presa culturala

8/13/2019 Presa Culturala

http://slidepdf.com/reader/full/presa-culturala 1/195



Lucrare apărută cu sprijinul Ministerului Culturii şi Cultelor

O Editura Fundaţiei PRO Bucureşti, România, 22

!"B#$ %&'()*'*(+(&

oate drepturile re-er.ate Editurii Fundaţiei PRO/ #ici o parte din acest.olum nu poate 0i copiată 1n scopul comerciali-ării 0tră permisiunea scrisă

a Editurii Fundaţiei PRO/repturile de distri3uţie 1n străinătate aparţin 1n e4clusi.itateEditurii Fundaţiei PRO/



DOINA RUSTI

Specii, tehnici compoziţionaleşi de redactare

Editura Fundaţiei PRO



5ra0ică$ CR!"!6# CR!"B786#

!lustraţie$9Cameră 1n #e: ;or<9 = pictură de Ed:ard >opper = +%%2? Lincoln @#EA, #L(F/M/ >ali Colection

"eldon Memorial 6rt 5allerD,ni.ersitD o0 #e3ras<a(Lincoln, +%'/>(+

Redactor$ Lucia Crăciun

enoredactare$ Carmen ArbănaşCorectură$ Ovidiu Vitan

escrierea C!P a Bi3liotecii #aţionaleO!#6, R8!

Presa culturală$ specii, tenici compo-iţionale şide redactare = oina Ruşti ( Bucureşti$ EdituraFundaţiei Pro, 22

p/ +%2 + cm/@Colecţia ni.ersităţii MediaABi3lioGr/!nde4!"B#$ %&'()*'*(+(&

070



CPR!#"

Re.istele de cultură/ "tilul dominant &

"PEC!!LE #6R6!HE$

+/ 8tirea scurtă ''2/ Reportajul *'/ Iurnalul 0oileton )2*/ Portretul )

"PEC!!LE #O#(#6R6!HE$

+/ Mani0estul şi proGramul +2

2/ Eseul ++'/ 6nali-a şi comentariul de e.eniment @editorialulA ++*/ a3leta sentenţioasă +2J/ Recen-ia +'/ Cronica +*+&/ Pam0letul +J2)/ !nter.iul +J%%/ Polemica +&'+/ "crisoarea descisă +&

1n loc de 1nceiere +)'

eme şi e4erciţii recapitulati.e +)JBi3lioGra0ie selecti.ă +)&!nde4 de noţiuni +%



IacKues Lacan, Funcţia şicâmpul vorbirii şi limbajulîn psihanaliză Ed/ ni.ers,2, p/ ++J/

Comunicarea simbolică! Arhitectura discursului publicitar Ed/ acia, 2+,

p/ +*%/

la Graniţa cu literatura, predomină elementele caracteris(tice stilului 3eletristic/ Lim3ajul literaturii este mo3il,descis la numeroase interpretări, căci 0uncţia sa princi(

pală este e4presi.itatea artistică/ Mesajul, 0iind mediat deornamentele stilistice @meta0ore, epitete, comparaţii, ima(

Gini poetice etcA, 1şi pierde caracterul in0ormati. şi capătădimensiune estetică, determină stări şi predispo-iţiispirituale/ La ni.elul lim3ajului artistic, ca şi 1n ca-ul stilu(lui jurnalistic, apar elemente preluate din toate celelaltestiluri/ intre lim3ajele speciali-ate 1ntr(un anumitdomeniu @ştiinţi0ic, 3eletristic, jurnalistic, administrati.etcA, cel al literaturii şi cel jurnalistic se 1ntâlnesc cu

precădere 1n s0era e4primării coloc.iale, am3ele recurGândla numeroase retorisme ale .or3irii .ii, 1n special dindatoria pe care o resimte autorul 0aţă de un 1ndepărtat şi.aG cititor/ "pre deose3ire de -iarele cotidiene, 1n presa cuapariţie mai rară, 0ie că este .or3a despre re.iste culturale,

despre maGa-ine sau despre Ga-etele de di.ertisment, ca şi1n ca-ul literaturii, mesajul tre3uie să se adapte-e unuicititor plasat 1ntr(un timp incert/ e alt0el, după oo3ser.aţie interesantă a lui IacKues Lacan, lim3ajul aremai curând un rol anamne-ic decât unul strict in0ormati.$Căci "uncţia limbajului nu este aceea de a in"orma ciaceea de a evoca! Ceea ce caut în vorbire este răspunsulceluilalt! Ceea ce mă constituie ca subiect este întrebareamea! #entru a obţinere cunoaşterea din partea celuilalt nua"irm ceea ce a "ost decât în vederea a ceea ce va "i$

1n 1nţelesul acesta, cu.ântul trimis spre un cititor

@despre a cărui situare temporală se ştie prea puţin, căci ore.istă este citită poate la apariţie, dar cu siGuranţă estecitită şi mai târ-iu, este citită 0raGmentar sau doar răs0oităetcA, cu atât mai mult are ne.oie să(şi conser.e 1n primulrând 0uncţiile de resta3ilire a unei leGături la3ile/ inacest punct de .edere ni se pare că presa scrisă, cu

precădere cea culturală, se canali-ea-ă spre 0uncţia emo(ti.ă a lim3ajului şi culti.ă 0uncţia poetică a cu.ântului,1ntr(o carte despre -onele sim3olice ale comunicării 1n

pu3licitate, Hasile "e3astian âncu a0irmă că 1n ultima.reme interesul autorului de te4t pu3licitar s(a deplasat dela 0uncţia conati.ă spre cea 0atică, situaţie moti.ată, după

părerea sa, de intensul bombardament publicitar a%lome&raţia mediatică mecanismele de apărare ale individuluiîmpotriva publicităţii' 6utorul porneşte de la principalele



atri3ute ale lim3ajului pe care le(a sta3ilit RomanIa<o3son' din punctul de .edere al cele3rului linG.ist, Roman Ia<o3son,comunicarea are următoarele 0uncţii$ (ssais de

Lin%visti)ue re0erentială @de a comunica ce.a despre lumea *enerale +%'/

1nconjurătoareA emoti.ă @de a e4prima leGătura cu emiţătorulA conati.ă @de a se re0eri la receptorA poetică sau de auto.i-are @prin care mesajul se

raportea-ă la el 1nsuşiA 0atică @de a se re0eri la canalul de transmisieA metalinG.istică @de a .i-a codulA/Luând 1n discuţie aceste rosturi ale mesajului, H/ "/

âncu o3ser.ă că modalităţile de transmitere a cu.ântuluicare tre3uie să con.inGă au de.enit mai importante decât1nsăşi 0orţa lui de a sta3ili leGături 1ntre emitent şi receptor,1n pri.inţa unei re.iste de cultură lucrurile stau cu totul

alt0el, ciar dacă şi 1n ca-ul acesta e4istă o Grijă ma4imă 0aţăde canalul comunicaţional/ !lustraţia, aşe-area 1n paGină,modalităţile di.erse de impresionare a cititorului se a0lătotuşi 1n planul al doilea, mesajul cuprins 1n te4t a.ând loculesenţial/ e multe ori accentul emoţional se a0lă situat 1n

planul conotati., te4tul sta3ilind leGătura a0ecti.ă cucititorul prin suGestii de ordin artistic sau care se adresea-ăunei minţi predispuse spre anali-ă conte4tuală/ Prin e0ecteleemoti.e, lim3ajul propune căi mai scurte spre cititor, iar0uncţia poetică a mesajului creea-ă e0ecte de durată, ceea ce0ace ca aceste două atri3ute ale comunicării să pre.ale-e 1n

presa scrisă/ 6şa, de pildă, 1ntr(un te4t despre sărăcie,in0ormaţia este transmisă 1ntr(o 0ormulă satirică susţinută deatitudinea auctorială pe cât de cinică pe atât de implicată$

Oamenii săraci nu caută de"iniţii ale sărăciei! (i cautămai de%rabă un loc de muncă sau şi mai rău ( unportmoneucăzut din cer sau şi mai rău & ceva de "urat! +e"iniţii ale

sărăciei încearcă cei cu un statut social şi un standard deviaţă cel puţin mulţumitoare! Cercetarea sărăciei minunatăinvenţie, Când ai o nelămurire deschizi studiul la pa%ina

şaptezeci şi te lămureşti! -ilioane de nenorociţi ar trebui să&şi procure strate%ia de combatere a sărăciei şi să se pună serios cu burta pe ea pentru a şi&o însuşi!

Autorii de simpozioane au început să&i trateze pe săraci ca pe o specie ciudată "aţă de care nu ştii cum să tecomporţi mai întâi. s&o studiezi să te "ereşti de dânsa sau

s&o compătimeşti' Autorii de studii sunt de acord în



%enera/ că viaţa de sărac e %rea! @ănuţ nGureanu( -ăştile vesele ale sărăciei0

1nrudită cu literatura, compo-iţia de mai sus arerolul de a impune idei pe calea seducţiei, cititoruluio0erindu(i(se nu doar un discurs in0ormati., ci unul care

e4primă o iposta-ă de .ădită simulare a autorului ( careaici mimea-ă postura academică, pentru a su3linia o starede lucruri pe cât de disperată pe atât de a3surd pri.ită/

1n ca-ul 1n care este .or3a despre ştiri, conte4tul şiamănuntul re0erenţial plasea-ă in0ormaţia 1ntr(un plan nudoar de interes larG, dar şi de di.ertisment/ ar nu numai/upă cum se ştie, reportajul s(a impus şi ca specie a lite(raturii @prin 5eo BoG-a, de pildăA, iar pro-a scurtă recurGede multe ori la tenica reportajului pu3licistic/ Faptulautentic se con.erteşte 1n scriitură su3iecti.ă atât 1nreportajul de notaţie, cât şi 1n cel literar/ ar dacă Grija

principală a -iaristului este să in0orme-e, cea a scriitorului

este să trans0iGure-e realitatea 1ntr(un mod .eridic/escrierea unei case deGradate, dintr(o curte mocirloasădin cau-a cişmelei, şi su0ocată de Gunoi, capătă.eridicitate 1ntr(o scriere literară tocmai prin amănuntelecare suGerea-ă .iaţa celor care locuiesc acolo$

#e lân%ă strada #levnei şi 1ulevard e o casă lun%ăcât o stradelă şi acoperită cu etaje adău%ate cârpit "lecarecu scăriţe de lemn strâmbe! 2unt locuinţe studenţeşti şimenajuri boeme! La cişmeaua din curte e noroi pentru cătoată ziua trebuie să vină lumea să ia apă! Cutia cu

%unoaie enormă e în "aţă şi alăturea de ea câteva căruţe

de lemne aşa că toată casa pare un tren de mar"ă cutenderul înainte! @Camil Petrescu ( #atul lui #rocust0Ciar şi 1n descrierea lipsită de 1n0lorituri a lui

Camil Petrescu, .i-iunea este .ădit artistică, ea se a0lă 1ndirectă leGătură cu sensi3ilitatea naratorului @FredHasilescuA, pe care .ulGaritatea 1l oripilea-ă/ "crierea

artistică, ciar şi 1n 0ormula reportajului, este 1n mod certsu3iecti.ă şi prin amănuntele ei, 1n special prin denota(ti.e, deconspiră 0raGmentar mentalitatea, educaţia, com

ple4ele autorului/ 1n a0ară de aceasta, scrierea literară nuse perimea-ă, e capa3ilă să Genere-e emoţii estetice care

* idier >usson şi Oli.ier nu mai sunt strict leGate de istoria 1n care 1şi are oriGinea

Ro3ert, #ro"ession journa& scriitura 1n 0ond, te4tul literar este scris pentru eternitateliste EDrolles, Paris, +%%+, "pre deose3ire de artist, reporterul 1ncearcă să

p/ %2 elimine din su3iecti.itatea unei scrieri, se 0i4ea-ă 1ntre



notaţie şi impresia personală/ ar, 1nainte de toate, elcomunică, transmite un mesaj susţinut de cu.inte, a căror0uncţie este de a traduce nu doar dorinţa emitentului, ci şidatele de re0erinţă ale comunicării/ 1n măsura 1n careautorul stăpâneşte structurile compo-iţionale poate să

modele-e sau nu mesajul unei scriituri/2/ "peciile presei scrise/ 1nsă presa culturală presupune şi alte 0ormule decât cea a reportajului/ !n celemai multe manuale de jurnalism se insistă pe ştirea scurtă,relatată alert, cu accent pe in0ormaţia de interes General/n ta3lou al speciilor presei scrise reali-ea-ă >usson şiRo3ert, 1ntr(o carte de re0erinţăJ este .or3a despre o

pre-entare care .i-ea-ă nu doar locul 0iecărei compo-iţii,ci şi relaţia dintre atitudinea şi intenţia auctorială$

idier >usson şi Oli.iei(Ro3ert, #ro"ession

joumaliste EDrolles, Paris,+%%+, p/ J+/

"pecie LunGimea Frec.enţa 6mplasarea onul !ntenţiaauctorial

6rticolulde sinte-ă

de la ' la+J decu.inte

Ma4imă #u are un locspecial

#eutru eatransmitein0ormaţie

Relatarea pe scurt

n alineat Haria3ilă #u are un locspecial

#eutru eatransmitein0ormaţie

6nceta estul de1ntinsă

Haria3ilă !n General areun loc sta3ilit

Cu precădereneutra

escripti.a

Reportajul estul delunG

Haria3ilă, 1nsensul că nuapare 1n mod

reGulat

neori poatea.ea un locsta3il

Mai deGra3ăsu3iecti.

escripti.a şie4plicati.ă

8tirea pre(-umti.ă @cese -ice, ceopiniicirculă etc/Aşi sinte-aştiriloremise

Mijlocie La date 0i4e #u are un loc presta3ilit

Mai deGra3ăsu3iecti.

escripti.a

Ecoulunui e.e(niment,

-.onurileleGate deel

6deseori unalineat

ReGulat sau nu 6deseori cu unloc presta3ilit

"u3iecti. e in0ormare"atirică



!nter.iul Haria3ilă !n General, lainter.ale

presta3ilite

Poate să ai3ăsau nu un loc

anume

Răspunsurilee4primă un

punct de.edere personal

e a e4primao atitudine, o

opinie

Critica Haria3ilă Haria3ilă #especi0ic,adeseori 0iind oru3rică ad(oc

Pronunţatsu3iecti.

Comentariu!n0ormare

a3leta sută decu.inte

ReGulată "peci0ic Pronunţatsu3iecti.

Comentariumoristică

Cronica Haria3ilă 6pariţie leGatăde un anumee.eniment

"peci0ic Pronunţatsu3iecti.

ComentariuE4primareaunei opinii

Comenta(riul

Cam '(+J decu.inte

Haria3ilă !n General,speci0ic

"u3iecti. ComentariuE4plicaţie

Editorialul Cam '(+J decu.inte

6pariţiereGulată

!n mod o3li(Gatoriu speci0ic, pus 1n .aloare

"u3iecti. ComentariuLuarea unei po-iţii

"inteti-ând speciile unanim acceptate, precum şi0ormulele 0rec.ente din presa noastră scrisă, am 1ncercato structurare a lor 1n scrieri narati.e şi non(narati.e$

"PEC!!LE #6R6!HE "PEC!!LE #O#(#6R6!HE$

+/ 8tirea scurtă +/ Mani0estul şi proGramul

2/ Reportajul 2/ Eseul'/ Iurnalul 0oileton '/ 6nali-a şi comentariul de e.eniment @editorialulA*/ Portretul */ a3leta sentenţioasă

J/ Recen-ia/ Cronica&/ Pam0letul)/ !nter.iul%/ Polemica

+/ "crisoarea descisă

1ntre aceste specii nu am cuprins anceta, din cau-acomple4ităţii acestei specii şi a caracterului ei i3rid, darmai cu seama a 0aptului că este destul de sla3 repre-entată1n presa noastră scrisă/



e asemenea, 1n a3ordarea 0iecărei 0ormulescriitoriceşti am recurs la un sistem con.enţional deanali-ă, respecti. de la planul e.idenţei către cel al te4turiiinterne/ upă o reţetă a lui 5reimas, 1n orice relatare e4istăun ni.el al te4tului şi altul al Gândului care 1i stă la 3a-ă$

9n ni.el aparent al naraţiunii, unde di.ersele mani0estăriale acesteia sunt supuse e4iGenţelor speci0ice, su3stanţelorlinG.istice prin care ea se e4primă, şi un ni.el imanent,care ar constitui un 0el de trunci structural comun, 1n carenarati.itatea se a0lă situată şi orGani-ată anterior mani(0estării ei9/ Primul ni.el este cel al sensurilor şi structuriloruşor depista3ile, pe câtă .reme cel de(al doilea pretinde oanali-ă amănunţită şi o cunoaştere a conte4tului 1n care aluat naştere scriitura/ 1n termenii semioloGiei, simpli0icând,desiGur, putem să ne re0erim la un ni.el denotati. şi la unulal conotaţiei/ eşi noţiunile au intrat 1n u-&, reamintimsemni0icaţia lor, recurGând la câte.a studii autori-ate/ 1n

termenii lui L/ >jelmsle.), denotaţia de0ineşte sensul primar, ideea Generală, sta3ilită 1nainte de anali-a te4tuluila ni.elul unei opere, denotaţia se con0undă cu tema,constituind primul strat de receptare a scriiturii/ Conotaţiarepre-intă semni"icaţia %lobală sensul ultim şi ascuns alunui te4t, re-ultat 1n urma unei anali-e pro0unde/ enotaţiaşi conotaţia sunt doi termeni care se aplică 1n interpretareaoricărei comunicări, pe toate treptele, de la ni.elulle4ematic la cel al unei opere literare/ ar raportuldenotati.=conotati. este cel mai 3ine e4plicat de cătrem3erto Eco el spune că o sintaGmă precum câine rău

inscripţionată pe un Gard, e4primă 1n plan denotati. oin0ormaţie despre un animal primejdios, pe când 1n planconotati., e4presia conţine un mesaj codi0icat$ "u%i' n alte4eGet al te4tului scris, anume structuralistul 5erard5enette, este de părere că accepţiunea dată de >jelmsle. artre3ui să ai3ă prioritate$ 9e0iniţia semioloGică a pereciidenotaţie3conotaţie aşa cum a propus(o >jelmsle. şi cuma populari-at(o Roland Bartes, e 3ine cunoscută şiadoptată de toată lumea, cel puţin su3 această 0ormăsimpli0icată$ conotaţia este o semni0icaţie secundă sauderi.ată, desprinsă din 0elul 1n care este desemnată @saudenotatăA o primă semni0icaţie cu.ântul 0amiliar pătate

denotea-ă carto0ul si 1i conotea-ă 0amiliaritatea9+/Pornind de la această 3a-ă teoretică, .om urmări

planul denotati. al te4tului 1n notele speci0ice 0iecărei

6/ I/ 5reimas, +espre sens eseuri semiotice Ed/ni.ers, +%&J, p/ +&+

Mai ales după contri3uţialui 5/ Penilnou, care

structurea-ă discursul pu3licitar 1n denotativ şiconotativ 45ntelli%ence delapublicite Ro3ertLa00ont, +%&2A/

#role%omene a unetheorie du lan%a%e Ed/Minuit, Paris, +%'/

% m3erto Eco, 6ratat de

semiotică %enerală Ed/8tiinţi0ică şiEnciclopedică, +%)2, p/ &'şi urm/

Op/ cit/ p/ +*/io



0ormule, su3liniind in0ormaţia prioritară ( despre ce este.or3a (, iar semni0icaţia dedusă din modalităţile dis(cursului auctorial o .om asocia planului conotati./ 1ncercetarea speciilor presei scrise, denotaţia se re0eră laceea ce este e.ident, de pildă tema, iar conotaţia se

clădeşte pe ceea ce 1nţeleGe cititorul, sau pe ceea ce 1limpresionea-ă, cu precădere 0iind aici .or3a despremesaj, 1n toate laturile sale, de la cel su3liniat la celsecundar, camu0lat, suGerat, emanat de educaţia autoruluişi transmis 0ără .oie de multe ori/ 6ema structura şicompoziţia unei specii scriitoriceşti con0iGurea-ă ni.eluldenotaţiei prin tenicile 0olosite şi ni.elul conotaţiei prine4presia pe care aceste tenici o dau mesajului!

EXERCIŢII

'/ a/ Citiţi te4tul lui Bacal3aşa redat mai jos şi e4traGeţi in0ormaţia/ Care sunt ima(

Ginile care dau culoarea epocii 3/ escrieţi un loc pe care 1l 0rec.entaţi @3ar, ca0enea, discotecă, parc etcA, a.ând

Grijă să strecuraţi detalii care să conţină in0ormaţii, dar care să suGere-e şi imaGinea speci0ică istoriei actuale/

c/ Rescrieţi te4tul lui Bacal3aşa 1n stil 3eletristicCo"etării de lu7 pe Calea Victoriei şi pe #iaţa 6eatrului erau trei. Capsa

Fial8ovs89 şi *iovanni!Obiceiul vremii era ca toată lumea din elită care rămânea vara in 1ucureşti săvie să ia în%heţată la Capsa! Lucrul şic era ca cucoanele să nu se dea jos dintrăsură ca să consume la o masă pe trotuar! Cucoanele stăteau în trăsuriînşirate de&a lun%ul trotuarului şi erau servite acolo iar la mese steteau tinerii

civili sau o"iţerii şi priveau acea e7poziţie de "emei tinere şi nostime!@Constantin Bacal3aşa ( 1ucureştii de altădată0

*/ Faceţi o descriere 1n stil pu3licistic a stră-ii Batistei şi comparaţi(o cu descrierea0ăcută de Camil Petrescu, 1n te4tul următor$

Am luat&o în jos spre dreapta cu toată căldura să văd cum se dărâmăcasele pentru deschiderea bulevardului 1rătianu! (ram nerăbdător căci nu

"usesem pe acolo din ajun! Casei din dreptul străzii :e%ale îi ridicaserăacoperişul şi rămăsese acum aşa cu pereţii tapetaţi între care "usese viaţăde "amilie de s&ar "i putut uita cineva de la etajul casei Visante să vadăînăuntru ca într&un corp omenesc deschis pe masa de operaţie! ;!!!/ -ăacoperă pra"ul când mă îndrept spre strada 1atiste încet trebuie să

ocolesc căci într&o curte e un depozit improvizat de benzină. "orduri vechide tinichia jerpelite ca nişte haine de salahori modele aproape comicerevândute şo"erilor vin să se aprovizioneze

14........................._—— , .................



căci parcă ele sin%ure <cele de lu7 "ac siestă0 mai lucrează în nămiaza <!!!0asta de au%ust! !!!La întoarcere puţin amărât descopăr şi reţin toatecasele care au %eamurile astupate cu hârtie albastră! Casa din colţ areobloane modeme cu lame paralele care se ridică şi se lasă ca labirourile americane! @Camil Petrescu ( #atul lui #rocust0

J/ rans0ormaţi 1n ştire sen-aţională in0ormaţia cuprinsă 1n te4tul de mai jos/@Berlicoco este C6/ RosettiA$

=tren%ar şi drăcos de mic copil înrudit cu cele mai mari "amilii seînhăitează în tinereţe cu mai mulţi de teapa lui şi se pune în revoltă "ăţişăcu disciplina societăţii de pe acea vreme! îşi lasă plete lun%i "ace "el de

"el de %iumbuşuri şi de tămbălăuri bă%ând în năbădăi pe isna"i şimahala%ii> încalecă de&a&ndărătelea pe&o saca şi se plimbă pe #odul

-o%oşoaii escortat în trium" de toţi ştren%arii zampara%ii care&? aclamă stri%ând. @ra, vivat musiu 1erlicoco,@2e duce vestea pânBla Vodă deisprăvile bandei> Vodă râde şi dă poruncă lui A%a săprinză numaidecât

pe musiu 1erlicoco şi să&? tunză muscăleşte! +upă aceea ca să scaperetâr%ul şi mar%inile de ceata derbedeilor Vodă începe să le dea slujbe pea"ară pe unul îl "ace sameş pe altul zapciu pe altul altceva iar pe :osettiîl trimite poliţai la #iteşti! 6ânărul 1erlicoco mer%e la post şi primul actcare&? săvârşeşte ca depozitar al si%uranţei publice care e' O pune câţivadorobanţi şi doi bărbieri în piaţă> pe cine dintre isna"i ori cupeţi or

prinde să&i tunză ridiche! ipă lumea> scandal, ce&i asta' @Aşa c poruncamăriei&sale Vodă răspunde poliţaiul!!! ite pe mine cum m&a tuns,@4D!L!CaraGiale ( Opere .oi/ +++, F/R/C/ !!, +%'2, p/ +'+(+'2A

/ Rescrieţi 1n stil 3eletristic 0raGmentul următor$

+in Opel au coborât doi indivizi un al treilea rămânând la volan! nuldintre cei doi indivizi a prezentat o le%itimaţie şi o insi%nă care păreau a "ide poliţist dându&se de la #oliţia Earcotice! Au urmat întrebările desprediv%uri arme şi muniţie după care "alşii poliţişti au trecut la @veri"icarea@

sumară a autoturismului! +upă ce a "ost coborâtă în stradă întrea%a "amilie@poliţiştii@ i&au cerut lui Farco)ue să&i prezinte şi toţi banii pe care îi aveamărci dolari %uldeni şi şilin%i pentru a&i veri"ica dacă nu sunt "alşi! Larestituirea banilor unul dintre @poliţişti@a reuşit să @palmeze@ câtevamărci %ermane! 6uristul a sesizat urmând câteva schimburi de cuvintedure după care aşa&zişiipoliţişti au dispărut în direcţia #iteşti! @8te0anumitru 60rimescu ( 1n :omânia liberă +' iulie 2A

GBBm.H!iI.&Br%!> JJBJJ.'!



Relatarea şi po.estirea

Relatarea presupune o e4punere a 0aptelor, rară intenţia de a le de-.olta

1ntr(un su3iect şi cu scopul precis de a in0orma/ Po.estirea se clădeşte pe o "abulă de-.oltată sau nu 1ntr(un subiect şi e4pusă 1ntr(un discurs subiectiv cu intenţia de a inocula o stare emoţională şi un mesaj leGat deea/

2ublimul cotidianuluiEd/ Meridiane, +%%, p/ J'/

Claude Bremond, Lo%ica povestirii! Editurani.ers, +%)+, p/ *+/

13 0

!n =ase plimbări prin pădurea narativă Ed/Pontica, +%%&, pp/ *& şiurm/

"pecie literară satirică 1n.ersuri/

6şa după cum au remarcat mai mulţi specialişti 1ncomunicare, po.estirea are o 0orţă specială de a situaindi.idul 1n relaţie cu ceilalţi oameni, sau după cum spune>erman Parret, a povesti istorii copiilor este evident ocale privile%iată de socializare a lor> a povesti recitând o

poveste citând mitul potrivit unei situaţii trăite producând sau citind literatură "icţională înseamnă să teconstitui în comunitate atât pe a7a timpului N/// cât şi pecea a spaţiului n!

O 1ntâmplare oarecare poate de.eni model prin0orţa pe care o e4ercită asupra receptorului, determinân(du(+ să imite 1ntâmplarea, să se identi0ice amănuntelor ei/Ciar şi atunci când este .or3a despre o simplă relatare a0aptelor, de interes rămâne 1nlănţuirea lor epică, respecti.despre ce este vorba şi cum se termină totul care estede-nodământul/ 1n procesul creaţiei literare 1ntâmplarease modi0ică, supusă unei retrăiri su3iecti.e, căci oricenaraţiune cu intenţii estetice dezvoltă sau condensează o

povestire primă după cum o3ser.ă Claude Bremond$ (ao re&%enerează nu o imită niciodată! Ceea ce este povestit

nu este în te7tura sa intimă un comple7 de evenimente şide roluri or%anizate după le%i care îi sunt străine ci o altă povestire care a pus deja sub "orma de rol a înrolat ţesătura narabiluluin!

1n mod con.enţional, o po.este e4primă o1ntâmplare simplă numită "abulă de-.oltată uneori 1ntr(un

subiect şi e4pusă o3liGatoriu printr(un discurs narativ! 1ntr(un mod interesant, termenii aceştia naratoloGici sunte4plicaţi de către m3erto EcoN'/ ând ca e4emplu unlimeric< +* al lui Ed:ard Lear, pe care 1l consideră po.es(tire constituită doar din 0a3ulă, adoptă două tipuri de



discurs/ Mai 1ntâi dă te4tul oriGinal$ A "ost odată un moş în #erucăruia baba îi "ăcea tocană>dar s&a întâmplat că a %reşit

şi&n cratiţă ea ?&a %ătit

pe bietu&i moşnea% din #eru!Mai departe, Eco transcrie acest te4t 1n stil jurna(listic$

Lima ?K martie! 5eri Alvaro *onzales de ? deani cu doi copii "uncţionar la #eruvian Chemical 1an8a "ost "iert din %reşeală de soţia sa Lolita 2anchez de

-edinaceli în timp ce pre%ătea o mâncare tipic locală!!!8i apoi urmea-ă comentariul$ 9e ce oare această

relatare nu e 0rumoasă cum e aceea a lui Lear @sau ca otraducere li3eră a eiA Pentru că Lear po.esteşte 0a3ula,dar 0a3ula e numai conţinutul po.estirii lui/ 6cest conţi(nut are o 0ormă, o orGani-are, care e aceea a 0ormei

simple, iar Lear nu o complică printr(un su3iect/ 1nsăe4primă 0orma propriului conţinut narati. cu ajutorul unei0orme a e4presiei, care constă 1n scema metrică, 1n joculde rime tipic limeric<(ului/ Fa3ula este comunicată cuajutorul unui discurs narati./ Hom putea spune că "abulăşi subiect nu sunt o cestiune de lim3aj/ "unt structuriaproape 1ntotdeauna traducti3ile şi 1n alt sistem semioticşi 1ntr(ade.ăr eu pot po.esti aceeaşi 0a3ulă a OdiseiiorGani-ată potri.it aceluiaşi su3iect, printr(o para0ra-ălinG.istică, aşa cum am şi 0ăcut mai 1nainte, sau 1ntr(unr1lm sau 1n desen animat, pentru că şi 1n aceste două sis(

teme semiotice e4istă semnale de analepsă+J

/ 1n scim3,cu.intele prin care >omer po.esteşte 1ntâmplarea 0ac parte din te4tul omeric, şi nu sunt uşor de para0ra-at saude tradus 1n imaGini/ 1ntr(un te4t narati. su3iectul poatelipsi, dar 0a3ula şi discursul ( nu9+/

"pre deose3ire de 0a3ulă, su3iectul presupune amă(nunte, 1ntâmplări şi personaje care complică 0a3ula, darcare determină 1n mod ine.ita3il natura discursului/Relatarea unui 0apt oarecare se compune din "abulă şi

Miscurs adică din 1ntâmplarea esenţială şi 0elul 1n care estere-umată şi transpusă de cine.a/ Crearea unui su3iect pe o0a3ulă dată conduce naraţiunea respecti.ă spre o po.este

ela3orată, adeseori spre opera literară/ 1n stilul jurnalistic pre.alea-ă relatarea, 1nsă multe dintre speciile narati.eadoptă un su3iect compus după reţetele literaturii/

6nalepsă este un proce(deu retoric prin care se1ntreţine curio-itatea citi(torului respecti., discursulnarati. se completea-ă cuamănunte care par să reme(die-e o scăpare a po.estirii/E4emplu$ -&am întâlnit cubăiatul acela pe care poatecă ţi&? aminteşti de laceremonia de ieri unde

purta un palton roşu!!!

m3erto Eco, i3idem/

:: : .'

16



17

Mel.in Mencer, EeNs :epoiiin% and ritin%QCB, +%%+, p/ %&

Orice relatare se constituie 1n 0uncţie de interesulreceptorului, de aici şi numeroasele 0ormule compo(-iţionale propuse de jurnalişti Mel.in Mencer este del

părere că o relatare tre3uie să cuprindă$ un lead ampli0icarea materialului din acest lead reconstituirea 0aptelor anterioare e.enimentului

relatat @dacă este ca-ulA in0ormaţia secundară/+&

O ast0el de e4punere jurnalistică apare 1n e4emplul

următor$

Fra-a notată +/constituie leadul/

Punctul al 2(leareconstituie 0aptele,ampli0icând leadul/

La punctul '/ suntmenţionate 0aptelesecundare 1n raport cutitlul relatării/

ACCIDENT MORTAL LÂNGĂ TARGU-JIU

?! n tânăr bucureştean a murit şi alţi doi au "osirăniţi după ce un 6ico s&a lovit de o autobetonieră!

P! Accidentul s&a produs in zona 5ezureni la câţiva8ilometri de 6âr%u&Miu! =o"erul autoturismului 6icoavând viteză mare a vrut să depăşească două

autobetoniere! Cum una dintre acestea a virat brusc la stân%a pentru a o lua pe un drum lateral maşina s&a izbiiîn plin de autospecială şi s&a "ăcut pra"!

V!1! PQ de ani care se a"la pe locul din dreapta şo"erului a murit pe loc!

'/ n alt pasa%er +!C PR de ani şi conducătorul auto E!A!:! PR de ani au "ost răniţi!

<-onitorul +)(2 auG/, 2

18Peter E/ MaDeu4,

1Nadcast EeNs! ritin%S :eportin% Bro:n Bencmar<, +%%, p/ 'J/

1n ca-ul 1n care relatarea adoptă stilul "eaturenaratorul 1şi asumă 1n mod declarat un punct de .edere şio .i-iune personală+), ceea ce uneori conduce spre con(.ertirea relatării 1n po.estire, ca 1n ca-ul următor$

Câteva minute mai târziu sunt în tramvai! Lume&e7act cât numărul scaunelor! rcă şi o bătrânică în doliucu baston şchiopătând! 6oţi cei de pe scaune admirăbrusc peisajul de&a"ară devenit ad&hoc interesant!

1ătrâna nu cere loc! 2tă chinuit sprijinindu&se&n băţ! +eodată văd o ţi%ancă tânără că se ridică şi&i o"eră locul.@Tai mamaie c&oi "i şi matale obosită,@ şi&i dă mâna

bătrânei ajutând&o să se aşeze! 2unt două ţi%ănci tinerecare se întorc probabil de la muncă căci poartă pesterochii uşoare de vară şorturi portocalii&re"lectorizante



speci"ice lucrătorilor la drumuri! 2unt vesele şi sporovă&iesc in limba lor "ără să mai ba%e de seamă zâmbetulrecunoscător al bătrânei "aţă de neaşteptatul "avor!!!@Ru4andra Constantinescu ( #ovestiri cu bătrâni0

1ntâmplarea este e4pusă 1ntr(un reGistru su3iecti.,naratorul dirijând receptarea prin amănunte care implicăatât sentimentele sale de martor al 1ntâmplării cât şi unapel mai mult sau mai puţin direct spre compasiuneacititorului aşa de pildă, autoarea spune că 3ătrâna este indoliu ceea ce suGerea-ă 0aptul că a trăit o dramă recentă,apoi creea-ă un portret de atitudine prin care su3linia-ăslă3iciunea 0i-ică a personajului$ cu baston şchiopătând!

e reGulă, un e.eniment de interes General, cum ar0i şi cel e4pus mai sus, tre3uie să 0ie redactat într&un stile7presiv să descrie atitudini detalii portretistice ele(mente ale mediului,+% iar aici detaliile leGate de cele două

ţiGănci au acest e0ect de a 0i4a 1ntâmplarea 1ntr(o menta(litate, 1ntr(un timp istoric, aşa cum sunt ele receptate decătre instanţa auctorială/ Relaţia dintre narator şi autor nueste distinctă, ca 1n scrierea literară, dar nici nu se poate.or3i despre o identi0icare totală ca 1n ca-ul relatării de tip

jurnalistic/ Făcând distincţia dintre literatura de "icţiuneşi cea "actuală 5erard 5enette su3linia-ă 0aptul că ceadin urmă o3liGă la o identitate 1ntre narator şi autor,respecti., instanţa auctorială 1şi asumă responsa3ilitateaaserţiunilor sale2, ceea ce nu este o3liGatoriu 1n ca-ulunei scrieri situate la Graniţa cu literatura, ca 1n ca-ul de

mai sus/

upă cum demonstrea-ăPeter E/ MaDer 1n

1roadcast EeNs! ritin%S :eportin% Bro:n Bencmar<, +%%, p/ '** şiurm/

1n 5ntroducere înarhite7t Ed/ ni.ers,

+%%*, p/ +*&



emă si discurs 1n scrierea narati.ă

ema este ideea 1n jurul căreia se clădeşte compo-iţia/ iscursul presupune modul 1n care se de-.oltă tema/ 1ntre temă şi discurs nutre3uie să e4iste discrepanţe/ onul just este dat de atitudineascriitorului 0aţă de tema tratată/ Felul 1n care sunt e4puse 0aptelee4primă personalitatea autorului/ OriGinalitatea unei scrieri nu se1ntemeia-ă doar pe talent, ci şi pe o ştiinţă a scrierii con.inGătoare/onul .eridic al unei relatări scrise este dat de claritatea, de .arietatealim3ajului, dar se capătă, mai ales, prin e4erciţiul redactării/

+/ ema/ Literatura se 1ntemeia-ă pe armonia dintre

conţinut şi 0ormă 1n măsura 1n care relaţia nu implicămodalităţi arti0iciale, discrepanţe şi 0ormule căutate 1nmod e.ident/ Or, ecili3rul dintre e4presie şi idee, care a

preocupat atâtea minţi de(a lunGul .remii, 1şi are oriGinea1n talentul, 1n arul artistului/ "e ştie că dacă e4istă osusţinută ela3orare a 0ormei, dar lipseşte disponi3ilitateacreatorului pentru actul de trans0iGurare, nu se naşte opera/

8i 1n ca-ul povestirii pu3licistice 0uncţionea-ă,desiGur, aceeaşi condiţie creatoare, 1nsă e4istă, este ade(.ărat, şi o ştiinţă a scrisului con.inGător, dincolo de talent/

O reGulă clasică a compo-iţiei se 1ntemeia-ă pearmonia dintre temă şi discurs! 1n redactarea po.estirii,

indi0erent că este .or3a despre un clip epic sau despre unreportaj, se porneşte de la o temă respecti. de la o ideede la o teză! Este .or3a despre o 1ntâmplare in nucedespre o imaGine care promite să se de-.olte şi care poate0i susţinută 1n e.oluţia ei de mai multe teme secundare/6şa de pildă, tema 0ricii care trans0ormă şi ciar dă 0orţăomului a 0ost tratată de CaraGiale 1n O "ăclie de #aşte! 1nnu.ela aceasta este .or3a despre un om care trăieşte su3ameninţare o 3ună 3ucată de .reme/ Lei3a se aşteaptă ca5eorGe să(şi ţină promisiunea de a se 1ntoarce 1ntr(o -işi de a se ră-3una/ e aceea, 1n noaptea 0atală, neGustorul

Găseşte puterea de a prinde mâna tâlarului 1ntr(un laţ şide a pri.i apoi cum se car3oni-ea-ă su3 0ăclia pe care o



aşa-ă dedesu3tul ei/ ar po.estea 1n sine poate 0i tratată1n multe 0eluri, 1n 0uncţie de sensurile pe care le capătă0rica 1n .i-iunea unui po.estitor/ Ca relatare "eatureistorioara se concentrea-ă 1n jurul elementelor sen-aţio(nale$ amănuntele aşteptării, ale pedepsirii şi ale de-nodă(

mântului/ "e pot adăuGa detalii leGate de .iaţa indi.idualăa personajului, 0ără ca scriitorul să anali-e-e, să(şie4prime direct părerea sau să interprete-e 0aptele/ 1n stilul

"eature descrierea este precisă, iar naraţiunea alertă, ca şi1n stilul pu3licistic propriu(-is/ 6st0el, personajul poate să0ie pre-entat 1n câte.a amănunte descripti.e edi0icatoare$aşteaptă 1m3răcat 1n aceleaşi aine pe care le poartă detrei -ile sau cu aina cea nouă, 1m3răcată 1n acea seară

pentru prima oară, laţul poate 0i de mătase, de plastic,cumpărat special, Găsit 1n sertar, a3ia cu câte.a minute1nainte de 1ntâlnirea 0atală etc/ 6mănunte ca acestea com(

pletea-ă portretul personajului, se leaGă de moti.aţia

artistică a po.eştii, susţin unul sau altul dintre momentelesu3iectului şi concurea-ă tipoloGiile pentru că, 1n 0ond,aşa după cum sta3ileşte Bremond, orice po.estire se 1nte(meia-ă pe un cod al rolurilor P! Pe măsură ce po.estea se1nceaGă, apar şi temele secundare ră-3unarea, aştep(tarea, 0orţa comple4elor psioloGice sunt iposta-e e4is(tenţiale adiacente 0ricii, o completea-ă, o 1ntreGesc/ ne(ori, interesul este 1ntreţinut prin discontinuităţi tematice,

prin rupturi?P capa3ile să 1ntreţină curio-itatea cititorului/2/ iscursul narati./ ar o temă, oricât de

interesantă, oricât de incitantă, nu capătă 0orţă decât

printr(un discurs percutant/ 6cesta repre-intă e4presia,0orma pe care o capătă in0ormaţia propriu(-isă/!n naratoloGia2' modernă se .or3eşte despre e4is(

tenţa mai multor instanţe ale comunicării> unele pri.escdirect actul narării, aşa cum ar 0i naratorul <auctorial saunuA şi vocile narative care 1i completea-ă discursul2*, 1ntimp ce cititorul se constituie şi el 1ntr(o instanţă spre carese 1ndreaptă discursul narati./ !ntre narator şi personaje senaşte o relaţie de solidaritate prin actul po.estirii atuncicând personajele sunt şi po.estitori/ 1n ca-ul 1n care

po.estitorul 1şi asumă rolul de autor al naraţiunii el senumeşte narator auctorial!

E4presi.itatea unui discurs epic este dată de cu.ân(tul 3ine plasat/ :e%ula de aur 1n acest sens, a 0ormulat(oMaiorescu2'$ aleGerea cu.ântului concret, aşadar capa3il

Op/ cit/, p/ '%)/

22

upă Hasile "e3astianâncu ( Comunicarea

simbolică Ed/ acia,

2+, p/ +'&/

23

#aratoloGia este ştiinţacare studia-ă procedeele dereali-are a unei po.estiriscrise, de la elementelecompo-iţiei, !a 0iGurile na(rati.e şi la atitudineanaratorului 0aţă de relatare,0aţă de receptor sau 0aţă de

instanţa auctorială/

1n terminoloGia propusăde Q/ Boot ( :etoricaromanului ni.ers, +%&*/

O cercetare criticăasupra poeziei române dela ?UK 1n .oi/ +inCritice Ed/ ineretului,+%&, p/ *)/

21

21



să tre-ească imediat 1n mintea cititorului imaGinea e.o(cată/ #eoloGismele, cu.intele cu sonoritate 0ascinantă şisens o3scur nu au 0orţa cu.ântului simplu, dar mai cuseamă a celui potri.it conte4tului/ Pe 3ună dreptate se

pune 1ntre3area$ dar cine otărăşte care este acel cu.ânt

con.inGător Cititorul, 1n primul rând, 1nsă, de asemenea,talentul şi e4perienţa celui care scrie/ n lead precum unîn%er a coborât de pe clădirea niversităţii în mijlocul

1ucureştiului poate 0i tratat 1n multe 0eluri/ !ată câte.a.ariante, 0iecare ilustrati.ă pentru o anume mentalitatesau atitudine scriitoricească$

a/ 5eri ?R!QP!PQQ? la ora prânzului s&a produs uneveniment care a bulversat întrea%a su"lare bucureşteană.de pe clădirea niversităţii a coborât încet plutind cu

%raţie & un în%er! (ste vorba despre "ilmarea unui clip publicitar realizat de A%enţia @Club 2@! în momentul în

care actriţa Ana Anatol purtând aripi ar%intii şi&a început coborârea pe trotuarul de la 6eatru se adunase mai multălume decât la un mitin% şi domnea tăcerea de dinainte deun miracol!

3/ Filmarea unui clip publicitar a creat con"uzie şichiar a în"iorat pe trecătorii adunaţi la niversitate de peacoperişul căreia Ana Anatol incomodată în mod evident de două aripi %roteşti cobora melodramatic pe un "el delea%ăn ţinut de "unii murdare!

c/ n miracol are întotdeauna mai multe "eţe însăîn esenţă contează doar e"ectul pe care îl produce! Filmarea unui clip publicitar poate avea uneori şi rol tera peutic! Am văzut ieri un în%er coborând de pe clădireaniversităţii! +eşi ştiam şi eu ca toţi trecătorii întâmplătoride la acea oră că este vorba doar despre o "ilmare nu pot

să spun că nu m&am lăsat pentru câteva clipe cuprins de undor dulce pe care îl port încă din copilărie de o emoţienădăjduitoare la %ândul întâlnirii cu sacralitatea!

d/ #iaţa niversităţii ora ?P!RR! +e pe clădireaveche şi impozantă în%erul coboară încadrat de "unii! Arc

aripi strălucitoare ar%intate şi "le7ibile iar umerii sunt învăluiţi de plete ne%re! (ste un în%er răzbunător careemană teroare! O simt plutind şi o văd întipărită pe "eţele



( trecătorilor rămaşi într&un e7taz aproape s"ânt! Câtevai secunde! #ână când miracolul piere distrus de vocea pu&i temică a re%izorului!1 La niversitate s&a "ilmat un clip cu în%er! #entrut mine a "ost în%erul răzbunării!

#u luăm 1n discuţie aici .i-iunea su3iecti.ă, amă(= nuntele care dau culoare 0iecăreia dintre .ariante şi care

e4primă 0elul 1n care autorul .ede lumea/ oate te4tele demai sus 1ncearcă, mai mult sau mai puţin, să se 1nscrie laGraniţa dintre literatură şi stilul pu3licistic/ #ici una 1nsănu .ădeşte un talent ieşit din comun, ci mai deGra3ă oanume uşurinţă 1n e4primare, speci0ică jurnalistului/

1n primul te4t autorul u-ea-ă de imaGini osten(tati.e, create prin a3soluti-ări nepermise 1n stilul pu3licis(tic$ întrea%a su"lare bucureşteană! E4aGerarea este per(misă 1n literatură şi uneori 1n stilul "eature cu condiţia de

i a.ea ca suport o 0iGură, respecti. o imaGine plastică, un joc de cu.inte alu-i., o sintaGmă e.ocatoare a unor ima(Gini sau idei deja ştiute/ Cu totul altă rele.anţă capătăenunţul 1n 0orma$ ieri R!QW!PQQ? la ora prânzului s&a

produs un eveniment care a bulversat o sumă de lume %ură&cască studenţi plecaţi de la cursuri "lorăresetrotuariste0 plus câinii din centru!

1n cel de(al doilea te4t ceea ce dă e4presi.itate,contra.enind stilului pu3licistic, este nota su3iecti.ă aepitetelor/ 1n General, ni.elul denotati. e4primă direct0elul 1n care 0iecare scriitor 9traduce9 imaGinile realităţii

in propriul său cod aici, epitetele %roteşti melodramaticmurdare nu cuprind descripţii o3iecti.e, nu adună n0ormaţii neutre, ci e4primă Gradul de implicare aucto(nală, pentru că toate trei sunt denotati.e de cali0icare a$naGinii/ Pentru stilul pu3licistic ele ar tre3ui să cuprindă$ate$ aripile sunt din plastic vopsit cu bronz %rosactriţa /o3oară nenatural de încet cu opriri justi"icatedoar de "elul în care se derulează mosorul iar 0uniile alb&murdare S !mtpătate de nămol şi de motorină!

!n 0ine, te4tul al treilea este scris pe un tonon0esi., iar ultimul recurGe la un reGistru de notaţiesu3iecti.ă, am3ele 0iind marcate de e0u-iuni lirice/

acă 1n stilul jurnalistic scriitura se clădeşte per/0ormaţie aşe-ată 1n imaGini plastice cu un rol de

3iecti.are, 1n Genul "eature compo-iţia are 1n .edere



26

Paul Ricoeur, (seuride hermeneutică Ed/>umanitas, +%%, p/ +++/

!3/, pp/ +2%(+'2/

28

Lo%ica povestirii Ed/ni.ers, +%)+, pp/ *(*'/

comunicarea prin suGestie, crearea imaGinii plastice şjre.elatoare 1n eGală măsură, iar atitudinea auctorială este

preponderent su3iecti.ă, ceea ce 1nrudeşte Genul acesta ciscrierea artistică/

#u doar 1n reportaj 0uncţionea-ă compo-iţia de tir

literar, ci şi 1n alte specii, de pildă 1n inter.iu, 1n can1ntre3ările pot 0i completate de elemente speci0ice portre(tului literar, prin care este sciţată 0iGura inter.ie.atuluisau prin natura 1ntre3ărilor e4istă 1ntre3ări prin car

poate 0i 0ăcut portretul 0i-ic şi care cer amănunte despn.estimentaţie, lunGimea părului sau culoarea ocilor/

'/ iscursul auctorial/ n te4t, este, 1ntr(o succintşi e4actă de0iniţie a lui Paul Ricoeur, orice discurs "i7atpri!

scriereP in punctul său de .edere, e4istă două modm principale de mani0estare discursi.ă$ relatarea acţiunii, dGenul +umnezeu a "ăcut!! şi relatarea -icerii, ca 1e4emplul$ +umnezeu a zis şi aşa a "ost! Primeia, Ricoeur

atri3uie rol tradiţional, pe câtă .reme, 1n .i-iunea lui, cede(a două e4primă discursul naratorului(interpre

(7plicaţia şi interpretarea se opun şi se conciliazIinde"init în chiar inima lecturii prin implicarea directăcititorului care dă .aloare şi nume unui te4t scris/2&

Orice po.este este mediată, transmisă prin intemediul unui narator care se poate să 0i 0ost sau nu matorul celor 1ntâmplate, care, uneori, pretinde că a ascultun alt po.estitor sau care pur şi simplu se erijea-ă $

po.estitor omniscient/ Când 1şi asumă rolul de autor po.estirii se numeşte şi narator auctorial! intre naraţi

loGii care s(au ocupat de rolul instanţei auctoriale 1n pnducerea unui te4t, Claude Bremond ni se pare că de0ineşcel mai 3ine relaţia din punctul său de .edere, naratortrans0eră su3iectului o putere de or%anizare autonomamateriei narative! 1ntâmplarea se reduce la roluri ese4pusă de instanţe care tălmăcesc un mesaj desp1ntâmplări/ upă el, actul de a nara presupune modelarnaratorului după 0uncţia pe care o are personajul 1n cădi

po.estirii, ceea ce 1nseamnă că nu este posi3ilă o situa a po.estitorului 1n a0ara naraţiunii2)/ Cele3ra 3uta0lau3ertiană 4+oamna 1ovar9 sunt eu0 ca şi 1ncercărscriitorului realist de a se su3stitui unor persona

re0uGiindu(se 1ntr(un discurs neutru, nu sunt decât e.addin rolul de narator principal, ceea ce 0ace ca scriitirealistă, departe de a 0i o3iecti.ă, să 0ie împovărată

27



cele mai spectaculoase semne ale prelucrării'X

iscursul naratorului este determinat 1n 3unămăsură de tema tratată si este 1ntreţinut de starea emotio(nală a scriitomlui/ 1n pri.inţa aceasta, Laurent IennDspune că dincolo chiar de orice perspectivă interlocutorie

tensiunea "î%urală apare ca esenţială pentru discurs. eaeste la ori%inea acestuia din urmă a mişcării ce&?aventurează către celălaltul său'/

1n pro-a literară, acţiunea se re0eră la urmărireae.oluti.ă, 1ntr(un ritm susţinut, a unui e.eniment narati.derularea 0aptelor tre3uie să se caracteri-e-e prin douătrăsături esenţiale ( oriGinalitate şi unitate (, iar naraţiunea

propriu(-isă se compune din su3iect şi din instanţelecomunicării @autor, personaje, cititorA/ 1n aceste condiţii,naratorul auctorial transmite un punct de .edere comple(tat de alte .oci narati.e @polemic sau prin adăuGarea dedetalii, de micronaraţiuni adiacenteA/ 6utorul, 1n postura

de autoritate totalitară, se poate comporta ca un creatoratotputernic care .or3eşte despre personajele lui cadespre nişte supuşi e4primându(se ast0el$ omul nostru

ştia "oarte bine ce are de "ăcut căci nu era prost din "ire!neori naratorul auctorial se mulţumeşte cu postura deo3ser.ator @detaşat sau curiosA şi 1şi trans0ormă nara(ţiunea 1n relatare conştiincioasă a 0aptelor/ 1n aceastăsituaţie se apropie ca stil şi atitudine de jurnalist/ 6lteori,atitudinea autorului 0aţă de personaj se oGlindeşte 1ndenotati.ele prin care 1şi construieşte personajul/

Relaţia autorului cu cititorul este, de asemenea,

.ariată uneori, autorul 1ncearcă să comunice prin adresăridirecte 4iubite cititor0 sau printr(o deli3erată implicare acititorului <dar să ne întoarcem de unde am pornit0!6ceastă su3liniată 1ncercare a autorului de a sta3ili ocomunicare cu cititorul, ca de alt0el toate procedeele nara(ti.e prin care se deconspiră opinia autorului 0aţă de

personaje, acţiune sau cititor poartă numele de discursretoric'N/ 1n pro-a modernă cititorul este aproape iGnorat,iar autorul ( de cele mai multe ori ( este discret, re0uGiatcu ostentaţie 1n a0ara scriiturii/

"pre deose3ire, discursul jurnalistic se des0ăşoară1n 0ormula relatării o3iecti.e, de aceea instanţa auctorială

este .aG repre-entată/ otuşi, personalitatea -iaristului se.ădeşte 1n compo-iţie şi mai cu seamă 1n detaliile carealcătuiesc .i-iunea/ O in0ormaţie de Genul o "emeie urcă

29

upă o3ser.aţia luiRoland Bartes, 1n

:omanul scriiturii Ed/ni.ers, +%)&, p/ +/

:ostirea sin%ulară Ed/ni.ers, +%%%, p/ +%/

6pud Q/ Boot, op/ cit/

31



râpa sprijinindu&se de braţul unui bărbat se poate modi(0ica 1n 0uncţie de Gradul de implicare a celui care rela(tea-ă/ Pentru reporterul care .rea să surprindă .astitatea şi

pustietatea peisajului, enunţul ar putea de.eni$ dincolo dedrum se taie o râpă şerpuitoare pe a cărei potecă se

zăresc două siluete subţiri. un bărbat şi o "emeie 1n timpce pentru comentatorul 1ndrăGostit de 0emeia care urcă,in0ormaţia sună ast0el$ E&am putut să nu ba% în seamă de

sus de unde eram plăcerea cu care ea se lăsa sprijinitătoată de el când au urcat râpa iar până în şosea după cemaşina a "ost reparată! @Camil Petrescu ( ltima noaptede dra%oste întâia noapte de război0! 1n cea de(a douasituaţie este .or3a despre un enunţ artistic, iar personajulnarator din romanul lui Camil Petrescu este un martorimplicat şi a0ectat de 1ntâmplare, atitudine pe care oadoptă uneori şi jurnalistul, cu precădere 1n reportajulliterar sau 1n comentariul eseistic/

ot o relaţie de implicare semnalea-ă şi denota(ti.ele su3iecti.e, 1n special epitetele de cali0icare perso(nală, aşa cum este le4emul su3liniat 1n următorul te4t$

#oliţia locală întreprinde cercetări dar ştirea nu a "ost di"uzată iar in"ormaţia senzaţională nu a pătruns în presa centrală! 4(venimentul zilei + martie 2+A/

Cum este ştiut, epitetele a3soluti-atoare nu suntadmise 1n stilul jurnalistic, iar cel semnalat mai sus capătăun rol de 1ndrumare a lecturii, prin 0aptul că sta3ileştecateGoria in0ormaţiei 1ntr(un plan de apreciere super(lati.ă/ Prin aceasta, discursul auctorial se personali-ea-ă,

deconspiră intenţiile şi sentimentele -iaristului/Relatarea jurnalistică apelea-ă la imaGini concreti(-atoare, 1nsă noutatea şi capacitatea lor de suGestie 1lindică pe autor/ 6st0el, descrierea unui Grup de ele.i,1nainte de un e4amen poate cuprinde suGestii despre unautor nostalGic, despre unul ironic sau despre unul indi0e(rent/ Pentru prima situaţie recurGem la un te4t jurnalistic$

+e câteva zile a început e7amenul de bacalaureatîn "aţa Liceului *h! Lazăr elevii strânşipâlcuri&pâlcuri îşiaşteaptă rândul să intre în e7amen> unii se mişcă anemiaţide emoţie şi ne"ericire alţii citesc cuprinşi de "ior alţii îşietalează cunoştinţele în %ura mare să&şi "acă puţin curaj!

(7amenele vin şi trec momentele de dinainte de ele seîntipăresc pentru totdeauna în minte prin tensiunea lordevastatoare!



eşi imaGinile surprind aspecte tipice pentruntuaţia dată, iar relatarea pare neutră, totuşi denotaţi .elenotea-ă un sentiment cunoscut autorului şi rememorat cu1nduioşare$ anemiaţi de emoţie şi ne"ericire cuprinşi de

"ior& sunt denotati.e de implicare auctorială/

!n stil 3eletristic, aceeaşi in0ormaţie capătă nuanţeţi prinde .iaţă$ (ram toţi strânşi prea devreme şi intrarea în liceu

sa şi in curtea liceului rămâneau încă oprite! 1ăieţichipeşi îmbrăcaţi ele%ant cei mai mulţi cu primul lorcostum civil stăteau pe ieşiturile "erestruicilor ca de

setate ale subsolului clădirii imense sau în picioare în jrupuri z%omotoase toţi cu %rijă de dun%a de la pantaloni şi toţi îmbătaţi de culorile hainelor civile cele mai multemajoritatea zdrobitoare & în bleu&marine! @5i3 Miăescu( +onna Alba0

1n descrierea literară inter.in amănunte care pun

cititorul 1n relaţie cu un mediu, cu imaGinea de ansam3luaşa de pildă, menţiunea că ele.ii stăteau pe ieşiturile

"erestruicilor ca de cetate dă suGestia unei atitudini,completată prin descrierea succintă a 0erestrelor/ Com

paraţia particulari-atoare e.ocă o imaGine cunoscută, pentru a cărei repre-entare cititorul nu tre3uie să 0acă niciun e0ort/ e asemenea, naraţiunea literară, ca şi relatarea,de alt0el, de.in cu mult mai con.inGătoare când cel carescrie este şi martorul e.enimentelor transpuse/ erridaciar atri3uie un loc pri.ileGiat discursului de asistenţăcum numeşte el nararea din condiţia de martor, aşe-at 1n

mie-ul 0aptelor, 9pe scenă9, deoarece această iposta-ăcon0eră nu doar posi3ilitatea ca po.estitorul să decon& struiască eroarea prezentului ci şi pe aceea ca cititorul săcapete statutul unui spectator$ +iscursul de asistenţă seadresează spectatorului şi îl ajută să citească structuramişcătoare a piesei totale sub cele patru "eţe ale sale în

scriitura ei %enerală şi în calculul său de "ormare'? '2 IacKues errida,Mai cu seamă 1n pre-entarea unor 1ntâmplări +iseminarea Ed/ ni.ers

incredi3ile şi sen-aţionale, po.estirea la persoana !, sau Enciclopedic, +%%&, p/ '*2/apelul la un martor credi3il dau ade.ărata măsură a unei relatări/ O relatare de acestGen este pu3licată 1n secolul al TlT(lea, 1ntr(o carte de 0olclor$



B7RB6L HR7I!relatare a doamnei R/ BorDsla:, din anul +)%*, pu3licată de

udor Pam0ile 1n .olumul +ra%ostea în datina tineretului român

în luna iulie ?U mă a"lam la 1ârlad la bătrâna doamnă #litos zic B pentru

că se a"la acolo şi sora mea Yoe care pe la "inea acestei luni a murit de holeră! Eoi "etele eram în salon când deodată auzim z%omot pe stradă şi uitându&nevedem o mare a%lomerare de lume ce se adunase înaintea comisiei care era tocmai în

"aţa casei doamnei #litos! +eodată auzim pe bătrâna #litosoae stri%ând. #u(i daţi apă că are să crapeU2a"ta şi (lena "etele #litosoaei -ăndiţa :omaşcu :aluca Vidraşcu 6inca

Crăiescu soră&mea şi eu aler%ăm pe stradă şi vedem un om călare pe trestie! Faţa luiera abătută s&ar "i zis că dormita iar el era numai în cămaşă cu izmene desculţ şi cucapul %ol! 6restia pe care călărea era lun%ă şi la capătul de care o ţinea era împodobităcu peteală cordele şi "lori! Omul tot stri%a.

1triu btrlu"!!! & cum se "ace când vrei să opreşti un cal la ham! Apoi.

Ti hi la -ar%hiolita din Cotu&ne%ru, ( una din mahalalele din 1ârlad! Fiind oraşul mic îndată din mulţime s&a ştiut cine este acest nostim călăreţ şi

comisarul a poruncit să se aducă pe -ar%hiolita! 5n adevăr a venit o "emeie încă tânără care a "i "ost ca de vreo treizeci ani şi a

spus că omul călare pe prăjină sau mai bine zis pe trestie era bărbatul ei că era zu%ravde biserici că s&a dus să zu%răvească o biserică din ţinutul Covurluiului şi lăsând&o peea nevasta lui un an "ără de veste ea s&a hotărât a&? aduce viu sau mort pe trestie!

