Prefat(a

Aceasta brosura ısi propune sa explice principiile care stau la baza Parteneriatului Euro-Atlantic si

principalele sale mecanisme, concentrandu-se ın continuare asupra a cinci sfere de activitate – dialogul

de securitate si cooperare, operat(iunile ın sprijinul pacii, reforma sectorului apararii, pregatirea

ımpotriva dezastrelor si cooperarea ın domeniul stiint(ei si al mediului ınconjurator – care demonstreaza

modul ın care securitatea euro-atlantica este ıntarita prin intermediul Parteneriatului si relevant(a

practica a cooperarii pentru t(arile partenere. Este evident ca activitat(ile din cadrul Parteneriatului au un

impact pozitiv asupra reformei, dezvoltarii structurilor democratice, precum si asupra participarii

t(arilor partenere ın cadrul cooperarii multinat(ionale ca membri ai comunitat(ii internat(ionale ın general.

Este imposibil ca o singura publicat(ie sa faca o prezentare suficient de cuprinzatoare a ıntregii

dimensiuni si game de activitat(i comune ın care t(arile partenere sunt implicate ımpreuna cu NATO.

Aceste activitat(i constau nu numai ın operat(iunile ın sprijinul pacii desfasurate ın Balcani si

Afganistan, despre care s-a scris foarte mult, cat si ın cooperarea ın multe alte domenii, cum ar fi lupta

ımpotriva terorismului, reforma apararii, aspectele economice ale securitat(ii, pregatirea pentru a face

fat(a unor posibile dezastre, controlul balistic, logistic, apararea si gestionarea spat(iului aerian,

armament, educat(ie si instruire, stiint(a si mediu ınconjurator, si programe de informare.

NATO a dezvoltat, de asemenea, relat(ii privilegiate cu doua t(ari partenere, Rusia si Ucraina, precum si

cu cele sapte t(ari participante la Dialogul Mediteranean. Mai mult decat atat, Aliant(a are ın vedere

unele posibilitat(i de cooperare cu state din regiunea extinsa a Orientului Mijlociu printr-o init(iativa

lansata la Reuniunea la nivel înalt de la Istanbul desfasurat ın iunie 2004. Desi aceste relat(ii nu

constituie principalul subiect al brosurii, actuala si potent(iala cooperare cu aceste t(ari se bazeaza pe

multe dintre activitat(ile si mecanismele dezvoltate ın cadrul Parteneriatului Euro-Atlantic.

2

© u

llste

in b

ild-S

chnü

rer

Cuprins

SECURITATE PRIN

4_

Originile sievolut(iaParteneriatului

8_

Principalelemecanisme

14_

Dialogul desecuritate sicooperare

18_

Harta t(arilormembre sipartenereNATO

Nota: Referirile care se fac ın aceasta publicat(ie la fosta Republica Iugoslava a Macedoniei sunt marcate printr-unasterisc (*) care trimite la urmatoarea nota de subsol: Turcia recunoaste Republica Macedonia conform numeluiconstitut(ional al acesteia.

Sursa fotografiilor: Toate fotografiile apart(in © NATO, cu except(ia situat(iilor unde se ment(ioneaza alta sursa.

2

3

© F

inni

sh D

efen

ce F

orce

s

PARTENERIAT

20_

Operat(iuni ınsprijinul pacii

24_

Reformaapararii

29_

Pregatirea siraspunsul ıncazul produceriidezastrelor

33_

Securitatea,stiint(a simediulınconjurator

36_ O adevarata cultura euro-atlantica a securitat(ii

3

Originile si evolut(iaParteneriatului

Caderea Zidului Berlinului ın noiembrie 1989 semnalasfarsitul Razboiului Rece. In scurt timp, remarcabilulritm al schimbarilor care aveau loc ın Europa Centralasi de Est au pus NATO ın fat(a unui set nou si foartediferit de amenint(ari de securitate. Transformarilepolitice la o scara fara precedent ofereau posibilitat(ideosebite pentru ıntarirea securitat(ii ın Europa, dar,inevitabil, aveau sa implice noi incertitudini si unpotent(ial de instabilitate.

Ce putea fi facut pentru a beneficia de oportunitateade a orienta afacerile europene de securitate pe onoua cale, pozitiva, dupa confruntarile din perioadaRazboiului Rece? Care erau pasii care puteau fiıntreprinsi pentru a reface normalitatea relat(iilor ıntretoate t(arile din estul si vestul Europei? Cum puteau fiajutate t(arile din Europa Centrala si de Est pentru a-siconsolida independent(a proaspat dobandita si pentrua-si realiza ambit(iile de a participa pe deplin ca t(aridemocratice, atat la nivel regional, cat si mondial,la abordarea multinat(ionala a problematiciide securitate?

In iulie 1990, la Summitul de la Londra, liderii aliat(i auoferit un raspuns la aceste ıntrebari, ıntinzand o„mana de ajutor” peste vechea prapastie dintre Est siVest si propunand o noua relat(ie de cooperare cutoate t(arile Europei Centrale si de Est. Au fost createpremisele pentru ınfiint(area Consiliului de CooperareNord-Atlantic (NACC), ın decembrie 1991, un forumcare sa reuneasca NATO si noile t(ari partenerepentru a discuta aspecte de interes comun. (Ritmulschimbarilor ın Europa, la vremea respectiva, era deo asa natura ıncat chiar prima ıntrunire a NACC a fostmartora la un eveniment istoric: ın timpul elaborariicomunicatului final, ambasadorul sovietic a anunt(atca Uniunea Sovietica se dizolvase si ca, dinacel moment, el urma sa reprezinte numaiFederat(ia Rusa.)

Aceasta schimbare majora de atitudine a fostconsfint(ita printr-un nou concept strategic al Aliant(ei,lansat ın noiembrie 1991, care adopta o abordare mailarga a securitat(ii. Posibilitat(ile de a atinge obiectiveleAliant(ei pe cai politice erau mai mari decat oricand.

> Sfarsitul Razboiului

Rece a deschis noi

posibilitat(i pentru

sporirea securitat(ii si

dezvoltarea cooperarii.

4

Desi dimensiunea de aparare ramanea indispen-sabila, era momentul ca o pozit(ie mai proeminenta safie acordata aspectelor economice, sociale si demediu, percepute drept cai de promovare a stabilitat(iisi securitat(ii ın ıntreaga zona euro-atlantica. Dialogulsi cooperarea urmau sa constituie part(i esent(iale ınabordarea menita sa gestioneze diversitatea deprovocari carora Aliant(a trebuia sa le faca fat(a. Dinmoment ce Razboiul Rece se sfarsise, obiectiveleprincipale deveneau acum reducerea riscului aparit(ieide conflicte cauzate de neınt(elegeri sau concept(iidiferite si mai buna gestionare a acelor crize careafectau securitatea aliat(ilor, sporirea ınt(elegerii si aıncrederii reciproce ıntre statele europene siextinderea oportunitat(ilor pentru un parteneriat real ınabordarea problemelor comune de securitate.

In perioada imediat urmatoare Razboiului Rece,consultarile NACC s-au concentrat asupra unoraspecte de securitate, ramase nerezolvate ınca dintimpul Razboiului Rece, cum ar fi retragerea trupelorrusesti din Statele Baltice. S-a lansat, de asemenea,un proces de cooperare politica privind mai multeprobleme de securitate si ın domeniul apararii. NACC a

realizat foarte mult, din mai multe puncte de vedere. Cutoate acestea, NACC s-a concentrat pe dialogul politicmultilateral si nu a dat posibilitatea partenerilor sa-sidezvolte relat(ii individuale de cooperare cu NATO.

Aceasta stare de fapt s-a schimbat ın 1994, odata culansarea Parteneriatului pentru Pace (PfP), un programdeosebit de important de cooperare bilaterala practicaıntre NATO si t(arile partenere, care a reprezentat unsalt calitativ semnificativ ın cadrul procesului decooperare. Iar ın 1997 a fost creat ConsiliulParteneriatului Euro-Atlantic (EAPC), care avea saınlocuiasca NACC si sa construiasca pe bazarealizarilor acestuia, deschizand calea catre dezvol-tarea unui parteneriat sporit si mai operat(ional.

„Acest Parteneriat a fost ınfiint(at ca o

expresie convingerii ımpartasite ca

stabilitatea si securitatea ın spat(iul

euro-atlantic pot fi atinse numai prin

cooperare si act(iune comuna. Protejarea si

promovarea libertat(ilor si drepturilor

fundamentale ale omului si asigurarea

libertat(ii, echitat(ii si pacii prin democrat(ie

reprezinta valorile comune fundamentale

ale Parteneriatului.”

(Parteneriatul pentru Pace: Documentul Cadru

– Summit-ul de la Bruxelles, 10 ianuarie 1994)

5

Esent(a Parteneriatului si a cooperarii la nivelmultinat(ional consta ın consultari si activitat(i decooperare menite sa construiasca transparent(a siıncredere ın ıntregul spat(iu euro-atlantic. La nivelbilateral, este nevoie de dezvoltarea unei relat(ii delucru practice ıntre t(arile partenere si NATO, adaptatala situat(iile si nevoile specifice ale acestora.

Procesul Parteneriatului implica construirea uneirelat(ii de dialog si ıncredere ıntre t(arile interesate,dintre care multe sunt foste adversare, ın calitatea lorde membre ale unor aliant(e opuse sau angajate ındispute regionale, teritoriale, politice, etnice saureligioase de lunga durata. Activitat(ile desfasurateımpreuna ın vederea identificarii solut(iilor comunepentru amenint(arile de securitate comune au condusla importante realizari ın ceea ce priveste depasireaprejudecat(ilor din trecut si stabilirea unei viziuni clarea beneficiilor reciproce care urmeaza sa fie obt(inuteın urma cooperarii.

Dupa lansarea Parteneriatului, au fost realizateprogrese remarcabile, ın pofida unor dificultat(i, poate,de neevitat, avand ın vedere procesul complex alschimbarii politice, economice si sociale care avea locın Europa Centrala si de Est, precum si ın fostaUniune Sovietica. Programele EAPC si PfP au avut ınmod constant o dinamica proprie, NATO si t(arilepartenere facand pasi succesivi pentru extindereacooperarii ın domeniul securitat(ii, pornind de laınt(elegerile de parteneriat pe care le-au creat.Parteneriatul s-a dezvoltat pe masura ce NATO s-atransformat ın decursul anilor pentru a face fat(a noilorprovocari ale mediului de securitate aflat ın evolut(ie.In vederea pastrarii dinamismului si a relevant(eipentru Aliant(a, activitat(ile si mecanismeleParteneriatului au trebuit sa fie adaptate ın asafel ıncat sa corespunda noilor prioritat(i ale NATO(vezi capitolul „Principalele mecanisme”).

In acelasi mod, Parteneriatul a trebuit sa fieaprofundat si extins pentru a putea raspundeaspirat(iilor diverselor t(ari partenere si pentru aramane o propunere atractiva pentru acestea.Cele doua runde de extindere a NATO au schimbatbalant(a numerica ıntre NATO si t(arile partenere (vezicaseta). Anterior lunii martie 2004, erau mai mult(ialiat(i decat parteneri, care formeaza un grup foartedivers. Acesta include state balcanice, care ınca se

confrunta cu mostenirea trecutului, state de impor-tant(a strategica dar subdezvoltate, ın Caucaz si AsiaCentrala si state vest europene neutre. In timp ceunele dintre acestea ısi dezvolta doar acum propriilestructuri si capabilitat(i de aparare, altele sunt ınmasura sa contribuie ın mod semnificativ cu fort(e laoperat(iunile conduse de NATO sau sa ofere t(arilorpartenere ındrumare, instruire si asistent(a ındiverse domenii.

Douazeci de parteneri folosesc astazi EAPC-ul pentrua se consulta ın mod regulat cu cei 26 de Aliat(i sipentru a dezvolta cooperarea privind diverse aspectede securitate si aparare. Fort(ele militare interact(io-neaza si desfasoara ın mod frecvent exercit(ii, militariicoopereaza ın cadrul operat(iunilor de ment(inere apacii conduse de NATO, iar aliat(ii si parteneriiact(ioneaza ımpreuna ımpotriva amenint(arii comune aterorismului. La sfarsitul Razboiului Rece, nimeni nuar fi putut anticipa aceasta evolut(ie dinamica amediului strategic euro-atlantic.

Obiectivul init(ial al politicii de parteneriat a NATO afost sa ınlature barierele si sa construiasca securi-tatea prin dialog si cooperare. Astazi, obiectivele suntmult mai ambit(ioase, pentru ca t(arile partenere suntangajate ımpreuna cu NATO ın scopul abordariiprovocarilor de securitate ale secolului XXI, careinclud terorismul, proliferarea armelor de distrugere ınmasa si statele problema.

6

ALIAT(I SqI PARTENERI

I|n decursul anilor, 30 de t(ari s-au alaturatParteneriatului – Albania, Armenia, Austria,Azerbaijan, Belarus, Bulgaria, Croat(ia, RepublicaCeha, Estonia, Finlanda, Georgia, Ungaria, Irlanda,Kazakhstan, Republica Kirghiza, Letonia, Lituania,Moldova, Polonia, Romania, Rusia, Slovacia,Slovenia, Suedia, Elvet(ia, fosta Republica Iugoslavaa Macedoniei*, Tajikistan, Turkmenistan, Ucrainasi Uzbekistan.

