prelucrare cu cutit roata

10
MAŞINI DE DANTURAT CU CUŢIT – ROATĂ Aceste maşini sunt destinate prelucrării roţilor dinţate cu dantură dreaptă sau înclinată exterioară sau interioară, a sectoarelor dinţate, a canelurilor cilindrice scurte precum şi danturii cremalierelor folosindu-se în acest caz accesorii speciale. De asemenea, folosindu-se dispozitive speciale pe unele maşini se poate prelucra dantura roţilor ovale şi a cuplajelor frontale. Unele maşini de construcţie nouă sunt prevăzute cu sisteme automate de alimentare cu semifabricate, ceea ce dă posibilitatea includerii lor în linii automate de prelucrare. În funcţie de direcţia de deplasare a sculei, se deosebesc maşini verticale şi orizontale care lucrează prin mortezare, respectiv rabotare. La ambele tipuri de maşini profilul evolventic se generează cinematic prin rulare după metoda cu dreaptă mobilă. Profilul evolventic al dintelui se obţine ca înfăşurare a poziţiilor succesive ale muchiilor aşchietoare. Cele două roţi care angrenează (piesa P şi scula S) au o cremalieră comună, a cărei linie de referinţă este tangentă cercurilor de rostogolire ale celor două şi care se deplasează în timpul rulării cu o viteză v r Mişcările de rotaţie A (n s ) şi B (n p ) sunt continue fiind corelate prin lanţul cinematic de rulare reglat prin roţile de schimb A r şi B r .

Upload: pugna-alexandru

Post on 16-Nov-2015

76 views

Category:

Documents


6 download

DESCRIPTION

Prelucrarea rotilor dintate

TRANSCRIPT

TRATAREA TEMEI N LITERATURA DE SPECIALITATE

MAINI DE DANTURAT CU CUIT ROAT

Aceste maini sunt destinate prelucrrii roilor dinate cu dantur dreapt sau nclinat exterioar sau interioar, a sectoarelor dinate, a canelurilor cilindrice scurte precum i danturii cremalierelor folosindu-se n acest caz accesorii speciale.

De asemenea, folosindu-se dispozitive speciale pe unele maini se poate prelucra dantura roilor ovale i a cuplajelor frontale.

Unele maini de construcie nou sunt prevzute cu sisteme automate de alimentare cu semifabricate, ceea ce d posibilitatea includerii lor n linii automate de prelucrare.

n funcie de direcia de deplasare a sculei, se deosebesc maini verticale i orizontale care lucreaz prin mortezare, respectiv rabotare.

La ambele tipuri de maini profilul evolventic se genereaz cinematic prin rulare dup metoda cu dreapt mobil. Profilul evolventic al dintelui se obine ca nfurare a poziiilor succesive ale muchiilor achietoare.

Cele dou roi care angreneaz (piesa P i scula S) au o cremalier comun, a crei linie de referin este tangent cercurilor de rostogolire ale celor dou i care se deplaseaz n timpul rulrii cu o vitez vr

Micrile de rotaie A (ns) i B (np) sunt continue fiind corelate prin lanul cinematic de rulare reglat prin roile de schimb Ar i Br.

Din egalitatea vitezelor de rulare ale celor dou elemente:

Vrs = ( m zs ns, respectiv

Vrp = ( m zp np(

Care constituie condiia de nchidere a lanului cinematic de rulare.

ANALIZA TEHNOLOGIC, CINEMATIC I EXPLOATAREA MAINIIDE MORTEZAT ROI DINATE CU CUIT ROAT

Consideraii teoretice

Mortezarea cu cuit roat a danturii roilor dinate cilindrice constituie un procedeu cu larg rspndire n prelucrarea danturilor precise. Procesul de mortezare se impune mai ales la prelucrarea roilor mici din grupurile baladoare, unde datorit distanei mici dintre roi, utilizarea frezei melc nu este posibil, precum i la prelucrarea danturilor interioare, caz n care mortezarea cu cuit roat este aproape unicul procedeu folosit.

Pe mainile de mortezat roi dinate cu cuit roat se pot executa danturi cilindrice exterioare sau interioare, drepte sau nclinate, iar cu scule speciale pot fi prelucrate i alte profile, care se pot obine prin rulare: cremaliere, arbori canelai....

