premise pentru a construi sustenabil
TRANSCRIPT
UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ ȘI URBANISM „ION MINCU” din BUCUREȘTI
ȘCOALA de STUDII UNIVERSITARE de DOCTORAT
„SPAȚIU, IMAGINE, TEXT, TERITORIU”
ARHITECTURA BIONICĂ PREMISE PENTRU A CONSTRUI SUSTENABIL
TEZĂ DE DOCTORAT ÎN ARHITECTURĂ
REZUMAT
CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC : PROF. DR. ARH. CRISTINA VICTORIA OCHINCIUC
DOCTORAND ARH. ANA MOHONEA
BUCUREȘTI, 2016
ARHITECTURA BIONICĂ. Premise pentru a construi sustenabil. REZUMAT Drd. Arh. ANA MOHONEA
2
CUPRINS - TEZĂ DE DOCTORAT
INTRODUCERE Argument
Premise ale cercetării. Temă și obiective Domenii de aplicare. Concepte și definiții operaționale Importanța și actualitatea temei Delimitări ale studiului Metodologia cercetării Prezentarea succintă a lucrării și diagrama tezei Capitolul I RELAȚIA OM – NATURĂ – ARHITECTURĂ. O PRIVIRE CRONOLOGICĂ
1.1 Evoluția istorică a relației Natură – Arhitectură 1.1.1 Natura ca model. Natura ca inspirație. Natura ca profesor 1.1.2. Privire cronologică asupra naturii și a „aplicațiilor” bionicii în arhitectură 1.2 Ruptura Om – Natură. Cauze istorice 1.3 Consecințe actuale 1.4 Concluzii. Capitolul I 1.5 Anexe. Capitolul I I.1 Schemă design inspirat din natură începând cu perioada industrială
până la începutul secolului al XXI-lea
Capitolul al II-lea RELAȚIA BIONICĂ – ARHITECTURĂ. ÎNȚELEGÂND ȘI ÎNVĂȚÂND DE LA NATURĂ
2.1 (Despre) Bionică – Principii și relații 2.2 (Despre) Bionica Arhitecturală – Principii și relații 2.3 Științe înrudite. Relația acestora cu arhitectura 2.3.1. Biomimetica. Natura ca inspirație 2.3.2. Biomorfism. Natura ca imitare 2.3.3. Biofilie. Natura ca iubire 2.3.4 Biofobie. Natura ca emoție tensionată 2.3.5. Biotectura. Natura ca integrare 2.4. Arhitectura Gaudiană între natură și … natură 2.5. Concluzii. Capitolul al II-lea
ARHITECTURA BIONICĂ. Premise pentru a construi sustenabil. REZUMAT Drd. Arh. ANA MOHONEA
3
2.6. Anexe. Capitolul al II-lea II.1 Metodă arhitectural-bionică II.2 Biofilie – elemente de mediu și forme naturale II.3 Valoarea biofilică versus valoarea adaptativă
Capitolul al III-lea NATURA CA ARHITECTURĂ: MEDIU ȘI HABITAT
3.1. Metafore bionice în arhitectură 3.2.Interferențe Bionică - Arhitectură 3.3 Arhitectura lumii vii
3.3.1 Planta ca arhitectură 3.3.2 Arhitectura Viețuitoarelor 3.3.3 Arhitectura Habitatelor
3.3.3.1. Construcții terestre și subterane Arhitecții termite,megapode,cârtițe, furnici,vulpi, ș.a. 3.3.3.2. Construcții acvatice Arhitecții castori, vidre, ornitorinci, ș.a. 3.3.3.3. Construcții aeriene Arhitecții albine, păianjeni,viespi, rândunici, păsări-croitor,ș.a.
3.4.Structuri și sisteme ale corpului uman transpuse în arhitectură 3.5.Relația între organismul viu și habitat - Studiu de caz - Cuibul boicuș 3.6. Concluzii. Capitolul al III-lea 3.7. Anexe. Capitolul al III-lea III.1 Anexă Păianjen – glande – proprietăți și utilizare
Capitolul al IV-lea GEOMETRIA NATURII - MODEL GENERATOR DE ARHITECTURĂ
4.1. Legi și principii de organizare. Modele geometrice 4.1.1. Șirul lui Fibonacci și Secțiunea de aur 4.1.2. Geometria prin creștere. Fractali 4.2. Geometria formelor universale 4.3. Geometria prin modulare. Algoritmi și parametri 4.4. Modalități de valorificare a formelor și structurilor naturale prin geometrie 4.5 Concluzii. Capitolul al IV-lea 4.6. Anexe. Capitolul al IV-lea IV.1 Analiza geometrică de la floarea soarelui la aripile libelulelor IV.2 Anexă fractali – ecuații și forme geometrice
ARHITECTURA BIONICĂ. Premise pentru a construi sustenabil. REZUMAT Drd. Arh. ANA MOHONEA
4
Capitolul al V –lea ARHITECTURA SUSTENABILĂ DECODIFICATĂ PRIN PRINCIPIILE ARHITECTURII BIONICE
5.1. Dezvoltarea Durabilă – Abordare integrată, concept modern, flexibil 5.2. Viitorul verde prin tendințe și concepte ecologice 5.3. Relația dintre Arhitectura Bionică și Natură 5.4. Bionica – Aplicație în arhitectura sustenabilă
5.4.1. Arhitectura bionică între ecologie și arhitectura sustenabilă 5.4.2. Bionica și proiectarea sustenabilă 5.4.3. Bionica și tehnologia materialelor de construcție
5.5 Concluzii. Capitolul al V-lea 5.6. Anexe. Capitolul al V-lea V.1.Anexă – Nivel biomimetic – analiză termitieră V.2.Anexă – Materiale create de natură vs. Materiale create de om
Capitolul al VI-lea TRANSPUNEREA, RELAȚIONAREA ȘI IMPLEMENTAREA BIONICII ÎN ARHITECTURĂ ȘI DESIGN PRIN STUDII DE CAZ
6.1. Transpunerea bionicii în arhitectură Structură, Materiale, Apă, Energie 6.2. Relaționarea bionicii în arhitectură Formă, Proces, Ecosistem 6.3. Implementarea bionicii în arhitectură Peisaj, Urbanism, Arhitectură, Design, Mobilier 6.4. Concluzii. Capitolul al VI-lea 6.5. Anexe. Capitolul al VI-lea VI.1.Anexă – Tipuri de energii regenerabile VI.2.Anexă – Biomateriale și funcțiile pe care le pot îndeplini VI.3.Anexă – Studii de caz – relaționare la nivel de formă VI.4.Anexă – Studii de caz – relaționare la nivel de proces
Capitolul al VII- lea CRITERII BIONICE DE ETICHETARE SUSTENABILĂ
7.1. Propunere strategie 7.2. Criterii durabile și principii bionice 7.2.1. Criterii de etichetare a clădirilor durabile – BREEAM și LEED 7.2.2. Principii și sub-principii bionice 7.2.3. Interconexiunea dintre criterii și principii
ARHITECTURA BIONICĂ. Premise pentru a construi sustenabil. REZUMAT Drd. Arh. ANA MOHONEA
5
7.3. Studiu 7.3.1. Metodologie 7.3.2. Metoda I 7.3.3. Metoda a II-a 7.4. Concluzii. Capitolul al VI-lea - Interpretarea rezultatelor 7.5. Anexe. Capitolul al VI-lea VII.1.Anexă - Studiu etapa 1 VII.2.Anexă - Analiză de corespondență la nivel de termeni VII.3.Anexă - Analiză de corespondență la nivel de relații CONCLUZII ȘI DIRECȚII ULTERIOARE DE CERCETARE Concluzii Contribuția lucrării la domeniul de cercetare Direcții ulterioare de cercetare BIBLIOGRAFIE ANEXE
ANEXA I – CHESTIONAR: ARHITECTURA BIONICĂ. CONCEPT ȘI APLICARE ÎN PROIECTARE
- Informații despre chestionar
- Scopul chestionarului
- Modalitatea de realizare
- Tema atașată
- Chestionar atașat
- Rezultatele obținute
- Interpretarea rezultatelor
- Concluzii
- ANEXA II - GLOSAR TERMENI
- ANEXA III - LISTĂ ILUSTRAȚII
ARHITECTURA BIONICĂ. Premise pentru a construi sustenabil. REZUMAT Drd. Arh. ANA MOHONEA
6
CUPRINS - REZUMAT
1. INTRODUCERE
2. Capitolul I - RELAȚIA OM – NATURĂ – ARHITECTURĂ. O PRIVIRE
CRONOLOGICĂ
3. Capitolul al II-lea - RELAȚIA BIONICĂ – ARHITECTURĂ. ÎNȚELEGÂND ȘI
ÎNVĂȚÂND DE LA NATURĂ
4. Capitolul al III-lea - NATURA CA ARHITECTURĂ: MEDIU ȘI HABITAT
5. Capitolul al IV-lea - GEOMETRIA NATURII - MODEL GENERATOR DE
ARHITECTURĂ
6. Capitolul al V-lea - ARHITECTURA SUSTENABILĂ DECODIFICATĂ PRIN
PRINCIPIILE ARHITECTURII BIONICE
7. Capitolul alVI-lea - TRANSPUNEREA, RELAȚIONAREA ȘI IMPLEMENTAREA
BIONICII ÎN ARHITECTURĂ ȘI DESIGN PRIN STUDII DE CAZ
8. Capitolul al VII- lea - CRITERII BIONICE DE ETICHETARE SUSTENABILĂ
9. CONCLUZII ȘI DIRECȚII ULTERIOARE DE CERCETARE
10. ANEXA I – CHESTIONAR: ARHITECTURA BIONICĂ. CONCEPT ȘI
APLICARE ÎN PROIECTARE
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
ARHITECTURA BIONICĂ. Premise pentru a construi sustenabil. REZUMAT Drd. Arh. ANA MOHONEA
7
Fig. 1 – Sistemul de ecuații al tezei
Premise ale cercetării. Temă și obiective
Natura este afectată iremediabil de consumul irațional al resurselor atât în mod direct,
cât și indirect, de aceea asumarea responsabilității gestionării problemelor de mediu și găsirea
unor soluții viabile se impune.
