1. Ce este PR-ul?

2. Importanţa lui.

3. Ce face PR pentru ONG-uri.

4. De ce 2% pentru AIESEC Braşov?

5. Etică în PR.

6. 7 sfaturi pentru promovarea online.

7. Urşii polari.

8. Despre ce nu este PR-ul?

9. 100 idei geniale de PR.

1. Ce este PR-ul?

PR-ul sau relaţiile publice, a fost definit în multe feluri. Pentru unii PR-ul vine de la „press release” ( comunicat de presă) datorită faptului că acesta e un mijloc atât de des întrebuinţat de agenţii de PR în transmiterea mesajului. Dar, în realitate, PR-ul constă în crearea unor relaţii bune cu publicul organizaţiei. Acest public este format din clienţi, furnizori, agenţii guvernamentale, grupuri de presiune, cu alte cuvinte, oricine este afectat de ceea ce facem.Pr este mai mult decât o măgulire, este o activitate pe termen lung, ceva ce ne ajută să ne creăm o imagine bună.Pentru a lucra în PR e nevoie mereu să lucrezi prin intermediul celorlalţi.

2. Importanţa lui.

Filmuleţul – the cartoon!

3. Ce face PR-ul pentru ONG-uri?

Chiar dacă ONG-urile nu au ca scop profitul, ci acela de a ajuta oamenii, animalele sau natura, ele au nevoie de vizibilitate, de transparenţă, trebuie să dea dovadă de seriozitate şi încredere şi, nu în ultimul rând, să genereze respect şi să atragă parteneriate.

1. Diferenţierea pe “piaţă”

Cu sprijinul relaţiilor publice, un ONG poate comunica eficient cu toate categoriile de public ţintă: beneficiari, parteneri, sponsori şi voluntari. De asemenea, îşi poate creşte nivelul de awareness. E important ca publicul ţintă să ştie ce servicii şi programe oferă ONG-ul respectiv, cui şi cu ce rezultate. Comunicarea permanentă cu beneficiarii şi sponsorii oferă şansa unui ONG să-şi îmbunătăţească proiectele - să cunoască mai bine nevoile beneficiarilor şi să folosească cât mai eficient resursele puse la dispoziţie de susţinători. Am întâlnit de-a lungul anilor ONG-uri care făceau şi fac lucruri extraordinare cu impact substanţial asupra vieţii multor copii şi persoane aflate în dificultate. Din păcate, nu ştiau să comunice despre ceea ce făceau. Am aflat de ele din întâmplare cu toate că mă pasionează destul de mult segmentul organizaţiilor non-guvernamentale şi încerc să fiu la curent cu ceea ce se întâmplă în acest sector.

Chiar dacă resursele de care dispune un ONG sunt destul de limitate sau îndreptate în special pentru a ajuta efectiv beneficiarii, investiţia în promovarea proiectelor poate contribui la succesul organizaţiei pe termen lung:

- Un logo care să simbolizeze cauza pe care ONG-ul respectiv o susţine, valorile în care crede echipa

- O broşură de prezentare a serviciilor pe care le oferă şi a programelor pe care le desfăşoară

- Un website cu informaţii la zi despre activităţile derulate şi, mai ales, cu datele de contact la îndemână: fie că sunt cele pentru beneficiari, fie că sunt pentru jurnalişti sau potenţiali parteneri.

2. Atragerea de parteneri şi sponsori

Atât companiile, cât şi persoanele fizice – voluntari şi sponsori aleg să sprijine un ONG în funcţie de cauza pe care acesta o susţine, dar şi în funcţie de rezultatele pe care le-a obţinut, de vizibilitate, transparenţă, încrederea pe care o inspiră, seriozitatea de care a dat dovadă de-a lungul timpului.

