bugetele locale este verificat de cătreCurtea de Conturi. În cadrul CurŃii de Conturi funcŃionează judecătorifinanciari, iar pe lângă Curtea de Conturi funcŃionează procurorifinanciari. Astfel, Curtea de Conturi poate hotărî plata unor despăgubiri

Page 86: Presa Si Actual It Ate Semestrul I

8/3/2019 Presa Si Actual It Ate Semestrul I

http://slidepdf.com/reader/full/presa-si-actual-it-ate-semestrul-i 86/108

Unitatea de învăŃare 3

Presa şi actualitatea  86

civile pentru pagube cauzate şi plata unor amenzi pentru abateri cucaracter financiar de către cei care gestionează incorect finanŃelepublice (Legea 94/1992 privind organizarea şi funcŃionarea CurŃii deConturi).

Comunele, oraşele şi judeŃele au bunuri în domeniul public sau privat alunităŃii administrative respective, de interes local sau judeŃean (de ladrumuri la clădiri de şcoală). Aceste bunuri pot fi date în administrareregiilor autonome şi instituŃiilor publice, pot fi concesionate sau  închiriate, în funcŃie de hotărârile consiliilor locale sau judeŃene. Aconcesiona înseamnă a acorda un drept de exploatare a unui bunpublic, pe o durată limitată. Bunurile din domeniul privat al comunelor,oraşelor şi judeŃelor pot fi cumpărate sau vândute.

Legea arată că vânzarea, concesionarea şi închirierea se face numaiprin licitaŃie publică. La fel, numai prin licitaŃie publică se achiziŃioneazălucrările de construcŃie şi reparaŃie de interes public, pe baza unor documentaŃii tehnice şi economice care au primit acordul sau avizulconsilierilor locali sau judeŃeni, după cum arată Legea AdministraŃiei

Publice Locale 215/2001. De exemplu, membrii Consiliului General alMunicipiului Bucureşti nu au aprobat, la începutul anului 2009, proiectulPrimarului General Sorin Oprescu de construire a unor parcări,deoarece un loc de parcare avea un preŃ estimat la 32.000 euro. „Cumsă construieşti un metru pătrat de parcare pe structură metalică uşoarăcu 1.300 de euro, când un metru pătrat de apartament costă 1.500 deeuro? Este exagerat preŃul, de aceea am votat negativ acest proiect dehotărâre“, a explicat pentru Cotidianul  unul dintre consilieri (Etves,2009).

3.1.1 PRIMĂRIAConform legii, consiliile locale sunt autorităŃi deliberative, iar primarii,autorităŃi executive. Prin urmare, primarul este responsabil pentrupunerea în aplicare a deciziilor luate de către consilierii locali,reprezentanŃi ai cetăŃenilor.

Consiliul local şi primarul au un aparat propriu, format din funcŃionaripublici şi personal auxiliar care poate rămâne în primărie de la unmandat la altul.

Consiliul local are atribuŃii în următoarele domenii (Legea 215/2001):

avizează sau aprobă studii, prognoze şi programe:

- de dezvoltare economico-socială;- de amenajare a teritoriului şi urbanism;

- de participare la programe de dezvoltare judeŃeană, regională,zonală şi de cooperare transfrontalieră.

- aprobă bugetul local şi împrumuturile;

- stabileşte impozite şi taxe locale, precum şi taxe speciale;

Page 87: Presa Si Actual It Ate Semestrul I

8/3/2019 Presa Si Actual It Ate Semestrul I

http://slidepdf.com/reader/full/presa-si-actual-it-ate-semestrul-i 87/108

Unitatea de învăŃare 3

87  Presa şi actualitatea 

- administrează domeniul public şi domeniul privat al comunei sauoraşului;

- înfiinŃează instituŃii publice, societăŃi comerciale şi servicii publice deinteres local; urmăreşte, controlează şi analizează activitateaacestora;

- hotărăşte asupra înfiinŃării şi reorganizării regiilor autonome deinteres local (cum ar fi reŃeaua de transport în comun);

- aprobă alocarea de fonduri din bugetul local pentru acŃiuni deapărare împotriva inundaŃiilor, incendiilor, dezastrelor şi fenomenelor meteorologice periculoase;

- stabileşte măsurile necesare pentru construirea, întreŃinerea şimodernizarea drumurilor, podurilor, precum şi a întregii infrastructuriaparŃinând căilor de comunicaŃii de interes local;

- asigură, potrivit competenŃelor sale, condiŃiile materiale şi financiarenecesare pentru buna funcŃionare a instituŃiilor şi serviciilor publicede educaŃie, sănătate, cultură, tineret şi sport;

- asigură, potrivit competenŃelor sale, condiŃiile materiale şi financiarenecesare pentru apărarea ordinii publice, apărarea împotrivaincendiilor şi protecŃia civilă;

- hotărăşte, în localităŃile cu medici sau cu personal sanitar în număr insuficient, acordarea de stimulente în natură şi în bani, precum şide alte facilităŃi, potrivit legii, în scopul asigurării serviciilor medicalepentru populaŃie; asemenea facilităŃi pot fi acordate şi personaluluididactic;

- contribuie la organizarea de activităŃi ştiinŃifice, culturale, artistice,sportive şi de agrement;

- hotărăşte cu privire la asigurarea ordinii publice; analizeazăactivitatea gardienilor publici, a poliŃiei, jandarmeriei, pompierilor şi aformaŃiunilor de protecŃie civilă, în condiŃiile legii, şi propune măsuride îmbunătăŃire a activităŃii acestora;

- acŃionează pentru protecŃia şi refacerea mediului înconjurător;

- contribuie la protecŃia, conservarea, restaurarea şi punerea învaloare a monumentelor istorice şi de arhitectură, a parcurilor şirezervaŃiilor naturale;

- contribuie la realizarea măsurilor de protecŃie şi asistenŃă socială;asigură protecŃia drepturilor copilului; aprobă criteriile pentru

repartizarea locuinŃelor sociale; înfiinŃează şi asigură funcŃionareaunor instituŃii de binefacere de interes local;

- înfiinŃează şi organizează târguri, pieŃe, oboare, locuri şi parcuri dedistracŃie;

- sprijină activitatea cultelor religioase;

- asigură libertatea comerŃului şi încurajează libera iniŃiativă.

Page 88: Presa Si Actual It Ate Semestrul I

8/3/2019 Presa Si Actual It Ate Semestrul I

http://slidepdf.com/reader/full/presa-si-actual-it-ate-semestrul-i 88/108

Unitatea de învăŃare 3

Presa şi actualitatea  88

Consiliul local alege din rândul membrilor săi viceprimarul, respectivviceprimarii.

Primarul reprezintă comuna sau oraşul. El are ca semn distinctiv oeşarfă în culorile drapelului naŃional al României pe care trebuie să opoarte la solemnităŃi, recepŃii, ceremonii publice şi la celebrareacăsătoriilor.

Primarul are, conform legii, printre îndatoriri:

- asigurarea aducerii la îndeplinire a hotărârilor consiliului local. ÎnsituaŃia în care apreciază că o hotărâre este ilegală, în termen de 3zile de la adoptare îl sesizează pe prefect;

- prezentarea, în faŃa consiliului local, anual sau ori de câte ori estenecesar, a unor informări privind starea economică şi socială acomunei sau a oraşului, precum şi a unor informări asupra moduluide aducere la îndeplinire a hotărârilor consiliului local;

- întocmirea proiectul bugetului local (care trebuie aprobat de consiliu);

- adoptarea de măsuri pentru prevenirea şi limitarea urmărilor calamităŃilor, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor sau epizootiilor (extinderea unei boli contagioase la animale), împreună cu organelespecializate ale statului; aceste măsuri sunt obligatorii pentrupopulaŃie, pentru agenŃii economici şi pentru instituŃiile publice;

asigurarea ordinii publice şi a liniştii locuitorilor, prin intermediul poliŃiei,  jandarmeriei, gardienilor publici, pompierilor şi al unităŃilor de protecŃiecivilă care au obligaŃia să răspundă solicitărilor sale; primarulsupraveghează însă numai activitatea gardienilor publici;

- adoptarea de măsuri pentru prevenirea şi combaterea pericolelor provocate de animale;

- adoptarea de măsuri de interzicere sau de suspendare aspectacolelor, reprezentaŃiilor sau a altor manifestări publice carecontravin ordinii de drept ori atentează la bunele moravuri, laordinea şi liniştea publică;

- administrarea serviciilor publice locale (inclusiv a celor legate deasistenŃă şi ajutor social);

- îndeplinirea funcŃiei de ofiŃer de stare civilă (legată de căsătorii);

- atribuŃiuni legate de modul în care arată o comună sau un oraş: iamăsuri pentru elaborarea planului urbanistic general al localităŃii şi îlsupune spre aprobare consiliului local; asigură respectarea

prevederilor planului urbanistic general, precum şi ale planurilor urbanistice zonale şi de detaliu;

- organizarea evidenŃei lucrărilor de construcŃii din localitate;

- adoptarea de măsuri pentru controlul depozitării deşeurilor menajere,industriale sau de orice fel.

