pr.contabilitatea trezoreriei 2012t

Upload: strimbeanu-daniel

Post on 20-Jul-2015

503 views

Category:

Documents


3 download

TRANSCRIPT

CONTABILITATEA TREZORERIEI.........................................................................................................2 DEFINIREA I STRUCTURA TREZORERIEI UNITII PATRIMONIALE........................................3 III. DOCUMENTE SPECIFICE OPERATIILOR CU NUMERAR.............................................................6 IV. CONTABILITATEA OPERATIUNILOR BNETI EFECTUATE PRIN CASIERIE......................9 V. STUDIU DE CAZ PRIVIND CONTABILITATEA OPERAIILOR CU FURNIZORI SI CLIENTI LA SOCIETATEA COMERCIAL ROMULUS SRL...........................................................................13 CAPITOLUL 5.............................................................................................................................................18 CONTABILITATEA TREZORERIEI........................................................................................................18 5.1. Delimitari, structuri si obiective.......................................................................................................18 5.2. Evaluarea elementelor de trezorerie.................................................................................................22 5.3. Sistemul documentelor justificative si evidenta operativa a elementelor de trezorerie...................23 INVESTIII FINANCIARE PE TERMEN SCURT....................................................................................24 NUMERAR SI ALTE VALORI..................................................................................................................25 AVANSURI DE TREZORERIE.................................................................................................................25 5.4. Forme de decontare si instrumente de plata.....................................................................................27 5.4.1. Forme de decontare fara numerar..............................................................................................27

1

CONTABILITATEA TREZORERIEIUtilizatorii informaiilor contabile nu se pot mulumi numai cu informaiile cuprinse n situaiile financiare, deoarece interesul lor se manifest n legtur cu evoluia poziiei financiare fa de situaia de la nceputul anului financiar ct i pentru c utilizarea contabilitii de angajamente genereaz o dimensiune ipotetic a performanelor ntreprinderii, n sensul c profitul prezentat la sfritul anului financiar nu coincide, de cele mai multe ori, cu soldul disponibilitilor bneti la acelai sfrit de an. Informaii utile despre capacitatea ntreprinderilor de a genera numerar i echivalente de numerar ct i despre utilizarea corespunztoare a fluxurilor de numerar sunt oferite de operaiile cu numerar. Aceste informaii permit evaluarea variaiei activului net i al structurii financiare a ntreprinderii concretizat n gradul de lichiditate i gradul de solvabilitate al acesteia, ct i asigurarea premiselor informaionale necesare pentru elaborarea unui buget de trezorerie real, n deplin concordan cu posibilitile financiare ale acesteia. Organizarea contabilitii elementelor de numerar trebuie s ndeplineasc mai multe obiective astfel : realizarea unei coordonri riguroase a tuturor operaiilor privind, pe de o parte, activele circulante bneti, iar pe de alt parte operaiile de pli astfel nct s existe create premisele necesare pentru realizarea n permanen a decontrii datoriilor la termenele prevzute; asigurarea unei evidene corecte i operative a tuturor operaiilor cu numerar care s respecte prevederile legale i s permit efectuarea controlului n ceea ce privete ncasrile i plile unitii de patrimoniu; contractarea i utilizarea creditelor bancare pe baza unei analize detaliate i numai n msura n care acestea sunt necesare pentru reglarea lichiditilor i meninerea capacitii fiscale. de plat, precum i pentru alte destinaii bine definite i eficiente din punct de vedere economic; respectarea legislaiei financiar bancare i

2

DEFINIREA I STRUCTURA TREZORERIEI UNITII PATRIMONIALETrezoreria unei uniti patrimoniale constituie punctul su forte deoarece de maniera n care vor fi dirijate fluxurile bneti i financiare de care dispune aceasta va depinde, n final, situaia patrimonial i rezultatul exercitiului. Conceptul de trezorerie se refer la ansamblul mijloacelor de finanare sub forma lichiditilor i creditelor bancare pe termen scurt de care dispune o scaden. Conform Regulamentului de aplicare a Legii Contabilitii nr.82 din 1991, contabilitatea trezoreriei asigur evidena existenei i micrii titlurilor de plasament, a disponibilitilor n conturi la bnci i n cas, a creditelor bancare pe termen scurt i a altor valori de trezorerie. Titlurile de plasament sunt achiziionate de ctre unitatea patrimonial n vederea obinerii unui ctig pe termen scurt, de regul sub un an. Ele sunt denumite i investiii temporare fiind constituite din: aciuni proprii rscumprate, aciuni emise de teri i achiziionate de ntreprindere, obligaiuni proprii rscumprate, obligaiuni aparinnd terilor i cumprate i alte titluri de plasament. Plasamentele financiare se efectueaz n scopul folosirii , cu caracter temporar, a disponibilitilor bneti n operaiuni speculative la bursa de valori prin cumprarea i revnzarea de aciuni i obligaiuni,ceea ce are drept scop obinerea unor venituri suplimentare din diferenele de curs ale acestora. O alt categorie a structurilor de trezorerie o constituie efectele comerciale primite anterior i depuse spre ncasare sau scontare la bnci, denumite i valori de ncasat. Acestea fac referin la diferite titluri de credit ( cec, cambie, bilet la ordin, trata, etc.) emise de ctre clieni , care, n contul datoriilor pe care le au, le predau furnizorilor n vederea decontrii lor, la termenele stabilite, prin intermediul unitilor bancare. unitate patrimonial, la un moment dat, pentru a putea face fa plilor sale ajunse la

3

Disponibilitile bneti existente n conturi la bnci, n lei i n devize, asigur efectuarea operaiunilor fr numerar. Prin utilizarea acestor conturi se asigur o bun circulaie a banilor, precum i efectuarea decontrii drepturilor de ncasri i a plilor. In majoritatea situaiilor, ncasrile sunt mai mari dect plile, iar soldul fiecrui cont reprezint disponibilitile bneti deinute de unitatea patrimonial n unitatea bancar. Exist, ns i situaii n care ncasrile sunt mai mici dect plile, stabilindu-se un sold creditor al conturilor care reflect creditele acordate de banc pe baz de contract ncheiat anterior, denumite i credite de trezorerie. Creditele bancare pe termen scurt, creditele externe i creditele de la trezoreria statului asigur completarea surselor proprii necesare desfurrii activitii de producie, comer, servicii .a.. Pentru creditele primite este necesar s existe o garanie din partea solicitantului de credite, sub forma valorilor materiale sau a resurselor bneti viitoare, sau din partea unui ter prin care s se asigure rambursarea datoriilor asumate, precum i a dobnzilor aferente. Disponibilitile bneti n numerar, n lei i n devize , permit efectuarea decontrii obligaiilor i creanelor cu personalul unitii i alte persoane fizice, n cadrul unor limite legale, respectndu-se regulamentul operaiilor de cas. n grupa acestor disponibiliti n numerar sunt incluse i elementele patrimoniale denumite alte valori , unde se ncadreaz timbrele fiscale i potale, biletele de tratament i odihn, tichetele i biletele de cltorie .a Acreditivele n lei i n devize reprezint disponibiliti bneti rezervate n conturi distincte, la dispoziia terilor, n vederea efecturii plilor pe msura livrrii mrfurilor, executrii lucrrilor i prestrii serviciilor. Dintre toate structurile componente al trezoreriei, numerarul sau banii lichizi, reprezint un bun al ntreprinderii cu o valoare bine determinat atunci cnd acoper desfurarea operaiilor i activitilor firmei. El devine extrem de costisitor dac ntreprinderea urmeaz s i-l procure prin imprumut. Pentru a plti salariaii, furnizorii, impozitele i taxele ctre stat, pentru a efectua alte pli, sunt necesari bani, acetia asigurnd continuitatea activitii ntreprinderii, astfel c numerarul reprezint una din cele mai imporatnte forme de capital.

4

Lipsa de numerar, chiar n condiiile n care ntreprinderea dispune de alte valori materiale poate determina eecuri i chiar falimente, asfel c acesta nu trebuie echivalat cu alte bunuri sau risipit. Numerarul nu trebuie confundat nici cu beneficiile ntreprinderii ; dac activitatea este rentabil nu nseamn c firma poate s-i achite toate obligaiile la un moment dat dac nu dispune de numerar. Creterea rentabilitii este generatoare de numerar, dar o firm rentabil care face investiii exagerate n active fixe, care nu colecteaz la timp sumele de la diferii debitori, nu realizeaz ncasri ritmice, care face mprumuturi nejustificate i menine stocuri mari, excedentare i mai ales uzate fizic i moral, se poate transforma repede ntr-o victim a creditorilor i bncilor. Se impune deci, aplicarea de msuri de gestionare a numerarului ct mai eficiente, sincronizarea intrrilor i ieirilor de bani, asigurarea lichiditilor necesare continuitii activitilor economice i financiare. Creterea lichiditii i chiar a rentabilitii impune stabilirea surselor i destinaiei numerarului, cunoaterea evoluiei numerarului i a surplusului i deficitului de numerar, analiza i controlul numerarului, spre a lua msuri operative i eficiente n funcie de situaia trezoreriei. Securitatea i gospodrirea raional a numerarului implic efectuarea unui control sistematic asupra acestuia, control ce trebuie s vizeze modul de colectare, gestionare i decontare a banilor lichizi spre a se preveni pierderile din eroare, fraudele sau risipa. Controlul financiar intern poate fi considerat una dintre cele mai imporatnte forme de control asupra numerarului, pentru prentmpinarea pierderilor bneti dac se respect urmtoarele cerine: s nu se ncredineze controlul complet asupra operaiilor cu numerar unei singure persoane, s se asigure protecia fizic a numerarului prin depozitarea lui n spaii supravegheate, dotate cu dispozitive de siguran, s se separe atribuiile de ncasare i distribuire a numerarului de cele contabile de nregistrare , s se in evidene riguroase i s se informeze periodic organele competente asupra situaiei numerarului, s se fac periodic expertize pentru examinarea evidenelor contabile referitoare la numerar, s se asigure recuperarea pagubelor prin organizarea unui sistem de garanii de la salriaii care gestioneaz numerarul.5

Trezoreria poate fi definit ca o imagine a disponibilitilor monetare aprute din evoluia curent a ncasrilor i plilor, disponibiliti care trebuie s fac fa scadenelor n mod continuu. Principalele sarcini ale trezoreriei constau n : prevederea i asigurarea diferitelor fluxuri de intrare i iesire de bani; asigurarea lichiditii ntreprinderii ; aprecierea, evaluarea diferitelor surse de finanare pe termen scurt; evaluarea diferitelor tipuri de plasamente i plasarea excedentului de trezorerie.

