8/18/2019 premiul III.doc

1/3

PREMIUL IIIIulia NedeaClasa a XII-a CC.N. ,,M. Eminescu’’, OradeaProf. îndrumăor! "na #ol$anElaborează o analiză, de aproximativ 2 pagini, a unei concepţii filosofice despreom ca fiinţă culturală. În realizarea analizei, vei argumenta un punct de vederepersonal referitor la concepţia analizată.

OMU ! "##$%& 'U(U)*&+

Ese omul o fiin%ă culurală& "ceasa e înre'area de la care (om )orni în

lucrarea de fa%ă, lu*nd în considerare (i+iunea lui Lucian laa )ri(ioare la aceasăemă. in*nd con de cele de+'ăue de filosoful rom*n, (om a(ea în (edere /i as)ecece )ri(esc (ia'iliaea culurii în conem)oraneiae, încerc*nd în acela/i im) săsa'ilim c*ă acualiae î/i mai ăse/e aceasa )rinre enera%iile inere, înr-o

 )erioadă în care lumea se află înr-o )ermanenă cri+ă a sc$im'ărilor.Crea%ia culurală ese, )ori(i cu ceea ce sus%ine laa, condi%ia definiorie a

oricărei fiin%e umane, înruc* aceasa im)lică de)ă/irea sadiului celui ce răie/e înimedia /i )enru securiae /i înăl%area )rin re(elare în ori+onul infini al miserului.0nsă aces sal )resu)une o anumiă 1mua%ie onoloică2 )rin care omul se desc$ide

 )e sine s)re ceea ce ese esen%ial, îm)linindu-se în fiin%a sa )rofundă în conformiaecu desinul său creaor.

Omul se siuea+ă a/adar )rin culură su' 1consela%ii in(i+i'ile2, du)ă cum ar afirma filosoful - 1Cu acel moment de transpunere în orizontul misterului, fărăîntoarcere, cu acel moment de declanşare ireversibilă a unui destin revelator-creator,apare ceva nou în lume. Existenţa se îmbogăţeşte cu cea mai profundă variantă a sa.Cultura este semnul vizibil, expresia, figura, trupul acestei variante existenţiale.Cultura ţine deci mai strîns de definiţia omului, decât conformaţia sa fizică, sau cel 

 puţin tot aşa de strâns.! Ese clar din aceasă afirma%ie sauul )e care îl acordălaa omului ca fiin%ă culurală, /i anume, cel a 1fiin%ei înru miser /i re(elare2.

 Pro'lema care iner(ine aici ese însă, dacă aceasă rans)unere a omului )rinculură e e3clusi( limiaă la anumie fiin%e sau, dim)ori(ă, accesi'ilă uuror. 0n mod

e(iden laa, care sus%ine )arici)area la culură ca fiind un fa) esen%ial, ari'uiefiecărei fiin%ei umane rolul de a fi 1aci(2 sau 1rece)acular2 în ceea ce )ri(e/eaiudinea fa%ă de culură. Cu ale cu(ine, omul î/i îm)line/e sauul a* ca emi%ăor de crea%ii culurale, c* /i ca un 1consumaor2 al acesora.

4ă luăm un ca+ concre. Culura, )ri(iă ca însumare a formelor /i acelor decunoa/ere umană, o do'*ndim 5sau rece)ăm6 asă+i, mai mul ca oric*nd, )rin celemai nonconformise căi 7 inerne, (., ec. Culura co'oară s)re omul de r*nd care ode(orea+ă fără ca uneori să con/ieni+e+e aces fa). Prin sim)lul e3em)lu că14c$rei-ul2 e3)resionis al lui Munc$ a de(eni em'lemă )enru anumie )osuri (.,ne )uem da seama c*e fa%ee )oae că)ăa o anumiă formă culurală numai /i numai

 )enru a comunica. 0n fond, culura î/i are aceasă menire esen%ială, de a (or'i

8 Lucian laa, "eneza metaforei şi sensul culturii, Ediura Penru lieraură uni(ersală, ucure/i,89:9, ). ;

8/18/2019 premiul III.doc

2/3

oamenilor în a/a fel înc* să se facă în%eleasă. Pri(iă )rin )risma secolului nosru, eanu se mai (rea accesi'ilă doar anumior oameni 7 )oe+ia, )icura, filmul 7 sun laîndem*na uuror 5fie că sun fiin%e e3ce)%ionale, enii sau nu6. "/adar, )rin rece)are,am )uea s)une că omul î/i îm)line/e înr-o oarecare măsură sauul, /i, din aces

 )unc de (edere, culura re)re+ină o coordonaă a oamenilor de asă+i.

Im)orană ese în aces ca+ /i aleerea )e care o facem. Rece)area culuralăre'uie să ai'ă în (edere formarea indi(idului )e )lan inelecual, )enru ca aceasa să-/i înde)linească menirea )e de)lin. Cel ce î/i formea+ă o culură emeinică,do'*nde/e o anumiă fine%e s)iriuală, numai a/a a=un*nd să disină înre culură /i

 )seudo-culură, )rin care nu se comunică nimic.0n ceea ce-i )ri(e/e )e creaorii de culură însă, rans)are o )ro'lemă care dă

de *ndi. Oricine )oae fi creaor de culură& Nu se a=une asfel la )romo(area uneiculuri de masă din care aleerea (alorilor de(ine din ce în ce mai dificilă& Re(enindla ceea ce ne s)une laa, creaţia culturală este cea definitorie pentru om. 0n acessens filosoful afirmă! #Cultura nu e condiţionată numai de geniul şi talentul omului

 sau al câtorva oameni. $ai înainte de a implica exemplare umane excepţionale,

creatoare ca atare, cultura presupune o condiţie structurală gene-ral-omenească,esenţial omenească% o existenţă în alvie adîncită şi sub bolţi cu rezonanţetranscendente&. Ea )resu)une însă ne(oia de cunoa/ere /i de re(elare a miserelor e3isen%ei. "*a im) c* la 'a+a culurii să dorin%a de cunoa/ere, ea nu ese un acraui, ci im)lică eforuri )e )lan s)iriual, care )o a=une să de(ase+e fiin%a.