Principiul de prelucrare al danturii prin mortezare cu cuit-roat se bazeaz pe angrenarea roii de prelucrat cu o alt roat imaginar descris de tiul sculei n micarea sa rectilinie alternativ.

Cuitul roat angreneaz cu piesa dac ntre turaiile lor exist raportul scris

Cursa L a sculei trebuie s depeasc, att n partea superioar, ct i n partea inferioar, limea piesei.

Unde,

- este spaiul necesar pentru ca scula s ptrund n semifabricat cu o anumit vitez economic de achiere;

- este spaiul necesar pentru asigurarea desprinderii achiilor

Ptrunderea sculei n semifabricat, pn la adncimea h a danturii are loc n cursul angrenrii ntre scul i pies.Datorit micrilor de rotaie ale sculei i piesei n timpul avansului radial al sculei are loc o prelucrare parial a dinilor, pn cnd scula a atins adncimea final. Dac se consider unghiul la centru (p ntre nceputul achierii, adic punctul de pe roat n care scula prin micarea ei de avans radial, ia contact cu piesa i punctul n care se atinge adncimea normal, rezult c roata este complet prelucrat numai dup ce execut cel puin o rotaie de (p + 360o .La maina 5A12 avansul radial se poate realiza n una sau dou (trei) trepte, corespunztor prelucrrii din una, dou sau trei treceri, fiecare ptrundere fiind urmat de o oprire a avansului radial pn cnd piesa execut o rotaie complet.Pentru mrirea frecrii sculei cu piesa, la cursa de revenire, roata execut o scurt retragere, dup care revine n poziia iniial.

La prelucrarea danturilor nclinate se imprim sculei o micare de rotaie alternativ sincronizat cu micarea de mortezare, astfel nct s se obin prin combinare, o micare elicoidal. Prelucrarea se realizeaz n acest caz cu cuite roat avnd dinii nclinai corespunztor i prin utilizarea unor came spaiale avnd profilul elicoidal cerut de nclinaia danturii de prelucrat.

Lanurile cinematice ale mainii de mortezat roi dinate 5 A 12 :LANUL CINEMATIC PRINCIPAL

Acionarea sculei n micarea ei rectilinie alteranit de mortezare se obine de la motorul M prin modulul cinematic 1, linia roilor de schimb a vitezelor Av Bv, cu raportul de transfer reglabil i mecanismul Z de transformare a micrii de rotaie n micare rectilinie alternativ.

Motorul transmite discului manivel dm micarea de rotaie cu turaia reglat prin roile de schimb (raportul iv). De la butonul manivelei, micarea se transmite prin brida b la butonul bs, care poate oscila n jurul punctului O. Balansierul este prevzut cu un sector dinat Sd care angreneaz cu cremaliera circular Cr, solidar cu culisorul vertical al mainii. Reglnd pe r se regleaz cursa sculei, iar reglnd pe b se regleaz poziia relativ a cursei sculei fa de pies.

Numrul de curse duble pe minut executate de scul se determin din schema cinematic cu relaia:

ncd = nm il iv [cd/min]

La alegerea acestei mrimi se ine seama de viteza mecanic de achiere Va

Pe baza acestor relaii, roile de schimb din lira roilor de schimb a vitezelor, se determin cu expresia:

K fiind constanta lanului cinematic principal

Unele restricii fa de aceast relaie, apar datorit dinamicii mainii.

n general se lucreaz cu un numr redus de curse duble pe minut la curse lungi i cu numr mai ridicat al curselor duble pe minut la curse scurte.

LANUL CINEMATIC DE RULARE

Angrenarea corect ntre scul i pies n timpul prelucrrii se obine numai prin respectarea condiiei impuse prin relaia:

Realizarea unui raport determinat, ntre turaia sculei i a piesei se obine prin includerea celor dou elemente ntr-un lan cinematic nchis i rigid care s condiioneze turaia sculei de aceea a piesei sau invers.

Dup cum rezult din schema cinematic principal, turaia sculei este legat de aceea a piesei prin lanul cinematic de rulare, care trece de la cuitul roat prin nodurile cinematice 5 i 6, n cursorul I1, 4, lira roilor de schimb de rulare Ar Br, 7 n cursorul I2 i nodul cinematic 8 pn la pies.