Un primar poate fi demis în urma organizării unui referendum, la nivellocal. Cel puŃin 25% dintre locuitorii cu drept de vot pot cere prefectului

Page 89: Presa Si Actual It Ate Semestrul I

8/3/2019 Presa Si Actual It Ate Semestrul I

http://slidepdf.com/reader/full/presa-si-actual-it-ate-semestrul-i 89/108

Unitatea de învăŃare 3

89  Presa şi actualitatea 

organizarea unui referendum, dacă ei consideră că primarul nuurmăreşte interesele comunităŃii locale sau nu îşi duce la îndepliniresarcinile de primar.

LocalităŃile ruraleDotările minime obligatorii pentru satele reşedinŃă de comună, în scopuldeservirii întregii comune:

- sediu de primărie;

- grădiniŃă, şcoală primară şi gimnazială;

- dispensar medical, farmacie sau punct farmaceutic;

- poştă, servicii telefonice;

- sediu de poliŃie şi de jandarmerie;

- cămin cultural cu bibliotecă;

- magazin general, spaŃii pentru servicii;- teren de sport amenajat;

- parohie;

- cimitir;

- staŃie/haltă C.F. sau staŃie de transport auto;

- dispensar veterinar;

- sediu al serviciului de pompieri;

- puncte locale pentru depozitarea controlată a deşeurilor;

- alimentare cu apă prin cişmele stradale.Sursa: Legea 351/2001, www.cdep.ro.

3.1.2 CONSILIUL JUDEłEANDupă cum precizează Legea AdministraŃiei Publice Locale 215/2001,consiliul judeŃean este autoritatea administraŃiei publice locale carecoordonează activităŃile consiliilor comunale şi orăşeneşti, în vederearealizării serviciilor publice de interes judeŃean. Doi vicepreşedinŃi suntaleşi din rândul consilierilor, dar preşedintele este ales în mod direct, decătre locuitorii judeŃului.

Consiliul judeŃean are, printre altele, atribuŃii legate de următoareledomenii:

- dezvoltarea economico-socială a judeŃului sau a unor zone dincuprinsul acestuia (pe baza propunerilor de la consiliile locale);

- bugetul propriu al judeŃului şi împrumuturile; impozite şi taxe, precumşi taxe speciale;

Page 90: Presa Si Actual It Ate Semestrul I

8/3/2019 Presa Si Actual It Ate Semestrul I

http://slidepdf.com/reader/full/presa-si-actual-it-ate-semestrul-i 90/108

Unitatea de învăŃare 3

Presa şi actualitatea  90

- repartizarea către comune, oraşe şi municipii a unor venituri de labugetului de stat sau din alte surse; colaborarea cu consiliile locale;

- domeniul public şi domeniul privat al judeŃului;

- instituŃii publice şi servicii publice de interes judeŃean;

- regiilor autonome de interes judeŃean;

- organizarea şi amenajarea teritoriului judeŃului, precum şidezvoltarea urbanistică generală a judeŃului şi a unităŃilor administrativ-teritoriale componente;

- drumuri, poduri şi întreaga infrastructură aparŃinând căilor decomunicaŃii de interes judeŃean;

- instituŃii de cultură, instituŃii şi servicii publice de educaŃie, ocrotiresocială şi asistenŃă socială, servicii publice de transport de subautoritatea sa;

- instituŃii sociale şi culturale, precum şi pentru protecŃia drepturilor copilului;

- refacerea şi protecŃia mediului înconjurător;

- Corpul gardienilor publici.

De exemplu, Consiliul JudeŃean ConstanŃa are următoarele instituŃiilepublice de interes local (www.cjc.ro, accesat 13 august 2009): Muzeulde Istorie NaŃională şi Arheologie ConstanŃa, Muzeul de ArtăConstanŃa, Complexul Muzeal de ŞtiinŃe ale Naturii ConstanŃa, TeatrulNaŃional de Opera şi Balet „Oleg Danovski” ConstanŃa, Teatrul de StatConstanŃa, Teatrul de Copii şi Tineret ConstanŃa, Biblioteca JudeŃeană„Ioan N. Roman” ConstanŃa, Centrul JudeŃean pentru Conservarea şiPromovarea Culturii TradiŃionale ConstanŃa, Universitatea Populară

ConstanŃa, Şcoala Populară de Arte şi Meserii ConstanŃa, DirecŃiaGenerală de AsistenŃă Socială şi ProtecŃia Copilului ConstanŃa, DirecŃiaPublică JudeŃeană de EvidenŃă a Persoanelor ConstanŃa, ŞcoalaSpecială nr. 1 ConstanŃa, Şcoala Specială nr. 2 ConstanŃa, CentrulŞcolar pentru EducaŃie Incluzivă „Albatros” ConstanŃa, CentrulJudeŃean de Resurse şi AsistenŃă EducaŃională, Şcoala SanatorialăMangalia, Şcoala Sanatorială Techirghiol, Unitatea Medico-SocialăAgigea, Centrul Militar Zonal ConstanŃa, Inspectoratul pentru SituaŃii deUrgenŃă Dobrogea, Oficiul de Mobilizare a Economiei şi PregătireaTeritoriului pentru Apărare al JudeŃului ConstanŃa, Regia AutonomăJudeŃeană de Apă ConstanŃa (apă potabilă şi canalizare), RegiaAutonomă JudeŃeană de Drumuri şi Poduri ConstanŃa şi S.C. Domeniul

Public şi Privat JudeŃean S.R.L.Preşedintele consiliului judeŃean are, printre alte atribuŃii: asigurareaaducerii la îndeplinire a hotărârilor consiliului judeŃean; coordonarea şicontrolarea activităŃii instituŃiilor şi serviciilor publice de sub autoritateaconsiliului judeŃean.

Page 91: Presa Si Actual It Ate Semestrul I

8/3/2019 Presa Si Actual It Ate Semestrul I

http://slidepdf.com/reader/full/presa-si-actual-it-ate-semestrul-i 91/108

Unitatea de învăŃare 3

91  Presa şi actualitatea 

3.1.3 PREFECTURAFiecare judeŃ al României, alături de municipiul Bucureşti, are câte unprefect numit de Guvern. După cum arată Legea 215/2001, „prefectuleste reprezentantul Guvernului pe plan local şi conduce serviciilepublice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale

din unităŃile administrativ-teritoriale”.  Între prefecŃi, pe de o parte, consiliile locale şi primari, precum şiconsiliile judeŃene şi preşedinŃii acestora, pe de altă parte, nu existăraporturi de subordonare, explică legea 340/2004 privind instituŃiaprefectului (www.cdep.ro). Dacă prefectul consideră că primarul saupreşedintele consiliului judeŃean, consiliul local sau consiliul judeŃean auemis acte sau prevederi ilegale, el le poate ataca în instanŃă. Actulatacat este suspendat de drept (Legea 215/2001). De aceea, poziŃia deprefect este considerată o poziŃie-cheie, iar până în 2004, cândlegislaŃia a fost schimbată, prefectul era numit de Guvern, pe criteriipolitice. Perioada de tranziŃie, în care prefecŃii au fost nevoiŃi să decidădacă îşi continuă cariera politică sau cea de prefect, a durat până pe 1

ianuarie 2006, când 39 de prefecŃi au renunŃat la cariera politică, autrecut de un examen şi au fost renumiŃi de către Guvern pe posturiledeŃinute deja („Guvernul a numit…”, 2005; „PrefecŃi apolitici”, 2006).

