Prefixoidele din limba GREACĂ

Influența grecească asupra limbii române

Cunoscută ca mijloc de exprimare a unei civilizaţii de prestigiu (în filozofie, în literatură, în retorică) şi ca limbă de cultură, limba greacă a exercitat o influenţă puternică asupra multor limbi cu care a intrat în contact. Influenţa asupra limbii române a lăsat urme puternice pe plan lingvistic, ca urmare a contactului dintre cele două limbi, mai intens în anumite perioade istorice şi mai limitat în altele.

Influenţa greacă asupra limbii române reprezintă o etapă importantă în formarea

lexicului românesc, întrucît limba greacă a oferit limbii române termeni pentru

diverse domenii (filozofie, ştiinţă, religie).

În ansamblul procedeelor de formare a cuvintelor, pseudoprefixarea ocupă un loc aparte prin rolul ei

în faza actuală a limbii române. Numeroase cuvinte recente s-au născut din compunerea unui cuvânt deja existent în limbă cu un pseudoprefix (sau prefixoid), element formativ provenind din

teme care, în limbile de origine (greacă sau latină), aveau sens în sine (teme nominale,

pronominale, verbale).

Exemple de prefixoide care ajută la formarea termenilor

lingvistici: hiper- (” peste”, ”deasupra”,

”excesiv de”) hipercorect,

hipercorectitudine, hiperenglezism, hiperfranţuzism, hipergermanism, hiperliteralizare, hiperspaniolism, hiperurbanism.

hipo- (”sub”)

hipocoristic, hipofonie, hiponim,

hipotactic, hipotaxă,

hipotracțiune,hipotonicitate,

hipotermie,hipotensiune,hiposecreție,

hipoglos

lexico- ( ”cuvânt”, neo- ( ”nou”) ”știință”)

lexical,lexicograf, lexicografi

e,lexicolog, lexicologie

,lexicon,

lexicotecă

neogramatică, neogreacă,

neolatin,neolingvist,

neolingvistică,neolog,

neologic,neologism,neolologist,neologizant;

omo- (”la fel”)

omofon,omofonie,omomorf ,omograf,

omografie,omogramă,

omonim,omonimie;

orto- ( ”drept”)

ortoepic,ortoepie,

ortografic,ortografie,

ortografiere,ortogramă,ortologie

poli- (”mult”, ”numeros”)

poliglot,polilingv,

polilingvism,polimorfism, polisemantic,

polisemantism, polisemie, polisilabic, polisintetic, polisintetism,polisinteză;

pseudo-(”mincinos”, ”fals”)

pseudoafix,pseudoetimologism,

pseudofonetism,pseudonim,

pseudoprefix,pseudosufix;

biblio- ( ”carte”)

bibliograf,bibliografie,

bibliolog,bibliologie,bibliotecar,biblioteca,

biblioterapie;

fono- (”referitor la sunet”)

fonetism,fonetician,fonologie,

fonolingvist,fonetică

Alte prefixoide din limba greacă:

aero- „avion, aviatie” aeroambulanță; agro-, agri- „agricultură” agronomie; arhe(o)- „vechi” arheologie; alo- „altul, diferit” aloling; amfi- „în două feluri”, „de jur împrejur”

amfiatroză; ampelo- „vița-de-vie” ampelografie; andr(o)- „barbat” andropatie; antrop(o)- „om” antropologie;

Alte prefixoide din limba greacă:

cac(o)- „urât, rău, greșit” cacofonie; cali-, calo- „frumos” calificativ; cardi(o)- „inimă” cardiovascular; claustro- „loc închis” claustrofobie; clepto- „a fura” cleptomanie; cosm(o)- „univers” cosmologie; cranio- „craniu” craniomalacie; cripto- „ascuns” criptocomunist; crom(o)-, cromato- „culoare”

cromografie;

Alte prefixoide din limba greacă:

dactil(o)- „deget”, „în legatura cu mașina de scris” dec(a)- „zece” delt- „triunghiular, în forma literei grecesti delta” dem(o)- „popor” dendro- „arbore” deonto- „datorie” dermat(o)-, derm(o)- „piele” farmaco- „medicament” fil(o)- „a iubi” fito- „plantă” foto-, fos- „lumină”, „fotografie”, ”fotografic” frazeo- „frază” ftizio- „tuberculoză” gineco- „femeie”

Alte prefixoide din limba greacă: mono- „unul singur, unic” morfo- „forma” neuro-, nevro- „nerv, nervos” octo-, octa- „opt” odonto- „dinte” oftalmo- „ochi, vedere” omomato-, onomasio- „nume” paleo- „vechi” ped(o)-, pedio- „copil” penta- „cinci” tele- „departe, la distanta”, „televiziune,

televizor” teo- „zeu, divinitate”

Cunoașterea originii și a sensului prefixoidelor ne ajută să înțelegem neologismele pe care le auzim pentru prima dată, chiar dacă acestea au fost create în alte limbi și apoi intrate prin împrumut în limba noastră.

Așadar, învățarea prefixoidelor și a sufixoidelor, de asemenea, este mai întâi de toate un element de cultură generală.