Ce s&a "ăcut cu ei după aceasta nu&mi aduc aminte> ştiu atâta că după aceastădeclaraţie noi am intrat în casă "oarte emoţionate şi ambii soţi au "ost duşi în cancela&ria comisiei! (u am plecat peste câteva zile la 5aşi soră&mea Yoe s&a dus în 1asarabia!

-urind ea la s"ârşitul lunei de holeră durerea eim&a "ăcut a nu mă %ândi la omul călare

pe trestie când m&am întors iarăşi la 1ârlad!Relatarea de.ine interesantă mai ales pentai că

po.estitoarea este o persoană demnă de toată 1ncredereaeste directoarea unei importante şcoli 3ucureştene, iar

po.estea ei este consemnată ca autentică/ eşi 1ntâmplarease re0eră la o .rajă, discursul auctorial nu aduce 1n prim(

plan in0ormaţii incredi3ile, ci se a4ea-ă pe reconstituireaatmos0erei, are ca sistem de re0erinţă moartea unei surori,

pre-intă e.enimentul din perspecti.a .ârstei la care a 0ost1nreGistrat/NPrin toate aceste elemente, discursul auctorialincită cu 3ună ştiinţă, 1l determină pe cititor să(şi dorească

un de-nodământ e4plicit 0antastic, dar nu 0ace nimic ca săclari0ice esenţa supranaturală a 1ntâmplării/ e alt0el, acestGen de discurs este potri.it şi pentru relatarea jurnalistică/

28



E.ident, renunţând la reGistrul rememorării, jurnalistul care pre-intă 0apte incredi3ile tre3uie să recurGă la imaGini şiin0ormaţii situate la Graniţa dintre real şi 0antastic, dar maiales să(şi cree-e un discurs con.inGător, de martor careconsemnea-ă şi trăieşte discret detaliile po.eştii, cum ar 0i

mişcarea, atitudinea personajelor secundare, adică elemen(tele semni0icati.e din planul al doilea al 1ntâmplării, amă(nuntele memora3ile @leGate de .estimentaţie, de decor, deGestualitateA/ oate acestea tre3uie să 0ie consemnate 1n

puţine cu.inte/onul just al instanţei discursi.e constituie esenţa

oricărei scrieri, indi0erent de Genul pe care 1l repre-intă/ ealt0el, discursul de ştiri si cel de tip "eature nu se deose3esc

' ' 33 33

radical/ 6şa după cum arată a.id Randall , ştirile scrise Murnalistul universalEdar putea bene"icia de mai multă aventură şi de o abordare Polirom, +%%), pp/ *(*&/

mai "le7ibilă a subiectelor după cum articolele "eature ar a.ea numai de câştiGat prin eliminarea discursului vanitos prin reducerea 0raGmentelor su3liniat su3iecti.e/O ştire care se pretea-ă la o pre-entare mai nuan(

ţată ar 0i următoarea$ doi tâlhari prinşi în timp ce încercau să pătrundă în hanul Z s&au speriat cumplit. unul a murit pe loc iar celălalt şi&a pierdut vocea! Relatarea de ştiri se poate opri aici sau poate 0i completată cu amănunte/iscursul auctorial rămâne neutru, constituit pe sinteti(-area atentă a in0ormaţiei şi prin indicarea surselor$

2er%entul Andrei *ot din comuna *rindu jud! +âmboviţa a prins ieri doi tâlhari care încercau să intre înhanul de la Valea -are! Chemat în %rabă de un copil al

proprietăresei care îi văzuse pe cei doi plimbându&se în Murul clădirii ser%entul a ajuns în câteva minute şi i&a %ăsit pe hoţi încercând să scoată din balamale uşa din spatelehanului! în momentul în care a rostit somaţia unul dintre eia căzut brusc din picioare şi în scurtă vreme ser%entul aconstatat că omul murise! Celălalt tâlhar a rămas "ără %raiIi se a"lă încă în această stare! Toţii au "ost identi"icaţi ca[[ind "i&aţii *ri%ore şi 5on Eăstase dintr&o comună vecină! (ii j antecedente serioase şi au "ost de mai multe ori închişi!

Oamenii din *rindu pun întâmplarea pe seama 6 eterilor vrăjitoreşti ale proprietăresei hanului!

!n Genul "eature in0ormaţia poate 0i tratată 1nlatura / stranie, pomindu(se de la ultima 0ra-ă a te4tului demai ((V/ adăuGând detalii leGate de portretele celor două

personaje, de 0elul 1n care arată uşa sau 1mprejurimile/ e



asemenea, poate 0i cuprinsă şi o scurtă declaraţie a anGiţei/ar toate aceste amănunte tre3uie să rămână 1n s0eradescripti.ului, să 0ie e4primate prin denotati.e @epitete şicomparaţiiA şi nu prin emiterea unor opinii auctoriale/

oar 1n scrierea literară, in0ormaţia capătă cu

ade.ărat dimensiuni 0antastice$Odată au vrut s&o calce tâlharii!!! 2&au apucat să&i spar%ă uşa! nul dintre ei ăl mai voinic un om cât untaur a ridicat toporul şi când a tras cu sete a picat jos! L&auridicat repede, (ra mort!!! Frate&său a dat să vorbeascădar n&a putut & amuţise! (rau patru inşi! L&au pus pe mortîn spinarea lui "rate&său şi ceilalţi doi l&au apucat de

picioare să&? în%roape undeva departe! Când să iasă dincurtea hanului -ânjoloaia începe să stri%e pe "ereastră.hoţii, şi&n "aţă&le iacă zapciul cu mai mulţi inşi şi cu patrudorobanţi călări! 2tri%ă pomojnicul. @Cine&i'@ Toţii ceidoi \i%i care&ncotro, :ămâne mutul cu "rate&său mort în

cârcă! Acu ce "aci la cercetare' 6oată lumea ştia că mutulvorbeşte> cui putea să treacă prin cap că mutul nu se pre&

"ace' L&au bătut până l&au smintit ca să&i vie %lasul la loc& de%eaba! +e atunci li s&a tăiat po"ta "lăcăilor să maicalce hanul!!! @!/L/ CaraGiale ( La hanul lui -ânjoala0

Cu atât mai mult, discursul unui editorial sau alunui articol(mani0est se pretea-ă la o e4punere su3iecti.ă,susţinută pe un plan denotati. con.inGător/ ar indi0erentde scriitură, instanţa auctorială este datoare să se eli3ere-ede tentaţia de a se situa 1n centru, pe o po-iţie meGa(lomană, iar aceasta presupune respectarea câtor.a reGuli

simple, care stau la 3a-a e4primării con.inGătoare/ Peunele dintre ele, cum ar 0i acurateţea claritatea per& suasiunea naturaleţea le(a 0ormulat Mar< :ain, citatapoi de mai toţi -iariştii/ "inteti-ăm mai jos câte.a dintre

'* EeNs :eportin%!!! ed/ cit/, aceste principii, pornind 1n special de la recomandările lui p/ +'/ M/ Mencer '*$

Calităţile e4primării eleGante

Claritatea unui te4t este con0erită 1n special de mesajul e4plicit, transmis 1nenunţuri scurte şi 1n care sunt respectate atât ordinea 0irească a părţilor de propo-iţie,cât şi a propo-iţiilor 1n 0ra-e @topica 0ra-eiA/

Preci-ia este con0erită de cunoaşterea sensurilor cu.intelor, a e4presiilor,dar şi de importanţa şi ieraria mesajelor 1n 0uncţie de ea/



Corectitudinea Gramaticală şi linG.istică, stăpânirea spiritului lim3ii conducla o e4primare eleGantă/

Hariaţia stilistică are acelaşi rost repetiţiile, 0olosirea a3u-i.ă a unui cu.ântcreea-ă monotonie/ O e4primare .ariată presupune spontaneitate, imaGinaţie, dar maiales un .oca3ular 3oGat, care se 0ormea-ă doar prin lecturi şi prin e4erciţiul compo-iţiei/

Ecili3rul stilistic .ine din distri3uţia armonioasă a elementelor sintactice@părţi de propo-iţie şi propo-iţiiA de pildă, o 0ra-ă alcătuită doar din enunţuri scurte,clare, numai din propo-iţii principale, seamănă cu un comunicat o0icial, cu oteleGramă, iar dacă te4tul este prea lunG, 1l o3oseşte, 1l plictiseşte pe cititor/

#aturaleţea, e4primarea spontană, lipsită de arti0icii şi ornamenteostentati.e constituie 1ncă o trăsătură a stilului 0rumos/

Cursi.itatea este con0erită de un demers loGic, de transmiterea unorin0onnaţii presta3ilite şi presupune o e4primare 1n care enunţurile au continuitate, nusunt intersectate de e4plicaţii 1ncâlcite, de date suplimentare neinteresante şi careadeseori 1ntrerup mesajul la jumătate/

Eu0onia este calitatea te4tului de a suna 0rumos, de a 0ermeca ascultătorulsau cititorul doar prin armonia cu.intelor şi a 1m3inării lor/

"u3iecti.itatea constituie marca, em3lema spirituală a .or3itorului sauautorului unui te4t/ E4istă persoane care nu pot să transmită nici o idee 1n modlimpede de aceea recurG la imaGini meta0orice, la ironii, au anumite ticuri .er3ale sauo predispo-iţie pentm a se scu-a sau e4plica 1n leGătură cu orice etc/ 6cestemani0estări constante, distri3uite nea3u-i., pot con0eri personalitate comunicării/

EXERCIŢII DEREDACTARE

+/ Re-ol.aţi 1n cinci minute testul distracti. de mai jos şi consultaţi re-ultatul/

n om pleacă 1n lume să Găsească eli4irul .ieţii/ Este$ a/tânăr 3/ 3ătrân c/ 1ntre două .ârste/ #umele lui este$a/ Cristi 3/ "il.estru c/ Hictor/ 8tie de e4istenţa eli4irului pentru că$a/ 3unicul său i(a destăinuit secretul licorii 1nainte să moară 3/ a citit 1ntr(ocarte .ece c/ a primit o scrisoare @semnată -erliri0 1n care i se spunea că eleste destinat să caute eli4irul/ W 1n drumul său tre3uie să tra.erse-e$a/ apa neaGră 1n care trăiesc animale primejdioase 3/ câmpiile de 0oc c/

peştera misterioasă/

Locul 1n care se a0lă eli4irul este$a/ 1n lumea noastră, printre lucrurile o3işnuite, e.entual pe ra0turile unuimaGa-in/ 3/ pe o altă planetă c/ pe celălalt tărâm, 1ntr(o lume paralelă, 1n care



se pătrunde printr(o 0antă a timpului/ Eli4irul este pă-it de$a/ o -ână 3ună 3 un du rău c/ dia.ol/ !n momentul 1n care eroul ia licoarea căutată$a/ aceasta 1l 0ace nemuritor 3/ eli4irul 1şi pierde puterile c/ lumea se

cutremură şi eli4irul se pierde 1n adâncul pământului/Re-ultat

acă predomină răspunsurile a eşti un cititor din plăcere şi un po.estitor tonic/acă predomină răspunsurile 3, şi ca cititor şi ca po.estitor eşti conser.ator din

teama de a nu 0i considerat un om 0ără Gusturi estetice/acă predomină răspunsurile c eşti un cititor prudent şi un po.estitor care

porneşte de la ideea Greşită că tre3uie să po.estească doar ceea ce le place celorlalţi/

2/ "crieţi 1n 2J de rânduri po.estea eroului care pleacă 1n căutarea eli4irului/ Faceţidistincţia dintre temă şi su3iect pornind de la citatul următor$

9n om 1şi clădeşte o casă ( iată su3iectul acti.ităţii sale din acelmoment/ ar pentru a 1nţeleGe 3ine ce .rea omul 1n cau-ă, su3iectul nude-.ăluie prea multe şi tre3uie recurs la temă/ 6ceasta dă lucrurilorrelie0/ !ar 1n ca-ul de 0aţă ea ar putea 0i identi0icată, să spunem, cu do(rinţa omului de a a.ea un spaţiu al său, 0amiliar, con0orta3il/ "u3iectul,

prin urmare$ a clădi o casă! ema$ a "i acasăBB @6ndrei Cornea ( 2criere şi oralitate în cultura antică Ed/ Cartea Românească, +%)), p/ &A

'/ n 3ăr3at descide uşa clasei 1n timpul unui curs uni.ersitar/ 6re 1n jur de * deani şi arată ca o persoană 0oarte se.eră poartă un costum Gri, cra.ată şi are oninsoare con.enţională/ 6cest om spune 93ună -iua9 către studenţi, apoi rosteşte

următoarele cu.inte$ Vae vae cucu victis31enedictus 1enedictus3 toată moartea eun strip&tease, Pleacă 0ără să salute/ 5ma%inează&ţi că îi iei un interviu acestui personaj şi redactează&? pornind de la R&întrebări!

*/ 6leGe o 0otoGra0ie tematică pentru acest inter.iu/



"PEC!!LE #6R6!HE

+/ 8tirea scurtăPo.estirea constituie 3a-a oricărei compo-iţii narati.e/ Construcţiamomentelor su3iectului con0eră ecili3ru compo-iţional/ Compo-iţiaunei ştiri scurte depinde de maniera 1n care este conceput leadul, dar şi derelaţia dintre personajul aGent şi cel care suportă acţiunea/8tirea capătă .aloare literară 1n special prin particulari-area amănuntuluila ni.el denotati./

Brendan >ennessD trece printre speciile jurnalisticeşi povestea scurtă de natură 0icţională, caracteri-ată prinsu3iect, temă, tenici narati.e, portrete, stil ela3orat 'J,etc/ O relatare scurtă capătă .aloare artistică, după cumam arătat 1ntr(un capitol anterior, 1n principal prin .i-i(unea particulară pe care o transmite/ Personajul situat1ntr(un ta3lou .i.ant, particulari-at prin amănunte

portretistice şi de atitudine, con0eră 0orţă de suGestie,adică 1l ajută pe cititor să(şi imaGine-e 1ntâmplările/Claude Bremond, 3inecunoscut naratoloG, 0i4ea-ă su3iec(tul oricărei po.estiri 1ntre două roluri esenţiale$ a%entulrespecti. personajul care determină acţiunea, şi pacientul

& cel care su0eră, trece prin di0erite stări'/ 1ntre acestedouă tipoloGii se des0ăşoară un su3iect simplu, precum ar0i$ un .răjitor @aGentulA in0estea-ă apa unei cetăţi/ "inGurreGele @pacientulA scapă de e0ectele apei, dar su0eră con(secinţele 0aptului de a 0i sinGular 1ntr(o lume uni0ormă/ Oistorisire succintă, cu personaje reale, 0i4ată 1n timpulistoric actual se 3ucură de acelaşi interes şi 1n ca-ul 1ncare 0aptele pre-entate sunt credi3ile, dar şi 1n ca-ul 1ncare sunt pre-entate 1ntâmplări de ne1ncipuit/ 1n po.e(stirea scurtă, intriGa tre3uie să capte-e atenţia, iar de-no(dământul să 0ie cu totul neaşteptat, după reţeta tradiţio(

nală a po.estirii/ RecurGem la o 3inecunoscută po.estire,

35 ţ

!n ritin% Feature Articles Focal Press,O40ord, +%%&, p/ 2J+/

36

Lo%ica povestirii Ed/ni.ers, +%)+, p/ +&2



37

Po.estire sim3olică,e4trasă din romanulVeroni8a se hotărăşte sămoară al scriitoruluicontemporan 3ra-ilianPaulo Coelo, Ed/>umanitas, 2, p/ '*/

alcătuită 1n reGistru 0antastic şi pe tonul 3asmului, pentrua marca momentele su3iectului$

+/ Intrig! n mare vrăjitor vrând să distru%ă unre%at a turnat o băutură vrăjită în puţul de unde beau toţilocuitorii lui! Oricine bea din apa aceea înnebunea!

2/ es0ăşurarea su3iectului/ A doua zi de dimineaţăa băut din ea toată populaţia şi toţi şi&au pierdut minţilea"ară de re%e care avea un puţ doar pentru el şi pentru "ami&lia lui la care vrăjitorul nu putea să ajun%ă! Alarmat re%elea încercat să ţină în "râu poporul luând o serie de măsuri de

si%uranţă şi de sănătate publică. dar poliţaii şi inspectoriibăuseră din apa otrăvită şi socoteau că deciziile re%elui erauo absurditate hotărând să nu le respecte cu nici un chip!

'/ "#n$t#% $#%&innt! Când luară cunoştinţă deacele decrete locuitorii re%imului rămaseră încredinţaţică suveranul înnebunise şi acum scria lucruri "ără sens!2tri%ând o porniseră spre castel şi&i cerură să abdice!

+isperat re%ele a "ost de acord să părăseascătronul dar re%ina ?&a oprit zicând. @2ă mer%em acum şinoi până la "ântână şi să bem din ea! Ast"el vom "i şi noila "el ca ei! @

'! D()no*+&,nt#%! Yis şi "ăcut. re%ele şi re%ina aubăut din apa nebuniei şi&au început numaidecât să îndru%elucruri "ără noimă! 2upuşii lor s&au căit pe loc. de vremece re%ele dovedea atâta înţelepciune de ce să nu&l lase

să&şi cârmuiască ţara'=i ţara a trăit mai departe în pace deşi locuitorii ei

se comportau în chip "oarte di"erit de vecinii lor! :e%ele a

putut să cârmuiască până la s"ârşitul zilelor sale$?

Momentele su3iectului sunt treptele de de-.oltare aoricărei relatări, iar construirea acestora 1n cunoştinţă decau-ă con0eră soliditate compo-iţiei/ Respectarea lor esteo cerinţă a tuturor speciilor care presupun un su3iect, cuatât mai mult a po.estirii/ Modalităţile de reali-are a unuimoment determină de cele mai multe ori natura mesajuluiauctorial/ 1n structura unei relatări 1n 0ormulă jurnalistică,intriGa are rolul nu doar de a incita, ci de a dirija recepta(rea/ Ea se a0lă com3inată cu cel mai interesant amănunt al1ntâmplării şi este situată pu3licitar, ca un anunţ, ca unmesaj prioritar, este leadul sau un enunţ marcat, e.idenţiat

şi de asemenea percutant, precum 1n e4emplul de mai sus/1ntr(o ştire, croită de noi pe aceeaşi temă ca şi po.estea luiCoelo, intriGa nu poate 0i susţinută de un 0apt supranatural,



precum este acolo acţiunea .răjitorului, dar poate să păstre-e nota sen-aţională printr(o a0irmaţie incredi3ilă$

într&o ţară balcanică #arlamentul a hotărât să e7istedoar trei cărţi!

e-.oltarea unei ast0el de in0ormaţii cere o remă

limpede şi con.inGătoare$n scriitor căivia nu i se vindea volumul a or%ani& zat o revoltă convin%ând mai mulţi oameni să protestezeîn "aţa #arlamentului şi să ceară să "ie redus drasticnumărul de cărţi! (i au scris pe o pancartă că e7istenţa aPQ!QQQ de cărţi este derutantă şi dăunătoare pentru creier!

Punctul culminant nu este de interes decât 1nmăsura 1n care preGăteşte de-nodământul$

#arlamentarii temându&se să nu "ie sparte iarăşi %eamurile clădirii au hotărât să discute cu oamenii care protestau!

e-nodământul tre3uie să .ină cu o re-ol.are

uluitoare$ 5n timpul discuţiilor politicienii au "ost supuşi unui

test care a dovedit că nici unul nu citise mai mult de Wcărţi ceea ce a contribuit "undamental la rezolvareacererii protestatarilor!

1ineînţeles printre cele trei volume care au voie să "ie editate se numără şi cartea scriitorului care a iniţiatrevolta!

O relatare de acest Gen poate să apară 1n -iarele dedi.ertisment, 1n re.istele de satiră, dar şi 1n cele de culturăsau pur şi simplu 1n orice -iar, in0ormaţia ne0iind de natură

0antastică/ e alt0el, 1ntr(un stil con.enţional, o ştire 1nscrisă1n aceeaşi tematică a apărut 1ntr(un cotidian românesc$

Prin această noţiune

preluată din linG.istică,5erard 5enette de0ineşte0ormula literară, respecti.e4presia 1n care se a0lăe4pusă o temă artistică( 5ntroducere în arhite7tEd/ ni.ers, +%%*, p/ +/

M6#6LELE 6LER#6!HE HOR F! RE"E L6M6T!MM RE!, E M6ER!E

5ntr&o con"erinţă de presă or%anizată ieri la sediul -inisterului (ducaţiei (caterina Andronescu a anunţat că a decis ca numărul de manuale alternative pentruo materie de liceu să "ie de ma7imum trei! -ăsura a "ost motivată de ministru deapariţia pe piaţă în ultimii ani a unui număr imens de manuale alternative în unelecazuri e7istând câteva zeci de manuale pentru o sin%ură materie care nu di"eră prea

mult între ele ca conţinut! -inistrul a arătat că răspunde de conţinutul manualelor şică nu consideră oportună e7istenţa unui număr nejusti"icat de mare a acestora drept

pentru care va proceda cum crede de cuviinţă @-iarul Yiua 2 iulie 2+A



39

5eorGe 6/ >ouG 'rd( EeNs ritin% 0i0t

edition, >ouGton Mi00linCompanD, Boston, p/ *)/

Preci-ăm că leadul esteaspectul socotit esenţial al

unei 1ntâmplări pre-entate jurnalistic/ "pre deose3irede temă, care desemnea-ăs0era e.enimenţială 1n carese 1ncadrea-ă ştirea, leadulrepre-intă particulari-areatemei 1ntr(o 0ormulă pecare jurnalistul o credeinteresantă pentru cei maimulţi dintre cititori/

Mel.in Mencer ( EeNs :eportin% and ritin% ed/cit/, p/ +'/

8tirea aceasta putea 0i, desiGur, transmisă 1n 0ormu(la unei po.eşti amu-ante sau dramatice, 1nsă -iaristul a

pre0erat 0ormula in0ormati.ă, inoculând totuşi o notă ilară prin caco0onia cuprinsă 1n te4t/

Pe lânGă o ştire de Genul 5eri a "ost je"uită banca Z

relatarea 1n amănunte de interes General @cum a reacţionatun 0uncţionar, 1n ce mod au 0ost scoşi 3anii, ce 0el de maşinăa.eau oţii etc/A se constituie 1n 0ormula compo-iţională acărei 0rec.enţă deconspiră, de 0apt, Gusturile cititorului/

1ntr(un prim plan de receptare, adică su3 aspect deno(tati., o ştire este 1n 0ond o po.este clară şi concisă, alcătuită

pe 1ntre3ările 3inecunoscute ( cine, ce, când unde cum@Este .or3a despre re%ula celor cinci 0! re3uie speci(0icat, 1nsă, că nu totdeauna ordinea acestor 1ntre3ări tre3uierespectată/ upă cum remarcă >ouG'%, 1ntre 1ntre3ările pecare se de-.oltă loGic un lead ar putea 0iGura$

Ce s(a(ntâmplat

Ce implicaţii .a a.ea nde s(a 1ntâmplat Când s(a 1ntâmplat e ce s(a 1ntâmplat Cum s(a 1ntâmplatOrdinea lor depinde de conte4t, de priorităţile pe

care le au cititorii, de momentul 1n care apare ştireaş/a/m/d/ >otărâtor 1n ceea ce pri.eşte ordonarea in0or(maţiei este 0elul 1n care intră 1ntâmplarea 1n planul in0or(maţiei, mai precis prin Gradul de persuasiune al leadului*/1n pri.inţa aceasta, Mel.in Mencer, crede că leadul dă

tonul şi promite po.estea şi de aceea tre3uie să 0ieincitant el dă câte.a tipuri de lead care au calitateaaceasta$ a%resiv @anunţând imediateţea primejdiei, de

pildăA, echivoc de reconstituire ş/a/*+ Lead(ul speculea-ăaspectele de interes General, cum ar 0i$

n şo"er uluit să %ăsească un şarpe boa în maşină! Eişte tineri s&au căsătorit în circumstanţe neobiş&

nuite. urcaţi într&un balon! -ulţi băieţi şi "ete s&au întrecut să cumpere

biciclete scoase la licitaţie de poliţie!eşi nu este .or3a despre e.enimente capitale,

0iecare dintre aspectele de mai sus interesea-ă prin conţi(

nutul lor pro0und omenesc, amu-ant şi neperisa3il 1n ceeace pri.eşte cateGoria e.enimenţială pe care o repre-intă$surpri-a neplăcută, postura insolită sau răsturnarea unei



situaţii/ 6st0el de 1ntâmplări 1ntreţin interesul General şi0ac o3iectul scrierilor de tip "eature! 1n leGătură cu acesttermen preci-ăm că, dincolo de celelalte 1nţelesuri*2,>ouG 1l 0oloseşte pentru a de0mi e4presi.itatea artisticăa unor scrieri jurnalistice, 1ntr(un capitol dedicat e4clusi.

compo-iţiilor capa3ile să pre-inte in0ormaţia 1ntr(o 0or(mulă incitantă*'/ "crierea de tip "eature se reGăseşte atât1n presa cotidiană de strictă in0ormaţie, cât şi 1n re.istelede di.ertisment şi 1n cele de cultură/ O compo-iţie deacest Gen este şi următoarea$

R!C E X#C>!R!6 :ahova! #e un stâlp a"lat pe strada -ăr%eanului un

anunţ scris pe o bucată de lemn surprinde prin "ormulareaa"lată la %raniţa dintre concizie şi con"uzie. @închiriezdric cu cai şi cort :obotuB 2uzana R tel!!! @! Cei care nu

ştiu că strada apropiată se cheamă chiar 2uzana şi că :obotuB închiriază dricul au şansa să&şimaiadau%e o "ilă

la dosarul misterelor neelucidate ale 1ucureştiului! @5a3iMănăilescu ( +ric de închiriat& -onitorul ' sept/ 2+/A

!n0ormaţia ar putea constitui leadul unui reportaj,intriGa unei scurte relatări sau ciar a unei po.estiri de0icţiune, concentrând 1ntr(o in0ormaţie succintă aspectedi.erse, de interes larG$ o imaGine 3inecunoscută 1n capi(tală @anunţul scris pe 3ucata de lemnA, un nume interesant1n latura lui ilară, o 1ndeletnicire pe cât de insolită pe atâtde sum3ră, promisiunea unor 1ntâmplări de cartier etc/

"crisă pe scurt şi 1n 0ormula unei po.eşti, orice ştirecapătă 0orţă 1n pri.inţa receptării/ !ndi0erent de locul 1n care

apare, o ştire po.estită cu mijloacele literaturii recurGe laaceleaşi tenici compo-iţionale/ na dintre acestea,menţionată de mai mulţi jurnalişti, este cea care porneşte dela conclu-ie spre mie-ul 0aptei, ca 1n următorul e4emplu$

"ensurile lui "eaturesinteti-ate de >ouG, 1n.olumul citat, sunt de

povestire de %raniţănaratiunejurnalistică

caracterizată prin culoare şi subiectivitatea relatăriimai precis prin su3linierea anu(mitor puncte ale po.eştii/"crierea de tip "eature cu(

prinde atât reportajul literarcât şi compo-iţia situată 1na0ara ştirilor, cum ar 0i$ horo&

scopul anecdotele benziledesenate şi altele de acestGen, care apar de reGulă prin-iare/ n alt 1nţeles al terme(

nului se re0eră la tenica decompo-iţie care dă relie0unei scrieri jurnalistice prindetalii su3liniate, prin 1n0lori(turi sau e4presi.itate de stil/5enul "eature a luat amploa(re prin anii N, când o seriede pro-atori au 0ăcut Ga-etă(rie şi au introdus elemente dee4presi.itate 1n lim3ajul jur(nalistic, creând un curent

cunoscut su3 numele de6he EeN Moumalism!

Este .or3a despre cap/ +, Features<pp! ''%(''A, op/cit/

6 57"! PE "R67 +/ E OL6R! 8! !(6 " L6 POL!Y!E

n turist danez care vizita *ermania a "ost "oarte lăudat de poliţia locală după se a predat un plic care conţinea apro7imativ ?Q!QQQ de dolari!

6ânărul PK de ani Frederi8 se plimba prin 1erlin cu iubita lui Vera când aobservat plicul ticsit cu bancnote pe care ?&a dus imediat la cea mai apropiată secţie de

iţie! +anezul a spus că n&ar "i putut să mai doarmă liniştit dacă ar "i procedat alt"el! #licul se va a"la la biroul de obiecte pierdute până când cineva îl va revendica! @!lincaima ( -onitorul de 1ucureşti +& iulie 2+, p/ 2A



Leadul se constituie aici pe o a0irmaţie care diri( jea-ă in0ormaţia/ !n situaţiile de acest Gen conclu-ia care1nceie de o3icei o 9po.este9 este doar 0ormală sau poateciar să lipsească/

ot o compo-iţie incitantă este şi cea cu de-

nodământ amânat sau surprin-ător/** !3idem/ in perspecti.a !ui >ouG**, scema cea mai0olosită pentru compo-iţia emoţională, de tip "eature estecea care porneşte de la un lead incitant, continuă cudes0ăşurarea po.estirii, de-.oltată 1n punctul culminant şi1nceiată cu un de-nodământ care .ine ca o revelaţie iarnu ca o lo.itură dramatică, aşa cum era 1n po.estea luiCoelo, pe care am transcris(o mai sus/ n e4emplueci.alent cu cel comentat de >ouG ar putea 0i următorul$

O.UL N-ARE NICI O /INĂ0

2ăptămâna trecută unul dintre calculatoarele televiziunii publice a dispărut, 5ncidentul a a vut loc în birourile unde se naşte emisiunea 9 Cu ochii Bnpatru @! n

individ necunoscut care s&a recomandat drept @depanator de calculatoare@ a venit a spus că trebuie să ia obiectul @la reparat@ "etele de la birou au zis @1ine ia&l" @şi %ata.duşi au "ost & calculator şi hoţ! Aţi văzut ce simplu e, @!oana Popescu ( Vip anul T, nr/2% iulie 2+, p/ ++A

6ici amănuntul re.elator este că 0urtul s(a produs1n studiourile unei emisiuni care .or3eşte despre ma4imă

prudenţă, despre .iGilenţă, aspect a0lat 1n .ădit contrast cu1ntâmplarea relatată, ceea ce conduce la suspendarea

conclu-iei/Relatarea scurtă a unui e.eniment de.ine po.estire prin amănunte care con0iGurea-ă, ciar dacă .aG, atmo(s0era, dar mai cu seamă prin in0ormaţia capa3ilă să inocu(le-e un mesaj pe cale emoţională/ O 1ncercare meritoriede a 1m3ina stilul literaturii cu cel jurnalistic se Găseşte 1nte4tul următor$

CU MOILUL N CĂRU.Ă

:ahova! La sema"orul de la intersecţia Căii :ahova cu strada 2ebastian o căruţădescentrată de "iare vechi trasă de un cal modelul piele&os aştepta culoarea verde a

sema"orului! La un târâit de tele"on mobil şo"erii din jur se uită stân%a&dreapta pentrua&? vedea pe conducătorul atelajului răspunzând. @+a *ică ajun% acolo într&unmoment,9@5a3i Mănăilescu ( -onitorul de 1ucureşti +& iulie 2+, p/ 'A



enotati.ele de cali0icare, cu .ădită su3stanţăsu3iecti.ă, precum descentrată de "iare vechi şi un cal modelul piele&os nu doar că dau un caracter su3iecti.naraţiunii, ci 1i con0eră e4presi.itate artistică, dirijândreceptarea şi ridicând Gradul de suGestie al enunţului,

trans0ormat prin aceste detalii 1n imaGini plastice/ 1n 0ond,nici o relatare nu este 0idelă realităţii/ upă cum e4plicăLint.elt, istoria adevărată se deschide cu o povestireîncadrantă ce "ormează pra%ul între lumea reală a @îna"ara@ te7tului şi universul "lcţional al te7tului literar!

#entru a înlesni trecerea ima%inării de la lumea reală lalumea literară povestirea realistă poate su%era că acţiuneaa început deja înaintea începutului material al te7tului înavant&te7t! "criitorul reconstituie 0raGmentar o istorie *J #unctul de vedere!Gră3ită, aşa cum o .ede el, la un moment dat/ încercare detipolo%ie

Pe această scemă compo-iţională s(a de-.oltat o narativă Ed/ ni.ers,

specie de mare popularitate la 0inele secolului al TT(lea, +%%*, p/ 2+J/ anume pro-a scurtă/ 1n literatura noastră, Cornel 5eorGe Popa culti.ă specia, su3liniindleGătura cu stilul jurnalistic, prin ciar 0aptul că 1şi su3intitulea-ă po.estirileblitzuri!



2/ Reportajul @!A

Ca specie jurnalistică, reportajul respectă câte.a reGuli menite să păstre-e nota in0ormati.ă @claritatea relatării, e4punerea 0apteloresenţialeA, dar şi pe cea de reconstituire .eridică a unei 1ntâmplări 1nacest din urmă ca-, reporterul recurGe la tenici de compo-iţie literară/

Reportajul, specie tipic jurnalistică, a 0ost preluat şi 1n literatură/ Re.istele, 1n special cele de cultură, dar nu numai, culti.ă un reportaj

pe care noi l(am numit de creaţie şi care se deose3eşte de cel strict jurnalistic prin două elemente$ .i-iunea artistică şi mesajul estetic/

Heridicitatea reportajului este creată prin$ relatarea sec.enţială ae.enimentului narati., inserarea elementelor portretistice de(a lunGulrelatării, prin introducerea detaliilor, camu0larea impresiilor su3iecti.e1n scurte relatări, pre-entarea 0aptului ca real/

Considerată 1n mod unanim cea mai 1nsemnatăspecie jurnalistică, reportajul 1m3ină cele trei moduri dee4punere @descrierea, naraţiunea şi dialoGulA, creândimpresia unei reconstituiri 1n amănunte e4istenţiale deci(

-anual de jurnalism !!, si.e, sau, după cum remarcă Luminiţa Roşea*, se înca&Ed/ Polirom, 2, p/ &/ drează în "amilia te7telor narative care e7ploatează teh&

nica spectacolului! Ca po.este teatrali-ată, de su3liniatdramatism, reportajul aduce 1n prim(plan e.enimentul trăit1n punctul lui ma4im de tensiune şi reconstituit dintr(un

unGi de .edere care permite cititorului 1n eGală măsură sădescopere şi să o3ser.e 0aptele cele mai 1nsemnate/Pornind de la un te4t construit pe o temă de interes

larG ( .iaţa cerşetorilor (, delimităm, 1n cele ce urmea-ă,structura unui reportaj tradiţional$

Z5>! PR6C!C9 PE#RP7C7L!RE6 FR6!ER!LOR

Curs intensi. de cerşetorie deValentin 1oeru

ZHadul9 este, ca şi 1n orice comerţ, ceia 1ntreGii a0a(

ceri, 1n condiţiile 1n care, 1n ++ ani de tran-iţie, Zstructuraclientelei9 nu s(a scim3at radical/ 1n scim3, concurenţa dindomeniu a de.enit acer3ă/



Florică, pomanaGiul din Pasajul ni.ersităţii, e cel mai.eci miloG din 3ranşă/ #u e dispus să po.estească nimănuicum s(a descurcat 1n meserie 1nainte de N)%, când potera te.âna până şi dacă scuipai pe stradă/ #u era loc de tocmeală şi,cum 1n socialism nu e4istau şomeri, imediat ce ieşeai pe uşa

judecătoriei 1ncepeai să preste-i, .reme de cel mult şase luni,munca 1n 0olosul statului/ oar el ştia dacă a trecut pe la puşcărie sau nu, ta3laGiii de atunci 0iind 1n 3ună parte morţi,sau pensionari/

La ni.ersitate s(a mutat doar de .reo doi ani, poatetrei, simţind că .adul e cu mult mai 3un decât cel de pe CaleaHictoriei/ Mai ales acum, pe .remea asta rece, e mai 3ine/ "tă1n capul scărilor, jos, la metrou, cu acelaşi carton pe care i(+ştie lumea de ani de -ile/ 6re ne.oie de 3ani pentru o operaţiela oci, la 0iere, la inimă sau la rinici, nici el nu mai ştieunde şi ce tre3uie operat/ Poate că nici nu e ne.oie, dar asta ealtă po.este/ 6colo unde(şi 0âcea .eacul, 1n 0aţa Bisericii

6l3e, nu mai e rost de nimic/ Pur şi simplu nu mai merGenimeni pe jos, toţi te stropesc cu noroi, din Goana maşinilor/La stop, la intersecţii, iar nu e 3ine/ #oul .al, care lucrea-ănumai iarna, te pune cu 3otul pe la3e 1n trei minute/ Câţi.a pumni 1n cap, două 3astoane pe cârcă şi trea3a e re-ol.ată/Hara iar nu ai loc/ Odraslele ţiGanilor spală par3ri-e sau târăscdupă ele puradei jeGosi, luând cu asalt maşinile/ Pe când aici,la ni.ersitate, e raiul pe pământ/ !arna e cald, .ara e răcoare,să tot munceşti/

Florică nu e prost deloc, e doar şmecer şi cu multăe4perienţă/

acă te .ânturi pe peroane prea mult, lăsând metrourilesă treacă 0ără să te sui 1n .reunul, te ia la oci/ "e aşa-ăcuminte pe un scaun, 1şi scoate cartonul de pe piept, acolounde -ice el de 3ani şi de ne.oile lui, şi aşteaptă să .adă ce aide Gând/ "tă ce stă şi apoi pleacă sus, 1n capătul scării rulantede la Batistei/ acă nici după o jumătate de oră nu ai plecat,se 1n0iGe 1n 0aţa ta, cu tupeu, te pri.eşte 1n oci cu scâr3ă şi te1njură 1ncet, printre dinţi, a3ia şoptit, e4act cât să(ţi spui ori cănu(i 1n toate minţile, ori că e pe cale să(ţi traGă cu ce.a 1n cap/e 0iecare dată câştiGă, lumea lăsându(+ 1n pace/ #u 1i esteteamă de poliţiştii de la metrou/ !! cunosc 3ine, nu le(a 0ăcutneca-uri şi apoi e prea 3ătrân ca să mai ţină .reun pat ocupat

la puşcărie, un an sau doi, doar pentru că a cerşit/ 6ltce.a 1l preocupă, nu asta/ Hadul, asta e trea3a/ E locul lui şi nu e deacord să 1l 1mpartă cu nimeni/ J de lei la altul sunt J de

+/ ema este una de intereslarG, de circulaţie, maie4act una dintre cele mai0rec.ent a3ordate 1nreportajul jurnalistic$

cerşetoria/

2! Tit%#% indică punctul de.edere al -iaristului,1ndrumă lectora şi suGe(rea-ă mesajul/ Cu mult

mai potri.it pentru unreportaj ar 0i 0ost doarsu3titlul 4Curs intensiv decerşetorie0 deşi0ormularea ni se pare pretenţioasă, prin .ăditaintenţie de eticetare asu3iectului, procedeu denuanţă satirico(intelectualistă, la modă 1ndeceniul N&(N)/



'/ Lcadul este 1nlocuit aicide prima 0ra-ă care, deşianunţă su3iectul, aleGelatura neatracti.ă a lui (.adul cerşetorului/ "e poate spune că a.em de(a0ace aici cu un leadamânat procedeu care 1n.i-iunea mai multorteoreticieni*& induce

cititorului o anume starede nelinişte prin 0aptul căcititorul, ne0iind de la1nceput aruncat în miezulevenimentului rămâne cu promisiunea unei91ntâmplări9/

upă L/ Roşea, -anualde jurnalism !!, Ed/Polirom, 2, p/ )J/

*/ "tructura con0erăoarecare teatralitatee.enimentelor prin titlurile0iecărei părţi, dar şi prin

0aptul că reuneşte sec.enţecare

lei in minus la el/ Banii ăştia nu 1nseamnă mult, dar ori J deinşi 1nseamnă ce.a, mai ales că unii dau şi câte o mie, douăsau ciar cinci/ E de colea El mulţumeşte tuturor, indi0erent desumă/ oar seara, când .adul nu mai are aceeaşi putere şi el eo3osit, mulţumeşte doar de la două mii 1n sus/ acă te

ploconeşti pentru 0iecare 3ănuţ, nu e 3ine/ !n câte.a -ile te1n.aţă lumea că eşti calic rău de tot şi 1ţi scade preţul/ Meseriaasta are taine multe/

"(6 X#OR" LME6 C F#(# ""

Poţi să(i dai oricât ca .ârstă, ce.a 1ntre *' şi J2 de ani,nu pare a a.ea mai mult/ >ainele nu sunt e4aGerat de .eci,dar nici 0oarte noi/

"e .ede că sunt purtate, paltonul e cam ros pe la 3u-unare, la 0el şi pe la mâneci, iar pulo.erul care 1i iese desu3 Guler pro.ine din perioada 1n care comerţul social de stat

nu a.ea concurenţă/ E un pic cam destrămat 1n jurul Gâtului,1nsă pare a 0i 1ncă Gros/ "au cam aşa ce.a/ 1ncălţările, ce.a1ntre Gete, panto0i şi 3ocanci, arată că au trecut prin multeca-ne şi su0erinţe/ ocurile sunt duse, iar la 3om3eu pielea ecrăpată/ Cu toate că e 1nalt şi destul de puternic, ainele cam0lutură pe el/ Cu un 0es neGru pe cap, tras adânc, până aproapede sprâncene, rea-ămă un stâlp de la intrarea 3isericii "0ântul!oan cel #ou/ "e mută de pe un picior pe altul şi pri.eştenumai 1n jos/ Rar se uită la lumea care trece nepâsătoare prin0aţa lui, la numai câţi.a paşi/ ouă 0emei 1n .ârstă, la 0el desărăcăcios 1m3răcate, se uită la el şi şuşotesc 1ntre ele/ #u l(au

mai .ă-ut pe acolo/ Ele 1i ştiu pe mai toţi care(şi 0ac .eacul prin 0aţa 3isericii, amărâţi sau nu, cerşetori de oca-ie sau pro0esionişti cu e4perienţă/

ar, lucru cert, de atâţia ani de când ele se ocupă delumânări, de curăţenie şi de 3unul mers al lucrurilor 1n 3ise(rică, pe ăsta nu l(au mai .ă-ut niciodată pe acolo/ "poro(.ăiesc 1ntre ele minute de(a rândul, apoi ajunG la conclu-iacă, aşa cum au 0ăcut şi cu alţii, creştineşte ar 0i să(i dea ce.a/1n timp ce una 1l descoase de 0amilie, de sănătate şi de meseriiştiute, cealaltă aduce din 3iserică doi colaci jila.i, reci şilipicioşi şi o sticlă de plastic cu apă, la jumătate, 1n care -icecă(i apă s0inţită/

"pune omul bo%daproste se 1ncină cu e.la.ie şi 3aGăcolacii direct 1n 3u-unar/ 6poi, .ă-ând că muierile 1l studia-ă cureţinere, scoate unul din ei şi muşcă aproape cu con.inGere/ #u e



Gro-a. la Gust, dar cele două 1ncă nu pleacă/ Pe trotuar lumeaGră3ită spre nu se ştie unde, 0iecare cu ale lui, moti. ca 3ăr3atulsă(+ 3lesteme 1n Gând pe aritectul care, sluGarnic sau poate ciar0ricos, a tras 3iserica 1ntre 3locuri de teama lui Ceauşescu/ Eraaltce.a pe .remuri, când treptele larGi se re.ărsau direct pe tro(

tuar/ Oricine trecea te .edea şi poate că luai un 3an mai uşor/upă o oră de a3ia a strâns trei mii de lei de la o ţărancădurdulie şi roşie la 0aţă, care a intrat 1n spaţiul 1nGust numai câtsă(şi 0acă cruce/ "(a uitat la 3rân-a din căldări, s(a sucit, a căutatnumai ea ştie ce 1ntr(o sacoşă mare, din ra0ie, apoi şi(o 0i spus căumne-eu, dacă e să 0ie trea- la ora aia, o .edea(o că dă, aşa cănu e musai să(i dea ăluia 3rân-ă sau ce căuta ea prin paporniţă/

1n următoarea oră au trecut 1n sus şi(n jos câte.a sutede persoane, din care doar două au intrat 1n 3iserică/ Prima aieşit repede, Gră3ita, cât să -ici o ruGăciune pe jumătate, şi s(aamestecat 1n mulţime, 0ără ca măcar să(+ .adă pe cel de laintrare/ 6 doua, o doamnă cu Guler de 3lană mirosind a na0ta(

lină, s(a oprit 1n 0aţa lui, +(a studiat cu atenţie, timp care şi(ae4plorat 3u-unarele, s(a căutat 1n Geantă şi, dintr(un pumn demărunţiş, a pescuit o monedă de +/+(a 1ntins(o cu .âr0uldeGetelor, 0erindu(şi mâna, şi s(a 1ndreptat iute spre trotuar/oamnă, doamnă, striGă 3ăr3atul, .(au că-ut nişte 3ani/ BaGămâna 1n 3u-unar şi scoate o ârtie de + de lei, pe care i(o1ntinde/ Femeia se 1ntoarce, se uită la 3ani, 1i ia şi(i 3aGă 1nGeantă, 0iresc, con.insă 0iind că sunt ai ei/

Pleacă la 0el de Gră3ită, uitând să mulţumească şi 0ărăsă audă cum lumânăreasa cea Grasă 1i spunea celeilalte căomul de a0ară e ne3un, că ea cu ocii ei a .ă-ut că 3anii i(a

scos din 3u-unar, pe jos nu era nimic, mă jur acuN 1n 3iserică, pui mână pe icoane, iar doamna Marijana, 1ţi spui curat, să numă mişc d(acilea, i(a luat şi i(a 3ăGat 1n Geantă/ "(a 1ntorslumea cu 0undu(n sus, spune şi cealaltă, -ici că dacă e trăită laParis o 0i ce.a mai 3rea-ă, c(a .ă-ut şi o 0i au-it, daN de unde,calică o 0i 0ost şi la .remea aia/

Calică, 11, -ice şi cerşetorul, Gândind că di0erenţadintre Paris şi Bucureşti e cât distanţa de la Mărie(Ieanne laMarijana, iar preţul e de doar cinci mii, dus(1ntors, cu escalăla "0ântul !oan cel #ou/

CER8EORL Z!#ELEC6L9

compun tema prin maimulte tipuri de cerşetori şilocuri de cerşit/

J/ "u3iectul de-.oltă po.estea unui personajcare e4perimentea-ăsituaţia de cerşetor, pentrua se in0orma/ 6mănuntele1ntâmplării se derulea-ădin perspecti.a unuio3ser.ator care nu(şi

declină identitatea, ci pre-intă doar ceea ce.ede$ reacţiile celor careintră 1n contact cucerşetorul, situaţiile create, portrete şi amănunte aleuni.ersului receptat/ "e poate spune că su3iectulse clădeşte pas cu pas dincâte.a 1ntâmplări/

Parcă e mai 3ine sprijinit de Gardul de la "0ântul5eorGe/ E ciar la stradă, nu doar cu .ederea la trotuar, e



/ Compo-iţia estesusţinută de câte.a pro(cedee tradiţionale$

! intriGa 0alsă, care 1laduce pe cerşetorulFlorică 1n prim(plan, 1nloc să de-.ăluie 0aptul cănaratorul, tra.estit 1ncerşetor, trăieşte nemij(locit 1ntâmplările

! urmărireacinematoGra0ică ae.enimentului narat

! portretul succint de-nodământul anunţat şi preGătit 1n mod ostentati.,ca 1n sec.enţa 1n care po.estitorul urmăreştereacţiile celor care citescte4tul scris de cătrecerşetor, dar nu(+destăinuie cititorului etc/

cap de linie la tram.aie, lume mai multă şi mai .in şi cei de pe trotuarul celălalt, care trec prin pasaj/ "tă cu o mână 1n 3u-unar, iar 1n cealaltă ţine cartonul/

e4tul e scris corect, 0ără Greşeli de ortoGra0ie, iarscrisul e 1nGrijit/ E4primarea e 0ără cusur, iar conţinutul pune

pe Gânduri pe oricine are timp să se oprească şi să citească până la capăt/n tip 1m3răcat cu aină lunGă, din piele, cu Guler

1m3lănit şi 0ără miros de na0talină se opreşte mai mult dincurio-itate/ Citeşte atent, o ia de la capăt, ca şi cum nu ar 0i1nţeles 3ine, după care 3aGă mână 1n 3u-unar, 0ără să se uitenici cât dă şi nici cum arată cerşetorul/ "ă .ă dea umne-eusănătate şi .iaţă lunGă, -ice amărâtul, Gândindu(se că nu toţisunt ca doamna Marijana/ n mascul 0ioros, aproape ras pecap, dă târcoale să .adă dacă nu(i .reo poantă la mijloc/ "educe pe o parte, se 1ntoarce, trece de cerşetor, iar se 1ntoarce,citeşte 1ncă o dată, apoi 1ncă o dată şi pleacă ne1ncre-ător/

Re.ine după câte.a minute, scoate o ârtie de 2, o 1ntinde,se ră-Gândeşte, mai pune 1ncă una de + şi le dă peamândouă, pri.ind 0i4 1n ocii cerşetorului$

( Bă, te(au lăsat ner.ii dacă ai ajuns 1n stradă, e nasolU( 6şa e, -ice şi amărâtul, m(au lăsat, nu mai pot/O roşcată su3ţirică .ine şi(+ ia de 3raţ pe 0ioros, miroase

3ine roşcata, poate puţin cam tare pentru ora asta matinală,citeşte şi ea, 3ate mărunt din pleoape şi scoate din poşetă douămonede de J şi o ârtie de J/

( "ăruN mâna, -ice amărâtul, .ă 0aceţi pomană/in tram.aiul oprit la cap de linie, o 3ătrâna 1i arată

unui puştan, cu deGetul, spre cerşetor/ Ei ştiu ce .or3esc, 3ătrâna dă din cap, copilul pare preocupat şi, după cum 1şi plim3ă deGetul pe Geam, pare că citeşte/ ram.aiul se urneşte,lăsând copilul cu deGetul aiurea şi cu pri.irea 1ntoarsă/ nşo0er de pe ta4i, oprit la 3ordură, se dă jos şi .ine către 3ăr3a(tul care sprijină Gardul 3isericii/ 6 .ă-ut din maşină şi .rea săcitească/ "e 1ntoarce la ta4i, cotro3ăie prin 3ord şi aducecâte.a ţiGări, două pacete de 3iscuiţi, un măr mare şi 0oarteroşu, după care scoate două ârtii de +/ acă diseară, laşase, şase şi ce.a, mai eşti aici, te iau să(mi speli maşina şi(ţidau -ece mii/ Poate 1ţi aduc şi ce.a de mâncare, dacă ajunG peacasă, spune el/ a, domnule, o spăl, -ice amărâtul, ciar şi

pentru mai puţin de -ece mii/ 8o0erul se uită mirat, ştiind cât 1lcostă şpaGa, la două -ile, pentru spălatul maşinii/

Cei mai mulţi doar 1ncetinesc paşii/ nii citesc doar



din curio-itate, apoi pleacă la ale lor/ 6lţii se sucesc de pe un picior pe altul, se uită 1njur, se uită la cerşetor şi, cum nu enici nou şi nici ultimul care 0ace asta, pleacă parcăde-amăGiţi că nu e nimic mai mult/ 6u mai .ă-ut cerşetori,doar că ăsta pare mai 1n putere ca alţii/ nii se opresc 3rusc,

contrariaţi de conţinutul cartonului$ ( dezolant dar nu %ăsesc de muncă! ( jenant dar mi&este "oame! Credeţi că nu mi&e ruşine'

6sta scrie, asta citesc toţi şi 0iecare se simte după cume 1n stare/ "unt unii pentru care Gestul de a scoate 3ani din 3u-unar a de.enit un automatism/ #u se uită la om, o 0ac dinmers, lejer, parcă trădând e4erciţiul/ Cei cu 3u-unarele Goale,ei 1nşişi amărâţi, dau un 3an din prea puţinul lor/ Precauţiisunt suspicioşi peste măsură, iscoditori ca nu cum.a să 0ie oşmecerie la mijloc/ e4tul pare că 1i 3ul.ersea-ă/ "unto3işnuiţi cu nenorociri, cu 3oli, cu oloGi, ciunGi, or3i deoca-ie şi alte ciudăţenii, mai puţin cu oameni 1n toata 0irea,

1m3răcaţi curat şi care mulţumesc trist şi Gra. pentru 0iecare 3ănuţ, trans0ormând totul 1ntr(o solemnitate/ O doamnă 3ine,cu mâini 1nGrijite, o0tea-ă şi trece mai departe/ Hine dupăcâte.a minute cu un pacet 1n care a pus o pâine, niştecu3uleţe de 3rân-ă topită şi câte.a 0elii de salam/

( "ăruN mâna, doamnă, mulţumesc mult de tot, n(o săuit Gestul dumnea.oastră condescendent şi plin decompasiune, spune cerşetorul, lăsând(o mută de uimire/

Biata 0emeie s(a oprit 1n loc, a pri.it la el, apoi la ceide pe stradă, din nou la el şi, 1ntr(un târ-iu, +(a 1ntre3at dacă(şi 3ate joc/

( #u, doamnă, nu pot să 0ac aşa ce.a, dar răsplata mea pentru Gestul dumnea.oastră Generos este in0imă, nici măcar nuse poate include 1ntr(un sistem .aloric/ "periată ca după cineştie ce mare prostie 0ăcută, 0emeia o ia la 0uGă spre ni.ersitate/

Y7R6#!! E R!M! L6 M#C7

La poarta cimitirului Bălăneanu e sla3ă mişcarea/6rmatele de -drenţăroşi, mână 1n mână cu ţiGăncile 0lorărese,stăpânesc locul/ "unt aGresi.i, ţi se 1n0iG 1n 0aţă şi(ţi cer de lao3ra-/ acă le dai, pleacă/ !ar dacă nu, te 1njură 0ără s0ială/incolo de Gard, un 3urduănos cu o manta militară ponosită

1şi sprijină cârjele de Gard/ 6poi, tacticos, 1şi des0ace cureaua petrecută peste piciorul drept, 1ndoit din Genunci/ E maitea0ăr ca nicicând/ Râde 3ecisnic şi 1i 1njură pe toţi cei care

e asemenea, reGistrelenarati.e sunt .ariate,-iaristul recurGând atât laelemente speci0iceoralităţii, cât şi la sceme

epice instituite 1n po.estirea cultă/(escrierea, constituind punctul 0orte alreportajului de 0aţă, seconcentrea-ă peamănunte edi0icatoare,capa3ile să conture-erelaţia dintre cerşetor şiomul care o0eră ajutorcerşetorului/



&/ Finalul .rea să ai3ă rolde.astator, de lo.itură deteatru, 0iind construit pede-.ăluirea că naratoruleste şi personajul

principal, 1nsă e0ectul estediminuat de meditaţiilee4istenţiale din ultima0ra-ă/ n ast0el de 0inal,de nuanţămorali-atoare, nu lasăcititorului li3ertatea de aanali-a 1ntâmplările/ Esteun 0inal 1ncis/

nu 1l 3aGă 1n seamă/ intr(una 1ntr(alta, cerşetorul de la"0ântul !oan cel #ou a0lă că e starostele locului/ La el seacită ta4a de loc, pentru cei noi, şi tot lui tre3uie să(i dai jumătate din ce iei 1ntr(o -i/ #ou(.eniţi aproape că nu e4istă,ţiGanii controlea-ă locul/ 8i dacă din 3ruma pe care o iei mai

tre3uie să dai şi jumătate, e clar că nu rămâi mai cu nimic/ 6rmai 0i un .ad 3un la !ancului, la metrou, dar acolo, 1n nasulPro H(ului, te 0ilmea-ă ăia din toate po-iţiile şi 0ac din tineerou de 3uletin de ştiri, mai ales cu un asemenea te4t scris pecarton/ e descos, te 1ntrea3ă şi(ţi strică lucrarea/

La O3or, dacă nu ceri, nici nu .e-i ce.a/ O 0i lumemultă, .adul 3un, dar şi toţi miloGii se cunosc 1ntre ei/ #iciunul nu te pune pe Goană, dar anunţă pe cei din pa-a maGa-i(nului şi te tre-eşti ori cu Gardienii, ori cu poliţia, ori cu nişteăia mari cât dulapul, care nu ştiu de Glumă/ 6poi, la O3or,nimeni nu stă să citească dacă ţi(e 0oame, ţi(e 0riG sau ţi(esete/ 6colo e pe striGate, pe tânGuite, tre3uie să ai o mână 0ără

deGete sau să nu ai nici o mână 1ntreaGă ca să primeşti ce.a/Yăranul se lasă mai repede impresionat dacă ai ce arăta, decâtsă(i po.esteşti că aia şi ailaltă/

Yăranul te trimite la muncă şi cu asta ţi(a 1ncis Gura/Poate doar câte o 0emeie mai sla3ă de 1nGer să se milosti(.ească de tine şi să(ţi dea ce.a/ Curios, niciodată 3ani/ ealeGi cu ce.a de pe tara3ă, atât/

La 5ara de Est nu(i nici o s0ărâială/ Cei care urcă sauco3oară din trenuri par mai amărâţi decât cerşetorii/ "ără(cimea de prin râpele Olteniţei .ine la Bucureşti ca la s0intelemoaşte/ Hând repede prin piaţă un pic de 3rân-ă, câţi.a stropi

de lapte şi 0uGa cu 3anii 1napoi, acasă/ Ce iau pe mere dau pe pere, cu ce să se aleaGă #ici la maGa-inele de .i-a.i nu e unloc 3un/ Cartierul e sărac, cu oameni trişti, prost 1m3răcaţi şicu 3anii drămuiţi/ 8i nici dincolo, 1n Pantelimon, nu e cineştie ce 3oGăţie/ Bisericile au toate clienţii lor .eci, de ani de-ile, iar 1n capăt, la 5ranitul, deşi e 0oiala de lume nu prea iei 3ani mulţi/ Oamenii sunt Gră3iţi, cei care .in la oraş, iar ceicare pleacă, dacă mai au ce.a prin 3u-unare, sunt ori0lămân-i, ori o3osiţi şi plictisiţi/ 8i, oricum, nu prea dispuşi să1mpartă cu amărâţii din puţinul lor/

Y!56#!! BO56Y! ZE M6! 6R#!C! C6 565!!!9

1n 0aţa "pitalului Colentina, un pic mai departe de poartă, cam trei(patru paşi, să nu se supere Gardienii, parcă e

* mmmmmmmmmm

mm



ce.a mai 3ine/ Cei care intră parcă sunt mai milosti.i decât ceicare ies/ + de lei, săruN mâna, 1ncă J, să 0ie primit, lăsaţidoamnă, nu tre3uie să(mi daţi, e de ajuns că .ă pare rău, -iceamărâtul/ Ete al dracului, mai e şi miştocar, ripostea-ă ocucoană Grasă, cu tuleie 1n colţul Gurii şi dinţi pătaţi de ruj/

ouă tinere 0rumuşele se opresc să citească/ "e scotocesc prin 3u-unare, scot câte.a ârtii de + şi se scu-ă ruşinate că nuau mai mult/ "untem studente, nu prea e Gro-a.ă 3ursa, spuneuna dintre ele/ Mulţumesc tare mult, -ice şi cerşetorul, poate că1ntr(o -i nu am să mai 0iu ne.oit să(mi e4i3 decrepitudinea/Rămân mute, cre-ând că n(au 1nţeles 3ine/ 6poi 0ac doi paşi1ntr(o parte, şoptind 1ntre ele/ #u e sărac, 1ţi spun eu că nu,aude amărâtul cu carton 1n mână/ Cred că e intelectual, -ice şicealaltă, nu(+ au-i cum .or3eşte ăcut, 3ăr3atul pri.eşte 1n josşi se Gândeşte dacă 1ntre a 0i sărac şi a 0i intelectual e .reunraport de cau-alitate, o realitate sau doar o coincidenţă/ Multă.reme 0etele au stat pe trotuarul de .i-a.i, con.inse 0iind că se

toarnă un 0ilm/ #ici un cerşetor nu le(a .or3it 1n 0elul acesta/Pleacă 1ntr(un târ-iu, ne1nţeleGând nimic/

+, 1ncă una, apoi trei de câte 2, pau-ă cât săintre două sal.ări, 1ncă o pau-ă cam de 2 de minute, apoi(omul cu panto0ii roşii/ "ila3iseşte 1ncet, se uită la indi.id, 1lstudia-ă din toate unGiurile şi ajunGe la conclu-ia că nu e o0arsă şi nici nu se 0ilmea-ă cu .reo cameră ascunsă/

( upă ce scrie acolo 1nseamnă că nu eşti prost,Gândeşte el cu .oce tare, după cum arăţi să mor io şi cu.ecinii mei dacă eşti 0omist, daN să(mi 3aG picioarele 1n ea de.iaţă dacă te ţii de şmecerii/ !a douăjN dă mii că am a.ut 3a0tă

astă-i şi mi(am scos 3ani cât pentru un an/( Mulţumesc, domnule, -ice cerşetorul, 0ăcându(şiocii roată, din precauţie/

( >ai 3ă să merGem, spune omul cu panto0ii roşii cătrecel de lânGă el, rrom 1nţolit din import, căruia nu(ţi .ine să(i-ici ţiGan/

+ de lei, 3uni şi ăştia, 1ncă două de câte +, apoi1ncă una, trei de + şi o 0rumuseţe 1m3răcată 1n 3lu-on şi pantaloni al3i pe su3 alatul al3ăstrui/

( M(a sunat cine.a şi mi(a -is că .or3eşti prea ciudat pentru un cerşetor, atacă ea direct la ţintă/

( Hor3esc normal, doamnă, spune amărâtul parcă

simţind o primejdie/( >ai să mănânci, insistă ea mai mult ca să nu piardă

teren/

)/ iscursul auctorial este1n mod .ădit implicat,dispus la anali-ăsu3iecti.ă, tendenţiosadeseori/ e asemenea, ca

tipoloGie, este un discurscamu0lat, pus pe seamaunui autor care o3ser.ădin a0ară, deşi materialuleste 1nreGistrat prine4perienţă/ O relatare la persoana ! este desiGurmai con.inGătoare, dar şimai uşor de reali-at/ #aratorul adoptă aiciiposta-a de o3ser.atorneutru pentru a construi

un de-nodământ de e0ect/



Mulţumesc, nu e ne.oie să .ă deranjaţi, -ice 3ăr3atul,mă descurc/

( #ici nu discut, retea-ă ea orice altă posi3ilitate, orieşti amărât, cum pretin-i, ori te joci de(a nu ştiu ce/

( #ici una, nici alta, doamnă, .reau doar să 0iu lăsat 1n

%/ Mesajul porneşte 0ără pace, nu opresc pe nimeni din dram, nu cer, dacă aţi cititmenajamente de la 3ine, şi, dacă nu e prea mult, poate ieşim 1ntr(o seară la osituaţia umilitoare a ca0ea, spune indi.idul lăsând(o inter-isă/ "e smuceşte din loccerşetorului şi, prin şi pleacă Gră3it spre unari/urmare, se adresea-ă Bătrânului de la metrou nu i(a .enit a(şi crede ocilor tuturor, 0ără a a.ea o când un 3ăr3at 1nalt, cu palton neGru şi panto0i nu prea Gro(adresă precisă, de pildă -a.i, i(a dat o punGă cu două pacete de 3iscuiţi, un măr de natură socială/ mare şi 0oarte roşu, o pâine, me-eluri, un colac jila., lipicios

şi rece pe care +(a scos din 3u-unar, 1mpreună cu aproapeJ/ de lei, Zmunca9 pe mai puţin de jumătate de -i/

ZM6#65EME#L9 CER8EOR!E!