Astăzi, arhitectura poate răspunde acestor provocări, întrucât deține tehnologia care
face posibilă aplicarea cunoștințelor despre mediu, în scopul conservării acestuia.
Prin datele pe care bionica le pune la dispoziție specialiștilor din diferite domenii de
activitate, inclusiv arhitecților, există o șansă în plus ca Planeta Albastră să aibă parte de un
viitor verde. Astfel, omul își poate regândi relația sa cu universul, pentru că natura i-a devenit
cel mai bun profesor și îl învață lecția supraviețuirii prin ecologie.
TITLU: ARHITECTURA BIONICĂ. PREMISE PENTRU A CONSTRUI SUSTENABIL
TEMA: DEZVOLTAREA DURABILĂ ÎN ARHITECTURĂ PRIN BIONICĂ
AFIRMAȚIE: Conștientizarea pericolelor actuale asupra naturii și educarea ecologică a
generațiilor viitoare pentru căutarea unor soluții arhitecturale, prin intermediul bionicii, pot
accelera procesul unei dezvoltări durabile.
SCOP: Implementarea bionicii în arhitectură pentru a dezvolta construcții sustenabile
ARHITECTURA BIONICĂ. Premise pentru a construi sustenabil. REZUMAT Drd. Arh. ANA MOHONEA
8
ÎNTREBĂRILE TEZEI:
1. Se poate construi sustenabil având ca instrument la planșetă, bionica? Se pot
aplica principiile bionice unei arhitecturi sustenabile? Se poate crea un viitor
verde?
2. Construcțiile viețuitoarelor, care relaționează perfect cu mediul înconjurător și
nu periclitează existența speciilor din natură, ar putea fi sursă de inspirație
pentru o arhitectură bionică sustenabilă?
3. Cum s-ar putea evalua „integrarea în natură” a unei construcții?
OBIECTIVELE TEZEI:
1. Evidențierea relației de interdependență dintre om, natură și arhitectură în vederea
conștientizării impactului negativ al acțiunii omului asupra mediului natural pentru adoptarea
măsurilor care se impun;
2. Identificarea principiilor bionicii pentru implementarea acestora în arhitectura sustenabilă
și stabilirea relațiilor de interdisciplinaritate dintre bionică și științele înrudite cu aceasta;
3. Prezentarea interferențelor dintre organismele vii (plante, viețuitoare) și habitatele
acestora pentru identificarea unor modele bionice;
4. Transpunerea modelului arhitectural bionic, identificat în forme și structuri naturale, cu
ajutorul geometriei prin proiectare computerizată;
5. Examinarea arhitecturii sustenabile prin relaționare cu principiile arhitecturii bionice;
6. Structurarea exemplelor bionicii în arhitectură și design prin transpunere, implementare
și relaționare;
7. Propunerea unei strategii de etichetare sustenabilă pe baza principiilor bionice;
8. Cuantificarea nivelului de interes manifestat de către studenții arhitecți pentru arhitectura
bionică.
ARHITECTURA BIONICĂ. Premise pentru a construi sustenabil. REZUMAT Drd. Arh. ANA MOHONEA
9
Domenii de aplicare. Concepte și definiții operaționale
Colaborarea între specialiștii diferitelor științe: matematicieni, fizicieni, biologi,
medici, ingineri ș.a., a avut ca rezultat descifrarea modului de funcționare a mecanismelor vii
și construirea diferitor mecanisme după prototipurile existente în natură. Această reușită a
însemnat, de fapt, nașterea bionicii ca știință de sine stătătoare, deoarece răspunsurile primite
de la natură sunt interpretate diferit în funcție de cine le caută și de ce anume caută.
Natura și-a realizat creațiile cu mult timp înainte ca omul să le poată realiza pe ale
sale, de aceea omul a avut la îndemână un model pe care l-a putut prelua din natură, dar l-a
adaptat cu ajutorul bionicii, astfel încât și-a reinventat propriile mecanisme.
Pe parcursul tezei se utilizează termeni aflați în relație de sinonimie prin care se
definesc concepte operaționale: bionică – biognoză – biomimetică; durabil – sustenabil;
sustenabilitate – dezvoltare durabilă;
Natura în toate procesele ei se bazează pe o serie de principii, definite de cele mai multe
ori ca principii ale vieții. Pe parcursul tezei, s-au realizat numeroase comparații între
diferitele principii ale vieții enunțate și principiile bionice, precum și principiile unei
arhitecturi sustenabile.
Utilizarea sintagmei arhitectura viețuitoarelor se referă la posibilitatea acestora de a-și
construi adăposturi sustenabile, fără însă a presupune o proiectare conștientă. Viețuitoarele își
realizează în mod identic locuințele, fiecare specie având un singur model de urmat, nu
realizează schimbări de formă sau de material, ceea ce dovedește că proiectele după care
construiesc sunt programe înscrise în codul lor genetic. Arhitectul poate analiza, selecta și
prelua o serie de elemente cu ajutorul cărora gândește proiecte de arhitectură și creează
construcții sustenabile.
Arhitectura bionică nu este discutată ca un subiect de sine stătător, ci în legătură cu
dezvoltarea durabilă. În cadrul tezei au fost concepute ca instrumente de lucru definiții
operaționale pentru termenii bionică și arhitectură bionică.
- Bionica este o știință desprinsă din cibernetică care face posibilă înțelegerea
brevetelor naturii, oferind posibilitatea transpunerii prin tehnică a celor mai
uimitoare soluții pe care natura le deține.
ARHITECTURA BIONICĂ. Premise pentru a construi sustenabil. REZUMAT Drd. Arh. ANA MOHONEA
10
- Arhitectura bionică adaptează unele principii de funcționare ale organismelor vii
la proiectarea și construirea clădirilor sustenabile, ecologice prin intermediul
tehnologiei umane inovatoare.
- Arhitectura bionică și bionica arhitecturală nu reprezintă un joc de cuvinte, ci
modalități de diferențiere, în sensul în care arhitectura bionică se referă la procesul de
proiectare, iar bionica arhitecturală se referă la modelele ce pot fi implementate în
arhitectură.
O serie de concepte și termeni: bionică, biomimetică, arhitectură ecologică,
arhitectură sustenabilă, arhitectură mimetică, sustenanță, ecologie, biotop, biodiversitate,
ecosistem, dezvoltare durabilă etc. sunt explicați și exemplificați în conținutul tezei și definiți
în glosarul de termeni.
Importanța și actualitatea temei
Importanța și actualitatea bionicii pentru dezvoltarea durabilă au determinat alegerea
subiectului – arhitectura bionică.
- subiectul prezintă interes în general, având ca scop reîntoarcerea omului la
natură - sursă și model de dezvoltare durabilă;
- este important pentru arhitecți, deoarece creionează arhitectura contemporană
sustenabilă cu ajutorul bionicii;
- este util pentru designeri, deoarece oferă modele mimetice care impresionează prin
forma și funcțiile lor;
- este un subiect actual, important pentru implementarea politicilor și strategiilor de
dezvoltare durabilă;
- este o sursă importantă de modele, procese și procedee brevetabile; este o modalitatea
eficientă de promovare a educației ecologice.
Cât de „bionică” este arhitectura? și De când este „bionică” arhitectura? au
reprezentat întrebări care au ajutat la conștientizarea și cristalizarea alegerii subiectului.
Rămâne deschisă calea dezvoltării ulterioare a subiectului, deoarece complexitatea
arhitecturii bionice permite o abordare interdisciplinară.
ARHITECTURA BIONICĂ. Premise pentru a construi sustenabil. REZUMAT Drd. Arh. ANA MOHONEA
11
Noutatea lucrării
Prezenta lucrare de doctorat abordează o idee nouă, reprezintă un studiu cu o
valabilitate mare, nu doar imediată, conturând o utilizare potențială ulterioară. Prezentarea
ideilor existente despre bionică și arhitectură se realizează printr-o strategie nouă care
abordează în mod creativ o direcție a dezvoltării durabile.
Lucrarea a aplicat un filtru nou de analiză a raportului dintre mediul natural și
mediul construit și a propus modalități prin care arhitecții și designerii să preia din
„brevetele naturii” și să creeze concepte și produse adaptabile, sustenabile care să ajute
la atingerea unui prag mai ridicat al sustenabilității în mediul construit.
- Un aspect al noutății tezei se referă la găsirea unor modalități de măsurarea a
„integrării în natură” a unei clădiri, a modului în care arhitectul poate să integreze
arhitectura „în tandem cu natura” și a fost abordat prin demonstrarea corelării
principiilor bionice cu criteriile de etichetare sustenabilă și prin propunerea unei
strategii de etichetare sustenabilă pe baza principiilor bionice, realizate prin studiul
prezentat în capitolul Criterii bionice de etichetare sustenabilă.
- Un element de noutate în dezvoltarea temei de cercetare doctorală este analiza
impactului în rândul studenților arhitecți a conceptului de arhitectură bionică. S-a
realizat un studiu sociologic exprimat printr-un chestionar de opinie, analizat și
prezentat în anexa I (Chestionar de atitudine: Arhitectura Bionică. Concept și
aplicare în proiectare). Chestionarul a urmărit impactul temei și rolul formator al
acesteia în abordarea subiectului arhitecturii bionice.
- Un alt element de noutate se referă la modalitatea în care au fost analizate
construcțiile viețuitoarelor și prezentate implicațiile ecologice dezvoltate de acestea.