Cu Rusia si cu Ucraina s-au dezvoltat relat(iispeciale ıncepand cu 1997, dupa semnarea ActuluiFondator pentru Relat(ii Reciproce, Cooperare siSecuritate ıntre NATO si Rusia si a Cartei pentruun Parteneriat Special ıntre NATO si Ucraina. Dinacel moment, relat(iile cu Rusia au fost intensificateprin crearea, ın 2002, a Consiliului NATO-Rusia,ın cadrul caruia aliat(ii si Rusia se ıntrunesc regulat.I|n noiembrie 2002, s-au facut demersuri pentrulargirea relat(iilor NATO-Ucraina, prin adoptareaPlanului de Act(iune NATO-Ucraina ın sprijinuleforturilor de reforma ale Ucrainei pe caleaintegrarii depline ın structurile de securi-tate euro-atlantice.

Zece t(ari partenere au devenit aliat(i. Cehia, Ungariasi Polonia au aderat la Aliant(a ın 1999, fiindurmate de Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania,Romania, Slovacia si Slovenia, ın 2004. Trei t(aricandidate se pregatesc pentru aderare – Albania,Croat(ia si fosta Republica Iugoslava a Macedoniei*.

De asemenea, Bosnia-Hert(egovina si Serbia siMuntenegru spera sa se alature Parteneriatului pentruPace si Consiliului Parteneriatului Euro-Atlanic.NATO sprijina aspirat(iile acestora, dar a impuscondit(ii care trebuie sa fie ındeplinite ın prealabil.Acestea includ deplina cooperare cu Tribunalul PenalInternat(ional pentru fosta Iugoslavie, ın special ınceea ce priveste arestarea lui Radovan Karadzic si alui Ratko Mladic, cei mai notorii suspect(i de crimede razboi. I|ntre timp, NATO acorda deja sprijinreformei apararii ın Bosnia-Hert(egovina. Totodata, ocooperare limitata ın domeniul securitat(ii urmeaza safie init(iata cu Serbia si Muntenegru, prin participareamilitarilor si a personalului civil la cursurile deorientare ale NATO, care urmaresc familiarizareaacestora cu Aliant(a, cu aspectele de gestionare acrizelor, operat(iunile ın sprijinul pacii si cooperareaıntre civili si militari.

7

Principalele mecanisme

NATO se consulta periodic cu t(arile partenere prinintermediul Consiliului Parteneriatului Euro-Atlantic(EAPC), care constituie cadrul politic general alrelat(iilor cu partenerii. Fiecare partener poate, deasemenea, sa-si construiasca propriile relat(ii cuAliant(a prin Parteneriatul pentru Pace (PfP), unprogram de activitat(i practice ın cadrul caruiapartenerii ısi pot alege propriile prioritat(i decooperare. Aceste doua mecanisme esent(iale aleParteneriatului au devenit elemente cheie ınarhitectura de securitate euro-atlantica.

Pasi important(i au fost facut(i pe calea aprofundarii ıncontinuare a cooperarii ıntre aliat(i si parteneri cuocazia summit-urilor de la Madrid (1997), Washington(1999), Praga (2002) si Istanbul (2004). Init(iativeleadoptate cu aceste ocazii se bazeaza pe valorile siprincipiile comune care stau la baza cooperarii si audemonstrat angajamentul constant ın urmarireaobiectivului principal al Parteneriatului: ıntarirea siextinderea pacii si stabilitat(ii ın spat(iul euro-atlantic siîn viitor.

MOMENTE IMPORTANTE IN EVOLUT(IA PARTENERIATULUI

1991 Prima reuniune a Consiliului de CooperareNord-Atlantic

1994 Lansarea Parteneriatului pentru Pace (PfP);Se stabilesc misiuni ale Partenerilor pelanga NATO;Se ınfiint(eaza o Celula de Coordonare aParteneriatului la Comandamentul Supremal Puterilor Aliate din Europa (SHAPE)

1995 Se ınfiint(eaza un Centru de CoordonareInternat(ionala la SHAPE

1996 T(arile partenere participa la fort(a condusade NATO creata pentru a pune ın aplicareacordul de pace ın Bosnia-Hert(egovina.

1997 Prima reuniune a ConsiliuluiParteneriatului Euro-Atlantic (EAPC) laSintra, Portugalia;Rolul operat(ional al PfP este extins cuocazia summit-ului NATO si al EAPC dela Madrid, Spania

1998 Se ınfiint(eaza Centrul Euro-Atlantic decoordonare a masurilor ımpotrivadezastrelor si Unitatea Euro-Atlantica deRaspuns ın cazul Producerii Dezastrelor

1999 Trei parteneri – Republica Ceha, Ungaria siPolonia – adera la NATO;

Dialogul si cooperarea sunt incluse ınConcept(ia Strategica a Aliant(ei, ca parte amisiunilor sale fundamentale de securitate;La Summit-ul de la Washington se convinemarirea PfP si ıntarirea roluluisau operat(ional;T(arile partenere disloca trupe ın cadrulFort(ei Kosovo conduse de NATO

2001 12 septembrie - EAPC se ıntruneste pentrua condamna atentatele teroriste ımpotrivaSUA si se angajeaza sa combataflagelul terorismului

2002 O analiza cuprinzatoare conduce la ıntarireaEAPC si a PfP la Summit-ul de la Praga

2003 T(arile partenere contribuie cu trupe la Fort(aInternat(ionala de Asistent(a pentruSecuritate ın Afganistan

2004 Sqapte Parteneri – Bulgaria, Estonia,Letonia, Lituania, Romania, Slovacia siSlovenia – adera la NATO;Se fac alt(i pasi ın vederea ıntaririiParteneriatului la Summit-ul de la Istanbul;Se lanseaza Planul de Act(iune alParteneriatului pentru ConstruireaInstitut(iilor Apararii

8

Consiliul ParteneriatuluiEuro-Atlantic

Consiliul Parteneriatului Euro-Atlantic reuneste46 de t(ari membre NATO si partenere ıntr-un forummultilateral de dialog si consultari periodice pe temepolitice si de securitate. Acesta mai serveste si dreptcadru politic pentru relat(iile bilaterale individualedezvoltate ıntre NATO si t(arile participante laParteneriatul pentru Pace.

Decizia luata ın 1997 de a ınfiint(a EAPC a reflectatdorint(a de a merge dincolo de realizarile Consiliuluide Cooperare Nord-Atlantic ın vederea construirii unuiforum de securitate pentru un parteneriat mai extins simai operat(ional. Noul forum a fost ınfiint(at pentru acorespunde relat(iilor din ce ın ce mai sofisticatedezvoltate ıntre parteneri ın cadrul programului PfPsi ın contextul operat(iunii de ment(inere a pacii dinBosnia-Hert(egovina, unde, ın 1996, fuseseradislocate trupe din 14 t(ari partenere pentru a act(ionaımpreuna cu trupele aliat(ilor. Aceasta act(iune acompletat pasii facut(i ın paralel pentru sporirea roluluiParteneriatului pentru Pace prin sporirea implicariipartenerilor ın procesul decizional si de planificare ınıntreg spectrul de activitat(i ale Parteneriatului. Un altaspect rezultand din ınfiint(area EAPC a fostdeschiderea cadrului Parteneriatului, conceput init(ialsa includa t(arile fostului Tratat de la Varsovia si t(arivest-europene neutre.

Pe langa consultari pe termen scurt pe problemepolitice curente si de securitate, ın cadrul EACP sedesfasoara si consultari pe termen lung si cooperareaıntr-un mare numar de domenii. Aici sunt incluse, desinu exclusiv, operat(iunile de gestionare a crizelor si ınsprijinul pacii, problemele regionale, controlularmamentelor si aspecte legate de proliferareaarmelor de distrugere ın masa, terorismulinternat(ional, probleme de aparare cum ar fiplanificarea, elaborarea bugetelor, politica sistrategia, planificarea ın cazul urgent(elor civile sipregatirea ımpotriva dezastrelor, cooperarea ındomeniul armamentelor, sigurant(a nucleara,coordonarea civil-militara a gestionarii traficuluiaerian si cooperarea stiint(ifica.

In funct(ie de subiectul ın discut(ie, EAPC are ladispozit(ie o gama larga de posibilitat(i care permitorganizarea de ıntalniri ıntre aliat(i si parteneri sau ıncadrul unor grupuri de lucru mai mici. Flexibilitateareprezinta cheia succesului acestei structuri.

Majoritatea t(arilor partenere si-au deschis misiunidiplomatice la sediul NATO de la Bruxelles, ceea cefaciliteaza comunicarea periodica si permiteorganizarea de consultari ori de cate ori este nevoie.EAPC se ıntruneste lunar la nivelul ambasadorilor,anual la nivelul ministrilor afacerilor externe si aiapararii si la nivelul de sefilor de stat major, precum siocazional, la un nivel ınalt. Un nou Forum de Securi-tate EAPC la nivel ınalt urmeaza sa se ıntruneascaanual, ıncepand cu 2005, pentru a discuta problemeimportante legate de securitate si pentru a cauta caiprin care NATO si t(arile partenere pot sa abordezecel mai bine aceste probleme ımpreuna.

9

> I|ntrunirile Consiliului Parteneriatului Euro-Atlantic sunt

prezidate de secretarul general NATO.

Parteneriatul pentru Pace

Pe baza cooperarii practice si a angajamentului fat(ade principiile democratice care stau la baza Aliant(ei,scopul Parteneriatului pentru Pace este sporireastabilitat(ii, diminuarea amenint(arilor la adresa paciisi construirea unor relat(ii de securitate ıntariteıntre t(arile partenere si NATO, precum si ıntret(arile partenere.

Principiul de baza al PfP este construirea unuiprogram individual ıntre t(arile partenere si NATO,adaptat cerint(elor fiecarui partener si pus ın practicaın comun, la nivelul si ın ritmul convenit cu fiecaret(ara participanta. Prin intermediul PfP s-a dezvoltat unset de instrumente foarte cuprinzator ın sprijinulrealizarii scopurilor si obiectivelor PfP, precum si ınsprijinul punerii ın practica a acestora. Instrumentelesi init(iativele dezvoltate si descrise ın continuarefurnizeaza un cadru pentru act(iune bilaterala simultilaterala, oferind partenerilor programe eficace sitransparente ın sprijinul angajamentului lor fat(ade NATO.

Baza oficiala a Parteneriatului pentru Pace oconstituie Documentul Cadru al acestuia, careprevede obligat(iile fiecarui partener. Fiecare partenerısi asuma unele angajamente politice generale privindconstruirea unei societat(i democratice, ment(inereaprincipiilor dreptului internat(ional, ındeplinireaobligat(iilor ce decurg din Carta ONU, din Declarat(iaUniversala a Drepturilor Omului, din Actul Final de laHelsinki si din acordurile internat(ionale privinddezarmarea si controlul armamentelor, abt(inerea dela amenint(area sau utilizarea fort(ei ımpotriva altorstate si respectarea granit(elor actuale, precum sirezolvarea pe cale pasnica a disputelor. Totodata, seiau angajamente specifice pentru promovareatransparent(ei privind planificarea si bugetarea aparariinat(ionale, stabilirea unui control democratic asuprafort(elor armate si dezvoltarea capacitat(ii de act(iune ıncomun cu NATO ın cadrul operat(iunilor de ment(inerea pacii si a celor umanitare. Documentul Cadru maistabileste angajamentul Aliant(ei de a se consulta cut(arile partenere care percep o amenint(are directa laintegritatea lor teritoriala, independent(a politica sausecuritatea acestora – un mecanism care, deexemplu, a fost folosit de catre Albania sau de fostaRepublica Iugoslava a Macedoniei* ın timpul crizeidin Kosovo.

T(arile partenere ısi aleg activitat(ile individuale pebaza ambit(iilor si posibilitat(ilor proprii. Acestea suntınaintate aliat(ilor sub forma unui Document dePrezentare. Dupa aceea, se trece la redactarea unuiProgram Individual de Parteneriat convenit ıntreNATO si fiecare t(ara partenera. Aceste programebi-anuale sunt redactate selectand dintr-un meniu deactivitat(i extins, potrivit intereselor si necesitat(ilorspecifice ale fiecarei t(ari. Cooperarea seconcentreaza ın special asupra activitat(ilor deaparare, de reforma a sectorului de aparare sigestionare a consecint(elor reformei apararii, darpractic atinge fiecare domeniu al activitat(ilor NATO,inclusiv politica si planificarea ın domeniul apararii,relat(iile civil-militare, educat(ia si instruirea, aparareaspat(iului aerian, sistemele de comunicat(ii si deinformat(ii, gestionarea crizelor si planificarea ın cazulurgent(elor civile.

10

> Croat(ia a semnat Documentul Cadru al

Parteneriatului pentru Pace ın mai 2000.

La Summit-ul de la Washington din aprilie 1999 s-aulansat cateva init(iative importante pentru ıntarireadimensiunii operat(ionale a Parteneriatului pentruPace si pentru implicarea t(arilor partenere ın procesuldecizional si cel de planificare ın cadrul PfP. Acesteainclud introducerea unui Concept al Capabilitat(ilorOperat(ionale si a unui Cadru Politico-Militar. S-alansat, de asemenea, un Program pentru Imbuna-tat(irea Instruirii si a Educat(iei pentru a ajuta laıntarirea capabilitat(ilor t(arilor partenere privindinstruirea si educarea personalului militar al acestora.

Conceptul Capabilitat(ilor Operat(ionale a fost dezvoltatpentru a ımbunatat(i capacitatea fort(elor Aliant(ei si at(arilor partenere de a act(iona ımpreuna ın cadruloperat(iunilor PfP conduse de NATO. Scopul urmariteste de a spori flexibilitatea prin crearea de unitat(i defort(e personalizate, care sa lanseze si sa sust(inaviitoarele operat(iuni PfP conduse de NATO.Mecanismul se concentreaza pe acele fort(e sicapabilitat(i potent(ial disponibile pentru astfel deoperat(iuni. Relat(iile de lucru perfect(ionate care sedezvolta ın mod progresiv ıntre parteneri si sediul sipersonalul Aliant(ei pe timp de pace, si ıntreformat(iunile aliate si cele partenere, faciliteazaintegrarea acestor fort(e ın fort(ele conduse de NATO.La Summit-ul de la Istanbul s-a stipulat castandardele de interoperabilitate si evaluarile aferentevor fi armonizate cu mecanismele NATO corespun-zatoare ca parte a punerii ın practica a ConceptuluiCapabilitat(ilor Operat(ionale.