Ecuaia lanului cinematic este:

[1] rot sc. ( is-5 ( i5-6 ( i6-4 ( ir ( i9-7 (i7-8 (i8-p =

Unde:

is-5 ( i5-6 ( i6-4 ( ir ( i9-7 (i7-8 (i8-p = Kr

Deci:

Kr constanta lanului cinematic de rulare.

La maina 5A12 constanta Kr = 1, fapt ce simplific calculul roilor de schimb.LANUL CINEMATIC AL AVANSULUI CIRCULAR

Acionarea lanului cinematic de rulare se obine din lanul cinematic principal, prin nodul cinematic 3, lira avansului circular Asc : Bsc i nodul cinematic 4 de unde micarea se transmite att sculei ct i piesei cu un raport al turaiilor acestora determinat prin roile de schimb din lira de rulare. Se realizeaz astfel o legtur cinematic ntre micarea rectilinie alternativ a sculei i micarea ei de rotaie, cele dou micri fiind corelate prin lanul cinematic format din nodul 3, lira roilor de schimb ale avansului circular Asc : Bsc, 4, n cursorul I1, 6 i 5.

Altfel spus, lira avansului circular regleaz pe de o parte viteza de angrenare a sculei cu piesa, pe de alt parte determin unghiul cu care se rotete scula la o curs dubl a ei.

Ecuaia lanului cinematic care leag micarea rectilinie alternativ a sculei de micarea ei de rotaie se poate scrie:

ncd ( is ( isc ( i4 ( i6 ( i5( = ns

Se definete avansul circular Sc ca lungime a arcului de cerc de rulare al sculei parcurs la o curs dubl a acesteia.

De unde rezult:

Iar din ecuaia cinematic a lanului de rulare se obine:

Deci:

Ksc constanta lanului cinematic al avansului circular.

Avansul circular influeneaz grosimea achiei i prin aceasta ncrcarea mainii i solicitarea sculei, dar i rugozitatea suprafeelor flancurilor dinilor.

Alegerea unui avans circular redus (raport mic de transfer a lirei Asc : Bsc) duce la o calitate superioar a suprafeelor i la o solicitare sczut a sculei i a mainii, dar micoreaz productivitatea.REALIZAREA AVANSULUI RADIAL

Ptrunderea progresiv a sculei n semifabricat se obine prin avansul radial al sculei, comandat prin cama C, care execut o rotaie complet la un ciclu de prelucrare.

Micarea de rotaie a camei este primit din lanul cinematic de rulare prin nodul cinematic 9 raportul de transfer reglabil ic, 10 i 12.

Maina este dotat cu trei came diferite, prevzute cu 1, 2 sau 3 profile de urcare, corespunztor prelucrrii din una, dou sau trei treceri. La schimbarea camei trebuie schimbat n mod corespunztor raportul de transmitere ic.

m pentru poziia sculei fa de diametrul piesei (manual la nceput)

Retragerea piesei la cursa de revenire a sculei

Retragerea piesei la cursa de revenire a sculei este comandat de cama C2 a crei turaie este egal cu numrul de curse duble pe minut al sculei.

OBSERVAII ASUPRA MORTEZRII DANTURII

Se poate face cu cuit pieptene (procedeul MAAG) i cu cuit-roat. Maini cu dou scule folosite la prelucrarea roilor mari i n special pentru danturi n V. Cuitele pieptene sunt scule simple, ieftine, precise n comparaie cu cuitele-roat, ns mainile sunt mai complicate, datorit necesitii lanului cinematic de divizare discontinuu fa de divizarea continu de la mainile cu cuit-roat. Sunt maini mai puin extinse dect cele ce prelucreaz cu frez melc, poate datorit cursei n gol de revenire a sculei.

Angrenajele cu dantur nclinat se prelucreaz cu precizie mai mare pe maina cu cuit pieptene, datorit realizrii traiectoriei directoare elicoidale prin imprimare prin rulare, n timp ce la cuit-roat sunt necesare abloane de construcie special. Mainile de mortezat cu cuit-roat sunt cunoscute n ara noastr sub denumirea de FELLOW, LORENZ.

5 S 12

_1195562125.unknown

_1195637289.unknown

_1195646498.unknown

_1195646645.unknown

_1195646762.unknown

_1195646557.unknown

_1195637389.unknown

_1195634667.unknown

_1195635169.unknown

_1195634565.unknown

_1195561879.unknown

_1195562000.unknown

_1195560702.unknown