- Un alt element de noutate se referă la analizarea științelor înrudite cu bionica, precum
și relaționarea acestora cu arhitectura. Bionica, biomimetica, biomorfismul, biofilia,
biofobia, biotectura reflectă principiile care stau la baza naturii și care pot fi preluate
pentru definirea unor principii sustenabile aplicabile arhitecturii contemporane.
- Un alt element de noutate îl reprezintă modalitatea - la nivel de redactare - prin care
au fost reprezentate vizual conceptele tezei prin crearea unor scheme, tabele, imagini,
grafice, diagrame, care au ajutat la dezvoltarea temei de cercetare.
ARHITECTURA BIONICĂ. Premise pentru a construi sustenabil. REZUMAT Drd. Arh. ANA MOHONEA
12
Delimitări ale studiului
Bionica este o știință definită ca atare după a doua jumătate a secolului al XX-lea.
Despre bionică s-a scris mai ales în relație cu biologia și cu medicina. Bionica, ca subiect în
literatura de specialitate, oscilează între studii de biologie și studii tehnice. Această lucrare își
propune să evidențieze relaționarea bionicii cu arhitectura. Subiectul nu este tratat în mod
exhaustiv, reprezentând o abordare din perspectiva arhitecturii a utilizării bionicii, pentru
obținerea unor inovații aplicabile dezvoltării durabile.
Lucrarea analizează modul în care natura poate deveni sursă de inspirație pentru
arhitectura durabilă. Pentru argumentarea temei au fost studiate lucrări referitoare la
interacțiunea omului cu natura de-a lungul timpului și la statutul bionicii în relația sa cu omul
contemporan precum și conceptele derivate în urma conștientizării acestei relații.
Pentru stabilirea stadiului cercetării, au fost consultate o serie de lucrări de specialitate
în vederea stabilirii unei strategii de abordare a temei. Abordarea temei arhitecturii bionice
din perspectiva dezvoltării durabile a fost realizată prin intermediul unor lucrări de referință.
De asemenea, au fost consultate teze de doctorat atât în limba română, cât și în limba
engleză, având subiect din același domeniu.
În raport cu informațiile oferite de literatura de specialitate consultată, lucrarea
a urmărit prezentarea bionicii într-o nouă relație: arhitectura bionică – dezvoltarea
durabilă.
Încadrarea temei în preocupările naționale și internaționale
Teza evidențiază faptul că bionica este implementată cu succes din ce în ce mai mult
în arhitectura contemporană, dovedindu-se astfel încadrarea temei în preocupările
internaționale.
Tema este de mare interes. La nivel internațional, bionica este considerată un reper
major pentru găsirea soluțiilor care să răspundă cerințelor dezvoltării durabile.
Ea este abordată prin numeroase lucrări de specialitate, prin organizarea unor
concursuri și simpozioane internaționale, prin adaptarea legislației la cerințele dezvoltării
ARHITECTURA BIONICĂ. Premise pentru a construi sustenabil. REZUMAT Drd. Arh. ANA MOHONEA
13
durabile, prin organizarea unor conferințe pentru conturarea unor strategii comune de
abordare a problemelor de mediu, prin proiectarea și construirea unor clădiri sustenabile.
În prezent, arhitecții și designerii sunt încurajați prin concursuri, workshop-uri să aibă
o viziune bionică pentru dezvoltarea inovațiilor în arhitectură și design, având ca scop
atingerea unui nivel cât mai crescut de sustenabilitate.
La nivel național, bionica reprezintă o provocare pentru arhitectura durabilă,
este un subiect ofertant, dar momentan insuficient studiat, de aceea un obiectiv major al
tezei de față este acela de a sublinia importanța studierii bionicii în relație cu
arhitectura, în vederea implementării acesteia pentru obținerea unor construcții
sustenabile.
Teza se adresează în primul rând arhitecților, designerilor, urbaniștilor,
inginerilor, dar și specialiștilor din diferite domenii care interferează cu bionica, oferind
posibilitatea de a aborda tema din perspective multiple de cercetare și propunând noi
metode de proiectare sustenabilă.
Metodologia cercetării
Metodologia care a stat la baza elaborării tezei doctorale a fost determinată de
caracterul interdisciplinar al subiectului ales, astfel încât a fost folosită o strategie
combinată de cercetare. Pe parcursul studiului doctoral, s-a efectuat cercetare
documentară, cercetare pe teren și cercetare sociologică.
Cercetarea documentară a fost realizată prin metode analitice. S-a parcurs bibliografia
propusă, s-au analizat informațiile și documentele prin cercetare documentară în biblioteci și
arhive din București. Informațiile necesare au fost completate accesând site-urile unor
organizații internaționale, care oferă date și studii actuale în legătură cu subiectul studiat,
deoarece noutatea realizărilor în acest domeniu o impune. Observația științifică a necesitat
compararea și sintetizarea datelor, iar caracterul interdisciplinar al subiectului a determinat
consultarea unor lucrări de specialitate din domeniul biologiei, tehnicii, matematicii,
geografiei din perspectiva legăturii cu arhitectura și cu dezvoltarea durabilă.
Metoda cercetării prin studii de caz s-a realizat prin asimilarea, implementarea,
transpunerea și relaționarea bionicii cu arhitectura.
Definirea principiilor arhitecturii bionice s-a realizat prin utilizarea analogiei și a
sistematizării noțiunilor conținute de principiile vieții și de principiile biomimeticii.
ARHITECTURA BIONICĂ. Premise pentru a construi sustenabil. REZUMAT Drd. Arh. ANA MOHONEA
14
Metoda corelațională a pornit de la compararea principiilor bionicii și a criteriilor
sistemelor de etichetare sustenabilă pentru a se obține criterii bionice de sustenabilitate,
realizându-se astfel o analiză de corespondență la nivel de termeni și la nivel de relații.
Sistematizarea datelor s-a realizat, de asemenea, la nivel vizual prin crearea unor
grafice, scheme, tabele și prin documentare fotografică.
O altă posibilitate de analiză, interpretare și sistematizare a informațiilor s-a
concretizat prin participarea la conferințe și simpozioane naționale și internaționale, prin
generarea unor soluții în cadrul unor concursuri naționale și internaționale și prin redactarea
unor articole științifice în sprijinul abordării temei doctorale.
Metoda de cercetare calitativă a ajutat la identificarea obiectivelor tezei, la
relaționarea criteriilor analizate, la ierarhizarea informațiilor, la analizarea taxonomică, la
găsirea analogiilor dintre organismele vii și construcțiile sustenabile.
Metoda cercetării pe teren a fost întreprinsă pe parcursul cercetării doctorale, în urma
deplasărilor efectuate în Delta Dunării ca urma a obținerii Bursei Ion Mincu. După analizarea
studiilor publicate în legătură cu diferite tipuri de construcții ale viețuitoarelor, culegerea de
date în teren a fost făcută prin fotografii, schițe și observații asupra habitatelor existente în
zona studiată. A fost analizată forma, structura și materialele din care este alcătuit cuibul
păsării Boicuș (Remiz Pendulinus).
Cercetarea sociologică a avut la bază o temă de studiu implementată pe parcursul a
trei ani de zile, la trei serii de studenți (2013-2016), abordată în cadrul disciplinei Studiul
Formei, Facultatea de Arhitectură, anul al II-lea, UAUIM, care s-a realizat prin elaborarea
unui chestionar de atitudine adresat studenților. Redactarea chestionarului și interpretarea
rezultatelor obținute a însemnat un demers de cercetare corelațională și de cercetare calitativă
prin observare, sortare, analizare, ierarhizare și interpretare a datelor.
Structura lucrării
Lucrarea este structurată în introducere, urmată de șapte capitole, concluzii,
bibliografie și anexe (chestionar, glosar de termeni, listă ilustrații). Fiecăruia dintre cele șapte
capitole și chestionarului din anexă îi corespunde câte un obiectiv. Conținutul propriu-zis al
lucrării doctorale este organizat în trei părți, având ca nucleu bionica în relație cu arhitectura
și dezvoltarea durabilă.
ARHITECTURA BIONICĂ. Premise pentru a construi sustenabil. REZUMAT Drd. Arh. ANA MOHONEA
15
Partea întâi cuprinde capitolele I, II, III și analizează relația natură-arhitectură-om
prin intermediul bionicii și relaționarea bionicii cu mediul natural și mediul urban. Partea a
doua cuprinde capitolele IV, V, VI și prezintă modalitățile prin care bionica poate fi
transpusă (prin geometrie), asimilată (prin dezvoltare durabilă) și aplicată (prin studii de caz).
Partea a treia cuprinde capitolul VII și anexa I prin care propune o strategie integrată de
etichetare a clădirilor sustenabile și un chestionar cu componentă educațională. Conținutul
capitolelor se leagă în mod logic și succesiv. Structura a fost realizată ca fiecare capitol să îl
completeze pe cel precedent și să facă legătura logică cu următorul.
INTRODUCERE MOTTO: Ceea ce este interesant despre arhitecți este că mereu am încercat să justificăm frumuseți prin
căutarea naturii și, fără îndoială, arhitectura frumoasă a fost mereu în căutarea unui model din
natură1 - Greg Lynn
In Introducere se prezintă argumentul, premisele cercetării, tema, scopul, obiectivele
și întrebările care stau la baza lucrării doctorale. Sunt prezentate domeniile de aplicare,
conceptele și definițiile operaționale ale tezei, noutatea, importanța și actualitatea temei. Se
face prezentarea subiectului în legătură cu asimilarea și perceperea acestuia la nivel național
și internațional, apoi se prezintă delimitări ale studiului, metodologia cercetării, prezentarea
succintă a acesteia și diagrama tezei.
