presa cu melc

24
Consideraţii generale Prin presare se inţelege procedeul de separare a unui sistem de faze solid-lichid după un principiu similar cu filtrarea lichidelor. Condiţia esenţiala faţa de materialele care urmează a fi presate este ca scheletul substanţei solide a sistemului de faze să fie compresibil şi să formeze şi el capilare de scurgere, prin care lichidul să poată trece. O presă folosită la separarea sucului constă, în principiu, dintr-un recipient şi dintr-un element de apăsare, care, în timpul procesului de separare, micşorează volumul de presare format.Recipientul de presare are pereţii rigizi sau flexibili, lăsând să treacă lichidul, iar uneori sunt intăriţi cu ajutorul unui strat de sprijin metalic. După introducerea produsului care urmează să fie presat, la început are loc scurgerea sucului fară o acţiune din exterior, numai prin efectul presiunii stratului de material.Această primă fază reprezintă un proces pur de filtrare sub influenţa unei coloane de lichid. În timpul exercitării presiunii, la început este evacuat aerul cuprins în spaţiul de presare, particulele de substanţe solide se deplasează, iar faza lichidă este evacuată foarte intens în afară. O dată cu comprimarea în continuare a materialului supus presării, se formează un sistem capilar, prin care se elimină faza lichidă(filtrarea în profunzime).

Upload: bmt69

Post on 29-Nov-2015

297 views

Category:

Documents


6 download

DESCRIPTION

proiect eim

TRANSCRIPT

Page 1: Presa Cu Melc

Consideraţii generale

Prin presare se inţelege procedeul de separare a unui sistem de faze solid-lichid după un principiu similar cu filtrarea lichidelor.

Condiţia esenţiala faţa de materialele care urmează a fi presate este ca scheletul substanţei solide a sistemului de faze să fie compresibil şi să formeze şi el capilare de scurgere, prin care lichidul să poată trece. O presă folosită la separarea sucului constă, în principiu, dintr-un recipient şi dintr-un element de apăsare, care, în timpul procesului de separare, micşorează volumul de presare format.Recipientul de presare are pereţii rigizi sau flexibili, lăsând să treacă lichidul, iar uneori sunt intăriţi cu ajutorul unui strat de sprijin metalic. După introducerea produsului care urmează să fie presat, la început are loc scurgerea sucului fară o acţiune din exterior, numai prin efectul presiunii stratului de material.Această primă fază reprezintă un proces pur de filtrare sub influenţa unei coloane de lichid. În timpul exercitării presiunii, la început este evacuat aerul cuprins în spaţiul de presare, particulele de substanţe solide se deplasează, iar faza lichidă este evacuată foarte intens în afară. O dată cu comprimarea în continuare a materialului supus presării, se formează un sistem capilar, prin care se elimină faza lichidă(filtrarea în profunzime). Dacă diametrele capilarelor se micşoreaza pană la o valoare critică, atunci forţele capilare cresc atât de mult, incât separarea lichidului nu mai poate fi continuată şi, ca urmare, presarea se opreşte.

Factorii care influenţează presarea

- Suculenţa materiei prime.Fructele care, după zdrobire, elimină o cantitate mare de suc(struguri) permit o creştere a productivitaţii preselor, deoarece se poate separa sucul gravitaţional, cu ajutorul separatoarelor rotative sau centrifuge, la presare introducându-se numai pulpa propriu-zisă (boştina).

Page 2: Presa Cu Melc

- Grosimea stratului de material.Cu cât grosimea materialului din care se extrage sucul este mai mare, cu atât există posibilitatea să se infunde capilarele şi, ca urmare, sucul nu se mai poate elimina. - Consistenţa şi structura stratului de presare.Se presează bine produsele cu consistenţa elastică, care nu se distrug prin presare şi care îşi păstrează structura capilară. Prunele şi caisele, de exemplu, se presează mai greu, deoarece nu opun o rezistenţă suficientă la presare.Pentru a se evita acest lucru, uneori se propune folosirea în amestec a rumeguşului şi a nisipului cu apa şi acid clorhidric, pentru a mări randamentul la presare. - Gradul de măruntire. El influenţează în mare măsură randamentul presării.Dacă merele se presează sub formă de rondele,se obţin 30-35% de suc, pe când dacă se presează merele răzuite, se obţin 60-70% de suc. Pentru ca sucul să se scurgă bine, este necesar ca în pulpă să existe un număr suficient de canale.Cu cât este mai fină zdrobirea pulpei, cu atât vor exista, din punct de vedere teoretic, un număr mai mare de canale şi cu atât va creşte mai mult randamentul în suc. În realitate, o mărunţire prea fină provoacă un randament de presare necorespunzător şi implică o creştere a presiunii şi un timp de presare mai îndelungat. Când granulaţia este mai grosieră, sucul se scurge mai repede şi, folosindu-se o presiune uniformă, se realizează randamente bune. Transportul pulpei prin conducte cu o lungime mai mare, practicat în ultimul timp, provoacă o sfărâmare în continuare a pulpei , ca urmare a proceselor de frecare, din care cauză se recomandă reducerea acestor trasee.

