prepararea betonului la santier

33
Prepararea betonului la santier Prepararea betonului la santier se face fie manual, fie folosind un malaxor de beton. Se accepta ca betonul sa fie preparat manual pana la maxim clasa C8/10(marca B150). Prepararea betonului la santier in betoniera este o metoda des intalnita. Unele conditii ce trebuie respectate pentru obtinerea unui beton de calitate folosind betoniera: - cimentul folosit sa aibe clasa de rezistenta corespunzatoare si sa nu fie alterat - agregatele folosite sa fie de calitate, curate si sa aiba aspect uscat - cantitatile din reteta sa fie respectate cat mai exact - sa se efectueze malaxarea suficient timp pentru o buna omogenizare Pentru elementele structurale de rezistenta recomand folosirea betonului de statie. Daca totusi alegeti sa mergeti pe varianta betonului preparat la santier, pentru dozarea cantitatilor va recomand sa folositi un cantar electronic cu carlig si cateva galeti (cate una sau mai multe pentru fiecare ingredient in parte, astfel incat pana cand se termina un ciclu de malaxare sa fie gata cantitatile pentru ciclul urmator). Daca nu va surade ideea folosirii cantarului, metoda cu erori relativ mici, puteti folosi dozarea volumetrica folosind doar galetile gradate, metoda cu erori mai mari. Doazarea cu lopata este metoda supusa celor mai mari erori si nu este recomandata decat pentru betoane cu cerinte minime de rezistenta. Reteta unui beton se stabileste in functie de parametrii precum: rezistenta mecanica ceruta, dimensiunile geometrice si armarea elementelor ce urmeaza a fi realizate, agresivitatea mediului la care betonul va fi expus pe perioada de expolatare, factorii de mediu in momentul punerii in opera, coeficientul de permeabilitate necesar, cerinte economice, alti parametrii necesari indeplinirii scopului pentru care respectivul element/constructie de beton este proiectat. Din acest motiv, nu exista retete de beton universal corecte. In continuare sunt

Upload: dorina-sirbu

Post on 19-Jan-2016

281 views

Category:

Documents


26 download

TRANSCRIPT

Prepararea betonului la santier

Prepararea betonului la santier se face fie manual, fie folosind un malaxor de beton. Se

accepta ca betonul sa fie preparat manual pana la maxim clasa C8/10(marca B150).

Prepararea betonului la santier in betoniera este o metoda des intalnita. Unele conditii ce

trebuie respectate pentru obtinerea unui beton de calitate folosind betoniera:

- cimentul folosit sa aibe clasa de rezistenta corespunzatoare si sa nu fie alterat

- agregatele folosite sa fie de calitate, curate si sa aiba aspect uscat

- cantitatile din reteta sa fie respectate cat mai exact

- sa se efectueze malaxarea suficient timp pentru o buna omogenizare

Pentru elementele structurale de rezistenta recomand folosirea betonului de statie. Daca

totusi alegeti sa mergeti pe varianta betonului preparat la santier, pentru dozarea cantitatilor

va recomand sa folositi un cantar electronic cu carlig si cateva galeti (cate una sau mai multe

pentru fiecare ingredient in parte, astfel incat pana cand se termina un ciclu de malaxare sa fie

gata cantitatile pentru ciclul urmator). Daca nu va surade ideea folosirii cantarului, metoda cu

erori relativ mici, puteti folosi dozarea volumetrica folosind doar galetile gradate, metoda cu

erori mai mari. Doazarea cu lopata este metoda supusa celor mai mari erori si nu este

recomandata decat pentru betoane cu cerinte minime de rezistenta.