Capitolul I - Relația Om – Natură – Arhitectură. O privire cronologică - a avut ca
obiectiv evidențierea relației de interdependență dintre om, natură și arhitectură în
vederea conștientizării impactului negativ al acțiunii omului asupra mediului natural
pentru adoptarea măsurilor care se impun
MOTTO: Studiază natura, iubește natura, stai aproape de natură. Nu te va dezamăgi niciodată. 2-
Frank Lloyd Wright
Capitolul I tratează aspecte generale privind relația dintre arhitectură și natură
analizând raportul actual al acesteia și accentuând impactul omului asupra naturii. Se
1 Motto – Trad. What's interesting about architects is, we always have tried to justify beauty by looking to nature, and arguably, beautiful architecture has always been looking at a model of nature - Greg Lynn http://www.brainyquote.com/search_results.html?q=nature+architecture [accesat 3 iulie 2016] 2 Motto - Study nature, love nature, stay close to nature. It will never fail you - Frank Lloyd Wright http://www.brainyquote.com/quotes/authors/f/frank_lloyd_wright.html [accesat 3 iulie 2016]
ARHITECTURA BIONICĂ. Premise pentru a construi sustenabil. REZUMAT Drd. Arh. ANA MOHONEA
16
realizează o analiză cronologică asupra prezenței naturii în arhitectură, cu accent pe
elementele bionice existente de-a lungul timpului. Sunt menționate cauzele istorice și
consecințele rupturii dintre om și natură, începând cu perioada industrializării și ajungând
până în prezent. Se analizează „concesiile” pe care le presupune mediul de viață artificial, în
acest caz mediul construit în relație cu natura. Se prezintă dezechilibrele existente în relația
om-natură-arhitectură și modul în care acestea pot fi ameliorate prin soluțiile oferite de
bionică, prin menținerea ecosistemelor și a biodiversității.
Descoperirile științifice și tehnice ale societății contemporane au adus modificări
vizibile în domeniul arhitecturii. Relația dintre om și mediul înconjurător s-a modificat în
sensul adaptării acestuia la mediu fără a-i epuiza resursele. Arhitectura ca mediu antropic și
natura ca model generator de arhitectură reprezintă punctul de pornire în construirea unei
realități a dezvoltării durabile.
În prezent, conviețuirea durabilă nu se poate realiza decât prin reînnodarea relației
armonioase dintre om și lumea naturală. Aceasta i-ar permite supraviețuirea pentru el și
urmașii săi. Cuvinte cheie: REGENERARE, SIMBOL, BIOSFERĂ, ECOSISTEM, PROVOCARE, CRONOLOGIE,
CONSERVARE
Capitolul al II-lea – Relația Bionică – Arhitectură. Înțelegând și învățând de la
natură - a avut ca obiectiv identificarea principiilor bionicii pentru implementarea
acestora în arhitectura sustenabilă și stabilirea relațiilor de interdisciplinaritate dintre
bionică și științele înrudite cu aceasta
MOTTO: Vreți să știți ce mi-a servit drept model? Un copac stând drept; el își poartă ramurile, care
își poartă rămurelele, care, la rându-le, își poartă frunzele. Și fiecare parte separată crescută
armonios și măreț de când Dumnezeu-artistul a creat-o. 3 Antoni Gaudi
Capitolul al II-lea prezintă bionica în relație cu arhitectura și cu alte științe înrudite
cu aceasta care pot interfera, de asemenea, cu arhitectura. Se menționează că bionica poate fi
definită ca bionică abstractivă (proces bottom up) și ca bionică de analogie (proces top down)
și poate fi înțeleasă prin prisma arhitecturii ca model generator pentru funcționarea și
compatibilitatea adecvată cu mediul natural, reprezentând pentru arhitectul contemporan o
3 Motto - Crippa, M. A., Gaudí, Ed. Taschen, Koln, 2004, pag. 1
ARHITECTURA BIONICĂ. Premise pentru a construi sustenabil. REZUMAT Drd. Arh. ANA MOHONEA
17
modalitate de a transpune în proiect tiparul identificat în natură, fiind definită ca
sursă și resursă.
Se arată că, în relație cu arhitectura bionică, pot fi analizate biomimetica,
reprezentând natura ca inspirație; biomorfismul – natura ca imitare; biofilia – natura ca
iubire; biofobia – natura ca emoție tensionată și biotectura – natura ca integrare. Se
precizează că toate aceste domenii aflate sub umbrela bionicii arhitecturale sunt
interconectate, demonstrând rolul complex al bionicii care are posibilitatea de a prezenta
aplicații novatoare în arhitectură și în design și poate aplica o serie de principii cunoscute și
verificate de natură pentru a construi sustenabil. În finalul acestui capitol se propune ca studiu
de caz Casa Batllo a arhitectului Antoni Gaudi, studiu ce reliefează faptul că rolul
arhitectului este de a construi împreună cu natura, pentru natură, folosind natura.
Biomimetica, Biomorfismul, Biotectura nu reprezintă creație de arhitectură, ci
reprezintă componente ale arhitecturii, care pot exista împreună sau separat. Ele nu pun
condiții pentru a exista, chiar pot lipsi, dar atunci rezultatul nu mai poate fi unul
sustenabil-biofilic. Unele propuneri ale naturii au devenit certitudini, altele sunt în fază de
experiment, reușind să creeze un dialog cu arhitectul contemporan, care acceptă și știe de ce
are nevoie și unde poate găsi răspunsurile care îi pot fi de ajutor.
Natura a fost și este cel mai modern profesor al omului care i-a pus la dispoziție
metodele adecvate de studiu pentru a le înțelege mecanismele și pentru a le putea recrea în
imagini și forme noi. Decriptarea naturii prin cheia bionicii poate fi o soluție pentru obținerea
unui mediu construit durabil compatibil cu mediul natural. Cuvinte cheie: IMITARE, PRELUARE, BREVET, ARMONIE, AUTOREGLARE, CREAȚIE,
DEZVOLTARE
Capitolul al III-lea – Natura ca Arhitectură: mediu și habitat - a avut ca obiectiv
prezentarea interferențelor dintre organismele vii (plante, viețuitoare) și habitatele
acestora pentru identificarea unor modele bionice
MOTTO: Natura este credința mea în Dumnezeu. Apelez la natură pentru a mă inspira în munca mea.
Urmez în proiectare principiile pe care natura le-a utilizat în domeniul său. 4Frank Lloyd Wright
4 Motto - (Nature is my manifestation of God. I go to nature every day for inspiration in the day's work. I follow in building the principles which nature has used in its domain. Frank Lloyd Wright Read more at: http://www.brainyquote.com/quotes/authors/f/frank_lloyd_wright_2.html [accesat 3 iulie 2016]
ARHITECTURA BIONICĂ. Premise pentru a construi sustenabil. REZUMAT Drd. Arh. ANA MOHONEA
18
Capitolul al III-lea se referă la analiza relației dintre bionică și lumea naturală a
plantelor și a viețuitoarelor și la posibilitatea de a aplica soluții în arhitectura contemporană,
preocupată de realizarea unui mediu construit durabil. Se arată că analiza urmărește în acest
capitol arhitectura „propusă” de plante și de animale, importanța studiului fiind aceea de a
analiza, de a căuta compatibilități și de a găsi variante de aplicare ale arhitecturii plantelor și
viețuitoarelor precum și sisteme și structuri umane transpuse în arhitectură. Se menționează
că „arhitectura viețuitoarelor” a fost studiată din punct de vedere al situării construcției:
terestră, subterană, acvatică și aeriană și că bionica poate fi raportată la „realizările
arhitecturale” ale viețuitoarelor care pot deveni sursă de inspirație pentru arhitectul ce poate
crea forme originale realizând conexiunile necesare între diferitele informații preluate din
natură. În finalul acestui capitol se propune ca studiu de caz Cuibul Boicuș, prin care se
explică relația între organismul viu și habitat. Cuvinte cheie: HABITAT, STUP, EVOLUȚIE, ADAPTARE, FRECVENȚĂ, INTERACȚIUNE,
ECHILIBRU
Capitolul al IV-lea – Geometria naturii – model generator de arhitectură - a avut
ca obiectiv transpunerea modelului arhitectural bionic, identificat în forme și
structuri naturale, cu ajutorul geometriei prin proiectare computerizată
MOTTO: Oamenii consideră forma cea mai potrivită pentru o clădire dreptunghiul, pentru că este, de
obicei, cel mai bun mod de a folosi spațiul. Dar se poate spune că peisajul reprezintă o pierdere de
spațiu? Lumea nu este un dreptunghi5 - Zaha Hadid
Capitolul al IV-lea evidențiază faptul că geometria se regăsește în toate elementele
din natură, de la simplu la complex și guvernează legile și principiile din natură. Se
precizează că arhitectura bionică apelează astfel la geometria naturală pentru a transpune
forme, sisteme, algoritmi, proporții, legi de creștere în noile structuri care pot fi definite ca
bio-geometrice. Se menționează că geometria (de la geometria euclidiană, la cea ne-
euclidiană, de la geometria fractală, la geometria parametrică, ș.a.) oferă un limbaj comun cu
cel al naturii prin formele preluate, calculate, construite și transpuse de arhitect. Se arată că
descoperirile realizate prin intermediul bionicii și aplicate practicii de arhitectură pot fi 5 Motto - (People think that the most appropriate building is a rectangle, because that's typically the best way of using space. But is that to say that landscape is a waste of space? The world is not a rectangle. Zaha Hadid http://www.building.co.uk/zaha-hadid-in-her-own-words/5080999.article [accesat 3 iulie 2016]
ARHITECTURA BIONICĂ. Premise pentru a construi sustenabil. REZUMAT Drd. Arh. ANA MOHONEA
19
transpuse cu ajutorul limbajului geometriei prin proiectarea computerizată. În finalul acestui
capitol se propun studii de caz prin care se arată modalitățile de valorificare a formelor și
structurilor naturale prin geometrie.