La prima .edere, nu s(a scim3at nici una din reGulilemeseriei/ Pro0esioniştii sunt ce.a mai 3ine orGani-aţi, ştiucând şi cum să ceară, ştiu când şi cum să(şi arate rănile loridoase/ Puradeii sunt 1n continuare supra.eGeaţi de ladistanţă şi, la cel mai mic semn, dau alarma/ #umărul celor dela metrou a crescut simţitor, 1n raport direct proporţional cuo3ră-nicia sau aGresi.itatea lor/ 8i in.ers/

Hadul rămâne 1n continuare locul ceie/ 1n centru secâştiGă 3inişor, 1n po0ida 0aptului că cei cu mai multă dare demână sunt mai -Gârciţi decât ceilalţi/ 6ici prind 3ine .or3ele

meşteşuGite, lucrurile mai şocante şi ainele mai curate/incolo de centru se poartă miloGelile, planşetele şi statul cumâna 1ntinsă ostentati./ LeGea a rămas aceeaşi, teritoriile nuse 1ncalcă/ Fiecare traGe pentru locul lui, cu care s(a o3işnuitşi unde ştie că are câştiG/ #u interesea-ă pe nimeni, de câţi.aani 3uni el cere 3ani pentru operaţie, mereu aceeaşi/ ot aparcâţi.a noi, care nu ştiu că omul nu are nimic/ Cerşitul deoca-ie, pe unde o 0i, e lipsit de spor/ Ori eşti luat la Goană deo3işnuiţii locului, ori câştiGi cât să mănânci/ #imic mai mult/Ba ciar ai toate şansele ca la terminarea ser.iciului să teuşure-e concurenţa de tot ce ai aGonisit/

#ici structura clientelei nu s(a scim3at radical/ Fe(

meile dau, ca şi 1nainte, mai mult decât 3ăr3aţii, tinerii maimult decât adulţii, ţiGanii sunt mai darnici ca ţăranii, iar cei cu.enituri medii sunt mai su0letişti decât cei cu mari posi3ilităţi/



#u e o reGulă, dar parcă urâţelele sunt mai miloase decât0emeile 0rumoase/ 1n scim3, şmecerii şi par.eniţii continuă săcreadă că pot 0ace târG cu umne-eu, care le mai iartă din păcate dacă dau ostentati. o sumă mare/ Partea proastă e că 3anii şi(au pierdut .aloarea/ #imic nu mai costă su3 patru mii

de lei, 3unuri 0olositoare adică, e4ceptând o pâine sau un ou/ 8i1n timp ce 3oGaţii pescuiesc monedele de + de lei, săracii scotmai uşor ârtia de +, considerată de prisos prin 3u-unare/BoGaţii 1şi 0eresc mâna, pe când amărăştenii nu/

Meseria asta are tainele ei, pe care nu le deprin-i decât practicând(o/ 1ţi tre3uie talent sau cel puţin o mare do-ă denesimţire/ Fără o moti.aţie susţinută, 0ără curaj sau 0ără o do-ăde ne3unie nu se poate practica/ #u e uşor să cerşeşti, orice s(ar spune/ E Gestul limită, dincolo de care nu mai e4istă nimic/ EGestul care marcea-ă co3orârea 1n prăpastie/ acă apuci pe panta asta, nu mai e4istă cale de re.enire/ Cerşit de oca-ie nue4istă, e4ceptând teri3ilismele puştanilor de la ni.ersitate sau

Romană, care .or o 3ere, ţiGări sau 3ani pentru 3iliard/ #ue4istă cerşetori care .ăd 1n meseria asta o soluţie tran-itorie, până la o e.entuală re0acere 0inanciară/ Precedentul, odatăcreat, se trans0ormă 1n o3işnuinţă/ Cel mai trist lucra 1nsărămâne numărul mare, mereu crescând, de 3ătrâni al cărorultim dram de .oinţă şi demnitate a 0ost 1n.ins/ #ici măcar nu pri.esc spre cel ce dă, la 0el cum nici acesta nu 1i pri.eşte/"prijină intrările la metrou şi doar aşteaptă, rareori cu mâna1ntinsă, Gândind că nu mai au ce pierde/ Păcat/ Hiaţa e Grea pentru toţi, nu numai pentru ei/ ar una e să 0ie Grea şi demnă,şi cu totul altce.a Grea şi urâtă/ Mare păcat/ Este conclu-ia la

care am ajuns după ce am stat printre miloGi, 3u3oşi, amărâţi,ciunGi şi oloGi pro0esionişti sau de oca-ie, dar cu e4perienţă la1ntins mâna, o jumătate de -i 1n care nu am putut ridica pri.ireadin pământ/ O jumătate de -i 1n care, mânat de s0ântacurio-itate Ga-etărească, am 0ăcut pe cerşetorul/ 4Cotidianul )0e3ruarie, 2+A

1n stilul pu3licistic, in0ormaţia a0lându(se 1n prim(0iecare moment al su3iectului este construit pe date

ie interes, sau cum preci-ea-ă Pilippe 5aillard, pe ceeaIte mai nou mai semni"icativ şi mai interesant!G 1n *) 6ehnica jurnalismului

(eportajul lui Halentin Boeru, in0ormaţia .enind dintr(o Ed/ 8tiinţi0ică, 2, e4perienţă personală, capătă 0orţa unei 1ntâmplări .eri( p/ +2'/ $ $e Reporterul consemnea-ă şiarareori trăieşte alături



49

-anual de jurnalism !!,Ed/ Polirom, 2, p/ &&/

#oţiunea de0ineşte 1nmod curent introducerea, partea de 1nceput a oricăruite4t/ !n lim3a latină, incipit1nseamnă început> careîncepe!

de personajul(pacient/ 1n ca-ul de 0aţă, naratorul se punela propriu 1n situaţia personajului pe care doreşte să(+construiască, adoptând 1n mod ostentati. unGiul de.edere al unui o3ser.ator atent şi in0ormat/ 1n leGătură cuacest din urmă aspect tre3uie preci-at 0aptul că perspec(

ti.a relatării contri3uie decisi. la construirea mesajului/upă cum remarcă Luminiţa Roşea, ale%erea un%hiuluide abordare este o operaţie subiectivă şi obiectivă înacelaşi timpX! Cum rolul reporterului rămâne acela de ain0orma pu3licul, atitudinea lui tre3uie să 0ie de neimpli(care/ 1n aceeaşi .reme, prin tenici speci0ice literaturii

poate impune un punct de .edere su3iecti./6şa, de pildă, 1ntr(un reportaj despre o comunitate

i-olată care su0eră pentru că nu a 0ost construit un pod, se poate scrie pomindu(se de la condiţiile Generale, de la cau-anemulţumirii sau de la căile de re-ol.are a situaţiei/ 1n totca-ul, incipitulJ se clădeşte pe aspectul cel mai interesant al

in0ormaţiei, iar el poate 0i 0ormulat ast0el$?! în Valea 2eacă este nevoie de un pod!?! într&un cătun izolat oamenii sunt ne"ericiţi pentru că

nu au un pod!P! Lân%ă pădurea Cazane oamenii sunt ne"ericiţi pentru

că nu au un pod!Cele trei .ariante par să nu se deose3ească prin

nimic, dar 1n esenţă 0iecare anunţă un alt mod de a3ordare/Primul este caracteristic pentru un reportaj

e4po-iti., 1n care instanţa narati.ă se situea-ă pe .ăditeintenţii de o3iecti.itate/

6l doilea şapou solicită implicarea cititorului şianticipă o po.este lacrimoGenă, epitetele izolat şine"ericiţi solicitând solidari-area receptorului/

Cel de(al treilea e4emplu ascunde intenţia de aconstrui o po.este cu ceie/ Respecti., 1ntr(un reportaj destrictă in0ormare introducerea repre-intă o pre-entare suc(cintă a 0aptelor, cuprinsul reconstituie 1ncercările oame(nilor de a a.ea un pod, pre-entate din mai multe perspec(ti.e @a celor care .or podul, a autorităţilor, a .ecinilor etcA,iar 1nceierea 0ace apel la Genero-itatea pu3lică, sausomea-ă autorităţile să 1ntreprindă ce.a, 1n s0ârşit, emite oconclu-ie asupra situaţiei, 0ace o proGno-ă ş/a/m/d/

1ntr(un reportaj pe care 1l .om numi de creaţie apar 1n plus suGestiile care au rolul de a declanşa 1ntre3ărilestimulati.e sau 0ormati.e/ e cele mai multe ori,



introducerea se 1ntemeia-ă pe o intriGă a3ia sciţată, de-(.oltată treptat şi marcată 1n 0iecare moment al su3iectului0ie prin imaGine, 0ie prin micronaraţiuni secundare, 0ie

prin descrierea unui detaliu semni0icati./ 6ceastă Gradarecreea-ă .eridicitatea mai mult decât orice relatare corectă,

deoarece transmite mai con.inGător, prin nota su3iecti.ă,ceea ce jurnalistul însuşi a văzut a auzit şi a simţit după 3inecunoscuta recomandare a lui Micel Hoirol/ Pentruilustrare, să urmărim două e4emple$

REPOR6I E !#FORM6RE

1n Halea "eacă, la ' de <m dePaşcani, o comunitate de * de 0amiliisu0eră pentru că nu are un pod/ Cătunuleste i-olat de un pârâu ( Meru/ Cea maiapropiată localitate este loneşti, a0lată la

trei <m 1n linie dreaptă, dincolo de pârâu/

Oamenii 0ac un ocol 3un pentru aajunGe la loneşti, 1ntmcât sinGurul pod

peste Meru este la şase <m 1n amonte/

REPOR6I E CRE6Y!E

Halea "eacă este un cătun dinMoldo.a, i-olat de lume/ Cele * decase sunt străjuite de linia nă.alnică aunui pârâu @MeruA şi de o pădure/

( e unde luaţi lemne pentru 0oc

( in pădure/ #u(i pădurea aiciOmul are cel mult 'J de ani, este

scund, are umeri larGi şi o pri.ire 3ine.oitoare/ ++ ceamă Hasile/

( 8i mâncarea( Mâncarea ( de la loneşti, de

dincolo de Meru/

acă 1n prima situaţie este .or3a doar despree4punere, 1n cea de(a două apare un amănunt leGat de

situarea cătunului lânGă o pădure/ re3uie preci-at că atât1n primul e4emplu, cât şi 1n cel de(al doilea, pot să e4istesau nu descrierile care creea-ă atmos0era nu la culoarealocală ne re0erim aici, ci la introducerea unei suGestii0ormati.e, prin intermediul unei notaţii succinte şi decompletare a in0ormaţiei/ "ituaţia oamenilor 0ără pod estela urma urmei a3surdă ei locuiesc lânGă o pădure şi 1nmod e.ident ei sunt cei care tre3uie să(şi construiască

podul, 1n condiţiile unei realităţi administrati.e unanimcunoscute/ otuşi, reporterul nu poate să(şi e4primeconsternarea 0aţă de anii pierduţi cu cereri şi 1n aşteptare,dar inoculea-ă treptat această opinie su3iecti.ă mai 1ntâi

introduce dialoGul pe care se clădeşte intriGa şi carecapătă su3stanţă prin două(trei elemente portretistice alecelui inter.ie.at/ 1n cuprins, suGestia poate 0i de-.oltată



pnntr(un mini vo7pop creat pe 1ntre3area directă$ +e cenu vă "aceţi un pod luând lemn din pădure' !ar de-no(dământul poate să reia suGestia 1n mai multe moduri$ Prin conclu-ia 0atalistă care mi-ea-ă pe sensi3ili-area

opiniei pu3lice$ Oamenii din Valea 2eacă vor continua

să se trezească în miez de noapte pentru a&şi începecălătoria spre 3oneşti! Cătunul lor este un loc în care nu se întâmplă nimic!

Prin aceeaşi notă de suGestie camu0lată, ca şi 1n ca-ulintriGii pe care am construit(o 1n reportajul de creaţie$

5n mar%inea pădurii străbune vălenii visează la un podde basm!

Printr(o 0ra-ă care sinteti-ea-ă opinia Generală 1nleGătură cu .iitorul/

Reluând un detaliu din cuprinsul reportajului etc/

Luminiţa Roşea, :eportajul 1n .oi/ -anual de jurnalism !!,ed/ cit/, p/ )&/

52

Literatura de "rontierăEditura enciclopedică

română, +%&+, p/ ''/

ar rolul jurnalistului nu este acela de a&? învăţa pecititor ce concluzii să tra%ă dintr&o e7perienţă de viaţă saucare este morala pe care ar trebui să o însuşească! (i îiarată doar cum este lumea iar cititorul va e7tra%e morala

şi va cântări concluziile!R? Cu toate acestea, el poate sădirije-e receptarea prin mijloacele literaturii, aşadar printr(unreportaj de creaţie, 1n care 0iecare amănunt să su3linie-ea3surdul situaţiei de a trăi dramatic @0ără podA la poalele

unei păduri din care se pot construi -eci de poduri/intre speciile stilului jurnalistic, reportajul seapropie cel mai mult de literatură/ 1n prim(planul său sea0lă in0ormaţia, 1nsă detaliile de atmos0eră şi .i-iuneascriitoricească dau .aloare literară unui reportaj/ "predeose3ire de strictul reportaj jurnalistic, specia literară s(ainstituit prin imaGinea su3iecti.ă despre lume <viziuneaartistică0 şi prin mesajul inoculat su3til, prin suGestie şiemoţie estetică/ 6ceste două elemente de.in maiimportante decât in0ormaţia, 1n asemenea măsură, 1ncâtactualitatea e.enimentului nu mai are importanţă/ ealt0el, cum spune "/ !osi0escu, 1ntr(o 0ormulare meta(

0orică, reportajul simte condiţia %enezei sale & e7actitatea "aptului &cape o limitare paralizanţiP!

otuşi, reportajul este o 0ormulă tipică stilului jurnalistic, ceea ce a dus la discuţii care 0ac distincţia 1ntrereportajul de in0ormare şi cel de atmos"eră cum mai estenumit reportajul literar/ 1n pri.inţa aceasta, LuminiţaRoşea este de părere că di0erenţierea nu este 1ntemeiată



deoarece specia are caracter mediatic şi prin aceasta nu se1nscrie 1n s0era literaturii, ci 1n cea a jurnalismului$ Faptulcă redactarea lui presupune şi utilizarea unor procedee

speci"ice îndeobşte prozatorului ţine doar de modalităţilede e7presie nu de statutul social şi de "uncţiile de

comunicare majore şi nu este su"icient pentru a&? încadra printre %enurile literaturii 1n acelaşi sens, Iean(ominiKue Boucer caracteri-ea-ă reportajul ca pe orelatare a istoriei, respinGând cu totul ideea că aceastăspecie s(ar putea mani0esta doar ca product artistic, cae7erciţiu %ratuit utilizat pentru a produce plăcerea

1n a0ară de 0aptul că transmit in0ormaţii, 1n opinianoastră reportajele notea-ă impresii su3iecti.e, adeseori1nrudindu(se ca manieră cu jurnalul sau cu notele decălătorie/ 1n sensul acesta se des0ăşoară pro-a con0esi.ă alui Radu Petrescu, descrierile lui Fănuş #eaGu, naraţiuneade notaţie a lui "aul Bello:, sau cea de sinte-ă in0or(

maţională a lui Micel Folco/ #ota speci0ică a repor(tajului nu este totuşi in0ormarea, cât transmiterea uneiimaGini anume despre o in0ormaţie şi mai cu seamăconstruirea .oit pro-istică a unei po.eşti/ Prin simplul0apt că relatea-ă o 1ntâmplare, reportajul se 0i4ea-ă laGraniţa cu literatura, iar când relatarea de.ine po.este, else apropie sau ciar trece 1n s0era literaturii/ Menţionămcă relatarea, spre deose3ire de po.este, e4pune succint,

pre-intă idei, sau e.enimente, cu intenţia de a in0orma, 1ntimp ce po.estirea literară reconstituie sau relatea-ă une.eniment 1n momentele esenţiale ale su3iectului$

e4po-iţiune, intriGă, punct culminant, de-nodământ/ 1na0ară de aceasta, pro-a narati.ă propune o 0ormulăartistică prin care acţiunea relatată capătă des0ăşuraretemporală părţile ei componente sunt naratio @ceea ce se1ntâmplăA şi descriptio @cum arată cadrul de des0ăşurare,

personajele, detaliile lumii care se des0ăşoarăA/ 1n sensstrict, naraţiunea cuprinde, după cum am mai spus, orelatare, o po.estire, o istorisire, se re0eră direct la e4(

punerea acţiunii, dar această pre-entare capătă per(sonalitate prin descriere şi uneori prin dialoG/ e aceeanaraţiunea descrierea şi dialo%ul sunt considerate mo&durile de e7punere speci0ice operei literare/

Or, şi reportajul recurGe la aceleaşi modalităţi, 0iindo e4punere pro-istică, adeseori preocupată de 0ormulămai mult decât de in0ormaţie/ e alt0el, cu.ântul proză

J' -anual de jurnalism@coord/ Miai ComanA, .oi/!, Ed/ Polirom, 2, p/ JJ/

Le reporta%e ecrit CFPI,Paris, +%%2, p/ ++/



.ine din lim3a latină unde 1nseamnă relatare e7punere de "apte ce se 1nlănţuie loGic/ "impla pre-entare a 0aptelor,cu intenţia clară de a o0eri cititorului un raport o3iecti.,

poate lua 0orma reportajului @pu3licistic sau literarA, aunui re"erat administrati., după cum consemnarea e.eni(

mentelor -ilnice 0ace o3iectul jurnalului iar rememorareaunor 1ntâmplări se 1ncadrea-ă 1n pro-a memorialistică(toate specii 0i4ate la Graniţa cu literatura/ Orice

povestire ( literară sau neliterară ( este socotită proză!Relatând un e.eniment cu intenţia declarată de a

crea o .i-iune 1n leGătură cu el, reportajul nu doar că este o pro-ă, dar u-ea-ă de structuri narati.e speci0ice şi care ţin1n mod direct de s0era persuasiunii/ intre mijloacele carecon0eră .eridicitate reportajului, ne oprim la cele mai0rec.ente şi care ţin toate de literatură$ sec.enţa narati.ă,

portretul, amănuntele descripti.e, imaGinea meta0orică etc/Relatarea sec.enţială a e.enimentului narati.,

modalitate a pro-ei literare, de alt0el, prin 0aptul că aduce1n prim(plan imaGini percutante, de.ine mai e0icientădecât relatarea lineară/ "ec.enţele puse 1n e.idenţăcreea-ă o .i-iune asupra e.enimentului, spre deose3ire dee4punerea cronoloGică a 0aptelor/ e asemenea, inserareaelementelor portretistice de(a lunGul relatării are rolul dea crea .arietate imaGistică, dar şi de a da su3stanţădialoGului, e.enimentelor puse pe seama unor oameni/6lteori, portretul are rolul de a construi moti.aţia artisticăa te4tului/ !maGinea de re0erinţă şi totodată de lărGire acadrului se reali-ea-ă prin introducerea detaliilor, a unor

amănunte susţinute denotati. @prin comparaţii, 1n modspecialA şi care, deşi 0ac parte dintr(un plan secund, au0orţa de a con.inGe că po.estea se 0i4ea-ă 1n planul reali(tăţii/ Camu0larea impresiilor su3iecti.e 1n scurte relatări,

po.estioare sau e.enimente narati.e menite să capte-eatenţia, să incite la anali-ă sau doar să stimule-ecurio-itatea, constituie 1ncă un procedeu al .eridicităţii/

6ceste structuri 1ndrumă spre des0ăşurarea epicădar mai cu seamă 1n direcţia unor imaGini 0ormati.e, su(Gestii sau doar detalii care susţin mesajul scrierii/

Reportajul e4clude din capul locului elementele0icţionale/ Pre-entarea 0aptului ca real determină şi sensul

moti.aţiei scrierii, respecti., proiectarea su3iectului 1n planul strict al in0ormării cititorului/ e multe ori, 1nsă, seimpune doar o imaGine a realităţii, situată 1ntr(un conte4t



social, sau, alteori, reportajul 1n 1ntreGul său aduce ima(Gini semni0icati.e pentru o stare Generală de lucruri/

1n Genul "eature reportajul se concentrea-ă asupramesajului, ciar dacă nu 1n cip direct, şi recurGe la

procedee literare/ n reporter al Genului, care creea-ă

reportaj de creaţie, este Lucian M1ndruţă/# LITORAL DOUĂ "O"OARE de

Lucian -îndruţă

La Eeptun să "ii cool e cu totul altceva decât înVama Veche! La Eeptun îţi trebuie maşină decapotabilăbicepşi tricou strâns pe corp şi tunsoare scurtă tip

American Eav9! #e locul din dreapta se recomandă o pasa%eră blondă în \istă mini şi bluză la "el de mulată pedetalii anatomice e7emplare! Ansamblul se completeazăcu muzică la volum mare şi vocabular limitat pe cât posi&

bil la câteva cuvinte şi e7presii! 2pecia aceasta veselă prosperă mai cu seamă în staţiunile de la nord de -an& %alia! +e acolo în sud începe teritoriul celor care poartă<la ale%ere cel puţin un articol0 bărbi ochelari rotunzitricouri lun%i din pânză de sac cu aspect murdar sandalecât mai butucănoase precum şi una&două brăţări din piele!

#entru doamne "usta până în pământ cu model indian eo măsură a respectului pentru zen&ul locului! +incolo dehaine di"erenţa între cele două culturi de litoral e maimare decât între *umelniţa şi Cucuteni! Cei de la Eeptunau bani şi vor să "ie "ericiţi! Cei din Vamă n&au nici bani

şi nici nu vor să vină cineva să le strice depresia! în Eeptun ca şi în Costineşti sau -amaia trebuie să tedistrezi ca să "ii acceptat! La sud de -ân%âia veteraniiacceptă doar zâmbete resemnate! @E&avem nici o

speranţă dar mai e puţină bere@& ar putea "i mottoul uneiculturi care a dat totuşi lumii româneşti ;!!!/ cârciuma@Corsarul@! #este tot pe litoral se bea serios! 1ăutura eînsă mai proastă şi mai ie"tină pe măsură ce cobori spre

sud! Eumai că aici înălţimea trăirii e net superioară! Eicinu e nevoie de dro%uri. e su"icientă tradiţia! Acum cevavreme ziarele au scris despre dezmăţul care ar domni înVamă şi P -ai! Veteranii din sud cred că reporterii

vinovaţi sunt @băieţi de Eeptun @;!!!/într&o vreme aici veneau mai cu seamă artişti!

Chiar şi acum studenţii la arhitectură sau la teatru nu& şi

+/ 1n loc să consemne-e pe scurt câte.ain0ormaţii pri.ind douădintre staţiunile de.acanţă, autorul adoptăatitudinea unuio3ser.ator preocupat deun important detaliusocial$ pe litoral estee.identă 1mpărţirea

lumii 1n 3oGaţi şi săraci/

2/ !mpresia su3iecti.ăeste trans0erată 1ntr(oimaGine antitetică, desusţinere a te-eianunţate$Cei de la Eeptun aubani şi vor să "ie

"ericiţi! Cei din Vamă

n&au nici bani şi nici nuvor să vină cineva să le strice depresia!

'/ Relatarea personajului .ine 1nsprijinul e4puneriiauctoriale şi se instituieca .eridică prinelemente de portret$

@Astăzi lumea s&a maiîmpestriţat şi noii veniţin&au înţeles spiritul



locului@ se plân%e uncetăţean cu barba albălun%ă şi în

neorânduială!

*/ etaliile re0erenţialereconstituie aiciculoarea locală$

5n nord seara se mer%ela discotecă! în sud se

"ace "ocul pe plajă! Cei

din Eeptun mănâncă laterasă "riptură cu carto"i prăjiţi! în Vamă şi&n P -ai terasele îşi "ac toţibanii din peşte!

pot permite să mear%ă altundeva! =i nu e vorba de bani.cum poţi să spui la începutul şcolii că ai "ost la mare la -amaia' @Astăzi lumea s&a mai împestriţat şi noiiveniţi n&au înţeles spiritul locului@ se plân%e un cetăţeancu barba albă lun%ă şi în neorânduială! Eoii veniţi au cuei umbreluţe %rătare şi maşini de teren! Asta nu&i

scuteşte de privirea aceea de care au parte marocaniicare se plimbă prin #aris ca şi cum s&ar "i născut acolo!

5n nord seara se mer%e la discotecă! în sud se "ace "ocul pe plajă! Cei din Eeptun mănâncă la terasă 5ripturăcu carto"i prăjiţi! în Vamă şi&n P -ai terasele îşi "ac toţibanii din peşte. medicii recomandă "os"orul! între celedouă culturi nu e7istau până anul acesta prea multe le%ă&turi! #roblema a apărut de când Vama a ajuns un succescomercial. cetăţenii în tricouri de in şi sandale trebuie să

plătească acum bani buni pentru un loc de cazare în %azdă! +eci să câşti%e bine pentru a veni să&şi trăiascăan%oasa neîmplinirii la Vama Veche! ( răzbunarea capi&talului care loveşte necruţător la WQ de ani de la naştereamişcării hipp9! Vilele scumpe care se ridică în Vamă learată clar veteranilor că trebuie să&şi ia tălpăşiţa! +arîncotro' La nici jumătate de 8ilometru :omânia se ter&mină tra%ic! @upă re.ista +ilema nr/ '%+, auGust 2A

55

upă Mel.in Mencer, 1asic -edia ritin%Bro:n Bencmar<,+%%, p/ +&'/

"pre deose3ire de reportajul care in0ormea-ă, acestacreea-ă opinii, conţine un mesaj desprins de conte4tul tu(ristic şi cu implicaţii sociale/ 6poi, acest mesaj este cuprins1n imaGini artistice, create 0ără ostentaţie$ Asta nu&i scuteştede privirea aceea de care au parte marocanii care se plimbă

prin #aris ca şi cum s&ar "i născut acolo! Comparaţia amplă,reali-ată narati. conser.ă spiritul reportajului, de relatareautentică/ O comparaţie scurtă şi plastici-antă 1n Grad mare

con.inGe mai puţin decât cea care păstrea-ă ritmul de po.este şi impresia de derulare epică, speci0ice reporta( jului/ e asemenea, reportajul se 1nceie cu o a0irmaţiecare dirijea-ă receptarea/ Observarea directă reconstitui&rea investi%aţia amănunţită ca operaţii de 3a-ă ale



reportajuluiJJ, nu suntomise, ci 0olositediscret, camu0late 1ntr(oscriere e4presi.ă/

6deseori

a0irmaţia decisi.ă,de-.ăluirea unui amă(nunt care .ine ca olo.itură de teatru,răsturnarea situaţiei

printr(o imaGine 3ul.ersantă sunt procedee care ţin de



pro-a artistică/ 1ntr(un reportaj literar, intitulat Femeia cucopilul udor 6rGe-i construieşte un ast0el de de-no(dământ dramatic/ El notea-ă 1n câte.a imaGini atmos0eradintr(un tren 1n care o 0emeie cu un copil 1n 3raţe Greşeşte.aGonul, este certată de ta4ator, care 1nsă n(o amendea-ă

pentru că pare ne3ună şi 1n mod e.ident lipsită de mijloacemateriale/ Lumea 1ncearcă să 1i .or3ească, 1nsă răspun(surile ei sunt a3erante/ 1n cele din urmă, cine.a 1i o0eră

3ani, iar din acest moment 1ncepând de-nodământul$ Fără să ştie să ia banul %ălbui "emeia se uită la

strălucirea lui ca la o ţi%ară aprinsă şi zâmbeşte ca şicum nu ar avea nevoie!

( la&? să cumperi ceva copilului cu el o îndeamnăo "emeie din va%on!

Femeia zâmbeşte iarăşi vorbeşte cumva din ochimişcându&şi buzele!

& A murit, zise "emeia cu copilul tocmai când se

detejos din va%on! @udor 6rGe-i ( din .oi/ Cu bastonul prin 1ucureşti0

6cest 0inal mi-ea-ă pe nota melodramatică a po.eştii, pe câtă .reme reportajul lui Lucian M1ndruţă estedoar de o3ser.aţie su3iecti.ă/ e alt0el, spre deose3ire dereportajul jurnalistic, 1n care in0ormaţia primea-ă, repor(tajul literar relatea-ă cu mijloacele artei, reconstituind oatmos0eră, un su3iect sim3olic, un 0apt uni.ersal .ala3il/Po.estea lui 6rGe-i despre 0emeia din tren nu interesea-ăca in0ormaţie/ Faptele s(au 1ntâmplat de mult, 1n perioadainter3elică, 1nsă scrierea continuă să interese-e, deşi este

redactată 1n stil reportericesc/ e aici putem 1ncepediscuţia despre e4istenţa unui reportaj literar, menţionândamănuntul că, spre deose3ire de scrierea jurnalistică, ea1nsăşi 0i4ată la Graniţa cu literatura, cea literară nu puneaccentul pe in0ormaţie, ci aleGe un su3iect de interesGeneral şi 1l transpune 1n 0ormulă reportericească/ Prinurmare, 1n reportajul literar nu apar doar in0ormaţii, ci şiimpresii su3iecti.e/ Heridicitatea celor narate este creată

prin relatarea sec.enţială a e.enimentului narati., prininserarea elementelor portretistice, prin introducereadetaliilor de asemenea, camu0larea impresiilor su3iecti.e1n scurte relatări, pre-entarea 0aptului ca real sunt

procedee de 3a-ă 1n reportajul de creaţie/re3uie spus, de asemenea, că autorul adoptă

di.erse reGistre narati.e preluate din pro-a artistică/



56

+iseminarea ed/ cit/, p/+)%/

54

Iean "taro3ins<i, 6e7tul şi interpretul Ed/ni.ers, +%)J, p/ 'J)/

Reportajul literar conţine un mesaj auctorial/ Ciar şi titlulreportajului are rolul de a incita şi de a suGera o .i-iune/

Reportajul poate recurGe, ca şi pro-a artistică, ladi.erse reGistre narati.e, de la cel de consemnare a 0ap(telor, la cel de trans0iGurare/ 1n acest din urmă sens, ne

re0erim la ela3orarea unei descrieri declarat su3iecti.e, careo0eră o .i-iune artistică asupra e.enimentului, ca 1nurmătorul 0raGment$ +in aceste triste para%ini in carealbesc scheletele pădurilor de odinioară vâr"urile

Tăşmaşului -are se zăresc necrezut de sus aproape de cer!6imp de câteva clipe Oltul trece pe sub o ploaie de "ul%ere!

Aşa îşi descarcă tăria asupra lui steiuriie albe şi roşii careacolo în neclintirea văzduhului alcătuiesc cele mai semeţe

piscuri! @5eo BoG-a ( Cartea Oltului0 enotati.ele cu sens0iGurat <tristepara%ini0 ca şi imaGinile sim3olice <scheletele

pădurilor albesc0 contri3uie la su3limarea unui peisaj realşi suGerea-ă sentimentul de implicare auctorială/

itlul reportajului are de asemenea o du3lă .aloare$de a incita şi de a suGera o .i-iune/ 6şa, de pildă, ConstantinRadu şi BoGdan Ceneanu 4Cotidianul + martie 2+A,

pentru consemnarea unui incendiu dramatic, aleG titlulCoşmarul de la "abrica de mobilă care conţine nuanţe sen-a(ţionale, iar un reportaj apărut 1ntr(o re.istă satirică optea-ă

pentru un titlu care reia postmodernist un .ers coş3ucian$ Arabii toţi răsar din cort<m Academia Caţavencu anul H!!!,nr/ +, ''J, 2+(2& aprilie +%%)A/ itlul, aşa cum spuneerrida, 0ace parte din mecanismul suspensului, deseneazăîn jurul te7tului un "el de neprihănire matricială

ot aşa, riţi #nor (ron7( @sau măcarnumirea unui interlocutorA poate crea impresia de .eridi(citate, 1ntre a spune$ 5n "aţa ma%azinului era un om camde Q de ani dintre cei care îşi petrec mai tot timpul peacolo şi în "aţa ma%azinului era *ică 6unsu un om camde Q de ani dintre cei care îşi petrec mai tot timpul peacolo cea de a două .ariantă sta3ileşte o punte .ia3ilă cucititorul deoarece numele este situat la con"luenţa dintree7istenţa pentru sine şi e7istenţa pentru celălalt. el esteadevăr intim şi "apt public!R?



EXERCIŢII

+/ Reali-aţi un reportaj, pornind de la următoarea ştire @apărută 1n -iaml AdevăNl din+ martie 2+A, imaGinând 1mprejurările 1n care indi.idul a pătruns 1n 3iroulrectorului, @e.entual, construiţi(i portretul, Găsiţi(i un numeA şi de0initi.ând

po.estea, din perspecti.a unui reporter care a ancetat ca-ul post "estum!@+e câteva zile sunt supus unui atac încrucişat unor intimidări ordinare şi nunumai de ordin psihic@ a declarat dl! -ihăilescu! +omnia sa ne&a relatat desprevizita unui susţinător în"ocat al uneia din universităţile ce apar pe lista publicatăcare şi&a descheiat haina lăsând la vedere un pistol! #ersonajul este cunoscut decătre #oliţie şi are antecedente în ast"el de acţiuni! în biroul rectorului -ihăilescude la niversitatea din 1ucureşti individul a pătruns "ără probleme şi i&a cerutdirect să dea undă verde niversităţii Z!

P! Rescrieti succint portretul de mai jos modi0icând denotati.ele, Găsind alte elementede suGestie pentru construcţia portretistică/

Femeia la care mă uit cu admiraţia deznădejdii e o cerşetoare "emeie "ără vârstă

bătrână timpuriu! n braţ i&a rămas ridicat din cot schiţat sumar ca în machetaunei ale%orii în care păstrează %estul "orma pierdută! (a duce pe umăr hamul şi

sacul vechiturilor alimentare căpătate! (pe la prânz!!! Femeia nu mai cere îşiduce acasă recolta păzită de căutătura ochilor a%resivă şi dementă! nde i&o "icasa care i&o ti casa, Va "i destulă vreme până la noapte pentru drumul lun%' în

"elul ei "emeia se %răbeşte dacă de când o urmăivsc nu şi&a întins la trecători mânaneîmpovărată lăsată să spânzure ca un treasc de&a lun%ul animalului ei acoperitcu zdreanţă! @6udor Ar%hezi & Cerşetoarea din .oi/ Cu bastonul prin 1ucureşti0

'/ Citiţi 0raGmentul de reportaj, e4tras din cotidianul Yiua şi rescrieţi(+, adăuGânddetalii re0eritoare la modul 1n care au 0ost remarcaţi ţiGanii 1n Gara Qaterloo, la 0elul

1n care erau 1m3răcaţi, la 1mprejurările 1n care au 0uGit din ta3ăra de e4ilaţi/6rei ţi%ani din :omânia care intraseră ile%al în -area 1ritanie cu trenul e7pres (urostar care "ace le%ătura între #aris şi Londra au dispărut de la centrul de %ăzduire unde "useseră trimişi de autorităţi! Cei trei plecaseră din :omâniaîmpreună cu "amiliile & trei "emei dintre care două însărcinate şi trei copii & şi au

"ost descoperiţi săptămâna trecută în %ara aterloo unde ajunseseră ascunşi sub trenul de mare viteză!Con"orm unui purtător de cuvânt al autorităţilor britanice toate cele nouă

persoane au "ost duse imediat la centrul de primire Oa8in%ton de lân%ăCambrid%e şi joi dimineaţa s&a descoperit că bărbaţii "u%iseră in"ormează 11C!@L/ o3re ( Yiua + martie 2+A

*/ "ciţaţi un portret ilustrati. pentru sintaGma un domn select!

J/ Creaţi un reportaj care să ai3ă titlul n domn select a uitat să mulţumească!

59



Reportajul @!!ACodi0icarea in0ormaţiei 1n reportajul literar/ Caracterul

su3iecti. şi .i-iunea artistică 1n reportajul literar

Literatura are capacitatea de a crea suGestii, de a modela spiritele/ 1nstilul jurnalistic această 0uncţie contra.ine principiilor in0ormării/otuşi, cu.ântul, mai cu seamă cel scris, rămâne capa3il de(a dirijaGusturile şi 1nţeleGerea lumii/6mănuntele descriptive naraţiunea secundară dar mai cu seamă

stratul meta"oric al unei scrieri, 0ie ea literatură sau nu, construiesc oimaGine mane.ratoare, conţin un mesaj su3liminal sau doar ino(culea-ă sentimente 0a.ora3ile unei opinii/ #i.elul sim3olic susţine

.aloarea literară a unui te4t/ "im3olismul unei compo-iţii se susţine pe capacitatea de a incita la interpretare, prin impresia de misternede-leGat, prin analoGiile stimulati.e etc/

58

eoriile leGate decomunicare se 1ntemeia-ă

pe relaţia dintre cel caretransmite @emitentA şi celcare primeşte @receptorA,descrisă de RomanIa<o3son şi preluată 1n

ştiinţele comunicării şi 1n jurnalism/

"pre deose3ire de articolul sau reportajul dein0ormare, te4tul pu3licistic cu intenţii de literatură, 0i4atla Graniţă sau scris pentru a e4prima o .i-iune creatoareasupra lumii, se concentrea-ă tocmai pe această viziune aDcărei Grad mare de suGestie o plasea-ă 1n opo-iţie certă cute4tul in0ormai/ [

Părerea super0icială sau pro0undă pe care un om şi(o

0ace asupra unei realităţi depinde şi de in0ormaţiile pe carele o0eră realitatea respecti.ă, dar şi de modul personal al0iecăruia de a .edea, de a interpreta, de a codi0ica imaGinealumii/ ReceptareaJ) de0ineşte tocmai această perspecti.ăsu3iecti.ă a 0iecăruia$ 0elul 1n care cine.a 1nţeleGe realitatea1nconjurătoare, ideile altora, imaGinile etc/ Respecti., o3iec(tele, cu.intele, operele artistice, ca şi atitudinile şi imaGinile-ilnice conţin un mesaj, iar descoperirea lui depinde deconte4t, de măsura 1n care receptorul are acces la codulacelui mesaj, dar şi de calea @canalulA prin care este emisacel mesaj/ Emitentul @cel care transmite un mesajA şireceptorul @cel care desci0rea-ă sau 1ncearcă să desci0re-e

mesajulA se a0lă 1ntr(o relaţie de comunicare imper0ectă/



1n reportaj, codul unui te4t depinde de in0ormaţiile pe care le are 0iecare cititor, dar şi de cultura reporteruluişi mai ales de estimarea pe care o 0ace el asupra educaţiei

pe care o are cititorul, asupra ni.elului său,cultural/E4istă aproape o modă a imi4tării te4tului jurnalis(

tic cu structuri care deconspiră surse culturale/ Mai ales 1nstilul ree.aluărilor postmoderniste, de tipul scriiturii dinre.ista Academia Caţavencu dar nu numai/ 1n General,reperele culturale dau in0ormaţii despre autorul scrieriidar şi despre raportul lui cu cititorii, 1n sec.enţe de Genul$?! +in toate astea astăzi au rămas doar le%enda cupletul

chelnerilor plictisiţi de comenzi şi satira notei de plată!P! #e "rontispiciul clădirii "âl"âie o nă""amă&n vâr" de băţ!W! +ansatoarele aveau toate "i%uri de madone renascen&

tiste!! #e scaunul de alături se a"la o "emeie tânără cu pro"il

botticellian şi haine cumpărate de la +ada!

neori, mesajul codi0icat dirijea-ă, 1ndeamnă,orientea-ă Gusturile receptorilor/ "(a .or3it 1n sensulacesta despre mesajul subliminal orientat către su3con(ştientul receptorului/ 1n lim3a latină limen 1nseamnă pra%!Practic, 1n ca-ul sus menţionat in0ormaţia din planuldenotati. se a0lă su3til leGată de suGestii capa3ile să sede-.olte su3 praGul conştiinţei/ Procedeele de reali-arestilistică ţin, desiGur, de cunoaşterea lim3ii, dar şi dedomeniul artei literare/ intre acestea din urmă leamintim pe cele mai 0rec.ente$

naraţiunea secundară

amănuntul descripti. meta0ora, mai ales/ #araţiunea secundară poate conţine in0ormaţii

strecurate cu intenţie şi care au rolul de a deştepta unanumit conte4t deja e4istent sau de a 0orma un cod/ e

pildă, un 3anal mod de pu3licitate camu0lată este cel 1ncare .or3indu(se despre un accident, despre un e.enimentdramatic, reconstituindu(se 1mprejurările, sunt strecurateşi in0ormaţii neo3ser.ate de cititor la o primă lectură, ca 1nurmătorul lead. *ri%orescu trece strada şi este accidentat

%rav! (l venea de vizavi de la American -edical Centerbucuros că analizele ii dovedeau sănătatea bună! e alt0el,

numele 0irmei poate să 0ie spus sau nu, poate să 0ie numitun alt o3iecti. unanim cunoscut şi pe care lumea 1n Gene(ral 1l pune 1n leGătură cu 0irma pe care jurnalistul doreşte

^^mmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmm



s(o promo.e-e, sau atât de cunoscut 1ncât cine .a trece pe(acolo, 1şi .a aminti şi accidentul, dar şi amănuntul leGatde instituţia pomenită/ ot aşa, o relatare din planul aldoilea poate a.ea rolul de a transmite o in0ormaţie, ciardacă a0lată 1n proiect, 1n stadiul de simplu element cu

1ncărcătură suGesti.ă, ca 1n următorul e4emplu$ +in tramvaiul oprit 5a cap de linie o bătrână îi aratăunui puştan cu de%etul spre cerşetor! (i ştiu ce vorbescbătrâna dă din cap copilul pare preocupat şi după cum îşi

plimbă de%etul pe %eam pare că citeşte! 6ramvaiul seurneşte lăsând copilul cu de%etul aiurea şi cu privireaîntoarsă!

"ec.enţa 0ace parte din reportajul @*hidpractic@ pentru păcălirea "raierilor pe care l(am transcris mai sus,şi 1n care su3iectul tratea-ă situaţia cerşetorului/ 1ntr(unepisod care e4pune e4perienţa reporterului tra.estit 1ncerşetor, apare şi această relatare succintă care 1ntreGeşte

imaGinea unui 3inecunoscut peisaj 3ucureştean, din careaproape că nu lipsesc niciodată tram.aiele$ Biserica "0/5eorGe/ !maGinea celor două cipuri din tram.ai, posi(

3ila con.or3ire dintre 3ătrână şi copil, ca şi sec.enţaGenerică a unui tram.ai surprins 1n mers de pe trotuaruldin 0aţa 3isericii con0eră nu doar autenticitate reporta(

jului, ci inoculea-ă şi un sentiment de intrare a cititorului1n mie-ul .ieţii, dincolo de care se a0lă asocierea simplă atrei elemente, capa3ile să delimite-e un câmp semantic$

3iserică, cerşetor, tram.ai/6mănuntul descripti. constituie 1ncă o modalitate

simplă şi cunoscută de inoculare a unei suGestii/ e alt0el,Iean Ricardou a demonstrat cu prisosinţă rolul descrierii,su3liniind 0aptul că ordinea termenilor produce e"ecte de

Eoi probleme ale sens de netă%ăduit! e e4emplu, denotati.ele care 1nso(romanului Ed/ ni.ers, ţese un o3iect conţin, uneori, mai multe in0ormaţii decât+%)), pp/ *+(**/ relatarea propriu(-isă se poate spune$ *ri%orescu este îm&

brăcat cu pantalon Adidas! "au$ +in buzunar îi alunecă unbaton de ciocolată #oiana! ar, dacă aceste mijloace sunte.idente, Grosolane şi inter-ise cu desă.ârşire unui jurna(list, 1n compo-iţia scrisă pentru presa culturală nu doar cătrece neo3ser.ată, ci ciar este acceptată ca in0ormaţie deinteres de pildă, nimeni n(ar considera că i se 0ace pu3li(

citate unui poet, dacă numele lui ar apărea pomenit 1ntr(unreportaj despre atelierul unui pictor, 1ntr(o 0ra-ă de Genul$

#e măsuţa maestrului printre vopsele şi pensule se a"la şi



ultimul volum de versuri al lui -ircea +inescu!etaliul plasat 1ntr(un conte4t memora3il, leGat semantic de mesajul General al

compo-iţiei, are nu doar aceeaşi 0oiţă persuasi.ă ca şi e4emplele de mai 1nainte, dareste complet lipsit de ostentaţie/ a3loul descripti. prin care udor Muşatescudescide comedia 6itanic&vals surprinde 0iecare personaj 1ntr(o atitudine tipică

e.oluţiei sale de(a lunGul piesei, iar procedeul se 3a-ea-ă pe descripţia concentratăde pildă, impasi3ilitatea şi o3ră-nicia unuia dintre 3ăieţii lui "pirace este suGeratăast0el$ 6raian moţăie cu o ţi%ară lipită de buza in"erioară! Metoda este 0olosită nudoar 1n reali-area ta3loului .i.ant, ci şi 1n pre-entarea unei stări de lucruri, uneirealităţi anali-ate şi comentate jurnalistic, ca 1ntr(un articol al lui ănuţ nGu(reanu,1n care de-astrul economic este comparat cu o mască jalnică, a cărei 3ar3ă este 0ăcutădin lâna oilor anemice! 6ndrei Codrescu e.idenţia-ă denotati.ul descrip( Poet,

pro-ator şi jurnalist ti. 4uriaş şi "ioros0 printr(un conte4t şocant 1n latura lui american,demiti-atoare$ Leul din 2an -arco uriaş şi "ioros ţine în %heare & s&a descoperit & un

%hid 1aedec8er şi nu 1iblia!E4istă 1nsă şi alte tenici de su3tilitate stilistică şi

ele ţin de ni.elul meta0oric al scrierii/ 1ntr(o operă lite(

rară suGestia stării de 3iruinţă poate 0i creată 1n multe0eluri/ Fiecare dintre te4tele de mai jos o0eră o imaGine amasculinităţii 1n.inGătoare, dar receptarea 0iecăreia estedi0erită 1n 0uncţie de sensi3ilitatea şi cultura cititorului$

#ururi tânăr în"ăşurat în manta&mi unde se ştia iubit!Ochii mei nălţăm visători la steaua //////////////////////////////////2in%urătăţii! E&a vea pe lume păreche.

@Miai Eminescu, purta cercel la urecheOdă! în metru antic0 şi&avea de%etu&n"lorat c&o piatră de matostat!

#rin vulturi vântul viu vuia @Miron Radu Parasci.escu,Vrun prinţ mai tânăr când trecea

:ică0C&un braţ în şold şi pe prăseaCu celălalt! Când hombre pleacă

@5eorGe Coş3uc, oraşul se clatină ca un mare Eunta Yam"irei0 pui jumulit

şi tremură în vântul ie"tin!Când trecea prin cartier @6ndrei Codrescu,a vea pasul de boier

Frecan%iul0le%ănat şi nepripit



1n nici unul dintre te4te nu se spune direct că personajul trăieşte un sentiment de semeaţă şi .ictorioasăieşire 1n lume, dar toate impun o atitudine care inoculea-ăcititorului un sentiment optimist, ciar şi Oda eminesciană,1n ciuda iposta-ei de 1nsinGurare 1n care apare eul liric/

ot aşa, impresia Generală dintr(un reportaj poateconduce indirect la o anumită predispo-iţie/ 1ntr(o re.istăde cultură sau de di.ertisment, reclama pentru o sală nouăde cinema poate 0i precedată de scrieri @scurte compo-iţii,eseuri sau reportajeA care readuc 1n su0letul cititoruluidorinţa de a intra 1ntr(o sală de cinematoGra0/ 1ntr(unreportaj care pre-intă o anume -onă a oraşului se pot stre(cura amănunte de atmos0eră care induc starea respecti.ă$

La colţul străzii se a"lă o plăcuţă pe care scrie. @RQm! închirieri videocasete@ iar mai jos când o iei pe

-acedons8i se înmulţesc inscripţiile ca într&un "ilminterbelic "iecare desenată cu %rija de a "i văzută de

departe! La Ca"eneaua Casablanca doi&trei clienţi privesc prin %eamul lar% spre %rădina de vizavi la rondurile de petunii la băncuţele de ciment şi lampioanele %albene! #eun stâlp se mulează ima%inea Eicolei ]idman în @Ce vrăjimai "ac "etele@!

Meta0ora se construieşte pe un sistem de su3stituţiesemantică, capa3il să su3lime-e o realitate unanim cunos(cută/ 6sociaţia de sens se produce la ni.el iconic, dar şi 1n

plan conte4tual/ 6cest al doilea mod presupune o suGestiediseminată de(a lunGul unui te4t, ca 1n ca-ul de mai sus, sau

reconstituirea unei imaGini, unei realităţi, a unui su3iect, petemeiurile unei .i-iuni su3iecti.e şi 1ntr(un cod anume/Pornind de la o teorie a lui Bartes, pri.ind relaţia

dintre te4t şi imaGine, H/"/ âncu+, trece printre elemen(tele(ceie ale semanticii pu3licitare aluzia suspensia şicontrapunctul> imaGinea sim3olică, 0ie ea doar suGeratăartistic, incită, amână e4plicaţia, 1ntreţine interesul şistimulea-ă 0ante-ia receptorului, 1ndrumându(+ printr(unla3irint de impresii estetice leGate de un o3iect sim3olic/enicile amânării şi ale sensurilor promise constituie1nsă 3a-a te4tului literar, şi la urma urmei a oricăreicomunicări 0ormati.e sau cu intenţie mane.ratoare/ ot

ast0el, 1ntr(o compo-iţie reportericească, u-ând de ima(Gini sim3olice, autorul dirijea-ă Gustul estetic şi inocu(lea-ă impresii, uneori cu intenţie pu3licitară/



duci prin spate poţi vedea bătrânele împin%ând căiv&/ E4primările .oit cioare pline pe scări în sus si coborând cu ele %oale! Laam3iGue, pentru e0ect, ora închiderii îi scot iarăşi din tablouri şi îi plimbă în susde Genul Laura s&a şi&njospe Yattere acolo unde se preumblă şi umbrele luiîndră%ostit de Anna 0ac 19ron Tenr9 Mames 6homas -ann *eor%es 2and

şi ele parte dintre Al"red de -usset a%ner (zra #ound şi 5%or e0ectele scontat literare/ 2travins89 care încă mai caută secolul PQ şi poate câteun %ondolier! #e%%9 *u%%enheim care avut ultima %on&dolă privată cu %ondolier din Veneţia îi urmăreşte peape! Copiii nu sunt sin%urii care strălucesc în tablouri!

-adone cu chipuri "ărB de prihană şi ochi adânci cutrupuri "arB de cusur <de îndată ce&şi dau jos rasa ceacălu%ărească şi îşi tra% minijupele şi pantalonii scurţi0

stau pe cheiuri scriind cărţi poştale! 2unt sin%uratice şi "rumoase şi au venit la Veneţia în căutarea iubirii dar până una&alta şi&au %ăsit slujbe pozând în vechiletablouri! +atorează bani bătrânelor celor apri%e şi nu vor

putea pleca până nu plătesc mia de paiete de aur câtcostă camera pe noapte! Câteodată bătrânele se pre"ac în

porumbei şi slobod %ăinaţi pe hainele de sărbătoare ale "etelor! Laura s&a îndră%ostit de Anna o în%heţată "ăcutăîn casă cu alune de pădure şi "ărâmiţe de ciocolată care

poate "i %ăsită numai la orele zece din noapte "i7 laCampo 2anta -ar%areta! #e Anna însăşi o %ăseşti dupătej%hea servind în%heţata cu un zâmbet eni%matic!

Alt"el sin%urul "el de mâncare este sepia "îaită în pro& pria&i cerneală hrană %rozavă pentru un scriitor! <=i dupăaceea poţi scrie @A Lume 2pento @!0 Am luat câteva "run&

ze de da"in de la mormântul lui (zra #ound ca să aromămtocana pe care o s&o pre%ătim pentru prietenii noştri laîntoarcerea acasă! O să poată mânca un pic din (zra întimp ce noi o să le spunem adevărul despre Veneţia!2"ântul meu "avorit apropos este 2"intul #antalon! 2"!

#ants! +ar despre asta o să vorbesc după cină!

#u se poate .or3i despre o dirijare imediată areceptorului către o acţiune sau alta, dar despre inoculareaunei stări de spirit sau ciar despre modelarea Gustuluiestetic cred că poate 0i 0i .or3a/ Printr(o 0ormulă plastică,Brendan >ennessD de0ineşte această capacitatea a scrierii

jurnalistice prin 1nsuşirea de a crea o relaţie de compli(citate con0orta3ilă cu cititorul, 0ără să(+ o3liGe la .reuncompromis$ compoziţia trebuie să "ie simpatetică iară nu



sico"antăP Or, reportajul lui Codrescu sta3ileşte de la 3un 1nceput o complicitate cu cititoml său, anume unul0ormat şi constant amator de ast0el de compo-iţii/ 6poi,deşi adoptă tonul uşuratic al unui turist plictisit de .alorileinstituite şi 3ăşcălios, prin imaGinile suprarealiste

scriitorul creea-ă atmos0era renascentistă, piGmentată deo indecisă notă orientală a Heneţiei/ "crierea sa porneştede la o te-ă .oit demiti-atoare, concepută ca o eticetă aoraşului şi 1n care strecoară detaliul despre clopote$Veneţia este o ma%ni"ică hazna cu clopote de biserică! 1ncontinuare 1nsă nu de-.oltă cataloGarea 1n nota sa ori3ilă,ci creea-ă impresia de loc .etust şi leGănat de sunetulclopotelor, diseminând 1n punctele(ceie ale reportajuluiimaGini care e.ocă imaGinea clasică a catedralei/ Mai1ntâi prin alu-ia la romanul lui >uGo 46rei sute decocoşaţi stârnesc clopotele la "iecare s"ert de ceas!//A, apoi

printr(o descriere de 0undal <2eara la nouă trecute "i7

chiar în miezul or%iei de clopote îşi închid cu z%omotobloanele ne%re0 iar 1n cele din urmă pentru a readuce 1ncentrul atenţiei incipitul, 0ără să su3linie-e procedeulstilistic$ +acă te prinde bătaia clopotelor acolo susînchide tele"onul şi aruncă&te! 1ntr(un prim plan alreceptării, cititoail nu remarcă imaGinea clopotelor cirămâne cu impresia unui .acarm sacru şi misterios/

upă cum demonstrea-ă m3erto Eco, şi cea maine.ino.ată propo-iţie permite numeroase interpretări,deoarece comunicarea este un proces comple4 şi are nu(meroase 0uncţii/ Eco merGe ciar mai departe cu ideea,

susţinând că 1n actul receptării şi al emiterii, disjuncţiileizotopice discursive&pot Genera povestiri complementareEl porneşte de la cele patru sensuri ale 2cripturii enunţatede ante$ literal ale%oric moral ana%o%îc eşi adoptatcon.enţional, sistemul acesta polisemantic rămâne deinteres pentru că do.edeşte e4istenţa mai multor planuride 0iGurare a unei po.eşti/ 1n reportajul despre Heneţia

putem depista un prim ni.el de receptare, cel literal, săspunem, 1n care imaGinea Generică este cea a unui oraşturistic/ rmărind sensurile aleGorice, receptăm un loc ceconser.ă o istorie .etustă, ceea ce ne dă sentimentul 1ntâl(nirii cu trecutul/ incolo de amănuntele cotidiene @des(

cărcatul .inetelor pe ceiA, rămân pictura renascentistă,sim3olismul 3aroc, po.eştile despre oameni care au 0ost(ca pecete a spaţiului .eneţian/ intr(o altă perspecti.ă,

62

ritin% Feature Articles Focal Press,O40ord, +%%&, p/ 2+)/

Lector in "abula Ed/ni.ers, +%%+, p/ +*/

E4plicaţia este dată şi 1nalt studiu al lui Eco$ Arta

şi "rumosul în esteticamedievală Ed/ Meridiane,+%%%, p/ &+/

67



!3idem/

Paul Ricoeur, +espreinterpretare cap/ #entru ocritică a simbolului Ed/rei, +%%)/

reportajul o0eră imaGinea unui oraş măcinat de timp şia0lat 1n deGradare, dar care are 1ncă 0orţa de a puri0ica su(0letul celui mai cinic turist, care intră 1n Heneţia cu senti(mentul că pătrunde 1ntr(o catedrală @suGestie con0erită, 1n

primul rând, de imaGinea o3sesi.ă a clopotelorA/

Pentru Eco e4istă două rădăcini distincte aleconceptului con.ertit 1n imaGine$ pansemioza meta"izicăşi ale%orismul cel de(al doilea se leaGă de literatură 1ntr(o măsură mai mare, dar porneşte din aceleaşi temeiuri caşi atotcuprin-ătoarea speculaţie de ordin meta0i-ic, adicădin dorinţa de codi0icare şi din ne.oia interpretării/ "u3acest aspect, sim3olismul şi aleGori-area nu i se par atâtde di0erite pe cât le considerau medie.alii, 1nsă distincţiarămâne oportună prin detaliile care ţin de atitudinealeGorismul implică e4altare, arti0iciu şi didacticism, pecâtă .reme sim3olul propune o viziune semiotică asuprauniversului în care "iecare e"ect este semnul propriei

cauzei e aici, de la ni.elul sim3olic al unei scrieri, se poate .or3i cu ade.ărat despre creaţie literară, iarreportajul lui Codrescu are un accentuat ni.el sim3olic/Este .or3a despre capacitatea cu.ântului de a re.elasensuri capa3ile să intre 1ntr(un sistem de analoGiisim3olice/ Respecti., 1n arta literară interesea-ă doarsim3olurile care se nasc 1n universul discursului cumspune Ricoeur/ Ca mulţi sim3oloGi, şi el este de acord cămecanismul semni0icării se creea-ă pe analoGii şi, amadăuGa noi, dintre cele care incită spiritual cateGoria decititori căreia i se adresea-ă te4tul/ 6şa, de pildă, 1ntr(un

te4t in0ormati., analoGia tre3uie să 0ie e4plicită$ Oraşuleste dominat de z%omotul clopotelor care evocă ima%ineaCocoşatului a%ăţat de "unia clopotniţei de la Eotre +ame!1ntr(un te4t ra0inat, de certă .aloare literară, analoGia estecamu0lată 1ntr(o imaGine suprarealistă, ca aceea dinreportajul de mai sus$ 6rei sute de cocoşaţi stârnescclopotele la "iecare s"ert de ceas!

ar analo%ia nu este decât una dintre relaţiile puseîn joc între sensulmaniI"est şi sensullatent mai cu seamăcând sim3olul se supune unei interpretări ermeneutice,iar prin această a0irmaţie, Ricoeur se re1ntoarce lasensurile Greceşti ale semni0icării <semainein0 adică de

codi0icare incitantă$ (ni%ma nu blochează înţele%erea cio provoacă> este ceva de dezvăluit de dezimplicat în

simbol> iar acel ceva e tocmai dublul sens ţinta

65



intenţională a sensului secund în şi prin sensul prim care suscită înţele%erea>în e7presiile "i%urate ale servului&arbitru se constituie simbolicamărturisirii,B ? n te4t & !3idem, p/ 2&/ sim3olic se re.endică prin capacitatealui de a incita la interpretare, de a ispiti, adică de a declanşa prin seducţieresorturile secrete ale interpretului @preGătit sau nuA/ e aceea o comunicare

sim3olică are o esenţă am3iGuă, respecti., posibilitatea de a purta şi de a zămisli interpretări adverse şi coerente "iecare în sine!2 1n sec.enţa ) !3/,cap/ următoare, imaGinea copiilor care par ieşiţi din ta3louri2upradeterminarea cele3re se re0eră la o realitate cotidiană, dar camu0lea-ă şi

simbolului p/ J2*/ o in0ormaţie culturală$ 1ătrâne împin% cărucioare cu prunci cârlionţaţi care zâmbesc "ericiţi înainte de a se întoarce în tablourilede 6izian 6iepolo Veronese şi Vivarini de unde varsă în valuri străluciri delună pe post de în%eraşi! Comparaţia curentă de Genul arată precum copiiidin tablourile lui :a"ael este 0olosită doar ca reper şi du3lată de o enumeraţiecare pune cititorul 1n relaţie cu pictura italiană/

1n leGătură cu dualismul sim3olic, 1ntr(o a3ordareermeneutică, Ricoeur .ine cu ideea că e4istă două

sisteme ale de.enirii sim3olice, unul construit peresurGenţa semni0icaţiilor araice, iar celălalt pe 0iGurileanticipative pentru aventura spirituală a viitorului! E4istă,aşadar, o permanentă pendulare 1ntre semni0icaţiilede0initorii ale su3conştientului şi cele ale aspiraţieie4istenţiale/ Ricoeur numeşte această pendulare supra&dimensionarea sim3olului, conturarea lui ca vesti%iu şiauroră di sensului/ #i.elul sim3olic con0eră su3stanţă şi dă.aloare estetică te4tului literar/ El ascunde sensuri unanimştiute şi declanşea-ă sistemul interpretării prin analoGie,ceea ce se 1ntâmplă şi 1n ca-ul reportajului despre Heneţia/



EXERCIŢII

Cestionar distracti. de sta3ilire a relaţiei tale cu poe-ia

+/ Ce 1ţi suGerea-ă sintaGma cordon&bleu'

aA o mâncare 3A un .ers cele3rucA o stare de spirit/

2/ Care dintre sec.enţele poetice de mai jos ţi se pare că surprinde cel mai 3inemomentul instalării 1ntunericului

aA um3ra serii cuprinde lumea 3A // !%reu şi drept pe sceptrul de pai mărunt la "ir3 *ândacul serii urcă %hiocul

de por"ir @!on Bar3uAcA !!!doar3 emoţia3 căderii a rămas! A căderii din3 cârca inserării @Li.iu !oan

"toiciuA/

'/ Meta0ora luna e panto"ul Cenuşăresei <llarie HoroncaA .i se pare$aA interesantă

3A 0rumoasăcA emoţionantă/

*/ Eşti 1n situaţia de a aleGe 1ntre trei acti.ităţi de destindere/ Ce aleGiaA să joci 3ascet

3A să citeşti poe-iecA să te plim3i 1n parc/

J/ n 3ăr3at descide uşa clasei 1n timpul orei, apoi rosteşte următoarele cu.inte$ epi!

oinopa ponton Pleacă tară să salute/ Ce 1nsemnătate ar a.ea o ast0el de apariţie pentru tineaA te(ar amu-a

3A ai 1ncerca să a0li cine estecA ţi(ai nota cu.intele pe care le(a rostit

/ 6leGeţi una dintre comparaţiile următoare pentru a transpune momentul amurGului$aA soarele arată ca un oci 3olna.