- Variaţia în timp a presiunii.Procesul de presare trebuie să fie condus astfel incât viteza de evacuare a lichidului să fie optimă în acelaşi timp, lichidul să fie bine filtrat la scurgerea sa din material, adică să fie, pe cat posibil, cu un conţinut mic de suspensii. Dacă la o presă creşte prea mult presiunea, atunci creşte viteza de evacuare a lichidului, astfel incât sunt antrenate cu acest lichid particule din pulpa fructelor şi cantităţi mai mari de suspensii fine. Materialul presat nu mai are acţiune proprie de filtrare în profunzime. Capilarele se astupă şi, ca urmare, viteza de scurgere a sucului scade sau încetează. O creştere bruscă a presiunii poate să ducă la spargerea recipientului de presare, respectiv la ruperea pânzelor de presare, în cazul preselor deschise. În cazul presării fructelor şi a strugurilor se foloseşte cu succes conducerea intermitentă a presării, adică se succed intervale de presare puternică şi slabă, cu pauze de presare. - Substanţe auxiliare de presare.În cazul obţinerii sucului din fructe cu conţinut mare de substanţe mucilaginoase, se pot adăuga materialului mărunţit substanţe auxiliare de presare. Acestea sunt, de cele mai multe ori, substanţe de natură fibroasă, care se constituie într-un schelet în materialul ce urmează a fi presat. Concomitent, prin aceste substanţe auxiliare, sunt fixate, în mod absorbit, particule fine de substanţe solide, care pot forma eventualele suspensii. - Macerarea enzimatică a pulpei.Prin tratarea pulpei de fructe zdrobite cu enzime pectolitice se obţine o creştere importantă a randamentului şi, suplimentar, se realizează extragerea substanţelor aromatizante în cazul fabricării sucurilor de fructe cu pulpa roşie (struguri, vişine, cireşe, prune), ceea ce duce la îmbunătăţirea calităţilor organoleptice ale produselor. Macerarea enzimatică urmăreşte dezintegrarea ţesuturilor materiei prime prin distrugerea lamelei mediane, favorizând în felul acesta extragerea sucului.

Page 3: Presa Cu Melc

Utilajele folosite pentru presare trebuie să îndeplinească urmatoarele condiţii: - să asigure separarea unui procent cat mai mare de suc, iar calitatea acestuia să fie cât mai bună; - organele active ale presei să execute o presare uniformă, continuă şi progresivă a produsului dispus în strat subţire şi pe o suprafaţa mare, astfel incât presiunea pe unitatea de suprafaţa să aibă o valoare cât mai scăzută; - organele active nu trebuie să distrugă seminţele sau pieliţele; - să lucreze rapid, pentru ca boştina şi mustul să vină cât mai puţin în contact cu aerul şi cu metalele care intră în construcţia presei; - părţile metalice care vin în contact cu materialul care se prelucrează să fie protejate împotriva acţiunii corozive a acizilor din suc, astfel incât, în timpul presării, conţinutul de fier în must să nu depăşească valoarea de 4 mg/l; - să fie economice, fară ca să necesite o forţă motoare prea mare la o funcţionare normală; - să asigure colectarea mustului pe cateogorii, după gradul de presare al materialului; - să poată fi uşor încărcate şi descărcate. La alegerea unei prese se mai poate ţine cont şi de alte criterii, cum sunt:

- uşurinţa de acces liber în toate zonele interne ale presei; - uşurinţa de a curăţa complet şi de a asigura condiţii de igienă; - întreţinerea simplă a tuturor părţilor mecanice. Alegerea unei prese este totdeauna un compromis între calităţile tehnologice şi avantajele economice. În industria alimentară de prelucrare a produselor agroalimentare se utilizează atât prese cu acţiune periodică, cât şi prese cu acţiune continuă.