Legătura dintre geometrie și elementele existente în natură a fost studiată din cele mai
vechi timpuri, oferind soluții atât pentru arhitectură, cât și pentru alte științe. În prezent, noile
metode de calcul și noile tehnologii oferă alte perspective asupra proiectării și creează
metodologii de aplicare a formei în arhitectură.
Formele proiectate sunt create cu ajutorul unor algoritmi de calcul după formele de
creștere existente în natură, rezultatul fiind modele parametrice pentru proiectarea în
arhitectură.
Tentația utilizării algoritmilor și parametrilor în arhitectură preluând forme din natură
este, de fapt, tentația arhitectului de astăzi de a cunoaște lumea naturală în profunzimea ei. Cuvinte cheie: PROPORȚIE, CREȘTERE, MODULARE, INTERCONECTARE, ALGORITMI,
PARAMETRI, LEGE
Capitolul al V-lea – Arhitectura sustenabilă decodificată prin principiile
arhitecturii bionice - a avut ca obiectiv examinarea arhitecturii sustenabile prin
relaționare cu principiile arhitecturii bionice
MOTTO: Suntem chemați să fim arhitecții viitorului, nu victimele sale. 6R. Buckminster Fuller
Capitolul al V-lea prezintă dezvoltarea durabilă din perspectiva abordării integrate.
Se analizează conceptul de viitor verde prin tendințele ecologice actuale, prin relația dintre
arhitectura bionică și natură și se evidențiază faptul că bionica poate fi aplicată în arhitectura
sustenabilă pe baza unora dintre principiile vieții: ordine, energie, separare, autoreproducere
și evoluție. Se analizează relația dintre arhitectura bionică și ecologie la nivel de relaționare
formă-proces-ecosistem în realizarea procesului de proiectare. Se arată că relația dintre
bionică și proiectarea sustenabilă a fost analizată pe baza principiilor arhitecturii sustenabile:
economia de resurse-ciclul de viață al clădirii-proiectarea conștientă. Se analizează relația
dintre bionică și tehnologia materialelor de construcții, evidențiindu-se posibilitatea obținerii
materialelor denumite bionice prin transpunerea principiilor din natură în tehnologie: regula
6 Motto – We are called to be architects of the future, not its victims. R. Buckminster Fuller Read more at: http://www.brainyquote.com/search_results.html?q=architecture+sustenability [accesat 3 iulie 2016]
ARHITECTURA BIONICĂ. Premise pentru a construi sustenabil. REZUMAT Drd. Arh. ANA MOHONEA
20
creșterii, dezvoltării și adaptării funcționale, regula structurii ierarhice, regula auto-vindecării.
Pe parcursul capitolului se propun o serie de studii de caz ce ilustrează relațiile analizate.
Dezvoltarea durabilă este un concept apărut relativ recent, în urma conștientizării
efectelor negative ale schimbărilor climatice, care își propune o modificare a mentalității în
societatea contemporană, în scopul creșterii calității vieții atât pentru generațiile actuale, cât
și pentru cele viitoare. Pentru o dezvoltare durabilă este nevoie de o abordare integrată a celor
trei direcții ale acesteia: economică, ecologică și socială. Pentru o arhitectură durabilă este de
dorit o abordare bionică.
Există trei nivele de relaționare a concepției arhitecturale cu bionica, din perspectiva
fenomenului viu: organism/formă; comportament/proces; ecosistem cu subnivele acestora
exprimate prin: formă (cum arată), material (din ce este realizată), construcție (care este
tehnologia) , proces (cum funcționează) și funcție (ce funcțiune îndeplinește). Cuvinte cheie: MODELE, FUZIUNE, REZILIENȚĂ, SUPRAVIEȚUIRE, REINVENTARE,
PROVOCARE, SUSTENANȚĂ
Capitolul al VI-lea – Transpunerea, relaționarea și implementarea bionicii în
arhitectură și design prin studii de caz - a avut ca obiectiv structurarea exemplelor
bionicii în arhitectură și design prin transpunere, implementare și relaționare
MOTTO: Ce trebuie să realizeze proiectarea noastră? Trebuie să avem o privire critică rapidă, să o
facem înțeleasă. Trebuie să ne uitam dincolo de obiectivul îngust și să ne întrebăm: Care ar putea fi
consecințele ecologice? 7Sir Ove Arup
Capitolul al VI-lea prezintă o serie de studii, sistematizate în urma cunoștințelor
acumulate, pentru a sublinia rolul arhitecturii bionice în dezvoltarea durabilă. Se arată că
asimilarea bionicii în arhitectură se face prin transpunere (structură, materiale, energie, apă),
prin relaționare (formă, proces, ecosistem) și prin implementare (peisaj, urbanism,
arhitectură, design), fiecare dintre aceste modalități de asimilare propunând viziuni
sustenabile de proiectare și de construire. Se evidențiază faptul că obiectivul realizării
studiilor a fost acela de a analiza și de a prezenta rolul bionicii în proiectele propuse și în
intervențiile realizate până în prezent în arhitectură, design și tehnologie. Se arată că, în urma
studiilor, s-au sistematizat informațiile, propunându-se metode după care s-ar putea analiza 7 Motto - http://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Ove+Arup [accesat 3 iulie 2016]
ARHITECTURA BIONICĂ. Premise pentru a construi sustenabil. REZUMAT Drd. Arh. ANA MOHONEA
21
noile intervenții bionice în arhitectura sustenabilă. În anexele la acest capitol se prezintă
exemple de funcții și de proprietăți preluate din natură pentru arhitectura bionică.
Clădirile inspirate după plante sau organisme au o formă estetică inedită. Plantele au
inspirat clădiri ale căror performanțe se referă la: auto-sustenabilitate, consum redus de
energie, reciclare, întreținere ușoară. Organismele au inspirat, de asemenea, clădiri care
prezintă o structură stabilă, fiind rezistente la forțe impuse. Clădirile realizate după modelul
acestora se caracterizează prin obținerea unui confort interior optim prin controlul pătrunderii
luminii în interiorul construcției, reglarea temperaturii și a performanțelor acustice.
Răspunsul oferit de arhitecți la cerințele de obținere a sustenabilității în arhitectură
este dat de analizarea elementelor naturii care răspund cerințelor dezvoltării durabile.
Natura, prin toate elementele sale, deține aceste criterii și, prin intermediul bionicii,
evidențiază posibilitatea obținerii unor soluții mai rapide și mai eficiente de
dezvoltare durabilă. Cuvinte cheie: STRUCTURĂ, PROCESE, PROCEDEE, TRANSFIGURARE, ASIMILARE,
AUTOEXPRIMARE, INTERDEPENDENȚĂ
Capitolul al VII-lea – Criterii bionice de etichetare sustenabilă - a avut ca obiectiv
propunerea unei strategii de etichetare sustenabilă pe baza principiilor bionice
MOTTO: Clădirile sunt, de asemenea, copii ai Pământului și ai Soarelui. 8Frank Lloyd Wright
Capitolul al VII-lea propune o strategie de etichetare sustenabilă a clădirilor, pe baza
criteriilor bionice rezultate în urma interconexiunii dintre principiile bionice și criteriile de
etichetare a clădirilor durabile. Se prezintă principiile bionice având la bază principiile vieții
și criteriile de etichetare prin sistemele BREEAM și LEED. Se realizează o analiză
exploratorie și se propun două metode de analiză de corespondență: la nivel de termeni și la
nivel de relații între principiile bionice și criteriile de etichetare menționate.
Arhitectura bionică construiește inteligent, sustenabil, folosind resursele în mod
responsabil. În urma cercetării doctorale am ajuns la concluzia că bionica, prin principiile
sale, promovează sustenabilitatea. De asemenea, dezvoltarea durabilă are același scop și, în
cele mai multe cazuri, folosește principii bionice. Provocarea studiului realizat a fost aceea de
8 Motto - Buildings, too, are children of Earth and Sun. Frank Lloyd Wright http://www.brainyquote.com/quotes/authors/f/frank_lloyd_wright.html [accesat 3 iulie 2016]
ARHITECTURA BIONICĂ. Premise pentru a construi sustenabil. REZUMAT Drd. Arh. ANA MOHONEA
22
a analiza dacă principiile bionice se regăsesc în dezvoltarea durabilă și dacă, prin corelarea cu
criteriile de etichetare durabilă, pot deveni criterii bionice pentru sustenabilitate în
arhitectură.
Se precizează faptul că realizarea acestui studiu este o propunere de completare și de
îmbunătățire a sistemelor de etichetare existente.
S-ar putea concluziona că implementarea bionicii în arhitectură poate să ajute la
reducerea impactului negativ asupra mediului natural, pe de-o parte, și la redefinirea
standardelor de evaluare a sustenabilității în mediul construit, pe de altă parte. Astfel, ar putea
fi propusă o nouă modalitate de abordare a criteriilor de etichetare a clădirilor, prin
intermediul principiilor naturii transpuse prin bionică, și ar putea fi atins un nivel mai ridicat
de exigență în încercarea de a obține echilibrul dintre mediul construit și mediul natural.
Rezultatele studiului ar putea ajuta la dezvoltarea unei metode de proiectare
arhitectural-bionică, adaptată cerințelor actuale ale dezvoltării durabile, definită drept
metodă evolutivă, regeneratoare și inteligentă, Cuvinte cheie: STRATEGIE, PRINCIPII, CRITERII, COMPLEMENTARITATE, RESPECT,
SOLUȚIE, EDUCAȚIE
Anexa I – Chestionar: Arhitectura bionică. Concept și aplicare în proiectare - a
avut ca obiectiv cuantificarea nivelului de interes manifestat de către studenții
arhitecți pentru arhitectura bionică
Chestionarul face parte din cercetarea doctorală privind legătura dintre bionică și
arhitectură. Rolul acestui chestionar este acela de a observa utilitatea aplicării unor programe
de studiu în Facultatea de Arhitectură din cadrul UAUIM, având ca subiect arhitectura
bionică. Întrebările au vizat gradul de interes pentru studierea unei noi direcții în arhitectura
contemporană.