3A soarele apune ca o vatră de jăraticcA re0lectat 1n apa lacului, soarele arată ca o imensă "undă roşie pe cer/

&/ Care dintre .ariantele de mai jos .ă place sau .ă emoţionea-ă

aA An%el radios, precum am avut onoarea a vă comunica in precedenta meaepistolă de când te&am văzut "ntâiaşi dată pentru prima oară mi&am pierdut



uzul raţiunii> da, sunt nebun!!! 3A 2imt că ?&a ta privire voinţele&mi sunt sterpe3-&atra%iprecum m&atra%e un

rece ochi de şerpe! cA/ +in încreţirea lun%ii rochii3:ăsai ca marmura în loc&32&atârnă su"letu&mi de

ochii3 Cei plini de lacrimi şi noroc!

Re-ultatacă predomină răspunsurile a$ 1ţi place să judeci lucid lumea/ 6deseori 1ţi

1n0râne-i sensi3ilitatea sau te simţi copleşit de jenă la Gândul că ceilalţi ar putea să ştiece te emoţionea-ă/ Pentru tine poe-ia poate 0i o3iect de studiu$ poţi să interprete-i, săe4plici sensurile ascunse/

acă predomină răspunsurile 3$ eşti preGătit pentru o receptarea intelectuală ate4tului poetic/ 6i toate şansele să de.ii un cititor ra0inat, un analist de clasă/ 6i şansade a te 1ndrepta spre critica literară/ E4istă, 1nsă, toate condiţiile de a nu 0i mulţumit deo atare 1ndeletnicire/

acă predomină răspunsurile c$ eşti o 0iinţă sensi3ilă, preGătită să su3lime-elumea prin intermediul cu.ântului/ 6i putea să scrii poe-ie/

1n ca-ul 1n care punctajul pentru două cateGorii este eGal, 1nseamnă că poţi săaleGi/ La urma urmei, orice cataloGare este relati.ă/

E4erciţii pentru cele trei cateGorii sta3ilite prin cestionarul distracti.$

a/ n cerşetor este prins 0urând dintr(un maGa-in/ 6lcătuiţi o meta0oră care săe4prime ser/iimentul ce i se citeşte pe 0aţă 1n momentul 1n care este prins/

3/ Creaţi o meta0oră de-.oltată a stării pe care o trăieşte o 0emeie 0rumoasă şicunoscută 1n timp ce i se rupe 0usta accidental, aşe-ându(se pe un scaun, 1ntr(unloc pu3lic/

c/ 5ăsiţi o meta0oră pentru o -i 0rumoasă de primă.ară/

EXERCIŢII DEREDACTARE

+/ !denti0icaţi mesajele pe care le conţine următorul te4t şi codul speci0ic 0iecăruia@respecti. in0ormaţiile care duc spre un mesaj camu0lat, scris doar pentru cei caresunt la cureut cu anumite amănunte ale pro3lemeiA$

5ar acum să vorbim puţin şi despre 6Nice! 6Nice este o nouă destinaţie pentru petrecăreţii Capitalei un spaţiu enorm amenajat ori%inal şi curajos de arhitectul +orin =te"an unde oricine îşi poate %ăsi un colţişor pe placul lui! #etrecerea devineri or%anizată de a%enţia -illenium nu trebuie con"undată cu che"ul o"icial

de lansare a clubului ce va avea loc vineri aprilie PQQ?! #ână atunci în urma ştiinţi"icului test de săptămâna trecută s&a constatat că onor clientela suplimentară intrată ilicit "ermecată de atmos"eră de personal de servire şi aşa

&+



mai departe s&a declarat irezistibil îndră%ostită de următoarele obiecte. scrumierele metalice inston paharele Mohnn9 al8er niscaiva liste de preţurilanţurile de tras apa la toalete şi rozetele de la robinete!Cum Academia Caţavencu are de %ând să se implice serios în bunul mers alacestui nou club multi"uncţional ne "olosim de acest prilej pentru a anunţa că

pe aprilie din strada 2"ânta Vineri nr! nu vor mai pleca decât scrumierelecare au venit de la bun început însoţite de proprietari!@>elmut 6l<ol, Che" cu reclamă re./

Academia Caţavencumartie 2+A

2/ Rescrieţi te4tul pe scurt, introducând şi o suGestie care să cuprindă un mesaj pu3li(citar despre lucrările sau acti.ităţile 1ntreprinse sau sperate de aritectul pomenitaici/ "ituaţi in0ormaţia parantetic descrieţi un detaliu memora3il al decorului şi a3iadupă aceea pomeniţi, 1n treacăt, numele aritectului/

'/ Faceţi o scurtă descriere a unui 3ar cunoscut @cum ar 0i 9Einstein9, 9Lăptăria lui

Enace9, 9EdGarNs pu39, 9Clu3 69 ş/a/A, pornind de la modelul de mai jos/ !ntro(duceţi suGestii culturale cu intenţii umoristice şi de replică la literatură$

Cum spuneam bunii noştri călu%ări -etodiu şi 5o vănuţ intrară în -oldo va pe laceasurile cinci! 2ă "i mers ei cam cât ai mer%e aşa cătinel de la Eotre&+ame

până&n #lace #i%alle când iacătă în depărtare sub %eana îndepărtată a unei păduri o luminiţă şi&un zvon de râsete!& ( hanul 2tăniloaiei & %răi -etodiu care cunoştea locurile! +omnul ni ?&a scosîn cale +omnul să ne "erească de ispite căci de nu mă înşel & şi nu mă înşel, &aici vom sta de mas "rate 5ovănuţ lovănuţ îşi "ăcu două&trei hai patru cruci şi %răbi pasul! La han mai ceva ca la

târ%. căruţe cai deshămaţi "ocuri de "ri%are tarabe cu nimicuri oameni de tot soiul. polaci rumeni scumpi la vorbă privind mereu nu ştiu ce în jariştea "ocului ovrei tân%uinzi cu nişte târsoa%e de bărbi cât badanalele %recotei cunas subţ8e bul%ăroi cu cea"a destul de %roasă cazaci trosnindu&şi "ălcile a

spleen nemţi stăpânindu&şi cu demnitate va%i z%omote interioare un%urenichipeşi vorbind ceva cu nişte vrânceni şovăitori moldoveni lăcrimând de atâtea

poveşti ba într&un colţ mai la "ereală şi doi turci a"umaţi bine cercând amăsura şi mereu căzând peste el nişte postav! +in când în când peste toţi şi

peste toate dinspre încăperile luminate ale hanului se rosto%olea ca buzdu%anuldin altă poveste vocea %roasă puternică a 2tăniloaiei han%iţa.& Că parcă nu v&aş şti eu Br&aţi ai dracului de mitocani3

@0raGment din romanul O sută de ani de zile la porţile Orientului

de !oan 5roşanA



Reportajul @!!!Aipuri de reportaje

1n mod con.enţional, reportajul poate 0i 1mpărţit 1n tipuri tematicesau compo-iţionale/upă 0ormula scriitoricească a3ordată, putem .or3i desprereportajul neGru, pulp, satiric, e4po-iti., de relatare implicată etc/1n ceea ce pri.eşte conţinutul, tipoloGia este şi mai di.ersi0icată, 1n0uncţie de domeniul a3ordat/1ntre Genurile de reportaj literar de o atenţie specială se 3ucurăcompo-iţia de 0actură suprarealistă, care 1m3ină satiricul şi a3surdul/

1n leGătură cu tipoloGia reportajului jurnalistic s(ascris mult, mai cu seamă 1n ceea ce pri.eşte sta3ilirea cri(teriilor de clasi0icare a speciei/ Luându(se ca reper 0ienatura su3iectului, 0ie 0ormula compo-iţională, adicăurmărind conţinutul sau 0orma reportajului au 0ost identi(0icate di.erse tipuri/ Luminiţa Roşea% sinteti-ea-ă clasi0i(cările 0ăcute 1n două cateGorii, sta3ilind două tipuri dereportaj$ reportajul de atmos"eră şi reportajul de eveni&ment! 6m3ele se re0eră la conţinutul speciei, mai precis lanatura su3iectului a3ordat/ Primul Gen cuprinde scriericare au ca principală intenţie reconstituirea culorii locale,a dimensiunii e4istenţiale a e.enimentului$ lume, emoţii,impresii, amănunte de cadru, receptarea Generala a 0ap(telor, 1n cea de(a două situaţie, reporterul urmăreşte strictacţiunea, 1nlănţuirea cronoloGică a 1ntâmplărilor/ Cu altecu.inte, primul tip spune cum s(a petrecut e.enimentul,iar cel de(al doilea se ocupă de ceea ce s(a 1ntâmplat/

intr(un alt punct de .edere, reportajul mai poate 0iclasi0icat şi 1n 0uncţie de comple4itatea sau de e.aluareae.enimentului tratat$ Această tipolo%izare este speci"icămanualelor de jurnalism americane> autorii acestor ma&nuale clasi"ică reportajele după calităţile <valorile0 eveni&mentului după comple7itatea şi semni"icaţia "aptelor^

Reportajul literar se apropie de multe ori de spe(ciile tradiţionale ale creaţiei epice, nu doar prin proce(deele compo-iţionale, ci şi prin reali-area estetică, mai

1ntr(un capitol dedicatacestei pro3leme46ipolo%ia reportajului0din -anual de jurnalism.oi/ !, Ed/ #oliiom 2,

p/ * şi urm/!3idem/

70



precis prin a3ordarea unor cateGorii considerate speci0iceliteraturii precum ar 0i a3surdul, satiricul, Grotescul, paro(dicul ş/a/ Pare 0âră sens să (or3im despre a3surd 1n leGă(tură cu o 0ormulă artistică aproape consacrată ca mod detransmitere a in0ormaţiei/ otuşi, reportajul ne%ru cu tentă

0antastică sau suprarealistă a constituit la un moment dato modă, leGată de 0apt de un ade.ărat curent artistic saumediatic care s(a străduit să 0acă posi3ilă 1ntâlnireadintre 0ante-ie şi realitatea incontesta3ilă/ 6mestecul de.erosimil, real şi imposi3il, de cele mai multe ori acceptatcon.enţional, a de.enit o metodă 0rec.entă pentru creareaumorului, pentru particulari-area descrierii, sau pentru ae.idenţia mesajul/

"e cu.ine aici să spunem că absurdul este o cate(Gorie estetică prin care se promo.ea-ă sim3oluri, teme,structuri, idei, imaGini create pe asociaţii care o3struc(ţionea-ă drumurile suGestiei, contra-ic realitatea, propun

alăturări nu doar imposi3ile dar care nu 91nseamnă9nimic/ Ceea ce 0ace ca a3surdul să 0ie o cateGorie esteticăeste 0orţa lui de a(+ determina pe receptor să(şi pună1ntre3ări şi persistenţa structurii a3surde, 0aptul că are oasemenea putere de a sensi3ili-a şi de a şoca, putere.enită din aceea că a3surdul artistic recurGe la com3inaţiide neadmis dar care 1şi au oriGinea 1n su3conştientul, 1no3sesiile şi 1n comple4ele Generale/ e pildă, 0aptul că uncâine .or3eşte repre-intă deopotri.ă un lucru 0antastic şia3surd/ oar modul 1n care este comunicată aceastăin0ormaţie di0erenţia-ă cele două cateGorii estetice$

Fantastic 63surd

"i atunci, 3ietul câine, Câinele urcă la tri3ună, 3ău un paar de apă, spuse

1şi 1ncepu de la capăt două trei .ersuri din Eminescu, apoi le rupse, le mototoli,istoria, cu nădejdea că 1şi 0ăcu din ele un 0luier al3astru, un cipiu al3astru, şinoul lui stăpân .a 0i mai panto0i cu toc de ciocolată/milos decât ceilalţi, dar şi pentru că nu a.ea deales după ce lucrurileluaseră o ast0el de1ntorsătură/



Relatarea unei e.eniment unanim ştiut, pe larG me(diati-at, reluat 1ntr(un reGistru a3surd poate crea e0ecte nudoar umoristice, ci care se de-.oltă 1n ordine artistică/ Litera(tura de a.anGardă a impus cateGoria estetică a a3surdului,con0erindu(i rolul de 0erment al imaGinii suprarealiste/ 1n

0raGmentul de mai jos e4istă o descriere, creată pe aGlome(raţii şi com3inaţii şocante de imaGine, care a de.enit actual(mente aproape un clişeu pentru reportajul de atmos0eră$

Obiectele suav eteroclite nasturele vinele omustaţă o chitară un "ul%er pianul aruncat pe "ereastrăo pălărie din care o "oarte "rumoasă "emeie consumămacaroane câteva de%ete un ac de cravată o canapea pecare putrezeşte un pat o perdea sub lună o caisă muşcatăun săpun de iv"e lân%ă o bijuterie un păianjen lân%ă o

"urculiţă şi mitolo%ia partuzei capătă o semni"icaţie devoluptuos modern întâlnirea dintre obiecte împrumutând cati"elatul nebuloasei şi catastro"alul unei întâlniri de

planete!!! @5erasim Luca&+ ( 6e iubesc0 &+ 5erasim Luca @+%+6celaşi procedeu, al descrierii cu un precis rol de +%%*A( scriitor

introducere 1ntr(o atmos0eră, este culti.at şi 1n reportajul a.anGardist,actual$

O ieşire din 1ucureşti pe şosea!!! cine nu e dornic' Laşi în urmă du%heana cu mititei a Cocoşatului un cadavrude câine un trup de muncitor catapultat cu PQQpe oră de una%il Audi! @EuGen !stodor ( Vedere de plăcere din 2inaia0

e alt0el, EuGen !stodor a3ordea-ă şi imaGineasuprarealistă, plasând(o 1n cele mai pro-aice descrieri saurelatări, ca 1n 0raGmentul următor$

Ai apoi du%heana (stetului de lân%ă piaţă undevânzătorul îşi ale%e temeinic o"erta iar dacă nu eşti prieten cu Cioran Marre alchimiştii şi ceata lor eşti privit! Eu ţi&e de&ajuns' 2&o luăm la pas! -onumentul cu ceasdin centrul oraşului măreţul ocru&vişiniu al oraşului neeste reper aici se a%aţă maşinile pe deal şi şedalimentarele non&stop unde %ăseşti cea"ă de porc doarvineri sâmbătă şi duminică! Aici descoperi noua

Fitin%ărie&Feronerie a oraşului unde te întâmpină din stradă o candelă de tablă tocmai bună de pus la căpătâiulvreunui mort! Apoi "itin%ăria în amploarea sa. @-ar"avândută nu se poate primi înapoi! @ Vis&a&vis de vizavarză

e @Apettit 2A @ brutăria cu pâine cleioasă! +e bas'rabenicu 1- Volvo :over răsună valea! O sin%ură replică.@Mino! "ii om cu bănuţii,N9@EuGen !stodor, i3idemA



Z56R69 L! CR6 +escoperită de minerul arti"icier 6raian Curta

#eştera rşilor este cea mai spectaculoasă din lume

întuneric şi linişte de mormânt! Aer umed rece uşor respirabil! Eicăieri înjur

nu întrezăresc nici cea mai slabă licărire de lumină! -&am oprit la îndemnul călăuzei! +eodată un sunet spar%e liniştea! îi urmează altele înscriindu&se într&un tiparcunoscut! Ai zice că pe undeva un călu%ăr învăluit în beznă bate toaca la mănăstire!2unete ciudate îmi răscolesc amintirile! Ce minunat ar "i un "ilm documentar care săînceapă ast"el! întuneric şi linişte de mormânt apoi sunetele astea ciudate care terăscolesc precum o iubire pătimaşă! n "el de chemare a adâncurilor a tenebrelor! =iiată se "ace lumină! La început departe într&un un%her al spaţiului apoi în altul! Caun duh domesticit întunericul se retra%e în %alerii ori se piteşte în spatele unor trupuride piatră! în "aţa mea se a"la un bărbat la aproape Q de ani care bate cu de%etul într&o stalactită nu mai lun%ă de un cot! 4Cotidianul 0e3ruarie 2+A

#u doar atitudinea de participant la incursiunea 1n

peşteră, ci şi .i-iunea de .oită literaturi-are accentuea-ă po-iţia naratorului de martor care ia parte a0ecti. la1ntâmplare/ rans0iGurarea prin mijloace artistice @precumcomparaţia te răscolesc precum o iubire pătimaşă sau

personi0icarea întunericul se retra%e în %alerii0 dar maiales comentariile 1n stil eseistic 4Ce minunat ar "i un "ilmdocumentar!!0 con0eră notă su3iecti.ă compo-iţiei/E4punerea insistă pe atmos0eră dar mai cu seamă pemodul 1n care o receptea-ă reporterul/

2/ "pre deose3ire, reportajul e7pozitiv de relatareneutră, cu .ădite intenţii de o3iecti.i-are a situaţiilor

pre-entate, deşi propune, de cele mai multe ori, o instanţănarati.ă participantă la e.eniment, adoptă un discurs derelatarea concisă şi descriere construită denotati. peelemente non(ornamentale$

-ani"estanţii adunaţi în apropiere de birourile postului de televiziune purtau pancarte pe care se puteaciti _Eoi am uitat ce este cenzura şi nu vrem săne reamin&tim, @!<*! -!0

!maGinea nu are un plan suGesti. creat prin mijloacestilistice, ci urmăreşte in0ormarea cititorului/ 1ntre celedouă tipuri de atitudine auctorială, de pre0erat este cel dinurmă 1n -iarul cotidian, de in0ormare, 1nsă este citit cu

interes şi primul, mai cu seamă când tema a3ordată presu( pune reconstituirea unor 0apte pe care opinia pu3lică le(areceptat deja ca neo3işnuite, misterioase etc/ 1n leGătură cu

77



te4telor, creată prin impunerea unor toposuri, delimitareauneori arti0icială a instanţelor discursi.e, retorismele,ironia accentuată etc/ ot aşa, parodia de.ine un mod de aintra 1n dialoG cu scriitorii clasici, dar şi de a a.erti-aasupra ne.oii de rearanjare a .alorilor/

*/ neori, scriitorul creea-ă o .i-iune sum3ră,insistând 0ie pe atmos0era apăsătoare, 0ie pe e.enimenteletene3roase, 1nGroşate ostentati., până 1ntr(atât 1ncât săde.ină simple con.enţii scriitoriceşti de susţinere a unei1ntâmplări reale/ 1m3inând trăsături postmoderniste şi .i-iunea dramatică sau, alteori, descrierea susţinută pe un detaliu sâcâitor sau prea mult e.idenţiat, EuGen !stodor creea-ă un tip de reportaj neGru, 1n care in0ormaţia este

plasată 1ntr(un conte4t dominat de sentimentul 1mpo.ărăriie4istenţiale, 0ără ca acest sentiment să(+ a0ecte-e pe cititor$

în "aţa librăriei @Coşbuc@ @citesc in palmă@. @#lă&cerea mea plăcerea mea e R mii! Ai linia vieţii prost

conturată palmează mai mult ca să văd! Vei muri la RX deani în mizerie ca un cerşetor! E&o să&ţi vină să crezi! @Cuptorde covri%i. @Covri%ei antistress. mii şirul!@ @Crudităţi la

%rătar! @ în "aţă mileuri. @2unt din *riviţei că mai vine unom de la ţară că ştie de Lipscani şi mă văd cu un om şi arătmileu D îi place & îl ia pune pe un colţ de masă %olaşe! @@EuGen !stodor ( +e pe Lipscani +ilema +(2) iunie 2+A

Iurnalistul, 3inecunoscut pentru aGlomerările ima(Gistice şi pentru umorul neGru, reali-ea-ă aici un reportajdespre una dintre cele mai aGlomerate stră-i comercialedin Bucureşti ( Lipscani/ El surprinde 0iGuri şi atitudini

umane dintr(un unGi su3iecti., recurGând cu lejeritate lamijloacele literaturii postmoderniste$ descrierea succintăşi ostentati.ă, dialoGul introdus tară conte4t, enumeraţiaamplă etc/ #ota sum3ră a reportajului este dată de perma(nenta e.idenţiere a tristeţii supra.ieţuitorului mediocru,care 1nreGistrea-ă -3aterea, -ădărnicia şi a3surdul .ieţii/

J/ 1n alte ca-uri, reportajul insistă numai pe as pectele dure, aGresi.e, creând o e4punere de acţiune 1nscene 0rapant(.iolente 1n mod con.enţional relatarea deacest Gen se numeşte pulp ceea ce de0ineşte stilul dur alscriiturii/ "u3iectele sunt şi ele pe măsură$ crime, acteaGresi.e, e4perienţe dramatice/ 1n presa românească

reportajul dur nu prea are trecere ori este culti.at mai ales1n nota lui melodramatică, aşa cum se 1ntâmplă 1nurmătorul 0raGment$



FEME!6 C C7YE! X# BR7

( +omnule pro"esor nu mă simt bine ajutaţi&mă, 6rebuie să nasc,O "emeie "iravă îmbrăcată în halat de spital dăduse buzna în cabinet acuzând

dureri abdominale puternice asemănătoare celor care preced o naştere!;!!!/Cu "aţa crispată de durere "emeia duce mâinile spre abdomenul schimonosit de

convulsii! în a"ară de mărimea abdomenului ea prezenta toate simptomele vizibile aleunei "emei prinse de chinurile "acerii!

& 2ă nu râdeţi de mine domnule pro"esor! Aici mă doare! Am văzut aseară o căţea! A început să "ete am văzut cum ieşeau căţeii erau urâţi domnule pro"esor! +ar să nurâdeţi de mine ce vă spun! +vs! nu ştiţi ce mi s&a întâmplat! 2ă nu râdeţi. căţeii mi&auintrat în burtă! Adică vreau să spun eu mi&am ima%inat că am născut căţei! -&aimpresionat tot ce am văzut şi nu pot să mai scap de ei! Am căţei în burtă şi trebuie să&inasc să mi eliberez! @!0timie #es0antu ( Femeia cu căţei în burtă Cotidianul + 0e3/

Reportajul reconstituie atmos0era dintr(un ospiciu,insistând pe aspectele impresionante/ Compo-iţional nu

reuşeşte să se impună, 0iind o scriere cu intenţiie4po-iti.e, de declarată o3iecti.itate imaGinile suntlipsite de 0orţa suGestiei artistice/

/ altă atitudine scriitoricească adoptată de reportereste cea satirică de 1nGroşat umor critic şi morali-ator$

-ani"estanţii nu mai mult de &K perechi rebe%ite şitrecute cu %reu prin viaţă îmbrăcate în costume naţionale de

paradă e drept care păreau mai mult haine date de pomană şi "ăcute la atelierul şcolii de copii pedepsiţi purtau o pancartă mare pe care scria. @Eoi suntem vatra ţării@!

1n 0uncţie de atitudinea adoptată de instanţa narati.ă,

de .i-iunea creată, care la urma urmei e4primă tot atitudineaauctorială, se pot 0i4a numeroase alte tipuri de reportaj, 1na0ară de acestea, pe care le considerăm 0rec.ente 1n presaactuală/ e remarcat că reportajul liric, impus de 5eo BoG-aşi Gustat de pu3licul de la jumătatea .eacului trecut, aproapecă a dispărut, locul său 0iind luat de .i-iunea tonică, dată 1nspecial de un stil persi0lant şi de o .i-iune demiti-atoare/

EXERCIŢII

+/ Pornind de la 0raGmentul e4tras 1n paGinile de mai 1nainte din pro-a 6e iubesc de5erasim Luca, 0aceţi o descrierea 3a-ată pe enumeraţie a intrării 1n uni.ersitatea

.oastră sau 1ntr(o instituţie pe care o cunoaşteţi 3ine/

2/ Faceţi o relatare reportericească a unui meci sporti., introducând două imaGini



a3surde cu scopul de a crea umor sau de a su3linia un mesaj/ @+J rânduriA

'/ "electaţi din .ersurile de mai jos câte.a imaGini, sec.enţe, sintaGme care .i se par suGesti.e şi con.inGătoare pentru crearea cateGoriei estetice a a3surdului şi alcătuiţicu ele o scurtă relatare a unui incident stradal/

M\!#! @O leGătură de amor 1nGăl3enită, 3oţităAde Liviu "oan 2toiciu

O le%ătură de amor vie în"ocată scrisă mărunt plină de picături întinse de cernealăalbastră pemar%ini cu tăieturi şi corecturi!O le%ătură de amor & vine din când în când z%âriind cu %heareletencuiala apartamentului la etajul doi se aşază pe pervaz la "ereastra închisă a su"ra%eriei şimă priveşte parşivă tăcută de a"ară! (u!!!

-ă aşez pe partea cealaltă a %eamului şi&i stri%.te sărut le%ătură de amor eştimoştenită de la bunicul meu dinspre mamă prin intensitatenu vrei să&ţi dai jos de data asta mascaveche de liliac'

O le%ătură de amor în%ălbenită boţită cu un scris pe ea %reu de desci"ratdulce

şi amar la recitit. @că este

o altă ţară a noastră pe lumea cealaltă care cere de pomană@!O le%ătură de amor vie speriată de mine de câte ori mă arăt la %ura

-uzeului Literaturii :omâne & în mâini cu ana"ura si vin s"inţit!*/ 6leGeţi un e.eniment politic şi situaţi(+ 1ntr(un conte4t$ creaţi o po.este leGată de el

@despre ce s(a 1ntâmplat la o declaraţie de presă dată de un politician, 1n timpul unui protest colecti., după .otarea unei leGi etcA/ Relataţi(o de la 0aţa locului, recurGândla următoarele procedee de construcţie a mesajului$

vo7 populi cu portrete literare succinte> incident stradal secundar, notat 1n treacăt, dar care e4plică atitudinea mulţimii 0aţă

de personajul politic T/ Gest semni0icati., atitudine, 9po-ă9 a unui om din mulţime/

J/ Persi0laţi 1ntr(o 0ra-ă atitudinea unei persoane pu3lice despre care se .or3eşteeloGios, introducând o sinGură imaGine suprarealistă 1ntr(o descriere con.enţională/



'/ Iurnalul 0oileton

Iurnalul 0oileton, ca şi notele de călătorie sau scrisorile trimise de

departe constituie un mod de a 1m3ina .i-iunea personală desprelume cu in0ormarea cititorului despre e.enimente mai puţinmediati-ate sau necunoscute/"pecia pare să se 3ucure de popularitate, mai ales datorită .alorii eiliterare/1n ca-ul jurnalului pu3licat de Bujor #edelco.ici 1n re.ista

Lucea"ărul avem de(a 0ace cu un document de istorie literară, dar sicu o cronică su3iecti.ă a istoriei/Fiecare jurnal 0oileton 1şi are particularităţile sale, 1n 0uncţie de

personalitatea, talentul şi cultura autorului/

+icţionar determeni literari Ed/6cademiei, coord/ 6l"ăndulescu, +%&, p/

22)/

Iurnalul, notele de călătorie, pseudoscrisorile decomentarii culturale sunt şi ele modalităţi de compo-iţiedin ce 1n ce mai 0rec.ente 1n re.istele de cultură şi nunumai/ "criptic, jurnalul 0oileton se 1ncadrea-ă 1n Genul

memorialistic şi o0eră o .i-iune 1n permanentă scim3are,de reconstituire a .ieţii aşa cum este receptată din perspec(ti.a unui autor care 1şi declară con0ortul de spectator şimartor neimplicat al .ieţii/ acă până 1n secolul al T!T(lea jurnalul constituia 1n literatură un mod intim de e4pri(mare şi o terapie pentru artistul(autor de jurnal, cu secolulal TT(lea, con0esiunea se di.ersi0ică şi se impune caspecie literară de interes moda jurnalelor pare justi0icatăde Gustul General al .eacului 1ndreptat spre 0apta ade.ăratăşi spre e4perienţa nemijlocită, aşa după cum o3ser.ă cu

justeţe inu Pillat$ în secolul al ZZ&lea jurnalul intimajun%e să "ie cultivat mai mult ca oricând datorită unui

%ust tot mai accentuat pentru autenticitatea documentului psihic pentru comunicarea neliteraturizată a e7perienţelor subiective de cunoaştere!K Romanul de după +%2 ciar 1ladoptă ca 0ormulă de e4presie 6/ 5ide, 1n Falsi"icatorii debani Camil Petrescu, 1n #atul lui #rocust Mircea Eliade,



1n -aitre9i recurG laacest procedeu/

ar, desiGur,de interes ma4imeste jurnalul scris

0ără intenţii literare,mai cu seamă celantum, căci, dupăcum e4plică "/!osi0escu, pa%ina de

jurnal şi "ra%mentul



de memorii publicate încă din timpul vieţii servesc uneoride soluţie pentru a rosti lucrurile %reu de spus alt"eladevărurile şi aprecierile deza%reabile?R! e(a lunGultimpului s(au scris mai multe opere care 1m3ină 0ormula

jurnalului cu cea a cronicii sociale, 1ntre care menţionăm

un 0el de istorie su3iecti.ă, de.enită document pentru un.eac din care s(au păstrat puţine scrieri, anume 5storianenorocirilor mele 4Tistoria calamitatum mearum0 apar(ţinând lui 63elard @+&%(++*2A, teoloG şi loGician con(siderat primul intelectual al evului mediu! Cartea este oauto3ioGra0ie densă, tensionată de numeroase peripeţiicare dau dimensiunea istorică şi socială a unei epoci/ otaşa Viaţa lui 1envenuto Cellini scrisă de el însuşi pe lânGă.aloarea literară aduce şi o imaGine .ie a epocii renas(centiste, mai cu seamă 1n ceea ce pri.eşte atitudinea 0aţăde .iaţă şi 0aptul cotidian, relatat cu de-armantă since(ritate$ 2cos din "ire de ocările sale mă aplecai deodată şi

luând un bul%ăre de pământ muiat de ploaie i&l zvârlii în "aţă! îşi plecă însă capul în jos iar bul%ărele îl nimeridrept în creştet doborându&? ca mort la pământ din prici&na unei pietre care era ascunsă înăuntru?

n ca- special 1l constituie Murnalul 0raţilor5oncourt, pu3licat 1n timpul .ieţii autorilor, cu intenţia.ădită de a surprinde imaGinea epocii lor 1n maniera cro(nicii sen-aţionale sau a consemnării su3iecti.e/ Comen(tând acest Murnal "i.ian !osi0escu a0irmă$ Capriciul me&morialiştilor intervenţia unei subiectivităţi adesea păti&maşe au contribuit şi ele să modi"ice portretele succesive!

(stetica adevărului momentan suportă discuţie duce lamărturisirea şi la super"icializarea observaţiei! +ar ideea portremluî în mişcare epreţioasă'? RadioGra0ia unei epocisau a unui e.eniment 1n 0ormula con0esiunii şi a o3ser.ăriiatente are pri.ileGiul unei .eridicităţi percutante/ 1ncultura noastră, poetul şi pro-atorul Li.iu loan "toiciuconsemnea-ă momente din timpul sânGeroasei represiunia studenţilor, cunoscută su3 numele de mineriada din iunie+%%, 1n 0ormula unui jurnal de campanie pe care şi(+intitulea-ă Murnalul unui martor cutremurător document alunei istorii crunte, dar şi operă cu .aloare literară/

1n special, jurnalele cu mesaj estetic au credit/ 1n

rare oca-ii jurnalul are doar .aloare documentară/ int moti. nici nu recomandăm ca un jurnal intim, scris

au cu intenţii de literaturi-are, să 0ie luat ca document

45

Literatura de "rontierăed/ cit, p/ ''/

Ben.enuto Cellini, Viaţalui 1envenuto Cellini scrisăde el însuşi Ed/ Miner.a,+%*/

!3idem/, p/ +J2/

83



incontesta3il sau mărturie realmente sinceră/ n jurnalconstituie, 1n 0ond, un discurs clădit cu plăcerea Gânduluică orice poate 0i e4primat acolo, toate nemulţumirile,e4aGerările şi, 1n General, ideosincra-iile unei 0iinţe caren(a .or3it niciodată 1n pu3lic/

1n special jurnalul de idei sau de notaţii c.asi( 3ioGra0ice s(a impus ca 0ormulă jurnalistică, .enită să aducă periodic in0ormaţii leGate de un su3iect, 1n manieră Goncour(tiană/ 1n sensul acesta, tre3uie pomenit aici jurnalul lui Bujor

#edelco.ici, pu3licat ca un 0oileton 1n re.ista Lucea"ărul!Pro-atorul trăieşte la Paris de unde 1şi trimite scrierea(jumal,ca pe o cronică su3iecti.ă a istoriei jurnalul său cuprindeconsemnări mai .eci şi note actuale, 0ăcute 1n momentultranscrierii, şi a 0ost pu3licat de(a lunGul mai multor ani$

>6]6RL 5E#E!C 1ujor Eedelcovici

A murit Mean&(dern Tallier scriitor dar în special un provocator care a ştiut să "acă scandal în jurul persoanei lui! ;!!!!/

în s"ârşit 2crisoarea deschisă adresată #reşedintelui (mil Constantinescu pecare am trimis&o <după ale%erile din ?XX0 la @:omânia liberă@ a "ost publicată! Amauzit că în curând noul preşedinte al :omâniei va sosi la #aris!

:\E+:5 2C:52( C OCAY5A 6:AE2C:5(:55 CA5(6L5 POC6O-1:5( PQQQ.

+upă trecerea a patru ani de la ale%erile din ?XX concluziile sunt!!! @mai multde şaizeci la sută dintre români consideră că era mai bine înainte@ scrie Catherine

+umadine în cartea :oumanie unpie%e'! (şec'Eu total dar!!! :e"orma economică nu

s&a terminat mizeria pensionarilor "alimentul mai multor bănci corupţie la toatenivelurile spirit ma"iotic <totul se vinde şi se cumpără0 lipsa unei justiţii reale <încămai dăinuieşte mentalitatea justiţiei de clasă0 proprietatea nu este respectată <Le%eacaselor naţionalizate nu a "ost votată0 etc etc!!! @re./ Lucea"ărul '+ ianuarie 2+A

#ota de autenticitate, caracterul documentar al uneiast0el de scriituri, mai cu seamă când este .or3a despre unromancier de asemenea importanţă, nu estompea-ă .anita(tea pe care o include specia/ Mărturisirea, ciar şi 1n ca-ulnotelor de călătorie sau al scrisorilor care cuprind in0or(maţii despre un e.eniment cultural de importanţă interna(ţională, situea-ă 1n prim(plan condiţia autorului, persona(

litatea, impresia sau ciar comple4ele lui, ceea ce nu inte(resea-ă totdeauna cititorul/ 1n ultima .reme s(a instituit omodă ca intelectualii plecaţi pentru un timp din ţară să(şi



trimită impresiile unei re.iste româneşti 1n special jurnalulde notaţie periodică, 1n care este 1m3inat stilul eseistic,

po.estirea şi descrierile literare a 0ost preluat 1n presaculturală, ca-ul lui Bujor #edelco.ici ne0iind sinGular/

eoarece este .or3a despre o consemnare a 0aptelor,

1nsoţite, ce(i drept, de comentarii sau meditaţii de ordinsocio(0ilo-o0ic, am inclus specia printre scrierile narati.e/Principala tenică de reali-are a jurnalului rămâne

relatarea, du3lată de naraţiune, portrete, consemnareaunor idei, dar şi interpretarea directă a e.enimentelor/"tilul jurnalului pu3licat periodic este 1nrudit cu celepistolar şi cu cel memorialistic, dar adoptă de multe orişi nota spectaculară, speci0ică reportajului/

+/ 1n te4tul următor am transcris e4plicaţiile unui inter.ie.at/ rmăriţi(i discursul şi

caracteri-aţi(+ prin * epitete/ Pornind de la ele, reali-aţi portretul personajului,recurGând la o comparaţie e4plicati.ă şi la două imaGini de descriere .estimentară/6nticipaţi de-nodământul/

-&am întors să mă uit şi am început să râd! Atunci am văzut că se dă jos dinmaşină! (ra un om masiv cred că avea înjur de o sută şi ceva de 8ilo%rame şivenea spre maşina mea "oarte nervos! (u m&am %ândit atunci că trebuie să "ie unom care ştie ce înseamnă bătaia un om si%ur pe el din moment ce ne&a văzut petoţi în maşina mea eram trei bărbaţi bine "ăcuţi şi totuşi are curaj să coboare!!! înmâna dreaptă avea ceva ne%ru nu mi&am dat seama la început ce era după aceeaam văzut ca era un spra9! Am crezut iniţial că era un cuţit cu buton sau ceva deacest %en! în mâna stân%ă avea ceva contondent! +ar dacă luam douăzeci de

martori "iecare o să spună ceva di"erit! în momentul acela am deschis uşa de lamaşina şi i&am spus _+u&te domne la treaba ta, Vezi&ţi de drumul tău,@ Văzândcă tot vine hotărât spre mine m&am dat jos din maşină şi mi&am luat şi bâta debaseball! +acă ştiam ce se va întâmpla închideam maşina şi nu mai coboram!@0raGment dintr(un inter.iu reali-at de 5ina 6rtenie, Cotidianul DQ martie 2+A

2/ Com3inaţi 1ntâmplarea de mai sus @e.entual din perspecti.a unui martorA cu douăe.enimente, unul cultural şi altul politic, din actualitate şi reali-aţi o paGină de jurnal0oileton pentru un -iar din 6ustralia/ !ntenţia .oastră este de a in0orma 1n leGătură cucele două e.enimente, dar de a transmite şi o imaGine a .ieţii cotidiene, receptatesu3iecti./



*/ Portretul

Portretul este utili-at 1n mai multe specii, dar şi ca o compo-iţie

indi.iduală, predominant narati.ă/ Reali-at succint sau pe larG, orice pro0il se 1ntemeia-ă pe trăsături

distincte şi uşor de imaGinat/ Portretul o0eră o .i-iune su3iecti.ă asupra unui personaj/ 1ntre tenicile portretistice, mai 0rec.ente sunt$ caracteri-area

sinteti-atoare de tip omeric, surprinderea personajului 1n atitudinimemora3ile, completarea portretului cu po.estiri ilustrati.e şi por(tretul 3al-acian/

1ntre Genurile de portret u-itat 1n Ga-etărie pot 0i menţionate$medalionul @e.ocati. sau apoloGeticA, pro0ilul @realist sau liricA, pre(-entarea de tip reportericesc, portretul pam0letăresc/ 1n toate ca-urile

este .or3a despre mane.rarea 1ntr(un mod su3iecti. a tenicilor maisus menţionate/

48

#ortretul literar Ed/ni.ers, +%)J, pp/ +2(+'/

79

Micel Horiol, Mel.inMencer, Radu Bâl3âie/

Ow

Portretul constituie atât o specie compo-iţională,cât şi o modalitate de particulari-are a personajului 1nmulte dintre Genurile scriitoriceşti/ "il.iu 6nGelescu estede părere că portretul constituie cu precădere o specieliterară de reconstituire istorică si că se 1nscrie atât 1n

pro-a memorialistică şi e.ocati.ă, cât şi 1n literatura deobservaţie morală! eoreticianul admite şi e4istenţa uneispecii 1n cadrul criticii literare, 1nsă acordă un loc aparte

portretului(po.este, deşi 1l numeşte variantă impurăluând 1n discuţie reali-area lui compo-iţională&)/

1n ceea ce pri.eşte strict scriitura de presă, 1n 3unămăsură portretul este trecut 1ntre speciile narati.e&%, pornindu(se de la premi-a că o compo-iţie care are 1n prim(plan un personaj situat 1n orice conte4t, surprins 3ioGra0ic sau doar atitudinal este, de 0apt, o po.este/Menţionăm de la 3un 1nceput că am trecut portretul 1ntrespeciile narati.e cu conştiinţa clară că 1n latura luidescripti.ă este mai deGra3ă o tenică de compo-iţie, o

parte distinctă a altor scrieri/esiGur, 1n reconstituirea imaGinii(portret a cui.a

poate sau nu să predomine epicul, autorul poate sărecurGă la micronaraţiuni de ilustrare a personalităţii



actantului, 1nsă un portret complet implică deopotri.ădescriere, interpretare, aprecieri redactate 1n stil eseisticetc/ Prin urmare se poate .or3i despre mai multe tipuri de

portret, pornindu(se la Genul discursului dominant$ Portretul 1n care domină relatarea @C/H/(ul,

3ioGra0iile succinte, pre-entările de punere 1ntemă etcA/ Portretul narati. ca parte a altor specii$ reportaj,

ancetă, monoGra0ie, po.estirea de tip 0eature etc/ Portretul creat prin dialoG, aşa cum se mani0estă

1n cadrul unui inter.iu/ Portretul descripti., ca tip compo-iţional 0rec.ent

1n mai toate speciile literare sau jurnalistice/1n .i-iunea lui Radu Bâl3âie, portretul reprezintă

un tip de discurs narativ în care acumularea in"ormaţiilor nu vizează zona "actualului ca în relatare reportaj anchetă ci realizarea unui tablou despre calităţile însuşirile

consecinţele "aptelor unui actor al naraţiunii'Q ) -anual de jurnalism

ar 1n reali-area unui portret, indi0erent de oca-ia .oi/ !! @coord/ Miaicăreia 1i ser.eşte, tre3uie pornit de la câte.a tenici ComanA, ed/ cit/, p/ +J%/0undamentale pe care literatura le pune la dispo-iţie/

+/ 1ntre cele mai .eci modalităţi de reconstituire a0iinţei 1n planul 0icţiunii se 1nscrie caracteri-area sintaG(matică, succintă, speci0ică stilului epopeic şi cunoscută su3numele de meta"oră homerică! Este .or3a despre osurprindere sintetică a trăsăturii esenţiale a unui personaj,după un procedeu instituit de >omer @sec/ H!!!/ 1/Cr/A, 1n

iliada. lise cel înţelept 6ile cel iute de picior ]eus celcu sprâncene ne%re şi împreunate aceste aprecieri ataşatenumelui personajului, ca un cali0icati. unanim acceptat @şicare 1n Greaca .ece se reda printr(un sinGur cu.ântA auconstituit principalul mod de caracteri-are a personajului 1nliteratura umanistă şi renascentistă, dar ea re.ine constant1n literatură, până 1n -ilele noastre, 1n special când este.or3a despre portretul ostentati., creat uneori cu intenţii.ădit caricaturale/ 1n literatura română procedeul apare 1ncronicile .eacului al TH!!(lea @Minea(.odă %răia ca din

pravilă 8te0an cel Mare era de%rabă vărsătoriu de sân%enevinovat oso0tei ( între% la "ire etc/A, dar şi 1n opera lui

CreanGă @#ică Oşlo3anu este robit pântecului ă.idicăapare caracteri-at ca un %iuvaer de "lăcău dascălul HasileEste nişinos ca o "ată mare etc/A/ Fiecare acţiune a perso(lui arGumentea-ă denotati.ul Generic ataşat numelui/



"ără căldură e%oismul unui om obişnuit să&şi concentreze simţirile în voluptatea avariţie, şi asupra sin%urei "iinţecare într&adevăr preţuia ceva pentru el "iica sa (u%enie

sin%ura&i moştenitoare!"emnul distincti. al personajului este un ne% vânos

urmărit 1ndeaproape de(a lunGul romanului/ e câte ori personajul 1şi mani0estă sentimentele, scriitorul 1l portre(ti-ea-ă succint, readucând 1n memoria lectorului acestamănunt al portretului 0i-ic când 5randet se ener.ea-ăneGul 1i saltă 1n ritmul mişcărilor 0aciale, iar când -âm(

3eşte concrescenţa se dilată! e0ectul 0i-ic, notat carica(tural, atestă a.ariţia 1n.eninată, cu urmări de.astatoare

pentru cei din jur/ Modelul a 0ost preluat 1n romanul realistal .eacului al TT(lea, dar şi 1n stilul Ga-etăresc/

1ndeo3şte, jurnalismul culti.ă mai multe tipuri de

portrete care răspund de 0apt unor necesităţi in0ormaţionaleşi care au 0ost preluate din literatură/ Este .or3a despre

portretul e.ocati., leGat de comemorarea unei personalităţicare a 0ost, portretul apoloGetic leGat de săr3ătorirea cui.a,dar şi portretul caricatural, care ser.eşte pam0letului sauciar reportajului de o anumită 0actură 1n 0ond, caricaturaurmăreşte acreditarea unei alte posibilităţi o e.adare dinmodel, cu intenţia de a(+ e.oca de 0apt)2/ Portretele, ciar alemarilor personalităţi, nu sunt 1nsă totdeauna eloGioase/E.ocarea caricaturală, 1n detalii sen-aţionale, construită prin

planuri de re0erinţă care ţin de reGistrul ironic sau persi0lant

se 3ucură de mult interes, ciar dacă uneori deturnea-ăin0ormaţia leGată de 9personaj9/ Portretul e.ocati. pe care i(+0ace Călinescu lui Mateiu CaraGiale o0eră principalelesceme tipoloGice de reali-are$

82

upă "il.iu 6nGelescu,op/ cit/, p/ 2)/

1ărbatid cam între R&RQ de ani era drept părea solid şi osos dar nu %ras! Fusese probabil mai slab şiacum prin vârstă căpătase acea demnitate de volum aoamenilor maturi! Faţa rasă era contractată prin lăsareamuşchilor obrajilor în jos într&o mor%ă solemnă! #entruanotimp era învederat insu"icient îmbrăcat deşi se vedeacă nu lipsa ci dorinţa menţinerii unei ţinute uni"orme

determina această ale%ere! #urta pe cap un melon aşezatri%id ca un semi&ţilindru pe trup un pardesiu sau un demi&

palton uşor! *hetele subţiri corecte încheiate anacronic

+/ !ntenţia criticului estede a ta4a sno3ismulno3iliar al pro-atorului/upă o pre-entare ce

punctea-ă trăsăturilemajore ale romanuluiCraii de Curtea& Veche

criticul concide căscrierea, lipsită decompo-iţie este ratată

89



cum ratat este şi cu nasturi călcau de&a dreptul pe zăpadă! -elonul şiscriitorul şi pentru a demi&paltonul băteau în verdele lucrurilor prea vechi ;!!!/!1ndulci a0irmaţia prea +eşi cu privire cultă ra"inată omul era prea ri%id întranşantă adauGă$ un protocolul mersului său ca să "ie un aristocrat pur sân%eratat superior aşadar, 5n lăsarea în jos a "ălcilor sale era o a"ectare rece! Eu

această conclu-ie ( puteai să nu te %ândeşti atunci la unul din acei servitoricerută mai deGra3ă de bătrâni de mare aristocraţie ei înşişi cu arbore plăcerea cateGorisirilor %enealo%ic dovedind puritatea vocaţiei lor ancilare ;!!!/!decisi.e decât de anali-a #utea "i un majordom în concediu duminical! @5/care o precede ( este Călinescu ( 5storia literaturii române de la ori%ini până în

preGătită prin portretul prezent Ed/ Miner.a, +%)*, p/ )%&Acare descide capitolul/2/ !maGinea de intr(o altă perspecti.ă, Perpessicius 1l creionea-ămajordom duminical ast0el pe autorul Crailor de Curte& Veche!construită metodic, prin #e -atei Cara%iale l&am întrezărit în puţineledi0erite detalii, prilejuri ale cunoştinţei noastre oarecum de pe celălalt suGerea-ă stilul 3aroc şi trotuar! +e pe celălalt târâm încă n&ar "i atât de impropriu

pedant al scrierii lui spus> până într&atâta omul era distant sobru %rav şiMateiu CaraGiale/ taciturn! @Perpessicius ( #re"aţări .oi/ Matei !/ CaraGiale,'/ 6mănuntele sunt Opere Fundaţia pentru literatură şi artă, +%'A rele.ante$ Grija pentru

6şadar, portretul literar, 1n ciuda oricăror e0orturi po-ă, ainele patinate de deo3iecti.i-are, rămâne creat prin detalii care clădesc .reme, dar mai ales su3til părereasu3iecti.ă a portretistului/ 6cesta 1şi aleGe 0i-ionomia asupra căreia un unGi, un detaliu

pe care 1şi construieşte imaGinea pe insistă 1n două rânduri$ care şi(a 0acut(o el despre9personaj9 sau doar imaGinea muşchii obrajilor lăsaţi în pe care .rea s(o arate lumii/Ciar şi 1n portretele jos într&o mor%ă solemnă reconstituite prin documentare atentă,autorul dă o semn al unei distincţii .ariantă su3iecti.ă, respecti. insistă pe acele aspectecare aparente, o3sedea-ă i se par lui interesante/ 1n ceea ce pri.eşte acest tip de mintea

iscoditoare a portret reconstituit după documente @0otoGra0ii, criticului si 1n 0inalulin0ormaţii ale unor martori, scrisori, jurnale etc/A 1şi are portretului imaGinea sepunctulde pornire 1ntr(un anume mod de in.estiGare$ .ulGari-ea-ă prin a0irmaţia portretul poate0i cerut de un e.eniment de care se leaGă în lăsarea în jos a -eilor şi 1n acest ca- toatein0ormaţiile pe care le caută sale era o a"ectare rece! jurnalistul sunt situate 1n conte4tulacelui e.eniment, dar */ eşi o3ser.aţia atentă poate să 0ie .or3a şi despre un act de istorie culturală, şiconstrucţia 3al-aciană ceea ce dă li3ertăţi totale autorului de portret/ 1n sensul dausa.oare literară por( acestei limitări impuse de speci0icul oca-iei, Radu tretului, el nuajută preaBâl3âie)' sta3ileşte mai multe tipuri de documentare$ mult 1n desci0rarea operei/

5enerală, adeseori o0erind date super0iciale/ Lineară @pentru portretul strict 3ioGra0icA/

)' -anual de jurnalism 1n sector @prin cercetarea minuţioasă a unui.oi/ !!, ed/ cit/, p/ +*/ sinGur aspect din e4istenţa indi.iduluiA/

8ti%I%i98i%i"8 it"818i::%nin#Tir; 8!!!!!!!! #ni <I9999III99I9M 8IIIII n#= m i



1n in.estiGaţia care ţine de istoria culturii, de celemai multe ori cercetătorul, jurnalist sau nu, porneşte de ladocumente solide şi e.ită cataloGările 0ără arGument/ El1şi susţine a0irmaţiile prin mărturiile contemporanilor sau

prin ciar propriile a0irmaţii ale celui in.estiGat/ Munca

de reconstituire 3ioGra0ică pretinde spirit de in.estiGare,o3iecti.itate şi, mai ales, onestitate 1n pre-entareadatelor/

Cel mai adesea este utili-at medalionul, 0iee.ocati., 0ie apoloGetic/

"tilul este Gra. şi de multe ori leGat de un e.enimentcare decide in0ormaţia prioritară a portretului aşa de pildă,stinGerea unui om, unei personalităţi cunoscute interesea-ănu doar pe cei care 1i repre-intă s0era e4istenţială, ci şi pecei interesaţi 1n General de e.eniment @de circumstanţeledispariţiei, de .iaţa particulară a celui care a 0ost, uneori deceea ce a reali-at spiritualA/ 1n ca-urile acestea, incipitul

este adeseori retoric si su3liniat e.ocati.$Cine a avut norocul să&? asculte pe Cara%iale vor&

bind un s"ert de ceas oriunde la o adunare a ne%ustorilorori într&un un%her din va%onul restaurant n&are să uiteniciodată cea mai strălucitoare icoană a inteli%enţiiomeneşti din câte a întâlnit în drum! @Octa.ian 5oGa ( Amurit Cara%iale0

ar, de asemenea, con.inGător mai este şi portretulsituat 1ntr(un conte4t narati., pre-entarea personajului 1natitudini uşor de memorat, aşa cum este următorul portretal lui itu Maiorescu$

2e duce la tribună cu un pas mărunt şi repedecălcând cam închis! A pus piciorul pe prima treaptă! +eputaţii şi senatorii cad pe jeţurile lor! 2&a suit latribună! 6oţi încremenesc pe unde au apucat! #riveştelun% şi tăios! Eu se&aude nimic nu se mişcă nimeni! Avârât mâna&n redin%otă! @+omnilor@!!! au răsunat primele

"raze! n %las limpede cald muzical stăpânit! Ca unvioloncel vechi pe care ar cânta un maestru %loriosdes"aşurându&şi "antezia pe a două şi pe a treia coardă şievitând pe cea dintâi cu pasiunile ei şi pe cea de&a patracu nemulţumirile ei pro"unde! @Bar3u 8te0ănescuela.rancea ( Amintiri din lumea literară Editura pentru

literatură, +%&, p/ *'A!mplicarea auctorială, comentariile socio(psio(

loGice, ca si conte4tul pu3lic contri3uie la reconstituirea



o suburbie a #iteştilor m&am străduit să&mi cumpăr o căsuţă la RQ 8m de 1ucureşti! #edrumul *iur%iului! O dărăpănătură prin care urla iarna trecută vântul ca&n 2iberia dar

pe care în câteva luni cu banii luaţi pe un premiu în 2icilia am pus&o pe picioare! -aiîntâi am săpat în mijlocul o%răzii o "ântână apoi am pus "lori şi&am sădit W de pomicare s&au şi prins! 2&o vedeţi acum. începe să semene a rai! Au în"lorit lalelele vara

cântă %reierii seara şi eu abia aştept să&mi invit prietenii la un %rătar! Obicei alorăşenilor ce ies la iarbă verde! Vedeţi cum încep şi eu să le semăn'

Folclorul 1iblia românului

( -&a "ascinat întotdeauna "rumuseţea dansurilor şi a costumelor populare aobiceiurilor din toată ţara dar abia mai târziu am reuşit să realizez şi un spectacoletno%ra"ic în cadrul Fundaţiei Culturale @-ăria 6ănase@ în"iinţată de mine în ?XXR! n

spectacol&recital din lirica populară pe care l&am numit @+e naştere de dra%oste şi demoarte@! :eperele e7istenţei noastre! Am participat cu el la un "estival internaţional din*ermania la Au%sbur% şi dintre toţi concurenţii noi am ieşit pe primul loc! ?&a uimit

şi pe străini bo%ăţia şi "rumuseţea diversitatea artei noastre populare! +oar că noi acasă

riscăm să le cam uităm atraşi de minunile şi @comorile@ lui AT 1aba! :iscăm să lede%radăm actualizându&le vul%ar ceea ce e şi mai riscant! Anul trecut în primăvară6eleviziunea Eaţională prin doamnele (lise 2tan şi -ariana =oitu mi&au propus mie

să prezint o nouă emisiune de "olclor intitulată @O vedetă populară@! Am "ost "ericită şi onorată! 5n cadrul ei sunt invitaţi cei mai valoroşi şi mai îndră%iţi interpreţi demuzică populară! Aceia care mai păstrează autenticitatea şi "rumuseţea ori%inală acreaţiei populare! A "olclorului & 1iblia de căpătâi cum îl considera românul!6ransmitem în direct de la -uzeul 2atului şi se "ilmează pe orice vreme "ie că plouă

"ie că nin%e ori viscoleşte! Cineva %lumea. @#arcă ai "i reporteriţă de "ront@!( ( minunat ce "aceţi ce "aci cu această emisiune! 6e "elicit pentru pro"esiona&

lismul şi pasiunea acestor prezentări! +ar mă întreb cum de cunoşti atât de bine locuri

şi obiceiuri din toata ţara! #arcă ai "i lucrat în echipa de etno%ra"i a lui +imitrie *uşti!!!( Eu am lucrat cu *uşti doar cu căluşarii şi cântăreţii noştri din Ar%eş! Am ajunschiar solistă&căluşar în echipa băieţilor! -&am adăpat cum s&ar zice direct de la sursă!

+in şcoală nu scăpăm nici o serbare nici un concurs de cântec joc şi recitare la care să nu "iu moţ în "runte! Am adus o %roază de premii comunei 1ascov oraşului #iteşti<unde am urmat liceul0 apoi judeţului Ar%eş. ? locuri 5 în competiţii pe judeţ şi omedalie de aur pe ţară! Când îşi pune un 6aur ca mine ceva în cap <sunt născută pe Paprilie0 atunci nimic nu&i mai stă în cale! Aşa am ajuns eu o adevărată @vedetă@

populară> probabil că m&oi invita şi eu pe mine cândva la emisiunea cu pricina! +acă pentni Lucian 1la%a veşnicia s&a născut la sat pentru mine arta pro"esionistă sub toate "ormele ei. poezie teatru dans muzică tot de&acolo a pornit! La ţară am buchisit&oînainte de a ajun%e la 5nstitutul @Cara%iale@!

( 2pune&mi cum s&a întâmplat concret'( +atorită unei "ericite întâlniri din viaţa mea! Cea mai "ericită desi%ur care

mi&a schimbat destinul!

?@@B! .xmvrv+mmm:' ■ ? 99B



întâlnirea cu @#asărea -ăiastră@

A veam cinci ani când s&a zvonit în sat ca @vin artiştii de la 1ucureşti @! Vedetelede atunci ale cântecului popular. :odica 1ujor 5on Luican Ale7andru *rozuţa -ăria

Lătăreţu! =i în "runtea lor ca o re%ină -ăria 6ănase! Cea pe care Eicolae 5or%a & asta

aveam să a"lu mult mai târziu & a botezat&o @#asărea -ăiastră@! (i îi scria marele 1râncuşi cu adoraţie. @Când te aud -ărie îmi vine să dăltuiesc pentru "iecare cântecal tău o pasăre măiastră@! 2&a şi ţinut de cuvânt %enialul sculptor şi a dat lumii modemecea mai "rumoasă -ăiastră! A sculptat chiar zborul spre in"init al cântecului şi doruluiromânesc! +ar altă statuie a -ăriei 6ănase nu mai e7istă! Visez să pot strân%e cândvabani şi prin "undaţia noastră să reparăm nedreptatea şi să ridicăm o statuie chiar înmahalaua cărămidarilor pe uliţa cu duzi unde a copilărit -ăria re%ina cânteculuiromânesc cea care pentru mine reprezintă varianta "eminină a Lucea"ărului! +ar sărevin la întâlnirea care mi&a schimbat viaţa! Cum vă spuneam în acea zi de pominălumea a dat năvală la Căminul Cultural unde erau aşteptaţi artiştii! 6ata m&a săltat peumeri ca să&i pot vedea şi auzi mai bine! La R ani nu eram mai înaltă decât 6om

+e%eţelul! +ar când a început -ăiastră să cânte am simţit cum mă înalţ până la cer!

