practica aplicarii legis rm

5
Republica MoldovaCURTEA CONSTITUŢIONALĂHOTĂRÎRE Nr. 21 din 23.06.1997cu privire la interpretarea art. 114 din Constituţia Republicii MoldovaPublicat : 10.07.1997 în Monitorul Oficial Nr. 045 Promulgat : 23.06.1997 În numele Republicii Moldova Curtea Constituţională în componenţa: Pavel BARBALAT - preşedinte Nicolae CHISEEV - judecător-raportor Mihai COTOROBAI - judecător Nicolae OSMOCHESCU - judecător Gheorghe SUSARENCO - judecător Ion VASILATI - judecător-raportor cu participarea Ludmilei Zadorojnîi, grefier, autorului sesizării, Victor Cecan, deputat în Parlament, preşedintele Comisiei juridice, pentru numiri şi imunităţi, conducîndu-se de prevederile art. 135 alin. (1) lit. b) din Constituţie, art. 4 alin. (1) lit. b), art. 25 lit. g) şi art. 31 alin. (1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, a examinat în şedinţă publică dosarul privind interpretarea art. 114 din Constituţie. În procesul examinării prealabile a sesizării au fost studiate normele legislaţiei speciale, actele codificate, ce au incidenţă asupra problemei în cauză, precum şi motivele invocate în sesizare. Audiind informaţia judecătorilor-raportori, argumentele autorului sesizării, examinînd materialele prezentate, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ a c o n s t a t a t: 1. Temei pentru examinarea dosarului, conform art. 25 lit. g) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, a servit sesizarea domnului Victor Cecan, deputat în Parlament, preşedintele Comisiei juridice, pentru numiri şi imunităţi, privind interpretarea art. 114 din Constituţie. În sesizare se susţine că practica aplicării legislaţiei Republicii Moldova, în special a normelor Codului cu privire la contravenţiile administrative, denotă că un şir de contravenţii administrative sînt examinate de organele care nu au atribuţii de autoritate judecătorească. Aceste organe sînt în drept aplice sancţiuni administrative, prevăzute de Codul cu privire la contravenţiile administrative. Parlamentul a adoptat o serie de acte legislative prin care a restrîns dreptul unor organe, ce nu fac parte din sistemul judecătoresc, de a examina cauze administrative şi de a aplica sancţiuni administrative. Această activitate legislativă a Parlamentului nu este însă susţinută de unele autorităţi publice. Astfel, în Parlament au parvenit un şir de proiecte de legi cu privire la contravenţiile administrative, în care se propune restabilirea dreptului organelor extrajudecătoreşti de a examina dosarele administrative şi de a aplica sancţiuni administrative. Avînd în vedere că asupra problemei abordate în sesizare nu există un punct de vedere comun, iar jurisdicţia administrativă este o ramură de drept complicată şi multiaspectuală, autorul sesizării solicită interpretarea art. 114 din Constituţie sub următoarele aspecte: - dacă examinarea dosarelor administrative poate fi considerată drept înfăptuire a justiţiei în numele legii;