Reteta unui beton se stabileste in functie de parametrii precum: rezistenta mecanica ceruta,

dimensiunile geometrice si armarea elementelor ce urmeaza a fi realizate, agresivitatea

mediului la care betonul va fi expus pe perioada de expolatare, factorii de mediu in momentul

punerii in opera, coeficientul de permeabilitate necesar, cerinte economice, alti parametrii

necesari indeplinirii scopului pentru care respectivul element/constructie de beton este

proiectat. Din acest motiv, nu exista retete de beton universal corecte. In continuare sunt

exemplificate cateva cantitati aproximative necesare prepararii de betoane uzuale

(granulozitate <31mm, pentru medii neagresive, conditii atmosferice normale la turnare), cu

mentiunea ca este posibil ca aceste retete sa nu fie potrivite pentru prepararea betonului

necesar constructiei dvs.

Reteta Beton Clasa C 4/5 - Marca B75

pentru 1mc: - ciment: 173 kg - 13,5 galeti de 10L (aprox. 41 lopeti)

- balast 0-31mm: 2048 kg - 120,5 galeti de 10L (aprox. 361 lopeti)

- nisip 3-7mm: 192 kg - 15 galeti de 10L (aprox. 45 lopeti)

- apa: 170 kg - 17 galeti de 10L

proportii in kg: 1kg ciment + 11,8kg balast + 1,1kg nisip + 1kg apa

proportii in galeti de 10L: o galeata ciment + 8,9 galeti balast + 1,1 galeti nisip + 12,6L apa

proportii in lopeti: o lopata de ciment - 9 lopeti de balast + o lopata de nisip + 4,2L apa*

*in conditiile in care volumul de ciment/agregat ridicat de lopata folosita este de aproximativ

3,3 L (3 lopeti umplu galeata pana la 10L)

Reteta Beton Clasa C 6/7,5 - Marca B100

pentru 1mc: - ciment: 203 kg - 16 galeti de 10L (aprox. 48 lopeti)

- balast 0-31mm: 2048 kg - 120,5 galeti de 10L (aprox. 361 lopeti)

- nisip 3-7mm: 192 kg - 15 galeti de 10L (aprox. 45 lopeti)

- apa: 165 kg - 16,5 galeti de 10L

proportii in kg: 1kg ciment + 10,1kg balast + 0,95 kg nisip + 0,8 kg apa

proportii in galeti de 10L: o galeata ciment + 7,5 galeti balast + 0,9 galeti nisip + 10,3L apa

proportii in lopeti: o lopata de ciment + 7,5 lopeti de balast + o lopata de nisip + 3,4L apa*

*in conditiile in care volumul de ciment/agregat ridicat de lopata folosita este de aproximativ

3,3 L (3 lopeti umplu galeata pana la 10L)

Reteta Beton Clasa C 8/10 - Marca B150

pentru 1mc: - ciment: 279 kg - 21,8 galeti de 10L (aprox. 65 lopeti)

- nisip 0-3mm: 663 kg - 51 galeti de 10L (aprox. 153 lopeti)

- nisip 3-7mm: 343 kg - 24,5 galeti de 10L (aprox. 73,5 lopeti)

- pietris 7-16mm: 439 kg - 28,3 galeti de 10L (aprox. 85 lopeti)

- pietris 16-31mm: 591 kg - 35,8 galeti de 10L (aprox. 107,5 lopeti)

- apa: 190 kg - 19 galeti de 10L

proportii in kg: 1kg ciment + 2,4 kg nisip 0-3mm + 1,2kg nisip 3-7mm + 1,6kg pietris 7-

16mm + 2,1kg pietris 16-31

mm - 0,68kg apa

proportii in galeti de 10L: o galeata de ciment + 2,3 galeti nisip 0-3mm + 1,1 galeti nisip 3-

7mm + 1,3 galeti pietris

7-16mm + 1,6 galeti pietris 16-31mm + 8,7L apa

proportii in lopeti: o lopata de ciment + 2,3 lopeti nisip 0-3mm + 1,1 lopeti nisip 3-7mm +

1,3 lopeti pietris 7-16mm

+ 1,6 lopeti pietris 16-31mm + 2,9L apa*

*in conditiile in care volumul de ciment/agregat ridicat de lopata folosita este de aproximativ

3,3 L (3 lopeti umplu galeata pana la 10L)