#unea atâta "oc şi patimă în cântecul&blestem @Cine iubeşte şi lasă@ încât mă tulburachiar dacă nu înţele%eam mare lucru din versuri! Apoi timbrul %rav al vocii ei unice se

schimba cu totul! La @hăi bade@ %lasul îi era vesel şi săltăreţ şi picioarele începeau să&mi joace sin%ure! #robabil că&n acea clipă s&a aprins în mine scânteia care a devenit "ocul de&o viaţă! +upă spectacol tata m&a strecurat în spatele scenei să dau artiştilor "lori! +ar eu nu aveam ochi decât pentru "rumoasa crăiasă cu ochi verzi ca lacul si&un zâmbet ce te îmbia să te apropii! -i&am biruit emoţia şi&am ajuns lân%ă ea! -&a luat demână şi&atunci i&am văzut un%hiile tăiate scurt ţărăneşte! 2imt şi acum mirosulîncăperii miros de podea dată cu %az care se îmbină cu par"umul de "lori culese demine de pe câmp! +upă ani şi ani am avut norocul îndrăzneala să o interpretez chiarcu pe -ăria într&un spectacol ce&i evoca zbuciumatul destin! =i de "iecare dată când

reiau acest spectacol resimt "iorul acelei unice întâlniri "ior ce acţionează ca undeclanşator al stărilor di"icile cerute de scenariul @-ăria 6ănase & #asărea -ăiastră @ scris de muzicolo%ul *eor%e Ybârcea! -ă încarcă de răspunderea că trebuie să su%erezin scenă că sunt şi uneori chiar cânt că -ăria 6ănase!

( Chiar te încumeţi să şi cânţi în acest spectacol'( Am curajul sau obrăznicia cum vreţi să&i spuneţi să încerc să su%erez câteva din

celebrele melodii ale ei> doar că publicul e avertizat că e o convenţie la vedere iar încoloana sonoră a spectacolului răsună chiar vocea de neuitat a -ăriei 6ănase din înre&

aiile vechi! =i când uneori mi se uneşte vocea & întâmplător %ravă şi dramaticăuneori ca a -ăriei & simt cum din nou mă înalţ spre cer! Am "ost cu spectacolul în câtevatari din (uropa am "ost şi în Canada şi în 2tatele nite! =i pretutindeni atunci când

răsuna vocea ei de aur românii risipiţi în lume cu lacrimi în ochi de dorul ţării începeau

( e simtă din nou mândri ca sunt români! Cântecele noastre realizau pentru moment @unire în cu%et şi&n simţiri@ şi măcar pentru o oră diaspora românească atât de

tjbită de obicei devenea în"răţită! 5n sala de ?RQ de locuri a Centrului Cultural



:omân din EeN `or8 s&au în%hesuit peste QQ de oameni! +upă aplauzele ce nu maiconteneau un bătrânel cu lacrimi în ochi s&a apropiat şi mi&a o"erit ceasul lui de la mână!2imţea omul nevoia să&mi mulţumească ast"el pentru darul de su"let pe care i&? "ăcusem!

Viaţa poate începe şi după Q de ani

( +in păcate de doi ani n&am mai putut pleca în turnee! Fundaţia noastră nu maiare "onduri şi va trebui să mă zbat din nou să %ăsesc sponsori care să ne susţină! Eu ne&artrebui prea mult. suntem doar patru oameni şi două valize de decor! +ar aducem unmesaj de dor milioanelor de su"lete care poate că au nevoie de cântecul nostru@ener%izant@!

( Apropo ştiu că uneori ţi se spune de către prieteni @doamna :udotel@! (ştichiar atât de tonică şi salutară pentru cei din jur'

( 2imt că trebuie să dau şi eu încredere şi speranţă celor care au nevoie de aşaceva! -ă amuză că mi se spune :udotel când numai eu ştiu de câte ori & o +oamne,& aş avea şi eu nevoie de o asemenea pastilă! #entru tonul ener%izant şi dătător de spe&ranţa admir mult revista dvs! @Formula As@! =i poate că printre cititorii ei iubitori de

artă adevărată se vor %ăsi şi unii & dm străinătate sau de aici & dornici să ne susţină "inanciar pentru aceste turnee! #ână atunci tot în cadrul Fundaţiei @-ăria 6ănase@şitot cu mult e"ort şi aler%ătura după sponsori am reuşit să scoatem împreună cu

(lectrecord un compact disc pe versurile poetului -iron :adu #araschivescuadmirabilele @Cântice ţi%ăneşti@ pe muzica "oarte inspirată a lui Laurenţiu #ro"eta!

:ecităm cântăm versuri de o mare "rumuseţe de artă autentică nu suro%at %en manele! ncercăm să dăm cumva o replică urâtului 8itsch&ului care ne invadează!

( (şti optimistă dra%ă Adriana! =i o luptătoare & te admir,( Eu ştiu cât de optimistă oi "i dar luptătoare de bună seamă! E&am încotro! Când

promit ceva mă ţin de cuvânt! Am promis alor mei că voi intra prima la 5nstitutul de6eatru! (i se îndoiau! -&am prezentat la 1ucureşti în uni"orma mea de şcolăriţă & abia

terminasem liceul & şi&am intrat de prima dată prima pe listă! =i tot prima şe"ă de promoţie BKX la clasa Leopoldinei 1ălănuţă am terminat "acultatea! #oldi a "ostmentorul meu spiritual i&a ţinut locul mamei dispărute prea devreme! +ar a pierit şi

#oldi şi am rămas debusolată! Am avut parte de pro"esori e7cepţionali boierii scenei şiai catedrei & ultimii boieri ai teatrului românesc. (u%enia #opovici Amza #ellea 6ăviCotescu -arin -oraru Leopoldina 1ălănuţă! Eume de aur în istoria artei noastre!Optimistă ziceaţi' =tiţi care e & după mine & di"erenţa între un optimist şi un pesimist'

Ambii se con"runtă cu aceleaşi probleme %rave doar că unul %ăseşte soluţii salvatoareiar celalalt nici nule caută! (u sunt dintre cei care se străduiesc să %ăsească soluţii chiarcând drumul pare închis imposibil! Am "orţa să iau totul de la capăt chiar dacă pe altdrum şi cu noi %reutăţi! -ă salvează robusteţea mea interioară <aşa spuneau mediciicând am născut "etiţa pe -ăria 2peranţa & a împlinit anişorul & iar eu aveam 0! Am

stat treisprezece zile la reanimare! A "ost un miracol că mi&am revenit! +esi%ur pentrucă aveau nevoie copiii de mine! =i chiar dacă "iul meu cel mare =te"an a "ost atribuit

"ostului meu soţ în urma divorţului sub prete7tul absurd că @mama e artistă@ sunt



convinsă că el va înţele%e ca un adolescent inteli%ent că nu e chiar cel mai rău lucrudin lume să ai o mamă artistă! O mamă care chiar dacă nu râvneşte la titlul de @Artistăa poporului@ crede că a devenit deja o actriţă populară @re./ Formula As0

Portretul care po.esteşte despre cine.a,

reconstituind sau relatând, prin mijloacele inter.iului sau prin naraţiune simplă se situea-ă totdeauna 1n conte4tsocial şi istoric, implicit de.ine şi o mărturie despre epoca1n care trăieşte cel portreti-at/ 6şa după cum arată "il.iu6nGelescu de(a lunGul .olumului dedicat portretului lite(rar, orice po.este care aduce 1n prim(plan un personaje4primă codul e4istenţial al unei epoci, atât prinamănuntele .ieţii lui, cât şi prin tenicile 0olosite descriitor şi care e4primă 1n 0ond tot .i-iunea Generală aunei lumi si a unei istorii/

EXERCIŢII

+/ Citiţi te4tul următor şi rescrieţi portretul personajului 1ntr(un alt lim3aj, 0ără să modi0icaţi impresia pe care .(a lăsat(o personajul/

9/// uşa biroului meu s&a deschis pentru a "ace loc unui tânăr subţiratic tip orien&tal smolit cu ochii după cum s&a spus ve%etali de plante acvatice cu pasul

precipitat şi decis! ;!!!/ 6ânărul vorbea cu %las pro"und cavernos cu %esticulaţii şi izbucniri "ără să pot distin%e amestecul de sinceritate de poză de retorică studiată sau de simplă improvizaţiei @EuGen Lo.inescu ( 2crieri !!, Ed/Miner.a, +%&, p/ 2&&A

"e modi0ică prin ce.a părerea .oastră despre personaj 1n ca-ul 1n care a0laţi că portretuleste al poetului !on Bar3u e-.oltaţi/

2/ Reali-aţi 1n scris un portret de atitudine al unui personaj unanim cunoscut ( 2J derânduri/

'/ Pornind de la relatarea de mai jos, reali-aţi un portret al lui lenăcită Hăcărescu@+&*(+&%&A, respectând in0ormaţia de epocă, reconstituindu(i atitudinea,

personalitatea/ Menţionaţi cele două surse in0ormati.e @poe-ia lăutarilor şi sinte-alui C/ 5aneA pe care te4tul .i le pune la dispo-iţie/

97



"PEC!!LE #O#( #6R6!HE

8'

Lector in "abula @cap/2tiv chiri narative in te7tenon&narative0 ed/ cit/, p/+*) si urm/

85

!ntre care pe R/ Bartes,

-/ odoro., 5reimas, Hanij</

"crierile non(narati.e nu sunt cu totul di0erite decele care se 1ntemeia-ă pe o 9po.este9/ 6şa cum demon(strea-ă m3erto Eco, o "abulă se poate activa si in te7tenon&narative in acte lin%vistice mai elementare ca ntre&bări ordine jurăminte sau "ra%mente de conversaţie

!n.ocând cercetările mai multor linG.işti preocupaţi de pro3lemă)J, m3erto Eco, arată că orice enunţ .ine dintr(o

iperdes0ăşurare narati.ă ( po.estea lui Oedip poate 0iredusă la 1ndemnul căutaţi vinovatul, ot aşa, dialoGulu-ual conţine in nuce elementele unei po.eşti comple4e/Pornind de la aceste te-e, putem spune că 1n te4tele non(narati.e sunt camu0late e.enimente 1ncremenite 1ntr(unanumit moment al des0ăşurării lor, momente alte istorieisituate 1ntr(un conte4t interpretati., Gândul Generat de o0aptă marcantă etc/

ar nota dominantă a acestor te4te o constituieenunţarea ideii şi susţinerea ei prin numeroase căi@uneori, narati.eA, 0ormula compo-iţională 3a-ându(se pee.ocare, enumeraţie, demonstraţie, dar recurGând şi la

dialoG, con0esiune, descriere e4plicati.ă etc/ "cemaconstrucţiei are 1n .edere o .i-iune con.ertită 1n idei şinoţiuni, iar e4punerea este predominant descripti.ă, 0ărăca discursul auctorial să 0ie cu totul lipsit de narati.itate/El se des0ăşoară din perspecti.a unui autor a.i-at şi care1şi asumă e4punerea, promite de la 3un 1nceput o .i-iuneasupra lumii, susţinută prin di.erse mijloace @descrieri,micronaraţiuni, portreteA, su3ordonate unei te-e, unei idei

pe care autorul o situea-ă 1n centrul compo-iţiei/ Fărăaceastă temă dominantă nu se poate .or3i despre un te4tmenit să comunice, să se adrese-e celuilalt/ n co(

mentariu, de pildă, e4pune şi interpretea-ă, e.ocă e.eni(mente sau idei 1ntr(un discurs personali-at, după cumeseul pre-intă re0lecţii susţinute su3til de o 3a-ă teoreticăsolidă/ 1n am3ele ca-uri e4istă un melan%e al Genurilor,căci aşa cum demonstrea-ă 6drian Marino 1n +icţionarulde idei literare puritatea tipoloGică constituie o ilu-ie$

Eu e7istă %enuri pure ci numai "ormule intermediare



ambi%ui! nde începe un %en şi se termină altul' *eniulcombină %enurile! Orice %en poate cuprinde în proporţiivariabile toate "ormele posibile de autore"le7ie inspiratede toate situaţiile şi @trăirile @ vieţiiG 1n te4tele non(nara( ) +icţionar de idei literareti.e, ca de alt0el şi 1n cele dominate de epicitate, se reGă( Ed/ Eminescu, +%&', p/

sesc aşadar 0ormule Greu de preci-at 1nsă apare 1n mod &'+/ cert o sinGurăinterdicţie$ po.estea des0ăşurată 1n momentele clasice ale su3iectului/ in acestmoti. am pre0erat termenul de non(narati.itate pentru a de0ini un număr important decompo-iţii/

Respecti., 1ntre speciile jurnalistice non(narati.eam trecut mani0estul şi proGramul, eseul, comentariul,ta3leta sentenţioasă, recen-ia, cronica, pam0letul, inter(.iul, polemica/



+/ Mani0estul si proGramul estetic

Mani0estul, 1n special cel literar, marcea-ă ne.oia de scim3are şi secaracteri-ea-ă prin noncon0ormism, aGresi.itate, lim3aj şocant,e4punerea unor te-e, 0ără a se acorda atenţie arGumentului/ ProGramuleste o scriere care cuprinde idei şi principii pe care 1şi propune să leurme-e o Grupare, un cerc, o şcoală literară/ "pre deose3ire demani0est, proGramul se 1ntemeia-ă uneori pe o doctrină estetică/

Mani0estul literar este scrierea cu .aloare proGra(matică a unui autor sau a unui Grup, prin care se anunţă oscim3are 0undamentală 0ie pentru scriitor, 0ie pentru

mersul General al culturii/ O ast0el de scriere marcea-ătrecerea de la o etapă culturală la alta şi repre-intă 1n liniimari un act de re.oltă, cuprinde o dorinţă acer3ă descim3are/ 1ntre te4tele(mani0est, cu impact mare asupraculturi, remarca3ile sunt cele a.anGardiste, mani0estate la1nceputul secolului al TT(lea şi care deşi astă-i par teri(

3iliste, au contri3uit decisi. la apariţia mai multor curenteşi tendinţe 1nnoitoare @cum ar 0i suprarealismul, teatrala3surd, e4istenţialismul literar, neomodernismul, post(modemismul etcA/ n mani0est a.anGardist 3inecunoscut1n cultura română este cel al lui !on Hinea$

M6#!FE" 6C!H!" C7RE !#ER!ME( +%2* (

@0raGmentAde 5on Vinea

Mos Artacăci s&a prostituat3

#oezia nu este decât un teasc de stors %landa lacrimală a "etelor de orice vârstă,6eatrul o reţetă pentru melancolia ne%ustorilor de conseNe>

Literatura un clistir răsu"lat> +ramatur%ia un borcan de "etuşi "ardaţi>

#ictura un scutec al naturii întins în saloanele deplasare> -uzica un mijloc de locomoţiune în cer>



2culptura ştiinţa pipăirilor dorsale> Arhitectura o antrepriză de mausoleuri înzorzonate> #olitica îndeletnicirea cioclilor şi a asasinilor>! !!Luna o "ereastră de bordel la care bat întreţinuţii balului şi poposesc "lămânzii

din "ur%oanele artei!

V:(- minunea cuvântului nou şi plin în sine> e7presia plastică strictă şi rapidă aaparatelor -orse!

+(C5 moartea romanului&epopee şi a romepului psiholo%icanecdota şi nuvela sentimentală realismul e7otismul romanescul

să rămână obiectul reporterilor iscusiţi!<n bun reportaj cotidian înlocuieşte azi orice lun% roman de aventuri sau de

analiză0>Vrem tcativl de pură emotivitate teatrul ca e7istenţă nouă dezbărată de clişeele

şterse ale vieţii bur%heze de obsesia înţelesurilor şi a orientărilor!Vrem artele plastice libere de sentimentalism de literatură şi anecdotă e7presie

a "oimelor şi a culorilor pure în raport cu ele însele!<n aparat "oto%ra"ic per"ecţionat înlocuieşte pictura de până acum şi

sensibilitatea artiştilor naturişti0Vrem stăpânirea individualismului ca scop pentru a tinde la arta inte%rală

pecete a marilor epoci <elenism romantism %oticism bizantinism etc!0 şi simpli"icarea procedeelor până la economia "ormelor primitive <toate artele populare olăria şi ţesăturile româneşti etc!0!

incolo de .iolenţa lim3ajului şi de atitudinea de 3ra.adă, te4tul e4primă nemulţumirea adâncă a unei

Grupări artistice apăsate de spiritul .etust conser.at 1n artamomentului/ Mişcarea a.anGardistă s(a mani0estat 1n toatăEuropa, aşadar este .or3a aici despre o atitudine speci0icăistoriei respecti.e, despre un non(con0ormism care a Gene(rat o scim3are semni0icati.ă 1n arta europeană, punândsta.ilă te-elor speci0icităţii şi estompând elanurile naţio(naliste mani0estate 1n creaţie/ 1n consecinţă, se poate spunecă un mani0est arc rolul de a descide un drum, dar şi de ae4prima nemulţumirea 0aţă de conte4tul cultural e4istent/El anunţă, nu direcţionea-ă precis de aceea, se caracte(ri-ea-ă prin nemulţumire, prin noncon0ormism amar sauaGresi., e4primat 1n intenţia clară de a atraGe atenţia, de a

semnala o stare de 0apt ce se cere 1ndreptată prin partici( pare Generală/ Fiind .or3a despre un apel su3til, arGumen(tul ca şi soluţiile sunt aproape neGlijate 1ntr(un mani0est/

+'



6şadar, te4tul mani0est se caracteri-ea-ă prin$ !dei, principii sau 0ormule care 1l nemulţumesc pe autorul

lui/ #emulţumirea poate 0i sau nu moti.ată/ 8ocea-ă, atraGe atenţia pe orice cale/

e cele mai multe ori propune te-e, 0ără a le susţine prin proGrame/1n jurul unei re.iste se poate crea o Grupare

artistică, un cerc, 1n care sunt emise şi 1mpărtăşite idei_estetice, cu intenţia declarată a acelor artişti de a sedeose3i sau de a se opune altor tendinţe, opinii saucurente de idei/ "pre deose3ire de Grupare, curentul literareste o noţiune care de0ineşte orientarea estetică a unei

perioade istorice, la care aderă sau 1n care se identi0icăartişti din di.erse ţări şi epoci, indi0erent de domeniulliterar de care sunt preocupaţi ceea ce dă unitate uneiast0el de tendinţe este proGramul 1n care sunt cuprinse

ideile estetice, temele şi sim3olurile pre0erate, ideile leGatede 0ormula artistică, de stilul literar/ 1n acest sens, un

proGram estetic se deose3eşte de mani0est, 1n primul rând prin caracterul direcţionar, dar nu numai/

ProGramul este o scriere care cuprinde idei şi principii pe care 1şi propune să le urme-e o Grupare, uncerc, o şcoală literară/ e pildă, 1n literatura noastră, un

proGram de importanţă 0undamentală este cel al re.istei +acia literară prin care au 0ost impuse principalele temeale literaturii romantice$

+/ ProGramul esteredactat 1n numele unei

!#ROCY!E( +)*(

re.iste, semnat, şi are un la re.ista 9acia literară9titlu potri.it cu po-iţia luide articol al primuluinumăr din +acialiterară!E

-ihail ]o%ălniceanu@+acia @ a"ară de compunerile ori%inale a redacţiei şi aconlucrătorilor săi va primi în coloanele sale cele maibune scrieri ori%inale ce va %ăsi în deosebitele

jurnaluri româneşti! Aşadar "oaia noastră va "i unrepertoriu %eneral a literaturii româneşti în carele ca

într&o o%lindă se vor vede scriitorii moldoveni munteniardeleni bănăţeni bucovineni "ieştecarele cu ideile salecu limba sa cu chipul său!



rmând unui asemine plan @+acia@ nu poatedecât să "ie bine primită de publicul cetitor! Cât pentruceea ce se atin%e de datoriile redacţiei noi ne vom sili camoralul să "ie pururea pentru noi o tablă de le%i şi

scandalul o urâciune iz%onită! Critica noastră va "i nepăr&

tinitoare. vom critica cartea iară nu persoana! Vrăjmaşiai arbitrarului nu vom "i arbitrari în judecăţile noastreliterare! 5ubitori a pacei nu vom primi nici în "oaianoastră discuţii ce ar pute să se schimbe în vrajbe!

Literatura are trebuinţă de unire iar nu de dezbinare> cât pentru noi dar vom căuta să nu dăm cea mai mică pricinădin carea s&ar putea isca o urâtă şi neplăcută neunire! 5n

s"ârşit ţălul nostru este realizaţia dorinţii ca românii săaibă o limbă şi o literatură comună pentru toţi!

+orul imitaţiei s&a "ăcut la noi o manie primejdioasă pentru că omoară în noi duhul naţional! Această manie este mai ales covârşitoare în literatură!

-ai în toate zilele ies de sub teasc cărţi în limbaromânească! +ar ce "olos, că sunt numai traducţii din altelimbi si încă si acele de&ar "i bune! 6raductiile însă nu "ac

7 7 >

o literatură! Eoi vom pri%oni cât vom pute această manieuci%ătoare a %ustului ori%inal însuşirea cea mai preţioasăa unei literaturi! 5storia noastră are multe "apte eroice

"rumoasele noastre ţări sunt destul de mari obiceiurilenoastre sunt destul de pitoreşti şi poetice pentru ca să

putem %ăsi şi la noi sujeturi de scris "ără să a vem pentruacesta trebuinţă să ne împrumutăm de le alte naţii! Foaianoastră va primi cât se poate mai rar traduceri din alte

limbi> compuneri ori%inale îi vor umple toate coloanele!@+acia@ ce prin urmare va cuprinde toate ramurileliteratureinoastre va "i despărţită în patru părţi! în parteadântâi vor "i compuneri ori%inale a conlucrătoriîor "oaiei>

partea a două va ave articole ori%inale din celelate jurnaluri româneşti! #artea a treia se va îndeletnici cucritica cărţilor nouă ieşite în deosăbitele provinicii avechii +acii! #artea a patra numită 6ele%ra"ul +aciei neva da înştiinţări de cărţile ce au să iasă în puţin de celece au ieşit de sub tipar relaţii de adunările învăţaţilorromâni ştiri despre literatorii noştri şi în s"ârşit tot ce

poate "i vrednic de însemnat pentru publicul român!

2/ e la 3un 1nceputmoti.ea-ă e4istenţa şinumele re.istei$ de acontri3ui la unitatea li(teraturii române, 1n

po0ida condiţiiloristorice/

'/ "unt pre-entate ideilecare .or să Gu.erne-espiritul re.istei, toatesu3ordonate ne.oii de acrea un reper cultural/

*/ intre ideile acestui proGram sunt de reţinut$ crearea unei literaturi

naţionale impunerea unor surse

de inspiraţie capa3ilesă conture-especi0icul naţional

@istoria, natura,0olclorulA selecţia o3iecti.ă,

prin critica 1ntemeiată pe principiiştiinţi0ice/



6deseori, proGramul se 1ntemeia-ă pe o doctrină,respecti. pe totalitatea ideilor, te-elor, proGramelor,artelor poetice, principiilor care de0inesc un mod deGândire, un sistem de receptare a lumii/ e pildă,romantismul, curent artistic de amploare, la care au aderat

scriitori din numeroase ţări, are o .i-iune unitară, 3a-ată pe proGrame şi arte poetice indi.iduale sau de Grup,caracteri-ată de spiritul re.oltat, a.ântat, dornic descim3are şi care se .a materiali-a 1n creaţii artisticesu3iecti.e/ octrinele estetice sunt ela3orate si de osinGură persoană, care .or3eşte 1n numele ei, dar care, dereGulă, 1şi capătă adepţi/ 6şa de pildă, 1n cultura i=Oastrăitu Maiorescu este creatorul primei doctrine estetice/intre Gânditorii care au creat un sistem propriu dereceptare estetică mai amintim pe 6ristotel 4#oetica0Benedetto Croce 4(stetica0 udor Hianu <(stetica0 ş/a/

1n conclu-ie, un articol cu 0uncţie proGramatică are

de respectat câte.a principii$

"ă spună 1n numele cui este scris "ă emită te-a sau doctrina coordonatoare "ă e4prime clar ideile care i se su3ordonea-ă "ă(şi 0i4e-e po-iţia 0aţă de climatul cultural contemporan "ă numească principiile şi căile care duc spre o

construcţie .iitoare

neori, te4tele cu statut declarat proGramatic 0ac parte dintr(o polemică, sunt Generate de spiritul trecător al

unei perioade, 0ără a a.ea impact asupra culturii/ 1n Gene(ral, 1nsă, proGramele, 1n special ale unor re.iste literare,s(au do.edit 3ene0ice pentru e.oluţia artei 1n istoria lite(raturii române au e4istat câte.a momente 1n care

proGramele unor re.iste au a.ut un rol decisi./



!n0ormaţii suplimentare

"curt istoric al presei culturale româneşti

1n istoria culturii româneşti momentele cruciale au 0ost, 1n General, marcate prin acti.itatea unor re.iste literare, ale căror proGrame au Generat 1n cele mai multeca-uri ade.ărate şcoli, mişcări sau curente de idei, 0a.ora3ile instituirii unei eliteculturale/ 6şa este, de pildă, ca-ul re.istelor Convorbiri literare sau 2burătorul Ncareau direcţional nu doar literatura dar 1nsuşi mersul culturii la un moment dat/

1ncă de la apariţia primelor -iare s(a mani0estat interesul pentru literatură, căci printre tipurile compo-iţionale se numără "oiletonul iar alături de in0ormaţia curentăapar şi producţiuni artistice/ Curierul românesc @+)2%A, al lui >eliade Rădulescu, 0acedistincţia clară 1ntre lim3ajul minţii şi cel al inimii iar 1n Albina româneasca @+)2%A6saci pu3lică şi poe-ii, ceea ce ine.ita3il .a conduce la apariţia unor pu3licaţii lite(rare, 1n prelunGirea acestora$ Curierul de ambe se7e @+)'A şi Alăuta românească@+)'&A/ e asemenea, *azeta de 6ransilvania @+)')A are şi ea un supliment literar( Foaie pentru minte inimă şi literatură @+)')A/

Re.istele de cultură ale 1nceputului mi-au pe 0aptul că lim3a constituie principalii +instrument de emancipare şi din acest moti. preocuparea lor este situată 1n planul acesta,de la polemicile 0iloloGice la atenţia acordată de-.oltării tipurilor compo-iţionale/

ar re.ista care impune pentru prima oară un proGram su3stanţial pentrucrearea literaturii naţionale este, desiGur, +acia literară apărută la laşi 1n anul +)*,su3 1ndrumarea lui Miail ^oGălniceanu/ Prin ciar numele ei re.ista suGerea-ă o Udescidere către toţi românii, ceea ce repre-intă primul pas către clădirea unei lite(raturi şi a unei lim3i unitare/ 1n spiritul acestei recomandări se .a de-.olta literaturanoastră preromantică @momentul paşoptistA şi romantică @EminescuA, până aproape de1nceputul secolului nostru @semănătorismul şi poporanismul .in pe aceeaşi direcţieA/

n rol şi mai 1nsemnat are re.ista Convorbiri literare @+)&A, de.enită

principalul reper cultural din epocă, 1n primul rând datorită 0aptului că ia naştere dupăconsolidarea societăţii 9Iunimea9 @+)'A, 1ntr(un climat preGătit/ Este interesant căre.ista care a impus spiritul critic şi determinat ierariile .alorice ale celei de(a două

jumătăţi a .eacului al TlT(lea se ridică pe dorinţa a cinci tineri intelectuali, cu studiisolide 1n 5ermania sau 1n Franţa, de a orGani-a o adunare privată de iubitori ailiteraturii şi ai ştiinţei de iubitori sinceri!

Prin re.istele 2ămănătorul @+%+A şi Viaţa românească @+%A se impune otendinţă tradiţionalistă/ Paralel cu preocuparea pentai tradiţie se mani0estă şi dorinţade descidere europeană/ n curent de amploare aşa cum este sim3olismul, pătrunde1n cultura română prin re.ista lui Macedons<i ( Literatorul @+))+A, de pildă, dar este(tica sa este adoptată şi de alte re.iste/

6de.ăratul 0actor al 1nnoirii este 1nsă E/ Lo.inescu, 1n special prin re.ista sa

2burătorul @+%+%A, unde se adună scriitori interesaţi de moderni-area literaturii, ! precum Li.iu Re3reanu, Camil Petrescu, >ortensia Papadat(BenGescu, !on Bar3u, !HirGil Mosco.ici, llarie Horonca, Hictor E0timiu ş/a/

!!!!!!!!;;;;;;;;;;;IB-



1n continuarea te-elor lo.inesciene, Generaţia lui Mircea Eliade, 1n special prinGniparea Crinul al3, pornind de la su"erinţa de a 0ace parte dintr(o cultură mică @după cumdeclarase CioranA pledea-ă pentru inteGrare europeană prin adaptarea 0ormelor uni.ersalela 0ondul românesc şi printr(o strădanie Generală de populari-are a culturii române/orinţa de inteGrare europeană redeşteaptă interesul pentru literatura speci0icului/ 1n acest

sens, re.ista *ândirea determină apariţia unei ade.ărate mişcări tradiţionaliste/intr(o altă perspecti.ă, sunt interesante şi proGramele re.istelor de a.anGardă,care se ralia-ă la proGramele a.anGardei europene sau pu3lică mani0este 1n spiritulneGator al mişcării/ Contimporanul #unct rmuz 5nte%ral sunt câte.a dintrere.istele a.anGardiste/

Cea de(a doua jumătate a .eacului aduce re.iste su3ordonate doctrineicomuniste, lipsite de personalitate, iară rol 1n promo.area unor curente decisi.e

pentru e.oluţia spirituală/ #ici 1n perioada actuală nu se poate .or3i despre re.iste care să 0i creat Grupări

sau care să 0i impus idei şi direcţii noi 1n cultură/ 1nnoirile par a se mani0esta 1n presaelectronică/ Pe !nternet apar şi dispar di.erse site(uri 1n care 0iGurea-ă uneori şire.iste literare <(lectra :espirojşi se pare că 0enomenul se a0lă 1n plină e.oluţie, 0ără

a impune până 1n pre-ent .reo re.istă de prestiGiu/

1n perioada actuală, atât mani0estul cât şi proGra(mul sunt aproape uitate/ ltima scriere cu un caracter

proGramatic şi cu un rol direcţionar este un articol al luiRadu 5/ Yeposu, despre apariţia postmodernismului$

+/ e4tul 2emnele schimbării! #ostmoder&nismul 0ace parte dintr(ointeresantă pre-entare aliteraturii din ultimeledouă decenii, intitulatăsuGesti. şi 1n ton cuestetica postmodemistă

5storia tra%ică S %rotescă a întunecatuluideceniu literar nouă<?XXW0!

"EM#ELE "C>!MB7R!!/ PO"MOER#!"ML( +%%' (

@0raGmentAde :adu *! eposu

:ami"icate în atâtea direcţii in"luenţele din care sehrăneşte poezia %eneraţiei BUQ ar părea un eclectism

suspect care alimentează mimetismul! 5nsă tocmai această

asumare deliberată a totalităţii "ace speci"icul noii poetici!n eclectism iri%at în permanenţă de ironie în care se

pre"i%urează o nouă paradi%mă şi care su%erează în "ondun nou model cosmolo%ic! #oezia postmodernă de care avorbit printre primii la noi dacă nu cel dintâi Ale7andm

-uşina îşi recuperează omo%enitatea nu în planul iluzieici în acela al conştiinţei creatoare! Liantul său e cum am

zis ironia! nii au văzut în aceasta o probă a neseriozităţii



o persi"lare a adevăratelor valori! 5nsă rolul ironiei în poezie seamănă cu cel al unui duş rece! Eu mai scormonesc acum de"iniţia ei însă atitudinea ironicădeparte de a "i o ba%atelă dizolvă orice transcendenţă

su%erând o situare mai e7actă a poetului "ie în raport cu

te7tul "ie în raport cu realitatea pe care o tatonează! Eucred în temerile schimonosite care spun că ironia vadistru%e totul şi va împin%e poezia spre sterilitate şi spiritdestructiv! O nouă atitudine nu înseamnă s"ârşitul lumiiironia nu e nihilism ci un mod compasiv&tolerant de a luaîn posesie realitatea de a o privi! 5ronia se opune ma%iei!2"idează iluzia nevoia de utopie! Aici mi se va reproşa

probabil nevoia de ideal de visare! însă ironia nu e7cludeaspiraţia idealul meliohst! Visează întotdeauna căvisează o realitate care nu este posibilă în vis! 5ronia esteanticreştină e7clude adică utopia do%matică încredereaoarbă în stupizeniile meta"izice în %enul vieţii de apoi!

2imte mereu mar%inea lucrurilor pe care dacăn&o atin%eo inventează! 2piritul postmodem s&a emancipat şi&aconştientizat toate resorturile posibilităţile şi limitele!

5ronia ?&a salvat de la bâjbâiala penibilă! 6otul e7istă pentru a s"ârşi în carte nu în cer şi pe pământ! :elativizarea normelor a canoanelor în care ironia a Mucat un rol esenţial a dus la o altă conştiinţă estetică! înacest sens spiritul ironic mer%e mână în mână cucaracterul metate7tual şi autore"erenţial al poeziei tinere!

(l e7primă nu doar o viziune artistică ci şi unameta"izică! Cine ?&a omorât pe +umnezeu. nu ironia' Aşa

s&a ajuns la pulverizarea instanţelor transcendentale laabolirea "icţiunilor native care au terorizat conştiinţaumană! Fiind antido%matică ironia se opune oricăror

"orme de opresiune deci şi canoanelor artistice! Eimic numai are credit în poezia postmodernă însă totul poate "iluat de la capăt zâmbind cu ochii deschişi cu %ândullimpede că un simplu te7t e tot "ăcutul!

2/ upă apariţia acestuite4t, critica literară1ncepe să .or3eascădespre postmodemismca despre un curent

literar/

EXERCIŢII

+/ Pornind de la principiile emise mai sus şi luând ca model te4tele proGramatice

transcrise, alcătuiţi un proGram literar/

2/ Redactaţi un mani0est literar, a.ând 1n .edere trăsăturile lui/



2/ Eseul

Eseul este o specie de pro-ă literară, 0i4ată la Graniţa cu literatura,

care 1m3ină elemente ale tuturor stilurilor 0uncţionale/Compo-iţia eseistică o0eră posi3ilităţi mari de a asocia idei .enitedin di0erite domenii culturale/"tilul eseistic este erudit, iar conţinutul se 3a-ea-ă pe o .i-iunecomple4ă asupra .ieţii/Harietatea procedeelor stilistice, ca şi 0aptul că nu presupune un tipar strict 0ac ca această specie să se 3ucure de interes cam 1n toatedomeniile culturale/

84 F

!n lim3a 0rance-ă essa9

1nsemnă încercaree7amen şi 1şi traGeoriGinea din latinescule7a%ium&cântărire!ermenul a 0ost impus de0ilo-o0ul 0rance- Micel deMontaiGne/

oo

6drian Marino, +icţionar de idei literare

Ed/ Eminescu, +%&', p//

+icţionar de termeniliterari ediţia 6cademiei,+%&, p/ +J/

#ledoarie pentruautonomia eseului în

(uphorion Editura pentruLiteratură, +%%, p/ +*

Eseul, respectând parcă etimoloGia)&, constă 1nconsemnarea unor idei, a cone4iunilor dintre ele, a părerii

personale, 1ntr(o manieră eleGantă @stil ele.at, trimitericulturale numeroase, in0ormaţie 3oGată etcA, 0ără

pretenţia unei demonstraţii ştiinţi0ice/ Cum spune Marino,eseistul numai @încearcă@ să dea o soluţie! E&o impune!nici n&o do%matizează! +oar o propune! (l ridică o pro&blemă punându&se pe sine şi pe alţii la Bîncercare@!

5spiteşte incită adevărul! Eu&? de"ineşte inte%ral obli& %ator şi cu atât mai puţin de"initiv pentru nimeniG neseu poate să a3orde-e o operă literară, sau un aspect al ei@o idee, o temă, un sim3olA de pe po-iţii 0ilo-o0ice, poatesă apele-e la in0ormaţii socioloGice sau psioloGice, poate

să 0acă asociaţii 1ntre di.erse arte pe o temă oarecare etc/inu Pillat ciar consideră că nota dominantă a eseuluieste con0erită de mersul di%resiv şi ţinuta parado7ala re0erindu(se tocmai la această posi3ilitate a eseistului dea 0ace cone4iuni spectaculoase/

!nclus 1n pro-a e4po-iti.ă 1n mod curent, eseul esteo specie 0i4ată la Graniţa dintre stilul 3eletristic şi cel /ştiinţi0ic/ Este admis ca literatură pentru că autorul pre(-intă plastic .i-iunea sa despre lume, dar prin tendinţa de ade0ini .arii pro3leme, se apropie 1n spirit de o lucrareştiinţi0ică @de critică literară, de 0ilo-o0ie, de estetică etc/A

#icolae Balotă 1l numeşte %en semiliterar 0i4ându(+ la1ntre structurile imaGistice şi cele ideoloGice%, iar 6drianMarino, 1n articolul dedicat eseului 1n al său +icţionar de

110



idei literare 1l consideră un %en de "rontieră hibrid situat1ntre literatură şi 0ilo-o0ie%+/ eşi Marino e4clude cu %! Ed/ cit/, p/ )/desă.ârşire scrierea 0ără solid 0undament cultural, tre3uiespus că specia s(a e4tins, nu rămâne cu desă.ârşire oautobio%ra"ie spiritualăP ci şi un mod o3işnuit de corau( n Op/ cit/, p/ +/

nicare a ideilor/ 1n primul rând datorită 0aptului că eseulde0ineşte şi un tip de compunere şcolară @ciar unul 0oarterăspânditA s&a impus şi 1n jurnalism, atât 1n re.istele decultura, cât şi 1n celelate pu3licaţii/ #u este aici .or3adespre un stil eseistic, ci despre o scemă compo-iţionalăcaracteri-ată prin câte.a elemente speci0ice$

"u3iecti.itatea asumată/ Pre-entarea unor idei 0ără o3liGaţia de a 0i

demonstrate, arGumentate/ 6sociaţii li3ere de teme, moti.e, sim3oluri,

Gânduri etc/

Li3ertatea totală 1n aleGerea stilului/ 6tinGerea mai multor domenii/

oate aceste trăsături 0ac ca eseul să 0ie tipul celmai li3er de compo-iţie, ceea ce şi e4plică marea lui

popularitate/ Este un mod de pre-entare a indi.idului carescrie şi o cale simplă deWmani0estare a personalităţii/ "iGur că nu poate 0i lipsit de 0undament teoretic/ Marino ciar atraGe atenţia că orice eseu se clădeşte pe in0ormaţiicamu0late 1n dispreţul ostentati. al eseistului 0aţă dea3ordarea sa.antă şi de specialişti, dar 1n esenţă, eseul

este o scriere a minţii mature, căci in"ormaţia cultura şierudiţia nu pot "i mimate!XG %' !3idem, p/ 22/iparul compo-iţional al speciei a 0ost preluat şi 1n

stilul jurnalistic, 1n special pentru articole 1n care se1m3ină comentariul şi relatarea succintă a unor impresii

pe marGinea unui e.eniment, a unei cărţi, a unei ideis/a/m/d/

n model de eseu cu .aloare literară, creat pe otemă morală, pre-entăm 1n cele ce urmea-ă$



e4tul intitulat +ezamă%irea 0ace parte

+Saină""irSa 0ace nartedin (.oi umul `ls(i==D

%*

Peti(uCreţia@+%2&(+%%&A, speciali-at 1ncultura 5reciei antice, esteunul dintre prestiGioşiicărturari contemporani/

+/ onul General al unuieseu de su3stanţă mo(rală este apo0teGmatic,deoarece recurGe la

principii, ma4ime,Gânduri mari aleomenirii şi de0ineşte otemă @aici, de-amăGireaAde interes larG/

2/ eşi intenţia de 3a-ănu este de a lămuri pedeplin @1n mode4austi.A pro3lematratată, autorul recurGela clasi0icări, de0iniţii,

in.ocă sisteme saudoctrine/

'/ !deile e4puse 1n eseusunt puse 1n .aloare prin

po.estiri sim3olice, saudoar prin in.ocareaunora 0oarte cunoscute@cum este aici alu-ia laispitirile trăite de "0/6ntonA, citate cele3re,opere de artă di.erse etc/

*/ Lim3ajul 0olosit esteele.at, are un le4ic ales/

E]6M75!RE6@te4t inteGralA

@te4t lut*i&sr"9

Cte4t inteGralbcc Petru Cr(esţiJ

tică acestei stări a su"letului! =i totuşi dezamă%irile sunt cevaaproape curent sunt pline de dezamă%iri levieţile noastre!

+ezamă%irea este înşelarea încrederii sau spe&ranţei! 5n conte7tul dezamă%irii încrederea şi speranţa pecare am investit&o în cineva sau în ceva se dovedescamă%iri iluzii păreri şi aşteptări deşarte! 5ar în locul lorrămâne nu doar re%retul că ceva nu s&a împlinit ci şi căne&am putut amă%i sau lăsa amă%iţi!

Eu toate dezamă%irile sunt de acelaşi "el! 2unt unelele%itime. în momentul când ne&am investit încrederea şi

speranţa toate aparenţele erau în "avoarea noastră întreaşteptare şi viitoarea ei împlinire nu părea să e7iste nici odisproporţie erau cu totul îndreptăţiţi la un %rad mare decertitudine! Ca să survină dezamă%irea nu sunt de conce&

put decât trei cauze. ?! misti"icarea. datele o"erite speranţeinoastre erau "alse dar ni se prezentau convin%ător caadevărate> P! realitatea în care ne&am investit speranţa po&

zitivă la data aceea s&a alterat pe parcurs> W! ceva din an& samblul realităţii s&a schimbat radical s&a petrecut cevaimprevizibil o răsturnare de situaţii o traumă o catastro&

"a! 5n nici una dintre aceste trei situaţii posibile nu se poatereproşa nimic investiţiei noastre de încredere trecute pecare viitorul a dezminţit&o! Eici măcar în prima pentru că

e7istă în lume misti"icări per"ecte aparenţe cuceritoare!6ăria 2"ântului Antoniu nu este aceea de a "i rezistat celormai ispititoare aparenţe ci celor mai verosimile dintre ele!

+ar de unele dintre dezamă%irile noastre nu suntemvinovaţi decât noi înşine! 5n unele cazuri pentru că am

suprainvestit speranţă am supraapreciat abuziv o realitateam supralicitat&o orbiţi de intensitatea propriei noastre do&rinţe! +e "apt nu orbiţi ci pradă unui miraj ca acela sus&citat de setea e7tremă! Ast"el sunt cuprinşi de dezamă%iretoţi cei care judecă după un sin%ur criteriu sau după apa&renţe 5ară să ţină seama de comple7itatea realităţii! O bună

parte din dezamă%irea din lume provine din nechibzuinţă pripă sau super"icialitate! 6ot aşa păţesc constructorii dehimere toţi cei care aspiră la ceva ticluit din materia pro&

priilor lor dorinţe şi visăii! 2ila care vor să ajun%ă "ără e"ort



ca într&un vis "ericit! într&adevăr adesea dăm numele dedezamă%ire propriei noastre neputinţe de a ne strădui si îm&

plini ceva! +e aici vine răul şi de aici în asemenea cazurio dezamă%ire nejusti"icată! =i nu vine din prea des invocatadisproporţie inerentă dintre orice aspiraţii şi orice realizare!

Omul sănătos la su"let ştie să se bucure de orice împlinirea sa nu o măsoară decepţionat cu nemăsura viselor sale!na dintre cele mai dureroase dezamă%iri

dezamă%irea de sine este totodată şi cea mai ile%itimă!n om este dator înainte de a se avânta în proiecte

şi aspiraţii să&şi cunoască bine înzestrările şi aptitudinile să ştie la cel bun cât îl ţin puterile în ce e7actă măsură poate "i acceptat de ceilalţi. să înveţe rapid din primeleeşecuri şi să nu se lase amă%it de primele sale succese! 2ănu "ie închipuit adică să nu&şi închipuie că este ceea cenici nu este nici nu poate "i cândva! =i să se accepte cu

seninătate şi cu detaşare aşa cum ?&a lăsat +umnezeu dar

nu resemnându&se pasiv ci "ăcând ce îi stă în putinţă să scoată cât mai mult din ceea ce este cu adevărat! 2ă "ie omla locul său o calitate puţin %lorioasă şi puţin admiratădar în realitate vrednică de tot respectul!

Oamenii nu se deosebesc numai după cum ajun% să "ie dezamă%iţi ci şi după cum reacţionează la dezamă%ire! +e obicei cel mai rău reacţionează ceia căror dezamă%irenu este îndreptăţită sau li se poate imputa! Cei mai mulţiveleitari ai speranţei se %răbesc să devină dezabuzaţioameni care şi&au %eneralizat cronicizat şi conceptua&lizat "ără mare e"ort de analiză primele decepţii şi care se

complac nevolnici în această ie"tină "ilozo"ie!în schimb omul deplin cel înzestrat cu dârzeniemorală şi judecată cumpănită şi cu putere de viaţă nu selasă amă%it de dezamă%ire şi nu lasă ca dezamă%irea lui

pentru un lucru sau altul să se trans"orme în deznădejde! +ezamă%irea nu are cum să nu&i stârnească re%retemâhnire şi când a "ost cu deliberare misti"icatindi%nare şi chiar dreaptă mânie! +ar dezamă%ireaoricare ar "i cauzele ei trebuie depăşită! (ventual asimi&lându&i învăţătura se cade să trecem mai departe chiarcu riscul de a ne mai întâlni cu ea în alte împrejurări şicu alte determinări! #ăstrând credinţa că atunci când ai

în văţat să judeci să rişti şi să lupţi viaţa poate "i un locîn care nu tot ceea ce atârnă de voinţa noastră duce ladezamă%ire!

J/ Cuprinde idei şiimpresii su3iecti.e,e4puse ca şi când ar 0irodul unei meditaţii, iarnu al unei anali-e ri(

Guroase/

/ Compo-iţia a.ând pronunţat caractersu3iecti. şi pretenţiiartistice, eseistul nu(şimoti.ea-ă a0irmaţiile,nu aduce arGumente, cidoar emite 1ntr(un stil

poetic şi erudit idei pemarGinea unei teme/

icţionar$

misti0icarede0ormare a realităţii,

pre-entare prinampli0icarea 0aptelor/

.eleitar care are pretenţiinejusti0icate

de-a3u-at de-amăGit,amărât, de-ilu-ionat/

113



Eseul constituie şi un mod de e4primare speci0ic0ilo-o0iei @eseurile lui Emil CioranA, dar şi o 0ormulăadoptată de articolul c.asicultural din re.istele(maGa-in/Prin 0aptul că permite 1m3inarea mai multor tenici şi maicu seamă a mai multor domenii şi unGiuri de .edere,

aşadar prin eclectisjriujjrâu,@stilul eseisticHa impus şi 1nalte specii jurnalistice, decât m>eIpropriu(-is, anume1n editorial, 1n ta3letă, uneori 1n scrisorile descise sau,0raGmentar, ciar 1n reportaj/

Ca specie 1nsă, eseul păstrea-ă 1n nota sa dominantă.i-iunea su3iecti.ă asupra unei teme eul auctorial 1şiasumă rolul de autor al unui discurs de e4punere prin inter(mediul căruia sunt e4puse idei, mentalităţi, concepţii ori(Ginale, 0ără a a.ea o3liGaţia de a le demonstra/ e a le ana(li-a amănunţit scriitorul a3ordea-ă pro3leme di.erse, 0aceanaloGii spectaculoase 1n plan cultural şi 0oloseşte un lim(

3aj pe cât de poetic pe atât de distins, uneori, ciar pedant/

EXERCIŢII

+/ Pornind de la 0raGmentul următor, care 0ace parte dintr(un eseu 0ilo-o0ic, creaţi 1nreplică la eseul lui Petru Creţia, un eseu de o paGină despre amăGire$

Eu ne putem salva de amă%iri "ără să ne dezamă%im! +ar ne putem salva de va&lorile eterne "ără să ne doară acest univers de amă%iri! Ce&i mai rămâne omului'2ă accepte pe veci amă%irile! (ste aceasta resemnare' +impotrivă curaj suprem!

Eu este resemnare pentru că amă%irile sunt un ireparabil ce l&am putea evitaretră%ând tulburele asentiment dat vieţii! =i apoi te resemnezi la ce nu iubeşti!

+ar nu cred că nu iubesc amă%irile! @Emil Cioran ( Cartea amă%irilor0

2/ Citiţi te4tul de mai jos şi notaţi două idei care .i se par interesante su3liniaţicu.intele pe care nu le 1nţeleGeţi şi căutaţi(le sensul 1n dicţionar/

n amănunt din Parsi0al@0raGmentA de

-ircea (liadi s

A "ost de ajuns o sin%ură întrebare ca să se împlinească această minune! +arîntrebarea lui #arsi"al era aşteptată! #entru că nimeni nu o mai punea pentru că niciun cavaler nu era atât de pătivns de nebunia căutării *raalului încât să treacă pesteorice re%ulă de bună creştere <să nu întrebi un om bolnav0 şi să a"le taina s"ântului

potir & de aceea se a%ravase boala re%elui şi ritmul între%ii vieţi cosmice se alterase!;!!!/ întrebările celorlalţi se născuseră din mirare sau politeţe! (le nu porneau dinnevoia ur%entă a cunoaşterii adevărului şi mântuirii & pentiv că asta simboliza pentru

■



lumea medievală potirul 2"anţului *raal. adevărul şi mântuirea! +ar #arsi"al carevenise la castel ca să a"le *raalul pune o sin%ură întrebare. întrebarea justă! =i ob&

servaţi că rostirea ei nu&? lămureşte numai pe #arsi"al! înainte chiar de a i se răs& punde unde este *raalul pronunţarea corectă a întrebării juste aduce după sine ore%enerare cosmică pe toate nivelurile realităţii. apele cur% pădurile în"runzesc

"ertilitatea coboară pe pământ virilitatea şi tinereţea re%elui sunt restaurate! (pisodul acesta din le%enda lui #arsi"al mi se pare semni"icativ pentru întrea%acondiţie umană! (ste poate în destinul nostru să ne re"uzăm întrebarea justă nece&

sară şi ur%entă sin%ura întrebare care contează şi "ructi"ică!;!!!/ Eimic nu o%lindeştemai precis ratarea omului care re"uză să se întrebe asupra sensului e7istenţei saledecât această icoană a "irii între%i care su"eră în aşteptarea unei întrebări!

#aideuma su"eră se adulterează o dată cu ratarea noastră nesemni"icativă! #ierzându&ne timpul cu "utilităţi şi întrebări "rivole nu ne omoram numai pe noiaşa cum se omorau acei cavaleri neînţelepţi din le%enda :e%elui #escar! Omoram

prin moaite lentă şi sterilizare o părticică din Cosmos! Când omul uită să se întrebeîn ce parte stă izvorul mântuirii lui se o"ilesc câmpurile şi se întristează sterpe

păsările! Ce admirabil simbol al solidarităţii omului cu între% Cosmosul,!!! =i

atunci în lumina acestui episod din #arsi"al ce covârşitoare însemnătate capătădeodată toţi acei cari nu şovăiesc să întrebe şi să se întrebe asupra adevărului şivieţii, întrebările care tulbură somnul acestor oameni şi dramele care le macerează

su"letul susţin şi alimentează un neam între%! +in pătimirea acestor câţiva aleşi "ructi"ică şi izbândeşte cultura "iecărei naţiuni şi îşi "ace drum în timp istoria! Eunumai că oamenii pot trăi sănătoşi prin întrebările ce şi le pun aceşti câţiva aleşicari asemenea lui #arsi"al pătimesc pentru lenea noastră spirituală> ci întrea%a "ire

s&ar para%ini şi s&ar steriliza din cauza lipsei noastre de inteli%enţă %enerozitate şicuraj! îmi place să cred cum lasă a se înţele%e #arsi"al că am deveni deodată pestenoapte sterpi şi bolnavi & ca întrea%a viaţă din castelul :e%elui #escar & dacă n&are7ista în "iecare ţară în "iecare moment istoric anumiţi oameni dârji şi luminaţi

care să&şi pună întrebarea justă!!!

'/ Pornind de la te4tul de mai jos, reali-aţi un eseu @de o paGinăA despre sentimentulcelui care dăruieşte$

Cerşetorul pro"esional este un aspect constant al vieţii! Atâta vreme cât vor e7istarăspântii porţi şi milă el va apărea din nimic! Cerşetorul este par"umul răspântiilor

senzaţia tuturor întăririlor si salvarea tuturor miloşilor! Fără el mila s&ar dilata ca unvid în conştiinţă ;!!!j +e&aş "i cerşetor n&aş putea primi obolul "iecămia! +ar aiceaconsistă sublimul cerşetomlui el primeşte de la oricine! #entru el omul care dăindividual n&are nici o importanţă "iindcă nu&? interesează decât înclinarea corpuluicomplimentul pe care "iece darnic îl "ace în "aţa lui! @Emil Cioran ( Lacrimi şi s"inţi0

%J Mircea Eliade @+%&(+%)A, scriitor, eseist, dar mai cu seamă prestiGios istoric şi "ilozo"aireli%iilor este cunoscut 1n lume mai ales pentru studiile sale ştiinţi0ice dintre care amintim6ratat de istorie a reli%iilor "storia credinţelor şi a 5deilor reli%ioase 5ma%ini şi simboluri!

11



'/ 6nali-a si comentariul de e.eniment

6rticolul care e4primă luarea unei atitudini, 1n consens cu orientarea

ideoloGică a -iarului şi care este, de reGulă, situat pe prima paGină saue.idenţiat 1n .reun 0el se numeşte editorial/ 6pare cu reGularitate/6doptă 0ormula comentariului, indi.iduali-at prin micronaraţiuni,

portrete, mini(ancete sau alte procedee care dau culoare şi credi3i(litate ideilor/

#u orice comentariu are statutul de editorial, ciar dacă anali-a apare cureGularitate, su3 aceeaşi semnătură/ 6nalistul este un jurnalist care şi(acăpătat deja notorietatea, adeseori o personalitate, un scriitor cunoscutetc/ !n re.istele de cultură articolul de 0ond cuprinde comentarii asupraunui e.eniment cultural, 1ncadrat 1n conte4tul istoric General/

96

Funcţia şi câmpulvorbirii!!! Ed/ ni.ers,2, p/ ++&/

97

idier >usson şi Oli.ier

Ro3ert ( #ro"ession journa&liste ed/ cit/, p/ J+/

Compo-iţia unui articol situat pe prima paGină,care, aşadar, se .rea un pream3ul la 1ntreGul -iar, 1m3inăsinte-a cu anali-a, iar discursul auctorial se clădeşte pee.identa conştiinţă a rolului de intermediar întrein"ormaţie şi receptor căci aşa cum spune Lacan, aceastaeste responsabilitatea oricărui analisF ! Editorialul, 0iind

articolul care dă amprenta unei Ga-ete, indi0erent de tema pe care o a3ordea-ă, adoptă o po-iţie, se identi0ică unor principii, 1şi clari0ică 1n mod e4pres unGiul de a3ordare/upă cum preci-ea-ă >usson şi Ro3ert%&, deşi estesemnat 1n nume indi.idual, editorialul e4primă 1n 3unămăsură po-iţia -iarului, respectă principiile Generale aleGa-etei 1n care apare/ Or, 1n presa noastră, după cum seştie, rolul editorialului este suplinit de anali-a şicomentariul de e.eniment, 0ără ca opiniile analistului sărepre-inte .i-iunea Generală a -iarului/ 6ctul scriitoricescnu e4primă munca de ecipă nici măcar 1n -iarele

cotidiene, şi cu atât mai puţin 1n cele culturale, la carecola3orea-ă 1n 3ună parte scriitori/!n manualele de jurnalism se recomandă ca

articolul de anali-ă să respecte următoarea structură$ introducere de punere la curent asupra e.eni(

mentului



clari0icarea po-iţiei editorialistului, detaliile care susţin acea po-iţie, conclu-iile a4ate 1n principal pe o0erirea unei

soluţii%)/in punctul nostru de .edere, e4punerea lămurită a

e.enimentului, dintr(o perspecti.ă auctorială clară presupune câte.a etape o3liGatorii$ Relatarea e.enimentului/ Preci-area perspecti.ei ideoloGice şi interpre(

tati.e a autorului/ 6nali-a e.enimentului cu insistenţă pe impor(

tanţa lui/ E.idenţierea opiniei auctoriale 1n leGătură cu

importanţa e.enimentului/ Pre-entarea altor, opinii, trimiteri la alte inter(

pretări, idei cu intenţii polemice sau măcar 1nreplică la alte comentarii asupra e.enimentului/

1n 0uncţie de atitudinea şi de 0ormula pe care leadoptă jurnalistul, anali-a unui e.eniment sau a unei stăride lucruri păstrea-ă structura menţionată/ 1ntr(un te4tdominat de un ton ironic şi de sentimentul de neputinţă,aşa cum sunt croite majoritatea editorialelor din -iareleromâneşti, clari0icarea po-iţiei autorului nu mai constituieo prioritate, iar conclu-iile lipsesc/ !lustrăm modelul adop(tat adeseori, recurGând la te4tul unui pro-ator, cu menţi(unea că e.enimentul despre care se .or3eşte aici a 0ostsemnalat 1n aproape toate -iarele, cam 1n aceiaşi termeni$

8

upă onald L/FerGuson şi Iim Patten

( Moumalism toda9 #C, +%&%, p/ ++*

M78!LE HE"ELE 6LE "7R7C!E!de +ănuţ n%ureanu

na dintre numeroasele comisii în"iinţate în ţara noastră @Comisia Anti&2ărăcie şi #romovare a 5ncluziunii 2ociale @ <,0 seamănă mai de%rabă cu un %rup de cercetătoriai "enomenului de pe urma căruia "oarte mulţi oameni vorba aceea îndură o "oame aşade mare că n&au unde dormi la noapte! :euniuni în locuri selecte cum e Comple7ul

Lebăda din Capitală puţine or%anizaţii <care chiar au dat unor săraci un codru de pâine şi o supă caldă0 îşi permit! 2e vede treaba că e7istă şi printre instituţii bo%aţi şi săraci! +iscuţiile despre de"avorizaţi dezvoltate pe la noi în %randioase simpozioane colocvii şi mese rotunde sunt de tot hazul dar au strălucire! 2trălucirea este dată de hârtia velină

pe care sunt tipărite studiile despre sărăcia şi săracii din :omânia în condiţii %ra"icee7cepţionale! +e pildă acela în"ăţişat la cea mai recentă şedinţă a Comisiei Anti&2ărăcie

ş!a!m!d! care dincolo de statistici dă şi o idee pentru combaterea "la%elului! Cităm "ără



comentarii. @#entru resorbţia sărăciei instalate în :omânia de&a lun%ul acestor ani estenevoie de un pachet lar% de politici atât economice cât şi non&economice asamblateîntr&un pro%ram coerent! #ro%ramul anti&sărăcie trebuie conceput ca un clement com&

ponent al unui pro%ram %lobal de dezvoltare socială şi economică @! 2ociolo%ii străini îşiiau notiţe!!! Oamenii săraci nu caută de"iniţii ale sărăciei! (i caută mai de%rabă un loc

de muncă sau şi mai rău & un portmoneu căzut din cer sau şi mai rău & ceva de "urat! +e"iniţii ale sărăciei încearcă cei cu un statut social şi un standard de viaţă cel puţinmulţumitoare! Cercetarea sărăciei minunată invenţie, Când ai o nelămurire deschizi

studiul la pa%ina şaptezeci şi te lămureşti! -ilioane de nenorociţi ar trebui să&şi procure strate%ia de combatere a sărăciei şi să se pună serios cu burta pe ea pentru a şi&o însuşi! Autorii de simpozioane au început să&i trateze pe săraci ca pe o specie ciudată "aţă decare nu ştii cum să te comporţi mai întâi. s&o studiezi să te "ereşti de dânsa sau s&ocompătimeşti' Autorii de studii sunt de acord în %eneral că viaţa de sărac e %rea!

H/ Brendan >ennessD,

ritin% Feature Arde 5esFocal Press, O40ord, +%%&,

p/ 2'/

e 0apt, comentariu, ca şi eseul, presupune un

discurs, o e4punere asumat su3iecti.ă9, 1n care -iaristul1si do.edeşte nu doar cunoştinţele 1n domeniul a3ordat/nu doar capacitatea de anali-ă, ci şi talentul scriitoricesc/e multe ori, 1n interpretarea unei stări Generale de 0apt,analistul introduce scurte po.estioare ilustrati.e, portretesau dialoGuri, cu intenţia de a indi.iduali-a tema şi de a(icon0eri credi3ilitate/ e pildă, o pro3lemă Generală şi de

permanentă actualitate este cea leGată de proasta0uncţionare a sistemului judiciar, oGlindită, printre altele,şi de a3u-urile din poliţie/ Pe această temă, #eculaiConstantin Munteanu, -iarist 3inecunoscut prin 1ndelunGa

lui acti.itate la postul de radio Europa Li3eră, concepe unarticol de anali-ă indirectă, prin pre-entarea a douăca-uri/ 6rticolul a3ordea-ă un su3iect tipic pentru uncomentariu asupra unui stări Generale$

+/ 1n e4punereaintroducti.ă autorulemite te-e, sprijinind(o

pe date statistice, 1n

stilul ancetei/ 6cest procedeu, pe lânGă0aptul că dă Greutatearticolului,

O M\#7 L#57 8! 5RE6 de E! C! -unteanu

#oliţia română este în continuare locul unde nu se

întâmplă nimic! +osarul crimelor nerezolvate creşte! Lipsa de bani sau de curaj pilele şi prostia îşi dau mâna pentru a în%roşa numărul delictelor cu autori necunos&cuţi! #oliţia anchetează peste ?KQ de mii de "apte penalecu autori anonimi! #oliţiştii încearcă să %ăsească de binede rău e7plicaţii pentru PK de crime R tentative deomor KP de lovituri cauzatoare de moarte ?R de



vătămări corporale %rave PRW de violuri peste cinci miide tâlhării şi mai bine de ?PK de mii de "urturi! #este PKQde criminali sunt în libertate şi se plimbă nestânjeniţi pe

stradă! neori durează ani până sunt prinşi! +in %reşeală sau în timpul altui delict! Li se alătură zeci de mii de hoţi

tâlhari şi violatori! +ar cele peste PKQ de crime sunt un "leac "aţă demormanul de dosare! Cercetările evenimentele dintimpul mineriadelor sau din decembrie ?XUX s&au împot&molit undeva la început! #oate şi pentru că unii dintreactorii de ieri sunt scenariştii de astăzi sau invers! =iatunci la ce bun să re"ormezi #oliţia'+upă cum se ştiechiar dacă or%anizaţiile non%uvernamentale şi Amnest9

5nternational se dau de ceasul morţii să&i înveţe pe poliţişti bunele maniere chiar dacă aceştia au "ost trimişila pension să înveţe limbi străine şi să se mişte %raţios

prin intersecţii în pieptul de aramă al poliţiştilor se a"lă

în continuare o inimă mare care bate bate şi iar bate!O anchetă e"icientă nu este decât cea în urma

căreia chiar şi cei mai reţinuţi şi timizi presupuşiin"ractori spun tot şi chiar mai mult decât atât!