Acum, prefectul este un înalt funcŃionar public cu studii superioare  juridice sau administrative sau care a exercitat cel puŃin un mandatcomplet de parlamentar (Legea 340/2004). Şi subprefectul trebuie săaibă studii superioare.

FuncŃia de prefect sau de subprefect este incompatibilă cu cea dedeputat sau senator, consilier local sau judeŃean, cu o funcŃie dereprezentare profesională, o altă funcŃie publică sau o funcŃie ori oactivitate profesională remunerată în cadrul regiilor autonome, precumşi al societăŃilor comerciale cu capital de stat sau privat.  În calitate de reprezentant al Guvernului, prefectul îndeplineşteurmătoarele atribuŃii principale (Legea 340/2004, Art. 19):

„a) asigură, la nivelul judeŃului sau, după caz, al municipiului Bucureşti,aplicarea şi respectarea ConstituŃiei, a legilor, a ordonanŃelor şi ahotărârilor Guvernului, a celorlalte acte normative, precum şi a ordiniipublice;

b) acŃionează pentru realizarea în judeŃ, respectiv în municipiulBucureşti, a obiectivelor cuprinse în Programul de guvernare şi dispunemăsurile necesare pentru îndeplinirea lor, în conformitate cu

competenŃele şi atribuŃiile ce îi revin, potrivit legii;c) acŃionează pentru menŃinerea climatului de pace socială şi a uneicomunicări permanente cu toate nivelurile instituŃionale şi sociale,acordând o atenŃie constantă prevenirii tensiunilor sociale;

d) colaborează cu autorităŃile administraŃiei publice locale pentrudeterminarea priorităŃilor de dezvoltare teritorială;

Page 92: Presa Si Actual It Ate Semestrul I

8/3/2019 Presa Si Actual It Ate Semestrul I

http://slidepdf.com/reader/full/presa-si-actual-it-ate-semestrul-i 92/108

Unitatea de învăŃare 3

Presa şi actualitatea  92

e) verifică legalitatea actelor administrative ale consiliului judeŃean, aleconsiliului local sau ale primarului;

f) asigură, împreună cu autorităŃile şi organele abilitate, ducerea la  îndeplinire, în condiŃiile stabilite prin lege, a măsurilor de pregătire şiintervenŃie pentru situaŃii de urgenŃă;

g) dispune, în calitate de preşedinte al Comitetului judeŃean pentrusituaŃii de urgenŃă, măsurile care se impun pentru prevenirea şigestionarea acestora şi foloseşte în acest sens sumele specialprevăzute în bugetul propriu cu această destinaŃie;

h) utilizează, în calitate de şef al protecŃiei civile, fondurile specialalocate de la bugetul de stat şi baza logistică de intervenŃie în situaŃii decriză, în scopul desfăşurării în bune condiŃii a acestei activităŃi;

i) dispune măsurile corespunzătoare pentru prevenirea infracŃiunilor şiapărarea drepturilor şi a siguranŃei cetăŃenilor, prin organele legalabilitate;

 j) asigură realizarea planului de măsuri pentru integrare europeană;

k) dispune măsuri de aplicare a politicilor naŃionale hotărâte de Guvernşi a politicilor de integrare europeană;

l) hotărăşte, în condiŃiile legii, cooperarea sau asocierea cu instituŃiisimilare din Ńară şi din străinătate, în vederea promovării intereselor comune;

m) asigură folosirea, în condiŃiile legii, a limbii materne în raporturiledintre cetăŃenii aparŃinând minorităŃilor naŃionale şi serviciile publicedeconcentrate în unităŃile administrativ-teritoriale în care aceştia au opondere de peste 20%.”

Material realizat de Raluca Radu.

BIBLIOGRAFIE

Articole de presă

***, 4 ianuarie 2006, PrefecŃi apolitici , www.realitatea.net.

Etves, Antoaneta, 15 februarie 2009, „Primarul Oprescu, victimapropriilor megalomanii”, Cotidianul , www.cotidianul.ro.

Comunicate de presă

Page 93: Presa Si Actual It Ate Semestrul I

8/3/2019 Presa Si Actual It Ate Semestrul I

http://slidepdf.com/reader/full/presa-si-actual-it-ate-semestrul-i 93/108

Unitatea de învăŃare 3

93  Presa şi actualitatea 

Guvernul României – Biroul de Presă, 23 decembrie 2005, „Guvernul anumit în funcŃie, începând cu 1 ianuarie 2006, 39 de prefecŃi care au…”,www.gov.ro.

LegislaŃie

Legea 94/1992 privind organizarea şi funcŃionarea CurŃii de Conturi.Legea 188/1999 privind statutul funcŃionarilor publici.

Legea 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriuluinaŃional.

Legea 67/2004 privind alegerea autorităŃilor administraŃiei publicelocale.

Legea 340/2004 privind instituŃia prefectului.

Legea 273/ 2006 privind finanŃele publice locale.

Site-uri de Internet

www.cdep.ro, site-ul oficial al Camerei DeputaŃilor, Repertoriu legislativ .

www.cjc.ro, site-ul oficial al Consiliului JudeŃean ConstanŃa.

www.integritate.eu, site-ul oficial al AgenŃiei NaŃionale pentru Integritate.

Lucrare de verificare

AlegeŃi varianta sau variantele corecte:

1. FuncŃia de primar este incompatibilă cu:

a) funcŃia de prefect şi de subprefect;

b) calitatea de funcŃionar public;

c) funcŃia de manager sau membru în consiliul de administraŃie alregiilor autonome;

d) cadru didactic.

2. Vânzarea, concesionarea sau închirierea bunurilor comunelor şioraşelor:

a) se face prin licitaŃie publică;

b) se face cu acordul consiliilor locale;

c) nu este posibilă, potrivit legii.

Page 94: Presa Si Actual It Ate Semestrul I

8/3/2019 Presa Si Actual It Ate Semestrul I

http://slidepdf.com/reader/full/presa-si-actual-it-ate-semestrul-i 94/108

Unitatea de învăŃare 3

Presa şi actualitatea  94

3. Orice comună trebuie să aibă:

a) dispensar medical, farmacie sau punct farmaceutic;

b) sediu de poliŃie şi de jandarmerie;

c) cămin cultural cu bibliotecă;

d) teren de sport amenajat;e) parohie;

f) dispensar veterinar;

g) sediu al serviciului de pompieri;

h) puncte locale pentru depozitarea controlată a deşeurilor;

i) alimentare cu apă.

3. 2 CONSILIUL NAłIONAL AL AUDIOVIZUALULUI

La nivel european, regulile care vizează sectorul audiovizual suntguvernate de principiul pieŃei libere. Directiva „Televiziunea fărăfrontiere”, adoptată de către Consiliul European în 1989, amendată în1997 şi revizuită în 2007, sub forma Directivei pentru Serviciile MediaAudiovizuale, are ca scop adoptarea la nivel european a unui set minimde reguli comune de funcŃionare pentru toate televiziunile şi radiourile

europene. Această directivă se aplică tuturor companiilor de radio şi deteleviziune, indiferent de modalitatea de transmitere a semnalului(terestru, prin satelit sau prin cablu) şi de statut (public sau privat).Directiva pentru Serviciile Media Audiovizuale se referă la păstrareadiversităŃii culturale, la protejarea copiilor şi a consumatorilor, lamenŃinerea pluralismului în ceea ce priveşte oferta de media, lacombaterea urii rasiale şi religioase şi la garantarea independenŃeiinstituŃiilor naŃionale de reglementare (ec.europa.eu/avpolicy, accesat29 iunie 2009).