Cele două căi )rin care se de+(ăluie miserul, omului, sun deci, acele decunoa/ere /i acele )lăsmuioare. Cea din urmă ese însă aceea ce-l define/e )e omulce răie/e înru re(elare. Menirea acesei fiin%e ese deci nu de a elucida miserul, cide a-l am)lifica, căci re(elarea ese cunoa/erea coninuă /i crea%ia nesf*r/iă. 0n acesac al re(elării, omul ese )us în rela%ie cu nelimiaul, cu ceea ce laa nume/eMarele "nonim, care )enru a s)ori ca)aciaea omului de a cunoa/e îi im)une oanumiă limiă 7 o cen+ură ranscendenă. 0n aces fel omul nu se su'siuie di(iniă%ii,ci reconsruie/e miserele )rin crea%ie.

>i ou/i nici ca)aciaea de a crea culură nu a)ar%ine e3clusi( anumior caeorii de oameni. Ca să e3em)lificăm din nou, am )uea e(iden%ia nenumăraeca+uri de-a lunul isoriei, c*nd re(ola fa%ă de modelele culurale anerioare a dus lacrearea alora, ocmai din ne(oia de a ie/i din anumie i)are fi3ae înaine5a(anardismul, în secolul XX6. Ca)aciaea de a crea culură re+idă cel mai )rofundîn inerioriaea fiin%ei umane. laa, sus%ine a/adar! #Creaţia e c'iar destinul normal al omului, datorită căruia omul este ceea ce este. (mul nu ni se pare cu orice preţ menit ec'ilibrului, dar el e menit creaţiei cu orice risc )...* +n adevăr, prin mutaţiunea

ontologică ce are loc în el, omul părăseşte definitiv o stare de ec'ilibru animalic- paradisiac şi se lansează în existenţa întru mister şi revelare, plină de primedii,tulburătoare, dinamică, creatoare.  Prin urmare, culura re)re+ină )enru omelemenul esen%ial care re'uie dori /i acuali+a ocmai )enru că el e acela careconferă dinamismul lăunric al fiin%ei, sau, am îndră+ni să s)unem, )enru că modul dea fi culural se confundă cu însă/i e3isen%a omului.

O (i+iune a)ro)iaă de cea 'laiană ese /i cea a lui Consanin Noica. Nu ne )ro)unem însă anali+a înreii conce)%ii a filosofului asu)ra culurii, înruc* anumielimie de s)a%iu /i a'ordare ne sun im)use. ?om lua în considerare unele as)ece(i+ae de acesa a* c* să )uncăm nuan%a )rofundă a culurii care )roduce mua%iiesen%iale în fiin%a umană, )e care am remarca-o /i la laa.

@ i'idem, ). 9@A i'idem, ). 8BB

8/18/2019 premiul III.doc

3/3

  1#e(enirea înru culură2 )resu)une, conform lui Noica, nu consruireaindi(idului 5căci în%ele)ciunea, fundamenul culurii, nu se în(a%ă, se re+e/eînr*nsul6, ci ransformarea lui în esen%a sa cea mai )rofundă. Ra)orul omului fa%ă deculură nu se define/e nici ca fiind unul 1des)re25ce )resu)une )ri(irea din afară6,sau 1în2 ea 5ce )resu)une siuarea în ineriorul culurii6, )enru că acesea nu rimi

s)re o asimilare a culurii cu fiin%a umană. Noica are în (edere însă, idenificarealăunrică a omului cu însă/i culura. "sfel că, în aceasă rela%ie de )arici)arereci)rocă, omul ese un mi=loc )rin care se îm)line/e formarea /i de+(olarea culurii,iar ea )ro(oacă ransformarea sa s)iriuală.

#u există feiricire dincolo de cultură. imic nu ţine dacă nu e filtrat decultură. /ar fericirea trebuie să ţină, căci nu este extaz.(mul natural e extatic, atâtatot. 0ieţuitorul trăieşte din extaz în extaz )...* Căci esenţialul nu e să vezi, ci săcălătoreşti în infinitatea văzutului, să străvezi.1, afirmă Noica. Omul, )enru a de(enio fiin%ă culurală, ese esen%ial să încea)ă )rin a desc$ide înre'ări /i a se desc$ides)re ce(a dincolo de concree%ea e3isen%ei imediae, e3erioare. Prin lu)ă înreinelien%e /i idei, )rin de+'aere, culura c$eamă s)re înnoirea ei însă/i /i s)re crearea

a noi /i noi (alori.Ce (om s)une des)re socieaea conem)orană& "(*nd asemenea modele

culurale )recum cei doi filosofi /i nu numai, inculura omului /i decăderea sa în 'analul e3isen%ei în imedia, ar re'ui să li)sească din coordonaele umane. >i ou/i,uneori ena%ia de a urma non-(alori ce se oferă +i de +i ca modele în mass-media sauîn ale surse, ese din ce în ce mai mare. Omul re'uie în(ă%a să aleaă, )rin urmare.Iar aces fa) nu se reali+ea+ă dec* )rinr-o dorin%ă de cunoa/ere care re'uieculi(aă emeinic în fiin%a umană. 4ă s)erăm că $aosul )ro(oca de a'sen%a culuriinu (a aca)ara niciodaă înru oul socieaea în care răim...