Reteta Beton Clasa C 12/15 - Marca B200

pentru 1mc: - ciment: 320 kg - 25 galeti de 10L (aprox. 75 lopeti)

- nisip 0-3mm: 647 kg - 49,8 galeti de 10L (aprox. 149,5 lopeti)

- nisip 3-7mm: 339 kg - 24,2 galeti de 10L (aprox. 72,5 lopeti)

- pietris 7-16mm: 429 kg - 27,7 galeti de 10L (aprox. 83 lopeti)

- pietris 16-31mm: 588 kg - 35,6 galeti de 10L (aprox. 107 lopeti)

- apa: 190 kg - 19 galeti de 10L

proportii in kg: 1kg ciment + 2,02kg nisip 0-3mm + 1,06kg nisip 3-7mm + 1,34kg pietris 7-

16mm + 1,84kg pietris

16-31mm + 0,59kg apa

proportii in galeti de 10L: o galeata ciment + 2 galeti nisip 0-3mm + o galeata nisip 3-7mm +

1,1 galeti pietris

7-16mm + 1,4 galeti pietris 16-31mm + 7,6L apa

proportii in lopeti: o lopata ciment + 2 lopeti nisip 0-3mm + o lopata nisip 3-7mm + 1,1

lopeti pietris 7-16mm +

+ 1,4 lopti pietris 16-31mm + 2,5L apa*

*in conditiile in care volumul de ciment/agregat ridicat de lopata folosita este de aproximativ

3,3 L (3 lopeti umplu galeata pana la 10L)

Reteta Beton Clasa C 16/20 - Marca B250

pentru 1mc: - ciment: 330 kg - 25,8 galeti de 10L (aprox. 77,5 lopeti)

- nisip 0-3mm: 647 kg - 49,8 galeti de 10L (aprox. 149,5 lopeti)

- nisip 3-7mm: 339 kg - 24,2 galeti de 10L (aprox. 72,5 lopeti)

- pietris 7-16mm: 429 kg - 27,7 galeti de 10L (aprox. 83 lopeti)

- pietris 16-31mm: 579 kg - 35,1 galeti de 10L (aprox. 105,5 lopeti)

- apa: 190 kg - 19 galeti de 10L

proportii in kg: 1kg ciment + 1,96kg nisip 0-3mm + 1,03kg nisip 3-7mm + 1,3kg pietris 7-

16mm + 1,75kg pietris

16-31mm + 0,56kg apa

proportii in galeti de 10L: o galeata ciment + 1,9 galeti nisip 0-3mm + 0,9 galeti nisip 3-7mm

+ 1,1 galeti pietris

7-16mm + 1,4 galeti pietris 16-31mm + 7,4L apa

proportii in lopeti: o lopata ciment + 1,9 lopeti nisip 0-3mm + 0,9 lopeti nisip 3-7mm + 1,1

lopeti pietris 7-16mm +

+ 1,4 lopeti pietris 16-31mm + 2,5L apa*

*in conditiile in care volumul de ciment/agregat ridicat de lopata folosita este de aproximativ

3,3 L (3 lopeti umplu galeata pana la 10L)

Reteta Beton Clasa C 18/22,5 - Marca B300

pentru 1mc: - ciment: 376 kg - 29,4 galeti de 10L (aprox. 88 lopeti)

- nisip 0-3mm: 528 kg - 40,6 galeti de 10L (aprox. 122 lopeti)

- nisip 3-7mm: 323 kg - 23,1 galeti de 10L (aprox. 69,5 lopeti)

- pietris 7-16mm: 429 kg - 27,7 galeti de 10L (aprox. 83 lopeti)

- pietris 16-31mm: 635 kg - 38,5 galeti de 10L (aprox. 115,5 lopeti)

- apa: 200 kg - 20 galeti de 10L

proportii in kg: 1kg ciment + 1,4kg nisip 0-3mm + 0,86kg nisip 3-7mm + 1,14kg pietris 7-

