prepeliţa

16
Prepeli ţa

Upload: field

Post on 20-Mar-2016

49 views

Category:

Documents


2 download

DESCRIPTION

Prepeliţa. Prepelitele sunt pasari ce apartin ordinului Galinaceelor , familia Phasianidae si se inrudesc cu gainile , fazanii , paunii si potarnichile . Exista doua categorii de prepelite : salbatice ( coturnix coturnix ) si domestice ( coturnix japonica). - PowerPoint PPT Presentation

TRANSCRIPT

Page 1: Prepeliţa

Prepeliţa

Page 2: Prepeliţa

Prepelitele sunt pasari ce apartin ordinului Galinaceelor, familia Phasianidae si se inrudesc cu gainile, fazanii, paunii si potarnichile.

Exista doua categorii de prepelite: salbatice (coturnix coturnix) si domestice (coturnix japonica)

Prepelita de crescatorie a fost obtinuta prin eforturi indelungate ale oamenilor in special ale japonezilor din prepelitele salbatice.

Page 3: Prepeliţa

Primele consemnari cu privire la cresterea in captivitate a prepelitelor in Japonia dateaza din secolul al doisprezecelea unde aceste pasari erau tinute ca pasari de casa pentru cantecul lor. Se spune ca un imparat japonez s-a vindecat de tuberculoza dupa ce a consumat carne de prepelita ceea ce a condus la cresterea prepelitelor in Japonia pentru carne si oua in a doua parte a secolului al nouasprezecelea,iar in jurul anului 1910 prepelitele erau crescute pe scara larga in a aceasta tara. Intre 1910 si 1941, populatia de prepelite a crescut vertiginos in Japonia, mai ales in zona Tokyo, Mishima, Nagoya, Gifu si in zona Toyohashi. Aceasta perioada a insemnat si expansiunea imperialismului japonez,iar domesticirea prepelitelor s-a raspandit in China, Korea, Taiwan si Hong Kong si mai tarziu in Asia de Sud.

Page 4: Prepeliţa

Oul de prepelita cantareste, in medie, 12 grame, iar puiul de ecluziune nu are decat 7 - 9 grame, aceasta pasare ajunge la maturitate si depune primele oua la numai 6 - 7 saptamani, fiind capabila de productii anuale de 340 - 350 de oua.

Page 5: Prepeliţa

Organizata in flux continuu, deci cu activitate egala in tot timpul anului respectiv crescatoria, de dimensiuni medii, va avea urmatoarele faze:

- Parinti: - Tineret 0 - 6 saptamani cu 600 capete pe serie (nesexati)- Adulti 7 - 34 saptamani cu 800 femele si 264 masculidin care: 7 - 14 saptamani cu 200 femele si 66 masculi15 - 21 saptamani cu 200 femele si 26 masculi22 - 28 saptamani cu 200 femele si 66 masculi29 - 34 saptamani cu 200 femele si 66 masculi - Statie de incubatie :- 1 incubator x 4ooo locuri oua - 1eclozionator x 2000 locuri oua- Crestere tineret - capacitate 10500 locuri pe serie (7 module x 1500 locuri)- Punct de taiere- pentru 625 prepelite pe saptamana

Page 6: Prepeliţa

Cea mai simpla crescatorie este cea gospodareasca compusa dintr-o singura minibaterie de 30-50 de prepelite, care asigura necesarul de oua al unei familii formate din 3-5 membrii, in care consumul de oua de gaina este inlocuit total cu oua de prepelita, recunoscute ca ouale cele mai dietetice, comparativ cu alte specii de ouatoare (gaina, rata, bibilica etc.) Un ou de gaina de 62 grame poate fi inlocuit cu 5 oua de prepelita de cate 12,4 grame. 