Upload: daniela-vlasov

Post on 16-Dec-2015

214 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

,nb kjvjhycjhmn

TRANSCRIPT

Republica MoldovaCURTEA CONSTITUIONALHOTRRENr. 21din 23.06.1997cu privire la interpretarea art. 114 din Constituia Republicii MoldovaPublicat :10.07.1997 n Monitorul Oficial Nr. 045 Promulgat : 23.06.1997n numele Republicii MoldovaCurtea Constituional n componena:Pavel BARBALAT- preedinteNicolae CHISEEV - judector-raportorMihai COTOROBAI - judectorNicolae OSMOCHESCU- judectorGheorghe SUSARENCO- judectorIon VASILATI- judector-raportorcu participareaLudmilei Zadorojni, grefier, autoruluisesizrii, VictorCecan,deputatn Parlament, preedinteleComisieijuridice, pentrunumiri i imuniti, conducndu-se de prevederile art. 135 alin. (1)lit. b) din Constituie, art. 4 alin. (1) lit. b), art. 25 lit.g) iart. 31 alin. (1) din Legea cu privire la Curtea Constituional,a examinatn edin public dosarul privind interpretarea art. 114din Constituie.n procesul examinriiprealabileasesizriiaufoststudiate normelelegislaiei speciale, actele codificate, ce au inciden asupra problemei n cauz, precum i motivele invocate n sesizare.Audiind informaiajudectorilor-raportori,argumenteleautorului sesizrii, examinnd materialele prezentate,CURTEA CONSTITUIONALac o n s t a t a t:1. Temei pentru examinareadosarului, conform art. 25 lit.g)din Legeacu privire la Curtea Constituional, a servit sesizarea domnului VictorCecan,deputatn Parlament, preedinteleComisieijuridice, pentru numiriiimuniti,privindinterpretareaart.114 din Constituie.n sesizare sesusine c practica aplicrii legislaiei Republicii Moldova,nspeciala normelor Codului cu privirelacontraveniile administrative,denotc un ir de contraveniiadministrativesnt examinate de organele care nu au atribuii de autoritate judectoreasc. Aceste organesntndreptsaplicesanciuniadministrative, prevzute de Codul cu privire la contraveniile administrative.Parlamentul aadoptatoseriede acte legislativeprincarea restrns dreptul unor organe, ce nu fac parte din sistemul judectoresc, de a examina cauzeadministrativeidea aplica sanciuni administrative.Aceast activitate legislativ a Parlamentului nueste nssusinutdeunele autoriti publice. Astfel, nParlamentau parvenitunirdeproiecte de legicuprivirelacontraveniile administrative,ncarese propune restabilireadreptuluiorganelor extrajudectoretide a examina dosarele administrative i de aaplica sanciuni administrative.Avnd n vederec asupra problemei abordate n sesizare nuexist unpunct de vedere comun, iar jurisdicia administrativ este oramur dedreptcomplicati multiaspectual,autorulsesizriisolicit interpretarea art. 114 din Constituie sub urmtoarele aspecte:- dac examinareadosareloradministrativepoateficonsiderat drept nfptuire a justiiei n numele legii;- dac snt ndrept autoritile publice sau alte organecentrale idespecialitatealestatului,care nufacpartedinsistemul judectoresc, s nfptuiasc justiia n numele legii pe baza dosarelor administrative instrumentate.2. Art. 114 dinConstituie stipuleaz c justiia senfptuiete n numele legii numai de instanele judectoreti.Justiia este un gen de activitate juridic deosebit. Sensul ei este dezvluitnlegtur sistematic cu normele art. 6, 20, 21, 22,115, 116, 117, 119, 120 din Constituie.Noiunea de "justiie" inoiuneade"puterejudectoreasc", consfinite n Constituie, nu snt identice.Potrivit art. 1 alin. (1)din Legea privind organizarea judectoreasc,putereajudectoreasc este independent, separatde puterea legislativiputereaexecutiv,areatribuiiproprii, exercitateprin intermediul instanelor judectoreti, nconformitate cuprincipiile i dispoziiile prevzute de Constituie i de alte acte normative,ceeacenseamnc societateaistatulmputernicesc autoritile judectoreti s nfptuiasc justiia.Conform art.115 alin. (1) i (2) din Constituie i art. 15alin. (1)i(2)din Legea privind organizareajudectoreasc,instanele judectoreti,careexercitputereajudectoreascinfptuiesc justiiannumelelegii snt Curtea Suprem de Justiie,Curteade Apel, tribunalele i judectoriile, care au urmtoarele caracteristici:- origine legal;- permanen;- snt organe cu jurisdicie obligatorie;- aplic principiul contradictorialitii i normele de drept.Formele de nfptuire a justiiei snt judecarea de ctre instanele judectoretia tuturor cauzelor privind raporturile juridice,civile, administrativei penale, precum i orice alte cauze pentru carelegea nustabileteo alt competen (art. 4 