România a deschis capitolul de negociere pentru aderarea la UniuneaEuropeană, denumit „Cultura şi politica audiovizuală”, în octombrie

2000, şi l-a închis în mod provizoriu în decembrie 2002. România aadoptat întregul acquis communautaire   în vigoare în decembrie 2000,adică a tradus şi a adoptat legislaŃia relevantă pe domeniul cultură şiaudiovizual. Nu a cerut nici o derogare şi nici o perioadă de tranziŃie,deoarece autorităŃile române intenŃionau să implementeze acquis-ul  imediat după aderarea la UE. Înainte de momentul aderării, Românianu a putut respecta cotele minime de producŃii europene care ar fitrebuit transmise în mod obligatoriu de către posturile din audiovizual,

Page 95: Presa Si Actual It Ate Semestrul I

8/3/2019 Presa Si Actual It Ate Semestrul I

http://slidepdf.com/reader/full/presa-si-actual-it-ate-semestrul-i 95/108

Unitatea de învăŃare 3

95  Presa şi actualitatea 

din cauza unor înŃelegeri cu OrganizaŃia Mondială a ComerŃului (IMCA,2004). Această înŃelegere garanta o piaŃă deschisă pentru producŃiileaudiovizuale de oriunde din lume, cu efecte benefice mai ales dinpunctul de vedere al producătorilor din Statele Unite ale Americii şi dinAmerica de Sud. După momentul aderării, România a putut pune înaplicare Decizia 258/ 2003, adoptată de Consiliul NaŃional al

Audiovizualului - CNA în legătură cu distribuŃia produselor culturaleeuropene. Decizia arată că timpul destinat produselor culturaleeuropene ar trebui să depăşească 50% din timpul de emisie, cuexcepŃia ştirilor, a sportului, a jocurilor, a publicităŃii, a teletextului şi ateleshopping-ului.

1992 – Prima reglementare a audiovizualului românescConsiliul NaŃional al Audiovizualului a apărut însă cu opt ani înainte deadoptarea de către România a legislaŃiei europene. În 1992,Parlamentul României a votat o legislaŃie care avea ca scop

reglementarea zonei audiovizualului şi înfiinŃarea Consiliului. Înainte de1992 au fost lansate mai multe posturi de radio şi mai multe televiziunilocale, printre care şi SOTI, în Bucureşti, fără ca statul să le poatăreglementa din punct de vedere al conŃinutului. După apariŃia CNA,posturile de radio şi de televiziune funcŃionează pe baza licenŃeiacordate de către Consiliul NaŃional al Audiovizualului, licenŃă carepoate fi suprimată pentru încălcări repetate ale legii sau poate fipierdută, în cazul în care postul nu mai emite. Unul dintre cazurile încare CNA a folosit dreptul de a suprima o licenŃă de emisie este cel alteleviziunii OTV, în 2002, pentru incitare la ură la adresa minorităŃilor.

Prin ConstituŃie, organizaŃiile de presă pot fi finanŃate atât de stat, cât şi

de persoane sau firme particulare, şi se supun pe de o partereglementărilor care privesc organizaŃiile comerciale în general, iar pede alta, regulilor care derivă din exercitarea libertăŃii de exprimare şi alibertăŃii de informare. Prin lege, arată ConstituŃia României,organizaŃiile de presă pot fi obligate să facă publică sursa finanŃării, faptce va fi impus din 2004, în cazul posturilor de radio şi televiziune, decătre Consiliul NaŃional al Audiovizualului.

Fiecare Ńară europeană are un organism asemănător CNA, cu rolul de aacorda licenŃe pentru posturile de radio şi de televiziune şi de a vegheala respectarea legislaŃiei audiovizuale: Conseil supérieur del’audiovisuel (FranŃa, 1989), AGCOM - Autorità per le garanzie nellecomunicazioni (Italia, 1997), Ofcom - Office of Communications (MareaBritanie, 2003).CNA acordă licenŃe pentru o perioadă de 9 ani. LicenŃele de funcŃionarepot fi reînnoite pentru alŃi 9 ani, dacă postul de radio sau de televiziunea folosit licenŃa, respectând legislaŃia în vigoare.

Page 96: Presa Si Actual It Ate Semestrul I

8/3/2019 Presa Si Actual It Ate Semestrul I

http://slidepdf.com/reader/full/presa-si-actual-it-ate-semestrul-i 96/108

Unitatea de învăŃare 3

Presa şi actualitatea  96

3.2.1 ATRIBUłII ALE CNACNA a fost înfiinŃat prin Legea 48/1992 ca o autoritate publică subcontrol parlamentar. O nouă legislaŃie, adoptată în 2002, a întăritstatutul Consiliului, prin prelungirea mandatelor membrilor săi de lapatru la şase ani, pentru a scădea gradul de dependenŃă al acestora de

partidele politice. Consiliul este format din 11 membri numiŃi de cătreParlament, la propunerea Senatului (3 membri), a Camerei DeputaŃilor (3 membri), a Preşedintelui României (2 membri) şi a Guvernului (3membri).

Prin Legea Audiovizualului 504/2002 (www.cna.ro), Consiliul areurmătoarele responsabilităŃi:

- să stabilească condiŃiile, criteriile şi procedura pentru acordarealicenŃelor audiovizuale analogice şi digitale (pentru posturile radio şiTV);

- să stabilească procedura de acordare a autorizaŃiei de retransmisie(pentru firmele de retransmisie prin cablu şi satelit);

- să elibereze licenŃe audiovizuale analogice şi digitale şi autorizaŃii deretransmisie pentru exploatarea serviciilor de programe deradiodifuziune şi televiziune şi să emită decizii de autorizareaudiovizuală;

- să emită decizii cu caracter de norme de reglementare mai ales cuprivire la:

a. asigurarea informării corecte a opiniei publice;

b. urmărirea exprimării corecte în limba română şi în limbile minorităŃilor naŃionale;

c. asigurarea echidistanŃei şi a pluralismului;

d. transmiterea informaŃiilor şi a comunicatelor oficiale ale autorităŃilor publice cu privire la calamităŃi naturale, starea de necesitate sau deurgenŃă, starea de asediu ori de conflict armat;

e. protecŃia minorilor;

f. apărarea demnităŃii umane şi a dreptului la propria imagine;

g. politici nediscriminatorii cu privire la rasă, sex, naŃionalitate, religie,convingeri politice şi orientări sexuale;

h. exercitarea dreptului la replică, rectificare şi alte măsuri echivalente;

i. comunicări comerciale audiovizuale, inclusiv publicitate, plasare deproduse, publicitate electorală şi teleshopping; j. sponsorizare;

k. principiile şi regulile de desfăşurare a campaniilor electorale şi a celor pentru referendum, în serviciile de programe audiovizuale;

l. responsabilităŃile culturale ale furnizorilor de servicii mediaaudiovizuale;

Page 97: Presa Si Actual It Ate Semestrul I

8/3/2019 Presa Si Actual It Ate Semestrul I

http://slidepdf.com/reader/full/presa-si-actual-it-ate-semestrul-i 97/108

Unitatea de învăŃare 3

97  Presa şi actualitatea 

să elaboreze instrucŃiuni şi să emită recomandări pentru desfăşurareaactivităŃilor în domeniul comunicării audiovizuale;

La negocierile internaŃionale cu privire la domeniul audiovizual, Consiliuleste consultat cu privire la poziŃia României şi îşi poate trimitereprezentanŃi la respectivele negocieri;

Consiliul este consultat cu privire la toate proiectele de acte normativeprin care se reglementează activităŃi din domeniul audiovizual ori înlegătură cu acesta, avizul Consiliului fiind obligatoriu;

Consiliul este autorizat să solicite şi să primească de la furnizorii şidistribuitorii de servicii de programe audiovizuale orice date, informaŃii şidocumente care privesc îndeplinirea atribuŃiilor sale, având obligaŃia săpăstreze confidenŃialitatea datelor care nu au caracter public.