Page 7: Prepeliţa

Consumul anual maxim al unei persoane , de 300 oua, gaina, poate fi deci satisfacut cu 1.500 oua de prepelita, iar o familie de 5 persoane are nevoie anual de circa 7500 oua de prepelita, adica de o medie zilnica de 20 - 22 oua . La un procent mediu de ouat de 60 % (foarte usor de realizat) este suficienta o minibaterie de 30-35 prepelite ouatoare, care poate fi amplasata cu usurinta pe balcon, in pod, sau intr-o nisa. Daca insa se are in vedere o crescatorie organizata cu oua disponibile pentru valorificare, se recomanda dimensiuni de 500-10.000 prepelite cu productii anuale de 120.000 pana la 2,5 milioane oua si un consum zilnic de furaje de la 12 kg la 250 kg. Curba economica de ouat a unei prepelite este intre varsta de 6 si 36 saptamani. In functie de valoarea biologica a prepelitelor, de conditiile tehnologice si de calitatea furajelor administrate, prepelitele pot fi mentinute in ouat un an si chiar mai mult, nivelul de ouat mentinundu-se la valori de 50%

Page 8: Prepeliţa

O astfel de cusca confectionata in gospodaria proprie sau procurata de la asociatia de crescatori, poate fi utilizata timp de cca. 10 ani, cu schimbarea anuala a prepelitelor. Este preferabil ca prepelitele sa fie cumparate la varsta de 30 -50 zile, adica cu 10 -15 zile inainte de inceperea ouatului.

Cusca este prevazuta cu jgheab de furajare si jgheab de adapare, amplasat in exteriorul custii. Prepelitele pot consuma intre 22 - 30 grame furaje pe zi, in functie de nivelul de ouat, valoarea nutriva a furajelor si modul de preparare al acestora. La o medie zilnica de 25 grame inseamna un necesar zilnic de 600 grame pe zi sau 18 Kg. pe luna, pentru crescatoria amintita pentru 24 de prepelite. Dar sunt produse pe luna 450 - 500 oua de prepelita, suficient pentru hrana familiei respective.

Page 9: Prepeliţa

Prepelita este foarte asemanatoare cu potarnichea dar mai mica, avand o greutate de aproximativ150g. Marea diferenta intre ele este ca prepelita este oaspete de vara, sosind la noi in luna aprilieiar toamna  ne paraseste pentru a ajunge in zone mai calde.  Prepelita mai este cunoscuta si sub numele de pitpalac si este des intalnita in literatura noastra, de la povesti vanatoresti si pana la povesti pentru copii. Este o pasarea foarte iubita de lucratorii campului deoarece ii insoteste mereu cu cantecele ei cu care isi aduna puii.  Penajul are o culoare generala bruna cenusie,cu dungi transversale albicioase.Pe piept si pe burta este de culoare alba galbui. Zboara doar atunci cand pericolul este iminent, in rest prefera sa stea bine ascunsa,lipita de pamant, ajutata si de penajul sau. Cel mai des o intalnim in zonele de campie,in miristi sau in campurile cu faneata sau lucerna.  Cuibul il face pe pamant. Femela depune pana la 15 oua pe care le cloceste singura.Perioada de incubatie este de 21 de zile. Puii sunt crescuti exclusiv de catre femela.Sporul anual de pui depinde foarte mult de capriciile naturii. In anii cu ploi multe si abundente sunt foarte multe cuiburi distruse de suvoaiele de apa.  Puii sunt hraniti in prima parte a vietii lor cu insecte si larve iar mai tarziu invata sa manance diferite seminte si fruncte.  In ultimii ani se observa o scadere masiva a efectivelor si asta se datoreaza atat vanatului clasic cat mai ales metodelor de prindere "industriala" cu ajutorul unor plase pe traseele de migratie ale pasarilor. Ultima metoda de a le vana nu este specifica tarii noastre. In tarile arabe sunt vanate in mod traditional cu ajutorul soimilor.

Page 10: Prepeliţa
Page 11: Prepeliţa
Page 12: Prepeliţa
Page 13: Prepeliţa
Page 14: Prepeliţa
Page 15: Prepeliţa
Page 16: Prepeliţa