III. DOCUMENTE SPECIFICE OPERATIILOR CU NUMERAROperaiile cu numerar au la baz documentul denumit Registrul de cas folosit ca document de nregistrare operativ a ncasrilor i plilor n numerar, efectuate prin caseria unitii pe baza actelor justificative. El are rolul de a stabili la sfritul fiecrei zile soldul de cas, precum i de nregistrare zilnic n contabilitate a operaiilor de cas. Se ntocmete n dou exemplare, zilnic, de casierul unitii sau de alt persoan mputernicit, pe baza actelor justificative de ncasri i pli. n cazul n care o sum pltit se refer la dou sau trei conturi corespondente, n registrul de cas se trece distinct fiecare operaie n parte. Se semneaz de ctre casier pentru confirmarea nregistrrii operaiilor efectuate i de ctre persoana din compartimentul financiarcontabil pentru primirea exemplarului 2 i a actelor justificative anexate. Se completeaz zilnic, n ordinea efecturii operaiilor fr a lsa spaii libere. La sfritul zilei, rndurile neutilizate se bareaz. Utilizarea formularului se face cu respectarea prevederilor Regulamentului operatiilor de casa. Soldul de cas al zilei precedente se reporteaz pe primul rnd al registrului de cas pentru ziua n curs. Se nregistreaz toate ncasrile, dup care acestea se totalizeaz ( inclusiv soldul de cas reportat al zilei precedente ), se nregistreaz apoi toate plile, iar totalul acestora se scade din sumele rezultate prin nsumarea ncasrilor, pentru a se stabili soldul de cas al zilei respective.

6

Registrul de cas circul la compartimentul financiar contabil pentru verificarea sumelor nscrise i respectarea dispoziiilor legale privitoare la efectuarea operaiilor de cas. Se arhiveaz astfel : exemplarul 1 la casierie, exemplrul 2, la compartimentul financiar-contabil. Pentru operaiunile efectuate de ntreprindere n nunerar cu valut se utilizeaz Registrul de cas n valut.Acesta are rolul de a nregistra operativ ncasrile i plile n valut (numerar sau cecuri de cltorie) , pe baza documentelor justificative anexate. De asemenea, stabilete la sfritul fiecrei zile soldul de cas pentru operaiunile n valut. Pe baza documentului se efectueaz nregistrrile zilnice n contabilitate privind operaiile de cas n valut. Formularul se completeaz astfel: n antetul coloanelor se nscrie fiecare fel de valut care se ncaseaz sau se pltete. n coloanele formularului se nregistreaz sumele n valut, iar n ultima coloan echivalentul acestora n lei, la cursul de referin din data efecturii operaiilor din documentele n care s-au consemnat acestea. Valutele care apar n dou sau mai multe cursuri se trec n coloane diferite. n cazul n care numrul valutelor efective i al cecurilor de cltorie ncasate n cursul unei zile depesc numrul coloanelor existente pe o fil, pentru ziua respectiv se completeaz attea file cte sunt necesare. Un alt document care evideniaz la sfritul zilei numerarul existent n casierie, corespunztor mrfurilor comercializate n numerar prin magazinele proprii este Monetarul. Este un document justificativ pe baza cruia se pred titularului de patrimoniu numerarul ncasat prin cas de ctre casier, respectiv de vnztor. Monetarul se utilizeaz numai n cazul vnzrii mrfurilor cu amnuntul. Potrivit reglementrilor n vigoare, n condiiile utilizrii aparatelor de marcat electronice fiscale, suma nscris n monetar trebuie s coincid cu suma din registrul de cas emis de aceste aparate, inclusiv cu suma nscris de mn n registrul de cas, n cazul defectrii aparatelor de marcat electronice fiscale.Documentul se ntocmete n dou exemplare de ctre casier sau de o alt persoan mputenicit , la sfritul zilei, prin inventarierea numerarului pe categorii de bancnote i monede. Exemplarul numrul 1 circul la contabilitate pentru nregistrarea n registrul de cas, iar exemplarul numrul 2 rmne la carnet n cadrul casieriei.7

Des utilizat n operaiile cu numerar este i documentul intitulat Dispoziie de plat ncasare ctre casierie cu caracter de document de dispoziie pentru casierie, n vederea achitrii n numerar a unor sume, potrivit dispoziiilor legale, inclusiv a avansurilor aprobate pentru cheltuieli de deplasare, precum i a diferenei de ncasat de ctre titularul de avans n cazul justificrii unor sume mai mari dect avansul primit. Servete, de asemenea, ca dispoziie pentru casierie, n vederea ncasrii n numerar a unor sume, potrivit dispoziiilor legale i ca document justificativ de nregistrare n registrul de cas i contabilitate, n cazul plilor n numerar efectuate fr alt document justificativ. Se ntocmete ntr-un singur exemplar de ctre compartimentul financiar-contabil astfel : ca dispoziie de plat cnd nu exist alte documente prin care se dispune plata, pentru plata avansurilor n cazul cheltuielilor de deplasare, procurare de materiale sau ca dispoziie de ncasare, cnd nu exist alte documente prin care se dispune ncasarea. Documentul circul la persoana autorizat s exercite controlul financiar preventiv, pentru viz n cazurile prevzute de lege, la persoanele autorizate s aprobe plata sumelor respective, la casierie, pentru efectuarea operaiei de ncasare sau plat, la compartimentul financiar-contabil, anex la registrul de cas, pentru efectuarea nregistrrilor n contabilitatea sintetic i analitic. Pentru reflectarea sumelor predate de casierul unitii mandatarilor pltitori, n vederea efecturii plilor se ntocmete Procesul-verbal de pli. Acesta servete ca document justificativ al sumelor primite de mandatarul pltitor ct i ca document de nregistrare n contabilitate a salariilor i altor drepturi neachitate. Se ntocmete ntru-un singur exemplar i se reine n casieria unitii ori de cte ori se fac pli prin casieri pltitori astfel:faa formularului se completeaz de ctre casierul unitii, care semneaz de predarea sumelor i a actelor de plat i de ctre casierul pltitor pentru primirea acestora. Documentul se reine n casieria unitii pentru justificarea sumelor ridicate de la banc i predate casierilor pltitori pn la termenul legal de efectuare a plii sumelor respective. Verso formularului se completeaz de casierul pltitor la restituirea sumelor neachitate, mpreun cu actele

8

de pli, se semneaz de acesta i se verific de

casier. Documentul circul la

compartimentul financiar-contabil ca anex la exemplarul 2 al registrului de cas.

IV. CONTABILITATEA OPERATIUNILOR BNETI EFECTUATE PRIN CASIERIEPrin casieria ntreprinderii se desfoar o multitudine de operaiuni care pot fi grupate astfel : operaiuni ce vizeaz numerarul n lei i n devize i operaiuni legate de alte valori. Corespunztor acestor dou tipuri de operaiuni n planul contabil general exist dou conturi i anume : 531 Casa si 532 Alte valori . Evidena numerarului din casieria unitii n lei i devize se ine cu ajutorul contului 531 Casa. Dat fiind faptul c fluxurile bneti se desfoar att n lei ct i n devize, evidena acestora se va efectua separat n lei i separat n devize cu conturile sintetice de gradul II : 5311 Casa n lei i 5314 Casa n devize . Contul 531 Casa ine evidena numerarului aflat n casieria unitii, precum i a micrii acestuia, ca urmare a ncasrilor i plilor efectuate. Este un cont cu funcie contabil de activ al crui sold debitor reflect numerarul existent n casierie la un moment dat. Se debiteaz cu : sumele ridicate de la bnci, sumele ncasate de la clieni, sumele ncasate de la asociai, sumele ncasate reprezentnd decontri n cadrul grupului i decontri privind interese de participare, sumele ncasate reprezentnd aport la capitalul social, sumele ncasate de la debitori diveri, sumele restituite n numerar ca avansuri de trezorerie necheltuite, sumele ncasate reprezentnd imobilizri financiare pe termen scurt cedate, sumele ncasate din prestri de servicii, vnzarea mrfurilor i alte activiti, sumele ncasate din despgubiri, diferenele favorabile de curs valutar aferente disponibilitilor n valut la ncheierea exerciiului financiar, valoarea creanelor imobilizate i a dobnzilor ncasate, precum i a garaniilor restituite de furnizori, sumele ncasate reprezentnd valoarea redevenelor, locaiilor de gestiune, chiriilor,.a. i se crediteaz cu: depunerile de numerar la bnci, costul de achiziie al inevstiiilor financiare cumprate n numerar, plile efectuate ctre furnizori, valoarea avansurilor acordate pentru livrri de bunuri, prestri de servicii sau9

executri de lucrri, sumele achitate personalului, sumele achitate terilor reprezentnd reineri sau popriri din remuneraii, sumele restituite asociailor, dividende pltite acionarilor sau asociailor, sumele achitate diverilor creditori, avansurile de trezorerie acordate, plile n numerar reprezentnd alte valori achiziionate, diferenele nefavorabile de curs valutar, aferente disponibilitilor n valut la ncheierea exerciiului financiar, cheltuieli ocazionate de nfiinarea sau dezvoltarea persoanei juridice, sumele nete achitate colaboratorilor, sumele reprezentnd abonamentele , chiriile i alte cheltuieli efectuate anticipat,cheltuielile cu redevenele, locaiile de gestiune, chirii, prime de asigurare, comisioanele i onorariile, de protocol, reclam i publicitate, cu transportul de bunuri i persoane , servicii potale i telecomunicaii, servicii executate de terti, pltite n numerar .a. Contul 532 Alte valori ine evidena bonurilor valorice, timbre fiscale i potale, biletelor de tratament i odihn, tichetelor i biletelor de cltorie, tichetelor de mas, a altor valori, precum i a micrii acestora. Are funcie contabil de activ, iar soldul contului reprezint alte valori existente. nregistreaz n debit valoarea bonurilor valorice, a timbrelor fiscale i potale, biletelor de tratament i odihn, tichetelor de cltorie i a altor valori achiziionate, iar n credit valoarea bonurilor valorice, a timbrelor fiscale i potale, biletelor de tratament i odihn, tichetelor i biletelor de cltorie i a altor valori consumate. O categorie distinct de operaii de natur contabil o constituie cele privind viramentele interne sau transferurile de disponibiliti bneti efectuate ntre conturile de la bnci, precum i ntre aceste ultime conturi i casieria unitii patrimoniale. Fiecare dintre aceste operaii de trezorerie se nregistreaz n cte dou registre auxiliare, unul aferent contului din care se face virarea sumei, iar cellalt pentru contul n care se depune suma virat , ns cele dou momente nu coincid n timp. ntre momentul virrii sumei , pe baz de documente justificative, i cel timp , ceea ce nu permite nregistrarea operativ a operaiei efectuate. Pentru eliminarea acestor neajunsuri se utilizeaz contul 581 Viramente interne , care are funcie contabil de activ. Acest cont se debiteaz n momentul dispunerii efecturii viramentului sau transferului sumelor dintr-un cont de trezorerie n alt cont,10

privind

consemnarea ei n contul unde s-a dispus transferul intervine un anumit interval de

de asemenea , de trezorerie, iar n creditul contului se reflect efectuarea propriu-zis a transferului (viramentului) i implicit consemnarea acestuia n documente adecvate ( extrase de cont, registre de cas ) prin debitul conturilor de trezorerie. De regul, contul analizat , nu prezint sold, ceea ce nseamn c toate sumele care se vireaz trebuie s fie nregistrate n conturile pentru care s-a dispus transferul. O form aparte de micare a numerarului se concretizeaz n avansurile de trezorerie, care reprezint acele sume avansate persoanelor mputernicite s se ocupe de bunul mers al activitii desfurate de agentul economic.Aceast form specific de micare a numerarului este evideniat prin contul 542 Avansuri de trezorerie Contul are funcie contabil de activ i se debiteaz cu valoarea avansurilor de trezorerie acordate, diferenele favorabile de curs valutar aferente avansurilor de trezorerie n valut la nchiderea exerciiului financiar i se crediteaz cu valoarea avansurilor de trezorerie justificate prin achiziia de stocuri, plata de materiale nestocate, energie , ap , alte lucrri i servicii executate de teri, alte valori, avansurile de trezorerie neutilizate restituite etc. Soldul contului reprezint sumele acordate ca avansuri de trezorerie, nedecontate. Operaiunile de ncasri i pli efectuate n numerar sunt foarte diverse, dar cele mai frecvent utilizate n activitatea fiananciar au urmtoarea structur:- sume ridicate n numerar de la banc conform cecului de numerar, extrasului de

cont i registrului de cas ; 5311 Casa n lei i 581 Viramente interne 5311 Casa n lei mrfuri, materiale i prestri servicii ; 5311 = 41111