  În aceste scopuri, Consiliul are propria sa structură operaŃională, careinclude un serviciu de monitorizare la nivel naŃional. CNA acŃionează fiela sesizarea propriilor săi angajaŃi (din oficiu), fie la cererea uneiautorităŃi publice, fie ca urmare a plângerii depuse de o persoană fizică

sau juridică afectată în mod direct prin încălcarea prevederilor Legiiaudiovizualului sau ca urmare a plângerii depuse de organizaŃiineguvernamentale specializate în protejarea drepturilor omului, adrepturilor femeii şi copilului. Prin urmare, CNA acŃionează după ce unmesaj a fost transmis, nu înainte: reglementează şi sancŃioneazăabaterea, nu cenzurează. SancŃiunile sunt, în funcŃie de gravitateafaptei şi de comportamentul anterior, de la o somaŃie publică de intrare în legalitate, la amendă şi chiar la retragerea licenŃei de funcŃionare.

  În plus, în funcŃie de evoluŃia reglementărilor europene şi a pieŃei demedia româneşti, CNA emite decizii, recomandări şi instrucŃiuni pentrureglementarea producătorilor şi difuzorilor de produse culturale

audiovizuale din România.CNA are printre atribuŃii asigurarea unei oferte de media echilibrate şi aunei pieŃe de media în care funcŃionează mai mulŃi actori, în beneficiulpublicului. Drept urmare, din 2001 a fost înfiinŃată ARMA - AsociaŃia 

Română pentru Măsurarea AudienŃelor, pentru televiziuni. Pentru radio,există ARA – AsociaŃia pentru Radio AudienŃă. CNA are liber acces laaceste informaŃii, pentru a identifica apariŃia unor posturi cu poziŃiedominantă pe piaŃă (aşa cum indică Legea 504/2002).

3.2.2 CNA ŞI MASS-MEDIA DIN ROMÂNIAExistenŃa CNA a avut, indiscutabil, un efect benefic asupra peisajului

audiovizual din România. Plecând de la regulile legate de conŃinutulaudiovizual valabile la nivel european, CNA a stabilit, a impus şi aexplicat, de nenumărate ori, reglementări legate de informarea corectăa publicului, de protecŃia copiilor, de apărarea demnităŃii umane, dedesfăşurarea unei campanii electorale. Efectele se simt la nivelul  întregului sistem mass-media, care a evoluat, inclusiv din punct devedere calitativ, în ultimele două decenii.

Page 98: Presa Si Actual It Ate Semestrul I

8/3/2019 Presa Si Actual It Ate Semestrul I

http://slidepdf.com/reader/full/presa-si-actual-it-ate-semestrul-i 98/108

Unitatea de învăŃare 3

Presa şi actualitatea  98

Astfel, au fost eliminate treptat din programele de ştiri imaginile şinumele victimelor unor infracŃiuni sau ale unor accidente, corpurilemutilate. Filmele şi programele de divertisment care conŃin scene deviolenŃă, scene cu conotaŃii sexuale sau comportamente consideratepericuloase pentru minori pot fi difuzate doar în anumite perioade alezilei (Decizia 78/2002 privind protecŃia minorilor în cadrul serviciilor de

programe). De asemenea, au fost eliminate treptat mesajele puternicdiscriminatorii. În timpul campaniilor electorale, televiziunile caretransmit mesaje electorale trebuie să aloce timp de antenă tuturor candidaŃilor, permiŃând astfel publicului să ia o decizie de vot încunoştinŃă de cauză.

  În plus, existenŃa CNA a forŃat coagularea reprezentanŃilor industriilor comunicării în asociaŃii profesionale, care pot servi drept partener dediscuŃie în ceea ce priveşte reglementarea şi autoreglementareadomeniului. Este vorba despre Consiliul Român pentru Publicitate –RAC sau despre AsociaŃia Română de ComunicaŃii Audiovizuale –ARCA.

Material realizat de Raluca Radu.

BIBLIOGRAFIE

Studii

IMCA pour la Commission européenne – DG EAC, Roumanie –Monograph. Paysage audiovisuel et politiques publiques des payscandidats dans le secteur audiovisuel, Etude DG EAC / 59/ 02, Mars2004.

LegislaŃie

ConstituŃia României, 2003.

Decizia CNA 78/2002 privind protecŃia minorilor în cadrul serviciilor deprograme.

Decizia CNA 258/ 2003 privind difuzarea operelor audiovizualeeuropene.

Legea Audiovizualului 48/1992.

Legea Audiovizualului 504/2002.

Site-uri de Internet

ec.europa.eu, site-ul oficial al Comisiei Europene,   Audiovisual and Media Policies.

Page 99: Presa Si Actual It Ate Semestrul I

8/3/2019 Presa Si Actual It Ate Semestrul I

http://slidepdf.com/reader/full/presa-si-actual-it-ate-semestrul-i 99/108

Unitatea de învăŃare 3

99  Presa şi actualitatea 

www.cna.ro, site-ul oficial al Consiliului NaŃional al Audiovizualului.

Lucrare de verificare

AlegeŃi varianta sau variantele corecte:1. Uniunea Europeană are o legislaŃie pentru audiovizual careprotejează:

a) produsele culturale europene;

b) pluralitatea de voci pe piaŃa de media;

c) accesul tuturor producătorilor internaŃionali pe o piaŃă liberă.

2. Consiliul NaŃional al Audiovizualului a fost înfiinŃat prin lege în:

a) 1989;b) 1992;

c) 1997;

d) 2003.

3.3 CONSILIUL NAłIONAL PENTRU STUDIEREA ARHIVELORSECURITĂłII

Instaurarea regimului comunist în România, după 23 august 1944, apresupus, printre altele, înfiinŃarea unei instituŃii de poliŃie politică princare să se exercite un control total asupra populaŃiei şi care săgaranteze stabilitatea statului. Securitatea, ca poliŃie politică (adicăinstituŃie represivă care deŃinea dreptul de a efectua anchete, de ainstrumenta cazuri şi a aplica pedepse), a fost înfiinŃată printr-un decret

din 1948, ea fiind „în mod explicit definită drept instituŃie a statului,menită să poarte o luptă a majorităŃii «democrat populare» împotriva«rămăşiŃelor burgheze», prin orice mijloace” (Raport final , 2007, p.480). Până în acel moment, acŃiunile represive au fost întreprinse devechile structuri poliŃieneşti, rămase în activitate şi după 1945 (Raport final , 2007, p. 481).

Page 100: Presa Si Actual It Ate Semestrul I

8/3/2019 Presa Si Actual It Ate Semestrul I

http://slidepdf.com/reader/full/presa-si-actual-it-ate-semestrul-i 100/108

Unitatea de învăŃare 3

Presa şi actualitatea  100

Mai întâi de toate, Securitatea a însemnat represiune. În primii ani aicomunismului au fost arestate zeci de mii de persoane considerate a fi„elemente duşmănoase” faŃă de regimul instaurat în România.Denumită în epocă, „braŃ înarmat al Partidului”, „tăiş al sabiei în lupta declasă”, Securitatea i-a arestat, anchetat şi torturat pe toŃi cei care se împotriveau direct sau indirect regimului comunist. Tortura fizică (bătăi

bestiale, înfometare, administrarea de şocuri electrice, izolarea în celuleumede, întunecoase, cu şobolani etc.) era însoŃită de tortura morală(şantaj, ameninŃări, intimidări). OfiŃerii DirecŃiei Generale a SecurităŃiiPoporului erau singurii competenŃi în „a instrumenta infracŃiunile ceprimejduiesc regimul democratic şi securitatea poporului” (Raport final ,2007, p. 480 şi urm).

„Aparatul poliŃiei politice a avut un rol esenŃial de consolidare acomunismului, prin mijloace ale terorismului de stat. Principala saatribuŃie a constat în inocularea şi administrarea sentimentului de frică,o componentă fundamentală în administrarea actului de poliŃie politică.Practic, acesta a fost rolul SecurităŃii în regimul comunist din România,

iar evoluŃia aparatului său a fost circumscrisă acestui scop, în funcŃie despecificitatea contextului intern şi internaŃional în care acŃiona” (Oprea,2002, p. 15).