Mi-am propus să analizez cum a fost percepută tema de către studenți, cum s-a
finalizat, la ce concluzie au ajuns aceștia la definitivarea proiectului, dacă le-a fost util în
conceptul de arhitectură, dacă au mai folosit și la alte proiecte această metodă de abordare.
Tema s-a derulat pe o perioadă de o lună, având două prezentări – curs și două seminarii. A
fost important de analizat impactul proiectului asupra celor trei serii de studenți pentru a
vedea percepția în timp despre arhitectura bionică ca urmare a derulării proiectului. Acesta a
fost implementat începând cu anul 2013, pe perioada desfășurării stagiului doctoral. După
ARHITECTURA BIONICĂ. Premise pentru a construi sustenabil. REZUMAT Drd. Arh. ANA MOHONEA
23
interesul manifestat de studenți și rezultatele obținute în primul an, s-a decis continuarea
temei, prezentul chestionar propunându-și să analizeze percepția studenților asupra
oportunității temei, utilizarea de către aceștia a informațiilor dobândite și propunerea de noi
idei pentru îmbunătățirea proiectului.
Chestionarul a dovedit oportunitatea studierii arhitecturii bionice în cadrul Facultății
de Arhitectură a Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București.
Interesul manifestat de studenți, care au răspuns în număr mare la întrebările chestionarului și
au dorit obținerea unui feedback, creează premisa că vor aplica în viitor conceptele
dezvoltării durabile prin arhitectura bionică. Chestionarul demonstrează, de asemenea,
oportunitatea studierii temei și în următorii ani. Studenții vor putea astfel înțelege importanța
naturii, prin bionică, pentru promovarea unei arhitecturii sustenabile și ar fi de dorit să
realizeze, ca viitori arhitecți, clădiri prietenoase cu mediul natural.
ARHITECTURA BIONICĂ. Premise pentru a construi sustenabil. REZUMAT Drd. Arh. ANA MOHONEA
24
CONCLUZII ȘI DIRECȚII ULTERIOARE DE CERCETARE
MOTTO: Este posibilă rezolvarea sarcinilor de a controla natura și totuși simultan să creăm o nouă libertate. 9- Ludwig Mies van der Rohe
În Concluzii se prezintă răspunsurile la întrebările lansate în introducerea lucrării,
contribuția lucrării la domeniul de cercetare, concluziile generale și direcțiile ulterioare
de cercetare.
Arhitectura este un domeniu ale cărui rezultate nu pot exista ca realitate fizică decât
în strânsă legătură cu un anumit context de manifestare, context ce trebuie privit ca parte din
natură, ca un ecosistem, iar construcția ca o componentă a acestuia cu un rol bine conturat,
astfel încât întregul sistem să funcționeze în cele mai bune condiții. Începând cu perioada
industrializării și până în prezent, relația dintre arhitectură și mediul natural a cunoscut
schimbări majore, care au determinat numeroase disfuncționalități, impactul asupra mediului
natural fiind deosebit de nociv, iar dezechilibrele create neputând fi încă soluționate
pe deplin.
Modalitatea de raportare a construcției la natură a fost strict legată de momentul
construirii, fără a se avea în vedere efectele perturbatoare asupra mediului. Utilizarea
nerațională a resurselor și alegerea unor materiale de construcție necorespunzătoare au
schimbat configurația naturală.
Identificarea problemelor și încercarea de soluționare a acestora a venit, cum era și
firesc, din partea arhitecților care au explicat folosind limbajul bionicii, al arhitecturii verzi și
al dezvoltării durabile cât de importantă este abordarea interdisciplinară în aplicarea unor
principii arhitectonice universal valabile, verificate în timp.
Arhitectura bionică a „promis” și a realizat construcții care conlucrează cu
mediul, oferă confort benefic utilizatorilor și, de cele mai multe ori, reușește să devină și
din punct de vedere estetic un element armonios integrat în mediul natural.
Bionica îi permite arhitectului să înțeleagă structurile organismelor din univers și să
le re-interpreteze prin transpunerea lor în forme arhitecturale. El descifrează codul genetic al
tuturor elementelor naturii și apoi își creează propriul plan după care proiectează clădirea.
9 Motto - It must be possible to solve the task of controlling nature and yet simultaneously create a new freedom. Ludwig Mies van der Rohe - http://www.brainyquote.com/quotes/authors/l/ludwig_mies_van_der_rohe_3.html [accesat 3 iulie 2016]
ARHITECTURA BIONICĂ. Premise pentru a construi sustenabil. REZUMAT Drd. Arh. ANA MOHONEA
25
Arhitectura bionică poate re-crea și modifica diferite procese naturale cu ajutorul
tehnologiei inspirate de procesele din natură. Ea își propune să dezvolte tehnologii care să-i
permită conservarea mediului natural, fiind din acest punct de vedere caracterizată ca
arhitectură durabilă/sustenabilă.
Arhitectul zilelor noastre poate folosi tehnologiile de ultimă oră pentru a face
construcții durabile, sustenabile, inspirate de natură.
Bionica oferă soluții pentru arhitectură răspunzând la unele dintre cele mai importante
cerințe de dezvoltare durabilă la nivel de structură, materiale, energie, apă etc. Acestea se pot
aplica printr-o abordare multiscalar spațială de la macro la micro (peisaj, urbanism,
arhitectură și design) și se pot analiza prin analogie cu organismele vii la nivel de formă,
proces, ecosistem. Importanța analizării exemplelor, în toate aceste clasificări, la toate
nivelele, arată multiplele posibilități de aplicare a bionicii și faptul că aceasta găsește răspuns
la cele mai diverse probleme prin soluții inovatoare. Transpunerea, implementarea,
relaționarea devin astfel direcții importante prin care bionica poate fi asimilată în arhitectură
și în design.
Bionica propune o nouă atitudine pentru realizarea unui viitor verde, pentru
sustenabilitate în arhitectură, pentru asigurarea unor habitate durabile atât pentru
natură, cât și pentru oameni, pentru ocrotirea biodiversității, pentru o dezvoltare
durabilă și echitabilă față de noile generații.
Studiul a avut intenția de a arăta noi direcții în arhitectura contemporană,
privind natura din diferite perspective, urmărind abordările eficiente pentru
propunerea unor modalități de a construi sau de a măsura clădirea bionică sustenabilă.
Lucrarea a urmărit propunerea unui cadru de proiectare sustenabilă pornind de la
analizarea, căutarea compatibilităților și găsirea variantelor de aplicare ale „arhitecturii lumii
naturale” prin analiza condițiilor climatice ale sitului, prin sisteme structurale flexibile, prin
sisteme constructive modulare, prin folosirea materialelor regenerabile, prin sisteme de
anvelopantă a clădirii, prin sisteme inovative de ventilare, prin sisteme energetice
responsabile și neconvenționale și prin sisteme de acumulare de energie și apă.
Teza nu propune o abordare în întregime bionică asupra spațiului construit, ci
evidențierea legăturii bionicii cu arhitectura sustenabilă pentru a spori confortul locuirii și
pentru a înțelege importanța naturii în realizarea dezvoltării durabile. Nu totul trebuie să fie
bionic, deoarece ar fi o lume cu care oamenii nu s-ar putea identifica. Este important deci ca
arhitecții să propună soluții bionice armonioase care să nu contrazică matricea cultural-
spirituală care definește societatea contemporană.
ARHITECTURA BIONICĂ. Premise pentru a construi sustenabil. REZUMAT Drd. Arh. ANA MOHONEA
26
Valoarea inovativă a tezei este reprezentată de o viziune originală asupra bionicii în
arhitectură, de realizarea unui conținut cuprinzător obținut printr-o metodologie de cercetare
interdisciplinară, de analizarea problemelor concrete și de generarea de multiple conexiuni și
interacțiuni între domenii. Anticiparea factorilor de risc și implementarea unor soluții
responsabile ecologic reprezintă o abordare conștientă din partea arhitectului care propune
rezolvări pe baza principiilor sustenabilității.
RĂSPUNSURILE LA ÎNTREBĂRILE TEZEI:
1. Construirea sustenabilă având ca instrument la planșetă bionica și aplicarea
principiilor bionice în arhitectura sustenabilă pentru a crea un viitor verde
Bionica este un instrument de lucru adaptat cerințelor dezvoltării durabile pe baza tehnologiei
actuale, prin preluarea principiilor vieții verificate și aplicate de natură. Principiile bionice
răspund exigențelor de proiectare și de construire ale arhitecturii sustenabile și ajută la
crearea unui viitor verde.
2. Relaționarea construcțiilor viețuitoarelor cu mediul înconjurător nu periclitează
existența speciilor din natură, fiind sursă de inspirație pentru arhitectura bionică
sustenabilă
Viețuitoarele și construcțiile pe care acestea le realizează se află în perfectă armonie cu
mediul înconjurător, oferind soluții viabile pentru preocupările din arhitectura contemporană.
Plantele, animalele și habitatele acestora devin astfel sursă de inspirație pentru arhitectura
bionică sustenabilă, care preia modelul la nivel de formă, proces și ecosistem, îl
implementează la diferite scări de la peisaj, urbanism, arhitectură, până la design, realizând
propuneri novatoare de structuri, materiale, utilizare energie regenerabilă etc.