=

581 Viramente interne

=

5121 Conturi la bnci

- plusuri de inventar n numerar conform listelor de inventariere ; = 768 Alte venituri financiare

- ncasri de la clieni, n limita unui anumit plafon, pentru livrri de produse,

Casa n lei 5311 Casa n lei 5311 Casa n lei 5311 = Casa n lei % 707 = =

Clieni 419 Clieni-creditori 542 Avansuri de trezorerie

- avansuri primite de la clieni pentru diverse livrri ulterioare ;

- avansuri de trezorerie neconsumate i restituite ;

ncasri din vnzarea mrfurilor n numerar ;

Venituri din vnzarea mrfurilor 4427 Tva colectat - depuneri de numerar n banc conform foilor de vrsmnt : 581 Viramente interne i 5121 = Conturi la bnci 401 Furnizori 421 datorate- plata ajutoarelor materiale datorate personalului conform documentelor de

=

5311 Casa n lei 581 Viramente interne

- plata furnizorilor n numerar conform chitanelor emise de acetia : = 5311 Casa n lei = 5311 Casa n lei

- plata salariilor nete datorate personalului conform statelor de plat: Personal-remuneraii

plat : 423 Personal-ajutoare = 5311 Casa n lei12

materiale datorate - acordarea avansurilor de trezorerie pentru deplasri n interes de serviciu : 542 = 5311 Avansuri de trezorerie Casa n lei

V. STUDIU DE CAZ PRIVIND CONTABILITATEA OPERAIILOR CU FURNIZORI SI CLIENTI LA SOCIETATEA COMERCIAL ROMULUS SRL a) Prezentarea general a societii comerciale ROMULUS srl Societatea comercial ROMULUS SRL este constituit prin ncheierea contractului de societate exprimnd consimmntul asociailor. Societatea este persoan juridic romn avnd forma juridic de societate cu rspundere limitat. Obiectul de activitate al societii l constituie activitile de comercializare de bunuri alimentare i industriale. Societatea i realizeaz obiectul de activitate pe teritoriul strintate. Capitalul societii este de 61 000 lei constituit n numerar cu valoarea de 21 000 lei i aport n bunuri economice, o cldire n valoare de 40 000lei. Organul suprem de conducere este adunarea general a asociailor cu urmtoarele atribuii : aprobarea contului de profit i pierdere, a bilanului contabil i a raportului de gestiune, repartizarea beneficiului net, numirea, revocarea, descrcarea de activitate i tragerea la rspundere a administratorilor, modificarea statutului societii. Societatea este administrat de doi administratori numii pe perioad nedeterminat prin contractul de societate; ei reprezint juridic i financiar ntreprinderea n raporturile cu terii, limitele actelor i responsabilitilor lor decurgnd din regulile privitoare la mandat reglementate de codul civil, de dispoziiile legii i de prevederile contractului de societate. judeului Clrai, cu posibilitatea de a-i deschide filiale n ar i n

13

b) Studiu de caz privind contabilitatea operaiilor cu furnizori si clienti n luna martie a anului curent societatea a nregistrat urmtoarele operaiuni : a) conform monetarelor i a bonurilor fiscale de cas anexate s-au nregistrat vnzri de mrfuri n numerar la pre de vnzare cu amnuntul: 4111 Clienti = % 707 Venituri din vnzarea mrfurilor 4427 Tva colectat b) activitii : 5311 Casa n lei c) ctre furnizori astfel : 401 Furnizori d) se pltesc = 5311 Casa n lei 10 441.87 lei = 4551 Asociai conturi curente 9 000 lei 5 917,59 lei 37 062,80 31 145,21 lei lei

pe baza chitanelor de ncasare n casierie asociaii au lsat la dispoziia

societii, pe parcursul lunii menionate sume de bani n numerar necesare desfurrii

n conformitate cu chitanele primite de la furnizori s-au efectuat pli

obligaiile salariale nete datorate personalului conform 421 = 5311 Casa n lei 690,29 lei

centralizatorului statelor de plat a salariilor : Personal-remuneraii datorate e) se achit conform chitanei de trezorerie impozitul pe dividende datorat: 446 = 5311 Casa n lei 1 004,29 lei Alte impozite,taxe f)

i vrsminte asimilate se achit conform chitanei impozitul privind taxa asupra mijloacelor de 446 = 5311 Casa n lei14

transport aparinnd societii: 19,2 lei Alte impozite,taxe

i vrsminte asimilate g) varsmnt: 581 = i 5121 h) = 581 Viramente interne 26 920 lei Conturi la bnci chitanelor 4551 curente Alte operaii economico-financiare efectuate de societate n luna de referin se refer la : a) plata impozitului pe profit datorat pentru perioada precedent conform 441 b) = 5121 Conturi la bnci 1 500 lei extrasului de cont i a ordinului de plat : Impozit pe profit situaiei de calcul a uzurii : 602 Cheltuieli cu obiecte de inventar c) = 322 Uzura obiectelor de inventar 400 lei = 5311 Casa n lei 5 400 lei Asociai conturi 5311 Casa n lei 26 920 lei Viramente interne pe parcursul lunii a fost depus n banc numerar conform foilor de

asociaii i retrag sumele lsate la dispoziia societii conform

se nregistreaz uzura obiectelor de inventar aflate n folosin conform

se scot din folosin obiecte de inventar uzate conform procesului 322 Uzura obiectelor de inventar = 321 Obiecte de inventar 4 00 lei

verbal de scoatere din uz a obiectelor de inventar :

15

d)

aprovizionarea cu mrfuri conform junalului de aprovizionare aferent 371 Mrfuri = % 401 Furnizori 378 Diferene de pre la mrfuri 4428 Tva neexigibil 5 315,56 lei 8 043,05 lei 33 292,2 19 933,59 lei lei

perioadei de referin :

e)

nregistrarea tva deductibil aferent aprovizionrii cu mrfuri: 4426 Tva deductibil = 401 Furnizori = 421 Personal-remuneraii datorate 690,29 lei 3 787,38 lei

f)

nregistrarea salariilor brute conform statelor de plat : 641 Cheltuieli cu salarii

g)

nregistrarea altor impozite i taxe datorate(impozit pe dividende i 635 Cheltuieli cu alte impozite i taxe = 446 Alte impozite,taxe i vrsminte asimilate 1 023,49 lei

impozit pe mijloacele de transport)

i ) regularizare tva conform decontului de tva aferent lunii martie: 4427 Tva colectat = % 4426 Tva deductibil 4423 % 60716

5 917,59 3 787,38 2 130,21 35665,76 lei 22 307,15

lei lei lei

j) descrcarea gestiunii de mrfurile vndute : = 371 Mrfuri lei

Cheltuieli cu mrfuri 378 Diferene de pre la mrfuri 4428 k) nchiderea conturilor de cheltuieli : 121 Profit i pierdere = % 607 Cheltuieli cu mrfuri 635 Alte chelt.cu impoz.taxe 641 Cheltuieli cu salarii 602 l) nchiderea conturilor de venituri : 707 mrfurilor = 121 Profit i pierdere 31 145,21 lei 400 lei Cheltuieli cu obiecte de inventar 690,29 lei 1 023,49 lei 24 420,93 22 307,15 lei lei 5 315,56 lei 8 043,05 lei

Venituri din vnzarea

IainIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII 264

17

CAPITOLUL 5 CONTABILITATEA TREZORERIEI5.1. Delimitari, structuri si obiective ale contabilitatii valorilor de trezorerie In cadrul unei entitati, activitatea curenta a acesteia presupune, atat operatii propriu-zise de obtinere a produselor, de executare a lucrarilor sau de prestare a serviciilor, cat si tranzactii financiare, ce se pot concretiza sub diverse forme. Conceptul de trezorerie se refera la ansamblul operatiilor financiare si monetare pe care le face o entitate pentru procurarea mijloacelor banesti si cheltuirea acestora in concordanta cu nevoile activitatii desfasurate. Sub aspect contabil, trezoreria entitatii este reprezentata de stocurile si fluxurile de numerar privind investitiile financiare pe termen scurt, disponibilitatile in conturile la banci/casierie, creditele bancare pe termen scurt si alte valori de trezorerie. Fluxurile de numerar reprezinta o baza rezonabila pentru estimarea capacitatii entitatilor de a genera numerar si echivalente de numerar, necesare pentru a face fata exigibilitatii datoriilor. Numerarul reprezinta lichiditatile monetare efective detinute in casieria entitatii sau in conturile bancare ale acesteia, iar echivalentele de numerar sunt reprezentate de investitiile financiare pe termen scurt extrem de lichide, care sunt usor convertibile in sume cunoscute de numerar si care sunt supuse unui risc nesemnificativ de schimbare a valorii. Investitiile (sub forma de titluri de plasament) sunt calificate, in mod normal, inechivalente de numerar doar atunci cand ele au o perioada scurta de scadenta, de regula, trei luni sau chiar mai putin de la data achizitiei. Prin urmare, investitiile de capital nu sunt cuprinse in aceasta categorie. Instrumentul financiar este reprezentat de orice contract ce genereaza simultan un activ financiar pentru o entitate si o datorie financiara sau un instrument de capitaluri proprii pentru o alta entitate. Instrumentele financiare se grupeaza in: a) active financiare, care, la randul lor, se identifica prin urmatoarele elemente: numerar; un drept contractual de a incasa numerar sau alte active financiare de la alta entitate; un drept contractual de a schimba instrumente financiare cu alta entitate, in conditiile in care sunt potential favorabile; un instrument de capitaluri proprii al unei alte entitati; b) datorii financiare, sunt reprezentate de orice datorie contractuala de a varsa numerar sau alt activ financiar unei alte entitati sau de a schimba instrumente financiare cu alta entitate in conditii in care sunt potential favorabile. Instrumentele financiare se delimiteaza in doua categorii: - instrumentele financiare primare care corespund unei tranzactii efective deja18