InstituŃia SecurităŃii a avut de-a lungul timpul mai multe denumiri:DirecŃia Generală a SecurităŃii Poporului, Ministerul SecurităŃii Statului,DirecŃia Generală a SecurităŃii Statului, Consiliul SecurităŃii Statului,Departamentul SecurităŃii Statului din cadrul Ministerului Afacerilor Interne (ultima titulatură pe care o avea în decembrie 1989). Pe lângăadministrarea sentimentului de frică în rândul populaŃiei, un alt rol al săua fost acela de a institui un control total asupra populaŃiei, exercitat princonstituirea, extinderea şi gestionarea unei reŃele informative alcătuitădin colaboratori recrutaŃi din rândul tuturor structurilor socio-

profesionale. DenumiŃi generic „informatori”, aceştia culegeau şitransmiteau informaŃii despre atitudinea cetăŃenilor faŃă de regimulcomunist (Raport final , 2007, p. 505).

„Subsemnatul... mă angajez să sprijin în mod secret, organizat şi activorganele de securitate în activitatea pe care o desfăşoară pentruprevenirea, descoperirea şi lichidarea infracŃiunilor îndreptate împotrivasecurităŃii statului pentru combaterea oricăror manifestări careafectează interesele orânduirii noastre socialiste.” Aşa sunaangajamentul pe care trebuiau să-l semneze colaboratorii SecurităŃii dinperioada comunistă. Prin documentul respectiv, semnat cu numele realsau cu cel conspirativ, o persoană recrutată ca informator îşi dădea

acordul să colaboreze cu organele poliŃiei politice din România (Albu,2008, p. 62).

Cercetări recente au arătat că informatorii erau recrutaŃi prin şantaj, dar şi prin apelul la sentimentele patriotice. Şantajul presupunea existenŃaunor fapte în trecutul persoanei care o făceau vulnerabilă. O rudă fugită  în străinătate, un părinte fost moşier, o situaŃie compromiŃătoare (deexemplu adulterul, homosexualitatea) puteau pune persoana în situaŃia

Page 101: Presa Si Actual It Ate Semestrul I

8/3/2019 Presa Si Actual It Ate Semestrul I

http://slidepdf.com/reader/full/presa-si-actual-it-ate-semestrul-i 101/108

Unitatea de învăŃare 3

101  Presa şi actualitatea 

de a accepta să semneze un angajament de colaborare. Uneori, seapela la naivitatea individului, căruia i se cerea colaborarea sub unpretext de genul următor: împiedicarea unor acte de spionaj, de sabotajeconomic, a atacurilor străine etc. Se invoca datoria cetăŃeanului de a-şi apăra Ńara (NagâŃ, 2004, pp. 133-134).

Tuturor acestor oameni li se cerea un lucru simplu în aparenŃă: „să înşire oral sau în scris câteva banalităŃi despre colegi, rude sau prieteni:ce probleme de familie au, cum şi cu cine se distrează, ce citesc, ceposturi de radio sau ce muzică ascultă, ce planuri de viitor îşi fac, cucine sunt în conflict şi de ce... Aparent nimic grav sau care să nu fiecunoscut de toată lumea. Detaliile puteau merge până la meniul zilnic,preŃul coşniŃei lunare, cadourile primite din străinătate, titlul cărŃilor dinbibliotecă sau numărul sticluŃelor de ojă din baie. [...] Urmărirea uneipersoane, din motive pe care ofiŃerul nu le comunica niciodatăcolaboratorilor săi, semăna cu asamblarea unui puzzle: separat, pieselesunt mici şi nu spun mare lucru – laolaltă însă, compun un tablougeneral plin de semnificaŃii” (NagâŃ, 2004, p. 135).

Activitatea SecurităŃii nu se rezuma doar la recrutarea informatorilor şila prelucrarea informaŃiilor obŃinute de acestea. În cadrul SecurităŃiiexistau direcŃii care se ocupau cu ascultarea telefoanelor, interceptareaşi violarea corespondenŃei, urmărirea persoanelor consideratepericuloase pentru regim, culegerea de informaŃii despre cetăŃeniistrăini care vizitau România, acŃiuni de intimidare şi anihilare fizică acetăŃenilor români din străinătate care militau împotriva regimuluicomunist (cazul atentatului cu bombă de la SecŃia română a postului deradio Europa Liberă).

Raportul final al Comisiei PrezidenŃiale pentru Analiza dictaturii comuniste din România subliniază faptul că folosirea civililor ca

informatori şi extinderea permanentă a reŃelei de colaboratori arată clar dorinŃa regimului de a-i supraveghea permanent pe toŃi cetăŃenii,chiar şi pe cei care păreau inofensivi: „PrezenŃa în reŃea a surselor dincele mai diverse medii – de la deŃinuŃi politici la elevi, de la oameni decultură la foşti ilegalişti sau membri de partid – dovedeşte că întreagapopulaŃie era vizată, fără excepŃie”. Astfel, arată Raportul , toŃi cetăŃeniitrebuiau urmăriŃi „pentru a fi împiedicaŃi să reacŃioneze critic la adresaregimului şi pentru a deveni complet obedienŃi”. După o primă fază,violent-represivă, în care Ńinta erau „duşmanii poporului”, Securitateatrece într-o etapă obsesiv-preventivă, care se întinde până îndecembrie 1989. Amploarea activităŃilor de supraveghere şi control acetăŃenilor nu poate fi deocamdată stabilită statistic, dar există

certitudinea că avea proporŃii gigantice (Raport final , 2007, p. 520-521).

3.3.1 ÎNFIINłAREA C.N.S.A.S.După 1989, numeroase voci ale societăŃii civile din România au cerut  înfiinŃarea unei instituŃii care să preia arhiva fostei SecurităŃii, să

Page 102: Presa Si Actual It Ate Semestrul I

8/3/2019 Presa Si Actual It Ate Semestrul I

http://slidepdf.com/reader/full/presa-si-actual-it-ate-semestrul-i 102/108

Unitatea de învăŃare 3

Presa şi actualitatea  102

deconspire numele ofiŃerilor şi colaboratorilor acesteia şi să cercetezeactivitatea acestei instituŃii de represiune şi de poliŃie politică.

Astfel, în baza Legii 187/1999 privind accesul la propriul dosar şideconspirarea poliŃiei politice comuniste a fost înfiinŃat ConsiliulNaŃional Pentru Studierea Arhivelor SecurităŃii (C.N.S.A.S.). ConsiliulNaŃional pentru Studierea Arhivelor SecurităŃii este o autoritateadministrativă autonomă cu personalitate juridică, finanŃată de labugetul de stat, aflată sub controlul Parlamentului. InstituŃia are ostructură unică la nivel naŃional, fiind condusă de un Colegiu compusdin 11 membri numiŃi de Parlamentul României, pe o perioadă de 6 ani.

  În prezent, C.N.S.A.S. funcŃionează în baza OrdonanŃei de UrgenŃă aGuvernului României nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şideconspirarea SecurităŃii. Această ordonanŃă a fost adoptată după ceCurtea ConstituŃională a semnalat faptul că Legea nr.187/1999 privindaccesul la propriul dosar şi deconspirarea poliŃiei politice comuniste, era în ansamblul ei, neconstituŃională.

Potrivit legislaŃiei în vigoare (OUG, nr. 24/10 martie 2008, art. 1), poateavea acces la propriul dosar, întocmit de Securitate, orice cetăŃeanromân sau cetăŃean străin care după 1945 a avut cetăŃenie română,precum şi orice cetăŃean al unei Ńări membre a OrganizaŃiei TratatuluiAtlanticului de Nord (NATO) sau al unui stat membru al UniuniiEuropene. Acest drept se exercită la cerere şi constă în posibilitatea dea studia dosarul şi de a obŃine copii de pe actele dosarului şi de pe altedocumente care se referă sau au legătură cu persoana sa.