Clasificarea preselor în industria alimentară

În funcţie de parametrii constructivi principali, în industria alimentară se întâlnesc următoarele tipuri de prese: mecanice, periodice, continue, cu pârghie, cu şurub, cu melc, cu un singur arbore orizontal, cu un arbore conic, cu doi arbori dintre care unul orizontal si unul vertical, cu doi arbori verticali.

Page 4: Presa Cu Melc

Presa cu melc pentru macaroane

Presa cu melc este formată dintr-un ax cu came,role,peretele din spate a dozatorului, arc de restabilire a poziţiei peretelui, peretele din faţă al dozatorului, pârghie articulată care transmite vibraţia de la peretele din spate către cel din faţă al dozatorului, excentric de reglare a debitului, albie, arbore, paletă, melc, camera melcului, camera de presare, matriţa.

În rezervorul superior de amestec se introduce apă rece şi caldă prin ţevi prevăzute cu dispozitive de reglare a temperaturii şi cantităţii apei. În partea de jos de camera de presare este fixată o matriţă rotundă cu ajutorul a două buloane cu dispozitive de ridicare. Suportul de matriţă poate fi rotit in jurul axei unuia din buloane pentru a putea înlocui matriţa şi grătarul.Presiunea se menţine in jurul valorii de 65-75 kgf/cm². În partea superioară a bolţii capacului de presare este montat un manometru pentru a putea controla

Page 5: Presa Cu Melc

presiunea aluatului; manometrul comunică cu camera de presare printr-o ţeavă cu pereţii groşi. Canalul cilindric în care se invârteşte melcul are la începutul său un canal elicoidal corespunzator pasului melcului; acesta este destinat pentru o mai bună pierdere şi refulare a aluatului înapoi către orificiul de intrare. Cu cât unghiul de pantă al liniei elicoidale este mai mare, cu atât este mai mare pasul melcului şi cu atât este mai greu să se realizeze alunecarea produsului pe suprafaţa elicoidală; dimpotrivă reducerea pasului melcului face mai dificilă învârtirea întregii mase de produs împreuna cu melcul. Reducerea pasului melcului reduce insă şi debitul posibil de produs la o rotaţie a melcului. Astfel, la reducerea pasului melcului trebuie să se caute să se mărească debitul melcului de refulare prin mărirea vitezei lui periferice. Pentru reducerea antrenării masei de produs (inclus în cavitatea elicoidală a melcului) de către melcul în rotaţie, nu trebuie mărit prea mult pasul melcului, ci dimpotrivă trebuie să se facă linia elicoidală cu unghiul cât mai mic; pierderile de debit ale melcului sunt astfel compensate prin mărimea vitezei lui periferice. Produsele presate sunt suflate cu ajutorul unui ventilator electric montat în batiul presei. La presele cu melc aluatul care se prezintă sub formă de granule,intră în angrenat prin zona de recepţie, este preluat de melc,împins în camera de uniformizare şi obligat să treacă prin orificiile matriţei. În camera de uniformizare, numită si receptorul matriţei, aluatul este supus unei presiuni destul de mare de 75-100 kgf/cm², se prelucrează puternic, se compactizează, căpătând însuşiri elasto-vâsco-plastice. Prin transformarea energiei mecanice în căldură, are loc încălzirea aluatului, la o temperatură care poate depăşi 50°C. Pentru a evita supraîncălzirea aluatului corpul presei prezintă pereţi dubli prin care circulă apă rece. Dacă considerăm că masa de aluat refulată de melc,are forma unui corp piuliţă solid care se mişcă în direcţie paralelă cu axul melcului şi care la rotirea melcului se poate întoarce, atunci volumul masei de aluat care se refulează la o singură turaţie a melcului este maxim şi egal cu volumul cavităţii şurubului melcului, pe lungimea unui pas al liniei elicoidale. Odată cu deplasarea în direcţia impusă de melc rămân în urmă faţă de deplasarea piuliţei solide, ca urmare a rezistenţei pe care o întâmpină masa de aluat la trecerea prin orificiile de modelare ale matriţei ceea ce face ca raportul între alimentarea reală sau debitul real al melcului şi alimentarea volumetrică maximă, sau debitul volumetric maxim, cunoscut ca randamentul volumetric al melcului să fie subunitar. Melcii de refulare au două zone distincte: - zona de receptare(încărcare) în care materialul plastic ajunge sub formă de bulgări îngroşaţi, şi în care nu se dezvoltă presiunea; - zona de refulare, înainte de matriţă, unde se formează presiunea utilă, masa este compactizată la maximum, eliminându-se toate incluziunile de aer.