Li s&a întâmplat şi celor trei bucureşteni care au "ost opriţi acum două săptămâni de poliţia rutierăialomiţeană! 2oacra unuia dintre ei era din 2lobozia şi

pusese de o petrecere care să marcheze aniversarea %ine&relui! +ar au ajuns de la bal la spital! #e drumul care&iducea spre che" au "ost opriţi de două patrule! A două le&a

purtat %hinion! +upă ce au controlat actele şi le&au măsu&

rat alcoolemia cei trei au "ost duşi pe sus la o secţie de poliţie din 2lobozia! (i au "ost anchetaţi la sân%e pentrua spune de unde au roata de rezervă a maşinii! =i când

spunem că au "ost anchetaţi la sân%e nu ne "olosim de o "i%ură de stil! Cei trei au ieşit marcaţi de anchetă din secţiade poliţie! A tât de marcaţi că au "ost necesare câteva zilede în%rijiri medicale instrumentele de anchetă au "ostbine ştiuta lampă în ochi o coadă de sapă şi bastonul de

poliţist! #rintre altele ei ar li trebuit să recunoască maimulte maşini şi piese auto "urate! Cei trei au ieşit pebrânci din arest abia după ce sora unuia dintre ei a venitla poliţie şi a scos din buzunar bani pentru o amendă

"ictivă! #e lân%ă aceştia a trebuit să lase şi PRQ de mii delei pentru că după cum li s&a spus trebuie zu%răvit biroul!Cei trei s&au oprit la 2pitalul @#antelimon @ unde li s&au

impresionea-ă,alarmea-ă cititorul şi

preGăteşte su3til celedouă ca-uri pre-entate1n continuare/

2/ !nteGrarea su3iectului1n sistemul internaţionalde re0ormare a poliţieiare rolul de a ironi-a

preocupările occidentale1n raport cu situaţia dela noi, dar şi de a suGeraatitudinea autorului 0aţă

de su3iect/ Procedeuleste şi el unul su3til(jocul de cu.inte$ în

pieptul de aramă al poliţiştilor se a"lă încontinuare o inimămare care bate bate şiiar bate!

'/ Po.estirile ilustrati.esunt e4puse ca 0aptedi.erse, din perspecti.aunui narator detaşatcare mi-ea-ă peindiGnarea cititorului/

*/ Conclu-ia este suc(

cintă şi reali-ată 1naceeaşi notă de ironieamară/

11!



pansat rănile şi apoi la #oliţia Capitalei unde li s&au datasi%urări că incidentul va "i cercetat! Au trecut două săp&tămâni de la incident! +e%eaba,

=i pe 5lie Cristescu ?&a intero%at poliţia! 6ot de%ea&ba! (l era în vinuit că ar "i comandat asasinarea unui om de

a"aceri din +eva! #entru că nu a dat răspunsurile aşteptatede poliţişti 5lie Cristescu a ajuns în spital cu hemiple%iedreapta şi vânătăipe toată spinarea! La radio%ra"ia pe carei&au "ăcut&o medicii din :eşiţa s&a văzut mai clar cât deadânc au vrut să&i întipărească în minte poliţiştii întrebărilede la anchetă! Omul avea contuzii cranio&cerebrale "rac&tură de mandibulă şi paralizase pe partea dreaptă!

Aşa că păzea mână le%ii e lun%ă, =i %rea! -ai binerecunoaşteţi de la bun început tot ce vi se cere semnaţitot ce vi se pune în "aţă şi aşteptaţi eventual vreo amni&

stie! #oate că pe lân%ă -iron Cozma vă puteţi strecura şi dvs! spre casă! @re./ Formula As %=+ iulie 2+A

n comentator cu succes la pu3licul cititor esteOcta.ian Paler/ El 1şi concepe articolele 1n 0orma unordiscursuri de ni.el mediu, 1n care atacă pro3leme deinteres General/ 1n introducerea următoare, Paler 1şi clari(0ică po-iţia @de dreaptaA, recurGând la un mijloc retoric dee0ect, anume pornind de la o idee .eiculată mai cu seamă1n Grupările anariste$

Am auzit în ultima vreme nu puţine voci care sus& ţineau mai evaziv unele mai apăsat altele că numai o dic&

tatură ne&ar putea scoate din marasmul actual! =i mă %răbesc să precizez că nu din %ura unor _nostal%ici@ sau a unordescreieraţi dornici să vadă cum se %uvernează cu mitra&liera am auzit această opinie! Am auzit&o de la persoane

serioase cu convin%eri democratice "nplus ea nu era ros&tită scrâşnit cu mânie cu nădu" la nervi! Venea dintr&o lo&

%ică resemnată rămasă "ără orizont! @Octa.ian Paler ( #oate salva democraţia ţara' Cotidianul * septem3rie 2+A

ot prin mijloace de un retorism su3liniat 1şie.idenţia-ă şi conclu-iile$ 1n loc să(şi e4prime directre-er.a 0aţă de Gu.ernul #ăstase, Paler pune 1n prim(planmoti.aţia 0ăcând doar alu-ie la 0raGilitatea Gu.ernului$

-ă tem că omul cel mai periculos din %uvernulactual nu este cum am crezut d&? Cozmâncă! (ste Vasile

+âncu! în ziua în care d&? +âncu nu va mai asuda pentru



a întreţine prin sondaje tonusul cole%ilor săi şi al primului ministru în special voi "i optimist! #ână atuncivoi rămâne prudent @i3idemA

1n re.istele culturale editorialul se leaGă de un e.e(

niment petrecut 1n planul culturii$ apariţia unei cărţisen-aţionale, desciderea unei e4po-iţii, desciderea unuitârG de carte etc/ 1nsă, 1n multe rânduri editorialele re.is(telor de cultură s(au re0erit la situaţia Generală, la e.eni(mente politice, au ales su3iecte de interes larG/ n e.eni(ment dramatic pentru cultura română +(a constituit inter(-icerea manualelor alternati.e pentru liceu/ E.enimentulapare comentat 1n re.ista :omânia literară unde MirceaMiăieş semnea-ă o ru3rică permanentă de comentarii

politice <Contra"ort0 1ntr(un stil incisi., cu talent şi maiales cu .ădite 1nclinaţii spre interpretarea 0aptelor$

M6#6L E B#E M6#!ERE PEE"ER!"E de -ircea -ihăieş

Eu ţin minte ca din copilărie încoace să "i asistatla ceva asemănător cu _bătălia pentru apa %rea@ una dintemele dra%i "ilmelor de război> până mai zilele trecutecând d&na ministresă Andronescu a devenit vedeta unei

superproducţii la "el de palpitante a casei de "ilme_-inisterul şi clientela@! (vident sub un titlu&rema8e_1ătălia pentru manuale@! Alături de bruna ministresă

apar în roluri episodice personaje aşteptate <precumdomnul cu nume predestinat -olan0 dar şi neaşteptate precum primul&ministru!

Acesta din urmă ca a%ent de promovare al unei pelicule ce spune multe despre modul de "uncţionare al societăţii şi administraţiei de stat româneşti! #uţină isto&rie. după cum dl! Eăstase nu&şi mai aminteşte una dintrecondiţiile puse de Comisia niunii (uropene pentru

păstrarea :omâniei Bîn căiţi@a "ost liberalizarea pieţii demanuale! Asta însemna pe de o parte ca în şcolile româ&neşti să se poată preda după manuale alese de pro"esori şielevi şi pe de alta ca în anumite condiţii <de pildă la

limbi străine sau la calculatoare0 să se poată "olosi chiarmanuale editate în străinătate! 2e urmărea ast"el scoa&terea învăţământului românesc de sub imperiul dictaturii

+/ Comentariulde3utea-ă 1n 0orţă,

printr(un captatiobenevolentiae alcătuit

printr(un 3inecunoscut procedeu retoric$e.enimentul anunţat

cinematoGra0ic, ca pe o1ntâmplare de e4cepţie/

2/ E.enimentulcomentat este situat 1nconte4t politic, social şicultural şi e4plicat 0ărăGra3ă, 1ntr(un lim3ajaccesi3il/

1"1



%ândirii unice şi în e%ală măsură diminuarea in"luenţei'/ 6nalistul recurGe la inevitabilelor @%rupuri de in"luenţă@! +acă primul 0iGuri de stil, 1n special deziderat a "ost îndeplinit al doilea se a"lă încă în su"e&de natură satirică pentru rinţă. elevii n&au scăpat nici în ziua de azi de etema d&năa indi.iduali-a situaţia, 1ărbulescu si con"uz&ridicolele sale manuale de limba si

dar mai ales pentru a(i literatura română! Eu s&a %ăsit leac nici talentului şo%u&diminua dramatismul nilorpeda%o%ici judeţeni de a&şi "erici contemporanii cuast0el, metodiştii cu nemuritoarele lor concepţii didactice a"late încă îneducaţie de acti.işti şi perioada pre&Comenius şipre&#estalozzi!!!ideoloGie comunistă într&o primă "ază 1anca -ondială a o"erit :omi&sunt numiţi şo%unipe& niei o importantă sumă de bani menită să "acilitezeda%o%icijudeţeni iar redactarea şi producerea cărţilor pentru clasele 5& V555!

populaţia din timpul Lucrurile au "uncţionat relativ bine ast"el încât s&a trecutdictaturii este de0inită în ultimii doi&trei ani la pasul următor şi anume 5a con&

printr(o meta0oră de ceperea manualelor alternative pentru liceu! 2&au stabilit!circulaţie jurnalistică$ de către o comisie de pro"esionişti pro%rame pentrubizon naţional! "iecare specialitate iar pe baza acestora autorii sau editu

rile şi&au redactat lucrările! La nivel de minister s&a con stituit o Comisie naţională pentru aprobarea manualelor<CEA-0 al cărei rol era să constate unu respectarea cu

stricteţe a pro%ramei şi doi stabilirea pe baza unui*/ 6cţiunile ileGale, punctaj clar a valorii produselor! #rocedura cerea ca mi&constituind, de 0apt, nisterul să comunice în timp util lista manualelor carearGumentele pe care se îndepliniseră criteriile tematice şi de competenţă!1ntemeia-ă comentariul, 5ată că substituindu&se miticului -oise d&na mi

şuni pre-entate prin nistru ţine în sei" timp de patruzeci de zile lista cu titlurilealternarea comentariului aprobate iar când editorii intraţi în criză de timp îi trimit <dacă nu "aci câte un adresă după adresă ru%ând&o implorând&o somând&o să

abuz pe minut înseamnă "acă publice numele editurilor câşti%ătoare vine lovituracă eşti moale şi de teatru. d&na Andronescu anunţă ritos că din proprieincompetent0 relatarea voinţă reduce la doar trei numărul manualelor aprobate1n imaGinii .ii <d&na mi& pentru "iecare disciplină, Căministresa n&are în descriereanistru ţine în sei" timp "işei de post ast"el de atribuţii probabil că nu intereseazădepatnizeci de zile lista pe nimeni în :omânia unde dacă nu "aci câte un abuz pecu titlurile aprobate0 minut înseamnă că eşti moale şi incompetent! 5n"init mai1ntre3area retorică <de %rav e că cucoana pedeseristă a eliminat unele nume dar unde să ştim noi că le&a păstrat pe altele după criterii ce ţin probabil de idio&editurile "a vorizate cu sincrasiile dar şi de interesele politice ale domniei sale!nemşinare nu cotizează #rost s"ătuită <dac&a s"ătuit&o cineva,0 sau incapa&

%ras îu contul partidului bilă să %ândească cu propriul cap d&na ministră a comis

pe care d&na Andronescu dintr&o dată spun ziarele următoarele in"racţiuni. abuzîl reprezintă atât de în serviciu <a nesocotit o decizie a CEA- deşi n&aveaaberant în %uvern'0! nici un drept le%al să "acă aşa ceva0 cenzură <din lista

mmmmmmmf-

1""



o"icială a CEA- a ales pe cine şi cum a dorit0 şi tare mi&e 6ceastă .arietateteamă că nici acuzaţia de corupţie n&ar "i cu totul e7a%e& stilistică dă discursuluirată. de unde să ştim noi că editurile "avorizate cu auctorial aspectul uneineruşinare nu cotizează %ras în contul partidului pe care pledoarii a.ocăţeşti/ d&na Andronescu îl reprezintă atât de aberant în %uvern' -otivarea ministrese, &

chipurile reclamarea de către pro"esori a numărului prea mare de manuale & seamănă izbitor cu @tclc%ramili oamenilor muncii@. la care "ăcea J/ 1nceierease apel #in%elică atunci când voia să mai dea una peste bot construieşte pebizonului naţional! +eşi catastro"al plătită eu nu cred că asam3larea

pro"esorimea :omâniei e chiar atât de imbecilă încât s&o e.enimentului 1n sperie diversitatea. la urma urmelor pro"esorul are un rol situaţia Generală şidecisiv în eliminarea de pe piaţă a autorilor cu care nu e conţine un apel su3tilde acord, (l trebuie să spună da sau nu pentru că nimeni adresat dascălilor/ iui&?obli%ă să "olosească ediţii care nu&i convin şi nici &aşa cum se insinuează printreBrânduri & să predea simultan de pe mai multe manuale, +acă nivelul lor e cel alediturii Aramis <unde&şi publică opera majoră dl! -olan0 nimeni nu&i vaîmpiedica să recomande productele acestui trust&miracol care a tipărit peste o

jumătate de miliard de manuale, Autorii şi editorii & intraţi după cum spuneam în

criză de timp & au aşteptat ca pe&o ploaie izbăvitoareintervenţia premierului! Care intervenţie a venit & darnumai pentru a dubla abuzul cu o minciună! #ozând în@călăuză a rătăciţilor@ acest nou -aimonide al politiciiromâneşti dizertcază %omos şi rosteşte imperativ. @Cinevrea manuale alternative să&şi "acă pe banii lui nu ai

statului,@ Curat murdar coane Adriane, 2ă nu "i ştiutmata că statul român "inanţează doar manualele pentru

şcoala %enerală iar scandalul recent apărut se re"eră la

manualele de liceu' -anuale pe care editorii abiaaşteaptă să le editeze @pe banii lor@ numai că nu leîn%ăduie cenzoriţa de la minister, Eecunoaştere crasă arealităţii sau mentalitate totalitară' (zit între aceste douăde"iniţii ale puterii care conduce acum :omânia o ţarăcare minte în e7terior că vrea să se inte%reze în (uropaiar în interior dovedeşte căn&o obsedează decât atin%ereaintereselor personale şi de %rup! @(conomie de piaţă 9@concurenţă@ @şanse e%ale la condiţii e%ale@ libertate ae7presiei sunt pentru actuala putere vorbe %oale încăl&cate ori de câte ori mirosul ademenitor al ciolanului letrece pe la nări! ( mai puţin important că dl! -olan



dezvăluit de ziarul Yiua drept un campion mondial almanualelor participă şi câşti%ă toate concursurile!

5mportant e că dl! -olan în calitatea de înalt an%ajat al -inisterului n&ar trebui să aibă dreptul să "ie şi arbitru şi jucător! Eu e7clud posibilitatea ca manualele sale să "ie

chiar bune! Eumai că atunci când ele câşti%ă nişteconcursuri trucate valoarea le scade dramatic chiar dacăconturile personale ale autorului sporesc e7ponenţial!

:ecentul scandal al manualelor de liceu nu poate "i redusdoar la o acerbă luptă pentru bani şi in"luenţă! (l e ceamai bună dovadă că de sus de la vâr" :omânia eîncurajată să rămână o ţară subdezvoltată a dictaturii

personajelor înscăunate în înalte "uncţii administrativedar şi a hoţiilor patronate de s"erele politice! O :omânielaşă în%rozită de principiul concurenţei şi alcompetenţei! +in ne"ericire prea mulţi dascăli & te

pomeneşti că unii chiar i&au scris ministresei, & sunt

complicii acestui "el de ţară de care ar trebui să "u%imînspăimântaţi, <:omânia literară + auGust 2+A

1n conclu-ie, articolul de anali-ă şi interpretare,ciar dacă are sau nu statut de editorial, propune o opinieautori-ată asupra unei situaţii cunoscute şi, 0ie că este.or3a despre un e.eniment cultural, despre unul socialsau de altă natură, el este inteGrat 1n istoria din care 0ace

parte, comentat 1n leGătură cu moti.ele care l(au Generatşi cu situaţia de 0apt 1n care s(a de-.oltat/

EXERCIŢII

+/ Citiţi articolul de mai jos şi identi0icaţi po-iţia ideoloGică a autorului/ e-.oltaţiaceastă temă 1ntr(un articol de o paGină/

PO>6 CE(6 PO>! #7"6"E$ FO#L ROM\#!6

*uvernul #+2: tratează economia ca pe propria moşie considerând că sin%urulcriteriu de apreciere a justeţii unor măsuri este puterea de a le întreprinde!

Yilele acestea %uvernul Eăstase a "ăcut de două ori proba unei "iloso"ii pro"unddăunătoare de administrare a economiei! Caracterul mali%n nu vine doar dinrezultatele directe strict cuanti"icabile ale celor două măsuri ci din caracterul



lor to7ic pentru mediul de a"aceri prin introducerea unor doze zdravene deinjustiţie şi arbitrar! #e de o parte ne re"erim la reintroducerea de către

-inisterul Finanţelor prin ordin al ministrului a practicii acordării de scutiri la plată reduceri sau reeşalonări de datorii ale "irmelor debitoare către stat indi"e&rent de mărimea sau capitalul acestora!

#e de altă parte la @ta7a surpriză@ de ? din venituri impusă de la ? au%uste7portatorilor pentru constituirea Fondului :omânia a"lat direct la dispoziţia premierului Fond destinat @promovării ima%inii :omâniei în lume@! @"orinMoisa ( -onitorul de Cluj0

P! Comentaţi inter-icerea manualelor alternati.e pentru liceu, 1n .ara anului 2+, din perspecti.a momentului actual @+(2 paGiniA/



*/ a3leta sentenţioasă

"pecie demodată, ta3leta are un .ădit caracter morali-ator şi critic, iaruneori şi e.ocati./

"e construieşte 1ntr(un stil didactic ( demonstrati. cu ostentaţie/ !nstanţa auctorială este atotştiutoare, .or3eşte 1n numele tuturor, sau

de po-iţiile unei autorităţi a0irmate şi emite opinii .oit a3soluti-a(toare/

100

upă +icţionar determeni literari ed/ cit/, p/*''/

a3leta este altă specie a3ordată cu precădere 1n presa culturală, situată la Graniţa dintre literatură şi pu( 3licisticăN/ Este .or3a despre o scriere, adeseori scurtă,cu un pronunţat caracter didactic şi care a3ordea-ă su(

3iecte di.erse poate să consemne-e un e.eniment, să sa(tiri-e-e un 0apt, să e4prime re0lecţii şi idei c.asi0ilo-o0icesau ciar să e.oce 0iGura cui.a/

a3leta porneşte adeseori de la o te-ă, o ma4imă, oa0irmaţie care interesea-ă la un moment dat opinia

pu3lică şi care de-.oltă 1n puţine cu.inte un comentariucare tre3uie neapărat să 0ie percutant, să incite princalitatea cone4iunilor de idei şi să surprindă esenţa unui

0apt 1n e4act nota unanim sesi-ată/ !lustrati.e 1n sensulacesta sunt ta3letele arGe-iene, unele pu3licate 1n re.ista

1ilete de papa%al! ar creaţiile lui 6rGe-i constituie unca- e4cepţional/ Cel mai adesea, ta3leta 1ncearcă săimpună mentalităţi din perspecti.a unui autor care le ştie

pe toate instanţa auctorială adoptă un ton sentenţios, sesituea-ă 1n postura de autoritate morali-atoare, intriGatăde o stare de lucruri şi care 0ace prin discursul ei un apelcătre morala Generală/ Ca mijloc principal, autorul deta3letă recurGe la ironia su3liniată şi la imaGinea memo(ra3ilă ( şi ea lucrată 1n amănunte ostentati.e, 1nGroşate

până la caricatură de multe ori/ e aceea, specia apare cu precădere 1n Ga-etele de satiră/Când e4pune meditaţii asupra unor e.enimente sau

când e.ocă, ta3leta se 0i4ea-ă de reGulă asupra mesajuluişi, indi0erent de tonalitatea a3ordată şi de procedeele

+2 LL///ms&mm! JH. mmmdm / (LL



'/ onul autorului de <dar nu pe loc0 că nivelul de violenţă cotidiană era atât deta3letă este 1n General mare în 2! !A! încât în ochii spectatorului de acolounul de su0icienţă, al simpla apăsare pe obrazul eroinei cu o pernă ar "i "ost subunui atotcunoscător care pra%ul de percepţie necesar pentru care el să înţelea%ă că.or3eşte 1n nume Gene( asista la o crimă! #entru mine care veneam dintr&o ţară

ral/ în care violenţa pe scenă ori la 6V era cenzurată iar ceade pe stradă ascunsă depăşirea cu mult a acestui pra%reprezenta o di"icultate estetică. nu mai puteam lua în

serios scena! +e unde comicul ei involuntar!împrejurarea cu pricina mi&a revenit de câteva ori

*/ "tilul este în minte în ultimii ani! =i nu atât violenţa comică aasemănător scrierilor uciderii +esdemonei m&a obsedat cât "aptul că repetarea1nţelepte @sentenţiosA şi insistenţa unui anumit "enomen poate schimba mentali&adeseori marcat de tatea oamenilor obli%ându&i să solicite doze din ce în cea0irmaţii de0initi.e, de mai mari pentru a continua să&? perceapă! Violenţa în artă0ra-e memora3ile şi de şi în societate acţionează ca un dro% sau ca un antibioticsintaGme cu .ădite creând dependenţă şi deopotrivă imunitate! +oar cres&

intenţii de literaturi-are$ când doza rezultatul mai e simţit! prostul %ust nu ne mai 6ot aşa şi cu prostul %ust! +e "apt la el am vrut săatacă în mod accidental ajun%. nivelul prostului %ust în arta şi în societatea

şi solemn el ne înşală românească de astăzi a atins cote inima%inabile ieri!aşteptările ne cucereşte Ee&am deprins într&o asemenea măsură cu prezenţa lui &

"ără a&? simţi ne pe ecranul mare ori pe cel mic în pa%inile cărţilor sau pătrunde prin pori sau e ziarelor pe 5nternet pe stradă pe stadion în autobuz în %ata instalat în noi ca 5a "amilie etc! & încât nu&? mai remarcăm decât în cantităţiel acasă! mari şi când este e7trem de a%resiv! în cantităţi mici

prostul %ust este insesizabil! =i în aceasta constă pericolul. prostul %ust nu ne mai atacă în mod accidental

şi solemn el ne înşală aşteptările ne cucereşte "ără a&? simţi ne pătrunde prin pori sau e %ata instalat în noi caJ/ Enumeraţia retorică la el acasă! La "el cum e violenţa pentru americanul careamplă este un procedeu mer%e să vadă Otello/ prin care se 0i4ea-ă #rostul %ust a acaparat totul. de la limbaj şiconotati. atitudinea de comportament la televiziune de la muzica pe care o di"u&de-apro3are a autorului zează F!-!&urile sau care "ace săli pline la reclame1n planul denotaţiei postere publicitate în %eneral de la aspectul străzii laenumeraţia accentuea-ă acela al locuinţelor de la paradele de modă la paradeleoralitatea discursului, militare! ( de prost %ust în politică să&ţi insulţi pre&respecti. intenţia sa de decesorii acuzându&i că au "ăcut totul rău să deviiparla&adresare directă şi de mentar "ără să ai habar de răspunderea care&ţi incumbă> e

apel/ de prost %ust când eşti responsabil cu in"ormatizarea poliţiei să spui @indentitate@! ca miliţianul de la circu&laţie de odinioară care zicea @a tranversa@> e de prost



%ust în mass&media să inviţi la pro%ramul de ştiri ocântăreaţă de mâna a doua concubină a unui in"ractor ca

să povestească în auzul a milioane de oameni cum aunăşit ei cântăreaţa şi in"ractorul în închisoare pe unuldin capii ma"iei româneşti ori "emeie "iind să&i spui

preşedintelui ţării cu ocazia unui interviu @vă vreaunumai pentru mine@> e de prost %ust în presă să publici pe prima pa%ină tot soiul de orori "ără nici o semni"icaţiecu titluri de&o şchioapă şi "oto%ra"ii dez%ustătoare> e de

prost %ust în şcoală să umpli capul elevilor cu ze%rasulunei educaţii imbecile de sor%inte comunistă "ără săba%i de seamă că a trecut mai mult de un deceniu de laînlăturarea comunismului> e de prost %ust în viaţa

spirituală să Ti intolerant şi ri%id cu cei de&o altă reli%iedecât tine să re"uzi dialo%ul doar "iindcă te a"li printremajoritari să amesteci reli%ia în treburile statului "ăcândca om al bisericii propa%andă contra schimbării unor

prevederi ale Codului #enal> e de prost %ust în viaţanoastră cea de toate zilele să stropeşti cu noroi din "u%amaşinii de ultimul tip pe cei care mer% pe jos să ucizi

peisajul plantând în mijlocul pădurii sau pe malul laculuiviloaie hidoase al căror preţ îi s"idează pe trei s"erturidintre cetăţenii acestei ţări> e de prost %ust în literaturăîn artă şi în mijloacele di"uzării lor să contezi e7clusiv

pe vânzare <prostul %ust al ratin%ului ce temă,0 pe succes să reduci cultura la se7 la crimă la vul%aritate să iei o vacanţă mare de la talent semni"icaţie adevăr sau "rumuseţe în%ropându&ţi publicul sub mormane de

%unoi lin%vistic şi moral! =i ce nu e de prost %ust în viaţa şi în cultura :omâniei de tranziţie'4:omânia literară & martie 2+A

1n General, este .or3a despre articole mai scurte, cu su3iect de interes larG @cul(tural sau nuA şi cu intenţii critice declarate/ "pecia s(a 3ucurat de succes 1n secolul tre(cut şi continuă să apară 1n unele Ga-ete, deşi nu cunoaştem 1n ce măsură mai este citită/

EXERCIŢI)

+/ Redactaţi o scurtă compo-iţie despre 0rică, recurGând la o a0irmaţie sentenţioasă

(e.entual o ma4imă, o apo0teGmă (, pe care s(o de-.oltaţi 1n câte.a imaGini descrip(ti.e sau 1ntr(o po.estire ilustrati.ă 0oarte scurtă/



J/ Recen-ia de carte

Recen-ia este specia presei culturale culti.ată 1n toate cateGoriile de-iare si re.iste/!n a0ară de scrierea speciali-ată @de critică literară, de pildăA, e4istăminirecen-iile pu3licitare, de pre-entare sau de in0ormare succintă/!ntr(o recen-ie tre3uie să prime-e in0ormaţia de care pu3licul larGare ne.oie/!n0ormaţia din recen-ie este una de moti.are @1n leGătură cu .aloareacărţiiA sau de incitare la lectură/Responsa3ilitatea unui autor de recen-ii este 0oarte mare pentru căopiniile lui pot determina ierariile culturale de la un moment dat/

Printre speciile stilului jurnalistic, recen-ia se1nscrie 1ntre comentarii şi relatări, căci aşa cum suGerea-ăşi etimoloGia cu.ântului <recensio0 o recen-ie este otrecere în revistă o 9po.estire9 cronoloGică a e.enimen(telor, iar, 1n sens mai larG, recen-ia de carte 1nseamnă pre(-entarea unor apariţii editoriale cu intenţia de a in0orma

pu3licul 1n leGătură cu .aloarea, proporţiile sau naturae.enimentului/

Recen-ia are deopotri.ă rolul de a in0orma şi de a0orma opinii/ Cel puţin 1n istoria imediată, cărţile se aran

jea-ă ieraric şi 1n 0uncţie de recen-iile care li se 0ac sau

ciar numai 1n 0uncţie de ele/ Re0eritor la rolul -iaristului Murnalistul universal 1n impunerea unor nume de scriitori, a.id Randall+N

Ed/ Polirom, +%%), p/ 2J/ atraGe atenţia asupra 0aptului că recen-ia poate deruta pu3licul, 1i poate dirija Gusturile de lectură 1n ca-ul 1n care pre.alea-ă leGătura dintre autorul recen-iei şi autorulcărţii recen-ate/

O3iecti.itatea recen-orului şi aşe-area in0ormaţiei1n primă intenţie con0eră .aloare unei recen-ii$ 6ipul derecenzie ce merită să "ie prezervat este acela al cănii scop

principal este de a da in"ormaţii despre opera închestiune> de a descrie pe cât posibil e7act complet de+2 !3idem/ a&i trece în revistă stilul conţinutul ideile!!N

1n presa scrisă recen-ia se 3ucură 1ncă de populari(tate/ Este ade.ărat că de cele mai multe ori este pre0erată

i*



in0ormarea succintă sau de simplă pu3licitate editorială,totuşi, este de interes 0aptul că 1n a0ară de re.istele destrictă specialitate, cum ar 0i cele literare, şi celelalte, dedi.ertisment, de pildă, sau ciar cotidienele recurG larecen-ii de carte pentru a di.ersi0ica in0ormaţia sau ciar

pentru a(i da o anumită Greutate culturală/ "e poate spunecă recen-ia este o specie răspândită, citită şi cu un .ăditcaracter in0ormati./

1n mare, se poate .or3i despre o recen-ie pu3licitară şi despre una speciali-ată/

+/ E4istă o recen-ie pu3licitară, ca cea dintr(un ca(taloG editorial, 1n care sunt e.idenţiate punctele de interesale cărţii$

cui se adresea-ă cui 0oloseşte câtă lume a a.ut ne.oie de ea @1n ca-ul reedi(

tărilor, traducerilorA

cât costă la ce editură a apărut date despre autor, 1n ca-ul 1n care ele sunt

edi0icatoare @dacă a mai scris ce.a memora3il,dacă este 0aimos sau dacă a intrat prin ce.a 1nmemoria colecti.ăA/

"ă pornim de la un e4emplu$ Editura >umanitas ascos o .ariantă românească a romanului Veroni8a se hotă&răşte să moară de Paulo Coelo/ Romanul nu este 0oartecunoscut, dar scriitorul e 1nreGistrat 1n mintea cititorilor prinromanul Alchimistul! e aceea pre-entarea pu3licitară tre(

3uie să pornească de aici/ !n cataloGul pe anul 2 al aces(tei edituri apare o minirecen-ie care deşi 0ructi0ică cele3ri(tatea romancierului, ratea-ă atât scopul in0ormati., cât şi pecel de 0ormare, din cau-a unei compo-iţii nepro0esioniste$

#aulo CoelhoHeroni<a se otărăşte să moară

Heroni<a decide morrer @O3jeti.a, +%%)Araducere din portuGe-ă de 2orin -ărculescu

#aulo Coelho născut în ?XK la :io deManeiro obţine cu 6lcimistul <?XUU0 unrăsunător succes internaţional. cartea e tradusă în P de limbi şi vândută în peste PQ de

milioane de e7emplare!Heroni<a se otărăşte să moară <?XXU0 este povestea unei tinere care se bucură

de con"ortul şi plăcerea unei vieţi lipsite de %riji dar într&o zi descoperă că este în! "ond



ne"ericită şi hotărăşte să se sinucidă! +oza de somni"ere nu&i aduce moartea rapidă iarVeroni8a se trezeşte într&o clinică unde a"lă că inima i&a "ost %rav a"ectată şi mai arede trăit doar câteva zile! Aici are ră%azul să se privească pe sine şi pe cei din jur şi săînţelea%ă bo%ăţia şi puterea vieţii trăind e7perienţe noi nebănuite! 2cris într&un stildirect şi simplu romanul lui Coelho "ace apel la emoţia cititorului pe care îl pune în

"aţa inepuizabilei întrebări despre moarte şi sensul vieţii!E.ident că nimeni nu .rea să cumpere un roman 1n

care este .or3a despre cine.a a0lat 1n praGul morţii/ Or,romanul lui Coelo este tonic, optimist, contra-icând titlulde la prima paGină şi tocmai 1n aceasta a şi constat suc(cesul lui de pu3lic/ Pe lânGă stânGăciile de lim3ă şi stilulcon.enţional, pre-entarea de mai sus pare să transmităcititorului următorul mesaj$ este ade.ărat că Paulo Coeloa scris un roman 3un ( Alchimistul (, dar Veroni8a sehotărăşte să moară nu este decât melodramatic/

Ce tre3uia menţionat 1n ca-ul unei cărţi cu titlu

aproape sum3ru Că de-nodământul este 0ericit, 1ntr(unmod surprin-ător că po.estea este reno.atoare pentrucititor că ne0ericirea Heroni<ăi este a 0iecărui om/

O mini(pre-entare in0ormati.ă redactată 1ntr(un stil pro0esionist tre3uie să pre-inte punctele de interes Gene(ral ale unei cărţi, să incite la lectură, sau măcar să in0or(me-e o3iecti. asupra conţinutului/ n e4emplu po-iti.am e4tras din cataloGul Editurii Polirom$

-arian #etcu Puterea sicultura/ O istorie a cen-urii

Cartea lui -arian #etcu urmăreşte traseul şi "ormele pe care le&a luat cenzura ca atribut al #uterii în An%lia! Franţa *ermania Austria 5talia 2A şi :usia! ncapitol consistent este consacrat "uncţionării cenzurii în

spaţiul românesc din (vul -ediu şi până în ?XUX! #uterea şi cultura este prima analiză românească privind "uncţio&narea cenzurii! (lementele de noutate se re"eră în specia/la studiul unor documente din perioada comunistă princare se dezvăluie cum cenzura românească a "ost unul dinmecanismele totalitare! -arian #etcu este absolvent al

Facultăţii de Murnalistică a niversităţii 1ucureşti în

prezent asistent universitar la 5nstitutul Eaţional de 5n"ormaţii Facultatea de =tiinţe ale Comunicării!

!"B#$ %&'()'(2'+ +*&42J mm, 2+ paG/L /,/L/N/Z$$LL,F//L/, $ J J ! & ! ! ! ! J J ! LLLFL,L / / / JJ.JJJ !J.J ! ! / / L L / F L / L/ $/LL/LLL ţt"i3m U N LL L L L H ( / J J J J J J J J . J & "8F 8i8iii8 c0i$ D

13"



Conţinutul cărţii este e4primat succint$ este o istoriea cen-urii 1n anumite ţări @numiteA, capitolul dedicat Ro(mâniei se 1ntemeia-ă pe documente necunoscute pu3licului/O ast0el de 1ntre3are naşte alta$ cum de autorul a a.ut accesla aceste documente e aceea datele despre autor dau

răspunsul şi la această 1ntre3are a cititorului/ !n0ormaţiiledespre carte sunt şi ele a3solut necesare/ O carte 0ără !"B# poate să nu e4iste/ !"B#(ul 1i atestea-ă 1nreGistrarea/

La aceste in0ormaţii se mai poate adăuGa şi tirajul,care in0ormea-ă 1n leGătură cu numărul de e4emplaree4istente pe piaţă/ "e cunoaşte ca-ul Editurii Paralela *Jcare anunţă apariţia 0oarte multor cărţi, preluate apoi 1ndi.erse topuri arti0iciale şi pe care de 0apt cititorii nu le

pot comanda pentru că ele nu sunt 1ncă editate/ Formatul,ca şi numărul de paGini dau idee concretă despre .olum/8i mai 1nsemnată este menţionarea preţului/

2/ Recen-iile din re.istele culturale, cu precăderedin cele literare, deşi au de asemenea .aloare in0ormati.ă,au şi un pronunţat rol 0ormati./ nele sunt determinate de

prietenii sau antipatii, altele sunt scrise su3 in0luenţa unuiclimat, unui curent de idei, iar altele constituie rodul uneiconstante şi serioase selecţii a unui critic sau jurnalistspeciali-at 1n recen-ii/

Recen-ia impusă su3 presiunea opiniei Generale nise pare deopotri.ă dăunătoare şi 0olositoare/ neori, e.e(nimentul este unanim remarcat/ 6pariţia unei cărţi poatedeclanşa discuţii şi opinii care 0u-ionea-ă, alcătuiesc un

curent, aşa 1ncât mulţi jurnalişti, unii ciar 0ără să 1mpăr(tăşească ideea că e.enimentul ar merita atenţie, sunt ten(taţi să scrie o recen-ie asupra .olumului, doar pentru că se.or3eşte despre el/ !n 0ond, recen-ia surprinde 9tempera(tura9 culturală a unei epoci şi prin aceasta o recen-ie

proastă sau incapa3ilă de a surprinde .aloarea unei cărţi,este totuşi preţioasă pentru că rele.ă modul 1n care a 0ost

primită cartea la apariţie/ n ast0el de e.eniment +(a con(stituit apariţia romanului Orbitor de Mircea Cărtărescu,apreciat aproape unanim de critica literară/ 6proape toaterecen-iile dedicate romanului au remarcat aceleaşi lucruri$că e proustian, că rele.ă a0initatea autorului cu Eliade, că

sinteti-ea-ă teme, idei şi sim3oluri etc/ #(a apărut 1nsă nicio recen-ie de in0ormare amănunţită/ 6proape că pu3liculn(a a0lat despre ce tratea-ă de 0apt romanul/



Ca şi cele scrise su3 impresia opiniei colecti.e,recen-iile dictate de leGăturile jurnalistului cu scriitorultransmit o notă arti0icială, de inautentică sau super0icialălectură/ Conţinutul este pre-entat .aG, e4emplele e4trasesunt necon.inGătoare, iar opiniile recen-orului aduc o

arGumentaţie apro4imati.ă/Recen-ia scrisă cu detaşare jurnalistică este rară/ 1n puţine ca-uri pre-entările de carte sunt redactate deoameni oneşti, de jurnalişti speciali-aţi 1n selecţiao3iecti.ă a apariţiilor editoriale/ ar când e4istă ast0el derecen-ii ele 1şi atinG ţelul de a determina ierariile .alo(rice şi de a 0orma Gustul cititorului/

Pentru speciali-are 1n recen-ii de carte, jurnalistultre3uie sâ(şi sta3ilească 1n primul rând criteriile de selec(ţie a .olumelor/ Cine sta3ileşte ce cărţi merită pre-entate

pu3licului"elecţia cărţilor constituie o operaţie delicată şi

necesită speciali-are, ciar şi 1n ca-ul 1n care este .or3adespre pre-entări de cărţi de di.ertisment/ 1n toateca-urile 1n care jurnalistul 0ace recen-ii tre3uie să pre(.ale-e ideea responsa3ilităţii pe care o presupune reco(mandarea nu doar a unei lecturi, ci a unui mesaj, pentrucă 1n 0ond, orice carte are un caracter preGnant 0ormati.,inoculea-ă mentalităţi, atitudini, uneori scim3ă destine/esiGur că se poate pune pro3lema că o carte editată,aşadar care poartă Girul unei edituri, nu poate 0i dăună(toare spiritului, deşi 1n realitate se ştie că editurile trăiescde pe urma cărţilor şi atunci speculea-ă orice slă3iciune

omenească, pu3licând nu totdeauna ceea ce este .aloros1n sistemul e.aluati. General, că nu are prioritate princi( piul estetic sau 0ormati., ci in0ormaţia care susţine şi sa(tis0ace curio-itatea Generală/ "e discută adeseori, mai cuseamă 1n cercurile intelectualităţii elitiste, despre cărţilede ra"tul trei despre literatură de consum sau ciar despremaculatură atunci când .ine .or3a despre apariţiile edito(riale care nu se 1nscriu 1n sistemul instituit de .alori saucare 1ntr(un mod e.ident sunt ciar dăunătoare spiritului/1n opinia noastră datoria jurnalistului este să semnali-e-eorice apariţie 0aţă de care mani0estă interes un Grup social/

#e re0erim atât la cărţile considerate .aloroase de către

specialişti şi care, deşi nu se .ând decât 1ntr(un număr micde e4emplare, ele tre3uie semnalate pentru că determinămersul General al lumii şi pentru că stimulea-ă proGresul/



dar 1n eGală măsură jurnalistul tre3uie să acorde atenţie şicărţilor de sen-aţie, 3est seller(urilor de la un moment datal istoriei, cu alte cu.ine tuturor acelor scrieri trecătoarecare constituie mai 3ine de % dintre .olumele editate 1nmod curent/ #u doar cărţile .aloroase tre3uie recen-ate,

ci şi celelalte pentru că ele constituie 3a-a de 0ormare amajorităţii/ Prin modul de a3ordare, prin stilul recen-iei,mai ales prin opiniile recen-orului se poate 0orma Gustul

pentru lectură şi poate 0i ajutat pu3licul să(şi 0acă o selec(ţie 0ormati.ă/ 1n primul rând că jurnalistul are o3liGaţia săa.erti-e-e ori de câte ori scrie o recen-ie 1n leGătură cuGenul, cateGoria şi de0ectele unei cărţi de consum/esiGur că nu este .or3a despre o pre-entare ostentati.ăa de0ectelor .olumului, ci doar despre o in0ormare justă/

e pildă despre o carte care cuprinde memoriileunui uciGaş, jurnalistul are datoria să scrie că nu mărtu(risirea ca atare 0ace .aloarea cărţii, cât pu3licitatea

editurii care se 1ntemeia-ă pe Gustul General pentru 0aptade sen-aţie/ e asemenea, 1n leGătură cu urmările pe care

poate să le ai3ă o carte proastă tre3uie 0ăcute comentariide 1ndrumare lejeră, de Genul$ după o ast"el de lectură esteobli%atoriu să lucrezi câteva ore în %rădină sau să te plimbi

prin parcuri n"lorite!1n General, 1nsă, ştiut 0iind 0aptul că literatura de

consum se citeşte şi se uită, pe acest aspect tre3uieconstruită recen-ia/ Respecti., misiunea jurnalistului estede a su3linia mesajul unei cărţi sau de a spune 1ntr(o 0or(mulă con.inGătoare că .olumul nu are mesaj/ Respectarea

acestui principiu 1nlocuieşte Grija pentru o selecţie riGu(roasă/ La urma urmelor nu cartea pre-entată are impor(tanţă @ca .aloare 1n a3solutA, ci modul 1n care este pre-en(tată/ Prin impunerea sistemului de lectură alcătuit aprioricdin cărţi cu şi tară mesaj, se ajustea-ă şi Gustul General,dar şi cererea .iitoare de lecturi/

6ceastă cestiune 0iind lămurită, urmea-ă redac(tarea recen-iei, a.ând 1n minte 1ntre3area +e ce ar trebuicumpărată cartea'! "tructura unei recen-ii este următoarea$

Pre-entarea unor date Generale, e.entual 1ntr(unte4t distinct, care precede recen-ia propriu(-isă$titlul, autorul, editura, numărul apro4imati. de

paGini, preţul, !"B#(ul/ Xncadrarea estetică a scrierii @când este ca-ulA$

curentul sau tendinţa literară, perioada istorică,



lua e7emple din perioada posteomunistă! Ca "actură cartea nu are termen decomparaţie nici după şi nici înainte de ?XUX! (ste vorba & e7act aşa cum sea"irmă în te7tul&reclamă de pe ultima copertă & de un @roman deopotrivă istoric

poliţist iniţiatic oniric psiholo%ic şi politic@! -ai ales politic ar trebui precizat! 5ntr&un limbaj epic bine însuşit "ără nici o alunecare în teoretizări aride în

interpretări tendenţioase etc autoarea re"lectează asupra soartei poporuluiromân! (a se înscrie ast"el printre puţinii autori români care de&a lun%ul timpului şi&au "ăcut datoria de&a se întreba & măcar & ce viitor are ţara lor!

Construit cu îndrăzneală artistică pe două planuri temporale între care sea"lă o prăpastie de peste patru secole & anii ?RP şi ?XWR & dar care inter"ereazătotuşi datorită similitudinii unor aspiraţii politice romanul impresionează prinanver%ura viziunii prin su"lul său istorico&meta"îzic! +ar cel mai impresionanteste "aptul că autoarea ?&a scris la douăzeci şi ceva de ani, <Eăscută în ?X alucrat la ci în perioada ?XUK&?XUX iar în ?XXX?&a revăzut!0 începem să o privimalt"el pe Alina -un%iu&#ippidi! întotdeauna i&am admirat inteli%enţamobilitatea intelectuală spiritul o"ensiv dar am tratat & cel puţin unii dintre noi& cu o anumită ironie ambiţia ei de a&şi lua răspunderi mari sau chiar de a se erija

în erou civilizator al societăţii româneşti! #entru ca acum citindromanul Nltimacruciadă, să constatăm că o asemenea încredere în sine era îndreptăţită avândacoperire într&o înţele%ere cuprinzătoare şi inspirată a istoriei românilor!

#rota%onistul romanului este un diplomat român dinainte de război*abriel Eicolau în care îl recunoaştem pe Eicolae 6itulescu! lată cum îlcaracterizează alt personaj scriitorul :adu Eovac care în toamna lui ?XW i&aîmprumutat casa lui de la Eeamţ pentru a se odihni şi re"ace după o campaniediplomatică istovitoare.

@5n primul rând că era cultivat. nu citit cum sunt românii ci veritabilcultivat era ra"inat şi pro"und serios în acelaşi timp şi ironia lui cum i&am zisodată părea să vină direct de la dracuB nu ironiza decât lucrurile esenţiale alea

care ne "ac să ne pierdem somnul! #e urmă era bolnav nu doar cu trupul! Apoideşi patriot avea puţin în comun cu românii & îşi trăise toată viaţa a"ară a "ost primul european care a militat pentru (uropa unită! +e asta cu puţine e7cepţii&şi toate ilustre & oamenii noştri politici îl urau de moarte! 6rezea comple7eleromânilor "ără nici un e"ort. numai când îl auzeaB. vorbind en%lezeşte! La "el debună era şi latina lui ce să mai vorbim de economie! (l a "ăcut planul stabilizăriinoastre monetare! (ra aro%ant "ără să vrea avea aro%anţa omului superior! (ra

şi necruţător. când avea ceva de "ăcut oamenii nu mai erau decât piese pe carele muta! Eu era rău. pur şi simplu nu bă%a oamenii în seamă decât dacă&iatră%eai atenţia! Când o "ăcea însă era irezistibil! @ -ai trebuie spus că :adu

Eovac însuşi seamănă în multe privinţe cu -ihail 2adoveanu după cum reiesedintr&un autoportret pe care şi&? "ace în ?XU? înainte de a&? evoca pe *abriel

Eicolau. @Aţi învăţat cu toţii la şcoală te7tele mele de câteva %eneraţii! 2&au mai schimbat ele odată cu timpurile. acum sunt unele cu daci au mai "ost cu moldoveni şi chiar cu sovietici! 6rebuie să recunoaşteţi că nici unul n&a "ost prost



/ Cronica

Cronica 1m3ină relatarea şi comentariul unui spectacol cu

reconstituirea atmos0erei care 1l 1nsoţeşte/ Conţinutul unei cronici se clădeşte pe următoarea structură$ date

Generale despre spectacol, tema, su3iectul, .i-iunea reGi-orală,interpretarea actorilor, impresia jurnalistului, reacţiile pu3licului/

!nstanţa auctorială rămâne 1n iposta-a de martor o3iecti.$ nu(şimani0estă emoţiile sau Gusturile estetice prin e4clamaţii, enunţuri

3om3astice sau e4altate/ irecţionarea cititorului se reali-ea-ă la ni.el denotati., prin

eticetările su3tile ale situaţiilor, personajelor, episoadelor etc/ 1n spectacolele de modă, 1n so:urile de amploare, la 0el de important

ca şi ceea ce este pe scenă este şi ceea ce se 1ntâmplă 1n sală/

1nrudită cu recen-ia, cronica este specia care con(semnea-ă şi comentea-ă spectacolul @de 0ilm, de teatru,de pre-entare a modei etcA/ Cu toate că scopul Generalrămâne in0ormarea, şi prin cronică jurnalistul de.ine tot(odată şi un 1ndrumător cultural/ Opinia lui contea-ă,e4primă autoritatea 1ntr(un domeniu, dar reali-area unuicomentariu pornit de pe simple criterii de receptare este(tică este mai Greu acceptat de cititor/ La urma urmei, cro(nica jurnalistică, deşi se adresea-ă uneori unui receptora.i-at @când apare 1n re.iste speciali-ateA, totuşi nu aduce

opinii statornicite, ci 0ace doar demersuri de receptare,1nţeleGere sau doar o discutare a unei opere/ e aceea,1ndrumarea sau lansarea unor idei de interpretare a unuispectacol tre3uie să ai3ă o 3a-ă re0erenţială şi un modsu3til de constituire a unei .i-iuni pe care s(o accepte saumăcar s(o ia 1n seamă pu3licul cititor/

1n cotidiene are prioritate articolul de in0ormare,ciar şi 1n ca-ul unor spectacole/ e aceeea se impunemai 1ntâi să 0acem di0erenţa 1ntre cronică şi simplularticol de in0ormare, cum ar 0i acesta$



upă ce a şomat trei %#ni TH(tr#& M#n*iare *in no# ţi# *( joc

+upă o pauză de trei luni impusă de "aptul că nu are spaţiu de joc propriu6heatrum -undi reia două dintre spectacolele sale de succes _Lecţia@ de (u%en

lonescu <cu participarea în dublă ipostaza de re%izor şi interpret a lui Toraţiu -ălăele0 şi _+on 3uan moare ca toţi ceilalţi@ de 6eodor -azilu <re%ia Alice 1arb. interpreţiViorel Comănici -ăria Mun%hictu *abriela 1utuc Claudia Ee%roiu -arius *alcaViorel #ăunescu0 în sala 6eatrului Foarte -ic!

+atorită înţele%erii arătate de conducerea 6eatrului -ic precum şi interesului special pe care îl acordă teatrului primarul %eneral al Capitalei 6raian 1ăsescu6heatrum -undi are posibilitatea până la s"ârşitul sta%iunii cel puţin să&şi des"ăşoareactivitatea în condiţii de normalitate având şansa să&şi prezinte spectacolele puţin

jucate. _1eethoven cântă din pistol@ de -ircea -! Lonescu şi _Funcţionarul destinului@de "loria *ârbca! 6otodată spectatorii vor avea ocazia să vadă în curând şi o premieră

pe ţară. _#reludiu la (lectra @de #etru +umitriu în re%ia lui +an Vasile! Alte două spec&tacole realizate de 6heatrum -undi sunt %ăzduite de 6eatrul 1ulandra. _Ceasornicăria

6aus@de *ellu Eaum în re%ia lui -ircea -arin cu 5on Lucian şi 6udorel Filimon înrolurile principale la 2ala 5zvor şi _Levantul@ de -ircea Cărtărescu în re%ia Cătălinei

1uzoianu cu -ariana -ihuţ cap de a"iş la 2ala 6oma Cara%iu! Aşadar _Lecţia @ şi _+on Muan moare ca toţi ceilalţi@pot "i vizionate sâmbătă ?K

şi respectiv duminică ?U martie la ora ?X!QQ! @Bianca "tupu ( Cotidianul +& martie 2+A

"pre deose3ire, cronica unui spectacol dramatic presupune pre-entare pe o scemă epică, 1n sensul că dato(ria cronicarului este de a reconstitui des0ăşurarea specta(colului, de a(i pre-enta su3iectul, dar şi de a relata modul1n care este receptat/ 1n mare, cronica unui spectacol de

0ilm sau de teatru respectă următoarele cerinţe structurale$

Fi4area e.enimentului$ cine unde când Pre-entarea succintă a su3iectului ( ciar dacă

este .or3a despre unul cunoscut, preluat dintr(ooperă literară cele3ră/

"inteti-area 1n două(trei denotati.e a .i-iuniiGenerale o0erită de spectacol/

E.idenţierea elementelor pe care se 1ntemeia-ă.i-iunea @scene, replici, interpretare, decoruri,costume etc/A

!n ce constă noutatea .i-iunii şi pre-entarea

sistemul de re0erinţă @1n raport cu ce alte .i-iunisau spectacole, prin ce idei este nouă .i-iuneaaceasta artisticăA/

1#"



6precierea Generală @su3iecti.ă sau 1ntemeiată pe alte opiniiA/

6titudinea pu3licului @număr de spectatori,modul lor de mani0estare, comentarii sau ciarun mini vo7populila ieşirea din spectacolA/

Fiecare dintre aceste momente poate cuprindesuGestia 0ormati.ă constituită prin date re0erenţiale clareşi care, desiGur, ţin de tipul de cultură speci0iccronicarului/ 1ntr(o cronică din :omânia literară semnatăde EuGenia Hodă, suGestia se alcătuieşte treptat, prin1ndrumarea directă, susţinută de ilustrarea narati.ă @prin

po.estirea unor părţi ale spectacoluluiA$

E"!#L 9"RM6!C9 de (u%enia Vodă

"truma scenariul. 2telian 6ănase> re%ia. :adu*abrea> producţie Antena ? şi 5ntact Advertisin%

Am văzut in decembrie in avanpremieră intr&unadin splendidele săli de cinema de la -all două "ilmedocumentare & două episoade de televiziune "iecare acâte R de minute compunând mpreună miniserialul"truma, care va "i di"uzat în acest an la postul Antena ?!

5n seceta descumpănitoare a cinemato%ra"iei româneşti oasemenea avanpremieră a căpătat pe bună dreptate pro&

porţiile unui eveniment! +acă în ultimii ani absenţa "il&mului de "icţiune a "ost oarecum e7plicabilă şi scuzabilă<di"icultatea producţiei costurile astronomice lipsa "on&durilor0 letar%ia "ilmului documentar nu are nici o scuză!

+upă BUX după atâţia ani de "alsi"icare a adevăruluiistoric <şi0 cu ajutorul instrumentului de propa%andănumit cinema ar "i "ost de aşteptat o veritabilă invazie deBdocumentare istorice@<%en niciodată demodat0> lipsa deinteres şi de seriozitate a cineaştilor noştri privind recu&

perarea adevărului istoric a depăşit orice ima%inaţie! +ar să trecem! Ce înseamnă @2truma@' Eumele

unui vas seu "undat în ?XP cu KX de evrei români la bord!

#rimul episod pune în pa%ină conte7tul istoric>comentariul citează inspirat din #aul Celan <@Fu%amacabră@0. @-oartea e&un meşter %erman albaştri i&s

+/ ParaGra0ulintroducti. ar putea sălipsească, ne0iind direct

leGat de spectacol/ 1nsă/el are rolul de a moti.acronica şi de 0apt de a1ndruma su3tilreceptarea 0ilmului 1nlatura lui documentară/

2/ Fi4areae.enimentului$ 0im

documentai9 pentru H,scenariul$ "telianănase reGia$ Radu

1#3



5a3rea producţie ochii@!!! şi conte7tul autohton o :omânie în care se pun Antena ? şi !ntact bazele le%islaţiei rasiale <epoca @să "acem o ţară ca6d.ertisinG/ soarele s"anţ de pe cer@0!!!

Faptele. la ?P decembrie ?X? din portulConstanţa a plecat spre #alestina vasul 2truma <sub

pavilion panamez0! +upă patru zile vasul a ancorat în 1os"or! #asa%erii nu sunt lăsaţi să coboare! Eu au vize! Eici pentru 6urcia dar nici pentru

'/ Pre-entarea succintă #alestina! +rept care -area 1ritanie interzice şi debar&a su3iectului ( po.estea carea <teoretică0 în #alestina <a"lată din ?XPP sub man&unui vas scu"undat în datul său încredinţat de 2ocietatea Eaţiunilor0! 5n plus?XP cu KX de evrei pasa%erii 2trumei aparţin unei ţări cu care -area 1ritanieromâni la bord! era în război! +rept care sintetizează comentariul @inte

resele politice majore calcă în picioare interesele individuale ale oamenilor care vor să se salveze @!!! Vasul intrăîn carantină şi e blocat în port! Ee%ocierile sterile dintre

An8ara Londra şi 5erusalim prelun%esc staţionarea

2trumei în 1os"or vreme de nouă săptămâni! în seara de*/ Hi-iunea Generală PW "ebruarie autorităţile turceşti dau ordin ca vasul <careo0erită de spectacol$ avea motorul stricat0 să "ie remorcat înapoi în -area

"ilmul a%lutinează Eea%ră! în dimineaţa zilei următoare o e7plozie pulve&@materie 9 menită să rizează vasul! (7istă un unic supravieţuitorreconstituie şi să în jurul acestui @sâmbure narativ @ <care zice&se!limpezească o realitate l&ar interesa în perspectivă şi pe 2pielber%"0 "ilmul halucinantă! a%lutinează @materie@ menită să reconstituie şi să lim

pezească o realitate halucinantă! #asa%erii 2trumei îşi cumpăraseră biletele cu bani

%rei şi aşteptaseră mai mult de un an achiziţionarea vasu&

lui şi obţinerea aprobărilor de plecare! @2etea de câşti% aunora s&a împletit cu disperarea altora! @ Vasul 2truma erao vechitură într&o stare deplorabilă un "el de barjă

J/ Elementele pe care se supraetajată plină de cuburi de lemn pentru corpurile1ntemeia-ă .i-iunea$ omeneşti ca un "a%ure mortuar încărcat de patru ori mai

mult decât capacitatea lui ma7imă, (mi%ranţii au călătorit Autorii "ilmului cu trenul de la 1ucureşti la Constanţa acolo au "ost

e7celează prin vămui ţi în *ara maritimă> "iecare avea dreptul la ma7i&tenacitate şi mum U 8ilo%rame incluzând mâncarea! Listele de vamădisponibilitate! sunt cutremurătoare în răceala lor. @pantalonaşi lână

+isponibilitatea de a copil. W rochiţă. ? cearcea". ?@!!! în acel sicriu plutitorataca un asemenea "ără lumină "ără căldură <şi era @cea mai %rea iarnă din

subiect cu un suport ultimii RQ de ani@0 peste şapte sute de oameni au statdocumentar nebulos blocaţi nouă săptămâni! Eu puteam mer%e înainte nu şi

"ra%il! puteam mer%e înapoi@ zice unicul supravieţuitor

,,,fM,9 ////////////////99999/ /



de"inind per"ect esenţa @situaţiei tra%ice@! 5n timpul câta stat ancorat lân%ă malul 5stanbulului ca un cimitir plutitor de pe vas s&au salvat <evacuat0 doar nouă persoane <câţiva care aveau vize câţiva care aveau marirelaţii si o "emeie care urma să nască0! 5n "amilia

vapoarelor scu"undate câtă deosebire intre "alniculitanic, destinat succesului şi scu"undat rapid într&o spectaculoasă catastro"ă şi jalnica 2truma epava predestinată morţii după o a%onie lentă ima%inată parcăde un scenarist nebun sau sadic!

+acă nu e7celează prin ori%inalitate autorii "il&mului e7celează prin tenacitate şi disponibilitate! +ispo&nibilitatea de a ataca un asemenea subiect cu un suportdocumentar nebulos şi "ra%il 6enacitatea de a cerceta<arhive documente martori & autorul scenariului 2telian6ănase a parcurs printre altele mii de pa%ini la -uzeul

Tolocaustului0 şi de a încerca reconstituirea între%ului

pornind de la câteva oscioare! Ca o compensaţie re%izo&rală a materialului documentar redus :adu *abrea aima%inat inserţii de @docudramă@în documentarul clasicmomente în care istoria până atunci redusă la in"ormaţiarece începe să palpite cu inima "icţiunii. umbrele trecu&tului mort intră în cadru cu "eţele lor cu mersul lor cuhainele lor cu ba%ajele lor ca nişte personaje în căutareaunui 2ens!!! Aici dercoperi şi "rumuseţea "ilmului &căNiaîn altă ordine de idei de pildă în ordinea construcţiei i se

pot reproşa destule <"ormula în două episoade nu e dintrecele mai e"iciente multe lucruri se repetă declaraţiile

martorilor colaterali şi ale istoricilor invitaţi lasăuneori impresia de lipsă de relie" şi de plasticitate unaer de ternă proli7itate planează asupra unor porţiuni0!

+ar dincolo de toate "truma "ascinează prin "ormidabila substanţă <umană "icţionară "iloso"ică0 a poveştii!

+upă ce aparatul %lisează peste sutele de nume săpate în piatră ale celor morţi pe 2truma îl vedem peunicul supravieţuitor & pe atunci un băieţandru brunet

surâzător cu ochi vii acum un bătrân şi distins om dea"aceri britanic & rostind cu o tristeţe blândă de amur%.@Eu&mi pot e7plica de ce am "ost eu cel salvat! 6oatăviaţa m&am întrebat. de ce eu'@!!!