Cadrul Politico-militar stipuleaza principiile,modalitat(ile si direct(iile pentru implicarea partenerilorın consultarile si deciziile politice, planificareaoperat(ionala si stabilirea formelor de asigurare acomenzii. La Istanbul, s-a subliniat necesitatea de aimplica partenerii mai devreme ın procesul de luare adeciziilor. Prevederile acestui document cadru suntpuse ın practica ın toate operat(iile conduse de NATOdesfasurate ımpreuna cu partenerii si sunt deasemenea folosite si ca linii directoare generalepentru contribut(iile partenerilor la alte activitat(i NATO,cum ar fi aplicat(iile si Fondului comun cu destinat(iespeciala al PfP.

In vederea unei mai bune integrari a partenerilor ınactivitat(ile curente ale Parteneriatului, la mai multesedii NATO au fost ınfiint(ate Elemente de personalale partenerilor, deservite de ofit(eri din t(arile

partenere. O Celula de Coordonare a Parteneriatuluila Comandamentul Operat(ional al NATO din Mons,Belgia, contribuie la coordonarea instruirii si aexercit(iilor desfasurate ın cadrul PfP. Mai mult decatatat, un Centru Internat(ional de Coordonare pune ladispozit(ia tuturor t(arilor nemembre NATO carecontribuie cu trupe la operat(iunile de ment(inere apacii conduse de NATO, spat(ii pentru briefing siplanificare (vezi pag. 23).

Pentru a asigura o mai mare abilitate a fort(elorpartenerilor de a act(iona ımpreuna cu militarii NATOın operat(iile de ment(inere a pacii, ın cadrul unuiProces de Analiza si Planificare al PfP (PARP),acestia beneficiaza de ındrumare ın ceea ce privestecerint(ele de interoperabilitate si capabilitat(i. Acestproces si-a adus o contribut(ie semnificativa lacooperarea stransa ıntre t(arile partenere sioperat(iunile ın sprijinul pacii conduse de NATO ınBalcani si Afganistan. Mecanismul PARP estemodelat potrivit sistemului NATO de planificare afort(elor proprii si este oferit t(arilor partenere lasolicitarea acestora. T(intele planificate sauObiectivele de Parteneriat sunt negociate cu fiecarestat participant, ın timp ce progresele realizate suntcuantificate prin analize cuprinzatoare. In timp,cerint(ele PARP au devenit mai complexe, maiexigente si pe masura obiectivelor de perfect(ionare acapabilitat(ilor stabilite chiar de aliat(i. PARP mai esteutilizat de parteneri atat pentru a-si construi fort(earmate eficace, convenabile din punct de vedere alcosturilor si durabile, cat si pentru promovarea unoreforturi mai mari de reforma a sectorului apararii. Deexemplu, acest mecanism a jucat un rol primordial ıncadrul reformelor complexe din domeniul apararii ınUcraina (vezi pag. 25).

Mai multe init(iative din cadrul Parteneriatului ıi ajutape parteneri sa gestioneze consecint(ele reformeiapararii, mai ales prin politica Fondului comun cudestinat(ie speciala al PfP (vezi caseta pag. 28), careofera sprijin practic pentru distrugerea ın condit(ii desigurant(a a minelor anti-personal si a surplusului dearme, precum si pentru reconversia profesionala apersonalului militar si schimbarea destinat(ieibazelor militare.

11

Aprofundarea cooperarii

La Summit-ul de la Praga, din noiembrie 2002,s-au facut pasi ın continuare pentru ıntarireacooperarii dintre NATO si t(arile partenere. O analizaa EAPC si a Parteneriatului pentru Pace arecomandat ıntarirea dialogului politic cu t(arilepartenere si extinderea ın continuare a implicariiacestora ın planificarea, realizarea si supraveghereaactivitat(ilor la care participa.

La Praga a fost introdus un nou mecanism decooperare, Planul de Act(iune al Parteneriatului.Primul program care urma sa fie dezvoltat a fostPlanul de Act(iune al Parteneriatului ımpotrivaTerorismului (vezi pag. 15). O alta noua init(iativa aconstituit-o Planul Individual de Act(iune alParteneriatului (IPAP), care permite Aliant(ei sa-sipersonalizeze asistent(a acordata t(arilor partenereinteresate ın acordarea unui sprijin mai structuratpentru reformele nat(ionale, mai ales ın sectorulapararii si securitat(ii, potrivit propriilor lor nevoi sisituat(ii specifice (vezi caseta).

Pa baza progreselor realizate la Praga, la Summit-ulde la Istanbul, din iunie 2004, s-au facut mai mult(ipasi pentru ıntarirea Parteneriatului Euro-Atlantic siadaptarea ın continuare a acestuia ın vedereaabordarii principalelor teme si pentru a raspunde

nevoilor si capabilitat(ilor individuale ale partenerilor.A fost lansat un Plan de Act(iune al Parteneriatuluipentru Construirea Institut(iilor Apararii privindıncurajarea si sprijinirea partenerilor ın construct(iaunor institut(ii de aparare eficace si supuse controluluidemocratic (vezi pag. 24).

Oportunitatea partenerilor de a-si spori contribut(ia laoperat(iile conduse de NATO va creste prin implicareat(arilor care contributoare cu trupe mai devreme ınprocesul decizional si prin preluarea de catre acesteaa unor responsabilitat(i mai mari ın ceea ce privesteconsultarile politice. In plus, Conceptul Capabilitat(ilorOperat(ionale va fi ımbunatat(it, iar partenerilor li se vaoferi posibilitatea de a fi reprezentat(i la Comanda-mentul Aliat pentru Transformare, a carui responsa-bilitate este promovarea si supravegherea transfor-marilor continue a fort(elor si capabilitat(ilor Aliant(ei.Acest lucru va contribui la promovarea unei inter-operabilitat(i mai mari ıntre fort(ele NATO si cele alet(arilor partenere, precum si la transformareasectoarelor apararii potrivit rolurilor si capabilitat(iloroperat(ionale NATO aflate ıntr-o continua evolut(ie.

12

> Un elicopter elvet(ian din cadrul

KFOR survoleaza Pristina, ın

Kosovo: Promovarea cooperarii ın

cadrul operat(iunilor de ment(inere

a pacii conduse de NATO

reprezinta o preocupare

fundamentala a Parteneriatului.

O alta decizie adoptata a fost aceea privindconcentrarea atent(iei asupra implicarii, ımpreuna cut(arile partenere, ın regiuni de important(a strategica –Caucaz (Armenia, Azerbaijan si Georgia) si AsiaCentrala (Kazakhstan, Kirghizia, Tajikistan,Turkmenistan si Uzbekistan). NATO a numit unReprezentant Special pentru cele doua regiuni si doiofit(eri de legatura, cu rolul de a oferi, acolo unde estenevoie, atat sprijin si ındrumare pentru punerea ınpractica a diferitelor aspecte ale Planurilor Individuale

de Act(iune ale Parteneriatului si ale Planurilor deAct(iune ale Parteneriatului pentru ConstruireaInstitut(iilor Apararii si ımpotriva Terorismului, cat sipentru cooperare, cu un accent special ın ceea cepriveste PARP.

Informat(ii suplimentare:www.nato.int/issues/eapc/index.htmlwww.nato.int/issues/pfp/index.html

PLANURILE INDIVIDUALE DE ACT(IUNE ALE PARTENERIATULUI

Lansate la Summit-ul de la Praga, din noiembrie2002, Planurile Individuale de Act(iune aleParteneriatului (IPAP-urile) se adreseaza acelor t(aricare au voint(a politica si capacitatea de a-si ıntarirelat(iile cu NATO. Acoperind o perioada de doiani, aceste planuri sunt concepute sa reuneascatoate mecanismele de cooperare prin intermediulcarora un stat partener interact(ioneaza cu Aliant(a,regland concentrarea activitat(ilor pentru a venimai bine ın sprijinul propriilor eforturi de reformaale acestuia la nivel nat(ional.

Un IPAP trebuie sa ment(ioneze clar obiectivele decooperare si prioritat(ile fiecarui partener, si sa seasigure ca diversele mecanisme corespund directacestor prioritat(i. NATO va furniza o consilierepersonalizata adecvata, specifica fiecarei t(ari ın ceeace priveste obiectivele de reforma. Un dialogpolitic intensificat pe anumite subiecte relevante

poate deveni parte integranta a procesului IPAP.De asemenea, IPAP faciliteaza coordonareaasistent(ei bilaterale furnizata partenerilor de catrealiat(i , precum si coordonarea eforturilor cu alteinstitut(ii internat(ionale interesate.

Obiectivele acoperite se ıncadreaza ın domeniilegenerale ale politicii si securitate, problemelor deaparare, securitate si militare, informat(iilorpublice, aspectelor de stiint(a si mediuınconjurator, planificarea ın cazul situat(iilor deurgent(a civila si probleme administrative, desecuritate protectiva si resurse.

I|n noiembrie 2004, Georgia a devenit prima t(aracare a ıncheiat un IPAP cu NATO. IPAP-uri suntacum ın curs de ıncheiere cu Azerbaijan siUzbekistan. Armenia si-a exprimat de asemeneainteresul de a dezvolta un astfel de plan.

13

> Parteneriatul Euro-

Atlantic a fost ıntarit ın

continuare la Summit-ul

din iunie 2004 de

la Istanbul.

Pe masura ce mediul de securitate evolueaza,Parteneriatul Euro-Atlantic se transforma pentru aputea aborda o multitudine de probleme de securitatede important(a majora atat pentru aliat(i, cat si pentruparteneri. Periodic sunt organizate schimburi opiniiprivind situat(ia de securitate ın Balcani si Afganistan,unde sunt stat(ionate fort(ele de ment(inere a pacii alestatelor aliate si partenere. De asemenea, selanseaza init(iative pentru promovarea si coordonareacooperarii practice si a schimbului de know-how ındomenii cheie cum ar fi combaterea terorismului,precum si abordarea problemelor legate deproliferarea armelor de distrugere ın masa, a armelormici si a armamentului usor.

Numeroase provocari la adresa securitat(ii pot fiabordate cel mai bine prin colaborarea stransa custatele vecine. EAPC si programul PfP ofera un cadrugeneral ın care poate fi promovata si sprijinitacooperarea ın unele domenii cheie cu t(arile partenerela nivel regional si sub-regional, ındeosebi ın Europade Sud-est, Caucaz si Asia Centrala.

Combaterea terorismului

Combaterea terorismului este acum una dintreprioritat(ile de varf ale NATO. Atacurile ımpotrivaStatelor Unite din 11 septembrie 2001 au condus lainvocarea ın premiera de catre NATO a Articolului 5(clauza apararii colective din tratatul de fondator alAliant(ei). Intrunit(i de urgent(a ın ziua urmatoare,ambasadorii NATO si ai t(arilor partenere aucondamnat necondit(ionat atacurile si au promis safaca toate eforturile necesare pentru a combateflagelul terorismului.

„Suntem ıngrozit(i de aceste acte barbare si le

condamnam ın mod necondit(ionat. Aceste acte

au constituit un atac ımpotriva valorilor

noastre comune. Nu vom permite ca aceste

valori sa fie compromise de catre cei care

urmeaza calea violent(ei. Ne angajam sa facem

toate eforturile pentru a combate flagelul

terorismului. Ramanem unit(i ın credint(a

noastra ca idealurile parteneriatului si ale

cooperarii vor prevala.”

(Declarat(ia EAPC din 12 septembrie 2001)

14

Dialogul de securitatesi cooperare

Solidaritatea exprimata ın acea zi de catre membriiEAPC – din America de Nord si Europa pana ın AsiaCentrala – si cooperarea care s-a manifestat deatunci ın campania ımpotriva terorismului arata felulın care init(iativele din cadrul Parteneriatului NATO auconstituit bazele dezvoltarii unei adevarate culturi desecuritate euro-atlantice.

Hotararea comuna de a-si uni fort(ele ımpotrivaamenint(arii teroriste a capatat o expresie concretaprin lansarea Planului de Act(iune al Parteneriatuluiımpotriva Terorismului la Summit-ul de la Praga.Acesta ofera un cadru de cooperare si schimb decunostint(e ın domeniul combaterii terorismului princonsultari politice si masuri practice. Planul permiteun schimb de informat(ii perfect(ionat si cooperarea ındomenii cum ar fi securitatea granit(elor, instruirea siexercit(iile anti-teroriste si construirea de capabilitat(ide aparare ımpotriva atacurilor teroriste sau pentrugestionarea consecint(elor unui astfel de atac (vezipag. 32). Acesta mai promoveaza act(iuni ın vedereaasigurarii securitat(ii fizice si a distrugerii ın condit(ii desigurant(a a surplusurilor de munit(ii si a armelor mici siarmamentului usor, cum ar fi lansatoarele de rachetesi aruncatoarele de grenade.

Abordarea proliferarii

Armele de distrugere ın masa

Contracararea proliferarii armelor de distrugere ınmasa (WMD) reprezinta una dintre principaleleprovocari de securitate ale secolului XXI. Dialoguldintre NATO si t(arile partenere joaca un rol aparte ınrealizarea obiectivelor de neproliferare ale Aliant(ei.Increderea este o condit(ie necesara pentruasigurarea succesului ın eforturile de neproliferare sipoate fi atinsa numai prin deschidere si transparent(a.