3. Evaluarea „integrării în natură” a unei construcții
Se poate obține „certificatul de integrare în natură” prin aplicarea unor criterii bionice de
etichetare a sustenabilității unei clădiri și se poate dezvolta o metodă de proiectare
arhitectural-bionică care să permită măsurarea procentului de integrare a clădirii în natură. De
asemenea, generațiile viitoare de studenți arhitecți și de designeri pot învăța să aplice
criteriile bionice, dezvoltând proiecte sustenabile, cu un grad ridicat de integrare în natură.
ARHITECTURA BIONICĂ. Premise pentru a construi sustenabil. REZUMAT Drd. Arh. ANA MOHONEA
27
Contribuția lucrării la domeniul de cercetare
Lucrarea a prezentat bionica într-o nouă relație: arhitectura bionică – dezvoltarea
durabilă. Analiza a avut ca punct de pornire un nucleu bionic și a propus o serie de modele
de creșteri organice pentru crearea unor principii sustenabile aplicabile arhitecturii
contemporane. Lucrarea de față evidențiază faptul că bionica este implementată cu succes din
ce în ce mai pregnant în arhitectura contemporană.
Contribuția tezei, formulată în strânsă legătură cu cele opt obiective prezentate în
introducerea lucrării, se referă la:
- Teza a evidențiat importanța conștientizării impactului negativ al acțiunii omului
asupra mediului natural și necesitatea adoptării unei noi atitudini în ceea ce privește
relația de interdependență dintre om-natură-arhitectură. În prezent, omul a înțeles că
natura poate exista fără el, dar el nu poate exista fără natură. Acest mesaj reprezintă
singura certitudine că generația de azi și cea de mâine (re)învață conviețuirea cu
natura, putând dezvolta o arhitectură bionică sustenabilă.
- Teza a identificat modalități de implementare a principiilor bionice în arhitectura
sustenabilă, evidențiind relația de interdisciplinaritate pe care bionica o dezvoltă cu
alte științe. Natura devine inspirație prin biomimetică, imitare prin biomorfism, iubire
prin biofilie, emoție tensionată prin biofobie, integrare prin biotectură, sursă și resursă
prin bionică, arhitectura bionică putându-le prelua și adapta după propriile cerințe.
- Teza a prezentat posibilitatea de a realiza modele bionice pe baza descrierii modelelor
deja existente în natură și obținute permanent de plante și de animale prin interferență
cu habitatul. Planta, ca arhitectură, și construcțiile viețuitoarelor, descrise după zonele
în care sunt construite (terestră, subterană, aeriană și acvatică), demonstrează legătura
sustenabilă dintre organismul viu și habitatul acestuia prin structurile și relaționările
lor complexe. De asemenea, structuri și sisteme ale corpului uman au fost prezentate
ca modele complexe de funcționare ce ar putea fi implementate prin bionică.
- Teza a evidențiat modalitatea prin care modelele bionice pot fi transpuse în realitate.
Geometria reprezintă limbajul care ajută bionica să realizeze construcții nu numai
uimitoare ca formă și structură, ci și ca inter-relaționare cu mediul, putând să
ARHITECTURA BIONICĂ. Premise pentru a construi sustenabil. REZUMAT Drd. Arh. ANA MOHONEA
28
răspundă cerințelor dezvoltării durabile. Proiectarea computerizată pe baza
algoritmilor și a parametrilor care rescriu legi din natură este o soluție de transpunere
a celor mai ingenioase idei.
- Teza a examinat modalitățile de relaționare dintre principiile arhitecturii sustenabile și
principiile arhitecturii bionice, stabilind relații între bionică și proiectarea sustenabilă,
pe de o parte, și între bionică și tehnologia materialelor de construcție, pe de altă
parte. O direcție a implementării dezvoltării durabile o reprezintă abordarea bionică a
arhitecturii sustenabile.
- Teza a structurat modalități de analiză printr-o abordare multiscalar spațială a
intervenției bionicii în arhitectură și design și le-a descris prin studii de caz, prin care
s-au evidențiat exemple de transpunere și de asimilare a „brevetelor naturii” în
numeroase proiecte arhitecturale sau de design. „Brevetele naturii” constituie o sursă
permanentă de inspirație pentru noi realizări ce pot răspunde cerințelor dezvoltări
durabile.
- Teza a propus o strategie (analiză de corespondență la nivel de termeni și la nivel de
relații) pentru obținerea unor criterii de etichetare sustenabilă, pe baza principiilor
bionice, având ca scop diminuarea impactului negativ al clădirii asupra mediului
natural. Completarea standardelor de evaluarea a sustenabilității în mediul construit ar
putea conduce la crearea unei metode de proiectare arhitectural-bionică, care să
devină un instrument util de lucru în proiectarea unor clădiri sustenabile.
- Teza a realizat o cercetare sociologică prin intermediul unui chestionar aplicat unui
eșantion reprezentativ de subiecți, studenți de la Facultatea de Arhitectură, UAUIM,
având ca scop măsurarea nivelului de interes manifestat de aceștia pentru arhitectura
bionică. S-a constatat gradul mare de receptivitate al respondenților față de arhitectura
bionică, dovedindu-se astfel utilitatea introducerii studierii temei în programa
universitară
ARHITECTURA BIONICĂ. Premise pentru a construi sustenabil. REZUMAT Drd. Arh. ANA MOHONEA
29
O serie de direcții ulterioare de cercetare
Teza prezintă un aspect al implicațiilor bionicii asupra arhitecturii, cu precădere a arhitecturii
sustenabile. Lucrarea doctorală deschide calea unor direcții ulterioare de cercetare:
- Realizarea unor cercetări bionice în care arhitecți, designeri și specialiști din domenii
conexe arhitecturii să găsească soluții viabile pentru o dezvoltare durabilă preluată din
natură; cercetarea în echipă interdisciplinară să se bazeze pe studii de caz, pe aplicații,
pe prototipuri și pe brevete de invenție
- Crearea unui website și a unei baze de date a formelor și a structurilor dezvoltate de
natură care pot fi transpuse în arhitectură și în design, prin inventarierea speciilor care
oferă arhitectului contemporan soluții de construire prin intermediul bionicii
- Continuarea studiului implicaților bionicii asupra arhitecturii prin cercetare post-
doctorală
- Implementarea rezultatelor cercetării doctorale, prin introducerea studierii unor
elemente bionice aplicabile în arhitectură, în programa universitară UAUIM, prin
teme de proiectare, proiecte de design, cursuri, schiță de schiță etc.
- Organizarea unor simpozioane, workshop-uri, expoziții cu tema arhitecturii bionice
- Concretizarea posibilităților de inovare, analizate în urma cercetării doctorale, prin
depunerea unor brevete de invenție
- Dezvoltarea concluziilor tezei prin elaborarea unor proiecte de arhitectură bionică
cu posibilitatea aplicării în vederea obținerii de fonduri europene
- Realizarea unui îndrumar pentru proiectare bionică
o Propunerea unor metode de proiectare arhitectural-bionică prin dezvoltarea
unor aplicații bionice în case experimentale, adăposturi temporare, locuințe
suspendate, locuințe lacustre etc.
o Propunerea unor soluții oferite de bionică pentru arhitectura de urgență
o Dezvoltarea unor aplicații bionice pentru arhitectură de interior și design -
design urban, design de mobilier, design de obiect etc.
ARHITECTURA BIONICĂ. Premise pentru a construi sustenabil. REZUMAT Drd. Arh. ANA MOHONEA
30
Arhitectura bionică poate fi considerată inteligentă prin raportarea la modul în
care reacționează ființele vii la stimulii exteriori. Astfel, arhitectură și orașul smart pot
fi considerate desprinse din învățămintele bionicii.
Definirea arhitecturii bionice ca fiind sustenabilă, adaptabilă, ecologică etc.
evidențiază potențialul acesteia în obținerea sustenabilității mediului construit. Identificarea
componentelor sustenabile în arhitectura bionică reprezintă o șansă de viitor, o șansă de a
promova o arhitectură care respectă natura și care se inspiră de la aceasta. Importanța
educației ecologice și, în acest caz, a educației bionice reprezintă posibilitatea de a introduce
în proiectare noi elemente care să răspundă principiilor dezvoltării durabile pentru a obține
echilibrul cu natura. Arhitectura bionică poate răspunde astfel, atât la transpunerea formelor
și a principiilor, cât și la implicarea efectivă în procesul de obținere a unor clădiri sustenabile,
durabile, verzi, cu 0% pierderi etc.
Soluțiile pe care arhitectura bionică le poate propune nu se adresează doar acestui
domeniu, impactul lor manifestându-se la nivelul general al viețuirii: evoluție, dezvoltare,
sănătate și educație.
Un obiectiv al lucrării de față este acela de a conștientiza în rândul generațiilor
viitoare importanța educației ecologice.
Ar putea Generația Beta să devină cea care găsește echilibrul atât de mult căutat? Ar
putea aceasta să enunțe principii ecologice pe care cu ajutorul tehnicii, prin intermediul
bionicii să le aplice pentru o viață sustenabilă pe acest pământ?
Bionica are limbajul formal al diferitelor științe cu care relaționează, folosind
alfabetul descifrării naturii, biologiei, geometriei, tehnicii, dezvoltării durabile ca pe
propriul alfabet.
Se conturează o gândire bio - o gândire bionică - care propune, prin educație
ecologică, o evoluție pentru dezvoltarea unei arhitecturi bionice, prin care se dorește
transpunerea în mod original a unor idei, modele, sugestii, procese, procedee etc.
Bionica propune tehnologii eficiente și inovative, care pot fi preluate și implementate
în proiectarea de arhitectură. Scopul imediat al acesteia îl reprezintă proiectarea și
construirea unor clădiri sustenabile; scopul de lungă durată, cu un impact ecologic
major, îl reprezintă rezolvarea unor probleme generale pentru menținerea vieții pe
pământ, astfel încât soluțiile deja testate și rezolvate de natură ca: stocarea energiei,
producerea hranei, controlul climatic, transportul fără poluare, crearea materialelor ecologice
etc. să devină sursă de inovare.