+upă atâta vreme 2truma continuă să&şi apere mis&terul încă nu se ştie cu certitudine cine a scu"undat va&

sul! Variantele care au circulat au "ost. nemţii britanicii

6enacitatea de a cer&ceta!

:adu *abrea a ima& %inat inserţii de@docudramă!

/ #otarea e4emplelorsemni0icati.e/

&/ 6preciere Generală$ "ilmul nu e7celează

prin ori%inalitate în ordinea

construcţiei i se pot reproşa destule!

2truma "ascinează prin "ormidabila substanţă a povestii!



sovieticii românii şi chiar!!! evreii <pentru a atra%e atenţiaasupra situaţiei lor0, +incolo de toate variantele mai mult

sau mai puţin "anteziste poate nici nu mai are vreoimportanţă cum s&a scu"undat vasul! #ovestea 2tivmei

povestea unor oameni care "u% de moarte ca să cadă şi

mai neajutoraţi în braţele ei poate "i citită ca o povestedespre destin! +estinul pe cât de dezlănţuit pe atât deindi"erent! =i totuşi destinul oricât de hidos poate "i

perceput alt"el! 5ată ce&i scrie "amiliei de pe acel vas pestilenţial un tânăr violonist. @2ănătatea mea e per"ectă moralul de asemenea şi in %eneral situaţia emulţumitoare!!! Am la mine vioara!!! învăţ limbi străine!!!@! 5n ultimă instanţă s&ar putea spune că destinul nu edecât o chestiune de percepţie a "iecăruia o combinaţie

proprie de serotonină şi autosu%estie! +intre toate cele rostite odinioară şi reamintite în

"ilm două replici mai ales îţi străpun% su"letul. o mamă

care&i spune "etei . @2ă mer%em la cireşe în piaţă că poate nu mai apucăm altă dată, @> şi o "ată care îi spunemamei. @+e ce m&ai născut'@

na peste alta secolul care tocmai s&a încheiat alăsat mult de dorit!!! 4:omânia literară + ianuarie 2+A

1n cronica spectacolului teatral sistemul de re0e(rinţă ocupă un loc mai important trimiterile la .alorile şistructurile instituite, 1ncadrarea 1n curente sau şcoli,discutarea 0ormulei interpretati.e, comparaţiile cu alte

spectacole cer o speciali-are a cronicarului 1n arta drama(turGică/ esiGur, nu este .or3a despre o speciali-arestrictă şi nici despre un lim3aj de ermeti-are/ 1n citatulurmător, denotati.ul su3liniat @de noiA constituie un ast0elde reper cultural la care autoarea cronicii raportea-ăspectacolul 1eatles!!! şi toată lumea era a mea, creat dupăo piesă a scriitoarei "arman Macdonald$

Viaţa se derulează în "a%aşuri paralele care seintersectează iluzoriu doar în luminile rampei la ora când

%on%ul convoacă ber%manian personajele la vârste di"erite pentru a resuscita în conştiinţa "iecăruia un amal%am similar de e7perienţe consumate ori nenăscute încă! @!rina

Coroiu ( :omânia literară nr/ *% din +' decem3rie 2Ae asemenea, jocul actoricesc presupune anali-ă

speciali-ată, dar 9tradusă9 1n cu.inte simple, raportată la



modul General de receptare/ Cronica poate 0i eloGioasăsau critică/ #ici 1ntr(un ca- nici 1n altul nu tre3uie 1nsăe4aGerat/ Rămâne .ala3ilă e.itarea Generali-ărilor, aa3soluti-ărilor şi a e0u-iunilor nemoti.ate de Genul$

(le ne dau sentimentul unei seri de teatru adevărat

de o incendiară emoţie în care la loc de "runte se a"lăactriţa Valcria 2eciu şi re%izoarea Cătălina 1uzoianu!4:omânia liberă,, martie 2+A/

e alt0el, un principiu esenţial pentru redactareacronicii dramatice se 3a-ea-ă pe distincţia clară 1ntreactor şi personajul pe care 1l 1ntrucipea-ă+', interesânddesiGur relaţia pe care actorul o sta3ileşte cu tipoloGia

plăsmuită/ atoria cronicamiui este de a o3ser.a 1n cemăsură actorul se identi0ică rolului, cât de autentic este

jocul său/ar, ceea ce 0ace ca o cronică să 0ie con.inGătoare

este reconstituirea spectacolului 1n imaGini plastice/

escrierea succintă a decorului, prin sintaGme penetrantesau prin comparaţii noi şi juste dă mai deGra3ă o idee desprespectacol, decât toate comentariile asupra interpretăriiactoriceşti un ast0el de e4emplu 1l constituie 0raGmentulurmător$ Vasul 2tNma era o vechitură într&o stare deplo&rabilă un "el de barjă supraetajată plină de cuburi de lemn

pentru corpurile omeneşti ca un "a%ure mortuar încărcatdepatni oii mai mult decât capacitatea lui ma7imă,

Relatările su3iecti.e ale unor episoade, scene, ima(Gini, care presupun o implicare sentimentală, emoţionalăsau măcar o solidari-are a autorului cu cele po.estite

contri3uie 1n 3ună măsură la reconstituirea spectacolului/6şa de pildă, sec.enţele su3liniate 1n te4tul de mai josrepre-intă .i-iunea cronicarului$ +upă ce aparatul

%lisează peste sutele de nume săpate în piatră ale celormorţi pe 2tNma îl vedem pe unicul supravieţuitor & peatunci un băieţandru brunet surâzător cu ochi vii acumun bătrân si distins om de a"aceri britanic ( rostind cu otristeţe blândă de amur%. @Eu&mi pot e7plica de ce am

"ost eu cel salvat "oată viaţa m&am întrebat. de ce eu'@!!!Fiecare dintre denotati.e e4primă părerea croni(

carului, care de 0apt dirijea-ă su3til receptarea prin simplacali0icare a o3iectului/

e asemenea, transpunerea unor opinii carerăspund pre0erinţelor Generale, de reGulă 1n 1nceiereacronicii, con0eră credi3ilitate consemnării$ #ovestea

He-i Brendan >ennessD( ritin% Feature ArticlesFocal Press, O40ord, +%%&,

p/ 2J/

1#7



2trumei povestea unor oameni care "u% de moarte ca săcadă şi mai neajutoraţi în braţele ei poate "i citită ca o

poveste despre destin!1n cronica altor Genuri de spectacole, un loc 1nsemnat

tre3uie neapărat să(+ ai3ă relatările care surprind atmos0era

Generală, din sală, de dinainte sau de după spectacol,descrierile succinte, amănuntul atitudinal sau replica unuispectator/ e pildă, mai mult decât la un spectacol de 0ilm, launul de modă este de interes pentru cititor să ştie ce perso(nalităţi au 0ost 1n sală, cum erau 1m3răcate, ce(au spus etc/e asemenea, atmos0era Generală a unui so:, sentimentulcon0erit cronicarului, reacţiile spontane ale pu3licului daumărturie 1n mai mare măsură despre proporţiile şi importanţaspectacolului decât po.estirea lui 0idelă, scenă cu scenă/

EXERCIŢII

+/ !denti0icaţi ideile care alcătuiesc conţinutul şi marcea-ă structura cronicii transcrisemai jos/

2/ Rescrieti te4tul, adăuGând câte.a imaGini descripti.e prin intermediul cărora să .ăe4puneţi opinia despre spectacol$ +ecorul unic în"ăţişează în deschidere o perdea devis. mulţime de păpuşi suspendate undeva la %raniţa ambi%uă dintre amintire şiima%inaţie!

'/ Ce 0raGment .i se pare con.inGător şi care este lipsit de .eridicitate, 1n cronicaurmătoare

Premiere la eatrul ineretului din Piatra #eamţ$Călătorie în propria copilărie

O mamă & e%olatră dintotdeauna şi cochetă încă & îşi clamează dreptul lanepoţi! #rilej pentru "iică de a&şi rememora motivele ratării e7istenţiale! Aşa ar

putea "i rezumat subiectul piesei scriitoarei scoţiene 2harman -acdonald nuînsă şi tema pe cât de pro"undă pe atât de delicată şi cu atât mai puţin

spectacolul 6eatrului 6ineretului din #iatra Eeamţ semnat de A da Lupu! Omontare în care implicarea realizatoarei a "ost substanţială începând cu

traducerea şi terminând cu viziunea după cum o indică şi înlocuirea titluluiori%inal & Qen ! Qas a 5irl ! sed to "cream and "out ( cu un altul adecvatîntru totul reprezentaţiei în cauză. Beatles/// şi toată lumea era a meaU

1#$



Acest te7t & posibilă replică modernă la opera clasică a lui Franzede8ind & a cucerit&o de la primele pa%ini pe tânăra re%izoare care ?&a proiectatimediat în spaţiul scenic materializându&i semni"icaţiile psihanalitice şi sociale

printr&o inedită con"i%urare sceno%ra"ică şi muzicală! +ecorul unic în"ăţişează în deschidere o perdea de vis. mulţime de păpuşi

suspendate undeva la %raniţa ambi%uă dintre amintire şi ima%inaţie! Abundine"abilului ast"el instituit nu se va mai risipi nici o clipă întreţinut de ma%ia sonoră a "aimoaselor melodii 1eatles ale "ormaţiei asimilate revoluţiei se7uale "rondei %eneraţiei de la mijloc de secol ZZ! :e%resia în copilărie şi respectiv înadolescenţă e para"razată prin şla%ăre nemuritoare & èsterda9 hen 5Bm 2i7t9&

Four èlloN2ubmarine Letlt1e +onBtLet-e+oNn A òuEeedlsLove Love -e +o & încărcate de su%estii asemeni unor insolite madlene proustiene! =iaceasta în condiţiile în care este imposibil dialo%ul dintre prota%oniste! -ora%&mama castratoare a"ectată şi super"icială dar nu mai puţin demnă de milă & rolîmbo%ăţit de Clara Flores din spaima de @compoziţie@necesară & şiFiona & "iicamatură aparent apatică şi indi"erentă de "apt retrasă într&un e7il interior pentrucare +orina Taran%us a %ăsit o bună e7presie! 2terila lor relaţie tensionată

%enerează apariţia altor personaje cele invocate în peroraţiile individuale! #rietena din copilărie apare e"ectiv şi în parametrii prezentului. o casnicărutinieră cu trei copii şi "ără nici un or%asm la activ! Vasilica Oncioaia izbuteştela debut o "ină caricatură a tipului respectiv de "eminitate @entuziastă@! +e"eluşoară nu a "ost sarcina actriţelor desemnate a întrupa ipostaza in%enuă a

"etiţelor la vârsta pubertăţii a purităţii absolute dar şi a curiozităţii demonice şia revelaţiilor celeste! 5scoditoare şi întreprinzătoare cu o miopie pedant

speculată *abriela Crişu & Vâri copilă & şi&a asumat menirea de iniţiatoare întainele trupului în secretele "amiliei! #roaspăta absolventă AFF Eora Covali& Fiona copil & a acoperit o %amă şi mai comple7ă de incerte trăiri în aceastăaparent simplă poveste de "apt complicată ale%orie a deşteptării primăverii!

6rezirea la viaţă astăzi nu mai rezonează cu acordurile armonice vivaldiene cicu ritmurile curajoase ale celor patru cavaleri de le%endă înnobilaţi de o re%inădornică să ţină pasul cu vremea!

5n pro7imitatea mării în care se plonjează mereu "risonant escaladând permanent denivelările spectaculoase ale unui mal abrupt se pro"ilează şi un pat&cata"alc lăcaş al con"esiunilor tuturor sezoanelor! 5nducând aceste conotaţiivarii :odica Ar%hir circumscrie şi prin mijloace plastice con"lictul etern dintreabisul "ecundităţii "eminine si stânca virilităţii masculine! :etroactiv si indirect

se dezvăluie discontinuu crâmpeie de adevăr incomplet şi relativ despre o "ami&lie cu de"icienţe %rave de comunicare! #otenţiala an%r9 9oun% Noman se răz&vrăteşte şi acţionează abia când a"lă că va "i abandonată privată de a"ecţiune şi

protecţie! (a hotărăşte atunci să&şi sacri"ice vir%initatea doar pentru a&şi şoca

mama şi a o obli%a să&i acorde atenţie! 5n nebuloasa acestor "urtunoase senti&mente contradictorii de %elozie "eminină de"ormate de vulnerabilitatea in"antilăintervenţia sin%urului bărbat este ele%ant core%ra"iată! Constantin Lupescu &

1#!:%%%............................ +,% %



tânărul (Nan & evoluează discret pe coordonatele unei senzualităţi provocatoare "iind tandru&a%resiv şi nedumerit&perple7! Fiindcă nu mariajul este scopul urmărit de adolescenta nărăvaşă ci pur şi simplu re"acerea echilibrului precar al căminului părintesc pe care nu va mai reuşi nicicând să si&lreclădească! Viaţa se derulează in "ă%aşuriparalele care se intersectează iluzoriu

doar în luminile rampei la ora când %on%ul convoacă ber%manian personajele lavârste di"erite pentru a resuscita în conştiinţa "iecăruia un amal%am similar dee7perienţe consumate ori nenăscute încă! +ovada valabilităţii absolute a acesteiviziuni în cheie sensitivă a constituit&o la premieră un spectator precoce unbăieţel de nici şase ani care & a"lat "iind la balcon & a dat cu promptitudine tonulreacţiilor sălii concentrat la ma7imum! n seismo%ra" ideal ivit în mod

providenţial pentru a ampli"ica perspectiva incipient se7uală planuriletemporale ba chiar reperele culturale ale piesei!

Cerţi"icându&i re%izoarei calitatea per"ectă a concepţiei. autenticitateacandorii,

@!rina Coroiu ( :omânia literară nr/ *% din +' decem3rie 2A

&/ Citiţi cronica de mai jos şi, pornind de la amănuntele o0erite, reconstituiţi o scenă aspectacolului, din perspecti.a unui cronicar o3iecti./

Cronica rolului

:ecital înaintea @morţii@! Cea mai recentă creaţie actoricească pe dreptcu vânt impresionantă aptă să ne încălzească su"letul bombardat "ie de capriciilevremii şi vremurilor "ie de zburdalnica o"ensivă a prostului %ust ne&a întâm&

pinat la @Featrul -ic@ şi apartine actriţei Valeria 2eciu! (roina piesei americane @2pirit@ <distinsă cu #remiul #ulitzer pe ?XXX0 de

-ar%aret (dson este o distinsă pro "esoară de literatură cucerită de versurile lui

Mohn +oime şi de meditaţiile sale pe %raniţa dintre viaţă şi moarte care va trebui să descopere sin%ură @vir%ula @dintre @a "i şi a nu "i@ pe patul de spital în luptaine%ală cu cancerul! :a"inata întrepătrundere dintre "iloanele liric şi dramatic cu

surprinzătoare iviri de ironie şi umor "recventele reconstituiri ale revelaţiilor %enerate de lecturi si analize literare sau recuperarea unor sentimente şi trăiridin zona copilăriei ce populează la tot pasul relaţia prota%onistei cu @halatelealbe@ con"eră acestei partituri dimensiunea unui veritabil eseu dramatur%ie încare ştiinţa poezia şi viaţa îşi vor măsura "orţele cu disponibilităţile

prota%onistei de a înţele%e şi a&şi accepta destinul de a&şi învin%e spaimadobândind dreptul la @puţină simplitate şi bunătate @!

*raţie actriţei partitura se trans"ormă într&un ma%ni"ic @recital@ minuţiosconstruit şi "erit în chip pilduitor de melodramă în care puterea de interiorizare

şi concentrare se opune sancvinităţii iar aceasta din urmă nu su"ocă o clipătensiunea ideatică şi emoţională a piesei! -imica de o intensă mobilitate si

plasticitate a e7presiei corporale %estul nervos precis şi bine motivat ruperile



de ritm realizate prin mişcarea scenică prin atitudinile şi reacţiile spontane sau prin in"le7iunile vocii dezvăluind când protest când autoironie când tandreţe sau bucurie când disperare toate acestea alcătuiesc portretul de o impresionantăindividualitate al ne"ericitei Vivian 1earin%! (le ne dau sentimentul unei seri deteatru adevărat de o incendiară emoţie in care la loc de "runte se a"la actriţa

Valeria 2eciu şi re%izoarea Cătălina 1uzoianu! Cei care ca şi subsemnatul audeplâns cândva ruptura produsă la un moment dat între aceste două mari personalităţi ale teatrului românesc pot respira acum liniştiţi! +upă antolo%icele spectacole cu @2ă&i îmbrăcăm pe cei %oi@ @-aestrul şi -ar%areta@ @#elicanul@ şi @#escăruşul@ seria minunatelor sărbători ale artei spectacolului %enerate deaceastă colaborare providenţială continuă acum cu @2pirit@ pe scena 6eatrului

-ic şi am credinţa că nu se va opri aici,!!! @!on Paron ( :omânia liberă +&martie 2+A

11



&/ Pam0letul

Pam0letul se caracteri-ea-ă prin$ aleGori-ări satirice, ironie, umor, jocuri de cu.inte de e0ect umoristic/ ! "u3iectul pam0letului seconstruieşte pe un 0apt unanim de-apro3at, pe un e.eniment cunoscut opiniei pu3lice/ 1n nici un ca- nu tratea-ăun cade ră0uială personală/ 0 Ca 0ormulă, pam0letul recurGe la

discursul de opinie, reali-at e4clusi. pe mijloace retorice, la portretul caricatural, dar şi la relatarea satirică/ !"pecia e4primă o opinie, o luare de atitudine, un protest reali-ate4clusi. cu mijloacele artei/

10#

upă +icţionar determeni literari ed/ cit/, p/'+*/

+J

"il.ian !osi0escu( Literatura de

"rontieră Edituraenciclopedică

10%

"orin 6le4andrescu, #am"let sau calomnie' 1nre./ Observator cultural nr/J, /2/2+, p/ &/

Pentru literatură, pam0letul este o specie satirică deinteres ocazional m construit cu mijloacele oratoriei! eşiare o adresă precisă, depăşeşte intenţia unei ră0uieli perso(nale, şi construieşte un mesaj de importanţă Generală, prinstructuri speci0ice literaturii/ Fie că se limitea-ă la reali-areaunui portret sim3olic, 0ie că aduce o 0a3ulă constituită prinaleGori-ări satirice, culti.ă ironia 1n plan estetic şi adoptăsceme umoristice ostentati.e, 1ntre care jocurile de cu.inteocupă un loc important/ Prin 0aptul că e4primă luarea uneiatitudini şi e4pune o opinie 0ermă, dar şi pentru că u-ea-ă destructuri compo-iţionale speci0ice oratoriei, am plasat aici

această specie/ Respecti., n(o considerăm e4punere narati.ăci relatare discursi.ă, clădită pe un discurs de mo3ili-are a

pu3licului/ e alt0el, după cum su3linia-ă udor 6rGe-i, caspecie, pam0letul este 1nrudit cu speciile Genului dramatic,mai cu seamă cu tirada al cărei ton şi 0ormulă monoloGică oadoptă/ Prin urmare, şi mijloacele comicului sunt uneori0olosite, desiGur, 1ntre limitele impuse de specie/

Pam0letul poate adopta mai multe 0ormule, 1ntrecare portretul caricatural sim3olic, sec.enţa satirică,relatarea umoristică, scrisoarea, discursul de 0actură reto(rică etc/ 1n toate ca-urile se păstrea-ă ca notă dominantă

intenţia persi0lată, morali-atoare şi de literaturi-aree.identă a 0aptelor şi a personajelor/Presa a preluat specia din literatură mai ales pentru

a o trans0orma 1ntr(o modalitate de atac 1n desciderea

1" mMmmmomwmxmtm



unor polemici sau con0runtări pu3lice/ ar, după cum s(aremarcat, pam"letul este astăzi un %en istoric depăşiiQ mai precis pe 3a-a lui s(a de-.oltat relatarea 1n manierăsuprarealistă, concentrată 1n tabletă sau 1n comentariul Nsu(

3iecti., succint, 1n special radio0onic, dar care se 3ucură

de oarecare popularitate şi 1n presa scrisă/ !n această cate(Gorie se 1ncadrea-ă articolele pro-atorului !oan 5roşan$

+& !oan 5roşan @n/ +%J*A, pro-ator şi -iarist contem( poran/ 6 scris pro-ă 0antas(tică @tradusă 1n mai multelim3iA şi scrie la re.ista de

satiră politică AcademiaCatavencu si la -iarul Yiua!

L/ !L!E"C ( !#RE R6Y!#E8! "E#!ME# de

5oan *roşanm

Mată&lpe dl! 5liescu în amur%ul roşcat al vieţii sale politice prins într&un con"lict racinian. raţiunea îi spunec&ar trebui să&? mai ţină pe Cozma la răcoare> sentimentulîi dictează %raţierea! :aţiunea îi şopteşte că -iron odată

ajuns în Valea Miului nu&şi va continua periplul emi&nescian scriind poezii pentru "rumoasa lui cu mult corp

-ar9 Eiţu ci se va apuca de alte prostii> sentimentul îi su%erează că opşpe ani sunt totuşi prea mulţi! :aţiuneaîi zice că de ce să&? %raţiezepe ortacul atomic el 5liescu'2ă&? %radeze peste trei ani dacă vor ăia care l&au bă%atacolo! @+a Eelule & îi %âdilă urechea drăcuşorul sen&timental & daB a "ost omul tău de ce uiţi asta' Că doarn&avenit în iunie ?XXQ la 1ucureşti să se dea cu hidrobici&cleta în Cişmi%iu"@! @=i ce mare bine ţi&a "ăcut atunci'&insinuează în urechea dreaptă drăcuşorul raţional! i&a

pătat în aşa hal ima%inea în lume că vreme de ani buninu ţi&a putut&o spăla tot ArieluB din :omânia,@! @+aB nuel te&a scăpat în BX? de #etre :oman'@! @=i ce dacă'&aude urechea dreaptă! 6u crezi că dacă&? eliberezi seduce la cabana lui din Valea Miului! Fă&o şi&o să vezi cămer%e direct la sediul #:- mai ceva ca 5laşcu"@!

Cum va ieşi dl! 5liescu din această dilemă voma"la curând! E&aş vrea să "iu în pielea lui! ( într&o si&tuaţie %roaznică! +ar în "ond e vina +omniei&2ale. nutrebuia să intre în politică! +acă n&ar "i "acut&o azi ar "iavut o senectute liniştită ca sin%ur proprietar şibene"iciar al unui mini&non&stop din Olteniţa! 4Yiua +*

auGust 2+A

+/ Principalul procedeude reali-are a pam0letu(lui este ironia/ "predeose3ire de umor, care

pretinde spontaneitate,şi de satiră, care cereostentaţie, ironia re(curGe la su3tilităţi

capa3ile să deştepteasociaţii 1n mintea unuicititor educat/2/ 6st0el, preluările alu(-i.e stau la 3a-a ironiei$denotati.ul roşcat e.ocăun sim3ol cromaticcomunist, iar "rumoasalui cu mult corp trimitela numele unui poememinescian$ -iron şi

"rumoasa "ără corp!'/ ema preia un 3inecunoscut moti. alclasicismului, 1ntre aicărui repre-entanţi senumără şi Racine, acărui re-ol.are se 3a-a

pe 3iruinţa raţiuniiasupra sentimentului/6ceastă alu-iecamu0lată dă su3stanţăarticolului şi e4primă

opinia pro-atorului 1nleGătură cu eli3erarealui Co-ma/

13



1n 0raGmentul de 0aţă, nici in0ormaţia şi nici 0iGura personajului nu impun sensul satiric al pam0letului, ciconte4tul linG.istic construit pe suGestiile umoristicede-.oltate de aria semantică a .er3ului a mânca!

Portretul caricatural, descins din tenica 3al-aciană+9, a 0ost preluat 1n presă

1n nota lui satirică şi ca

>+

He-i cap/ #ortretul Ndin element compo-iţional speci0ic pam0letului/ esiGur că cartea de 0aţă/ apare şi 1n alte specii @3unăoară 1n articolelede 0ondA, 1nsă rolul lui principal este persi0larea cui.a sau a unei cateGorii umane/Portretele de satiri-are a unei stări de 0apt sau a unui Grup social cunosc orăspândire mai larGă, ştiut 0iind 0aptul că Gustul spre atitudinea morali-atoare, maicu seamă spre cea neindi.iduali-ată, se 1ntreţine mai uşor şi pretinde un Grad minimde educaţie culturală/

neori, acest tip de portret, lucrat 1n note umoris(tice, ser.eşte doar ca introducere aleGorică 1ntr(o relatarede 0apte, iar alteori doar ca prete4t pentru susţinerea uneite-e cu pretenţii socioloGi-ante/ imitrie 6nGel reali(-ea-ă, de pildă, un portret sim3olic al par.enitului, căruia

1i Găseşte meritul de a şti să(şi canali-e-e enerGiile, spredeose3ire de 0iinţa inertă care 1şi capătă un loc nemeritat,doar pentru că aşteaptă 1n um3ra celor care .or muri$

Arivistul e un om care nu pierde nici o ocazie pentru a semani"esta! (l se pleacă se multiplică şerpuieşte ciuleşteurechea ici să asculte prinde o vorbă pe care o reţine căciii va trebui mai târziu violează intimităţile şi are o serienesiârşită de măşti pe care le preschimbă după împre&

jurări <Arivistul0! in punctul său de .edere, ade.ăratul pericol al lumii 1l constituie omul care nu 0ace nimic şicare, purtat de curent înainte ajunGe 1n .âr0ul piramidei,

doar pentru că nu s(a mişcat din loc/ 6ceastă răsturnare dementalităţi, prin detronarea locului cons0inţit ari.istului1n literatura noastră, 0ace ca portretul să de.ină doar odescriere prete4tuală a unor trăsături neGati.e plasate1ntr(un conte4t e.idenţiat po-iti./

ot un portret Generic 0ace şi 6rGe-i 1n :eţete darlui ciar 1i ser.eşte ca laitmoti. al unui pam0let$@Lin%ăul@şi @licheaua@sunt două din rolurile unui ace&luiaşi personaj numeros hotărât de evenimentele uneiepoci să ia asupra&şi terminolo%ia de"icitară avocabularului social! =i amândoi şi licheaua şi lin%ăul

sunt mai repede nişte bolnavi ai unei epoci decât nişte

temperamente nenăscuţi numai "ăcuţi!



Pe lânGă portretul caricatural, imaGinile aleGorice,ironie şi satiră, pam0letul recurGe la jocuri şi com3inaţiilinG.istice de su3liniat caracter critic/ 1n articolul lui5roşan, citat mai sus, e.ocarea deterGentului <ArieluB0 1n0orma nearticulată are scopul de a e.oca atât spiriduşul din

opera sa<espeariană, cât şi principala preocupare a poliţieisecrete/ 6m3iGuităţile deri.ate din polisemii şi 1n Generaldin mane.rarea unor cateGorii semantice constituie unuldintre procedeele esenţiale 1n pam0let 1ntre modalităţi,semnalăm $%&#r#% care este un joc de cu.inte 3a-at pecon0u-ie @omonimică, omoGra0ă, paronimicăA, pe 1nlocuireadeli3erată a unor cu.inte cu sinonimele sau antonimele lor/neori con0u-iile sunt 0ăcute cu intenţie umoristică, iaratunci calam3urul de.ine procedeu artistic$ E&aduce anul ceaduce ceasul mai ales dacă acesta e de aur şi cu trei capace!

n personaj de(al lui CaraGiale 1n loc să spună cămerGe să 1mprumute 3ani spune că merGe la vânătoare de

lei iar altul numeşte cerneala .ioletă, care tocmai 0usese0olosită pe post de .itriol, cerneală violentă!

Pam0letul, culti.at cu precădere 1n pu3licistică,satiri-ea-ă recurGând la aleGori-ări şi la structuri stilisticedin s0era retoricii şi acordă prioritate e4presiei artistice,uneori 1n detrimentul mesajului/ e aici numeroaselediscuţii 0ăcute la noi despre Graniţa dintre insultă,calomnie şi pam0let/ 1n mare, criteriile care stau la 3a-adistincţiei dintre pam0let şi celelalte două situaţii con(siderăm că tre3uie să 0ie următoarele$

Iurnalistul persi0lea-ă o atitudine, iar nu un om,

iar această atitudine tre3uie să 0ie deja comentatăcu interes de opinia pu3lică, să(şi 0i câştiGat 1n.reun 0el notorietatea/

iscursul critic să 0ie susţinut de ironie/ !maGinea aleGorică să se 1ntemeie-e pe cultură,

talent şi 3un(Gust, elemente care nu pot 0ista3ilite cu certitudine decât 1n societatea cu.alori statornicite/

#u se poate .or3i despre un pam0let pur pu3licisticspecia aparţine literaturii oratorice şi este culti.ată şi 1n presă/6tunci când nu caricaturi-ea-ă atitudini unanim cunoscute, ci

persoane e4istente 1n realitatea o3iecti.ă, numite, pre-entate

1n relaţii care le identi0ică 1n mod cert, indi0erent de .aloareastilistică sau estetică a scriiturii, ea este un atac la persoanăcare interesea-ă deopotri.ă literatura şi justiţia/



+/ Creaţi două calam3ururi, pornind de la de0iniţia dată mai sus/

2/ 6lcătuiţi un portret Generic al mitocanului su3liniind caricatural trei(cinci detalii de portret 0i-ic sau atitudinal/ 1n ca-ul 1n care nu .ă .ine nici o idee, 0olosiţi ca model portretul pam0letăresc reali-at de Lucian M1ndruţă, 1n te4tul transcris mai jos/

Mito$n#% Kn oi7 -itocanii care n&au călătorit niciodată în străinătate să mă ierte! 6e7tul

acesta nu li se adresează lor cărora patria le va rămâne în veci recunoscătoare! La s"ârşitul anilor BQ când compania 1oein% şi&a lansat celebrul model

KK puţini bănuiau ce revoluţie se pre%ătea în transportul aerian de masă! Acestavion a permis pentru prima oară ca preţul unui bilet să "ie acceptabil pentruclasele mijlocii! Ast"el încât încă de la început piloţii şi steNardesele au "ăcutcunoştinţă cu un personaj nou. mitocanul în voiaj!

2i%ur la început acesta provenea din ţările pe care convenim să le numim<doar de dra%ul povestirii0 civilizate! (l s&a distins prin beţii repetate şi

provocarea a nenumărate aterizări de ur%enţă după câte o bătaie cu membrii

echipajului! Lui i se datorează invenţia sticluţei de o porţie de vin sau Nhis8e9&împotriva căreia mitocanii n&au "ost în stare niciodată să lupte în mod or%anizat!=i tot el e bănuit că a stat la ori%inea perdelelor dintre clasa îşi cea economică&dată "iind antipatia dintre mitocanii cu bani şi cei "ără!

încă din anii BKQ ţara noastră a stat în "runtea producţiei de mitocani devoiaj! +e "apt dacă nu&i socotim pe emi%ranţi mitocanii "ormau o parteimportantă a călătorilor români în ţări străine! +e "apt această calitate era chiarnecesară pentru eliberarea paşaportului. securiştii ştiau şi ei că mitocanul n&arc

să uite să se întoarcă tocmai în ţara în care i se creaseră toate condiţiile! +ovadă şi varietatea speciilor de la directorii de "abrică decişi să se întoarcă acasă nunumai cu săpunul ci şi cu prosoapele şi halatul din camera de hotel şi până la

muncitorii trimişi în Libia sau 5ra8 osteniţi după căratul atâtor dami%ene la ceicare îi puseseră pe listă! Ast"el mitocanii noştri au străbătut continente mări şioceane intrând în vorbă <sau mai e7act în semne0 cu mitocanii lor!

+eschiderea %raniţelor de acum ?Q ani a eliberat ener%iile turistice ale unornoi şi noi cate%orii de cetăţeni cu minte puţină şi %esturi lar%i! Ast"el încât este

posibilă o abordare ştiinţi"ică a trăsăturilor acestui tip uman! Cea mai importantăeste aceea că mitocanul nu poate călători sin%ur! (l trebuie să&şi consume cumva

sentimentele cu %las tare şi pentru că e ruşine să vorbească sin%ur îl va lua pecălătorul de lân%ă el drept partener de con versaţie <cu a vantajul că în timpul meseiacesta se va ale%e şi cu o parte din îmbucătură pe rever0! 5n voiaj mitocanul nu semiră niciodată & şi asta pentru că el ştie deja cam totul! 5n plus are câteva soluţii la

problemele "iecărei ţări pe care o survolează & pe care cei de jos nu le pot aplica

"iindcă @aşa sunt italienii neserioşi@! Comparaţia se "ace "ireşte cu @ainoştri@!



-itocanii în voiaj sunt nostal%ici! Trana din avion şi cea din hotel sunt în permanenţă puse în relaţie cu cea de la mama acasă! Când mănâncă un sandvişcu somon acest tip de călător povesteşte despre micii de la CocoşatuB <cârciumadin cartierul 1ăneasa 1ucureşti0! his8e9&ul îi aduce aminte de o palincă din

Ardeal mult mai tare şi mai bună! Aterizarea îl deranjează pentru că în calitate

de e7pert aviatic mitocanul ştie că un echipaj din Carpaţi s&ar "i descurcat multmai bine! Cu toate astea mitocanul aplaudă când ajun%e jos <şi&n sinea luiredevine ateu după cum spune un amic de&al meu0! +eranjat probabil domulţimea de cuvinte străine care îl asaltează în aeroporturile internaţionalemitocanul simte nevoia să a"irme cumva <de obicei prin volum0 superioritatealimbii române! (l are ceva din e7ploratorul "rancez care întâlnindu&se cu unen%lez la izvoarele Eilului Alb îl invită pe acesta să&i @constate preponderenţa @!

Când are bani mitocanul îşi poate permite să lase obiectele de pe el să stri%e. de la lanţul de aur etalat sub cămaşa des"ăcută şi până la detaliileanatomice care ar justi"ica chiar o suprata7ă din partea liniilor aeriene! +e "aptmitocanului îi e în%rozitor de "rică! (l ştie toate re%ulile din lumea din care vine

si nici una din cea în care se duce! Cum nu poate să recunoască asta e nevoit să

mimeze rela7area lui Mames 1ond şi intră în vorbă cu steNardesa! @2taţi mult la EeN `or8'@ întreabă el! @Avem şi suc de portocale@ i se răspunde! La care omul zâmbeşte "ericit că a veri"icat încă o le%endă naţională. nemţoaicele mor după ainoştri! @Lucian M1ndmţă, +ilema +J(2+ iunie 2+A

'/ "atiri-aţi situaţia unui personaj care merGe la teatru din sno3ism şi se plictiseşte1nGro-itor 0ără a a.ea curajul să recunoască ( 2J de rânduri/

*/ 6rt/ 2 din Codul Penal spune, re0eritor la calomnie$ a"irmarea ori imputarea în pu&blic prin orice mijloace a unei "apte determinate privitoare la o persoană care dacăar "i adevărată ar e7pune acea persoană la o sancţiune penală administrativă sau

disciplinară ori dispreţului public ( se pedepseşte cu închisoare de la W luni la W ani!6.ând 1n .edere acest te4t de leGe, comentaţi 0raGmentul următor dintr(un pam0let arGe(-ian, speci0icând dacă este sau nu .or3a despre calomnie/ 6duceţi trei(patra arGumente/

+omnul Lovinescu la care ne oprim ca la un e7emplu caracteristic dorea pentm a şaptezecea oară să ne micşoreze într&un articol din ziarul Rampa, încoloanele căruia depune cu solemnitate %răsimea muşiţii sale cerebrale! Ca să ne

scurteze el întrebuinţează toate uneltele ce&i stau la îndemână pieptene bricea% "urculiţă şi când niciuna nu taie păcălit încă o dată de iluzie se apleacă şi seîncrede ca un nerod în ascuţişul %in%iei!

Luăm pe acest impotent din mai mulţi pentru că veleităţile lui sunt maimulte! Eemulţumit să "abrice o literatură ca oricare alta el râvneşte universităţi

şi academii se întinde la!!! persona%iu!

Am observat cândva că şi ăst imberb bătrân îmbrăcat în i"ose şi "umuri co vastă nulitate literară şi nu&i desi%ur vina noastră şi nici a lui! li este %reumorcovului să "acă "ra%i! @udor 6rGe-i ( #am"letul0

-■■:■-:++-.......................... {,}■:■:■■■■■■■■■-% %%%, ,

: % :%:%%%:%%.. %%%: % % . % + % % % %



)/ !nter.iul

!nter.iul este specia care in0ormea-ă şi elucidea-ă prin intermediul

unui dialoG/Rolul reporterului de inter.iu este să sta3ilească un dialoG .ia3il, unmod de comunicare 1ntre el şi cititor/"ondajul de opinie, in0ormaţia şi lămurirea unei situaţii sunt laturile

principale ale inter.iului/1ntre3ările tre3uie să 0ie scurte, clare şi puse 1n cunoştinţă de cau-ă/

!nter.iul ocupă şi el un 1oc important 1n re.isteleculturale/ eşi este 0olosit şi 1n reali-area altor specii,cum ar 0i portretului sau anceta, inter.iul are 0uncţia

principală de a e7prima o atitudine o opinieG este unmod direct de pre-entare a unor idei/ e multe ori seconstituie 1n mărturisiri importante ale unor artişti sauoameni de cultură, inter.ie.aţi la un moment dat de un-iarist care a ştiut să pună 1ntre3area potri.ită/ 1n ca-ulacesta putem .or3i despre caracterul documentar alinter.iului, despre rolul lui de document 1n istoria culturii/

1ntre3ările depind desiGur şi de in0ormaţia pe care oare jurnalistul despre cel inter.ie.at, despre opera lui saudespre locul pe care 1l ocupă 1n ierariile .remelnice, darmai depinde şi de intuiţie, de 0ler/ e pildă, un inter.iucare a de.enit o importantă carte de mărturisiri este cel

luat de Claude(>enri RocKuet lui Mircea Eliade++'

/neori, inter.iul este doar un prete4t pentru o carte demărturisiri, asa cum este ca-ul cu Amintirile unui amba&

sador al %olanilor de 6l/ PaleoloGu, sau se con.erteşte 1ncarte de con.or3iri, practică de.enită o modă/ 1n aceastădin urmă situaţie se a0lă şi con.or3irile lui errida cu6nne u0ourmantelle, care iau 0orma unui incitant dialoG

pe tema ospitalităţii/9* Pornind de la aceste e4emple se poate .or3i despre un inter.iu predominant narati. @demărturisire, de po.estireA, aşa cum este inter.iul reali-atde 6lice Mănoiu, pe care l(am pre-entat la capitolul

#ortretul din această carte, şi despre un inter.iu de idei/ 1n primul ca-, inter.iul este 0olosit ca prete4t pentrureali-area altei specii, deoarece nu jocul 1ntre3ărilor şi al

idier >usson şiOli.ier Ro3ert, #ro"ession

joumaliste EDroes, Pa.is,+%%+, p/ J+/

++'

!nter.iu de.enit o carte$încercarea labirintului Ed/acia, +%%/

IacKues errida, +espre ospitalitate! +evorbă cu Anne

+u"ourmantelle Ed/

Polirom, +%%%/



idier >usson si

Oli.ier Ro3ert, #N"ession joumaliste EDrolles, Paris,+%%+, p/ J%/

răspunsurilor se a0lă 1n primă atenţie/ 1n cea de(a două

situaţie interesea-ă opiniile, ideile, lămurirea unei atitudini,iar aceasta este cu ade.ărat misiunea unui inter.iu şi nemoti.ăm ast0el situarea lui printre speciile non(narati.e/

1n pri.inţa tipoloGiei lui apelăm la o carte9' dere0erinţă pentru jurnalişti, 1n care sunt sta3ilite următoa(rele tipuri$

!nter.iul(e4pres @interoGarea câtor.a trecători 1nleGătură cu un e.eniment unanim cunoscut şiactual ( un mini vo7 populî0!

!nter.iul(in0ormaţie @de pildă, la apariţia unuidisc sunt inter.ie.aţi cântăreţii care şi(auimprimat mu-icaA/

!nter.iul(e4plicaţie @prin care reporterul 1ldetermină pe inter.ie.at să(şi justi0ice o atitudine,să(şi e4plice actele, opiniile, opera etcA/

6şadar, sondajul de opinie, in0ormaţia şi lămurireasunt laturile principale ale inter.iului/ 6m mai adăuGa noică rolul reporterului de inter.iu nu este să stimule-e oistorisire, ci să sta3ilească un dialoG, pentru a o0eri citito(rului o opinie, pentru a(+ in0orma asupra unui e.eniment/

Fiind .or3a despre o specie care recurGe la dialoG camod principal de e4punere, atunci 1nseamnă că modalităţilede construcţie a 1ntre3ării se a0lă 1n prim(planul compo-iţiei/

Cum tre3uie să 0ie n e4emplu clasic de insistenţă 1n.inGătoare$1ntre3ările 1ntr(un

inter.iu9$ ( +a de unde vii dumneata măicuMiţă de&ai întâr& "ă nu se re0ere la ziat aşa pe drum'

domenii necunoscute & Tei, de unde viu eu!!! viu de departe!!!-iaristului/ & +e departe ai'!!! şi un Bte duci'

"ă nu ai3ă caracter & Tei, de unde mă duc eu!!! mă duc departe!!!General/ &+eparte ai'!!! +a!!! cum te cheamă pe dumneata'

"ă nu 0ie puse mai & #richindel mă cheamă!!!multe 1ntre3ări deodată/ & +a!!! de câţi ani eşti' că te văz crud de tot!!!

"ă nu 0ie lunGi/ & -er% pe şaptesprezece!!!

"ă nu 0ie de tipul la & +a!!! părinţi ai'care se poate răs( & E&am c&am "ost copil lepădat!!!

punde prin da sau nu/ &+a!!! "răţiori mai ai'!!! surioare' "ă nu suGere-e & Oi "i având dar nu&i cunosc!!!

răspunsul/ & Cum ăi "i a vând şi nu&i cunoşti' Ce vorbă&i asta ' "ă nu 0ie ipotetice & #ăi nu&ţi spusei c&am "ost copil lepădat'

etc/ & 1ine aia am înţeles eu> da vorba e vreau să ştiu!!!

1%0&' &



&la ascultă babo adică de ce m&ăi "i descosând aşa'( Că vreau să ştiu şi eu!!!( +a ce&ţipasă dumitale'( Cum să nu&mi pese mă' întreabă baba cu

mirare!!! ştii că&mi placi, Cum adicătele, nu trebuie să ştiu

şi eu ce pramatie de călător primesc noaptea&n %azdă' ai'( +a> da chiar aşa să&mi numeri toţi dinţii din %ură!!!( ite mă,!!! da ce ţi&i scot dacă ţi&inumăr'@!/L/

CaraGiale ( Calul dracului0

++

upă -anual de jurna&lism @coord/ Miai ComanA.oi/ !, Ed/ Polirom, 2,

pp/ )J()&/

1ntre3ările de inter.iu nu tre3uie să 0ie lunGi, aşacum este următoarea$

în le%ătură cu prezenţa lui1râncuşipoate "i pusă o problemă mereu evocată la noi şi anume că artaromânească literatura română nu sunt reprezentate

su"icient în spaţiul mondial! ( un "el de mică dramă a

românilor care dă naştere unor comple7e uneori unei "alse mândrii a izolării etc! #roblema e totuşi reală aceeaa unei absenţe & căci e7istă destul de mulţi artişti pe care

+v! înşivă îi cunoaşteţi şi aţi încercat să&i puneţi în va&loare e7istă destui scriitori care nu sunt cunoscuţi! ndecredeţi că se a"lă eroarea obstacolul care împiedicăaceastă ieşire în lume'

!nter.ie.atul este personajul principal, lui tre3uiesă i se acorde un spaţiu larG de e4punere, iar acest lucraeste posi3il printr(o 1ntre3are stimulati.ă, ca 1n ca-ulurmătorului inter.iu reali-at de "orin Preda$

( Ce te&a "rapat atunci când ai revenit în ţarădupă patru luni de absenţă'( #rimul lucru care m&a şocat a "ost a%resivitatea

şo"erilor pe stradă! -i&am dat seama că suntem de unindividualism "eroce opus individualismului capitalist!

La noi totul este sălbatic & şi economia şi acumularea decapital! 2untem ca popor nicăieri! Familia mediul

şcolar ba chiar şi reli%ia nu mai "uncţionează cumtrebuie! #ar incapabile să o"ere modele! în 2Adimpotrivă te şochează "aptul că toate instituţiile

"uncţionează! Când te duci să obţii un permis ştii dincapul locului de ce hârtii ai nevoie în cât timp intri în

posesia lui! Acolo e stabilitate! La noi totul se schimbă dela zi la zi! 5n Occident le%ea nu se discută şi cu atât mai

puţin se târ%uieşte!



#ici 1ntr(un ca- nu se pun mai multe 1ntre3ări, 0ără alăsa timp inter.ie.atului să răspundă/ 1ntre3ările tre3uie săajute, să su3linie-e sensuri, să clari0ice, dar mai cu seamă să0ie puse 1n cunoştinţă de cau-ă, aşa cum se 1ntâmplă 1n0raGmentul următor, 1n care reportera @espina PeteceU

eodoruA nu se lasă intimidată de scim3area su3iectului$ :eportera. nul dintre e7e%eţii dvs! & Mean Clair &sere"eră la meta"izica "oto%ra"iilor dv!!!

5ntervievatul. Eu ştiu nimic, Eu mai "ac reportaje "oto%ra"ice de WQ de ani, Acum "ac portrete! +esenez! +esenule baza!

:eportera. +e ce aţi ales portretul ca subiect aldesenelor dvs! '

n inter.iu de in0ormare, 1n care 1ntre3ările sunt pusecu decenţă, 0ără aGresi.itate, dar pretin-ând răspunsuri declari0icare a po-iţiei unei ţări la un moment dat al e4istenţei ei,

este următorul$

!nter.iu acordat de 6ndrei Pleşu cotidianluiel.eţian Le emps la ++/)/+%%%

ROM\#!6 E"E RE"PO#"6B!L7E !"OR!6 "6

+/ !nter.iul este Ministrul de E4terne al României +(a primit pe cores( precedat cel mai adesea pondentul nostru la Bucureşti pentru un portret al ţării pe carede o casetă, de un şapou a adus(o pe drumul niunii Europene/ El demonstrea-ă cum

1n care este 0ăcută o pot 0i create ne1nţeleGeri 1ntre un Occident distrat şi o naţiune pre-entare succintă a 0rustrată/ El a0irma că nu este decepţionat de nimic/ 1ntr(ointer.ie.atului/ ot aici Românie 1ncă leGată de trecut, ministrul de E4terne, 6ndreisunt consemnate date Pleşu, se consacră muncii sale cu o seninătate atipică/ #ăscutleGate de locul şi 1n +%*) la Bucureşti, este pasionat de teoria artei, are şansa de

prilejul inter.ie.ării/ a o3ţine două 3urse de studiu 1n 5ermania şi se 1ntoarce 1nRomânia, unde de.ine intelectualul(0ar al unei Generaţiio3osite de comunism/ ânărul şi recalcitrantul pro0esor alFacultăţii de 6rte Plastice din Bucureşti se .ede alunGat decătre reGim dintr(un post 1n altul/ !n +%)% i(a 0ost impus domi(ciliu o3liGatoriu 1ntr(un mic oraş din Moldo.a, unde .a rămâne până la căderea dictaturii/ Ministru al Culturii 1n Gu.ernarea

Petre Roman, din +%% până 1n +%%+, re.ine 1n administraţie las0ârşitul lui +%%&, ca ministru de E4terne, după 1nlăturarea pe



calea urnelor a naţional(comunistului !on !liescu/ 1n 0uncţia pecare o are, 6ndrei Pleşu joaca pentru România acelaşi rol ci.i(li-ator, paci0icator, asemenea unui Bronisla: 5ereme< 1nPolonia sau Hacla. >a.el 1n Ceia/ 6re aceeaşi statura intelec(tuală şi acelaşi curaj/ 1n special acel curaj ( rar 1n reGiune ( de

a nu arunca asupra altora responsa3ilitatea eşecurilor ţării sale/

Le emps$ Văzută de departe :omânia parelovită de un rău de care nu reuşeşte să se dezbare dupăcăderea re%imului Ceausescu de acum zece ani! Ce esteacest rău'

6ndrei Pleşu$ Ar "i simplu de spus că răul care alovit :omânia este comunismul căci răul are multiple

"eţe este leGiune, cum spun te7tele sacre! (7istă deasemenea di"erite versiuni ale răului care nu seamănă!

:ăul care a marcat n%aria :epublica Cehă #olonia sau ţările baltice este de un alt tip decât cel care a lovit

:omânia! Lumea actuală nu are timp să "acă o analiză arăului pentru a determina problemele speci"ice ale

"iecărei ţări! A vcm deci modele de %ândire şi soluţii care se aplică unui între% ansamblu de ţări! #roblematica ţărilor "oste comuniste este abordată con"orm unei scheme unice în timp ce "iecare ţară din această zonă atrăit e7perienţa comunistă în "elul său! 5n rezumat dacănu ajun%em să apreciem e7act su"erinţa "iecărei ţări nu

putem să o alinăm! 6ratamentul nu va putea reuşi dacădia%nosticul nu va "i corect! #entru moment răulromânesc nu este tratat decât parţial!

Le emps$ nde %reşeşte potrivit opiniei dvdia%nosticul aplicat :omâniei'6ndrei Pleşu$ (7istă mai întâi con"runtarea

românilor cu ei înşişi care nu este încă un proces împli&nit! Eu ne&am re%lat încă conturile cu trecutul aşa cum a

"acut&o "osta *ermanie de (st! Eu am avut acel act de justiţie care să&i desemneze pe marii vinovaţi ai trecutu&lui! Odată justiţia "ăcută putem trece la munca de recon&

strucţie "ără a tra%e după noi %reutatea actului justiţiar! Acesta a "ost abordat în mod arbitrar şi de o manieră "ra%mentară! 5n acest conte7t nu poate e7ista o adevărată solidaritate naţională! 2ocietatea românească nu s&a pus

de acord cu ea însăşi nu s&a unit deci su"icient pe caleacare este de urmat şi în e"ortul care trebuie depus!

:e"uzul său de a transa în domeniul moral a încetinit

P! Prima 1ntre3are esteuna de punere 1n temă,de delimitare a discuţiei1n ca-ul de 0aţăreporterul recurGe la o1ntre3are precedată de oa0irmaţi(te-ă/ 6lt0el,1ntre3area propriu(-isă,

pentru cine nu(+cunoaşte pe 6ndrei

Pleşu, ar 0i 0ostne0irească pentru o

persoană o0icială/ Faptulcă 1ntre3area permite unrăspuns de uşoară ana(li-ă 0ilo-o0ală do.edeştecă reporterul cunoaşte

3ine stilul şi 0ormaţiaintelectuală aministrului/



'/ ar inter.iul nu evoluţia ţării şi a dat rezultate economice discutabile!continuă prin aprecieri Văzută din străinătate :omânia trece în continuare drept Generale şi meditati.e o birocraţie! (7istă un consens în mediile occidentaleasupra situaţie ţării, pentru a "ace din ea un simbol al eşuării! (şecul planeazădeoarece prin 1ntre3area asupra ei asemenea unui păcat ori%inar! Orice ar "ace ea

imediat următoare @nde este cunoscută pentru minerii care au ameninţat 1ucu& %reşeşte potrivit opiniei reştiul în ?XXQ pentru copiii bolnavi de 25+A pentrudv! dia%nosticul aplicat or"ani pentru copiii străzii etc! Aceste probleme nu sunt

:omâniei'0 jurnalistul tipic româneşti şi sunt departe de a epuiza realitatea ţării!cere arGumente/ +e alt"el acestea au devenit un "el de identitate media&

tică a :omâniei! Aceste judecăţi rudimentare întreţin proasta ima%ine a ţării! Conju%area inerţiei interne carea încetinit emanciparea societăţii cu inerţia e7ternă care

prelun%eşte aceasta ima%ine a eşecului colectiv puneastăzi :omânia într&o mare di"icultate!

Le emps$ Foarte recent preşedintele (milConstantinescu a acuzat Occidentul că a abandonat

:omânia! (7prima ast"el la cel mai înalt nivel sentimen&tul crescând de "rustrare acumulat de români în raporturilelor cu ţările occidentale! Cum e7plicaţi acest "enomen'

6ndrei Pleşu$ Eu credea este sănătos să punem încontul Occidentului o problematică ce ne aparţine! +acă

:omânia ar "i "ost o ţară prosperă şi pe drumul cel bun înceea ce priveşte inte%rarea europeană ca de e7emplu!2lovenia am putea pe bună dreptate să ne simţim victime

*/ 63ia prin cea de(a ale injustiţiei sau abandonului! +ar atâta timp cât nutreia 1ntre3are, reporterul ne&am rezolvat propriile probleme această modalitate de1şi justi0ică su3til a trans"era %reşeala asupra altora mi se pare discutabilă

moti.ul inter.iului/ eşi din punct de vedere moral! Eu vreau să spun nici căar 0i putut 0i 1ntre3area Occidentul ne&a înţeles în mod e7act aşteptările! Euesenţială, acesta apare pe avem nevoie de un ajutor în %eneral ci de un ajutor un teren deja preGătit, speci"ic! +acă prima mea ur%enţă constă în a primimai mult după reGulile carto"i de e7emplu nu pot considera ajutor o invazie de

politeţei decât după cele s"eclă pe piaţa mea! +in partea niunii (uropene tirul ale in0ormării este prost re%lat! Lumea occidentală are alte priorităţi

jurnalistice/ Răspunsul decât ţările "oste comuniste! Eu putem să ne aliniem înla această 1ntre3are .ine câţiva ani la priorităţile ţărilor care au în spatele lor să complete-e opiniile decenii de prosperitate şi de pro%res instituţional! îmi

pre-entate până aici de amintesc de o poveste care debutează la începutid anilor 6ndrei Pleşu, pentru că BXQ în momentul în care eu eram ministru al Culturii!

jurnalistul +(a preGătit #roblema protecţiei animalelor a "ost re%lată în Occident prin 1ntre3ările în anii BQ& BKQ nu înainte! +upă câteva luni de la cădereaanterioare/ lui Ceauşescu %uvernul român a primit din partea

1%#



Occidentului semne de nerăbdare în le%ătură cu soluţionarea acestei probleme! 2unt de acord cu asta darîntrebarea este care ar "i ordinea priorităţilor! 2ă încep cucâinii' Chiar şi astăzi în ?XXX discutăm la 1ucureştidacă să menajăm câinii & e7istă peste PQQ!QQQ de câini

care mişună pe străzile capitalei române n/rep/ ( pentrua respecta dreptul internaţional care ne inter-ice să 1ieliminăm/ Atunci trebuie să ne lăsăm muşcaţi pentru ademonstra că avem acKuis comunitar' (7istă o serie dedecalaje care "ac ca majoritatea populaţiei să "i acumulato "rustrare în raporturile cu Occidentul! (milConstantinescu care este preşedintele tuturor românilora trebuit să e7prime această "rustrare! 6otuşi cred că ceamai buna tactică este de a ne în"uria în primul rând pe noiînşine! (ste mai bine să tratezi cu niunea (uropeanădupă ce ţi&ai consolidat propria poziţie! (ste adevărat căraportul cu ( poate intra într&un cerc vicios. pentru a

adera suntem obli%aţi să respectăm anumite criterii dar pentru a respecta aceste criterii trebuie să ne comportămca un stat membru (! (ste ca şi cum pentru a adera la( ar trebui să "im deja înăuntrul comunităţii

Le emps$ în conte7tul con"lictului care a opus EA6O 5u%oslaviei lui -ilosevic :omânia a dus o politică puternic pro&occidentală! Cum răspundeţi presiunilor opoziţiei care vă cere în acest moment să puneţi capăt embar%oului împotriva 5u%oslaviei'

6ndrei Pleşu$ La această oră cred că embar%oulasupra petrolului instituit împotriva 5u%oslaviei nu mai

are motive să "ie menţinut! A "ost decretat într&un mo&ment în care trebuia să "ie blocat accesul la carburant altancurilor sârbeşti! :ăzboiul s&a terminat şi hidrocar&burile nu mai sunt destinate rezervoarelor de tancuri!

(mbar%oul nu îl mai penalizează pe -ilosevic ci popu&laţia iu%oslavă şi ţările vecine! :omânia solicită deci ridi&carea rapidă a embar%oului dar nu va "ace nimic înainteaniunii! Ar "i parado7al pentru o ţară care doreşte sădemareze în câteva luni ne%ocierile de aderare la ( săia în mod unilateral o decizie contrară politicii europene!

Ar "i un %est sinuci%aş! #re"er să abandonez avantajeleimediate în numele unei politici care pe termen mediu

nu poate "i decât pro"itabilă pentru ţara mea!Le emps$ Care sunt priorităţile politicii e7terne a

:omâniei'

J/ 1n ca-ul de 0aţă, 0iind.or3a despre un inter.iuo0icial, completărilereporterului aproape călipsesc/ otuşi, tre3uieremarcată nota care cla(

ri0ică prompt care estenumărul câinilor.aGa3on-i din Bucureşti/!n inter.iuri de 0acturăneprotocolară, -iaristul

poate inter.eni cu notaţiisuccinte re0eritoare laatitudinea, mimica,.estimentaţia celuiinter.ie.at/



/ Contrar reGulilor 6ndrei Pleşu$ Vizăm înainte de toate inte%rarea însale, Mirel Bran pune la ( şi EA 6O! :apoiturile noastre cu or%anizaţia atlanticăun moment dat o sunt stabile şi aşteptăm o soluţie "avorabilă la orizontul 1ntre3are de rutină/ Este anului PQQP! :ealitatea istorică ne&a dat dreptate într&un.or3a aici mai curând mod tra%ic! Con"lictul iu%oslav a scos în evidenţă "aptul

despre o con.enţie/ 1n că "lancul sudic al Alianţei are nevoie să "ie consolidat simulte inter.iuri luate :omânia a acţionat ca şi cum ar "i "ost deja membră a personalităţilor apare şi EA6O! Cât despre niunea (uropeană momentul cNcial o 1ntre3are leGată de va "i reuniunea de la Telsin8i prevăzută pentru luna

planurile de .iitor, de decembrie când ne aşteptăm să "im invitaţi împreună cuatitudinea Generală 0aţă 1ul%aria să începem ne%ocierile de aderare! Eu ceremde meserie, despre privile%ii dar considerăm vitală posibilitatea de iniţiere aopinia asupra unor acestui proces! :omânia vizează în mod e%al preşedinţiae.enimente .aGi etc/ O2C( în anul PQQ? care ar trebui să "ie decisă la 5stanbui6cestea sunt 1ntre3ări în 6urcia în luna noiembrie a anului viitor!de rutină, ele 0ac Le emps$ în ce stadiu aţi %ăsit diplomaţiaadeseori leGătura spre română şi cum aţi de"ini&o astăzi'

un alt moment al 6ndrei Plesu$ -inisterul de (7terne a "uncţionat inter.iului @ca 1n ca-ul pe baza a două criterii "alse timp de trei ani! Au "ost acestaA sau completea-ă recuperaţi diplomaţii consideraţi disidenţi ai epociio imaGine deja Ceauşescu! în ceea ce mă priveşte cred că nici chiar disi&conturată a denţa propriu&zisă nu este o cali"icare pentru o carieră!inter.ie.atului/ Faptul de a "i "ost un om curajos sau de a "i su"erit la un

moment dat nu cali"ică pe cineva pentiv a "i un bunministru! Aici este vorba de competenţe! Am văzut dejaticăloşi care erau buni "uncţionari şi în%eri care erau nuliîn acest domeniu! n alt "als criteriu este de a crede cacei care au "ost an%ajaţi după căderea lui Ceauşescu sunt

în mod automat mai buni decât alţii! Am constatat latinerii sosiţi în minister achiziţionarea rapidă a re"le7elor şi mentalităţilor de bătrân "uncţionar! :e%ret insu"icienţare"lecţiei asupra roiului democraţiei! Funcţionez cu unbu%et de austeritate! 5&am avertizat pe primul&ministru şi

pe preşedinte în le%ătură cu riscurile pe care acest lucruîl constituie pentru ima%inea ţării! Am închis deja cinciambasade! în altele nu am plătit salariile "uncţionarilor

sau chiriile şi întreţinerea de trei luni! Eu am nevoie de sume enorme pentru a "ace să mear%ă treburile binetrebuie ca banii să "ie utilizaţi cu bună ştiinţă!

Le emps$ +umneavoastră intelectual credeţi că

intelectualii români s&au implicat su"icient în politică'6ndrei Pleşu$ 5mediat după căderea lui Ceauşescu!

intelectualii s&au implicat prea mult în politică şi într&un Maggggfâjtâgffl&wm •> 8 # ii@iii@ii@CiiiiiiiiMiiMi-iiiiiiiiii#@ii iii@iii@iiiiiii#ii i & Di i &in#ni i&C In LL i

+



mod isteric care nu corespunde statutului lor in societate! Astăzi ei se implică prea puţin! Cred că este inevitabil caei să "ie prezenţi pe scena istoriei chiar dacă reacţiile lorau "ost adesea inadecvate! +e la căderea dictaturii intelec&tualii nu au adus nici o victorie substanţială pe plan politic!