realizate si inregistrate in contabilitate (titluri de participare, titluri de plasament, imprumuturi acordate, imprumuturi contracte, etc.); - instrumente financiare derivate sau secundare1, care reprezinta tranzactii ce comporta doua elemente de referinta 2 si se deruleaza in doua momente3. Principala deosebire dintre instrumentele derivate si alte instrumente financiare este ca, in cazul celor derivate, cumparatorul plateste doar o parte din valoarea activului de baza, insa poate beneficia integral de variatia pretului acestui activ. Instrumentele financiare se concretizeaza sub mai multe forme, dar cele, mai des, utilizate sunt contractele la termen, contractele swap si optiunile. Conform normelor legale din tara noastra, in structura trezoreriei intra urmatoarele elemente sau active financiare: investitiile pe termen scurt, denumite, in literatura de specialitate, si valori mobiliare de plasament; valorile de incasat; disponibilitatile banesti, in lei si in devize, existente in conturi la banci; creditele bancare pe termen scurt, creditele externe si creditele de la trezoreria statului; disponibilitatile banesti in numerar, in lei si in devize; acreditivele in lei si in devize; avansurile de trezorerie; alte valori de trezorerie. Activele financiare sub forma titlurilor de valoare pot fi grupate in functie de diferite criterii. Astfel, in raport de scopul pentru care sunt achizitionate si forma concreta de existenta, se disting urmatoarele categorii: - valori de trezorerie detinute in scopul tranzactionarii care includ activele detinute in vederea revanzarii lor, pentru obtinerea unui beneficiu din specularea fluctuatiei pretului lor, intre momentul achizitiei si cel al vanzarii. In aceasta grupa se includ, de regula, titlurile cotate pe piata de capital (actiuni, obligatiuni si instrumente financiare derivate); - valori de trezorerie detinute pana la scadenta, care regrupeaza titlurile cu scadenta stabilita, pe care entitatea are intentia de ale detine pana la scadenta, in scopul incasarii unui venit financiar sub forma de dobanda, de exemplu obligatiunile, titlurile de stat si instrumentele financiare derivate, care se incadreaza in criteriul mentionat anterior; - valori financiare disponibile pentru vanzare care se refera la acele active financiare ce nu pot fi incluse in nici una din categoriile anterioare. In raport de perioada pentru care sunt detinute, titlurile de valoare se grupeaza in doua categorii: - investitii pe termen lung, ce regrupeaza valori financiare ce urmeaza a fi detinute o perioada mai mare de un an (investitii sub forma titlurilor de valoare detinute, fie in scopul exercitarii controlului asupra emitentului, fie pentru protejarea 1 Instrumentele financiare derivate sunt reglementate de Normele BNR nr. 10/01.VII.2002, M.Of. nr. 610 din 16.VIII.2002.19

2 Elementele de referinta sunt reprezentate de componenta cu pret variabil, a carei evolutie face obiectul contractului (cursul unei actiuni, cursul de schimb, rata dobanzii etc), numita suport sau baza si componenta notionala, reprezentata de o anumita cantitate de unitati dintr-un activ sau dintr-un pasiv determinat ce face obiectul variatiei de pret. 3 Momentele tranzactiei sunt incheierea contractului si plata contractului. afacerilor, pentru dezvoltarea acestora sau chiar in vederea obtinerii unor venituri financiare). Asemenea titluri au fost prezentate in cadrul temei privitoare la imobilizarile financiare; - investitii pe termen scurt, denumite si investitii curente sau valori mobiliare de plasament, in care se includ valorile de trezorerie imediat realizabile sau pe care entitatea nu intentioneaza sa le pastreze o perioada indelungata (maxim 12 luni). In acest capitol ne vom ocupa de investitiile pe termen scurt, in care se incadreaza, in general, acele investitii efectuate de entitate, ce reprezinta resurse suplimentare ale trezoreriei. Ele sunt titluri de plasament, concretizate in: - investitii pe termen scurt la societati afiliate din cadrul grupului, acestea fiind acele actiuni achizitionate de la o alta societate comerciala afiliata, apartinand grupului; - obligatiuni emise si rascumparate reprezinta hartiile de valoare proprii, emise, anterior pentru a primi imprumuturi de la alte societati comerciale (denumite imprumuturi obligatare), rascumparate la scadenta sau inainte de scadenta, in vederea anularii lor; - obligatiuni (cotate sau necotate), reprezentate de titluri negociabile achizitionate, ce confera entitatii o creanta asupra entitatii emitente; - alte investitii financiare pe termen scurt si creante asimilate, care imbraca forma: titlurilor de stat, emise de BNR, de regula, in forma dematerializata; bonurilor de tezaur, emise de BNR, impreuna cu organele specializate ale administratiei publice centrale; certificatelor de depozit, emise de bancile comerciale. Detinerea unor astfel de investitii financiare pe termen scurt permite realizarea unor venituri financiare, sub forma de dividende, dobanzi si din diferenta favorabila dintre pretul de vanzare mai mare si pretul de cumparare mai mic. Valorile de incasat reprezinta valori financiare care, datorita naturii lor, sunt convertibile la timp sau la termen in disponibilitati banesti. Din aceasta categorie fac parte efectele comerciale (cambia si biletul la ordin), cecurile si alte cupoane primite de la platitori si depuse la banca spre scontare sau incasare. Disponibilitatile sau depozitele create in conturile de la banca pot functiona la vedere sau la termen. Depozitele la termen reprezinta o forma de imobilizare a lichiditatilor pana la un an, fara a fi transferabile sau utilizate inainte de termenul final. Procedand astfel dobanda este mai mare decat in cazul disponibilitatilor banesti la vedere, care, de regula, este mult mai mica. Daca incasarile prin contul curent sunt mai mari decat platile, soldul contului curent exprima disponibilitatile banesti, iar daca incasarile sunt mai mici decat platile, soldul reprezinta credite acordate de banca pentru nevoi temporare, care trebuie sa se incadreze intr-o20

anumita limita de creditare. Disponibilitatile, in lei si in valuta, sub forma numerarului in casierie, permit efectuarea decontarii operatiilor urgente, privind obligatiile fata de personalul entitatii si alte persoane fizice sau alte entitati, in cadrul unor limite legale, cu respectarea regulamentului operatiilor de casa. Creditele bancare pe termen scurt asigura completarea disponibilitatilor necesare in vederea desfasurarii unei activitati normale. Primirea acestora se face pe baza unui contract de credit si este conditionata de asigurarea existentei garantiilor materiale si morale din partea entitatii solicitante. Rambursarea (restituirea) creditelor se face la termenele precizate in contract. Pentru creditele primite se platesc dobanzi care se suporta de entitate pe cheltuieli financiare. Acreditivele sunt reprezentate de disponibilitatile banesti rezervate in conturi distincte la dispozitia tertilor, in vederea efectuarii platilor pe masura livrarii bunurilor, executarii lucrarilor si prestarii serviciilor. Avansurile de trezorerie sunt reprezentate de disponibilitatile banesti acordate administratorilor sau altor persoane imputernicite de entitate, in vederea efectuarii de plati in favoarea acesteia. In categoria alte valori de trezorerie se cuprind timbrele fiscale si postale, biletele de tratament si odihna, tichetele si biletele de calatorie, tichetele de masa, bonurile pentru carburanti, alte asemenea valori. Operatiile de transferuri de disponibilitati banesti intre conturile la banci, precum si intre conturile la banci si casieria entitatii se inregistreaza in contabilitate prin intermediul unui cont de tranzit denumit viramente interne. Operatiile de trezorerie, respectiv, incasarile si platile se efectueaza in stransa corelatie cu decontarea drepturilor de creanta si a obligatiilor entitatilor. Ca urmare, contabilitatea trezoreriei se organizeaza in stransa corelatie cu realizarea si organizarea contabilitatii relatiilor economico-financiare cu tertii, persoane juridice sau fizice, care genereaza, printre altele, modificari ale valorilor de trezorerie. Principalele obiective ale contabilitatii trezoreriei se refera la: executia si coordonarea operatiilor financiare si banesti; evidenta, controlul, gestiunea si valorificarea disponibilitatilor din conturile de la banci si a efectelor de incasat primite de la clienti si depuse la banci; efectuarea platilor la termenele scadente; respectarea legislatiei financiar - bancare si fiscale (regulamentul operatiunilor de casa, regulamente emise de Banca Nationala a Romaniei si alte reglementari in domeniu, emise de Ministerul Finantelor); valorificarea disponibilitatilor banesti temporare prin plasamente eficiente de trezorerie; alegerea si utilizarea eficienta a instrumentelor de trezorerie, precum si a celor mai avantajoase forme de decontare; asigurarea unui echilibru permanent intre operatiile de incasari ale disponibilitatilor si operatiile de achitare a datoriilor, etc. In contextul aplicarii reglementarilor conforme cu directivele CEE, informatiile privind valorile de trezorerie servesc la intocmirea unei componente a situatiilor financiare anuale denumita situatia fluxurilor de numerar, in care acestea sunt structurate pe trei activitati: a) fluxuri de numerar din activitati de exploatare, care sunt reprezentate de incasarile prin casa si banca din vanzarea produselor, lucrarilor si serviciilor,redeventelor, onorariilor, comisioanelor si altor venituri, precum si a21

platii datoriilor fata de furnizorii de bunuri si servicii destinate activitatilor curente, fata de angajati, inclusiv a datoriilor fiscale. b) fluxuri de numerar din activitati de investitii, care vizeaza platile prin casa si banca pentru achizitionarea de imobilizari corporale si necorporale, achizitiile de titluri de participare, precum si incasarile din eventualele cesionari ale acestora. c) fluxurile activitatii de finantare ce vizeaza incasarile din emisiunea de actiuni si obligatiuni, din contractari de credite si imprumuturi, precum si platile reprezentand achizitionarea sau rascumpararea actiunilor si obligatiunilor, respectiv rambursarea imprumuturilor. 5.2. Evaluarea elementelor de trezorerie Evaluarea elementelor de trezorerie are o importanta deosebita in organizarea si conducerea contabilitatii, contribuind la respectarea unor principii de baza ale acesteia. Ea se face diferit in functie de natura valorilor si de momentul efectuarii evaluarii Probleme deosebite apar in cazul evaluarii investitiilor financiare pe termen scurt, a valorilor de incasat si a devizelor, celelalte elemente de trezorerie (disponibilitati, credite, acreditive si avansuri in lei) fiind evaluate la valoarea nominala. Evaluarea investitiilor financiare pe termen scurt, ca si in cazul celorlalte structuri contabile, componente ale bilantului, se realizeaza in patru momente: a) la intrarea in patrimoniu sau evaluarea initiala, denumita si evaluarea cu ocazia primei recunoasteri in contabilitate; b) cu ocazia inventarierii; c) la inchiderea conturilor sau la intocmirea bilantului (evaluarea bilantiera); d) la iesirea din entitate sau cu ocazia incetarii recunoasterii in contabilitate. 1. Evaluarea investitiilor pe termen scurt a) Evaluarea initiala a investitiilor pe termen scurt se realizeaza la costul de achizitie reprezentat, fie de pretul de cumparare, fie de valoarea determinata in baza unui contract de achizitie. Cheltuielile accesorii de cumparare a titlurilor in cauza, cum sunt comisioanele intermediarilor, spezele bancare si alte cheltuieli aferente, nu se includ in costul de achizitie, ci ele se inregistreaza direct in cheltuielile exercitiului. Precizare: Cheltuielile accesorii ocazionate cu procurarea titlurilor se includ in costul de achizitie. b) Evaluarea investitiilor pe termen scurt cu ocazia inventarierii se face la valoarea actuala, estimata, in functie de pretul pietei si de utilitatea lor pentru entitate. Valoarea de utilitate este determinata pe baza costului mediu al ultimei luni, pentru titlurile cotate, sau pe baza valorii probabile de negociere, pentru titlurile necotate. c) La inchiderea conturilor sau evaluarea bilantiera, evaluarea se face pe categorii de titluri de aceeasi natura si presupune compararea valorii actuale cu22