Page 6: Presa Cu Melc

Formele constructive raţionale ale melcilor de presare sunt condiţionate de forţele care acţionează şi de traiectoria deplasării particulelor elementare ale aluatului, în apropierea suprafeţei elicoidale utilă a melcului. Orificiile de modelare cu tel sau fară tel ale matriţelor pentru obţinerea aluatului sub formă de macaroane sunt de mai multe tipuri: Tipul 1 de orificii pentru modelarea aluatului sub formă de macaroane, are telul în formă de T fixat în umeri, în adâncituri pe planul superior al matriţei. Tipul 2 de orificii pentru modelarea aluatului sub formă de macaroane, are telul bine centrat şi se fixează cu ajutorul a trei umeri în spaţiul lărgit de intrare a canalului de modelare. Tipul 3 nu are tel. Tipul 4 şi 5 de orificii pentru modelarea aluatului sub formă de macaroane se foloseşte la matriţele preselor cu melc cu funcţionare continua, la care firele de aluat sunt aşezate mecanic pe vergelele de uscare cu ajutorul dispozitivului de autosuspendare. Matriţele care au orificii cu diametre mai mari de 2 mm, sunt prevăzute cu canale speciale la piciorul telului şi în corpul matriţei, care se deschid pe suprafaţa ei exterioară, prin care se aspiră aerul din atmosferă în interiorul macaroanelor. Orificiul de modelare se compune din:

- camera sau zona de intrare a aluatului, parţial liberă sau ocupată pe toată lungimea de umerii capului de tel;

- partea de trecere de la partea de intrare la deschiderea de modelare, în care se găseşte partea superioară a piciorului de tel;

- deschiderea de modelare a cărei secţiune, determină secţiunea produsului finit.

Telul se compune din:- umerii de centrare sau aripioare;- piciorul cu partea mijlocie de trecere;- capătul inferior de modelare, care determină golul produselor tubulare.

Prin operaţia de modelare a aluatului se urmăreşte obţinerea formei pe care urmează să o aibă pastele precum şi asigurarea unor caracteristici de calitate cum ar fi aspect exterior,culoare plăcută cu nuanţă galben-crem, structura în secţiune rezistentă, elasticitate bună. Modelarea aluatului pentru paste făinoase trebuie să aibă loc în anumite condiţii care să asigure obţinerea de produse de calitate caracterizate prin:

- suprafaţă netedă, fără asperităţi sau rupturi, uşor mată, fără defecte de modelare ca: dungi, solzi, inele bombate;

- culoare plăcută, uniformă pe toata suprafaţa, cu nuanţă galben-crem, fără pete datorate contactului cu suprafeţele de prelucrare;

- suprafaţă cu aspect sticlos, elasticitate bună;- lipsa cocoloaşelor sau dungilor făinoase;- cu dimensiuni, forme şi grosimea pereţilor corespunzătoare sortimentului fără

variaţii datorate variaţiei vitezei de presare.

Page 7: Presa Cu Melc

Aluatul pentru paste făinoase ajuns la modelare trebuie să fie omogen,cu umiditate şi temperatură constantă fără resturi de făină neamestecată, cocoloaşe de aluat uscat, să fie elastic pentru a-şi păstra forma reieşită prin modelare. Modelarea aluatului pentru pastele făinoase se poate realiza prin urmatoarele metode: • presare – când aluatul este obligat să treacă prin orificiile matriţelor ca urmare a presiunii mari la care este supus; • ştanţare şi tăiere.

Modelarea prin presare

La modelarea prin presare, aluatul refulează în receptorul de aluat prevăzut cu o matriţă prin orificiile căreia iese aluatul datorită presiunii la care este supus. În receptorul de aluat se creează o presiune ridicată care depinde de:

- rezistenţa orificiilor de modelare ale matriţei;- consistenţa aluatului;- viteza de presare;- configuraţia, respectiv profilul orificiilor de modelare;- caracterul mişcării aluatului prin orificiile matriţelor.

Presarea aluatului pentru a trece prin orificiile matriţei se pateu realiza prin folosirea:- unui cilindru cu piston acţionat mecanic sau hidraulic;- a unuia sau a unei perechi de melci paraleli de presare;- a unei perechi de valţuri de refulare;- unei pompe rotative;- unei pompe cu roţi dinţate;- a doua şuruburi elicoidale dublate în angrenare.

Organele utile ale preselor pentru modelarea aluatului de paste făinoase sunt:

- matriţa ca organ util principal ale cărei orificii de modelare dau forma produselor;

- încălzitorul inferior pentru încălzirea directă a matriţei;- încălzitorul superior reticular aşezat pe matriţă pentru încălzirea aluatului

înainte de a ajunge în orificiile matriţei.