Le emps$ =i pe plan cultural'6ndrei Pleşu$ +in punct de vedere cultural :omânia este o ţară inte%rată în ansamblul culturiimondiale şi îşi pune aceleaşi probleme! -irarea mea este

să constat într&un conte7t economic precar prezenţaunui mare număr de edituri pe piaţă! O"erta în materie decărţi este aproape su"ocantă şi în ciuda preţului lor "oarteridicat ele se cumpără! Am sentimentul că românii şi&au

păstrat apetitul pentru lectură pe care epoca comunistă îl stimula ca modalitate de evaziune! (ste în acelaşi timpremarcabil şi emoţionant pentru o populaţie "ără multe

posibilităţi materiale!

Le emps$ Cum vedeţi astăzi căderea luiCeauşescu'

6ndrei Pleşu$ Acest eveniment în care nucredeam m&a surprins la 6escani un mic sat din

-oldova unde am avut domiciliu obli%atoriu! +upă ceam văzut primele ima%ini ale căderii lui Ceauşescu latelevizor m&am întors la 1ucureşti! #atru zile mai târziuam "ost numit ministru al Culturii! Eici eu nici ţara meanu eram pre%ătiţi să suportăm şocul pe care ?&areprezentat căderea comunismului cum s&a întâmplat în

#olonia! +upă acest şoc eu"oria s&a ancorat atât de bine

în psiholo%ia mea încât nu re%ret astăzi nici una dindi"icultăţile pe care le&am traversat! Ceea ce lăsam înurma mea era atât de în%rozitor iar schimbarea de dupăcăderea dictaturii atât de mare încât tot restul putea "i

suportat! Eu sunt decepţionat de nimic! 5nterviu consemnat de -ire, 1ran

&/ 1ntre3area de 0inal areşi o latură sentimentală@1l determină pe 6ndreiPleşu să medite-e asupratrecutului în%rozitor0dar are şi capacitateconclu-i.ă, prin punereaalături a celor două

perioade istorice/

1n inter.iurile din re.istele de cultură şi di.ertis(ment 1ntre3ările nu sunt atât de riGide/ Ele scot la i.ealălaturi necunoscute ale unei personalităţi, determină măr(turii de .aloare @ca 1n ca-ul inter.iurilor date de Li.iuRe3reanuA ori opinii cu 0orţă spirituali-ată pentru cititor/

Haloarea principală a unui inter.iu .ine din spontaneitate,din 0aptul că el o0eră o discuţie .ie, deşi ştiut este că 1n

presa scrisă inter.iul se corectea-ă, cestionarul este de

+&



multe ori presta3ilit ş/a/m/d/, 1nsă talentul jurnalistului sedo.edeşte tocmai prin modul 1n care el reuşeşte să cree-eimpresia de autentic şi spontan dialoG/

oate ca-urile semnalate mai sus 0ac o3iectul presei culturale, 1n care apar atât inter.iuri de in0ormare,

cât şi discuţii de relie0are a unei personalităţi sau a uneiideoloGii/ "e poate .or3i despre un inter.iu cult, dereconstituire a .i-iunii unui artist, ca- 1n care reporteruleste speciali-at 1n respecti.ul domeniu, dar se poate .or3işi despre inter.iul 0rec.ent de in0ormare culturală/ acă

primul se adresea-ă 1n primul rând specialiştilor, cel de(aldoilea este de interes mai larG/

EXERCIŢII

+/ Citiţi pre-entarea de mai jos şi notaţi '(J 1ntre3ări pe care i le(aţi pune lui 6ndrei

Codrescu, 1n calitatea .oastră de jurnalişti$

6#RE! CORE"C E"PRE "CR!",C!! 8! "PREM6Y!6 B#!C!!

6ndrei Codrescu nu mai are ne.oie de pre-entare/ in +%%', cărţile sale au1nceput să 0ie traduse 1n româneşte ( +omnul 6este în America @Edituraacia, +%%'A, +ispariţia lui A"ară @Editura ni.ers, +%%JA, *aura din 2tea%@Editura ni.ers, +%%&A, Contesa sân%eroasă @Editura ni.ers, +%%&A, AlienCandor & Candoare străină. #oeme alese +%&(+%% @Editura FundaţieiCulturale Române, +%%&A, .olum pu3licat, iniţial, 1n "tatele nite de

prestiGioasa Editură Blac< "parro: Press, 1n 2, Editura FundaţieiCulturale Române i(a pu3licat romanul -esia e4celent tradus de !oana6.ădanei/ <:omânia literară 2J aprilie 2+A

2/ 1ntre3area pe care i(o pune reportera :omâniei literare este următoarea$ +omnule Andrei Codrescu un ilustru istoric român ajuns cunoscut în Occidentdeclara la un moment dat că pentru el nu are importanţă "aima pe care a dobândit&o

printre străini atât timp cât nu e cunoscut în ţara lui! 2imţiţi la "el'Cum .i se pare 1ntre3area Bună 6şteptată de pu3lic #einteresantă Iusti0icaţi/

'/ Citiţi 0raGmentul transcris mai sus din nu.ela Calul dracului de !/ L/ CaraGiale/ialoGul se des0ăşoară 1ntre o cerşetoare 3ătrână şi un dia.ol deGi-at 1n tânăr nai./

Rescrieţi dialoGul respecti. 1n lim3aj actual imaGinându(.ă că 1n locul dia.olului sea0lă un politician 3inecunoscut, care cercetea-ă incoGnito pulsul societăţii, 1ntr(unloc oarecare @stradă, piaţă, instituţie etc/A şi pe care 1l interoGaţi 1n calitatea .oastră



de jurnalişti, 3ănuindu(i identitatea/

*/ 6leGeţi o personalitate culturală cunoscută .ouă/ Redactaţi cinci 1ntre3ări care credeţi că ar putea 0ace o3iectul unui inter.iu cu 9personajul9 ales/ acă nu .ă .ine nici o idee, 0olosiţi camodel inter.iul de mai jos$

udor Cirilă H6M6 HEC>E

@Aici îmi place! Aici vreau să schimb ceva! Eu cred in actorii care pleacă&n străinătate ca să devină ta7imetrişti@

(ste vară este caniculă oraşele sunt sub asediul %radelor Celsius iar ima%ineamării stăNie tot mai obsesiv în minţile noastre! Cu toate astea când se vorbeşte despreHama Hece, adolescenţii nu se %ândesc la "rumoasa staţiune maritimă românească ci lao "ormaţie de muzică roc8 care ocupă un loc "runtaş în topuri şi în inima lor! 5n prima

zi a primăverii acestui an Hama Hece a cântat în deschiderea unui shoN ma%ic şi deşicei XQQQ de spectatori ce au umplut 2ala #olivalentă veniseră pentru Mimm9 #a%e şi

:obeii #lant ei au aclamat şi au rechemat pe scenă tânăra trupă românească!Câteva săptămâni mai târziu cei patru componenţi ai "ormaţiei au revenit pe

scenă până la epuizare într&un concert ce a incendiat & din "ericire doar la "i%urat&6eatnil de Comedie!!! 5ndi"erent dacă este vorba de concerte în săli mari sau în cluburi

piesele de pe albumul BEu am che" azi@ produs de @6empo -usic@& casa de discuri a 5ui 5oan *9uri #ascu & secondate de piese noi se bucura de succes in rândul celor ceapreciază umorul amar versurile şi muzica ieşite din şabloane! #entru 6udor Chirilă<voce0 autorul versurilor şi "rontman&ul @omul din "aţă@ al trupei Vama Hece pare a iiasemenea unui străvechi simbol al teatrului. o mască râde o mască plân%e! Asta pentrucă 6udor este totodată actor la 6eativl de Comedie unde a avut anul acesta o sta%iune

"oarte reuşită jucând în @6rei "emei înalte@ @-ireasa mută@ şi @#ălăria "lorentină@ noua piesă re%izată de Toraţiu -ălăele!

6udor are P de ani a absolvit Academia de 6eatru şi Film şi deoarece are prizala public & şi atunci când cântă şi atunci când joacă & se poate spune că a moştenit otradiţie a muncii şi a succesului de la părinţii săi 5arina +emian apreciata actriţă şi 5oanChirilă un nume de marcă al %azetăriei sportive româneşti!

@E&aş spune nimănui să nu se "acă actor@

( între teatru şi sport cele două meserii ale părinţilor tăi ai ales&o pe prima! Cum se "ace că ai "ost mai atras de lumea teatrului decât de cea a sportului'

( 6ata mă ducea pe stadion nu prea înţele%eam eu mare lucru însă îmi plăcea %azonul era verde pe el se mişcau nişte omuleţi! Eu m&am apropiat mai mult de lumea

spoitului pentru că tata pleca săptămânal prin ţară la meciuri pleca des şi în străinătate! -ama şi lumea ei au "ost mult mai prezente! #ractic mi&am petrecut copilăria în teatru amcrescut acolo mama mă lua "oarte des cu ea! (ram un "el de copil adoptiv al teativlui!

tmmmmmmmm.. (

+%



Acum maşiniştii îmi spun. @5a uite cât te&ai "ăcut ai crescut sub ochii noştri@,6eatNl este un univers minunat pentru copilărie. maşinăriile scena "osa care coboarătrapele decorurile prin care ţin minte că mă plimbam după spectacol până le demontau!

(u n&am aDmt @uliţa copilăriei casa bunicii@ sunt un orăşeanprin e7celenta poate de astam&a in"luenţat teatnil aşa de mult! +e alt"el lucrurile în "amilia noastră s&au echilibrat! (u

am avut înclinaţie spre artă 5onuţ "ratele meu spre "otbal. acum e antrenor la :apid latineret! 6rebuie să adau% totuşi că prin liceu nu&mi mai plăcea să mer% 5a teativ mă cam %olănisem mer%eam la ştrand 5a "otbal mă îndră%osteam de "ete beam o bere cu băieţii! 5n clasa a Z55&a mama m&a întrebat dacă am de %ând să "ac ceva serios cu teativl eu am zis că da m&am pre%ătit şase săptămâni şi am intrat la Academia de 6eativ şi Film! #eatunci vedeam doar partea boemă neştiind că este o muncă în%rozitor de mare nulă din

punct de vedere "inanciar cred eu una din meseriile cu cea mai mică speranţă de viaţămai ales la noi unde actorii sunt plătiţi în aşa hal!

( Atunci de ce o mai "aci'( #entru că este o meserie "oarte "rumoasă superbă n&aş spune nimănui să nu se

apuce de teatru! 6rebuie spusă însă şi partea urâtă a lucrurilor! Vreau ca măcar cei cecitesc acest inteiviu să ştie că atunci când vin 5a teatru şi îşi spun su"icienţi şi împăcaţi

cu sine. @(h aş putea să "ac şi eu ca ăla de pe scenă dar eu am o meserie serioasă suntcontabil la "irmă@ ei bine vreau ca ei să ştie că nu e aşa că %reşesc!

( -i&ai spus mai devreme că te consideri mult mai mult actor decât cântăreţ!( +a pentiv că meseria de cântăreţ derivă şi este puternic susţinută de cea de actor!

Cântecele noastre reprezintă "iecare câte o poveste în sine se întâmplă lucruri dramaticeacolo şi piesele noastre&s "oarte teatrale! +ra%ostea are viaţa ei durei ea&i durere şi trebuiecântată! A vem un mesaj nu spunem lucruri de %enul @steaua de pe cer mi&a deschisdra%ostea către iubita mea@!2untem "oarte revoltaţi de ceea ce se întâmplă în muzicaromânească la nivelul versurilor şi suntem nişte autocenzori drastici!

@Cred că suntem o trupă tristă! @

( #ovesteşte&ne câte ceva despre piesele voastre. cum s&au născut din ce v&aţiinspirat'

( 2ă încep cu piesa&titlu a L#&ului nostru @Eu am che" azi@ a cărei temă e7istăînainte de a se "orma tivpa! #e mine m&a obsedat întotdeauna ratarea sentimentală! Văd

peste tot cupluri plimbându&se plictisite alături de copiii lor şi am impresia că acolo a e7is&tat pentiv "iecare o iubire precedentă mult mai puternică ratată din prostie sau lipsă dee7perienţă! 2&au întâlnit şi ca să&şi lin%ă rănile s&au căsătorit iar acum nu se mai despartdin cauza copiilor! Cine ştie poate şi eu voi "i o victimă a aceluiaşi traseu voi "ace ca&ncântec. @-i&am luat şi eu nevastă3 râtă şi cam proastă3Am doi copii cu ea3=i&i "eresc de

soacră&mea @! Ei se poate întâmpla oricând! O altă piesa la care ţin mult e @Armata @<@Am să mă întorc bărbat@0 despre sinuciderea unui soldat! Are o temă universal valabilă un

con"lict "oarte puternic între soldat şi plutonier apoi povestea băiatului cu acea târlă sin& %ura care&? iubea după ce prietena lui ?&a părăsit! Versuiile&s inspirate din poveştile basis&tului nost3v care a trăit clipe %rele în armată! #iesa a stârnit reacţii la care nu mă aşteptam.



am avut surpriza să constat că e cea mai iubită piesă a noastră în ţară în provincie! ( "oarteciudat cum %usturile di"eră de la o zonă la alta! 5eri de pildă după un concert la Călăraşia venit la mine un băiat plân%ând şi mi&a strâns mâna! 2unt nişte lucivri emoţionante & şiacum mi se zbârleşte pielea pe mine când mă %ândesc!

( A veţi multe cântece "oarte sensibile amare chiar!

( Amare sunt chiar şi cele cu armonii vesele cum ar "i @-etroul@ <@:omânia is -9 Countr9@0 o piesă despre universul românesc al ratării despre tineri care se scu"undă într&un orizont murdar într&o serie lun%ă de beţii nopţi nedormite asta pentrucă nu pot pleca de aici pentru a "ace ceva iar ţara asta nu&ţi o"eră o alternativă! (u nu&s

patriot culmea sunt un s"ert %rec un s"ert ivs jumătate român dar aici vreau să stauaici îmi place aici vreau să schimb ceva! Eu cred în actori care spală vasele în străinătate

sau devin ta7imetrişti! Cred că suntem o trupă tristă> indi"erent de ritm răzbate dinversuri o amărăciune şi se pare că oamenii se re%ăsesc în aceste versuri! Am putea săcântăm despre Văcăroiu Ciorbea Constantinescu să ne batem şi noi joc de politică darastea trec pe când o dra%oste ratată căutarea "ericirii universul neîmpliniriloi> durerea& astea&s teme perene spre astea suntem înclinaţi şi despre ele vrem să scriem!

@2unt un copil bun şi nu&s vedetă! Asta poţi să scrii cu majuscule,@

( Aşa sunteţi şi în realitate nişte oameni trişti'( Când aşa când aşa ca tot omul! neori suntem "oarte veseli! (u sunt un cheii iu

îmi place să colind 1ucureştiul noaptea să "iu înconjurat de multă lume nu&s un sin%uratic chiar mi&e "rică în%rozitor de sin%urătate! Când rămân sin%ur acasă daumuzica la ma7imum! Cole%ii mei de tivpă sunt Liviu -ănescu <bass0 6raian 1ălănescu<clape0 Lapi :ăzvan Lupu <tobe0! Le mulţumesc lor şi&i mulţumesc şi lui +umnezeu căi&am întâlnit pentru că sunt oameni inteli%enţi şi maturi ne înţele%em "oarte bine! Ee&am întâlnit întâmplător şi am început să cântăm aşa în joacă nu ne %ândeam că vomieşi pe o scenă! (u cântam la clarinet şi prima repetiţie a "ost dezastivoasă dar în

naivitatea noastră ne&am mai dat o şansă şi aşa a început o poveste care sper să durezecât mai mult! A cum suntem o echipă petrecem suspect de mult timp împreună mai multdecât cu prietenele sau cu părinţii noştri!

( Eu crezi că e7istă pericolul să ajun%i dintr&un copil răs"ăţat un tânăr răs"ăţatdatorită succesului'

( Am "ost într&adevăr un copil răs"ăţat de părinţi dar trupa noastră e o trupa de băieţinoima3i simpatici zic eu care nu suntem răs"ăţaţi "acem ceea ce ne place ne simţim bineîn locurile în care mer%em! (u îmi doresc să joc un rol într&o dramă asta se potriveşte maibine cu "irea mea să primesc un rol principal într&un "ilm să mear%ă bine lucnirile cu trupanu stau să mă %ândesc că&s vedetă! -ă doare şi mă ji%neşte în%rozitor când aud în spatelemeu. @ite&? bă şip&ăla a ajuns vedetă,@! Aşa ceva la noi nu e7istă e7istă poate doar

statutul de personalitate! 2unt un copil bun şi nu&s vedetă asta poţi să scrii cu majuscule!

& 6ot într&un inteiviu acordat revistei noastre Tanno To"er de la #iGtlosers spunea că parcă am "i în epoca %oanei după aur toată lumea alear%ă spre un câşti% cât mai mare şi cât mai "acil!!!

171(



■:::■ )%72

( (u cunosc tineri e7traordinari diametral opuşi cu această a"irmaţie oameni pentiv care viaţa are un alt sens care trăiesc cu alte standarde şi alte aspiraţii! 1ineînţelescă am cunoscut şi alt"el de oameni! Eu prea cred în %eneraţii însă dacă e să încerc oetichetare cred că este o %eneraţie marcată de in"ormaţie şi electronică o %eneraţie caretrebuie să se mişte repede pentiv că am devenit robii 5ntemetului ai calculatomlui> cred

că pro%resul tehnicii e îndreptat spre autodistru%ere! -ă întreb "oarte serios dacă merită să aduc pe lume un copil într&un niveis al dra%ostei pe calculator al ascensiunii 25+Aal cultivării homose7ualităţii ca alternativă la înmulţirea populaţiei! #robabil că până laurmă e%oismul dorinţa de a lăsa ceva în urmă vor "i mai puternice!

( 2ă revenim în încheiere la "otmaţie! Eu v&aţi asumat o oarecareresponsabilitate luându&vă numele unui loc superb de la -area Eea%ră care are şiun spirit al său'

( 2ă&ţi spun o părere sinceră. Hama Hece nu mai e locul pe care mi&?închipuiam când am dat numele tivpei! A devenit o "ormă de snobism. @Tai în Vamăcă suntem artişti aşa e de bon ton @! #entru noi lucrurile au mers "oarte repedeieşisem pe scena "ără nume aşa că stăteam la un moment dat la o masă şi căutam unnume! 1asistul a zis că muzica noastră e ca o unduire ca un val şi aşa au apărut

su%estiile. @*uvidele9 BAl%a@ @Fructe de mare@! (u am zis Hama Hece şi am promiscă nu&? vom mai schimba! Vrem să o"erim o adevărată Vamă veche adică un mod de atrece oamenii într&o altă dimensiune în altă stare sau în altă mentalitate! @!ulian !Gnat,

Formula As0



%/ Polemica

Con0runtarea de idei des0ăşurată 1n serial, 1n re.iste di.erse şi pe o perioadă mai lunGă de timp se constituie 1ntr(o de-3atere, 1ntr(odispută care poartă numele de polemică/

6rticolele polemice pot contri3ui la stimularea climatului cultural şi pot ciar să scim3e ideile estetice de la un moment dat/

Polemica se constituie dintr(o serie de articole(de-3atere, care aparţin unor autori di0eriţi, pu3licateadeseori 1n re.iste di0erite, şi care au rolul de a crea ocon0runtare de idei/ e aceea tonul unui articol polemic

este contradictoriu, arGumentul se a0lă 1n prim(plan, iarideea de-3ătută tre3uie să 0ie de interes mai larG,respecti., să poată căpăta adepţi sau ad.ersari/

Prin caracterul ei de 0erment cultural, polemica aremai multe merite, printre care$

6duce 1n atenţia opiniei pu3lice o idee, oatitudine, un e.eniment/

e-.oltă Gustul pentru de-3aterii şi pentruconstituirea sistemului propriu de .alori/

"timulea-ă comunicarea şi prin aceasta seconstituie 1n 3a-ă su3tilă a solidarităţii culturale/

Face educaţie 1n pri.inţa selecţiei ideilor şi a

posi3ilităţii de a aleGe, 1n General/

1n momentul actual articolul de polemică aproapecă a dispărut sau s(a trans0ormat 1n discurs monoloGic, ca1n ca-ul următor$

+intre multele mani"estări ale urii intelectuale ale%nu chiar la ntâmplare unul sin%ur! 5n Con.or3irile literarede la 5aşi numărul din "ebruarie dl 2orin Comoroşanmembru de onoare al Academiei :omâne biolo% de repu&taţie internaţională atras de "iloso"ia ştiinţei îi acordă d&lui

5on 1eldeanu un interviu din care ura se revarsă ca o apănea%ră! Eu e prima oară cînd dl Comoroşan urăşte l&amcitit si alte intejvenţii asemănătoare! nele propoziţii sunt



reluate aidoma în interviul din Con.or3iri/ #roblema d&luiComoroşan @om cu concepţii pro"und liberale@ dar cuBsimpatii de stân%a@ după cum declară este @trădareaintelectualilor zişi de dreapta @ care ar "i permis @ocuparea

scenei culturale de către impostură@!

-&aş opri o clipă asupra "ormulei @zişi de dreapta @! Aşadar dl Comoroşan nici măcar nu consideră că intelectua&lii cu pricina sunt cu adevărat de dreapta> ei doar se pretinda "i> ceea ce "ace ca impostura pe care o denunţă autorulinterviului să înceapă dinainte şi să nu "ie neapărat la mijloco trădare ci doar o teribilă misti"icare! @#icolae Manolescu,ra la români :omânia literară 2) martie 2+/A

Pentru ca un articol să 0ie polemic, autorul luitre3uie să sta3ilească o comunicare reală cu cel pe carc(+contra-ice, dar şi să suscite interes altora/ Când un articolnu primeşte răspuns, nu este completat sau respins şi de

alte apariţii, 1nseamnă că nu şi(a atins scopul/ 1n General o polemică se clădeşte 1n jurul unor idei de interes larG, aşacum a 0ost te-a speci0icului naţional 1n literatură care aacaparat atenţia culturală mai multă .reme, 1n perioadadintre cele două ră-3oaie mondiale/

"tructura articolului polemic se clădeşte pe o idee,de-3ătută apoi amănunţit, prin mijloace retorice$di-ertaţia, arGumentul, ironia, 1ntre3ările şi e4clamaţiilede su3liniere a atitudinii polemistului etc/ n e4emplu dedi-ertaţie du3lată de ironie apare 1n 0raGmentul de mai jos1n care itu Maiorescu atacă polemic pro3lema scrierii

0onetice, 1ntr(un moment 1n care curentul etimoloGist eradestul de puternic$ Această academie a ştiinţelor pe lân%ă alte misiuni

se crede mai întâi de toate menită a stabili şi promul%are%ulele pentru limba şi scrierea română şi a susţineunitatea naţională în această privinţă! +upă opinia noastrăacea încredere este iluzorie! +ar să zicem că esteîntemeiată! Ce "ac atunci membrii Academiei pentru acorespunde misiunii ce înşişi şi&o atribuiesc! întrebărilelimbistice şi orto%ra"ice se stabilesc în acel aeropa% al

ştiinţei prin votare. se ridică mâna pentru sau contra unei propuneri şi majoritatea părerilor hotărăşte! ( dar lucru

"iresc să ne întrebăm dacă majoritatea e competentă pentru această hotărâre! ;!!!/ +ar dacă majoritateamembrilor Academiei era în stare să "acă serviciul



modest însă "oarte important al unor cule%ători decuvinte le lipseşte orice competenţă de a se pronunţa înmaterii controversate ale ştiinţei "ilolo%ice şi de a prescrienaţiunii lor cum să vorbească şi cum să scrie ;!!!/ Ce săne mai mirăm de cei obscuri când însuşi d! Cipariu de

altminteri reprezentant eminent al etimolo%ismului întreromâni răspunzând în archivul său "ilolo%ic la nişteobiecţii limbistice ce&i "ăcusem în Academie a"irmă cănu cunoaşte scrierile limbistice ale lui -a7 -ul 5er şi dupăatâta timp nu căutase încă să le cunoască! +acă d! Cipariu& iată tot ce putem răspunde la aceasta & nu cunoaşte pe

-a7 -ullei> pa%uba nu este a lui -a7 -uller!

"tilul eleGant, cultura, ra0inamentul, dar mai ales0aptul că su3iectul se a0la deja 1n atenţie şi 0usese discutat

polemic, toate acestea 0ac din discursul maiorescian ocale de a intra 1n dialoG cu cei care clădesc cultura prin

.or3e la un moment dat al istoriei/

EXERCIŢI)

+/ Citiţi 0raGmentul următor şi e4traGeţi ideea principală/ 5ăsiţi trei arGumente care să.ă ajute să contra-iceţi această idee$

@Când Caţavencu ţipă. Eu voi să ştiu de (uropa> eu ştiu numai de :omânia mea ( el nu aruncă numai o hiperbolă dema%o%ic&patriotică ci rezumă %rosolan dar adevărat stări sentimentale care circulau mai bine ori mai slab

ascunse prin su"letele multor bărbaţi eminenţi ai ţării indi"erent de cultura sauculoarea lor politică! Cu atât mai iritată trebuie să "ie vanitatea socială şi naţio&nală cu atât mai bo%ată recolta de comic în lumea aceasta silită la adaptărimultiple şi repezi e7pusă prin urmare la toate stân%ăciile "atale acestoradaptări! 9@Paul ]ari0opol ( #ublicul şi arta lui Cara%iale 1n .oi/ =/ L! Cara%ialeinterpretat de!!! Ed/ Eminescu, +%&*, p/ +2+A




"crisoarea descisă repre-intă o 0ormă de protest şi un mod de a cere

ajutorul opiniei pu3lice/Ea are rolul de a clari0ica, de a 0orma curente de opinii, de a descidesau de a susţine o polemică/!ntroducerea de3utea-ă printr(un 0raGment de captare a atenţiei şi

printr(un arGument de tip oratoric/Conţinutul se clădeşte pe o idee, pe o te-ă, pe o doctrină sau pur şisimplu pe un su3iect/ 1n acest din urmă ca-, capătă caracter predo(minant epic/Esenţa scrisorii o constituie un con0lict, 1nceierea 1lsituea-ă pe autor 1n planul aspiraţiilor/

117 /%

!n Literatura de "rontieră Edituraenciclopedică română,+%&+, p/ 22%/

1n nume personal sau repre-entând un Grup ideo(loGic, scrisoarea descisă 0ace pu3lice idei, intenţii, atitu(dini care au de multe ori rol proGramatic sau polemic,contri3uie la declanşarea unor tendinţe sau curente de

idei, la constituirea unor Grupuri doctrinare etc/"pecia o0eră o .i-iune asumat su3iecti.ă, creată 1nintenţia de a câştiGa adepţi şi de aceea introducerea, 0ie căeste sau nu marcată de o 9intriGă9, ca 1n e4emplul de mai

jos, are ca prioritate captarea atenţiei/ otodată, 0iind .or3adespre o scriere des0ăşurată la persoana !, scrisoarea adoptăelemente compo-iţionale speci0ice discursului oratoric,1ntre care un loc 1nsemnat 1l ocupă arGumentul/ 6cestacuprinde o moti.are su3tilă a temei scrisorii, cu intenţia dea susţine ast0el o3iecti.ul ei/ 1n sensul acesta scrisoareadescisă are rolul de a clari0ica, de a 0orma curente deopinii, de a descide sau de a susţine o polemică/ "il.ian!osi0escu o consideră, de alt0el, scriere polemică şi pam&

"letară trecând printre caracteristicile ei principale invec&tiva ironia discretă şi satira!??K

6dresarea directă, implicarea receptorului, adeseori1ndemnul direct de a(+ sprijini pe autorul scrisorii, repre-in(



tă tot un procedeu preluat din stiluloratoric/ "tilulepistolar, de

adresare directă, o0icial sau nu, sta3ileşte o leGăturăspontană cu cititorul, dându(i ilu-ia că el este receptorulaşteptat, şi imprimă un caracter con0esi. compo-iţiei/

17%




"crisoarea descisă repre-intă o 0ormă de protest şi un mod de a cere

ajutorul opiniei pu3lice/Ea are rolul de a clari0ica, de a 0orma curente de opinii, de a descidesau de a susţine o polemică/!ntroducerea de3utea-ă printr(un 0raGment de captare a atenţiei şi

printr(un arGument de tip oratoric/Conţinutul se clădeşte pe o idee, pe o te-ă, pe o doctrină sau pur şisimplu pe un su3iect/ 1n acest din urmă ca-, capătă caracter predo(minant epic/Esenţa scrisorii o constituie un con0lict, 1nceierea 1lsituea-ă pe autor 1n planul aspiraţiilor/

1n Literatura de "rontieră Edituraenciclopedică română,+%&+, p/ 22%/

1n nume personal sau repre-entând un Grup ideo(loGic, scrisoarea descisă 0ace pu3lice idei, intenţii, atitu(dini care au de multe ori rol proGramatic sau polemic,contri3uie la declanşarea unor tendinţe sau curente de

idei, la constituirea unor Grupuri doctrinare etc/"pecia o0eră o .i-iune asumat su3iecti.ă, creată 1nintenţia de a câştiGa adepţi şi de aceea introducerea, 0ie căeste sau nu marcată de o 9intriGă9, ca 1n e4emplul de mai

jos, are ca prioritate captarea atenţiei/ otodată, 0iind .or3adespre o scriere des0ăşurată la persoana !, scrisoarea adoptăelemente compo-iţionale speci0ice discursului oratoric,1ntre care un loc 1nsemnat 1l ocupă arGumentul/ 6cestacuprinde o moti.are su3tilă a temei scrisorii, cu intenţia elea susţine ast0el o3iecti.ul ei/ 1n sensul acesta scrisoareadescisă are rolul de a clari0ica, de a 0orma curente deopinii, de a descide sau de a susţine o polemică/ "il.ian!osi0escu o consideră, de alt0el, scriere polemică şi pam&

"letară trecând printre caracteristicile ei principale invec&tiva ironia discretă şi satira!ni

6dresarea directă, implicarea receptorului, adeseori1ndemnul direct de a(+ sprijini pe autorul scrisorii, repre-in(



tă tot un procedeu preluat din stiluloratoric/ "tilulepistolar, de

adresare directă, o0icial sau nu, sta3ileşte o leGăturăspontană cu cititorul, dându(i ilu-ia că el este receptorulaşteptat, şi imprimă un caracter con0esi. compo-iţiei/

+&



neori scrisoarea are 1n .edere 9o po.este , unsu3iect, un e.eniment, care pe măsură ce se conturea-ăaduce 1n prim(plan şi con0lictul care 0ace istoria de inte(res, 1n măsura 1n care acest con0lict se impune, scrisoarea1şi capătă adepţi/ 1nceierea este construita pe un apel,

pentru că 1n scrisoarea descisă re-ol.area este amânată1n speranţa că ea .a 0i de0initi.ată de opinia pu3lică, decititori, de destinatar etc/

rmărim 1n continuare aceste trăsături pe te4tulunei scrisori care aparţine unui pro-ator de talent şi tot(odată jurnalist 3inecunoscut ( Cristian udor Popescu$

#E "LC!6!#OU deCristian 6udor #opescu

Acum vreun an la 6âr%ul de Carte de la 6eatrul Eaţional un băiat bu"lei netezindu&şi cărunteţea cu

cărare pe mijloc mi&a cerut timid un auto%ra" pe volumul@Copiii "iarei @!L&am privit lun% încercând să&i desluşesc

pe "i%ură răutatea cenuşie cu care mă insulta în scris! Eiciurmă! Omul părea conciliant chiar prietenos! Apoi într&unmoment %reu pentru mine procesul cu +ejeu m&a susţi&nut mer%ând cu e7a%eraţiunea conştientă până la a măconsidera drept un posibil bun ministru de 5nterne! 6oateacestea în @Contra"ortul@său din @:omânia literară@! Cuvreo P&W luni în urmă însă iată că dl -ihăieş alt"el uneseist remarcabil propune aceleiaşi reviste un atacdes"ăşurat cu mijloace tip @:omânia -are@la persoana

subsemnatului pe tema aşa&zisului meu @naţionalism@! +irectorul şi directorul&adjunct al @:omâniei literare@domnii Eicolae -anolescu şi *abriel +imisianu re"uzăcu delicateţe te7tul! +rept care dl -ihăieş posedând un

pro%ram bine înşurubat în occiput trece la ceva mult mai %rav şi anume deni%rarea ziarului @Adevărul@!

(ram convins că am devenit după atâta vremeinsensibil la orice ticăloşie tipărită! (ram convins pe dealtă parte că mizeria umană în toate mucila%iile ei verzui

şi tremurătoare aşa cum se întinde pe "oile @Atacului la persoană@sau ale @Academiei Caţavencu@ nu îşi va %ăsivreodată locul în pa%inile unei publicaţii de înaltă ţinută

culturală cum este @:omânia literară@! (ste meritul d&lui -ircea -ihăieş de a&mi "i clătinat aceste convin%eri!

Cu metode speci"ice presei staliniste având la

+/ !ntroducereade3utea-ă printr(o

captatio benevolentiaecare promite o1ntâmplare picantă, cu

personaje reale/ Portretullui Mircea Miăieş, şi el

pro-ator 3inecunoscut şititularul unei ru3rici decomentarii politice 1n

:omânia literară şisituarea lui 1ntr(o

postură o3edientă, de

simplu cititor al luiCristian udor Popescuare aici e0ectul de arăsturna spectaculos osituaţie 3ine ştiută de

pu3licul intelectual/

2/ Conţinutul de-.oltă oidee care porneşte de laun comentariu, pe careautorul 1l trans0ormă1ntr(o ade.ărată po.este$

Mircea Miăieş a psianali-at o paGinădin -iarul Adevărul



acu-ându(i pe -iariştii bază principiul @+acă partidul o cere demonstrăm oricede acolo de manipulare, pornind de la orice@ dl -ihăieş "abrică din câteva trăsă&iar Cristian udor turi de condei un proces de intenţie înmărmuritor! #entruPopescu .rea să clari0ice că @Adevărul@publică pur şi simplu pe prima pa%inăsituaţia, relatând, dintr( ştirea că ministrul de (7terne ma%hiar -ârton9i 5anos a

un punct de .edere pledat la #aris în "avoarea suprimării obli%ativităţii personal, ştirile cuprinse vizelor pentru români şi bul%ari ziarul se "ace vinovat1n acea paGină/ potrivit d&lui -ihăieş de "aptul că nu a şi mulţumit!

printr&o notă de redacţie ministrului ma%hiar pentruma%nanimitate! 1a mai mult a şi titrat un alt te7t peaceeaşi pa%ină cu litere @mult mai mari@. @Tajdu *aborîi ameninţă cu puşcăria pe pro"esorii care încep şcoala 5a? septembrie,@ 5ată domnilor cine ne sunt un%urii> pede o parte ne duc cu vorba la #aris iar aici la noi în ţarăne ba%ă în puşcării,@ vorbeşte sin%ur dl -ihăieş înnumele ziarului @Adevărul@ aidoma anchetatorilorbolşevici care răcneau întrebările şi dictau şi răspun&

surile anchetatului leşinat! -ai lipseşte doar @Ee sluciaino,@ acel teribil @[Eu întâmplător,@ rostit cu voce joasă de 2talin ca tabloul să "ie complet!

'/ Esenţa o constituie ncerc "ără mare nădejde să trimit spre neuroniicon0lictul dintre cei doi sin%uratici ai d&lui -ihăieş câteva propoziţii raţionale! +l scriitori, care se Tajdu *abor nu e @un%ur@ e cetăţean român şi ministrul situea-ă pe po-iţii 2ănătăţii! Fraza reprodusă între %hilimele îi aparţine sută

politice di0erite/ la sută! (a nu se re"eră la români sau la un%uri ci la pro&6cu-aţiile @că Popescu "esori, Faptul că ministrul 2ănătăţii dintr&o ţară @în pra% este naţionalist, iar de inte%rare europeană@ cum zice dl -ihăieş vrea să&iMiăieş rău.oitorA nu ba%e în puşcărie pe pro"esorii care vor să&şi "acă meseria

0ac cu ade.ărat o3iectul întrucât nu sunt de părere că şansele de a se îmbolnăvi alescrisorii/ copiilor ar "i mai mici acasă decât 5a şcoală e o problemă sociopsiholo%ică nicidecum etnică, +e alt"el în aceastăchestiune ziarul @Adevărul@ a e7primat în comentarii oopinie solidară cu cea a ministrului (ducaţiei Eaţionale

Andrei -ar%a care a susţinut consecvent începerea şco&lilor la ? septembrie! Consecinţa lo%ică a te7tului d&lui

-ihăieş este că trebuia să nu publicăm zicerea d&lui*abor sau s&o dăm cu litere @mai mici@ ca @să nu seinterpreteze @, Aşa %azetărie să "acă dl -ihăieş la @Yorileroşii@ sau pe unde s&o "i instruit!

*/ O scrisoare deschisă Oricum orice demers raţional este trimis în

are rolul de a clari0ica, derizoriu de co%itaţia ultimă a d&lui -ihăieş.de a 0orma curente de @+acă mai ţinem seama de "aptul că relatarea despreopinii, de a descide demersurile ministrului un%ur era pa%inată deasupra unei



in"ormaţii cu titlul n in"ractor căutat din ?XX? a "oste7trădat ieri din *ermaniaf spectacolul manipulării ecomplet@! Curat spectacol, =i atât de complet că ne&a

"ăcut pe noi cei care construim zi de zi un ziar să necrăcănam de râs!

Ee&a pierit însă orice urmă de umor la lectura "razei aceluiaşi domn -ihăieş. @5mportant e ca jurnaliştiide la AdevăNl să îndeplinească încă un se%ment din mi&

siunea lor nenorocită de izolare cu orice mijloace a ţăriide adevărata (uropă!!!@! Aici "i%ura de en"ant atins de

pro%erie a d&lui -ihăieş se estompează căci nu nerămâne decât să ne întrebăm. oare dl pro"esor Eicolae

-anolescu directorul @:omâniei literare@ a publicatchiar în ziua apariţiei numărului cu te7tul d&lui -ihăieşe7celentul şi binevenitul său articol intitulat @+eclinulculturii@ într&un ziar plin de articole @provocatoare pânăla isterie la adresa occidentalilor@ un ziar care are ca

@misiune@ izolarea :omâniei de (uropa ( am numit ziarul @Adevărul@ în viziunea d&lui -ihăieş' Căci n&amvăzut la s"ârşitul articolului d&lui -ihăieş nici o notă dedelimitare a redacţiei @:omânieiliterare@ aşa cum apareîn acelaşi număr la articolul doamnei 5leana

-ălăncioiu!!! @Cristian udor Popescu ( :omânia lite&rară tir/ '), +%%%A

sau de a susţine o polemică/ 6ici, princiar titlul pe care 1laleGe, autorul a .rut sădea scrisorii sale rolul

de a a3ate atenţia de dela eticeta de persoanăcu mentalitate de

stân%a pe care 1ncepusesă şi(o capete 1n .remearespecti.ă Cristianudor Popescu/

J/ 1nceierea estedescisă spre comentariişi soluţii/

neori scrisoarea are caracter proGramatic, cascrisoarea Cercului de la "i3iu$

+omnule Lovinescu!!!Vă întrebaţi cu în%rijorare în ultima +omniei

Voastre operă6! Maiorescu şi posteritatea lui critică, dacă şi în ce condiţii va apărea a @&a %eneraţie maioresciană @care să continue ceea ce a "ost atât de bine susţinut pânăazi! Acest mesa%iu vrem să Vă arate că e7istă în tineret<"iindcă majoritatea dintre noi de abia acum intrăm înarena publică0 un curent de ţinută maioresciană pentrucare +omnia Voastră sunteţi un adevărat model de %ene&raţie! #ersonalitatea +omniei Voastre atât prin probitateaintelectuală poate cea mai desăvârşită în contemporanei&

tate cât şi printr&o operă ce reprezintă bunul %ust în ceamai pură accepţie a cuvântului e pentru noi un îndemn şiadeziunea noastră vrem să "ie ca un respectuos oma%iu!

+&%



întrea%a noastră admiraţie mer%e spre atmos"era ceaţi creat în cercul @2burătorul@ care pentru critica literarăromână are o importanţă e%ală @Munimii@! Eu numaicreatori de mare artă au "ost în zilele noastre sburătorişti

precum Tortensia #apadat&1en%escu 5on 1arbu sau +inu

Eicodin dar s&a născut acolo însăşi critica literară în ceare ea mai de"initiv!Comparat cu alte %rupuri literare şi artistice intrate

în istorie precum acela al lui -allarme la #aris sau=te"an *eor%e <cu *undol"0 în *ermania @2burătorul@ enu numai un cerc de ra"inaţi ai %ustului literar ci mai alesun izvor pentru spiritul critic al unei între%i epoci! Carac&terul @2burătorului@ a "ost imprimat de personalitatea

+omniei Voastre criticul care a delimitat zone precise pentru istoria literară şi care în mediul contemporan atâtde bo%at în aspecte şi creaţii cum pentru prima dată amavut la noi a ştiut printr&o viziune clară printr&o justă

sesizare a nuanţelor celor mai variate printr&o de%ustare %eneroasă şi un echilibru intelectual niciodată dezminţit să des"acă apele să limpezească limitele încă obscure pen&tru public şi cu o pasiune e7traordinară să aprindă "ocuriletinere şi să le întreţină combustiunea! Operele scriitorilor

sburătorişti au însemnat etape %lorioase pentru artaromânească. Concert din mu-ică de Bac, Ioc secund etc!

La un s"ert de veac de la în"iinţarea sa @2bură&torul@ al cărui rol imens în istoria literaturii noastre va

putea "i stabilit abia de critica postumă se mani"estă încăo dată ca un mediu plin de vi%oare "iindcă în spiritul său

apar şi acum peste %reutăţile şi ostilităţile timpului operede e7cepţională valoare :evoluţia de +inu Eicodin sau/ Maiorescu şi posteritatea lui critică de (! Lovinescu!

A nu vedea în adevărata lumină şi în sens e7actaceastă perioadă literară înseamnă a avea ochii orbi

pentru vremea în care ai trăit şi care a "ost pentru istorialiteraturii române un pas admirabil şi cel mai "ecund

"iindcă elanurile care l&au mişcat au pornit din idealuri pur estetice şi realizările ce le cuprinde stau sub pavăzadiamantină a "rumosului!

+omnule Lovinescu2crisoarea aceasta vrea să mărturisească

participarea noastră conştientă la spiritul contemporan şimai mult decât un oma%iu ea este poate o prezenţăcomună sub un simbol! #entru noi literatura română nu



înseamnă un "enomen închis petrecut într&o ţărmurireautarhică nu e o contribuţie pitorească la etno%ra"iaeuropeană ci o ramură tânără a spiritualităţii continen&tale ramură străbătută de aceeaşi sevă şi încărcată deaceleaşi roade chiar dacă pământul în care s&au împlântat

rădăcinile e altul! C(:CL L56(:A:de la "i3iu

"crisoarea a 0ost pu3licată 0ără intenţia precisă de a0i citită de EuGen Lo.inescu/ Ea se constituie 1n proGram(mani0est al unei Grupări literare care 1şi 0ace pu3liceintenţiile şi se autode0ineşte urmaşa esteticii lo.inesciene/Faptul că !on #eGoiţescu, autorul de drept al acesteiscrisori, a ales 0ormula aceasta se datorea-ă stiluluio0icial, aproape pompos şi pedant pe care 1l impune, darmai cu seamă dorinţei autorului de a se adresa direct celui

pe care 1l consideră maestrul său spiritual/ 1n situaţia de0aţă se poate .or3i despre un discurs de moti.are, reali-at1n stil academic/

Multe scrisori deschise sunt 1ntemeiate pe un dis(Ncurs care e4pune sec principii şi idei, 1nsă de interes ni se

pare scrisoarea care 1şi susţine ideile recurGând la recon(stituirea unor 1ntâmplări şi 0apte, cerând sprijinul opiniei

pu3lice 1n elucidarea unui e.eniment interpretat di.ers, printr(un discurs retoric, de esenţă dramatică/ 6st0el decompo-iţii dau culoare re.istelor şi contri3uie la solida(ri-area cititorilor la un moment dat/ "crierea de acest Gen

depăşeşte simplul stil epistolar, se literaturi-ea-ă şi uneorise trans0ormă 1n ade.ărată operă de 0icţiune/

EMERCI.II

+/ Pornind de la 2crisoarea lui Cristian udor Popescu, scrieţi o ştire scurtă care săcuprindă con0lictul e4pus 1n ea/

2/ rans0ormaţi 1n reportaj incipitul scrisorii, completând cu detalii şi e.enimente pre-entate din perspecti.a unui martor al e.enimentului/

'/ "crieţi un scurt răspuns la această scrisoare şi puneţi(+ pe seama lui M/ Miăies/

*/ rmăriţi colecţia :omâniei literare şi .edeţi dacă şi ce răspunde Miăies/

1$1



J/ Redactaţi o scrisoare descisă 1n numele personajului Panait Mistopolu, pre-entat 1nte4tul următor, 1n care să cereţi sprijinul opiniei pu3lice pentru pedepsirea lui C/Petrăcescu, a cărui scrisoare constituise o 0arsă de.astatoare pentm 0amiliaMistopolu/ !ntroduceţi elemente speci0ice istoriei actuale$ locul des0ăşurăriie.enimentelor @stră-i, clădiriA, relaţiile dintre personaje, portrete, opinii succinte/

+omnului #anait -istopolu comersant târ%ul `!!!

#rea stimate neică #anait Eepotului dumitale 6udorache 5onescu impie%at clasa 555 la direcţia

noastră %enerală i s&a întâmplat o mare nenorocire! +intr&o desperare de amor pe care îl trata cu o "ată de 5a maşinile de scris ale serviciului central a înnebunit şi a vrut aseară să&şi spintece pântecele în canţelarie cu nişte "oar"eci mari de lare%istratură! Au sărit mai mulţi camarazi şi cu mare luptă i le&au putut smul%edin mână! Atunci bietul 6udorache a&nceput să cânte şi să joace şi pe urmă s&arepezit să strân%ă de %ât pe unul dintre camarazi crezându&? că este amanta luicare&? trădează!

6e ro% nu spune lui madamB 5onescu mama nenorocitului şi aşteaptă&nemâine dimineaţă în %ară la sosirea trenului! +octorii au spus că altă scăpare nue decât liniştea în sânul "amiliei! -âine&? aducem pe bietul 6udorache!

Fă&ţi curaj neică #anait> aşa e viaţa omului n&ai ce&i "ace, +ar păcat deel că era tânăr,

încă o dată nu cumva să lipseşti din %ară ca să&l iei în primire pe bolnav! Al dumitale cu tot respectulC/ Petrăcescu

@l/L/ CaraGiale ( = Aprilie0



X# LOC E X#C>E!ERE

Cunoaşterea speciilor con0eră ordine şi instituie unmecanism de autocontrol pentru -iaristul care scrie/incolo de in0ormaţie, presa scrisă o0eră repere, 1ntreţineclimatul spiritual şi stimulea-ă Gândul/ Pentru jurnalistulde presă scrisă e4istă două o3iecti.e precise, pe care unmanual de compo-iţie i le poate 0undamenta$ să(şiclari0ice pentru ce scrie şi cum/ 1n leGătură cu primulaspect credem că este util, deşi nu 1ntru totul o3liGatoriu,ca -iaristul să cunoască rolul şi caracteristicile 0iecăreispecii/ Cât pri.eşte cel de(al doilea principiu, se clădeşte

prin e4erciţiu, sau para0ra-ându(i pe >usson şi Ro3ert9), pentru un jurnalist, 1nainte de orice sunt necesare câte.a

cărţi, precum un dicţionar e4plicati., o Gramatică, un1ndreptar ortoGra0ic şi de punctuaţie, precum şi un Gid destilistică Generală/

++)

idier >usson şi

Oli.ier Ro3ert, op/ cit/, p/ +%/

a3el sintetic

"pecia Haloare 1n plan denotati. Forţa conotati.ă

+/ 8tirea scurtăgH

( in0ormea-ă ( 0ormea-ă Gustul pentrue.eniment

( 1ncercând să se su3stituieliteraturii, dirijea-ăGustul epic

P! Reportajul ( in0ormea-ă( delectea-ă

( stimulea-ă imaGinaţia( 0ormea-ă spiritul de

sinte-ă

'/ Iurnalul 0oileton ( comunică ( o0eră modele( descide Gustul spre

.i-iunea indi.iduală

1$3



*/ 6nceta ( 1l determină pe cititor să(şi pună 1ntre3ări( pro3lemati-ea-ăe.enimentul

( o0eră modele( descide Gustul spre

.i-iunea indi.iduală

J/ Portretul ( delectea-ă

( educă

( o0eră modele

/ Mani0estul şi proGramul ( in0ormea-ă( 0undamentea-ă doctrine

( orientea-ă ideoloGic( conduc la unitatea de Grup

&/ Eseul ( delectea-ă ( culti.ă spiritul sau măcarGustul pentru cone4iuniculturale

)/ Editorialul @anali-a şicomentariul de

e.enimentA

( in0ormea-ă( delectea-ă

( de-.oltă capacitatea deanali-ă

%/ a3leta sentenţioasă ( educă( delectea-ă

( modelea-ă Gusturi deja0ormate

+/ Recen-ia ( in0ormea-ă( o0eră repere

( dirijea-ă Gustul delectură

( instituie un sistem .aloric

++/ Cronica ( in0ormea-ă( o0eră repere( delectea-ă

( dirijea-ă Gustul receptării( instituie un sistem .aloric

+2/ Pam0letul ( delectea-ă ( de-.oltă spiritul critic şiimaGinaţia 1n latura ei dede0ormare caricaturală arealităţii

+'/ !nter.iul ( pune 1n contact direct( in0ormea-ă( educă

( 0ormea-ă opinii( impune atitudini şi idei

+*/ Polemica ( educă ( 1ntreţine spiritul critic şiatenţia culturală

+J/ "crisoarea descisă ( comunică( in0ormea-ă

( 0ormea-ă opinii



EME 8!

ETERC!Y!!REC6P!L6!HE

TEE

Redactarea unui reportaj despre o -onă a Bucureştiului, unanim cunoscută/E.enimentul lunii 1n .i-iune su3iecti.ă @e.enimente 1n imaGiniA/Mani0estarea unei personalităţi politice 1n cadrul unei acţiuni sociale/Reportaj despre o crimă/n e.eniment monden/Modul de 0uncţionare a unei instituţii .i-itate 1n momente semni0icati.e/"ec.enţe ilustrati.e pentru 0uncţionarea ser.iciilor pu3lice, aşe-ate 1ntr(unconte4t tematic/Reportaj cu intenţii pu3licitare/Locuri de di.ertisment mai puţin cunoscute/Reportaj dintr(un mu-eu/Fapte şi e.enimente oripilante/!maGini ale sărăciei/

E.eniment cultural de amploare @0esti.al, târG, lansare de carte, .ernisaj etcA/Reportaj politic 1n 0ormulă literară/Cronica unui spectacol @de 0ilm, de teatru, de tele.i-iune etcA/Cinci recen-ii de carte/Portretul unui scriitor clasic/Portretul unei personalităţi a lumii contemporane/Portretul unui necunoscut/rei ta3lete pe aceeaşi temă/

EXERCIŢIIRECAIT)ATIE

+/ Reali-aţi un portret de atitudine al unui politician a0lat 1n pau-a unui spectacol lacare participă ca spectator @2J de rânduriA/

2/ "crieţi un scurt reportaj cu titlul La #iaţa 2udului a apărut o statuie!

1$

T



'/ escrieţi inteGral sau 0raGmentar Pasajul ni.ersităţii, insistând pe detalii pe care săle puneţi 1n relaţie cu sentimente trăite sau 3ine cunoscute/

*/ rans0ormaţi următoarea relatare 1n naraţiune literară$ 5eri! pe la ora prânzului scriitorul Alin #op a "ost je"uit de doi copii

va%abonzi în timp ce îşi cumpăra ziare de la un chioşc din 1anu -anta! nuldintre je"uitori i&a smuls porto"elul iar celălalt i&a pus piedică pe când încerca să&şi urmăreascăjeluitorul!

J/ "crieţi o recen-ie pu3licitară a unei cărţi pe care aţi citit(o/ @+2 rânduriA

/ n tânăr de cultură medie a 0ost martorul unui accident rutier, dar susţine că n(a.ă-ut nimic/ Formulaţi trei 1ntre3ări de inter.iu prin care să(+ determinaţi pe acestmartor să 0acă mărturisiri 1n leGătură cu accidentul/

&/ Construiţi două sintaGme care să e4prime sentimentul de jenă pe care 1l resimte unom umilit pu3lic/

)/ Citiţi 0raGmentele de mai jos şi 0aceţi o3ser.aţii asupra discursului auctorial/

%/ Rescrieţi 0raGmentele su3liniate 1ntr(un stil personal$

COMARUL DE LA >ARICA DE MOILĂ

Yece "emei din +robeta 6urnu&2everin au trecut prin "oc la o zi după ziua de U martie!

(7plozia s&a petrecut la ora zece! Autorităţile încearcă să minimalizeze incendiu,care a avut loc la Fabrica de mobilă Cildro în timp ce +orina #loştinaru se zbate întreviaţă şi moarte medicii acordându&ipuţine şanse de supravieţuire! ;!!!/

Femeile rănite în e7plozie sunt căsătorite şi au copii "amiliile "iind alături de ele înnecazul care le&a lovit! +irectorul "abricii consideră că a "ost un accident tehnic! +irectorul Fabricii de mobilă Cildro ne&a declarat că e7plozia nu a provocat pa%ube materiale însemnate! _Ce pot să spun este "aptul că a "ost un accident tehnic care se poate întâmpla în orice întreprindere şi nu a provenit de la o eroareumană@ a"irmă directorul Cristian Vartaci! @Constantin Radu, BoGdan Ceneanu,Cotidianul + martie 2+A

1$%



ILIOGRA>IE

"ELEC!H7GGG +icţionar de termeni literari editat de 6cademie şi de !!L 95/ Călinescu9

@coordonator 6l/ "ăndulescuA, Ed/ 6cademiei, Bucureşti, +%& 6LBER, P!ERRE( Lapresse "rancaise CFPI, La ocumentation 0rancaise, +%)' 6#5ELE"C,"!LH! ( #ortretul literar Ed/ ni.ers, Bucureşti, +%)J 6R5>E]!, OR ( Cubastonul prin 1ucureşti Ed/ Miner.a, Bucureşti, +%&2 6R5>E]!, OR (

#am"lete Ed/ Miner.a, Bucureşti, +%&% 6H6LLE, dN6RCO "!LH!O ( -odele semiolo%ice în Commedia lui +ante Ed/

ni.ers, Bucureşti, +%&% B6LO7, #!COL6E ( (uphorion Editura pentruLiteratură, Bucureşti, +%% B6R>E", ROL6# ( :omanul scriiturii Ed/ ni.ers,Bucureşti, +%)& BERR6#, CL6E(IE6# ( O introducere în presa scrisă şivorbită Ed/ Polirom,

!aşi, 2+ BO5]6, 5EO ( Cartea Oltului Ed/ 6l3atros, Bucureşti, +%&% BOO>,Q/ ( :etorica romanului ni.ers, Bucureşti, +%&* BOC>ER, IE6#(OM!#!gE( Le reporta%e ecrit CFC, Paris, +%%2 BREMO#, CL6E ( Lo%ica povestirii Ed/ni.ers, Bucureşti, +%)+ BR!ELM6!ER, Peter, QOLF, E3erard ( *hid detehnoredactare Ed/ Polirom, !aşi,

+%%% COM6#, M!>6! @coord/A ( -anual de jurnalism! 6ehnici "undamentale deredactare

!, Ed/ Polirom, !aşi, 2 COM6#, M!>6! @coord/A ( 5ntroducere în sistemulmass&media Ed/ Polirom, !aşi,

+%%% COR!, M7R!6 ( #rincipiile comunicării literare Ed/ ni.ers, Bucureşti,+%)+ \#C, H6"!LE "EB6"!6# ( Comunicarea simbolică! Arhitecturadiscursului

publicitar Ed/ acia, Cluj, 2+ EL!5!OR5!", "6HRO" ( Arhitectura narativăîn +ecameronul Ed/ ni.ers, +%&% ERR!6, I6CgE" ( +iseminarea Ed/ ni.ersEnciclopedic, +%%& O##E 5EOR5E" ( La #resse dB(ntreprise Editions Liaisons,Paris, +%%* ECO, MBERO ( Lector in "abula Ed/ ni.ers, Bucureşti, +%%+ ECO,MBERO ( =ase plimbări prin pădurea narativă Ed/ Pontica, Constanţa, +%%& ECO,MBERO ( 6ratat de semiotică %enerală Ed/ 8tiinţi0ică şi Enciclopedică,

Bucureşti, +%)2



FER5"O#, L/ O#6L, P6E# I!M ( Moumalism 6oda9! An 5ntroduction #C@#ational e4t3oo< CompanDA, "6, +%)2 FOC6L, M!C>EL ( Ordinea

discursului EurosonG Boo<, Bucureşti, +%%) FR!EL6#ER, EQ6R I6; LEE IO># ( Feature ritin% "or EeNspapers

and -a%azines >arper Collins ColleGe Pu3lisers, #e: ;or<, +%%' 56+LL6R,

P>!L+PPE ( 6ehnica jurnalismului Ed/ 8tiinţi0ică, Bucureşti, 2 5E#EE,5ER6R ( 5ntroducere in arhite7t Ed/ ni.ers, Bucureşti, +%%* 5E#EE,5ER6R ( 5manenţă şi transcendenţă Ed/ ni.ers, Bucureşti, +%%% 5RE!M6", I/6L5!R6" şi FO#6#!LLE, I6CgE" ( 2emiotica pasiunilor! +e la

stările lucrurilor la stările su"letului Ed/ "cripta, +%%& 5ER!#, "ER5E şiPO>!ER, IE6#(LC ( La presse ecrite Paris, Ed/ CFPI,

+%%2(+%%' >E##E"";, BRE#6# ( ritin% Feature Articles Focal Press,O40ord, +%%& >O5> 'R, 5EOR5E 6/ ( EeNs ritin% 0i0t edition,>ouGton Mi00lin

CompanD, Boston >""O#, !!ER şi ROBER, OL!H!ER ( #ro"ession joumaliste! 2ources

dBin"ormation t9polo%ic dBarticles st9les dBecriture eti)ue!!! Editions EDrolles,

+%%+ !O"!FE"C, "!LH!6# ( Literatura de "rontieră Editura EnciclopedicăRomână,

Bucureşti, +%&+ !R!M!6, M!R ( 2tructura stilistică a limbii românecontemporane Ed/

8tiinţi0ică şi Enciclopedică, Bucureşti, +%) IE##;, L6RE# ( :ostirea sin%ulară ni.ers, Bucureşti, +%%% ̂ !#5, L6RR; ( 2ecretele comunicării Ed/6maltea, Bucureşti, +%%% L6C6#, I6CgE" ( Funcţia şi câmpul vorbirii şilimbajului in psihanaliză Ed/

ni.ers, Bucureşti, 2 L+#HEL, I66P ( #unctul de vedere! încercare detipolo%ie narativă Ed/ ni.ers,

Bucureşti, +%%* M6R!#O, 6R!6# ( +icţionar de idei literare Ed/ Eminescu,

+%&' M6;ET, PEER E/ ( 1roadcast EeNs! ritin% S :eportin% Bro:n Bencmar< Pu3lisers, +%% ME#C>ER, MELH+# ( 1asic -edia ritin% Bro:n

Bencmar< Pu3lisers, +%% ME#C>ER, MELH!# ( EeNs :eportin% and ritin%QCB Pu3lisers, +%%+ M!>6+, C/ 5>EOR5>E ( :etorica tradiţională şi retoricimodeme Ed/ 6!!, Bucureşti,

2 MO#6#, F!E#R! & LBintervieN ecrite et leportrait CFPI, +%%JMO!LL6, M6R!CE şi E, IE6#(FR6#CO!" ( Le journal )uotidicn

Presses ni.ersitaires de LDon, +%)% P6RRE, >ERM6# ( 2ublimulcotidianului Ed/ Meridiane, +%% R6#6LL, 6H! ( Murnalistul universalEd/ Polirom, !aşi, +%%) R!C6RO, IE6# ( Eoi probleme ale romanului Ed/ni.ers, Bucureşti, +%%+ R+COER, P6L ( +espre interpretare! (seu asupra

lui Freud Ed/ rei, +%%% R+COER, P6L ( (seuri de hermeneutică Ed/>umanitas, +%%J

1$$



#ETa3surdul ( &', &*, &J, &%, ++)

analepsă ( )'ancetă( ++%, +2, +J'a.anGardă ( &, +), +*+calam3ur( +J, +J&canal ( , J, &*, &Jcod(+, *, J, &+,&J, %&, +2%, +J)conotaţie ( &%cronică( +2&, +', +*+, +*',+*&, +*),+Jcurent literar (denotaţie ( &, +*descriptio ( ++%discurs auctorial ( +*, 2*, 2, 2), 2%, *&,

+, ++, +)discurs narati. ( )', )&doctrină( +), +&'

mani0est ( J, &, +2, +',2*,','+,J',),

&&, ), )&, )%, ++, +2, +', +*, +&( +%, +++, +'*, +*', +JJ, +&', +),+)+, +)*

medalion( +J2, +J&mesaj ( ++, +', +*, +, ', '+, '*, *, *+,

*), J, J2, J*, JJ, J, J), , +, ',&+, &2,&, )+, )', )),%, +2,+'2, +'*(+'&, +J2, +J,+&

mesajul subliminal & +meta0ora (+,%,&meta0oră omerică ( +J'moduri de e4punere ( *

momentele su3iectului ( 2+, '*naratio& J'naratoloG ( ''

presa culturala

Documents