valoarea de intrare, cu respectarea principiului prudentei. Potrivit acestui principiu diferentele in plus (valoarea actuala este mai mare decat valoarea de intrare) nu se inregistreaza in contabilitate, titlurile mentinanduse la valoarea de intrare, iar pentru diferentele in minus (valoarea actuala este mai mica decat valoarea de intrare) se inregistreaza ajustarile pentru deprecierea investitiilor financiare pe termen scurt. d) Evaluarea la iesirea din patrimoniu a investitiilor financiare pe termen scurt, se realizeaza, de regula, la valoarea de intrare. In cazul in care titluri de plasament similare au preturi de intrare diferite, evaluarea acestora la iesirea din patrimoniu se face la costul mediu ponderat de cumparare sau prin aplicarea metodei prima intrare-prima iesire (FIFO) sau a altei metode ultima intrareprima iesire (LIFO), in aceleasi conditii ca si in cazul elementelor de natura stocurilor. Diferenta intre pretul de vanzare (cesiune) si valoarea contabila reprezinta rezultatul activitatii financiare de vanzare a titlurilor respective si imbraca forma plusurilor sau minusurilor de valoare. 2. Evaluarea disponibilitatilor si a operatiilor exprimate in devize. Valorile de incasat (cecurile primite si depuse la banca si efectele comerciale, reprezentate de cambii sau bilete la ordin) se evalueaza la intrarea in patrimoniu la valoarea nominala, iar la inventar si la inchiderea exercitiului financiar, evaluarea se face la valoarea posibila (probabila) de incasat (de recuperat). Evaluarea disponibilitatilor in devize, la intrarea in patrimoniu se realizeaza pe baza cursului de schimb in vigoare din ziua cand se face operatiunea, obtinandu-se echivalentul in lei al acestora. Operatiile de incasari si plati in devize necesita evaluarea la cursul de schimb in vigoare la data cand se efectueaza tranzactia (al zilei in care se face operatiunea). Diferentele de curs valutar intre data intrarii si iesirii devizelor influenteaza veniturile sau cheltuielile financiare, dupa cum sunt favorabile sau nefavorabile. La inchiderea exercitiului, disponibilitatile in devize se evalueaza la cursul de schimb in vigoare din ultima zi a exercitiului, iar diferentele de curs obtinute sunt recunoscute, fie ca venituri financiare, sau cheltuieli financiare, dupa cum sunt favorabile sau nefavorabile. Exceptie de la aceasta regula fac disponibilitatile valutare care reprezinta aport la capitalul social al actionarilor sau asociatilor, diferentele de curs aferente acestor disponibilitati fiind inregistrate ca alte rezerve, in sensul majorarii sau diminuarii, dupa caz. In situatia in care rezervele in cauza nu sunt suficiente, adica diferentele nefavorabile sunt mai mari decat rezervele existente, se efectueaza o prima operatiune de suplimentare a lor, dupa care se face regularizarea diferentelor constatate. 5.3. Sistemul documentelor justificative si evidenta operativa a elementelor de trezorerie Un sistem de documente judicios organizat care sa raspunda obiectivelor vizate de contabilitatea trezoreriei va fi capabil sa asigure exactitatea si operativitatea in sistemul de informare al entitatii. In functie de natura elementelor componente ale trezoreriei, a caror existenta, miscare si transformare trebuie evidentiate, documentele justificative se pot grupa23

in trei mari categorii: documente privind investitiile financiare pe termen scurt, documente privind conturile la banci si documente pentru operatiile cu numerar si alte valori. Prezentam in figura nr. 5.1. schema privind forma de existenta a valorilor de trezorerie si a documentelor primare aferente, ce poate constitui ca punct de pornire in organizarea contabilitatii trezoreriei. Pentru investitiile financiare pe termen scurt, documentele primare din care reies achizitionarea, existenta si vanzarea acestora sunt: contractul de vanzarecumparare, documentele specifice achizitionarii pe piata de capital, ordin de cumparare, ordin de vanzare, iar eventualele modificari ale titlurilor de valoare detinute se constata cu ocazia inventarierii pe baza registrului inventar. Toate operatiunile efectuate prin conturile curente la banci sunt inscrise de banca in documentul denumit extrasul de cont in care sunt inscrise toate operatiunile de incasari si plati efectuate pe baza de documente justificative. Este emis de fiecare banca si este transmis entitatii, zilnic sau periodic, cuprinzand urmatoarele informatii: data emiterii, soldul initial, incasarile si platile efectuate si soldul final.

INVESTIII FINANCIARE PE TERMEN SCURTActiuni Obligatiuni - contract; - ordin de vanzare, ordin de cumparare la bursa; - documente de plata (cecuri, extrase de cont); - proces verbal de anulare; - registrul inventar. CONTURI LA BaNCI Valori de incasat: - cecuri de incasat - efecte de incasat - cec, cambie, bilet la ordin; - borderoul valorilor depuse spre incasare sau scontare; - extras de cont. Conturi la banci: - in lei - in valuta - sume in curs de decontare - extras de cont; - ordin de plata pentru decontarea operatiilor com.; - ordin de plata pentru decontarea cu trez. statului; - dispozitie de plata/incasare pentru decontarea cu bugetul asigurarilor sociale; - situatie privind calculul comisioanelor si dobanzii; - foaie de varsamant; - cec (de numerar), cecul barat, etc. Credite de trezorerie24

- contract de creditare; - extras de cont; - scadentar; - nota (situatie) de calcul si incasare a dobanzilor. Acreditive: - in lei - in valuta - contract; - cerere de deschidere a acreditivului; - dispozitie de plata valutara externa; - extras de cont.

NUMERAR SI ALTE VALORICasa - in lei - in valuta - registrul de casa in lei (in valuta); - chitanta; - bon de comanda-chitanta; - dispozitie de plata/incasare catre casierie; - centralizatoare (rapoarte ale caselor de marcat); - cec (de numerar); - borderou de vanzare; - bon de achizitie; - foaie de varsamant-chitanta; - liste de plata; state de plata salarii; - referat de avans; - decont de cheltuieli; - cecuri de calatorie; - mandat postal; - inventar. Alte valori - timbre fiscale; - marci postale; - tichete de calatorie; - bilete de tratament si odihna; - bonuri valorice; - tichete de masa; - alte valori.

AVANSURI DE TREZORERIEAvansuri de trezorerie (avansuri pentru deplasari) - referat de avans; - ordin de deplasare (delegatie); - decont de cheltuieli; - decont de cheltuieli (pentru deplasari externe);25

- dispozitie de plata/incasare catre casierie; - chitanta. Figura nr. 5.1. Formele de existenta ale valorilor de trezorerie si documentele in care se consemneaza Sumele reflectate in extrasul de cont, document ce atesta tranzactiile cu disponibilitati, sunt privite sub doua aspecte: al entitatii ce are deschis contul de disponibil la banca (aspect ce il detaliem si noi in acest paragraf) si al bancii care il intocmeste. Se retine ca cele doua puncte de vedere sunt diametral opuse, in sensul ca ceea ce reprezinta o incasare la nivelul bancii inseamna o plata la entitate si invers. Extrasul de cont, fiind un document al bancii, sumele inscrise in debitul acestuia, reprezinta plati efectuate de entitate, iar sumele inscrise in credit reprezinta incasari de disponibilitati in contul curent. In vederea inregistrarii in contabilitatea entitatii, extrasul de cont este supus unor operatii de prelucrare in cadrul compartimentului financiar, astfel: - se verifica existenta documentelor pentru toate operatiunile de incasari si plati inscrise in extrasul de cont (ordin de plata, foaie de varsamant, borderoul valorilor depuse spre incasare, dispozitie de plata/incasare, situatie-nota privind calculul dobanzilor si comisioanelor bancare etc.), urmarindu-se autenticitatea, legalitatea, oportunitatea si necesitatea operatiunilor consemnate in aceste documente; - se conteaza documentele justificative, iar in extrasul de cont se trece in dreptul fiecarei sume contul corespondent; - se grupeaza sumele pe operatii de incasari si plati si in cadrul acestora pe conturi corespondente; - se reflecta in contabilitate operatiile de incasari si plati in instrumentele specifice fiecarei forme de contabilitate utilizate de entitate (jurnale de credit, situatii de debit, fise de cont cartea mare-sah sau fise de cont pentru operatii diverse). Evidenta operativa a existentei si miscarii numerarului in entitate se tine cu ajutorul registrului de casa care se intocmeste in doua exemplare, zilnic, de catre casier pe baza documentelor justificative a operatiilor de incasari si plati in numerar. Aceste documente au un regim special de intocmire si circulatie si se evidentiaza operativ, separat prin fisa formularelor cu regim special, dintre care mai importante sunt: - pentru incasari: cecul (de numerar), dispozitie de incasare in numerar, chitanta si alte documente cu functie similara, aprobate de organele competente; - pentru plati: foaia de varsamant-chitanta, dispozitii de plata in numerar, liste de plata, state de salarii, ordine de deplasare etc. Documentele de incasari si plati in numerar sunt supuse si aprobarii26

controlului financiar preventiv, inainte de efectuarea operatiunilor. Primul exemplar al registrului de casa, adica originalul, se detaseaza din registru si se preda compartimentului financiar-contabil, in aceeasi zi, sau cel mai tarziu a doua zi, impreuna cu documentele justificative, sub semnatura celui care la primit. Compartimentul financiar verifica existenta documentelor de incasari si plati, precum si daca soldul din registrul de casa este corect stabilit. Pentru inregistrarea in contabilitate a operatiilor de incasari si plati cu numerar, registrul de casa se prelucreaza astfel: - se controleaza documentele justificative ce au stat la baza operatiilor consemnate in registrul de casa sub aspectul legalitatii, oportunitatii, necesitatii si realitatii; - se controleaza corecta preluare a sumelor din documente in registrul de casa; - in ultima coloana a registrului de casa se inscriu conturile corespondente debitoare sau creditoare, dupa caz; - se cumuleaza si se grupeaza sumele pe conturi corespondente, separat pentru incasari si, respectiv, pentru plati; - se inregistreaza operatiile de incasari si plati in instrumentele specifice formei de inregistrare contabila folosita de entitate. 5.4. Forme de decontare si instrumente de plata Pentru realizarea activitatii in conditii normale, orice entitate intra in relatii de decontare cu alte entitati, cu bancile, cu autoritatile publice, cu proprii angajati, cu actionarii sau asociatii, pentru diverse operatii economice, financiare, sociale si fiscale care genereaza, implicit, si relatii de incasari si plati. Ansamblul operatiilor de incasari si plati in care este antrenata entitatea poarta numele de relatii de decontare. In functie de natura valorilor de trezorerie, care intervin in rezolvarea unor asemenea relatii de decontare, operatiile de decontare se pot grupa in doua mari categorii: decontari fara numerar si decontari cu numerar.5.4.1. Forme de decontare fara numerar