Alte organe ale preselor cum ar fi cilindrii receptori de aluat, pistonul util, dispozitivul hidraulic sau cu şurub pentru transmiterea mişcării pistonului, melcii de presare, valţurile de presare, nu sunt specifice numai preselor pentru aluatul de paste făinoase. Matriţa reprezintă organul cel mai important al presei, care determină pe de o parte forma produselor şi pe de altă parte unele însuşiri calitative cum ar fi: aspectul, culoarea, rezistenţa.

Page 8: Presa Cu Melc

După formă matriţele pot fi:

- cilindrice, sub formă de disc, utilizate pentru toate sortimentele;- dreptunghiulare, utilizate pentru pastele lungi şi medii pe linii în flux

continuu. Matriţele sunt prevăzute cu orificii de modelare, având profilul specific produsului ce urmează a se fabrica. Orificiul de modelare al matriţei este format din:

- receptor, respectiv camera de intrare a aluatului;- camera de presare, având un anumit profil interior.

Materialele din care sunt confecţionate matriţele de presă trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

- să fie rezistente la acţiunea corozivă a umidităţii şi a acizilor care se formează prin fermentare, în mod deosebit acidul lactic.

- să nu fie uşor oxidabile întrucât rugina care s-ar forma nu numai că degradează suprafaţa orificiilor de modelare, dar şi impurifică produsele;

- să aibă o rezistenţă suficient de mare la uzura prin frecare, sub acţiunea aluatului care se presează prin orificiile de modelare;

- să reziste la acţiunea forţelor de încovoiere şi frecare care apar datorită sarcinilor foarte mari transmise matriţei prin presarea aluatului, presiune care poate să ajungă la câteva tone;

- să se prelucreze uşor, pentru a se putea forma diferite orificii;- să aibă coeficienţii de frecare foarte mici şi aderenţă cât mai scăzută cu

aluatul pentru a uşura presarea, a evita lipirea şi a nu deforma semifabricatelor;

- să nu intre în reacţie cu aluatul şi să nu-i transmită miros, gust şi culoare străină;

- să fie rezistente la temperatură;- autorizate pentru prelucrarea produselor alimentare;- să permită întreţinerea şi recondiţionarea uşoară.

Matriţa este cea mai sensibilă piesă a unei prese şi de aceea trebuie întreţinută şi manipulată cu atenţie. În cazul matriţelor cu orificii de modelare pentru produse tubulare este necesar ca matriţa şi tuburile să fie executate din acelaşi metal pentru a evita formarea aburului galvanic în contactul cu aluatul umed. În ultimul timp se folosesc mase plastice, teflon, algoflon şi altele pentru fabricarea elementelor interioare, respectiv cilindri, tuburi, presate în interior sau introduse în orificiile matriţelor din oţel sau bronz. Matriţele pentru macaroane sunt confecţionate din alamă, bronz, oţel inoxidabil, în formă de discuri plane sau plăci dreptunghiulare cu grosimea de 28-30 mm.

Page 9: Presa Cu Melc

Solicitări ale organelor de maşini în timpul exploătarii

Arborii - sunt organe de maşini ce se rotesc în jurul axei lor geometrice şi transmit momentee de răsucire, respectiv puteri. Aceştia sunt solicitaţi în principal la torsiune şi încovoiere. Arborii de dimensiuni mari sau arborii de formă complicată pot fi executaţi din fontă sau grafit nodular(STAS 6071-75) sau fontă maleabilă (STAS 569-79). Caracteristicile mecanice de rezistenţă mai mici ale fontelor sunt compensate într-o mare măsură de sensibilitatea mai redusă a fontei la concentrarea tensiunilor şi de capacitatea de amortizare a vibraţiilor. Tehnologia de fabricaţie este dictată de seria de fabricaţie, rolul funcţional şi dimensiunile arborelui. Pentru serie mică, arborii de dimensiuni mici se fabrică din bare laminate cu forjare ulterioară sau prelucrare mecanică directă, iar arborii de dimensiuni mari se fabrică prin forjare din lingouri.