16mm + 1,69kg pietris

16-31mm + 0,53kg apa

proprotii in galeti de 10L: o galeata ciment + 1,4 galeti nisip 0-3mm + 0,8 galeti nisip 3-7mm

+ 0,9 galeti pietris

7-16mm + 1,3 galeti pietris 16-31mm + 6,8L apa

proportii in lopeti: o lopata ciment + 1,4 lopeti nisip 0-3mm + 0,8 lopeti nisip 3-7mm + 0,9

lopeti pietris 7-16mm +

+ 1,3 lopeti pietris 16-31mm + 2,27L apa*

*in conditiile in care volumul de ciment/agregat ridicat de lopata folosita este de aproximativ

3,3 L (3 lopeti umplu galeata pana la 10L)

RETETE PREPARARE BETON

PREPARARE BETON B75

(C4/5 ; BC5) - folosit la umpluturi, egalizari, fundatii;

Cantitati necesare pentru prepararea unui metru cub de beton B75 :

-ciment = 173 kg/mc (41 lopeti de ciment/mc)

-balst = 2440 kg ( 407 lopeti de balast/mc)

-apa 170 litri/mc

1 lopata ciment ……12 lopeti de balast ……..4.2 l apa

PREPARARE BETON B100

(C6/7.5 ; BC7,5) - folosit la fundatii-elevatii,pardoseli,socluri de gard, trotuare... fiind cel mai

folosit beton ;

Cantitati necesare pentruprepararea unui metru cub de beton B100 :

-ciment = 203 kg/mc (48 lopeti de ciment/mc)

-balast 2232 kg ( 395 lopeti balast/mc.)

-apa 165 litri/mc (consumul de apa poate varia functie de umiditatea balastului.)

1 lopata ciment ……10.5 lopeti de balast ……..3.5 l apa

PREPARARE BETON B150

(C8/10 ; BC10) - folosit pentru fundatii-elevatii armate,pardoseli, camine utilitati, in general

acolo unde se vrea ceva mai bun decat B100 ;

Cantitati necesare pentru prepararea unui metru cub de beton B150 :

-ciment = 279 kg/mc (65,5 lopeti de ciment/mc)

-balast 1999 kg (439 lopeti de balast/mc)

-apa 190 litri/mc

1 lopata ciment ……7.5 lopeti de balast ……..3 l apa

PREPARARE BETON B200

(C12/15 ; BC15) - folosit pentu structura de rezistenta:placa, stalpi, centuri, buiandrugi etc.cu

rezistenta medie;

Cantitati necesare pentruprepararea unui metru cub de beton B200 :

-ciment = 320 kg/mc (75,5 lopeti de ciment/mc)

-balast 1971 kg (433 lopeti de balast/mc)

-apa 190 litri/mc1

lopata ciment ……6 lopeti de balast ……..2.5 l apa

PREPARA RE BETON B250

(C16/20 ; BC20)- folosit pentu structura de rezistenta: placa, stalpi, centuri, buiandrugi

etc.unde se doresteo rezistenta sporita fata de B200 ;

Cantitati necesare pentru prepararea unui metru cub debeton B250 :

-ciment = 355 kg/mc (83,5 lopeti de ciment/mc)

-balast 1932.3 kg (425 lopeti de balast/mc)

-apa 190 litri/mc

1 lopata ciment ……4.8 lopeti de balast ……..2.2 l apa

Principalele tipuri de beton

Beton armat Sistem complex prin care betonul conlucreaza cu bare din otel (citeste despre armatura).

Beton asfaltic Agregate in amestec cu un liant pe baza de bitum (liant bituminos). Poate fi armat. (citeste

despre asfaltul in pavajul curtii interioare, din fata casei)

Beton centrifugat Beton pus in lucrare prin centrifugare, cu ajutorul unei masini speciale, astfel incat sa fie mai

compact. Prin centrifugare se pot confectiona de obicei piese cilindrice (tuburi etc).