De asemenea, persoana respectivă are dreptul să afle identitatealucrătorilor SecurităŃii şi a colaboratorilor acesteia, care au contribuit cuinformaŃii la completarea dosarului şi poate solicita verificarea calităŃiide lucrător al SecurităŃii pentru ofiŃerii sau subofiŃerii care au contribuit

la instrumentarea dosarului. Dacă persoana urmărită nu mai este înviaŃă, pot cere să aibă acces la dosarul acesteia rudele sale până lagradul al patrulea sau moştenitorii testamentari. Dacă există înscrisurioriginale (manuscrise, scrisori, acte etc.) sau obiecte personale reŃinutede Securitate, acestea se restituie titularului.

Legea defineşte ca fiind lucrător al SecurităŃii orice ofiŃer, subofiŃer deSecuritate, inclusiv ofiŃer sub acoperire, care în perioada 1945-1989 a  întreprins activităŃi care încălcau drepturi şi libertăŃi fundamentale aleomului, în scopul susŃinerii puterii comuniste (OUG, nr. 24/10 martie2008, art. 2).

Colaborator al SecurităŃii era acea persoană care furniza informaŃii, prin

note, rapoarte scrise sau prin relatări verbale către Securitate, informaŃiiprin care se denunŃau activităŃi sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist. Nu sunt consideraŃi colaboratori cei care au dat declaraŃii întimpul anchetelor penale sau al proceselor sau cei care nu împliniseră16 ani la data colaborării cu Securitatea, deoarece asupra acestora s-au exercitat presiuni care puteau ajunge până la tortura fizică şi psihică.

Page 103: Presa Si Actual It Ate Semestrul I

8/3/2019 Presa Si Actual It Ate Semestrul I

http://slidepdf.com/reader/full/presa-si-actual-it-ate-semestrul-i 103/108

Unitatea de învăŃare 3

103  Presa şi actualitatea 

Sunt asimilaŃi colaboratorilor toŃi cei care aveau competenŃedecizionale, juridice ori politice şi care au luat decizii, la nivel centralsau local, cu privire la activităŃile SecurităŃii ori cu privire la activitateaaltor structuri de represiune ale regimului totalitar comunist (OUG, nr.24/10 martie 2008, art. 2)

Sub denumirea de propriul dosar, legea se referă la orice material  întocmit de Securitate şi de către alte structuri de represiune aleregimului totalitar comunist, indiferent de suport, despre o persoană saumai multe persoane. Dosarul poate conŃine note informative date decolaboratori, rapoarte ale ofiŃerilor de Securitate, transcrieri aleconvorbirilor telefonice, scrisori sau telegrame interceptate deSecuritate.

3.3.2. PRINCIPALELE ATRIBUłII ALE C.N.S.A.S.C.N.S.A.S. are, prin lege, atribuŃia de a asigura:

  – accesul la propriul dosar întocmit de Securitate şi deconspirarealucrătorilor SecurităŃii şi a colaboratorilor acesteia;

 – accesul la informaŃiile de interes public privind calitatea de lucrător alSecurităŃii în cazul candidaŃilor la alegerile prezidenŃiale, generale,locale şi pentru Parlamentul European (Preşedintele României, deputaŃişi senatori, membrii guvernului, membrii români ai ParlamentuluiEuropean,  secretarii de stat, prefecŃi, primari, consilieri locali). AcesteinformaŃii pot fi furnizate presei, la cerere, dar şi partidelor politice,O.N.G.-urilor, precum şi instituŃiilor publice;

- publicarea informaŃiilor şi a documentelor cu privire la activitatea,structura şi componenŃa SecurităŃii, care atestă implicarea acesteia şi a

altor structuri politice şi represive ale regimului totalitar comunist înfapte de încălcare a drepturilor şi libertăŃilor fundamentale ale omului;

- organizarea şi desfăşurarea activităŃilor educative şi sprijinireacercetărilor prin conferinŃe şi expoziŃii, derularea unor programeeducaŃionale, publicarea de studii ştiinŃifice, monografii, colecŃii dedocumente, în vederea cunoaşterii trecutului României între 1945-1989şi consemnării istorice a activităŃilor represive ale regimului comunist;

- publicarea documentelor cu privire la cazurile neelucidate de decesesau de dispariŃii produse în urma acŃiunilor SecurităŃii şi sesizareaorganelor de cercetare penală, atunci când este cazul;

- accesul cercetătorilor acreditaŃi de Colegiul C.N.S.A.S. la documenteleşi informaŃiile cu privire la structura, componenŃa, metodele şi activităŃileSecurităŃii (OUG, Nr. 24/10 martie 2008, Art. 14).

Page 104: Presa Si Actual It Ate Semestrul I

8/3/2019 Presa Si Actual It Ate Semestrul I

http://slidepdf.com/reader/full/presa-si-actual-it-ate-semestrul-i 104/108

Unitatea de învăŃare 3

Presa şi actualitatea  104

Colegiul C.N.S.A.S.C.N.S.A.S. este condus de un colegiu, alcătuit din 11 membri. Aceştiasunt numiŃi de către Parlament, în felul următor:

a) doi membri sunt reprezentanŃi ai societăŃii civile: unul este propus dePreşedintele României, iar celălalt de către primul-ministru, pe baza

consultării cu organizaŃii neguvernamentale;b) nouă membri sunt propuşi de grupurile parlamentare, potrivitconfiguraŃiei politice a celor două Camere.

Din Colegiul C.N.S.A.S. nu pot face parte foştii lucrători ai SecurităŃiisau colaboratorii acesteia şi persoanele cu antecedente penale. Peperioada mandatului, membrii Colegiului nu pot face parte din partidepolitice (OUG, Nr. 24/10 martie 2008, Art. 17).

Colegiul şi fiecare dintre membrii săi răspund în faŃa ParlamentuluiRomâniei pentru modul de îndeplinire a atribuŃiilor ce le revin (OUG, Nr.24/10 martie 2008, Art. 21)

3.3.3 ACTIVITATEA C.N.S.A.S.C.N.S.A.S. desfăşoară mai multe tipuri de activităŃi. În primul rând,asigura accesul persoanelor la propriul dosar sau la dosarul rudelor decedate. Accesul este permis în baza unei cereri scrise. De obicei,Consiliul informează petentul despre existenŃa dosarului abia dupăminim şase luni de la depunerea cererii. Consultarea efectivă adosarului presupune un timp îndelungat de aşteptare.

 În al doilea rând, C.N.S.A.S. are ca atribuŃie verificarea candidaŃilor laalegerile locale, parlamentare, europarlamentare şi prezidenŃiale.

Aceştia sunt obligaŃi de lege să facă o declaraŃie publică pe propriarăspundere prin care să confirme că au avut sau nu calitatea de lucrător al SecurităŃii sau de colaborator al acesteia. DeclaraŃiile se depun laBiroul Electoral Central, care le trimite Consiliului NaŃional pentruStudierea Arhivelor SecurităŃii. Consiliul verifică din oficiu dacă există înarhiva sa documente sau informaŃii privind o posibilă colaborare acandidatului respectiv cu fosta Securitate. Rezultatele acestei cercetărise fac publice. Decizia Consiliului poate fi contestată la Înalta Curte deCasaŃie şi JustiŃie (OUG, Nr. 24/10 martie 2008, Art. 4 şi 5).

La cererea persoanelor fizice, a instituŃiilor statului sau a mass-mediapot fi verificaŃi în arhiva C.N.S.A.S. şi cei care sunt numiŃi în funcŃii

publice: personalul diplomatic şi consular, Avocatul Poporului şiadjuncŃii săi, membrii în Consiliul NaŃional al Audiovizualului, judecătorii,procurorii, grefierii, rectorii, prorectorii, decanii, prodecanii facultăŃilor destat sau private, inspectorii şcolari, directorii de licee sau grupurişcolare, preoŃii şi ierarhii, membrii consiliilor de administraŃie alesocietăŃilor publice de radio şi de televiziune, directorii, redactorii-şefi,redactori în serviciile publice ori private de televiziune, radio sau presascrisă, analiştii politici etc. (OUG, Nr. 24/10 martie 2008, Art. 3).