Rulmenţii - sunt organe de maşini complexe, utilizate pentru rezemarea pieselor care execută, mişcări de rotaţie sau de oscilaţie (arbori, roţi dinţate, mese rotative). Ei se compun, în general, din următoarele elemente: ▪ inelul interior şi inelul exterior; ▪ şaiba de fus, şaiba de carcasă; ▪ corpurile de rostogolire şi colivia. Pe inele sunt practicate căile de rulare, de-a lungul cărora are loc deplasarea corpurilor de rulare. Colivia are rolul de a ghida şi de a menţine corpurile de rostogolire la o distanţă egală între ele. Avantajele rulmenţilor: gabarit axial mai redus; posibilitatea măririi preciziei de rotire a arborilor prin pretensionarea rulmenţilor; ungere mai simplă în multe situaţii. Dezavantajele rulmenţilor: gabarit radial mai mare; sunt mai puţin silenţioşi; suprasarcinile provoacă mişcarea rapidă a durabilităţii; sunt sensibili la impurităţi.

Clasificare: cu bile cu role - cilindrice •scurte

•lungi •ace

- conice - butoi

radiali radial-axiali axiali cu un rând cu două rânduri cu autoreglare fără autoreglare

Page 10: Presa Cu Melc

Rulmenţii cu bile

Bilele de rulmenţi se execută conform următorului ciclu de fabricaţie: presare pe prese speciale; pilire sau pilire şi rectificare crudă, în funcţie de mărimea bilelor; tratament termic de călire şi revenire pentru obţinerea unei durităţi de 63±3HCR.

Cu toate că rulmenţii cu bile par organe de maşini simple, geometria lor internă este destul de complicată. Un rulment radial cu bile supus unor mici încărcări axiale va prezenta un anumit unghi de contact determinat de mărimea conformităţii şi a jocului radial.

Formele constructive pretenţioase şi domeniile de utilizare diverse conduc la tehnologii şi procedee de execuţie variate, putând fi însă evidenţiate câteva aspecte generale ale tehnologiilor de fabricaţie pentru elementele componente ale rulmenţilor.

Astfel inelele rulmenţilor cu diametrul alezajului mai mare de 20 cm se execută prin tehnologii de forjare, strunjire şi rectificare, iar inelele cu diametrul alezajului mai mic de 20 cm se execută numai prin strunjire şi rectificare.

Forjarea se realizează, în general, pe maşini automate de forjat. Materiale

- oţeluri cu rezistenţă mecanică şi tenacitate ridicate, duritate mare şi rezistenţă ridicată la uzură; - coliviile se construiesc cu forme şi din materiale variate. Ele se execută prin ştanţare(presare) din tablă de oţel, dar şi din material plin(alamă, oţel, mase plastice).

Ungerea rulmenţilor Prin ungerea rulmenţilor se urmăreşte in primul rând micşorarea frecării şi protecţia anticorozivă. De asemenea prin ungere se asigură uniformizarea repartiţiilor şi cedării căldurii, micşorarea zgomotului într-o anumită măsură, etanşarea. Lubrifianţii utilizaţi sunt uleiuri, unsorile consistente şi, în anumite cazuri, lubrifianţi solizi(aditivi). Sisteme de ungere cu ulei:

a) ungere în baie de ulei;b) ungere prin stropire;c) cu circulaţie de ulei;d) prin injecţie cu ulei;e) datorită forţelor centrifuge;f) prin picurare.

Etanşarea rulmenţilor are ca obiective împiedicarea scurgerii lubrifiantului din carcasă, şi împiedicarea pătrunderii în rulment a impurităţilor, apei, gazelor, prafului, acizilor.

Page 11: Presa Cu Melc

Prin pătrunderea acestora se produce degradarea proprietăţilor de ungere ale lubrifianţilor, corodarea elementelor rulmentului, deteriorarea căilor de rulare, deci scoaterea rapidă din uz a rulmentului. Ieşirea lubrifiantului din rulment poate provoca, uneori, funcţionarea necorespunzătoare a unor organe. La alegerea unei soluţii optime pentru etanşare se au în vedere următorii factori:

tipul lubrifiantului; viteza periferică a arborelui; poziţia arborelui(orizontal, vertical); temperatura; spaţiul disponibil; starea mediului înconjurător.

Etanşarea se poate realiza in 2 moduri:a) fără contact – efectul de etanşare se realizează prin existenţa uneia sau a

mai multor fante între piesele în rotaţie şi cele staţionare sau prin inelele de centrifugare;

b) cu contact – etanşarea se realizează prin contactul elastic de etanşare pe suprafaţa de etanşare.