Prin consultari cu partenerii, Aliant(a urmareste saımbunatat(easca ınt(elegerea comuna si ımpartasireainformat(iilor privind problematica neproliferarii. Astfelde consultari, care se refera atat la eforturile politice,cat si la cele de aparare, si care implica atatministerele afacerilor externe, cat si pe cele aleapararii, contribuie cu succes la construirea ıncrederii.In plus, mai multe t(ari partenere au o pregatire bunaın ceea ce priveste pregatirea planurilor de act(iune ıncazul atacurilor cu WMD, putand aduce o contribut(ieimportanta la ıntarirea eforturilor comune ınacest domeniu.

S-au organizat mai multe seminarii si ateliere de lucrupe teme specifice. Acestea au inclus discut(iiaprofundate ın legatura cu „antraxul – lect(ii ınvat(ate”care au identificat cateva puncte cheie ın planificareasituat(iilor de urgent(a rezultate din experient(adobandita ın toamna anului 2001 de Statele Unite sauulterior. O alta tema au constituit-o problemele legatede pericolele industriale asupra mediului sau alteprovocari medical-operat(ionale.

15

> Proliferarea armelor de distrugere ın masa reprezinta o

provocare grava de securitate a secolului XXI.

Atelierele de lucru EAPC privind riscurile potent(ialeasociate armelor biologice si chimice au permispartenerilor sa schimbe informat(ii si sa convinaasupra unor proceduri. Se discuta de asemeneaposibilitat(ile de cercetare si dezvoltare pentrurealizarea de noi capabilitat(i si tehnica, proiectatepentru a asigura protect(ia ımpotriva agent(ilor WMD,facilitand ınt(elegerea celor mai bune cai de aımbunatat(i pregatirea generala.

Expert(i ın dezarmare din t(arile NATO si partenere auavut ocazia sa discute despre aspectele politice si aleschimbului de informat(ii ın legatura cu proliferareaWMD. Consultarile s-au concentrat asupra unoradintre principalele tendint(e ın materie de proliferare siau inclus prezentari referitoare la perspectiveleregionale din partea t(arilor care nu fac parte dinEAPC (cum ar fi China, Japonia, Israel si Coreea deSud). Partenerii au schimbat informat(ii ın legatura cuprocedurile de control al exporturilor si punerea ınaplicare a init(iativelor recente privind neproliferarea,cum ar fi Rezolut(ia nr. 1540 a Consiliului deSecuritate al ONU.

De asemenea, membrii Aliant(ei i-au informatparteneri asupra activitat(ilor NATO ın domeniulapararii ımpotriva armelor chimice, biologice,radiologice si nucleare (CBRN), mai ales ın ceea cepriveste construirea si dislocarea Batalionului NATOde Aparare CBRN.

Act(iunile ımpotriva minelor si aarmelor mici

Pericolele generate de raspandirea armelor ieftine sidiversificate au devenit obiectul preocuparilor tot maiserioase ale comunitat(ii internat(ionale. Usor deprocurat si de folosit, armele mici contribuie laalimentarea si prelungirea conflictelor armate. Civiliisunt de prea multe ori, t(intele si victimele cresteriiviolent(ei. Conform ONU si altor surse, din cele patrumilioane de victime de razboi ın anii 1990, 90% aufost civili si 80% acestia au fost femei si copii. Seestimeaza ca exista peste o jumatate de miliard dearme mici si armament usor ın lume – aproximativuna la fiecare 12 persoane. Ele provoaca peste1000 de mort(i ın fiecare zi. In cazul minelorantipersonal, numarul total de astfel de mineıngropate ın pamant ın ıntreaga lume este estimat la100 de milioane. In medie, o mina antipersonalexplodeaza la fiecare 22 minute, ranind sau ucigandın jur de 26.000 de persoane anual.

La nivel global, regional si local, au fost lansatemultiple init(iative menite sa abordeze problemaraspandirii armelor mici si sa satisfaca nevoia demasuri umanitare ımpotriva minelor antipersonal.NATO si t(arile partenere cauta sa completeze acesteeforturi, utilizand expertiza politico-militara aParteneriatului ın abordarea acestei provocari ınspat(iul euro-atlantic.

16

> Raspandirea armelor

mici si a armamentului

usor se afla ın centrul

unei preocupari

crescande la

nivel internat(ional.

EAPC a ınfiint(at Grupul de lucru ad hoc de act(iunepentru arme mici, armament usor si mine, care oferaun forum pentru schimbul de informat(ii privindmodalitat(ile de control al transferului de astfel dearmamente, spre exemplu, prin mecanismelenat(ionale de control al exporturilor si prin parghiile depunere ın aplicare. La randul sau, programul PfPıncearca,sa promoveze instruirea ın domeniulmanagementului rezervelor, depozitarii, eliminarii si aldistrugerii ın condit(ii de sigurant(a a stocurilor ınsurplus, precum si al colectarii si distrugerii arma-mentelor ın timpul operat(iunilor de ment(inere a pacii.In plus, se ofera asistent(a personalizata statelorindividuale, la cererea acestora.

Problema minelor antipersonal este abordata ınacelasi grup de lucru, dar si prin programul PfP.Seminarele si atelierele de lucru s-au concentrat peaspecte specifice ale problemei. Mai mult, desiServiciile ONU pentru Act(iune ımpotriva Minelor suntcele care au principala responsabilitate ın privint(aoperat(iunilor umanitare de deminare ın teren, trupeleNATO si ale statelor partenere desfasurate ın Balcanisi Afganistan pentru operat(iuni de ment(inere a paciiofera ın mod regulat asistent(a organizat(iilor civileın act(iunile umanitare de deminare. In Balcani,26 milioane de metri patrat(i au fost curat(at(i de mineantipersonal, iar ın Afganistan fort(ele ISAF participala ındepartarea minelor din perimetrul AeroportuluiInternat(ional Kabul si ıntreaga zona ın care ısidesfasoara misiunile.

Un Fondul comun cu destinat(ie speciala al PfP(vezi p. 28) a fost ınfiint(at ın 2000 pentru a direct(ionafondurile alocate de statele donatoare pentrusprijinirea distrugerii minelor anti- personal. Pestedoua milioane de mine antipersonal au fost distrusepana ın decembrie 2004 iar ın viitor sunt prevazutealte proiecte. Domeniul politicii Fondului comun cudestinat(ie speciala a fost ulterior extins, pentru ainclude distrugerea surplusului de munit(ii, arme micisi armament usor.

17

> Participant(ii la misiunile de ment(inere a

pacii din t(arile NATO si partenere sprijina ın

mod frecvent eforturile de deminare ın

scop umanitar.

18

1

16

7

23

19

2535

11

8

15

40

17

41

12

26

3

5

T(AyRI MEMBRE NATO

Belgia (1)

Bulgaria (2)

Canada (3)

Republica Ceha (4)

Danemarca (5)

Estonia (6)

Frant(a (7)

Germania (8)

Grecia (9)

Ungaria (10)

Islanda (11)

Italia (12)

Letonia (13)

Lituania (14)

Luxemburg (15)

Olanda (16)

Norvegia (17)

Polonia (18)

Portugalia (19)

Romania (20)

Slovacia (21)

Slovenia (22)

Spania (23)

Turcia (24)

Regatul Unit (25)

Statele Unite (26)

19

4

18

14

13

6

3339

36

37

42

46

44

34

3028

24

2

9

4327

2010

21

22

29

32

38

45

31

T(AyRI PARTENERE

Albania (27)

Armenia (28)

Austria (29)

Azerbaijan (30)

Belarus (31)

Croat(ia (32)

Finlanda (33)

Georgia (34)

Irlanda (35)

Kazakhstan (36)

Republica Kirghiza (37)

Moldova (38)

Rusia (39)

Suedia (40)

Elvet(ia (41)

Tajikistan (42)Fosta Republica Iugoslava aMacedoniei* (43)

Turkmenistan (44)

Ucraina (45)

Uzbekistan (46)

* Turcia recunoaste Republica Macedonia conform numelui constitut(ional al acesteia

Operat(iile ın sprijinul pacii

T(arile partenere au jucat un rol major ın operat(iunileın sprijinul pacii conduse de NATO ın Balcani si ısiaduc si ın prezent o contribut(ie semnificativa lamisiunea NATO ın Afganistan. Participarea t(arilorpartenere ın aceste operat(iuni sporeste securitatea ınspat(iul euro-atlantic si ın afara acestuia. Ea permitefort(elor partenere sa castige experient(a practica depe urma colaborarii cu fort(ele aliate ın reinstaurareastabilitat(ii ın zonele de criza si contribuie lamicsorarea efortului aliat(ilor generat de multiplicareamisiunilor. Mai mult, implicarea partenerilor ınoperat(iile conduse de NATO subliniaza existent(a unuilarg consens internat(ional ın ce priveste participareala managementul situat(iilor de criza si limitareazonelor de instabilitate.

Militari dintr-un numar mare de t(ari partenere s-aufamiliarizat cu lucrul ımpreuna cu militarii din statelemembre NATO, ınvat(and modul ın care act(ioneazaAliant(a ın situat(ii complexe si dificile. Acest lucru areprezentat, mai mult decat orice alt factor, unelement esent(ial pentru ımbunatat(irea relat(iilor siconstruirea ıncrederii si a ınt(elegerii ıntre fort(e militarecare, ınainte de sfarsitul Razboiului Rece, formaualiant(e ostile ın interiorul unui continent divizat.Astazi, NATO si satele partenere act(ioneazaımpreuna ımpotriva provocarilor secolului al XXI-lea.

Misiunea din Afganistan

NATO a preluat conducerea Fort(ei Internat(ionale deAsistent(a pentru Securitate (ISAF) din Afganistan ınaugust 2003. Misiunea acestei fort(e sub mandat ONUeste de a sprijini eforturile autoritat(ilor afgane pentruinstaurarea pacii si stabilitat(ii ın aceasta t(ara, care sereface dupa doua decenii de razboi civil, si de a oımpiedica sa devina din nou, o baza pentru teroristi.

Mandatul init(ial limita operat(iunile ISAF la Kabul sizonele limitrofe, dar ulterior, printr-un nou mandatONU, acestea au fost extinse si ın afara capitalei.Prezent(a ISAF s-a extins treptat spre nordul t(arii, prinınfiint(area Echipelor pentru Reconstruct(ia Provinciilor(PRT-uri), formate din personal civil si militar careact(ioneaza ın provincii pentru a extinde autoritateaguvernului central si pentru a facilita dezvoltareasi reconstruct(ia. Pregatirile de largire ın continuarea operat(iunilor, la vest de Kabul, au fost init(iate ıntoamna anului 2004. In plus, trupe suplimentareau stat(ionat timp de opt saptamani ın Afganistanpentru a sprijini procesul electoral, ınaintea si ıntimpul alegerilor prezident(iale, desfasurate ınoctombrie 2004.

20

> T(arile partenere aduc o contribut(ie

esent(iala la Fort(a Internat(ionala

de Asistent(a pentru Securitate

din Afganistan.

In septembrie 2004, la ISAF participau zece t(aripartenere, unele dintre acestea furnizand fort(especializate deosebit de valoroase, cum ar fi echipede polit(ie militara si de deminare. Mai mult, t(arilepartenere din Asia Centrala au contribuit laasigurarea aprovizionarii cu mijloace logistice afort(elor ISAF, dat fiind ca echipamentele trebuie satranziteze cateva state partenere pentru a ajunge ınAfganistan. Relat(iile dezvoltate prin Parteneriatulpentru Pace au stat la baza elaborarii de catre aliat(i aunor acorduri bilaterale privind tranzitul materialelorprin aceste state si stat(ionarea fort(elor si materialelorpe teritoriile respective. De exemplu, Germania siUzbekistan au ıncheiat un acord oficial privindfolosirea aeroportului militar din Termez, situat langagranit(a cu Afganistanul, pentru a se asigura un podaerian ınspre Kabul si zonele din nordul t(arii, Olandasi Republica Kirghiza au ıncheiat un acord carepermite avioanelor de vanatoare F-16 olandeze saopereze de pe aeroportul din Bishkek, iar Frant(a areun acord asemanator cu Tadjikistanul, care ıi permitesa opereze un centru logistic ın Dushanbe. Data fiinddiversitatea etnica a populat(iei Afganistanului, unelet(ari partenere din Asia Centrala exercita o influent(aasupra unor important(i factori locali, care poate fifolosita pentru a sprijini realizarea obiectivelor ISAF.

Genul de asistent(a pe care t(arile partenere o oferaISAF, o operat(ie desfasurata departe de ariatradit(ionala a NATO, este o dovada a important(eideosebite pe care Parteneriatul o are pentru Aliant(a.

Operat(iunile din Balcani

Inca de la dislocare init(iala a primei misiuni dement(inere a pacii a Aliant(ei ın Bosnia-Hert(egovina,t(arile partenere au fost parte integranta a operat(ilor ınsprijinul pacii conduse de NATO ın Balcani. Aproape10% din trupele care participa la operat(ia ın sprijinulpacii conduse de NATO ın Bosnia-Hert(egovina si18% din trupele de ment(inere a pacii care intra ıncomponent(a Fort(ei Kosovo (KFOR) reprezintacontribut(ia t(arilor partenere si a altor t(arinemembre NATO.

Bosnia-Hert(egovina

Trupe din 14 t(ari partenere au facut parte din Fort(ade Implementare (IFOR) dislocata ın Bosnia-Hert(egovina, dupa semnarea Acordului de pace de laDayton la 14 decembrie 1995. Mandatata de ONU sapuna ın practica aspectele militare ale acordului depace, IFOR avea misiunea de sa puna capatostilitat(ilor, sa separe fort(ele armate ale entitat(ilor noucreate ın t(ara devastata de razboi (Federat(ia Bosnieisi a Hert(egovinei si Republica Srpska) si sa asiguretransferul de teritoriu ıntre cele doua entitat(i.