alin. (2)dinLegeaprivind organizareajudectoreasc). Aceste instane judectoreti au mputerniciridiferiteinfptuiesc justiianformeprocesuale difereniate.O parte component a sistemului judectoresc o constituie instanele judectoretieconomice,menionate n art. 9 din Legea cu privirela instanelejudectoretieconomice,carenfptuiescjustiiaprin soluionareacauzelorceau drept obiect relaiileeconomicedintre persoanele fizice i juridice.Dezbaterile judiciare se desfoarnbazaprincipiilor de procedur,consfinitenConstituie iLegeaprivindorganizarea judectoreasc.Aprarea judiciar se refer nu numai la drepturile fundamentale ale omului, ci i la drepturile asigurate prin lege i alte acte normative.Aprarea judiciar include deasemeneaexaminarea de ctre instanelejudectoreti a cauzelor ce izvorsc din raporturijuridice administrative. Dosarele din aceast categorie cuprind un sistem complex deinterrelaiiceizvorsc n procesulorganizriiinfptuirii puteriiexecutivenstat.Art. 230 din Coduldeprocedurcivil stipuleazcauzele ce izvorsc din raporturile juridice administrative, care se judec de instanele judectoreti.Majoritatea loro constituie cererile de percepere de la ceteni a restanelordeimpozite,de autoimpunere a populaiei stetiide asigurare obligatorie,precumiplngerilempotriva aciunilor nelegitime aleorganeloradministraieipublice,ntreprinderilor, instituiilor,organizaiilori persoanelor cu funcii derspundere ale acestora, svritecunclcarealegiisau cu depirea mputernicirilor, ce lezeaz drepturile persoanelor fizice i juridice.Cu toate c acestecauze se examineaz de instanelejudectoreti conformregulilor generale din Codul de procedur civil, ele nu pot fi considerateca aciuni civile. Drept temei procesual pentruintentarea acestorcauze administrative servesc cererile i plngerile, depusen condiiile legii.Obliectul probaiei circumstanelor contestabile este strict indicat nlege i se reduce la verificarea de ctre instanele judectoreti a legalitiiactelor organelor administraiei publice i persoanelorcu funcii de rspundere.Aceste i alteparticulariti procesuale ale unor astfel decauze administrativeaudeterminatsepararea lor ntr-untitluapartecu denumireade"Proceduracauzelor ce izvorsc dinraporturijuridice administrative".Una din formeleimportante i specifice de aprare a drepturilor i libertilorceteniloro constituie examinarea dectreinstanele judectoretiacauzelor cu privire la contraveniileadministrative.Naturajuridica acestor cauze este definit de Codul cuprivirela contraveniile administrative.Legislaia cuprivirela contraveniile administrative constdin Codul cuprivirelacontraveniileadministrativeialte acte normative, adoptate de Parlament, de Guvern i de organele administrrii publice locale, potrivit competenei lor.Cauzele cu privirela contraveniile administrative sntexaminate de:- comisiile administrative depelngorganeleexecutiveale administraiei publice locale;- organele afacerilorinterne, departamentele i inspectoratelede stat, de alte organe (persoane cu funcii de rspundere) abilitate;- judectoriile raionale, de sector, municipiale.Numrul cauzelorcuprivire la contraveniile administrativeeste considerabil i are tendina de a se majora.Contraveniile administrative cuprind diferite domenii:- protecia muncii i ocrotirea sntii populaiei;- ocrotirea mediuluinconjurtor,amonumentelor deistoriei cultur;- comerul, finanele i industria meteugurilor;- gospodria comunal i de locuine i cel de amenajri;- industria, folosirea energiei termice i electrice;- agricultura, nclcarea regulilor sanitaro-veterinare;- transporturile, gospodria rutier i telecomunicaiile, precum i contraveniileadministrativece atenteaz la proprietate, laordinea public, la modul stabilit de administrare, la nfptuirea justiiei.n capitolele16i21din Codul cuprivirelacontraveniile administrativesntdeterminatecompetena i moduldeexaminarea cauzelor cu privire la contraveniile administrative.Legislatorul a stabilit competena fiecrui organ (fiecrei persoane cufuncie de rspundere), mputernicit s examineze cauzele cu privire lacontraveniile administrative, a aprobat nomenclatorul acestor cauze i tipurile de decizii pronunate (art. 269).n vederea asigurrii legalitii laaplicarea msurilor de influen pentru contraveniileadministrativeestenecesar ca:proceduran cauzele cu privire la contraveniile administrative sse nfptuiascncondiiilerespectrii custricteealegalitii;aplicareamsurilorde influen administrativ de ctreorganelei