Cea mai mare parte a operatiilor de incasari si plati pe care le efectueaz entitatea imbraca forma decontarilor fara numerar, prin intermediul bancilor. Pentru efectuarea acestor decontari, entitatile isi deschid conturi curente. In acest scop,ele trebuie sa indeplineasca mai multe conditii, printre care sa fie inscrise la Oficiul registrului comertului (care, conform ultimelor reglementari, functioneaza pe langa fiecare tribunal) si la Ministerul Finantelor Publice; sa dispuna de un patrimoniu reglementat juridic; sa organizeze contabilitate proprie si sa incheie situatii financiare anuale. Decontarile fara numerar constau in virarea unei sume datorate de cumparator sau alt platitor (debitor) catre un furnizor sau alt beneficiar de drepturi (creditor), adica trecerea scriptica a sumei din contul debitorului in contul creditorului, prin intermediul unitatilor bancare. Efectuarea incasarilor si platilor prin sistemul de decontari, reduce necesarul de bani aflati in circulatie, accelereaza manevrarea banilor in deplina siguranta. Prin sistemul de evidenta al bancilor se poate urmari, cu certitudine, data efectuarii27

operatiunilor de creare si stingere a obligatiilor, iar pentru disponibilitatile din conturi entitatea incaseaza dobanda. De aici, interesul entitatilor de a pastra disponibilitatile la societatile bancare si de a efectua operatiunile de incasari si plati prin virament. Deschiderea conturilor curente de decontare se face pe baza urmatoarelor documente, pe care entitatea le depune la societatea bancara si anume; (a) cerere pentru deschiderea contului de decontare; (b) hotararea Guvernului, sau decizia Administratiei locale de stat, dupa caz, privind constituirea unitatii; (c) copie certificata dupa certificatul de inregistrare in Registrul comertului si dovada de inregistrare la organele fiscale teritoriale; (d) extras din actul care confirma dreptul conducerii entitatii sau reprezentantilor sai de a dispune de conturi; (e) fisa cu specimenele de semnaturi ale persoanelor autorizate sa dispuna de conturi si amprenta stampilei unitatii. Normele legale din tara noastra, elaborate de Banca Nationala a Romaniei si societatile bancare specializate, ce reglementeaza decontarile fara numerar, prevad efectuarea acestora cu respectarea anumitor reguli, printre care mentionam: Organizatorul relatiilor de decontare dintre unitati este banca, ce efectueaza decontarile prin sistemul platilor prin virament, sau compensare, fara miscarea efectiva a banilor; Operatiile de virament din conturile unitatilor platitoare se efectueaza de catre banci numai cu consimtamantul titularului de cont, cu exceptia acelor plati care privesc obligatii constatate prin titluri executorii ramase definitive, sau pentru care dispozitiile legale prevad posibilitatea decontarii fara consimtamantul unitatilor platitoare; Platile trebuie sa se efectueze la data exigibilitatii obligatiilor, platitorul fiind obligat sa le efectueze, iar beneficiarul fiind interesat sa le ceara; Beneficiarul trebuie sa efectueze plata numai dupa receptia bunurilor, lucrarilor si serviciilor, cu exceptia cazurilor cand s-a convenit altfel; Nici o cheltuiala nu trebuie sa se efectueze daca nu este avizata, in prealabil, de conducatorul compartimentului financiar contabil, sau a altei persoane imputernicita cu exercitarea controlului financiar preventiv; Entitatile au interesul sa prevada in contractele economice, forme si instrumente de decontare care sa asigure incasarea contravalorii productiei (produse, lucrari, servicii) vandute, intr-un timp cat mai scurt, precum si suportarea de penalizari in cazul neachitarii la termen, sau acordarea de bonificatii (sconturi, sau reduceri de valoare) pentru achitarea anticipata; Furnizorii de produse, lucrari, sau servicii, sunt indreptatiti sa pretinda clientilor lor, care intarzie, in mod repetat, plata, si le creeaza greutati financiare, sa le asigure anticipat sumele necesare efectuarii platilor, prin instrumente de plata adecvate; Platile din conturile entitatilor se efectueaza in limita disponibilitatilor din conturile curente si a creditelor bancare obtinute, in ordinea scadentei. Decontarile fara numerar se efectueaza la cererea entitatii pentru orice suma, fara stabilirea unor limite obligatorii, iar pentru fiecare operatie societatea bancara percepe comisioane, taxe si speze, care sunt incluse de fiecare unitate pe cheltuieli28

financiare. Pentru evitarea cresterii exagerate a volumului de operatii si documente, unitatile economice trebuie sa urmareasca decontarea cumulata a datoriilor marunte. Cadrul legislativ din Romania (Instrumente de plata BNR, octombrie,1994), privind efectuarea operatiilor de decontare, s-a actualizat avandu-se in vedere, atat standardele internationale, cat si stadiul actual de dezvoltare a sistemului de plati din tara noastra. Operatiile de decontare fara numerar (operatii de incasari si plati prin virament) se pot efectua folosind diferite forme de decontare si instrumente de plata, adecvate, care sa permita derularea cu operativitate a acestor operatii. Principalele forme de decontare si instrumente de plata ce pot fi utilizate de entitatile din tara noastra sunt urmatoarele: I. Acceptarea este cea mai raspandita forma de decontare care, asa cum ii spune si denumirea, platile intre entitati se efectueaza pe baza acordului (consimtamantului) platitorului (debitorului), dat prin depunerea la banca a documentelor de decontare emise de acesta. 274 In cadrul acceptarii se pot folosi urmatoarele instrumente de decontare: - ordinul de plata; - dispozitia de plata; - cambia; - biletul la ordin; - cecul; - forfetarea sau factoringul. 1. Ordinul de plata4 este o dispozitie neconditionata, data de catre emitentul acesteia unei societati bancare receptoare de a pune la dispozitia unui beneficiar o anumita suma de bani, la o anumita data. O astfel de dispozitie este considerata ordin de plata daca: - societatea bancara receptoare intra in posesia sumei respective, fie prin debitarea unui cont al emitentului, fie prin incasarea ei de la emitent si - nu prevede ca plata trebuie sa fie facuta la cererea beneficiarului. Ordinul de plata poate fi emis pe suport clasic (hartie) sau pe suport neconventional (magnetic, electronic). Se utilizeaza pentru decontarea valorii produselor, lucrarilor si serviciilor primite, precum si pentru decontarea obligatiilor entitatii fata de organismele publice (bugetul statului, bugetul asigurarilor sociale, fonduri speciale etc.). In cazul achitarii obligatiilor fata de organismele publice, ordinul29

de plata este intocmit numai pe suport de hartie si are o forma speciala necesara prezentarii structurii si motivarii obligatiilor fiscale, sociale si fiscale ale entitatii. El se intocmeste de catre platitor in trei exemplare, este semnat de conducerea entitatii sau alte persoane imputernicite si se depune la societatea bancara ce il deserveste din care un exemplar se restituie platitorului, un exemplar se retine de catre societatea bancara initiatoare, iar altul se transmite, de catre banca, beneficiarului sumelor, ca anexa la extrasul de cont. (1) Contractarea produselor, lucrarilor sau serviciilor PLaTITOR (2) Facturare produse, lucrari, servicii BENEFICIAR (primeste bunuri, (livreaza produse, servicii sau lucrari) (4) Se lichideaza creanta lucrari sau servicii) (3) Emiterea (5) Crediteaza ordinului de contul plata beneficiarului BANCA (4) Executarea ordinului de plata BANCA INIIATOARE DESTINATARa Figura nr. 5.2. Schema de circulatie a ordinului de plata 4 Regulamentul BNR nr. 8/19.VIII.1994 privind ordinul de plata. 275 In decontarea operatiilor comerciale pe baza ordinului de plata (figura 5.2.) se retin urmatoarele etape: 1. Contractarea operatiei comerciale de livrare de produse, executare de lucrari sau prestari de servicii cu decontare pe baza ordinului de plata. 2. Livrarea catre furnizor a produselor, executarea lucrarilor sau prestarea serviciilor, receptia la platitor si emiterea facturii de beneficiar; 3. Emiterea ordinului de plata de catre cumparator (platitor), pentru achitarea obligatiei fata de beneficiar si transmiterea acestuia bancii la care are deschis contul curent (banca initiatoare); 4. Efectuarea succesiva, de catre Banca initiatoare, a operatiunilor de receptie, autentificare, acceptare si in final de executare a ordinului de plata catre banca la care are deschis contul beneficiarul; 5. In momentul acceptarii ordinului de plata de catre banca destinatara transferul-credit este finalizat, creditand contul clientului sau (beneficiarului) cu suma inscrisa in ordinul de plata. Ca urmare, in vederea aducerii la indeplinire a dispozitiei platitorului,30

exprimata prin emiterea ordinului de plata, societatile bancare participante in cadrul transferuluicredit respectiv, trebuie sa efectueze urmatoarele operatiuni: a) receptia procedura de recunoastere a primirii ordinului de plata; b) autentificarea procedura prin care se stabileste ca ordinul de plata a fost emis de persoana indicata ca emitent pe ordinul de plata; c) acceptarea - procedura prin care se recunoaste ca valabil un ordin de plata receptionat; d) refuzul procedura utilizata in cazul in care o societate bancara decide ca nu este posibil sa execute un ordin de plata dat de un emitent sau ca executarea ar atrage costuri excesive ori intarzieri in finalizarea transferului-credit; e) executarea procedura de punere a mijloacelor banesti la dispozitia beneficiarului, in baza ordinului de plata acceptat anterior. In derularea operatiilor, denumite transfer credit pot interveni societati bancare intermediare, altele decat societatea bancara initiatoare sau societatea bancara destinatara. O varianta particulara a ordinului de plata o constituie Ordinul de plata in relatie cu trezoreria statului. 2. Cambia5 reprezinta un instrument de plata si, in acelasi timp, un titlu de credit, sub semnatura privata, prin care tragatorul, care emite titlul, plateste o datorie fata de o anumita persoana (beneficiar) prin intermediul altei persoane (tras) care are datorie fata de tragator. In circuitul sau, cambia pune in legatura trei persoane: tragatorul, trasul si beneficiarul. Tragatorul, in calitate de creditor, emite titlul si da ordin debitorului sau, numit tras, sa plateasca o suma determinata, la o anumita data, sau la vedere, unui beneficiar, sau la ordinul acestuia din urma. Referitor la emiterea, circulatia si executarea cambiei se retin mai multe operatii. Acceptarea consta in angajamentul luat de catre tras fata de orice posesor legitim de a plati cambia la scadenta. Trasul nu este obligat prin lege sa accepte, insa daca accepta el devine debitorul (obligatul) principal. Acceptarea este inscrisa intr-o rubrica speciala pe cambie si se exprima prin inscrierea in cadrul rubricii, a cuvantului31

acceptat sau orice alta expresie echivalenta si este semnata de tras. Simpla semnatura a trasului pusa pe fata cambiei este socotita acceptare. Posibilitatile de circulatie (transmitere) a cambiei sunt doua: 5 Legea 58/1934, asupra cambiei si biletului la ordin, modificata prin Legea nr. 83/1994. 276 a) prin gir, caz in care posesorul cambiei, numit girant, transfera altei persoane, toate drepturile ce izvorasc din cambie. Girul poate fi facut, chiar, in folosul trasului, indiferent daca a acceptat sau nu, al tragatorului sau al oricarui alt obligat. Acestia pot sa gireze din nou cambia. Girul trebuie sa fie neconditionat si semnat de catre girant. b) prin cesiune de creanta ordinara, in cazul in care tragatorul a inscris in cambie mentiunea nu la ordin (adica creditorul transfera dreptul sau de creanta unei alte persoane). Spre deosebire de gir, cesiunea de creanta devine valabila numai din momentul notificarii ei debitorului sau din momentul in care debitorul o accepta prin act autentic. Avalizarea reprezinta angajamentul neconditionat prin care un tert sau un semnatar al cambiei (avalistul), altul decat tragatorul sau acceptantul, devine garant pentru obligatiile unui co-obligat fata de cambie (avalizatul). Scadenta este termenul la care cambia trebuie platita. Ea trebuie sa indice cu precizie ziua sau termenul maxim in interiorul caruia creditorul trebuie sa se prezinte la plata. Scadenta poate fi: a) la vedere; b) la un anumit timp de la vedere; c) la un anumit timp de la data emiterii si d) la o data fixa. Pentru plata cambiei care nu este platibila la vedere, posesorul trebuie sa se prezinte la plata in ziua scadentei sale sau cel mult la doua zile de la aceasta si in locul desemnat (indicat) pe cambie. Cel care plateste cambia poate pretinde ca aceasta sa-i fie predata cu mentiunea de achitare scrisa de posesor. Posesorul nu poate refuza o plata partiala. In aceasta situatie de plata partiala, cel care plateste (trasul) poate cere sa i se faca pe cambie mentiunea de plata si sa i se dea o chitanta. Trasul care face plata inainte de scadenta o face pe riscul sau. Scontul este o forma de credit, ce se acorda de catre o banca posesorului32