IFOR a fost ınlocuita de Fort(a de Stabilizare (SFOR),de dimensiuni mai reduse, ın decembrie 1996. Pelanga ımpiedicarea reluarii ostilitat(ilor si promovareaunui climat ın care procesul de pace sa poataprogresa, misiunea SFOR a fost extinsa pentru ainclude sprijinirea agent(iilor civile implicate ın

21

> Militar suedez din cadrul misiunii SFOR de

ment(inere a pacii si cainele sau verifica terenul

pentru identificarea minelor.

eforturile comunitat(ii internat(ionale de a construi opace durabila ın t(ara. Trupele de ment(inere a pacii auajutat refugiat(ii si persoanele stramutate sa seıntoarca la domiciliile lor si au contribuit la reformareafort(elor militare bosniace. Odata cu ımbunatat(ireagraduala a situat(iei de securitate, numarul fort(elor dement(inere a pacii din t(ara a fost redus progresiv, de lacele 60.000 init(ial la aproximativ 7.000 ın 2004.

Operat(iunea condusa de NATO ın Bosnia-Hert(egovina s-a ıncheiat ın decembrie 2004, candresponsabilitat(ile privind ment(inerea securitat(ii au fosttransferate unei misiuni conduse de UniuneaEuropeana. Indeplinirea cu succes a misiunii SFORsta marturie pentru ınt(elepciunea viziunii largi petermen lung a activitat(ii de ment(inere a pacii si dereconstruct(ie. Este de asemenea o confirmare arabdarii si perseverent(ei pe care t(arile aliate sipartenere le-au demonstrat ın ıntreaga regiunebalcanica ın deceniul trecut si pe care continua sale demonstreze ın Kosovo.

Terminarea misiunii SFOR nu a ınsemnat ınsasfarsitul angajarii NATO ın Bosnia-Hert(egovina.NATO si-a pastrat propriul comandament militar ınt(ara, prin intermediul caruia se urmareste ın prezentsprijinirea autoritat(ilor bosniace ın procesul dereforma a apararii si ın pregatirea t(arii pentruaderarea la Parteneriatul pentru Pace. De asemenea,acesta act(ioneaza atat ımpotriva terorismului, cat sipentru capturarea suspect(ilor de crime de razboi siculegerea de informat(ii.

Kosovo

O misiune de ment(inere a pacii condusa de NATO afost dislocata ın provincia sarba Kosovo, dupa ce ocampanie aeriana aliata de 78 de zile ındreptataımpotriva unor t(inte din Republica FederalaIugoslavia, a fort(at regimul Milosevic sa ındeplineascasolicitarile comunitat(ii internat(ionale vizand retragereafort(elor sarbe din Kosovo, ıncetarea represiuniiviolente a etnicilor albanezi si revenirea refugiat(ilor.

Incheierea Acordului Militar Tehnic ıntre NATO sicomandant(ii iugoslavi a permis Fort(ei Kosovo (KFOR)sa stat(ioneze ın provincie ıncepand cu iunie 1999,sub un mandat ONU. Misiunea acesteia era saımpiedice reizbucnirea ostilitat(ilor, sa stabileasca unmediu sigur si sa sprijine eforturile umanitare

internat(ionale si activitatea Misiunii de Administrat(ieInterimara a ONU ın Kosovo (UNMIK).

In total, personalul init(ial al KFOR se ridica laaproximativ 43.000 de persoane. Reducerea treptataa trupelor a condus la ınjumatat(irea acestei cifre. Inoctombrie 2004, cei 18.000 de militari proveneau dinmajoritatea t(arilor aliate, noua t(ari partenere si altedoua state nemembre NATO, respectiv Argentinasi Maroc.

In stransa cooperare cu UNMIK, KFOR contribuie laconstruct(ia unui mediu sigur ın Kosovo, ın caredemocrat(ia sa se poata dezvolta, cu sprijininternat(ional. A fost lansata reconstruct(ia civila, iarsecuritatea si activitatea normala au fost reluate,ıntr-o anumita masura, ın provincie. Totusi, asa cum ademonstrat-o izbucnirea violent(elor interetnice dinmartie 2004, Kosovo se confrunta ın continuare cuprovocari semnificative si este necesara continuareaunei prezent(e militare robuste ın aceasta provincie.

Colaborarea

Unul din scopurile principale ale Parteneriatuluipentru Pace este dezvoltarea fort(elor t(arilor partenereastfel ıncat acestea sa poata act(iona ımpreuna cufort(ele NATO ın operat(iile de ment(inere a pacii (vezisi pp. 10-11). Programele bilaterale si exercit(iilemilitare ajuta t(arile partenere sa-si dezvolte fort(e caresa aiba capacitatea de a participa la activitat(i dement(inere a pacii ımpreuna cu fort(ele NATO.Invat(area limbii engleze si dezvoltarea interopera-bilitat(ii au o important(a majora. Intr-o masura tot maimare, fort(ele militare ale partenerilor se adapteazanormelor operat(ionale ale Aliant(ei, pentru a se puteaasigura eficient(a ın teren, si adopta proceduri sisisteme compatibile cu cele folosite de NATO.Conceptul Capabilitat(ilor Operat(ionale are un rolesent(ial ın acest sens. Celula de Coordonare aParteneriatului, ınfiint(ata ın cadrul SHAPE ın 1994,sprijina comandamentele strategice ale NATO ıncoordonarea instruirii si a exercit(iilor PfP.

22

Participarea t(arilor partenere si a altor t(ari nemembreNATO ın operat(iile ın sprijinul pacii conduse de NATOeste ghidata de Cadrul politico-militar si facilitata deCentrul Internat(ional de Coordonare ınfiint(at laSHAPE ın octombrie 1995 pentru a asigura servicii deinformare si planificare pentru toate t(arile nemembreNATO care participa cu trupe. Participarea individualaa diverselor state este reglementata printr-un acordfinanciar si tehnic, ıncheiat ıntre fiecare t(ara careparticipa cu trupe si NATO, dupa evaluareacontribut(iilor propuse la operat(iunile respective.Fiecare t(ara partenera ısi asuma responsabilitateapentru amplasarea propriilor contingente si pentruasigurarea sprijinului necesar pentru funct(ionarea loreficienta. In unele cazuri, acestea beneficiaza desprijinul ın cadru bilateral oferit de aliat(i.

Desi majoritatea t(arilor nemembre NATO careparticipa cu trupe ın operat(iile de ment(inere a paciiconduse de NATO apart(in programului PfP si provindin Europa, cateva state care contribuie cu trupe suntde pe alte continente, iar unele nu au relat(ii oficiale cuAliant(a. Din America de Sud, Argentina a contribuit cuechipe de ment(inere a pacii atat la SFOR cat si laKFOR, iar Chile a participat la SFOR. Dintre t(arile

participante la Dialogul Mediteranean al NATO,Iordania si Maroc au participat cu trupe la SFOR siKFOR, iar fort(e de ment(inere a pacii egiptene auservit ın cadrul fort(elor aflate sub comanda NATO ınBosnia-Hert(egovina. O alta t(ara araba, EmirateleArabe Unite, a participat la KFOR cu un contingentsubstant(ial. Din Asia de Sud-est, Malaiezia aparticipat atat la IFOR cat si la SFOR. Mai mult, caparte a programelor de schimb cu Marea Britanie,militari australieni si neozeelandezi au fost trimisi det(arile lor sa participe la ment(inerea pacii ın Balcani. Omica echipa de neozeelandezi serveste de asemeneaın cadrul ISAF.

Fort(e ruse de ment(inere a pacii

Timp de peste sapte ani, pana la retragerea dinSFOR si KFOR ın vara lui 2003, Rusia a furnizatcele mai numeroase contingente non-NATO pentrufort(ele de ment(inere a pacii din Balcani, undesoldat(ii rusi au act(ionat alaturi de colegii din statelealiate sau partenere pentru a sprijini eforturilecomunitat(ii internat(ionale de construire a uneisecuritat(i si stabilitat(i durabile ın regiune.

Trupe ruse de ment(inere a pacii au fost dislocate pentru prima data ın Bosnia-Hert(egovina in ianuarie 1996, ıncadrul unei brigazi multinat(ionale din sectorul de nord, ındeplinind misiuni operat(iuni de patrulare zilnica siverificare a securitat(ii, si participand de asemenea la procesul de reconstruct(ie si act(iunile umanitare. Avand un roldiplomatic vital ın ıncheierea conflictului din Kosovo, ın ciuda diferendelor privind campania aeriana a NATO din1999, trupele rusesti au fost amplasate ın Kosovo ın iunie 1999, unde au facut parte din brigazile multinat(ionaledin estul, sudul si nordul provinciei, au contribuit la buna funct(ionare a aeroportului din Pristina si au furnizatservicii si facilitat(i medicale.

23

Reforma apararii

Odata cu sfarsitul Razboiului Rece, amenint(area uneiconfruntari ıntre vest si est a disparut. Armatelemasive si rezervele uriase de armament si munit(ie numai erau necesare. Mult(i asteptau cu nerabdare sabeneficieze de beneficiile pacii, prin micsorareacheltuielilor pentru aparare. Totusi, realizareareformelor sistemului de aparare nu este nici ieftina,nici usoara. In plus, NATO si t(arile partenere au fostpuse curand ın fat(a unor noi amenint(ari la adresasecuritat(ii si au fost nevoite sa ısi adapteze fort(elearmate la mediul de securitate aflat ın schimbare,ceea ce avea sa conduca inevitabil la conse-cint(e economice.

T(arile membre NATO ısi reduc treptat nivelulpersonalului militar, al echipamentelor si al bazelor siısi transforma fort(ele astfel ıncat sa fie mai binepregatite sa raspunda nevoilor de aparare actuale.Numeroase t(ari partenere abia ıncep acest proceslung si anevoios, adesea cu resurse put(ine siexpertiza limitata. Ele se confrunta cu sarcinadescurajanta de a restructura si reinstrui fort(e militarecare au facut parte dintr-un mediu puternic militarizatsi pe care nu si le mai pot permite sau care nu maisunt adecvate ın contextul schimbarilor democratice.In transformarea fort(elor armate, una dintreprincipalele prioritat(i o constituie de asemeneadezvoltarea capabilitat(ilor care sa permita realizareaunei contribut(ii eficiente la operat(iile de gestionare asituat(iilor de criza si de ment(inere a pacii ın spat(iuleuro-atlantic. Un alt aspect important al reformeiapararii este asigurarea unui management adecvatal consecint(elor.

Una din cele mai importante contribut(ii aleParteneriatului pentru Pace a fost Procesul deAnaliza si Planificare si (PARP, vezi p. 11) cumecanismele sale de stabilire a obiectivelor sianaliza, completat de programele dezvoltate bilateralıntre t(arile membre NATO si partenere, care permitstatelor membre NATO si partenerilor vest-europenisa ımpartaseasca know-how-ul si sa ofere asistent(aın abordarea diverselor probleme conceptuale sipractice ridicate de reforma apararii.

Promovarea unei ample reformea apararii

Construirea de sisteme eficiente

Sistemele de aparare nat(ionale eficiente si eficace,aflate sub control civil si democratic, sunt esent(ialepentru stabilitatea ın spat(iul euro-atlantic si cooperareaın domeniu securitat(ii internat(ionale. Recunoscandu-seacest fapt, la Summit-ul de la Istanbul din iunie 2004 afost lansat noul Plan de Act(iune al Parteneriatuluipentru Construirea Institut(iilor de Aparare, aprobat desefii de stat si de guvern din t(arile EAPC.

Scopul acestui nou mecanism este de a veni ınsprijinul eforturilor t(arilor partenere de a init(ia sicontinua reforma si restructurarea institut(iilor deaparare pentru a respecta nevoile interne, dar siangajamentele internat(ionale. El defineste obiectivelecomune ale Parteneriatului ın acest domeniu,ıncurajeaza schimburile de experient(a relevante sicontribuie la ajustarea si concentrarea programelor deasistent(a bilaterale ın domeniul securitat(ii si al apararii.

Obiectivele Planului de Act(iune includ: realizarea unoraranjamente eficiente si transparente pentru controluldemocratic asupra operat(iilor de aparare; participareacivililor la dezvoltarea politicii de securitate si aparare;supravegherea juridica si legislativa eficienta sitransparenta asupra sectorului de aparare; evaluareaın profunzime a riscurilor de securitate si a cerint(elorapararii nat(ionale, asociata cu dezvoltarea siment(inerea de capabilitat(i interoperabile si durabile;optimizarea conducerii ministerelor apararii si a altoragent(ii care au structuri de fort(e asociate; respectareanormelor si practicilor internat(ionale ın sectorulapararii, inclusiv controlul exporturilor; procedurifinanciare, de planificare si alocare a resurseloreficiente si transparente ın domeniul apararii;managementul eficient al cheltuielilor pentru aparare,precum si al consecint(elor socio-economice alerestructurarii apararii; structuri si practici de personaleficiente si transparente ale fort(elor apararii; sicooperare internat(ionala eficienta si relat(ii de bunavecinatate ın domeniul securitat(ii si al apararii.

24

Punerea ın practica a Planului de Act(iune va utiliza lamaxim mecanismele si instrumentele existente lanivelul EAPC si PfP. Mecanismul PARP va servi caun instrument esent(ial pentru punerea ın practica aobiectivelor Planului de Act(iune si va fi adaptat pentrua ındeplini acest rol. O punere ın practica eficientanecesita dezvoltarea unei ınt(elegeri comune astandardelor si conceptelor de aparare, precum si amanagementului si reformei apararii. Atingereaacestei interoperabilitat(i „conceptuale” necesita oinvestit(ie majora ın educat(ie si eforturi sporite deımpartasire a cunostint(elor si experient(ei relevanteıntre aliat(i si parteneri.