Solicitările variabile ale elementelor rulmentului

Ieşirea din uz a rulmenţilor, în cazul unei exploatări corecte a lor, se datorează solicitărilor periodice care iau naştere prin trecerea succesivă a corpurilor de rostogolire printr-un acelaşi punct al căilor de rulare(solicitarea la oboseală). În cele din urmă se vor analiza deosebirile care apar în ceea ce priveşte solicitarea variabilă în secţiunea cea mai încărcată a căilor de rulare, în cazul în care se roteşte inelul interior sau inelul exterior al rulmentului. Solicitările mari la care sunt supuse corpurile de rostogolire şi căile de rulare în timpul funcţionării au impus elaborarea unor oţeluri speciale pentru construcţia rulmenţilor. Inelele şi corpurile de rostogolire a rulmenţilor se execută cu crom pentru rulmenţi, marca RUL1 pentru rulmenţii mici şi RUL2 pentru rulmenţii mari. Rulmenţii speciali pentru condiţii grele de utilizare se realizează din oţeluri RUL1V şi RUL2V. Duritatea inelelor de rulmenţi după tratament se încadrează în limitele 62+3HRC. În cazul rulmenţilor speciali la care lipseşte unul sau ambele inele, rolul acestora fiind preluat de fus sau carcasă, capacitatea dinamică de bază a rulmenţilor trebuie afectată de un coeficient fH iar capacitatea statică de încărcare de un coeficient fOH.

Page 12: Presa Cu Melc

Transmisii prin curele

Transmiterea energiei de la un arbore motor la un arbore condus se poate realiza pe baza frecării dintr-un element intermediar flexibil, numit curea şi roţile de curea montate pe cei 2 arbori. Pentru a realiza forţa de frecare, se asigură o tensionare iniţială a curelei pe roţile de curea astfel că în momentul punerii în mişcare a roţii motoare, ramura 2 a curelei se va tensiona mai mult iar tensiunea din ramura 1 se va micşora. Avantajele transmisiei prin curele sunt: posibilitatea transmiterii mişcării de rotaţie şi a puterii la distanţă, funcţionare lină fără zgomot, amortizarea şocurilor, protecţia contra suprasarcinilor, posibilitatea de funcţionare la turaţii mari. Printre dezavantaje se enumeră : gabaritul mare, raport de transmisie variabil ca urmare a alunecării curelei pe roţi, forţe mari pe arbori, necesitatea dispozitivelor de întindere a curelei. După forma secţiunii transversale a curelei, tipul transmisiei se realizează prin curele late, trapezoidale, dinţate, rotunde.

Materiale utilizate pentru confecţionarea curelelor: - piele - textile - textile cauciucate - oţel(benzi) - material plastic Curelele din ţesături impregnate cu cauciuc se compun din mai multe straturi de textile (inserţii) din bumbac legate între ele prin cauciuc vulcanizat.

Frecarea

Este un fenomen complex, provocat de deplasarea unei piese faţă de alta şi care apare între suprafaţa de contact. Nu poate fi înlăturată în funcţionarea maşinilor şi mecanismelor, respectiv a organelor de maşini. Este un rău necesar, contribuind la transmiterea mişcării şi fiind chiar deosebit de utilă în anumite procese(frânare,ambreiere).

Uzarea

- procesul de frecare este însoţit de pierdere de energie (căldură) şi de procesul de uzare (desprindere de material şi modificare a stării iniţiale a suprafeţelor de contact). Uzura poate fi exprimată în unităţile absolute (masă, volum, lungime) sau relative.

Page 13: Presa Cu Melc

Tipuri de uzură Atât la frecarea uscată, cât şi în prezenţa lubrifianţilor pot apărea următoarele tipuri de uzură:

- uzura de abraziune – provocată de prezenţa unor particule între suprafeţele de contact;

- uzura de adeziune(contact) – provocată de formarea şi ruperea unor microjoncţiuni sau punţi de sudură, în anumite condiţii de încărcare, lipsită de ungere, temperatură, material.

- uzura de coroziune – datorată reacţiei chimice a materialului suprafeţelor cu mediul lubrifiant care conţine apă, substanţe agresive.

Întreţinere tehnică

La pornirea presei se verifică prezenţa lubrifiantului în sistemul de ungere şi se încearcă şurubul elicoidal (melcul) dacă nu este gripat. Se controlează starea apărătoarelor transmisiei, a transportului de material pentru stoarcere şi a sistemelor de colectare şi evacuare a lichidului stors. Se scoate complet conul de reglare după care se porneşte motorul de acţionare, presa funcţionând în gol. Se controlează dacă nu apar zgomote anormale în sistemul de transmitere a mişcării se poate trece la alimentarea presei trecându-se la proba de funcţionare în sarcină.