Relaţiile publice au şi aici un rol foarte important. Un ONG trebuie să comunice proactiv ce face şi cu rezultate. Asta nu înseamnă însă că trebuie să agaseze jurnaliştii cu informaţii care nu au potenţial de ştire. Este o dovadă de transparenţă, seriozitate şi responsabilitate să comunice sponsorilor şi partenerilor în ce fel sprijinul lor a îmbunătăţit viaţa comunităţii. De aceea, o serie de materiale de relaţii publice pot fi de un real folos:

- Un comunicat de presă care să anunţe lansarea unui nou serviciu- program, dar şi rezultatele obţinute în urma derulării unei campanii

- Un newsletter care să ţină la curent toate categoriile de public ţintă (beneficiari, sponsori, parteneri, voluntari, lideri de opinie din mediul guvernamental, jurnalişti) cu acţiunile ONG-ului şi cu rezultatele obţinute

- Un raport anual de activitate prin care să mulţumească sponsorilor şi să precizeze cu exactitate cum au fost folosite resursele organizaţiei.

Din ce în ce mai multe ONG-uri demonstrează că înţeleg modul în care relaţiile publice le pot ajuta în demersurile lor. Acest lucru nu se traduce doar prin existenţa unui department de comunicare şi relaţii publice sau a unui specialist în echipă, ci prin campanii memorabile, o comunicare constantă cu toate categoriile de public ţintă, o relaţie bună cu jurnaliştii care sunt consideraţi printre cei mai importanţi parteneri, evenimente şi campanii de strângere de fonduri cu rezultate nu doar în termeni de awareness, ci, mai ales, de resurse obţinute în beneficiul cauzei pe care o susţin.

4. De ce 2% pentru AIESEC Braşov?

Păi în primul rând pentru că au curaj. PR nu constă în a face copywriting şi atât. PR înseamnă să fii curajos, să îndrăzneşti să faci mai multe!

POZĂ COPyWRiter

5. Etică în PR

Principiile etice in relatiile publice sint, in mare masura, aceleasi ca si in alte domenii de activitate. Etic este:

sa-ti cunosti bine meseria sa faci constant eforturi ca sa evoluezi sa ai in vedere interesele clientului tau si ale companiei pe care o reprezinti sa iti pastrezi onoarea si demnitatea de profesionist

Alaturi de acestea, apar insa cateva principii noi, specifice acestei industrii. Acestea se refera in special la regulile de comunicare, la confidentialitate si la autocontrol. Ideal ar fi ca toate aceste lucruri, specifice bunului simt comun si convietuirii intr-o societate civilizata, sa existe si sa fie exercitate de fiecare individ in interactiunea cu ceilalti, insa in PR devin un “must” fara de care meseria te va exclude, in cele din urma.

Iata cateva reguli de baza in comunicare:

placerea de a comunica – obligatorie pentru fiecare specialist in relatii publice. Oricine isi doreste sa faca o cariera in acest domeniu trebuie sa se autoanalizeze cu obiectivitate si sa inteleaga daca ii place sa comunice, daca se simte bine stand de vorba cu oamenii, daca este confortabil atunci cand interactioneaza cu ceilalti.

setarea unor standarde inalte de calitate, pentru ca in comunicare greselile se taxeaza sever. Un comunicat de presa trimis catre jurnalisti in forma de lucru, nefinisata, un e-mail cu informatii gresite, o declaratie data atunci cand nu este cazul pot determina prejudicii de imagine greu de reparat.

stapanirea excelenta a gramaticii si exprimarea corecta in orice ocazie - nimic nu este mai urat decat un specialist in PR care nu stapaneste bine gramatica, si din pacate astfel de situatii exista. Stiu consultanti cu pretentii care nu conjuga corect verbul “a avea” si nu fac diferenta intre situatiile care cei un “i” sau doi “i” in conjugarea verbului “a fi”.