Studiu de caz: Ucraina

Programul de cooperare pe care NATO l-a dezvoltatımpreuna cu Ucraina ın domeniul reformei sistemuluide aparare este cel mai extins dintre cele dezvoltatecu orice alt stat partener. El demonstreaza gamalarga de activitat(i de cooperare la dispozit(ia statelorpartenere din aceasta regiune.

La declararea independent(ei ın 1991, Ucraina amostenit componente ale structurii militare si afort(elor armate ale fostei Uniuni Sovietice. Ucraina asolicitat sprijinul NATO pentru a transformamostenirea din perioada Razboiului Rece ıntr-o fort(amai compacta, mai moderna si mai eficienta, capabilasa satisfaca noile nevoi de securitate ale t(arii si sasust(ina rolul asumat de Ucraina, de participant activla stabilitatea si securitatea Europei. Prioritat(ile NATOın acest demers sunt ıntarirea controlului democraticsi civil asupra fort(elor armate ale Ucrainei siımbunatat(irea interoperabilitat(ii cu fort(ele NATO.

Dupa aderarea la Parteneriatul pentru Pace ın 1994,contactele sporite si cooperarea cu NATO au permisUcrainei sa beneficieze de ındrumari si asistent(apractica semnificative. Cooperarea a fost intensificatadupa semnarea ın 1997 a Cartei pentru unParteneriat Special NATO-Ucraina. Un an mai tarziu,a fost ınfiint(at Grupul de Lucru Reunit pentru ReformaApararii, pentru a facilita consultarea si cooperareapractica asupra problemelor legate de reformadomeniului securitat(ii si al apararii. Iar ın aprilie 1999a fost ınfiint(at Biroul de Legatura NATO de la Kiev,pentru a sprijini aceste masuri de reforma a apararii.

Participarea la Parteneriatul pentru Pace estebenefica pentru eforturile de reforma depuse deUcraina si pentru masurile de ımbunatat(ire ainteroperabilitat(ii. Mecanismul PARP este deosebit deimportant, ıntrucat a contribuit la identificareacerint(elor cheie pentru obiectivele de planificare aapararii. Un element major a fost reprezentat deasistent(a tehnica si ındrumarea oferite pentrurealizarea unui studiu al sectorului de aparare, care aajutat Ucraina sa elaboreze o foaie de parcurs pentrureforma apararii. Un astfel de studiu constituie unproces analitic obiectiv si complex, al carui scop estede a identifica cerint(ele de aparare ale unei t(ari pebaza politicii nat(ionale de securitate, de a evaluaaceste cerint(e din perspectiva resurselor disponibilesi de a genera propuneri pentru ca fort(ele si facilitat(ilerespective sa asigure alocarea cat mai eficienta afondurilor publice. Rezultatul unui astfel de studiuofera cadrul conceptual pentru continuarea reformeicare, prin definit(ie, necesita un efort sust(inut pe operioada mai ındelungata.

25

> I|n februarie 2004,

presedintele Comitetului

Militar NATO (centru) a

vizitat capitala Ucrainei

pentru a analiza

progresele realizate ın

cooperarea dintre militari

si reforma apararii.

Alte aspecte cheie ale cooperarii includ sprijinireaUcrainei ın dezvoltarea unei noi concept(ii desecuritate si a unei noi doctrine militare, a uneibugetari si planificari mai eficiente si transparente si aunor relat(ii mai puternice ıntre sectorul civil si celmilitar, inclusiv prin cresterea rolului civililor ınstructurile de aparare ucrainene. Demersurile derestructurare si reforma ale Ucrainei sunt deasemenea sprijinite prin consilierea structurata privindreducerea numarului, conversia si profesionalizareapersonalului militar, cat si prin ınfiint(area fort(elor dereact(ie rapida. Activitat(ile nu se limiteaza la fort(elearmate sau la ministerul apararii, ci includ si sprijinulacordat polit(iei de frontiera ucrainene si trupelorsubordonate ministerului de interne.

Pregatirea profesionala si educat(ia sunt elementecheie ale procesului de transformare a apararii. Ofit(erisuperiori ucraineni participa regulat la cursuriledeschise t(arilor partenere organizate de Colegiul deAparare al NATO din Roma, Italia, si Sqcoala NATOdin Oberammergau, Germania. Personalul militaracumuleaza de asemenea experient(a practica directaın domeniul colaborarii cu fort(ele din statele NATO sialte t(ari partenere, printr-o gama larga de activitat(i siexercit(ii militare.

Pentru a ajuta Ucraina sa administreze consecint(elereformei apararii, NATO finant(eaza si pune ın practicacursuri de limbi straine si de management ıncolaborare cu Centrul Nat(ional de Coordonare alUcrainei, care are ca responsabilitate integrareasociala a personalului militar disponibilizat. Mai mult,asistent(a pentru proiectele de demilitarizare oferitade aliat(i ın mod individual este canalizata prinmecanismul Fondului comun cu destinat(ie specialaal PfP (vezi p. 28).

Gestionarea consecint(elorreformei apararii

Atunci cand se init(iaza o reforma a apararii, esteesent(ial sa se ia masuri adecvate ınca de la ınceputpentru a administra consecint(ele si a atenua efectelesecundare negative potent(iale. Personalul militardisponibilizat trebuie ajutat sa se reintegreze ın viat(acivila. Inchiderea bazelor militare poate avea unimpact semnificativ asupra comunitat(ilor si economiei

locale, astfel ıncat sunt necesare planuri pentruredezvoltarea locat(iilor respective. Rezervele de armesi munit(ii depasite sau devenite inutile constituieserioase amenint(ari la adresa securitat(ii si a mediuluisi trebuie eliminate ın condit(ii de sigurant(a.

NATO a lansat mai multe init(iative menite sa ofereconsiliere si expertiza t(arilor partenere ın acestedomenii. Desi nu poate oferi decat finant(ari limitatepentru proiecte si programe, NATO cauta sa asigurefinant(ari suplimentare, colaborand si comunicandinformat(ii altor institut(ii internat(ionale si organizat(iineguvernamentale, precum si statelor dispuse saofere asistent(a bilaterala.

Reconversia profesionala a soldat(ilor

Peste cinci milioane de persoane din fort(ele armateale t(arilor partenere au fost disponibilizate de lasfarsitul Razboiului Rece. Este o nevoie urgenta de aasigura posibilitat(i de recalificare si ocupat(iialternative. La ınceputul anului 2000, NATO s-a oferitsa contribuie la sprijinirea t(arilor partenere ın eforturilede reconversie a personalului militar si de facilitare areintegrarii acestuia ın viat(a civila.

O echipa de expert(i NATO a fost ınfiint(ata pentru afurniza autoritat(ilor nat(ionale consiliere, analiza siliniile directoare ın domeniul politicilor si programelorde reconversie a personalului. Activitat(ile sprijiniteinclud consilierea personalului militar care urmeazasa fie trecut ın rezerva pentru gasirea unui loc demunca sau ınceperea unei afaceri proprii, cursuri delimbi straine si ınfiint(area de centre de recalifi-care profesionala.

In sud-estul Europei, unde 3.000 de baze si obiectivemilitare urmeaza sa fie ınchise si unde se estimeazaca aproximativ 175.000 persoane ısi vor pierdelocurile de munca pana ın 2010, exista un interessemnificativ pentru astfel de programe. Romania siBulgaria – ınca t(ari partenere ın acel moment – audevenit primele t(ari care au beneficiat de acest tip deasistent(a; pana ın 2004, aproximativ 20.000 de ofit(eridin fiecare t(ara participasera la programe dereconversie. Albania, fosta Republica Iugoslava aMacedoniei* si Serbia si Muntenegru analizeazaposibilitat(ile de colaborare cu NATO ın acestdomeniu. Mai mult, NATO sprijina init(iative dereconversie profesionala ın Rusia si Ucraina.

26

Conversia bazelor militare

In cadrul unei init(iative NATO pentru conversiaobiectivelor militare din sud-estul Europei, o echipade expert(i NATO furnizeaza ındrumari sirecomandari, sprijinind autoritat(ile nat(ionale ıneforturile de a identifica noi utilizari pentru bazele careurmeaza sa fie folosite domeniul civil. Init(iativa estede asemenea menita sa promoveze cooperarearegionala si transferul de informat(ii ıntre t(arileparticipante, care includ cateva t(ari partenere si douanoi state membre NATO: Albania, Bulgaria, Croat(ia,Moldova, Romania, Serbia si Muntenegru, si fostaRepublica Iugoslava a Macedoniei*.

O serie de proiecte pilot ajuta la dezvoltarea uneiabordari strategice privind ınchiderea si reconversiabazelor militare. Principalele prioritat(i sunt asigurareaecologizarii zonei si promovarea crearii de noi locuride munca si a diversificarii economiei locale ın zoneleın care bazele militare reprezinta principalulangajator. Unele baze sunt transformate pentru a fifolosite ca, de pilda, centre rezident(iale, institut(ii deeducat(ie, unitat(i sanitare, ınchisori, parcuri saurezervat(ii naturale.

Distrugerea minelor, munit(iilor sia armamentului

Fondurile comune cu destinat(ie speciala ale PfP (vezicaseta p. 28) sprijina t(arile partenere ın distrugereaın condit(ii de sigurant(a a rezervelor de mineantipersonal, munit(ii, arme mici si armament usor.Impreuna cu fiecare t(ara, sunt dezvoltate proiectepersonalizate prin care sa se ofere sigurant(a caprocesul de distrugere se realizeaza ın condit(ii desigurant(a, nu afecteaza mediul si respectastandardele internat(ionale. De cate ori este posibil,proiectele vizeaza folosirea resurselor si facilitat(ilorlocale, pentru a reduce costurile operat(ionale sipentru a instrui personalul local ın ceea ce privesteprocesul de distrugere, contribuind la crearea delocuri de munca si la asimilarea de noi deprinderi.

Pana la ınceputul anului 2005, datorita acestui tipde proiecte, aproximativ 1,6 milioane de mineantipersonal au fost distruse cu succes ın Albania,12.000 de mine si 7.000 tone de munit(ii si combustibilde racheta au fost eliminate ın Moldova, 400.000 demine antipersonal au fost eliminate ın Ucraina,1.200 de mine au fost distruse ın Tadjikistan, iarpeste 300 de rachete au fost dezmembrate ınGeorgia. Alte proiecte de demilitarizare suntplanificate ın Albania, Azerbaidjan, Belarus, Serbia siMuntenegru si Ucraina.

Sprijinirea personalului militar disponibilizat

Operat(ional din martie 2002, Centrul NATO-Rusiapentru reconversia personalului militardisponibilizat contribuie la rezolvarea aspectelorsociale ale reducerii personalului militar al Rusiei,oferind personalului militar disponibilizat dinıntreaga t(ara un punct centralizat de asistent(apentru recalificare si reintegrare. Avand sediul laMoscova, Centrul si-a extins activitatea ın provincieın 2003, ınfiint(and birouri locale ın Iaroslavl,St. Petersburg, Chita, Perm, Kaliningrad siRostov pe Don.

Centrul a construit site-uri Web prin care ofera informat(ii practice privind posibilitat(ile de reconversie si ocupare,precum si sfaturi pentru ınfiint(area micilor ıntreprinderi. Centrul ofera de asemenea programe de instruire directa,instruieste specialisti ın domeniul reconversiei si organizeaza conferint(e prin care se realizeaza schimburi deinformat(ii ın domeniu. In primele 18 luni de activitate, Centrul a instruit deja 210 instructori care sunt ın prezentimplicat(i ın activitat(i de recalificare si a init(iat programe de instruire pentru aproximativ 200 student(i ın domenii caoperarea PC, management si contabilitate.

27

FONDUL COMUN CU DESTINAT(IE SPECIALA AL PARTENERIATULUIPENTRU PACE

Politica Fondului comun cu destinat(ie speciala alPfP a luat fiint(a ın septembrie 2000, ca mecanismmenit sa sprijine eforturile t(arilor partenere pentrudistrugerea ın condit(ii de sigurant(a a rezervelor demine antipersonal. Astfel se intent(iona sprijinireat(arilor semnatare ın vederea implementariiconvent(iei de la Ottawa privind interzicereafolosirii, depozitarii, product(iei si transferului demine antipersonal si distrugerea acestora.

Pe baza succesului unui numar de proiecte dedistrugere a minelor antipersonal, domeniul deact(iune al Fondului a fost extins, pentru a includesi alte proiecte de demilitarizare vizand distrugereamunit(iilor, a armelor mici si a armamentelorusoare. Mai recent, utilizarea Fondului a fostlargita pentru a sprijini t(arile partenere ınadministrarea consecint(elor reformei apararii prininit(iative cum ar fi recalificarea personalului sireconversia bazelor militare. Se pot constitui deasemeni Fonduri comun cu destinat(ie speciala alPfP pentru t(arile Dialogului Mediteranean.

I|n cadrul Fondului, aliat(ii colaboreaza partenerii ınvederea identificarii si punerii ın practica a unorproiecte specifice. De toate cazurile, o t(ara NATOsau partenera preia conducerea ın privint(asponsorizarii si a dezvoltarii propunerii de proiectsi a identificarii potent(ialilor contributori. T(arapartenera, beneficiar direct al proiectului, trebuiesa participe activ ın aceasta activitate si sa furnizezeun maxim de sprijin posibil pentru proiect. Expert(iNATO asigura ındrumare si consultant(a.

Fondurile sunt oferite de t(arile membre NATO sipartenere, din init(iativa proprie. Contribut(iile potinclude echipamente sau contribut(ii ın natura.Agent(ia NATO pentru I|ntret(inere si Aprovi-zionare, cu sediul ın Luxemburg, act(ioneaza adeseaca executant al proiectului si este responsabilapentru punerea ın practica a componentelorfinanciara si tehnica.