Beton cu agregate organice Beton usor, la prepararea caruia se intrebuinteaza ca agregate materiale organice (talas, paie

tocate, lana de lemn sau, in special, rumegus de lemn), mineralizate in prealabil (prin

inmuiere in lapte de var, in silicat de sodiu, in emulsie de bitum etc).

Beton monolit Denumire folosita cu referire la piesele si elementele de constructie din beton sau beton armat

turnate la fata locului, pe santier. (beton monolit)

Beton precomprimat Beton armat in care au fost induse tensiuni de sens invers celor date de incarcarea de

exploatare.

Beton refractar Beton la prepararea caruia se intrebuinteaza ca agregate zgura de furnal granulata, cenusa de

huila, sfaramaturi de material refractar etc, astfel incat sa reziste mult timp la temperaturi

inalte.

Beton ciclopean Beton simplu, in masa caruia au fost inglobati, la turnare, bolovani de piatra naturala sau

blocuri obtinute din demolarea unor betoane sau a unor zidarii. Folosit, in general, pentru a

face economie de beton (ciment).

Beton usor Beton cu greutatea volumetrica pana la circa 1600 kg/m3, care prezinta fata de betoanele

obisnuite avantajul de a fi mai usor si de a fi un mult mai bun izolant termic si acustic. Dupa

materialele din care este preparat si dupa modul de preparare, se deosebesc patru categorii de

betoane usoare: betoane cu agregate usoare, betoane momogranulare, betoane spongioase si

betoane cu agregate organice.

Beton vacuumat Beton caruia i se extrage imediat dupa turnare o mare parte din apa, prin vacuumare, pentru

a-i accelera intarirea (ceea ce permite decofrari partiale si totale mai rapide) si a-i imbunatati

structura (ceea ce ii mareste rezistenta la compresiune cu circa 80% in primele zile de la

turnare si cu circa 20% la sfarsitul perioadei de intarire).

Beton vibrat Beton de ciment care prin vibrare capata o indesare mai buna si deci o rezistenta mai mare.

Vibrarea se face cu ajutorul vibratoarelor. (citeste despre vibrarea betonului)

Beton spongios Beton usor, cu goluri in masa lui. Betoanele spongioase sunt betoanele inspumate si

gazbetoanele.

Betoane celulare Betoane care contin goluri sub forma de celule sferice, uniform distribuite, cu un volum de

aer pana la 75%.

Betoane compacte

Betoane care au un volum de goluri de 5-7%, sub forma de macropori si de capilare uniform

distribuite.

Betoane macroporoase Betoane care au un volum de goluri de 20-40%, realizate cu agregate lipsite complet de parte

fina.

Betoane semicompacte Betoane care au un volum de goluri de 7-20%, realizate cu agregate lipsite partial de parte

fina.

Asfaltul in pavajul curtii interioare si a spatiului de parcat, din fata casei

Asfaltul este un alt material folosit la pavarea spatiului de parcat. Mai rar utilizat la noi pentru

curtea casei, este foarte raspandit insa in tarile occidentale sau in Statele Unite, la casele cu o

curte foarte mare, in special la cele rezidentiale.

Asfaltul sau bitumul este un material de pavat, un fel de smoala amestecata cu nisip, pietris si

var.

Avantajele principale al acestui material de constructii sunt:

- usurinta realizarii lucrarii de pavare

- costul scazut al asfaltului fata de celelalte materiale folosite.

Asfaltul si-a pierdut din popularitate din cauza folosirii din ce in ce mai uzuale a betonului,

dar si datorita faptului ca in timp, si-a creat o conotatie stearsa si deloc atractiva vizual, insa

lucrurile stau foarte diferit. Se pot folosi coloranti sau sisteme de “imprimare” care schimba

radical aspectul vizual banal si fad al asfaltului.

Am selectat mai jos cateva imagini sugestive cu pavaje atractive din asfalt, care, cu siguranta

o sa va schimbe imaginea despre acest tip de material de constructie.

O varianta intersanta si folosita cu precadere in tarile dezvoltate, este pavarea cu asfalt

reciclat (RAP).