transmiterea eficienta a mesajului - un specialist trebuie sa aiba proprietatea termenilor, sa foloseasca cele mai potrivite cuvinte pentru un anumit context, astfel incat sa fie indreptatit sa-i sfatuiasca si pe altii in situatii similare. In calitate de comunicator, este necesar sa te asiguri ca mesajul pe care doresti sa il transmiti ajunge la publicul tinta in forma si cu sensul pe care ti le-ai dorit, acesta fiind si unul dintre sensurile de baza ale job-ului in comunicare.

ascultarea activa – pentru a comunica eficient, este bine sa stii sa asculti, ca sa intelegi ce, cat si cum din cantitatea de informatii aflata in custodia ta transmiti mai departe – si cu ce efect. Intoarcerea interesului dinspre propria persoana,

propriile idei si propriile ganduri catre celalalt, caruia ii esti consultant sau partener in actul de comunicare, va creste considerabil eficienta comunicarii. Am exemplul unui “specialist” care isi intrerupea permanent interlocutorul, ca sa-si expuna propriile idei fata de care avea o admiratie netarmurita. Intr-o zi, in toiul unei discutii, seful direct n-a mai rabdat si l-a pus la punct explicandu-i in fata tuturor celor prezenti valoarea “ascultarii active”.

Autocontrolul, al doilea principiu etic mentionat, tine foarte mult de educatia de business si de dorinta de dezvoltare personala pe care o are fiecare. Ca sa evoluezi, trebuie sa-ti pastrezi entuziasmul si determinarea. Chiar daca lucrurile nu ies mereu asa cum iti doresti, chiar daca faci greseli si cineva ti le reproseaza, nu ai de ce sa capitulezi sau sa-ti pierzi autocontrolul. Performanta profesionala o realizezi in primul rand pentru tine, nu este un favor pe care il faci companiei sau clientului.

Un alt aspect al autocontrolului este detasarea. in orice meserie, dar mai ales in comunicare (unde dovedesti ca stii efectul cuvintelor care nu se mai intorc), este bine sa te abtii sa iei lucrurile in nume personal. De-a lungul timpului, este foarte probabil sa te lovesti de situatii conflictuale, de declaratii mincinoase, de neadevaruri spuse public – este esential sa-ti pastrezi calmul si sa gasesti strategia care sa-ti permita sa mergi mai departe, avand la orizont obiectivul personal pe care vrei sa il atingi.

Confidentialitatea este un alt principiu etic obligatoriu in PR. Fiecare specialist in acest domeniu trebuie sa invete ce inseamna discretia si secretul profesional. Indiferent ce ti se intampla sau unde ajungi, divulgarea informatiilor de interior (in special cele de la client) este o dovada sigura ca nu esti facut pentru aceasta meserie. La fel ca medicul sau ca avocatul, un PR-ist de valoare stie ca dezvaluirea publica a unor informatii interne este similara cu iesirea din meserie, pentru ca nimeni nu va mai dori sa-l angajeze intr-un astfel de job. Increderea pe care oamenii ti-au acordat-o prin incredintarea unor informatii importante despre ei nu trebuie inselata niciodata, cu nici un chip.

Aceste principii etice nu sunt insa decat varful unui aisberg, pe care il reprezinta responsabilitatea, talentul, educatia profesionala si educatia sociala – lucruri construite in timp, in ani intregi de munca si de experienta.

6. 7 sfaturi pentru promovarea online

Mediul online e locul în care ONG-urile îşi pot găsi foarte uşor susţinători, dar nu e întotdeauna evident cum putem face pentru a trece de „implicare în promovarea cauzei X” şi a ajunge cu adevărat la „implicare în cauza X”. În ultimii ani, am încercat să înţeleg ce funcţionează şi ce nu, dincolo de lucrurile de bază legate de a fi prezent în online şi a comunica prin social media.

1. Înţelegeţi că aveţi un conţinut ideal pentru social media

Conţinutul care se propagă cel mai uşor este cel care stârneşte emoţii şi reacţii - high arousal emotions. Există studii care au arătat de ce unele tipuri de conţinut se viralizează şi altele nu; un exemplu este What Makes Online Content Viral? de la Universitatea Pennsylvania.