Informat(ii suplimentare:www.nato.int/pfp/trust-fund.htm

Distrugerea rachetelor vechi

Aproximativ 300 de rachete balistice au fostdistruse ın condit(ii de sigurant(a ın Georgia,datorita unui proiect finant(at printr-un Fondcomun cu destinat(ie speciala al PfP finalizatla ınceputul anului 2005. Racheteledepozitate ın bazele de la Ponichala siChaladid au fost dezmembrate, focoaseleındepartate si apoi transportate ıntr-o altalocat(ie pentru detonare controlata.

Proiectul a sporit considerabil securitatea ınzonele ın care erau depozitate rachetele sia ımpiedicat contaminarea mediului pe carear fi putut-o cauza acestea.

28

Dezastrele, provocate de om sau naturale, pot avealoc ın orice moment si orice t(ara ar putea fi pusa ınsituat(ia de a face fat(a consecint(elor unei catastrofe.Situat(iile de urgent(a civila de dimensiuni mariconstituie de asemenea riscuri potent(iale la adresasecuritat(ii si stabilitat(ii. Desi fiecare t(ara esteresponsabila pentru solut(ionarea situat(iilor de urgent(acare apar pe propriul teritoriu si pentru ıngrijireavictimelor, magnitudinea si durata unui dezastrupoate depasi capacitatea t(arii afectate, iarrepercusiunile pot depasi cu mult granit(ele nat(ionale.De aceea, cooperarea internat(ionala menita sasolut(ioneze situat(iile de urgent(a si sa dezvoltecapacitat(ile de intervent(ie este esent(iala.

Cooperarea ın privint(a pregatirii si intervent(iei ın cazde dezastru, denumita de NATO „planificareaurgent(elor civile”, este realizata de catre statelemembre NATO de cat(iva ani. In anii 1990 aceasta afost extinsa pentru a include t(arile partenere siconstituie cea mai mare componenta nemilitara dincadrul operat(iunilor Parteneriatului pentru Pace.La propunerea Rusiei, ın 1998, a fost ınfiint(atCentrul Euro-Atlantic de coordonare a masurilorımpotriva dezastrelor (EADRCC), care coordoneazaintervent(iile statelor EAPC ın situat(ia produceriidezastrelor ın spat(iul euro-atlantic.

Promovarea uneicoordonari eficiente

Pentru ca intervent(iile ın cazul produceri dezastrelorsa fie eficiente, este nevoie de coordonareafacilitat(ilor de transport, a resurselor medicale, acomunicat(iilor, a capabilitat(ilor de intervent(ie ın cazuldezastrelor si a altor resurse civile. Toate t(ariletrebuie sa se asigure ca la nivel nat(ional existaplanuri de solut(ionare a situat(iilor de urgent(a. Totusi,dat fiind potent(ialul caracter trans-frontalier al unordezastre si necesitatea de a putea raspunde eficientapelurilor pentru asistent(a internat(ionala,cooperarea si planificarea la nivel internat(ionalsunt indispensabile.

Cooperarea dintre t(arile membre NATO si partenereın domeniul planificarii urgent(elor civile includeactivitat(i cum ar fi seminarii, ateliere, exercit(ii siprograme de instruire care reunesc personal civil similitar la diverse niveluri ale autoritat(ilor locale,regionale sau nat(ionale. Alte organizat(ii inter-nat(ionale, cum ar fi Oficiul ONU pentru CoordonareaProblemelor Umanitare si Oficiul Inaltului ComisarONU pentru Refugiat(i (UNHCR), Agent(iaInternat(ionala pentru Energie Atomica si UniuneaEuropeana, precum si organizat(iile neguverna-mentale de ajutor umanitar reprezinta de asemeneaparticipant(i important(i la activitat(ile din acest domeniu.

Dezvoltarea unor planuri pentru situat(ii neprevazute,a unor proceduri adecvate si furnizarea echipamen-tului necesar, precum si desfasurarea instruirii si aexercit(iilor comune au permis statelor membre NATOsi partenere sa ısi coordoneze eficient, prin EADRCC,intervent(iile ın cateva cazuri de dezastru natural.Acestea au inclus inundat(iile din Albania,Azerbaidjan, Republica Ceha, Ungaria, Romania siUcraina, cutremurele din Turcia, incendiile forestieredin fosta Republica Iugoslava a Macedoniei* siPortugalia, precum si perturbarile generate condit(iilemeteorologice extrem de nefavorabile din Moldovasi Ucraina.

29

Pregatirea si raspunsul ın cazulproducerii dezastrelor

> Membri ai Semilunii Rosii participa la o

aplicat(ie din cadrul Parteneriatului pentru Pace.

Asistent(a ın cazul producerii de inundat(ii

Vestul Ucrainei a fost afectat de 13 inundat(ii majore ınultimul secol. T(arile membre si partenere NATO auacordat asistent(a Ucrainei ın urma inundat(iilor grave din1995, 1998 si 2001.

Din 1997, conform unui memorandum de ınt(elegereprivind planificarea urgent(elor civile si pregatirea ın cazde dezastre, un program important de cooperare ınacest domeniu a oferit Ucrainei beneficii practice directe.Un obiectiv cheie a fost sprijinirea Ucrainei, ale careizone vestice sunt vulnerabile la inundat(ii de amploare,sa se pregateasca mai bine pentru astfel de situat(ii deurgent(a si sa solut(ioneze mai eficient consecint(eleacestora. Exercit(iile PfP, inclusiv cel desfasurat ınregiunea trans-carpatica a Ucrainei ın septembrie 2000,au contribuit la testarea procedurilor de ajutor ın cazulproducerii dezastrelor, printre care realizarea deoperat(iuni de recunoastere aeriana, evacuare avictimelor si amplasare a echipamentelor de purificare aapei. Mai mult, un proiect pilot ıncheiat ın 2001 a reunitpeste 40 de expert(i ın intervent(ii ın caz de inundat(ii siurgent(e din 12 state, care au elaborat recomandaripractice pentru implementarea unui sistem eficient deavertizare si intervent(ie ın caz de inundat(ii ın bazinulraului Tisa.

CENTRUL EURO-ATLANTIC DE COORDONARE A MASURILORIMPOTRIVA DEZASTRELOR

I|n iunie 1998 a fost ınfiint(at Centrul Euro-Atlanticde Coordonare a Masurilor ımpotriva Dezastrelor(EADRCC) la sediul central al NATO, ın urma uneipropuneri formulate de Rusia. Centrul, care esteoperat(ional 24 de ore din 24, act(ioneaza ca unorganism central pentru schimbul de informat(ii sicoordoneaza intervent(iile t(arilor membre NATO sipartenere ın cazul producerii dezastrelor ın spat(iulzona euro-atlantic. I|n plus, acesta organizeazaexercit(ii importante pentru urgent(e civile, ın caresunt simulate intervent(ii ın situat(ii de dezastrenaturale sau provocate, precum si activitat(i demanagement al consecint(elor actelor teroriste cefolosesc agent(i chimici, biologici sau radiologici.

Centrul colaboreaza strans cu agent(iile internat(ionalecare joaca un rol cheie ın intervent(ia ın cazulproducerii dezastrelor la nivel internat(ional simanagementul consecint(elor – Oficiul ONU pentru

Coordonarea Problemelor Umanitare, Organizat(iapentru Interzicerea Armelor Chimice sialte organizat(ii.

T(arile sunt ıncurajate sa dezvolte acorduri bilateralesau multilaterale vizand probleme ca regimulvizelor, proceduri de trecere a granit(elor, acordul detranzit, vamuirea si statutul personalului. Astfel demasuri evita ıntarzierile cauzate de procedurilebirocratice ın deplasarea bunurilor si echipelor deajutor umanitar la locul dezastrului. De asemenea, aufost luate masuri pentru ınfiint(area unei Unitat(iEuro-Atlantice de Raspuns ın cazul ProduceriiDezastrelor, alcatuita dintr-o combinat(ie deelemente nat(ionale pe care t(arile sunt pregatite sa lepuna la dispozit(ie imediat atunci cand se produceun dezastru.

Informat(ii suplimentare: www.nato.int/eadrcc/home.htm

30

Asistent(a pentru refugiat(i

Desi init(ial a fost ınfiint(at pentru a se ocupa dedezastrele naturale si tehnologice, prima sarcina aEADRCC a fost organizarea unei act(iuni de ajutorpentru refugiat(i ın 1998, cand ıngrijorarea comunitat(iiinternat(ionale privind criza umanitara din si ın jurulprovinciei Kosovo s-a accentuat. Pana la sfarsitulanului, conflictul deschis ıntre fort(ele militare sipolit(ienesti sarbe si fort(ele albaneze din Kosovo s-asoldat cu moartea a numerosi etnici albanezi si afort(at alt(i peste 300.000 sa ısi paraseasca domiciliul.

EADRCC s-a implicat imediat dupa ınfiint(area sa laınceputul lunii iunie 1998, cand UNHCR a solicitatajutor pentru transportul a 165 de tone de bunuriconstituind ajutoare de urgent(a pentru refugiat(ii dinAlbania. In urmatoarele luni, odata cu adancireacrizei, s-au pus bazele unei colaborari eficiente ıntreEADRCC si UNHCR. Personalul EADRCC s-adeplasat ın regiune pentru a ınt(elege mai binesituat(ia. Pe aceasta baza a putut fi intensificata sisporita implicarea ın act(iuni de ajutor umanitar, atuncicand criza a escaladat ın primavara anului 1999,dupa lansarea atacurilor aeriene de catre aliat(i siexpulzarea fort(ata a sute de mii de etnici albanezi decatre fort(ele sarbe.

Centrul a act(ionat ca o institut(ie centrala pentruschimbul de informat(ii ıntre t(arile EAPC si a contribuitla coordonarea raspunsurilor la solicitarile deasistent(a. Au fost trimise ajutoare umanitare constandın echipamente medicale si medicamente, echipa-mente de telecomunicat(ii, ıncalt(aminte si ımbra-caminte si corturi pentru peste 20.000 de persoane.EADRCC a facilitat de asemenea transmiterea deajutoare ın regiune, inclusiv din partea statelornepartenere precum Israelul, care a oferit un spital decampanie complet echipat si personalul aferent, siEmiratele Arabe Unite, care au ajutat la reabilitareaaeroportului Kukes ın nord-estul Albaniei.

Au fost puse la dispozit(ie avioane, elicoptere, echipede ıncarcare a marfurilor si sprijin logistic pentrufacilitarea transportului si distribut(iei ajutoarelor.EADRCC a avut de asemenea un rol semnificativ ıncoordonarea curselor aeriene umanitare prioritare,punand ın legatura principalii responsabili cumanagementul traficului aerian pentru a dezvoltaproceduri adecvate si act(ionand astfel ıncat expert(ii ındomeniul traficului aerian sa fie detasat(i la CelulaONU de Coordonare a Spat(iului Aerian.

In plus, EADRCC a act(ionat ca interlocutor al altororganisme NATO si non-NATO ın numele t(arilor celormai afectate de criza, Albania si fosta RepublicaIugoslava a Macedoniei*, articuland si explicandpreocuparile specifice. Un astfel de aspect a fostnevoia urgenta de stabilire a mecanismelor care sapermita evacuarea celor afectat(i spre tert(e t(ari, ca osupapa de sigurant(a umanitara, pe masura ce crizase adancea.

31

> Centrul Euro-Atlantic de coordonare a masurilor

ımpotriva dezastrelor s-a implicat ın operat(iunile

desfasurate ın sprijinul refugiat(ilor pe timpul crizei

din Kosovo.

Pregatirea ımpotriva atacurilor teroriste

Evenimentele din 11 septembrie 2001 au pus ınlumina necesitatea cooperarii ın pregatirea ımpotrivaunor posibile atacuri teroriste asupra populat(iei civileprin folosirea armelor chimice, biologice, radiologicesau nucleare (CBRN). Planul de act(iune alParteneriatului ımpotriva Terorismului (vezi p. 15)ıncurajeaza schimbul de informat(ii ın domeniu siparticiparea la planificarea operat(iunilor urgent(elorcivile, vizand evaluarea riscurilor si reducereavulnerabilitat(ii populat(iei civile la acte de terorism siarme de distrugere ın masa.

A fost stabilit un Plan de Act(iune pentru PlanificareaUrgent(elor Civile care sa sprijine autoritat(ile nat(ionaleın vederea cresterii gradului de pregatire ımpotrivaunor posibile atacuri teroriste cu arme CBRN. NATOsi t(arile partenere au pregatit si actualizeazapermanent un set de capabilitat(i nat(ionale care sa fiepregatite ın cazul producerii unui astfel de atac.Acesta cuprinde de la asistent(a medicala la detect(iaradiologica si laboratoare, pana la capabilitat(i deevacuare medicala pe calea aerului. Sunt constituiterezerve de bunuri mai importante care ar putea finecesare, iar eforturile de ımbunatat(ire a procedurilorde traversare a granit(elor sunt menite sa oferesigurant(a ca ajutorul poate ajunge cat mai rapid ıncaz de urgent(a.

Sunt dezvoltate standarde minime privind instruirea,planificarea si echipamentul. In cadrul Parteneriatuluipentru Pace se organizeaza regulat exercit(ii ın teren,pentru a se asigura certitudinea ca toate t(arilecolaboreaza cat mai eficient ın intervent(ii ın cazulproducerii atacurilor teroriste si ın managementulconsecint(elor. Concret, aceasta implica ımbunatat(ireainteroperabilitat(ii diferitelor echipe care urmeaza sase ocupe de problemele medicale si de prim ajutor,de decontaminare si dezinfectare. Alt aspect cheieanalizat este acela al informarii publice ın astfel desituat(ii de urgent(a tensionate.