In designul curtii interioare sau a spatiului de parcat, asfaltul poate fi estetic combinat cu alte

materiale: pietris, dale si pavele, piatra naturala. Totul tine de noi, cum ne jucam cu

imaginatia si nu strica sa ne inspiram din imagini sau din exemplele folosite la casele

rezidentiale din Statele Unite sau din tarile europene.

Asfaltul colorat, imprimat, in combinatie cu pietris sau piatra naturala, cu borduri si margini

de forme diferite, incadrate armonios instr-un spatiu verde amenajat cu flori si arbusti, pot

alcatui in ansamblu o curte superba cu care sa ne laudam la casa noastra.

Asfalt VS Pavele:

Deoarece costurile pentru ambele solutii sunt aproximativ egale, o sa trec in revista avantaje

si dezavantaje ale celor doua solutii:

Asfalt: - ceva mai scump decat pavelele simple,cca 5 lei/mp;

- se asterne foarte rapid;

- are aspect placut, chiar si cel negru, intr-o gospodarie ofera un contrast mai interesant decat

pavelele;

- isi pastreaza aspectul mai mult timp, imbatraneste mai greu;

- se poate arunca sare iarna;

- se poate asterne direct peste suprafete de beton degradat, nefiind necesara refacerea

terasamentului;

- se poate asterne in orice grosime mai mare sau egala cu 2 cm;

- stratul suport in ambele cazuri trebuie sa fie foarte stabil.

- trebuie sa se evite lasarea obiectelor contondente cu mase mari pe suprafata acestuia,vara

acestea fac gaura.

Pavele: - varianta necolorata este mai ieftina;

- aspect placut la inceput;

- fiind pe baza de ciment acestea se degradeaza la suprafata in primul rand, aceasta problema

este din ce in ce mai evidenta atat la pavele cat si la platformele de beton, mai nou aceste

produse nu mai au nevoie de iarna si sare pentru a se degrada.

Pun acest aspect pe seama calitatii mai proaste a cimenturilor folosite, mai ales a celor cu

adaosuri.

- permite scurgerea apelor pluviale in sol, in cazul asfaltului trebuie asigurate pantele de

scurgere catre camine sau spatii verzi.

Vibrare beton. Cum se face si ce importanta are

Dupa turnarea betonului (in stalpi centuri grinzi etc) el trebuie omogenizat, pana ca acesta sa

intre in priza, pentru eliminarea aerului din structura lui. Acest lucru se face prin vibrare,

folosind un vibrator electric. Vibrarea betonului este una din cele mai importante etape, la

turnare, insa nu trebuie exagerata.

Lipsa vibrarii poate duce la segregarea betonului, asa cum se poate vedea in poza alaturata

(pietrisul se alege). Chiar daca betonul era de o anume calitate, segregat va avea o calitate

inferioara.

Beton monolit

Monolit / monoliti / monolitic

In general se refera la betoane. Beton monolit.

Dintr-o singura bucata, dintr-un singur bloc.

In cazul meu, s-au facut cofrajele stalpilor si cofrajul placii, s-au armat, dupa care, in acelasi

timp, s-a turnat betonul si in stalpi si in placa. Putem spune, probabil, ca placa si stalpii, in

acest caz, constituie un beton monolit.

Ce este armatura

Armatura este reprezentata de totalitatea barelor de fier/metal care intaresc constructia (plase, OB,

PC). Plural: armaturi.

Impreuna cu betonul, armatura formeaza betonul armat (compozitia de pietris sau nisip cu ciment,

plus aceste bare de metal)

Cateva exemple de armaturi: etrierele, stalpii, centurile, grinzile sau plasele de armare.

OB37 – otel beton neted

Ce este OB37?

OB37 este fierul/otelul cu profil neted ce se prezinta in general sub forma de colaci. 37 reprezinta, la

fel ca si in cazul fierului PC52, rezistenta la rupere.

La ce se foloseste OB37?

Cel mai des este folosit pentru confectionarea etrierilor, insa nu numai. Este folosit la armari, de

multe ori combinat cu PC52, barele striate despre care am discutat.