persoanelecufuncii de rspundere abilitate s se facnlimitele competenei lor, n strict conformitate cu legislaia.Este importanti faptul c toate deciziile organelor(persoanelor cufuncii de rspundere) asupra cauzelor cu privire lacontraveniile administrativepot fi atacate, depunn-du-se o plngere lajudectoria raional,desector,municipal,adicpotfisupusecontrolului judiciar (art. 274 din Cod).Procurorul raionului,sectorului sau municipiului de asemenea poate contesta decizia asupra cauzei cu privire la contravenia administrativ (art. 276 din Cod).n cadrul examinriiplngeriisau protestului mpotrivadeciziei asupra cauzeicuprivirelacontraveniaadministativ instana judectoreascverific legalitatea i temeinicia decizieipronunate.Aceasta face posibil aprareapersoanei mpotriva nclcrii nentemeiatea drepturilor i libertilor ei constituioanle,creeaz garanii suplimentare de asigurare a legalitii.O particularitateprincipiala examinrii de ctrejudectoriile raionale,desectorimunicipaleaplngeriisauaprotestului mpotriva deciziei asupra cauzeicu privire la contravenia administrativ o constituie faptul c hotrrea instanei judectoreti, care examineaz plngerea sau protestul, este definitiv (art. 273 alin. 2dinCodulcu privire la contraveniileadministrative),adicse examineaz numai la o instan judectoreasc.Posibilitateade a ataca decizia judectoreasc asupra cauzelorcu privirelacontraveniileadministrative ninstanajudectoreasc ierarhicsuperioararconstitui o garanie eficientarespectrii drepturilorceteanului mpotriva aciunilor i deciziilor ilegale ale organelordestati persoanelor cu funciiderspundere.Aceast restricie a dreptului de a ataca astfel de decizie ar nsemna scoaterea aproapetotalde sub control a deciziilor emise de judectoriiledin instana judectoreasc inferioar.Curtea Constituional prin Hotrreanr.20din 16 iunie 1997 a constatat cacesterestricii contravin art. 20 din Constituie.Faptul c ProcurorulGeneral i adjuncii lui au posibilitatea de a naintanmodextraordinar la Curtea Suprem de Justiieunrecurs mpotrivadeciziilorinstanelorjudectoreti, care auexaminatla rndul lorplngereaiprotestulmpotrivahotrrii organului (persoanelorcufunciide rspundere) asupra cauzeicuprivirela contraveniileadministrative, precum i faptul c procurorulierarhic superiorare posibilitatea de a nainta recurs mpotriva unor astfel de hotrripecaleextraordinar(art. 282/9 dinCod),nuscaddin acuitatea problemei n cauz.Contestarea naceste cazuri a hotrrilor judectoriilor, emise n primainstan, este necesar s se studieze cu minuiozitate, pentrua se elabora metodele coresapunztoare de reglementare a ei.Relaiile dintre cetean i stat, n persoana organelor de stat, au un caracter complex i multiaspectual. Aceast chestiune este actual i impunecutareacilor adecvate de rezolvare. n multe ri existun sistemalorganeloradministrative de justiie, nsexperienalor aratc nu orice conflict administrativ este dat n competena lor, ci i gsete rezolvarea de ctre organele respective.Curtea Constituionalconsider c examinarea de ctreinstanele judectoreti a cauzelorceizvorscdin raporturile juridice administrative,a cauzelor cu privire la contraveniile administrative, precumiexaminarea plngerilor i protestelormpotrivadeciziilor asupra cauzelor cu privire la contraveniile administrative este o form denfptuirea justiiei. Totodat, hotrrile organelor, care nuau atribuii de autoritate judectoreasc, luate asupra cauzelor cu privire la contraveniile administrative nu constituie nfptuirea justiiei.Pentru motiveleexpuse, conducndu-se de art. 26 alin. (1) i(2), art.27 din Legea cu privire la Curtea Constituional, art. 66, 69i 70 din Codul jurisdiciei constituionale,CURTEA CONSTITUIONALH O T R T E:1. Examinarean fond de ctre instanele judectoreti acauzelor ceizvorscdinraporturile juridice administrative,acauzelorcu privire la contraveniileadministrative,precum i examinarea plngeriloriprotestelormpotriva deciziilorasupracauzelorcu privirelacontraveniile administrative este o form de nfptuirea justiiei.2. Hotrrile organelor,carenuauatribuiide autoritate judectoreasc,luateasupracauzelor cuprivirelacontraveniile administrative nu constituie nfptuirea justiiei.3. Conform art.26din Legea cu privire la CurteaConstituional prezenta Hotrre nu poate fi atacat, este definitiv, intr n vigoare ladataadoptriii se public n "Monitorul OficialalRepublicii Moldova".PREEDINTELECURII CONSTITUIONALEPavel BARBALATChiinu, 23 iunie 1997.Nr. 21.