Simularea atacului cu„bomba murdara”

Un exercit(iu ın care s-a simulato intervent(ie internat(ionala ıncazul unui atac terorist cu o„bomba murdara” (dispozitiv dedispersie radiologica) a fostorganizat ın octombrie 2003la Pitesti, Romania (ın acelmoment t(ara partenera).La exercit(iu au fost prezent(iaproximativ 1.300 participant(iromani si 350 din strainatate.

32

Securitatea, stiint(a simediul ınconjurator

Prin doua programe diferite ale NATO, cercetatori siexpert(i din t(arile membre si partenere se ıntalnescregulat pentru a aborda probleme de interes comun.Colaborarea este o tradit(ie pentru oamenii de stiint(asi o condit(ie pentru progresul stiint(ific. Ret(elele createcorespund de asemenea scopul politic de construire aınt(elegerii si ıncrederii ıntre comunitat(ile cu tradit(ii siculturi diferite.

Programul de Asigurare a Securitat(ii prin Cooperareaın Domeniul Sqtiint(ific al Comitetului NATO pentruSqtiint(a urmareste realizarea unei contribut(ii lasecuritatea, stabilitatea si solidaritatea dintre t(ari prinaplicarea stiint(ei ın rezolvarea diferitelor probleme.Acesta sprijina colaborarea, construirea de ret(ele sicapacitat(i de catre oamenii de stiint(a din t(arile NATO,cele partenere si cele din cadrul DialoguluiMediteranean. Programul de Asigurare a Securitat(iiprin Cooperarea ın Domeniul Sq tiint(ific ısi axeazasprijinul pentru colaborarea pe teme de cercetarelegate de apararea ımpotriva terorismului saucombaterea altor amenint(ari la adresa securitat(ii. Altobiectiv este promovarea transferului si folosirii ıncomun a tehnologiei pentru a ajuta t(arile partenere ınabordarea prioritat(ilor specifice ale acestora.

Programul Comitetului pentru provocarile societat(iimoderne (CCMS) este axat pe problemele de mediusi societate, reunind agent(ii nat(ionale pentru acolabora ın elaborarea studiilor pe termen scurt silung ın aceste domenii. Acesta ofera un forum unicde ımpartasire a informat(iilor si experient(ei legatede aspectele tehnice, stiint(ifice si de politici aleproblemelor sociale si de mediu pentru statelemembre si partenere, atat ın sectorul civil cat si ın celmilitar. Activitatea sa este ghidata de cateva obiectivecheie legate de asigurarea securitat(ii.

Aplicarea stiint(ei ındomeniu securitat(ii

Apararea ımpotriva terorismului

Lupta ımpotriva terorismului a devenit o prioritatecheie atat pentru aliat(i cat si pentru parteneri. NATOsprijina cercetarea stiint(ifica privind dezvoltarea demetode eficiente de detectare a armelor sau aagent(ilor chimici, biologici, radiologici si nucleari, siımbunatat(irea protect(iei fizice ımpotriva acestora.De asemenea este promovata cercetarea privindposibilitat(ile de distrugere ın condit(ii de sigurant(a aacestor arme, de decontaminare si de intervent(iemedicala, inclusiv tehnologii chimice si vaccinuri.

Se organizeaza ateliere si seminare care reunescspecialisti pentru a aborda probleme cum ar fireducerea vulnerabilitat(ii infrastructurilor vitale(incluzand sistemele energetice, de comunicat(ii,transport si sanatate), protejarea ımpotriva eco-terorismului si a cyber-terorismului, ımbunatat(ireasecuritat(ii granit(elor, combaterea traficului ilegal sidezvoltarea de mijloace mai eficiente de detect(iea explozibililor.

Probleme mai generale – cum ar fi ınt(elegereacauzelor fenomenului terorist, consecint(elepsihologice si sociale ale terorismului si modalitat(i desporire a rezistent(ei populat(iei ın fat(a amenint(arilorteroriste – sunt de asemenea abordate ın scopulformularii de recomandari politice.

Combaterea altor amenint(arila adresa securitat(ii

Desi percepute drept mai put(in periculoase, alte sursede amenint(ari potent(iale la adresa securitat(ii si stabi-litat(ii includ insuficient(a resurselor non-regenerabile sidegradarea mediului – ca desertificarea, eroziuneasolului sau poluarea cursurilor de apa comune – carepot conduce la dispute regionale sau trans-frontaliere.Rezolvarea acestor probleme implica adesea nu doarknow-how-ul stiint(ific, ci si act(iuni multilaterale. Pentru a

33

satisface aceasta nevoie, NATO sprijina proiecte sistudii care promoveaza aplicarea unor practici stiint(ificecorespunzatoare, incluzand principalele state implicate.

De asemenea, lumea ar fi un loc mai sigur daca s-arputea prevedea dezastrele naturale si reduce efecteleacestora sau, de preferat, daca aceste dezastre arputea fi ımpiedicate. Acesta este un domeniu cheiede interes pentru numerosi parteneri. NATO a realizatmai multe proiecte vizand reducerea impactuluicutremurelor de mare intensitate, impact concretizatın pierderi de viet(i omenesti, pagube materiale,precum si tulburari economice si sociale. Acesteproiecte analizeaza modalitat(i de a spori, deexemplu,rezistent(a cladirilor la cutremure sau seaxeaza pe culegerea de date privind caracteristicileseismologice si geologice ale unei regiuni pentrurealizarea de hart(i ale riscului seismic care sa ajutespecialistii ın amenajare urbana sa decida ce tip decladire poate fi construita ıntr-o anumita locat(ie. Deasemenea, sunt promovate proiecte vizanddezvoltarea de sisteme mai eficiente de avertizaretimpurie si management al inundat(iilor.

Dependent(a societat(ii moderne de alimente sauinformat(ii sigure implica nevoia asigurariidisponibilitat(ii acestora. Acestea devin astfel domeniicheie de studiu pe viitor, ın dorint(a de a sporisecuritatea societat(ii.

MEDIUL INCONJURATORSqI SECURITATEA

Caracterul trans-frontalier al problemelor de mediu adeterminat comunitatea internat(ionala sa ısi asumeun rol activ ın init(ierea de proiecte de mediu, nudoar pentru a promova dezvoltarea sociala sieconomica, ci si pentru a promova securitatea sistabilitatea. Astfel de proiecte se afla ın centrulatent(iei programului Comitetului pentru provocarileunei societat(i moderne (CCMS) si reprezinta ocomponenta importanta a programului Securitateprin Sqtiint(a.

Un pas semnificativ ın promovarea legaturii dintreproblemele de mediu si securitate si stabilitate a fostfacut ın 2002 prin lansarea Init(iativei pentru Mediusi Securitate (ENVSEC) de catre Organizat(ia pentruSecuritate si Cooperare ın Europa, Programul ONUpentru Mediu si Programul ONU pentru Dezvoltare.Init(iativa se concentreaza asupra regiunilor vulne-rabile cum ar fi Balcanii, Caucazul si Asia Centrala.

I|ntrucat programele Securitate prin Sqtiint(a si CCMSsunt implicate ın promovarea securitat(ii princolaborarea stiint(ifica si de mediu cu t(arile parteneredin aceste regiuni, aceste programe sunt ın prezentasociate ENVSEC. Activitat(ile sunt coordonate,informat(iile sunt transmise si rezultatele suntdifuzate catre autoritat(ile specializate din regiunileamintite, ceea ce asigura un impact mult mai mare alrespectivelor activitat(i.

34

Asistent(a ın cazulcutremurelor

Cutremurele repre-zinta o amenint(aresemnificativa ın zoneledens populate din AsiaCentrala. Intr-unproiect finant(at deNATO, cercetatoriiturci ın acest domeniuıi sprijina pe colegiidin Uzbekistan siRepublica Kirghiza sa

elaboreze hart(i de risc ale capitalelor Tashkent si Bishkek. Aceste hart(i vor fi folosite ca instrumente de decizie ınplanificarea urbana si ın consolidarea cladirilor existente.

Pagubele seismice pentrutoate tipurile de cladiri de

locuint(e din Bishkek

Canale, rauriLacuri

Cladiri distruse, %

Realizarea legaturilordintre oameni

Oamenii de stiint(a se bazeaza pe accesul la informat(iipentru a se ment(ine la curent cu cele mai noicercetari si evenimente. Totusi, nu toate comunitat(ilestiint(ifice si academice au ın prezent posibilitatea de abeneficia de avantajele erei informat(ionale sau de aexploata potent(ialul oferit de Internet. Mai mult,eliminarea monopolului asupra informat(iilor esteconsiderata o condit(ie esent(iala pentru progresuldemocrat(iei si al societat(ii civile.

Pentru a contribui la remedierea acestei probleme,Programul Sqtiint(ific Civil al NATO a furnizat unuinumar de institut(ii de cercetare si educat(ie din t(arilepartenere infrastructura de ret(ea necesara pentruaccesarea Internetului.

Au fost realizate ret(ele urbane pentru a ımbunatat(iaccesul la Internet al comunitat(ilor academice dinpartea estica a Rusiei si Ucrainei, precum si ret(elenat(ionale ın Moldova, Romania si fosta RepublicaIugoslava a Macedoniei*. Cel mai mare si maiambit(ios proiect finant(at de NATO ın aceasta regiuneeste proiectul Calea Virtuala a Matasii, care asiguraaccesul la Internet prin satelit pentru comunitat(ileacademice si stiint(ifice din sudul Caucazului siAsia Centrala.

35

Calea Virtuala a Matasii

Proiectul Calea Virtuala a Matasiia fost lansat ın octombrie 2001(numele face referire la DrumulMatasii, care lega Europa deExtremul Orient, promovand

schimburile de bunuri si de cunostint(e si idei). Proiectul asigura acces la Internet pentru comunitat(ile academicesi stiint(ifice din opt t(ari partenere din sudul Caucazului si Asia Centrala – Armenia, Azerbaidjan, Georgia,Kazakhstan, Republica Kirghiza, Tadjikistan, Turkmenistan si Uzbekistan – si a fost extins si ın Afganistanın 2004.

Tehnologia de varf ın domeniul satelit(ilor, deosebit de eficienta sub raportul costurilor, conecteaza acum membriicomunitat(ilor academice si stiint(ifice din t(arile participante la Internet, printr-un canal comun de satelit. NATO afinant(at banda din gama de frecvent(e a satelitului si instalarea a zece antene de satelit. Alt(i sponsori ai proiectuluicontribuie ın natura. Cu o investit(ie de 3,5 milioane de dolari SUA ın patru ani, acesta este cel mai mare proiectfinant(at vreodata de Programul Sqtiint(ific Civil al NATO.

O adevarata cultura euro-atlanticaa securitat(ii

Abordarea Aliant(ei bazata tot mai mult pe parteneriata contribuit substant(ial la modificarea mediuluistrategic ın spat(iul euro-atlantic. Promovand dialogulpolitic si interoperabilitatea militara, Parteneriatulcontribuie la crearea unei veritabile culturi euro-atlantice a securitat(ii, un angajament puternic pentrucooperarea ın abordarea provocarilor critice la adresasecuritat(ii ın interiorul si dincolo de comunitateanat(iunilor euro-atlantice.

Datorita cooperarii practice axate pe pregatireafort(elor militare ale aliat(ilor si ale t(arilor partenere ınvederea unor activitat(i comune, militari din t(arileNATO si partenere act(ioneaza ımpreuna ın Balcani siAfganistan. Iar Parteneriatul ofera cadrul ın care aliat(iisi partenerii pot sa abordeze ın comun amenint(areaterorismului si sa rezolve probleme cheie cum ar fiproliferarea armamentului.

Stimuland si sprijinind reforma apararii ın numeroaset(ari partenere, Parteneriatul contribuie de asemeneala realizarea transformarii democratice si contribuie laconstruirea unor fort(e armate si sisteme de apararemai moderne, mai eficiente si aflate sub controldemocratic. Mai mult decat atat, acesta ajuta t(arilepartenere sa gestioneze consecint(ele sociale simateriale ale reformelor din domeniile respective.

De asemenea, sunt asigurate beneficii directecetat(enilor t(arilor membre NATO si partenere princooperarea practica ın diverse alte domenii, inclusivın pregatirea ımpotriva dezastrelor, cooperareastiint(ifica si ın domeniul mediului ınconjurator.

Parteneriatul a ajutat deja zece t(ari sa se pregateascapentru aderarea la NATO, iar Aliant(a ramanedeschisa pentru primirea de noi membri. Totodata,Parteneriatul asigura ın plus un cadru unic ın caret(arile vest-europene neutre, care nu doresc sa devinamembre ale Aliant(ei, pot contribui la securitateaeuro-atlantica fara a face compromisuri ın privint(apropriilor lor politici externe si de securitate.

Provocarile carora trebuie sa le faca fat(a securitateaeuro-atlantica sunt ın continua schimbare, iaramenint(arile aflate ın evolut(ie, inclusiv terorismul sistatele problema, au radacini locale si externe si uncaracter transnat(ional. In timp ce amenint(arile la

adresa stabilitat(ii continua sa existe ın regiuneaBalcanilor, importanta din punct de vedere strategic,evenimentele din Afganistan demonstreaza ca noiamenint(ari la adresa securitat(ii noastre comune apardin afara spat(iului euro-atlantic. In acest context,stabilitatea si securitatea internat(ionala vor depindetot mai mult atat de reformele interne, cat si decooperarea internat(ionala. O cooperare eficientapentru securitate este imposibila ın absent(adoctrinelor si institut(iilor profund democratice.Parteneriatul Euro-Atlantic are un rol major ınambele privint(e.

Pe masura ce aliat(ii si partenerii vor continua saevolueze ımpreuna, ei ısi vor spori capacitatea de aface fat(a provocarilor comune prin intervent(ii comune,construind securitatea pentru generat(iile viitoare prinınt(elegere si cooperare.

36