cambiei. La prezentarea pentru scontare, banca ii achita contravaloarea, inainte de scadenta, percepandu-i un comision (taxa scontului), ea devenind beneficiarul cambiei. In caz de neplata la scadenta de catre tras, posesorul unei cambii trebuie sa faca un protest inainte de a putea face recurs impotriva celorlalti semnatari ai cambiei (care sunt solidar obligati fata de el). Daca o cambie este incasata de catre o banca (este ultimul posesor ce solicita incasarea), aceasta trebuie sa faca protestul in caz de neplata. In figura 5.3. se prezinta schema privind circulatia unei cambii cunoscandu-se urmatoarele date: Societatea MEGA S.A. a livrat la data de 30.V.2002 societatii comerciale STAR S.A. materii prime, in valoare de 50 milioane lei, termenul de plata fiind 1.VII.2002; de asemenea, societatea comerciala MEGA S.A. trebuie sa restituie Bancii comerciale X ultima rata a unui credit in valoare de 50 milioane lei, scadent tot la 1.VII.2002. Societatea comerciala MEGA S.A. emite o cambie care trebuie platita de societatea comerciala STAR S.A. direct Bancii X. Din momentul completarii si acceptarii cambiei, societatea comerciala MEGA S.A. are calitatea de tragator, societatea comerciala STAR S.A. se afla in pozitie de tras, iar Banca X este beneficiarul cambiei. Societatea comerciala MEGA S.A. remite cambia Bancii X. La data de 1.VII.2002 Banca X incaseaza suma de pe cambie de la societatea comerciala STAR S.A.. In acest fel se achita creditul acordat societatii comerciale MEGA S.A. de catre Banca X si, totodata, se stinge datoria societatii comerciale STAR S.A. fata de societatea comerciala MEGA S.A. 277 2) Incheierea contractului de vanzare-cumparare 5) Se stinge creanta 3) S.C. MEGA S.A. trage o cambie 4) Remite cambia trasa asupra SC STAR SA asupra S.C. STAR S.A. 5) Se stinge datoria 1) Banca X acorda credit SC MEGA SA 6) La scadenta se achita suma Figura nr. 5.3 Schema de circulatie a cambiei 3. Biletul de ordin este un instrument de decontare prin care emitentul isi ia33

angajamentul de a plati, la o anumita data, o suma determinata beneficiarului, sau celui care este posesorul legitim al instrumentului. Ca titlu de credit, este emis de client (debitor) prin care se obliga sa plateasca o suma de bani la un anumit termen, sau la prezentarea unui beneficiar, aflat in calitatea de creditor. Ca urmare, el pune in legatura doua persoane: emitentul si beneficiarul. Acest instrument este o promisiune de a plati si nu un mandat de plata. El se poate transmite prin girare, obligatiile rezultand dintrun bilet la ordin se supun acelorasi reguli generale ca si cele care rezulta dintr-o cambie. Regulile referitoare la plata, scadenta, girarea, protestul cambiei sunt aplicabile si biletului la ordin, mai putin acceptarea care este implicita. Pentru exemplificare, prezentam in figura 5.4. modalitatea de circulatie a unui bilet la ordin, in care Societatea comerciala Beta S.A. incheie un contract cu SC Construct S.A. pentru construirea unei sectii de productie in valoare de 800 milioane lei, urmand ca suma sa fie achitata intr-un termen de 30 zile de la receptia sectiei. Dupa incheierea contractului, SC Beta S.A. completeaza un bilet la ordin prin care se obliga sa plateasca suma de 800 milioane lei societatii comerciale Construct S.A. Figura nr. 5.4. Circulatia biletului la ordin SC MEGA SA (TRaGaTOR) S.C. STAR S.A. (TRAS) BANCA X (BENEFICIAR) ( 2) Lucrare efectuata prezinta la plata biletul la ordin (1)Incheierea contractului (4) La scadenta se achita suma (3) Emitere bilet la ordin S.C. BETA S.A. EMITENT S.C. CONSTRUCT S.A. BENEFICIAR 278 In acest exemplu SC Beta SA se afla in pozitia de emitent, iar SC Construct SA este beneficiarul biletului la ordin. La scadenta, acesta din urma prezinta34

biletul la ordin, pentru incasarea sumei, fie la SC Beta SA, fie bancii acesteia, primind contravaloarea biletului la ordin. 4. Dispozitia de plata/incasare privind asigurarile sociale de stat reprezinta un ordin dat de unitatea economica bancii sale de a pune la dispozitia organelor Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale - o anumita suma; ea indeplineste si functia unui decont privind contributia adusa / cheltuielile suportate la/din fondurile asigurarilor sociale de stat. Se intocmeste in patru exemplare din care un exemplar ramane la emitent, altul la banca ce il deserveste, unul la Trezoreria Statului si altul la beneficiarul sumei D.M.P.S. 5. Cecul este un instrument de plata utilizat de titularii de conturi bancare cu disponibil corespunzator in aceste conturi din vanzarea productiei sau din credite. In circuitul sau el pune in legatura trei persoane: tragatorul, trasul si beneficiarul. Instrumentul este creat de tragator, care in baza unui disponibil constituit in prealabil la o societate bancara, da un ordin neconditionat acesteia, care se afla in pozitia de tras, sa plateasca la prezentare, o suma determinata unei terte persoane sau insusi tragatorului aflat in pozitie de beneficiar. Cele trei persoane care sunt puse in legatura prin intermediul cecului executa toate operatiile legate de acest instrument in nume propriu: tragatorul emite cecul, posesorul legitim il incaseaza, iar trasul il plateste. Pentru ca tragatorul sa poata emite cecuri, banca sa ii elibereaza formulare de cecuri in alb, daca acesta detine un disponibil corespunzator in cont. Posesorul carnetului de cecuri completeaza formularul, il semneaza si-l preda beneficiarului care, la randul sau, il va prezenta bancii sale pentru incasare. Transmiterea cecului se poate face prin : a) simpla remitere cazul cecului la purtator care, in momentul emiterii, nu indica expres beneficiarul sumei, sau poarta mentiunea la purtator. Acest cec va fi platit, fie persoanei desemnate ca beneficiar, fie detinatorului cecului. b) cesiune de creanta ordinara atunci cand cecul este emis pe numele unei anumite persoane si contine mentiunea nu la ordin. In acest caz, numai persoana nominalizata poate sa-l incaseze. c) girare operatiune prin care se transmit, odata cu remiterea, si toate drepturile rezultate din cec. Ea este o mentiune speciala facuta pe versoul35

cecului in favoarea oricui, inclusiv in favoarea tragatorului. Noul beneficiar poate, la randul sau, sa gireze cecul. Cecul este platibil numai la vedere, adica la prezentare, in termenul legal (care poate fi de 8 zile, daca cecul este platibil in localitatea in care a fost emis sau 15 zile, in celelalte cazuri). Prezentarea cecului dupa expirarea termenului legal are ca efect pierderea dreptului legal de actiune impotriva girantilor anteriori in cazul in care cecul nu ar fi platit. Toate persoanele care, in orice calitate, s-au obligat prin cec (tragator, giranti) sunt responsabile solidar in ceea ce priveste plata cecului respectiv, cu toate ca obligatiile au fost asumate in momente diferite. 279 Principalele tipuri de cecuri sunt: cecul la purtator in care nu se indica expres denumirea beneficiarului, sau poarta mentiunea la purtator (este cel prezentat anterior); cecul barat, cecul certificat si cecul de calatorie. Cecul barat consta in inscrierea, de catre tragator, a doua linii paralele, orizontale, sau oblice pe fata cecului. Bararea cecului inseamna ca beneficiarul va trebui sa recurga la serviciile unei banci pentru incasarea sumei inscrisa pe cec, deoarece incasarea in numerar, direct de la banca tragatorului, nu este posibila. Bararea poate fi : generala, daca nu prezinta nici o mentiune intre cele doua linii si speciala, daca intre cele doua linii este mentionata denumirea unei banci. Bararea generala se poate transforma in barare speciala, dar operatiunea inversa este interzisa. Cecul certificat este acel cec prin care banca (trasul) confirma pe cec existenta disponibilului necesar efectuarii platii, iar persoana care a emis cecul nu mai poate retrage din contul sau aceasta suma pana la expirarea perioadei de prezentare. Cecul de calatorie prin care tragatorul poate conditiona plata acestuia de identitatea dintre semnatura persoanei care a primit cecul (posesorul) si semnatura persoanei care incaseaza cecul la prezentare. Se retine ca, posesorul pune o prima semnatura pe cec in momentul primirii acestuia si a doua semnatura in momentul incasarii, in prezenta functionarului societatii bancare, sau in momentul36

efectuarii unei plati, in prezenta beneficiarului. Acest tip de cec reprezinta un mijloc de plata sigur si se utilizeaza cu usurinta. Cecurile, ca de altfel toate instrumentele de decontare, se completeaza cu cerneala sau pasta, mentionandu-se, atat pe blanchete, cat si pe cotor urmatoarele date: felul, numarul, data si valoarea documentului achitat, precum si felul marfurilor livrate, lucrarilor executate sau serviciilor prestate si se semneaza de persoanele imputernicite sa dispuna de sumele din cont. Cecurile se achita, mai intai, din contul platitorului, dupa care suma respectiva este inregistrata in contul beneficiarului sumei, de aceea beneficiarul trebuie sa prezinte cecurile primite de la banca platitorului. Beneficiarul prezinta cecurile cu borderou de incasare, mai putin in cazul asa numitului cec de numerar in care borderoul nu mai este necesar intrucat beneficiarul sumelor (numerarului) este insusi tragatorul. Borderoul de incasare se intocmeste in trei exemplare cu urmatoarea destinatie: exemplarul 1 se retine la banca beneficiarului pentru evidenta, exemplarul 2 impreuna cu cecul se remite trasului (banca platitorului), iar exemplarul 3 se restituie beneficiarului ca dovada de prezentare spre incasare. - Societatea comerciala ALFA S.A. achizitioneaza marfuri, in valoare de 20 milioane lei, de la magazinul societatii comerciale SIGMA S.A. - Societatea comerciala ALFA S.A. are contul curent deschis la Banca X, iar societatea comerciala SIGMA S.A. are contul curent deschis la Banca Y; - In baza disponibilului din contul curent, Banca X elibereaza un carnet de cecuri societatii comerciale ALFA S.A.; - La achizitia marfii, reprezentantul societatii comerciale ALFA S.A. completeaza o fila din carnetul de cecuri, cu datele necesare si suma reprezentand contravaloarea marfurilor cumparate, o semneaza si o inmaneaza reprezentantului magazinului societatii comerciale SIGMA S.A.; - Din acest moment ALFA S.A. se afla in calitatea de tragator, Banca X are calitatea de tras, iar SIGMA S.A. fiind beneficiarul; 280 - Societatea SIGMA S.A. prezinta cecul (barat) la banca sa (Y) care il trimite37