OB-37 se vinde la diferite diametre, insa cel mai des utilizate (asa cum s-a intamplat si in cazul meu)

sunt de 6 sau 8 mm.

PC52 – otel cu profil periodic

Ce inseamna PC52?

PC52 este otelul cu profil periodic, prezentat sub forma de bare striate. 52 reprezinta rezistenta

acestuia la rupere, in cazul barelor PC52 ea fiind de 510N/mm2. In general, barele PC52 sunt livrate

la 6 sau 12 metri liniari.

La ce se foloseste PC52?

Acest tip de otel se foloseste la armarea betoanelor: stalpi, centuri, grinzi, placi etc.

Grosimi PC52. Diametru.

Grosimile pleaca de la 6mm (ø6), ø8, ø10, ø12, ø14, dar exista si de diametru ø40. In proiectul tehnic

al casei vei putea regasi diferite dimensiuni necesare de PC52, in functie de utilizarea acestuia.

In cazul meu, spre exemplu, stalpii au fost facuti cu PC de diametru 14, iar in grinzi a fost necesar PC

de 16 si 18. La placa au fost folosite bare de diferite grosimi, in functie de deschiderile (suprafetele)

camerelor.

Ce sunt etrierii/etrierele

Unul dintre primii termeni pe care ii auzim de la constructor este etrierul, cu pluralul: etriere.

Majoritatea muncitorilor folosesc pluralul etrieri, asadar, il vom folosi si noi in continuare.

Ce sunt etrierii si la ce folosesc ei? Etrierii sunt ramele, confectionate din fier, otel beton – OB37, cu grosime de 6 sau 8 mm (ø6

sau ø8), care imbraca barele de fier striat (PC52), pentru confectionarea stalpilor, centurilor,

grinzilor, scarilor etc. Bineinteles ca etrierii pot fi confectionati si din fier striat (PC52). De la

o constructie la alta, inginerul structurist decide materialul necesar.

Doua sunt scopurile folosirii etrierilor la crearea armarilor.

- Distanteaza barele de fier striat. De aceea in proiectul casei vei regasii dimensiunile

etrierilor, trecute separat pentru stalpi, centuri etc. Astfel barele longitudinale vor sta la o

distanta fixa, pana la turnarea betonului.

- Asigura rezistenta armarii, numita si armare transversala.

La ce distanta se aseaza etrierii, intre ei, la o centura sau la un stalp? Raspunsul la aceasta intrebare este, probabil, intotdeauna altul si difera de la o constructie la

alta. Asemanarea observata de mine consta in faptul ca la capetele stalpului, etrierii sunt

dispusi mai des, iar la centrul acestuia, sunt mai rari. Spre exemplu, in prima patrime a

stalpului si in ultima, etrierii sunt asezati la 10 cm distanta, iar la jumatate, ei sunt asezati la

15-20 cm.

Confectionarea etrierilor se poate face fie manual, de catre muncitori, fie automat, cu o

masina speciala de fasonat.

Ce este o grinda

Grinda este un element al unei constructii care face parte din structura de rezistenta a acesteia.

Grinzile pot fi din lemn, otel sau din beton armat si in cele mai multe cazuri sunt pozitionate

orizontal, sprijinindu-se la capete pe stalpi sau alte elemente portante.

Buiandrugul este practic si el tot o grinda.

Diferenta dintre grinzi si centuri este facuta de faptul ca centura sta, rezemata pe toata lungimea ei,

pe un element portant (zid caramida etc)

Ce este un buiandrug

Buiandrug, cu pluralul buiandrugi, este elementul de constructie care se aseaza deasupra unei usi

sau a unei ferestre, pentru a sustine materialele ce vor fi adaugate deasupra acestora (ex: caramida).

Functioneaza exact ca o grinda.

Tipuri de buiandrugi: - buiandrugi din caramida.

Cei mai cunoscuti, in ultimul timp sunt cei din caramida porotherm

- buiandrugi din beton armat.