În timpul funcţionării presei trebuie să se facă controale operative asupra funcţionării normale a tuturor pieselor în mişcare. Starea de uzură a pieselor din camera de presare influenţează negativ productivitatea şi randamentul presării astfel:

uzura melcilor determină mărirea cantităţii de material ce se întoarce spre melcul anterior(reflux);

uzura spirelor determină accentuarea mişcării de rotaţie a materialului odată cu melcul, reducându-se efectul mişcării de deplasare în lungul strecurătorii;

uzura conului de reglare măreşte cantitatea de material presat evacuat din presă şi deci micşorează randamentul presei.

Ca urmare a uzurii scade sensibil producţia presei ceea ce impune oprirea ei. Aceste forme de uzură se elimină prin întreţinere zilnică şi reparaţii. Principala lucrare de întreţinere a preselor o constituie ungerea Este necesar să se asigure lubrifierea corespunzătoare a lagărelor de susţinere a celor 2 melci, a arborilor de transmisie şi a reductorului.

Page 14: Presa Cu Melc

Întreţinerea preselor mai cuprinde:

verificarea stării roţilor dinţate şi a lagărelor; la şurubul elicoidal se verifică starea melcilor şi a inelelor

intermediare; demontarea conului de reglare şi curăţirea lui; demontarea camerei de presare, curăţirea suprafeţelor şi înlocuirea

baghetelor uzate.

Reparaţii În cazul reparaţiilor curente de gradul I (RC1) şi gradul II (RC2) se execută următoarele lucrări:

recondiţionarea spirelor şurubului elicoidal prin încărcarea cu sudură şi polizare;

schimbarea lagărelor uzate; repararea camerei de presare; schimbarea curelelor uzate; schimbarea lubrifiantului din reductor.

Dezinfectarea şi curăţirea utilajului. Agenţi şi instalaţii aferente

Folosirea raţională a utilajelor şi instalaţiilor depinde, în mare măsură , de modul cum se asigură dezinfectarea. În mod deosebit, în sectoarele cu procese biochimice, curăţirea şi dezinfectarea reprezintă cheia succesului în obţinerea unor produse de calitate superioară. Prin curăţirea zilnică a utilajului se înlătură depunerea materialelor, a substanţelor corozive şi se prelungeşte durata de funcţionare a utilajului. La utilajele din industria alimentară se impune curăţirea utilajului după fiecare oprire sau după fiecare şarjă de produs.

Modul de curăţire

Utilajele folosite în industria alimentară pentru o bună întreţinere şi o perfectă stare de curăţire pentru a evita infectarea, ca urmare a transmiterii mirosurilor grele ce se produc în cazul unor spălări insuficiente. Curăţirea utilajelor se asigură prin 3 operaţii: degresarea, dezinfectarea şi prevenirea ruginii.

Page 15: Presa Cu Melc

Degresarea (îndepărtarea grăsimii)

Se execută prin: • acţionarea mecanică (de frecare), operaţie ce constă în îndepărtarea grăsimii depusă pe utilaj, prin spălare sau desprindere cu ajutorul unor materiale adecvate; • acţionare chimică (cu ajutorul unei substanţe chimice) operaţie ce necesită o atenţie deosebită, deoarece înlesneşte corodarea utilajelor; • prin combinarea celor două procedee. Dezinfectarea (sterilizarea) Se execută prin acţiunea căldurii şi a antisepticilor, în scopul distrugerii microbilor ce pot rămâne după spălare. Prevenirea ruginii

Se asigură prin curăţirea şi ungerea suprafeţelor expuse la rugină. Spălarea utilajelor, cât şi a pieselor, se execută prin următoarele procedee: • în camere de spălare special amenajate, unde este introdus subansamblul şi este spălat cu jet de apă sub presiune; • cu jet de apă sub înaltă presiune, care se realizează cu pompe anâmd o presiune de 20-30 bar; • cu jet de apă de joasă presiune, prin racordarea furtunului de apă la reţeaua întreprinderii; • manual, cu raşcheta şi perii, când utilajul are impurităţii uscate. Materialele folosite şi pentru curăţirea şi degresare se vor manipula în conformitate cu normele privind protecţia muncii, specifice industriei alimentare.

Norme de protecţie a muncii la repararea preselor

În timpul intervenţiilor la prese se vor afişa la loc vizibil panouri de avertizare ca („ Presa în revizie. Nu cuplaţi ”). În cazul efectuării unor lucrări curente de întreţinere este absolut necesar ca în prealabil să se scoată de sub tensiune presa şi instalaţiile anexe ale acesteia de la reţeaua electrică pentru a preîntâmpina conectările automate neaşteptate, care pot cauza avarii sau accidente.