Bancii X pentru decontare (incasare); - Banca X achita cecul Bancii Y, astfel se stinge datoria societatii comerciale ALFA S.A. fata de societatea comerciala SIGMA S.A. Decontarea drepturilor/obligatiilor intre cele doua entitati pe baza cecului (la purtator), presupune urmatoarele etape care se pot observa in figura nr. 5.5. 2. Livrarea de produse, executarea de lucrari si prestarea de servicii S.C. ALFA 4. Remite cecul tras asupra Bancii X S.C. SIGMA (TRaGaTOR) (BENEFICIAR) 7. Se stinge creanta/obligatia 6. Prezentarea cecului la plata BANCA X BANCA Y (Tras) (Banca beneficiar) 7. Achitarea cecului Figura nr. 5.5 Schema de circulatie a cecului 6. Forfetarea sau factoringul, ca instrumente de plata garantate, presupun etapele: a) forfetarea este un contract prin care un vanzator sau prestator de servicii isi vinde creantele pe care le are fata de un cumparator sau beneficiar unei societati bancare sau unei institutii financiare specializate, contra unei taxe de forfetare; b) factoringul este un contract incheiat intre o parte, denumita aderent, furnizoare de marfuri sau prestatoare de servicii si o societate bancara sau institutie financiara specializata, denumita factor, prin care aceasta din urma asigura finantarea, urmarirea creantelor si protectia riscurilor de credit, iar aderentul cedeaza factorului, cu titlu de vanzare sau de gaj, creantele nascute din vanzarea de bunuri sau prestarea de servicii pentru terti. II. Acreditivul constituie o alta forma de decontare si, in acelasi timp, un mijloc banesc, ce asigura cu anticipatie sumele necesare efectuarii platilor. Se utilizeaza frecvent in relatiile comerciale internationale, iar pentru decontarea datoriilor interne, in cazul in care cumparatorul intarzie, in mod repetat, platile catre furnizor. Acreditivul 1. Se elibereaza carnetul de cecuri 3. SC ALFA trage un cec asupra bancii sale 5. Prezentarea cecului spre incasare38

281 creeaza o garantie suplimentara ca se va asigura, pe aceasta cale, plata datoriilor intr-un timp normal. Acreditivul este forma de decontare prin care platile se efectueaza pe masura livrarii marfurilor, executarii lucrarilor si prestarii serviciilor, dintr-o suma rezervata (din disponibilitati sau credite bancare) in acest scop si tinuta la dispozitia furnizorului, la unitatea bancara la care acesta isi are deschis contul curent. Utilizarea acreditivului, in lei sau in devize, impune, in primul rand, existenta unui contract comercial, prin care unitatile partenere au convenit decontarea pe baza de acreditiv. Deschiderea acreditivului se face la cererea unitatii platitoare din disponibilitatile banesti ale acestuia, aflate la banca si consta in emiterea unui inscris (unei cereri), prin care banca emitenta se angajeaza ferm la plata in favoarea vanzatorului, in conditiile termenelor si documentelor, potrivit instructiunilor primite de la cumparator. In cererea de deschidere a acreditivului se inscriu urmatoarele elemente: - suma acreditivului; - denumirea furnizorului, sediul acestuia si unitatea bancara ce il deserveste; - felul si calitatea marfurilor, lucrarilor, serviciilor ce fac obiectul contractului, pentru care se deschide acreditivul; - termenul de valabilitate al acreditivului; - termenul de livrare precizat in contract si documentele pe care trebuie sa le prezinte furnizorului pentru decontare. Valoarea acreditivului deschis se vireaza la banca furnizorului, din disponibilitatile cumparatorului si se inregistreaza la banca intr-un cont distinct: Acreditive deschise. In cazul folosirii acestei forme de decontare, furnizorul procedeaza ca si in cazul altor vanzari, cu particularitatea ca, pe masura ce depune documentele de livrare si decontare la banca, acesta incaseaza, imediat, sumele de la client. Acreditivul se inchide la folosirea integrala a sumei, la expirarea valabilitatii sau la cererea cumparatorului cu acordul furnizorului. Revocarea sau reducerea acreditivului se face pe baza unei scrisori transmisa de cumparator la banca furnizorului. La primirea consimtamantului scris al furnizorului se restituie suma in39

contul platitorului (cumparatorului). Referitor la acreditivul in devize, acesta are o documentatie6 specifica de deschidere, alcatuita din Cererea de deschidere a acreditivului (CDA) si Dispozitia de plata valutara externa (DPVA), formulare cu regim special., tiparite de RA Imprimeria Bancii Nationale a Romaniei. Etapele pe care le presupune deschiderea si utilizarea acreditivului sunt prezentate, in mod schematic, in figura 5.6. III. Scrisoarea de garantie este forma de decontare prin care banca, ce deserveste pe platitor, confirma, la cererea acestuia, ca pentru anumite cazuri bine precizate, va asigura, pe o anumita perioada si in limita unei sume determinate, efectuarea platilor prevazute in scrisoare, din credite bancare, in cazul in care la data solicitarii platii de catre furnizor, platitorul nu va avea alte posibilitati de plata. 6 BNR a elaborat Normele privind circuitul formularelor DPVE si CDA (M. Of. nr. 395/31. XII.1997). 282 Figura nr. 5.6 Schema privind etapele derularii unui acreditiv 5.4.2. Decontarile cu numerar Entitatile pot efectua o serie de decontari in numerar, care pot fi in lei si in valuta. Operatiile de incasari si plati in numerar au o pondere redusa in totalul decontarilor si constau in virarea efectiva (cash) a unei sume datorate de debitor creditorului sau. Banca Nationala a Romaniei este imputernicita sa emita bancnote si monede prin care se realizeaza circulatia monetara oficiala din tara noastra, atat din punct de vedere cantitativ, cat si calitativ7. Incasarile in lei pot sa provina din vanzarea de produse din productie proprie, din vanzarea de marfuri, incasarea unor sume de la debitori, ridicari de numerar din conturile deschise la banca. Platile in lei se pot face pentru achitarea veniturilor salariale, plata ajutoarelor materiale, a premiilor si altor drepturi cuvenite salariatilor, dividendelor, plata avansurilor spre decontare, cumparari de bunuri, depuneri de numerar la banca. 7 Sisteme de plati in Romania, BNR, Bucuresti, 1996, pag. 3. (5) Expedierea bunurilor (3) Deschidere acreditiv40

(1) Incheie contractul de vanzare-cumparare (4) Notificarea vanzatorului (7) Plata c/v documentelor (6) Documente privind expedierea bunurilor (2) Deschiderea acreditivului (10) Transmiterea documentelor (8) Remitere documente (9) Achitarea sumelor BANCA VANZaTORULUI ELBA SA BANCA CUMPaRaTORULUI ANDO SA (11) Achitarea c/v documentelor CUMPaRaTOR SC ANDO SA VANZaTOR SC ELBA SA 283 Aceste operatiuni se efectueaza prin casieria unitatii, potrivit reglementarilor normative8 cu privire la operatiile cu numerar prin care se precizeaza o serie de reguli obligatorii, intre care pot fi mentionate: a) Operatiunile cu numerar se fac de persoanele imputernicite in acest scop, numite casieri, care sunt considerati gestionari si trebuie sa indeplineasca o serie de conditii cu privire la studii, vechime in munca, corectitudine si sa aiba constituite garantiile materiale necesare. b) Casieria trebuie sa functioneze intr-o incapere distincta, prevazuta cu casa de bani, ambele dotate cu incuietori speciale si cu sisteme de asigurare impotriva furturilor. c) Incasarile si platile cu numerar dintre entitate si alte persoane juridice se pot face pana la o limita stabilita de Ministerul Finantelor Publice. Legislatia9 in domeniu, prevede anumite exceptii (de la prevederile art. 5, aliniatul 2, lit. c din OG nr. 15/1996) privind depunerile de numerar in conturile persoanelor juridice, deschise la banci, in sensul ca acestea pot fi facute si de alte persoane juridice, in baza41

documentelor de livrare legal intocmite, in situatia in care sumele respective reprezinta cumparari de marfuri, prestari de servicii, achitari de taxe, care nu au putut fi achitate prin instrumente de plata fara numerar. In vederea respectarii cu strictete a disciplinei de casa operatiile efectuate prin casierie se verifica zilnic, la preluarea registrului de casa si a documentelor anexate de la casier, de catre conducatorul compartimentului financiar-contabil sau alta persoana imputernicita. Numerarul si alte valori din casierie se verifica inopinat, cel putin o data pe luna, de catre conducatorul compartimentului financiar-contabil sau inlocuitorul sau. Instrumentul principal prin care se realizeaza incasarea contravalorii unor drepturi sau achitarea unor obligatii cu ajutorul numerarului este chitanta. Alte documente utilizate sunt: chitanta fiscala (document de livrare si incasare /achitare), cec numerar, state de salarii si liste de plata a avansurilor chenzinale, etc. In cazul operatiunilor cash in valuta se utilizeaza documente justificative si de evidenta operativa distincte (chitanta pentru operatii in valuta, cod 14-41/a, registrul de casa in valuta, cod 14-4-7/aA). 5.5. Contabilitatea investitiilor pe termen scurt Contabilitatea valorilor mobiliare de plasament sau a investitiilor pe termen scurt se realizeaza cu ajutorul conturilor din clasa 5, denumita Conturi de trezorerie, grupa 50 Investitii pe termen scurt care include urmatoarele conturi: Contul 501 Actiuni detinute la societatile afiliate Contul 505 Obligatiuni emise si rascumparate Contul 506 Obligatiuni 8 Legea nr. 88/1998, privind aprobarea O.G. nr. 26/1997, pentru modificarea si completarea O.G. 15/1996, privind intarirea disciplinei financiar-valutare (M.Of. nr. 169/29.IV.1998). 9 H.G. nr. 479/12.VIII.1998 (M.Of. nr. 302/18.VIII. 1998), pentru modificarea si completarea Normelor metodologice pentru aplicarea O.G. nr. 15/1996. 284 Contul 508 Alte investitii pe termen scurt si creante asimilate cu urmatoarea structura: - Contul 5081 Alte titluri de plasament42

- Contul 5088 Dobanzi la obligatiuni si titluri de plasament Contul 509 Varsaminte de efectuat pentru investitii pe termen scurt, cu urmatoarea structura: - Contul 5091 Varsaminte de efectuat pentru actiunile detinute la societatile afiliate; - Contul 5098 Varsaminte de efectuat pentru alte investitii pe termen scurt. Toate conturile din aceasta grupa, cu exceptia contului 509 Varsaminte de efectuat pentru investitii pe termen scurt, au functie contabila de activ. Se debiteaza cu valoarea la cost de achizitie a investitiilor pe termen scurt (actiuni, obligatiuni si alte titluri), cumparate sau rascumparate (din propriile emisiuni). Se crediteaza cu valoarea la cost de achizitie a titlurilor vandute sau anulate, dupa caz. Pot avea sold debitor, care reprezinta titluri de plasament aflate i