ARHITECTURA BIONICĂ. Premise pentru a construi sustenabil. REZUMAT Drd. Arh. ANA MOHONEA
31
Se poate ajunge la concluzia că arhitectura bionică, prin interdisciplinaritatea pe
care o conține, contribuie la situarea arhitecturii într-o nouă paradigmă în care
cerințele arhitecturii durabile nu pot fi neglijate.
MANIFESTUL ARHITECTURII BIONICE, UN DECALOG AL ARHITECTURII
SUSTENABILE
ARHITECTURA BIONICĂ RESPECTĂ PRINCIPIILE VIEȚII
ARHITECTURA BIONICĂ FOLOSEȘTE DIVERSITATEA
ARHITECTURA BIONICĂ DEZVOLTĂ FORME ȘI FUNCȚII
ARHITECTURA BIONICĂ TRANSPUNE PRIN GEOMETRIE
ARHITECTURA BIONICĂ POATE PRODUCE ENERGIE
ARHITECTURA BIONICĂ RECICLEAZĂ PERMANENT
ARHITECTURA BIONICĂ ESTE REALITATE ORIGINALĂ
ARHITECTURA BIONICĂ INOVEAZĂ ÎN ARHITECTURĂ ȘI DESIGN
ARHITECTURA BIONICĂ PROIECTEAZĂ ȘI CONSTRUIEȘTE SUSTENABIL
ARHITECTURA BIONICĂ ÎNVAȚĂ CE ÎNSEAMNĂ RESPONSABILITATEA
ARHITECTURA BIONICĂ. Premise pentru a construi sustenabil. REZUMAT Drd. Arh. ANA MOHONEA
32
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ [1] Asensio, P., Antoni Gaudi, Spania: Ed. teNeues, 2003 [2] Arndt, I. Animal architecture. New York, Sua, Ed. Abrams, 2014 [3] Aubry, F. The Horta Museum, Saint-Gilles, Brussels: Ed. Ludion, 2013 [4] Anton, I. Arhitectură și Algoritmi, București: Ed. Tracus Arte, 2012 [5] Baeck, P,. Ed., Green living: Sustainable houses / des Maisons Ecologiquement durables Umweltvertragliche Hauser / Duurzame Woningen. Belgium: Ed. Booqs, 2009 [6] Benyus, J, Biomimicry: Innovation Inspired by Nature, New York, Harper Collins, 1998 [6] Burry, J. și Burry, M. The new mathematics of architecture. London: Ed. Thames & Hudson, 2012 [7] Borden, G.P., Process: Material and Representation in Architecture, New York: Ed. Routledge, 2014 [8] Chirvai, D. și Alexandru Vasiliu – Locuirea – spre o arhitectură durabilă, București: Ed. Universitară Ion Mincu, 2011 [9] Crippa, M. A., Gaudi, Koln: Ed. Taschen, 2004, pag. 64 – 69 [10] Cerver, F. A., World of contemporary architecture, Germany: Ed. Konemann, 2005 [10] Crăciun, C, Metabolismul urban. O abordare neconvențională a organismului urban, București: Ed. Universitară „Ion Mincu”, 2008, Capitolul III [11] Cuito, A. și Montes, C. (eds.), Antonio Gaudi. Germany: Ed. teNeues Media GmbH & Co. KG., 2003 [12] Copplestone, T. Art: Frank Lloyd Wright. London, United Kingdom: Ed. Regency House Publishing, 2002 [13] De Leon, M.P. și De Leon, P., Fellowship in architecture: Architecture in America 1960-2009. United States: Ed. Oro Editions, 2009 [14] De Garrido, L., Green in green: Sustainable architecture. Spain: Ed. Instituto Monsa de Ediciones, 2012 [15] Fairs M. și T. Dixon, Green design: Creative, sustainable designs for the twenty-first century. London: Ed. Carlton Books, 2009
ARHITECTURA BIONICĂ. Premise pentru a construi sustenabil. REZUMAT Drd. Arh. ANA MOHONEA
33
[16] Fuad-Luke, A., și C. B. Staff, EcoDesign: The Sourcebook, 3rd ed. San Francisco, CA, Sua: Ed. Chronicle Books (CA), 2010. [17] Garrido, de L., Artificial nature architecture. Barcelona: Ed. Instituto Monsa de Ediciones, 2012. [18] Gatti, A., The good gardens guide, Editat de Peter King and Katherine Lambert, London, Marea Britanie: Ed. Frances Lincoln Publishers, 2008 [18] Georgescu, M., Relația structural – nestructural în proiectarea de arhitectură, București: Ed. Universitară Ion Mincu, 2006 [19] Guberman, Igor M., Bionica, București: Ed. Enciclopedică Română, 1973 [20] Hunt, S., Wright experience. United States: Ed. Saraband, 2008 [21] Ilie, D., Taina Formelor Simple, București: Ed. Universitara Ion Mincu, 2010 [22] Ionescu, I, și D. Niculae. Geometria Formelor Arhitecturale, București: Ed. Universitară Ion Mincu, 2009 [23] Jodidio, P., 100 contemporary green buildings. Germany: Ed. Taschen GmbH, 2013. [24] Kluckert, E., Toman, R. și Bassler, M., European garden design: From classical antiquity to the present day. Germany: Ed. Konemann, 2007 [25] Kemp, M., Leonardo Da Vinci: Experience, experiment, and design. United Kingdom: Ed. V & A Publications, 2009 [26] Kovács, K., Peisaj cu grădină şi casă. București: Ed. Simetria, 2011 [27] Lahuerta, J.J, Gaudi – Casa Batllo, Spania: Ed. Triangle Postals, 2005 [28] Leach, N., Camuflaj, București: Ed. Paideia, 2009 [29] Lebedev, I. S., și Jurov, C.. Arhitectura Bionică și Bioclimatică. București: Ed. Tehnică, 1985 [30] Michelis, P.A., Estetica Arhitecturii. București: Ed. Meridiane, 1982 [31] Minguet, J. M. Eds., Low cost architecture. Barcelona, Spania: Ed. EInstituto Monsa de Ediciones, 2007. [32] Minguet, J. M. Eds., Houses in difficult places. Spania: Ed. Instituto Monsa de Ediciones, 2011. [33] Minguet, J. M. Eds., Urban identity. Spania: Ed: Instituto Monsa de Ediciones, 2011. [34] Mestre, O., Sunlight houses. Spania: Ed. Instituto Monsa de Ediciones, 2011.
ARHITECTURA BIONICĂ. Premise pentru a construi sustenabil. REZUMAT Drd. Arh. ANA MOHONEA
34
[35] Ochinciuc, C. V., Propunere de introducere a indicatorilor pentru clădirile durabile, București: Ed. Universitară Ion Mincu, 2006 [36] Ochinciuc, C. V., Conceptul dezvoltării durabile în Arhitectură. Proiectarea integrată, București: Ed. Universitară Ion Mincu, 2002 [37] Opriș, T., Bionica distractivă. București: Ed. Albatros, 1981 [38] Opriș, T., Mica enciclopedie a Bionicii, București: Ed. Virtual, 2011 [39] Opriș, T., Mica Enciclopedie a Artizanilor Naturii, București: Ed. Virtual, 2011 [40] Orla și O. Kiely, Pattern. London: Ed. Conran Octopus, 2011. [41] Pawlyn, M., Biomimicry in architecture. London, UK: Ed. RIBA Enterprises, 2011 [42] Pearson, D., Cartea Casei Naturale, Ed. Aquila’93 [43] Radian, H. R. , Cartea Proportiilor, București: Ed. Meridiane, 1981 [44] Ramirez, J. A., Metafora Stupului, București: Ed. Meridiane, 2003 [45] Robinson M., Arts and crafts (the world’s greatest art). London: Ed. Flame Tree Publishing, 2005. [46] Sanna, A., Art nouveau. Milan, Italy: Scala Group, 2009 [47] Serrats, M., Organic architecture: Inspired by nature. Barcelona: Ed. Loft Publications, 2010 [48] Serrats, M. Visions of the Future – Architecture for the 21st century, FKG,Ed. Loft Publications, 2011 [49] Serrats, M., Green style, P. de Baeck, Belgia: Ed. Booqs, 2009 [50] Schleifer, S. K., Organic Architecture – Inspired by Nature, Frechmann Kolon GmBH, Barcelona Ed. Loft Publications, , 2010 [51] Stoica ,G. și Godea, Ioan, Muzeul Satului București, București: Ed. Museion, 1993 [52] Sobesky, J., Natural style: Decorating with an earth-friendly point of view. New York, NY, Sua: Ed. Creative Homeowner Press,U.S., 2009. [53] Spiller, N., Digital architecture now: A global survey of emerging talent. London: Ed. Thames & Hudson, 2008 [54] Tan, J. și Tjandra, Davina, Fellowships in Architecture, Ed. Oro editions, 2009
ARHITECTURA BIONICĂ. Premise pentru a construi sustenabil. REZUMAT Drd. Arh. ANA MOHONEA
35
[55] Van der Ryn, S., Design for life: The architecture of Sim van der Ryn. Salt Lake City: Smith, Ed. Gibbs Publisher, 2005 [56] Van Uffelen, C., A. Bayandin, și V. Uffelen, Ecological architecture. Berlin: Ed. Braun Publishing AG, 2009 [57] Vitcu, A., Construcții Geometrice în Arhitectură, București: Ed. Universitară „Ion Mincu”, 2006 [58] Wines, J., Green architecture: The art of architecture in the age of ecology. Germania: Ed. Taschen GmbH, 2000