Page 105: Presa Si Actual It Ate Semestrul I

8/3/2019 Presa Si Actual It Ate Semestrul I

http://slidepdf.com/reader/full/presa-si-actual-it-ate-semestrul-i 105/108

Unitatea de învăŃare 3

105  Presa şi actualitatea 

O altă direcŃie de activitate a Consiliului o reprezintă încurajareacercetărilor privind stabilirea adevărului istoric despre perioadacomunistă. Orice persoană care doreşte să efectueze studii, analizesau cercetări legate de perioada 1945-1989 poate solicita printr-ocerere scrisă accesul la arhivele fostei SecurităŃi. Accesul la dosareeste dificil, deoarece există proceduri birocratice care pot dura un timp

 îndelungat (uneori şi două-trei luni). Cercetătorii au obligaŃia de a folosidocumentele respective astfel încât să nu aducă atingere vieŃii private apersoanelor menŃionate în acestea.

Arhiva C.N.S.A.S.Arhiva Consiliului NaŃional pentru Studierea Arhivelor SecurităŃii provinede la  Serviciul Român de InformaŃii, Serviciul de InformaŃii Externe,Ministerul JustiŃiei, Ministerul Public, Arhivele NaŃionale, MinisterulApărării NaŃionale, Ministerul Internelor şi Reformei Administrative. Estevorba, conform datelor de pe site-ul C.N.S.A.S., de peste 20 de

kilometri liniari de arhivă.Preluarea acestor documente s-a efectuat treptat şi continuă şi astăzi.Site-ul C.N.S.A.S. arată că la sfârşitul anului 2007, fondul informativ dinarhiva C.N.S.A.S. totaliza un număr de 1.075.050 dosare cu 1.255.550volume; fondul reŃea avea 426.600 dosare cu 546.100 volume, iar fondul documentar, 19.500 de dosare cu 51.870 volume. Arhiva are labază fişele de cartotecă ale fostei SecurităŃi, care conŃin dateleprivitoare la persoane, probleme sau instituŃii, clasate după anumitecriterii şi norme arhivistice. Pe baza acestor fişe se pot identifica înarhivă dosarele întocmite de fosta Securitate. Cartoteca are peste unmilion de fişe de evidenŃă (www.cnsas.ro, accesat în iulie 2009).

Fondul informativ (operativ) conŃine dosarele privitoare la acŃiunile deurmărire, verificare şi supraveghere informativă a persoanelor aflate înatenŃia SecurităŃii. Fondul reŃea se referă la dosarele personale aleinformatorilor şi colaboratorilor fostei SecurităŃi. Ele sunt alcătuite dinangajamentul persoanei recrutate, notele şi rapoartele întocmite deaceasta şi de ofiŃerul de Securitate cu care Ńinea legătura. Fonduldocumentar cuprinde dosare care conŃin documente legate de oanumită zonă de interes pentru fosta Securitate, cum ar fi: activitateapartidelor istorice, mişcările naŃionaliste, mişcările de rezistenŃă,colectivizarea agriculturii, desfăşurarea alegerilor, activitatea religioasă,intelectualitatea. Pe lângă aceste fonduri, mai există şi altele dedicatedosarelor de urmărire a comunităŃilor românilor din străinătate,dosarelor de anchetă penală, dosarele cu manuscrise confiscate,dosarelor administrative şi de cadre ale ofiŃerilor şi angajaŃilor fosteiSecurităŃi şi dosarele de contrainformaŃii militare (www.cnsas.ro).

Material realizat de Romina Surugiu.

Page 106: Presa Si Actual It Ate Semestrul I

8/3/2019 Presa Si Actual It Ate Semestrul I

http://slidepdf.com/reader/full/presa-si-actual-it-ate-semestrul-i 106/108

Unitatea de învăŃare 3

Presa şi actualitatea  106

BIBLIOGRAFIE

CărŃi

Albu, Mihai (2008), Informatorul. Studiu asupra colaborării cu Securitatea, Iaşi, Polirom.

NagâŃ, Germina (2004), „Informatorul de lângă noi”, în Adrian Neculau(coord.), ViaŃa cotidiană în comunism, Iaşi, Polirom.

Oprea, Marius (2002), Banalitatea răului. O istorie a SecurităŃii îndocumente (1949-1989), Iaşi, Polirom.

Raport final  (2007), Comisia PrezidenŃială pentru Analiza DictaturiiComuniste din România, editat de Vladimir Tismăneanu, DorinDobrincu, Cristian Vasile, Bucureşti, Humanitas.

LegislaŃie

Legea 187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirareapoliŃiei politice comuniste.

OrdonanŃa de UrgenŃă a Guvernului României nr. 24/ 10 martie 2008privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea SecurităŃii.

Site-uri de Internet

www.cnsas.ro, site-ul oficial al Consiliului NaŃional pentru StudiereaArhivelor SecurităŃii.

Lucrarea de verificare

AlegeŃi varianta sau variantele corecte:

1. Potrivit legislaŃiei în vigoare, poate avea acces la propriul dosar, întocmit de Securitate......

a) orice cetăŃean român;

b) orice cetăŃean străin care după 1945 a avut cetăŃenie română;

c) orice cetăŃean al unei Ńări membre NATO sau U.E.

2. C.N.S.A.S. este condus de un colegiu, alcătuit din 11 membri, numiŃide...

a) preşedintele Ńării;

b) Parlament;

c) C.S.A.T.

Page 107: Presa Si Actual It Ate Semestrul I

8/3/2019 Presa Si Actual It Ate Semestrul I

http://slidepdf.com/reader/full/presa-si-actual-it-ate-semestrul-i 107/108

Unitatea de învăŃare 3

107  Presa şi actualitatea 

3.4 TEST DE AUTOEVALUARE UNITATEA 3

1. Membrii Consiliului NaŃional al Audiovizualului sunt verificaŃi deC.N.S.A.S. dacă au avut sau nu legături cu fosta Securitate:

a) din oficiu, în momentul numirii lor în funcŃie;

b) la cererea persoanelor fizice, a instituŃiilor statului sau a mass-media;

c) niciodată, pentru că C.N.S.A.S nu are atribuŃii în acest sens.

2. C.N.S.A.S. are, prin lege, atribuŃii în domeniul:

a) publicării informaŃiilor şi a documentelor cu privire la activitatea,structura şi componenŃa SecurităŃii;

b) organizării şi desfăşurării activităŃilor educative în vedereacunoaşterii trecutului României între 1945-1989 şi consemnării istoricea activităŃilor represive ale regimului comunist;

c) anchetării şi instrumentării cazurilor neelucidate de decese sau dedispariŃii produse în urma acŃiunilor SecurităŃii.

3. Prefectul nu mai poate fi numit pe criterii politice din:

a) 2004;

b) 2006;

c) prefectul este un om politic prin definiŃie.

4. CNA răspunde în faŃa:

a) Parlamentului;

b) PreşedinŃiei;

c) Guvernului.

5. CNA are atribuŃii legate de:a) acordarea de licenŃe pentru posturile de radio şi de televiziuneromâneşti;

b) protejarea minorilor de conŃinut audiovizual potenŃial dăunător;

c) cenzurarea posturilor de radio şi televiziune.

Page 108: Presa Si Actual It Ate Semestrul I

8/3/2019 Presa Si Actual It Ate Semestrul I

http://slidepdf.com/reader/full/presa-si-actual-it-ate-semestrul-i 108/108

Unitatea de învăŃare 3

Răspunsuri şi comentarii la Testul de autoevaluare 

1. b, 2. a, b, 3. b, 4. a, 5.a, b.

Notă: Aceste întrebări reflectă nivelul minim de cunoştinŃe necesar pentru finalizarea tutoratului 3. Dacă nu aŃi răspuns corect la minimum 4 întrebări, atunci trebuie să studiaŃi din nou tutoratul 3.