Aşadar, vorbim de emoţii: faceţi parte dintr-un ONG pentru a rezolva situaţii care v-au indignat sau v-au făcut mânioşi; aveţi poveşti de succes, surse de zâmbete şi bucurie; lucraţi cu voluntari care sunt implicaţi şi vor să dea vestea despre cum au ajutat. Toate acestea sunt scenarii care pot genera conţinut cu potenţial.

2. În ce formă ambalaţi conţinutul?

Dacă vă spun că Habitat for Humanity a construit două case, s-ar putea să ziceţi „mda, cool”. Pot însă veni cu imagini, pentru credibilitate, sau cu interviu cu familia beneficiară, unde intrăm şi pe teritoriul emoţiilor. Căutaţi întotdeauna atât mesajul, cât şi forma potrivită în care să îl îmbrăcaţi: infograficele comunică credibilitate şi ideea de muncă eficientă; materialele video şi imaginile au puterea de a transmite emoţii, dar în acelaşi timp dovedesc ceea ce faceţi; blogul ţinut de o echipă de voluntari pe durata unui proiect generează empatie şi implicare.

3. Respectaţi dreptul la viaţă privată şi demnitatea beneficiarilor

Cele de la punctele 1 & 2 fiind spuse, înţelegeţi că dacă lucraţi cu oameni trebuie să respectaţi demnitatea celor pe care îi ajutaţi. Nu îi puneţi în postura celor care stau cu mâna întinsă la colţul unei străzi virtuale. Nu uitaţi că, dacă aveţi succes, viaţa acelor

oameni va fi mult mai bună. Peste câţiva ani, nu vor aprecia să regăsească online poze care îi pun în posturi neplăcute, iar conţinutul dispare foarte greu din online.

Nu cădeţi în capcana conţinutului extrem de şocant şi revoltător! Am văzut, din păcate, pe Facebook, poze cu copii intubaţi pe masa de spital, cu pacienţi în cursul operaţiei. Vă asigur că din cei care dau share la aşa ceva, nici unul nu va dona un leu pentru voi.

4. Vorbiţi despre soluţii, nu doar arătaţi probleme

Da, caii din Letea au fost într-o situaţie dramatică. Zeci de delfini au fost găsiţi morţi în Deltă. Milioane de români au WC în curte. Mii de copii se îmbolnăvesc pentru că trăiesc în condiţii mizere.

Nu eşuaţi însă într-o vale virtuală a plângerii, ci veniţi cu soluţii, deja puse în practică sau potenţiale. Acelaşi studiu citat mai sus spune că tristeţea (nu confundaţi cu revolta sau indignarea) este emoţia care provoacă cele mai puţine reacţii, iar conţinutul în cauză nu e dat mai departe. E inamicul mobilizării! Prin urmare, propuneţi căi de acţiune la care să se poată adera.

5. Cereţi implicare pe proiecte specifice, nu doar general

Cei care empatizează maxim cu cauza voastră vor veni, poate, să întrebe „cum pot ajuta?”. Dar nu lăsaţi 90% din publicul vostru să se întrebe dacă ar putea face ceva. Daţi-le informaţiile relevante şi continuaţi cu un „call-to-action” foarte clar şi specific: donează pentru acţiunea X; implică-te ca voluntar pentru proiectul Y.

E aceeaşi regulă ca atunci când mergeţi să cereţi o sponsorizare în lumea reală: nu spuneţi „vrem bani să lucrăm, că facem lucruri bune”. Arătaţi clar unde merg banii şi luaţi-vă angajamentul unei raportări corecte şi transparente. Cereţi întotdeauna ajutor specific: ne trebuie un mediaplan / o şedinţă foto / cineva care să ne scrie trei texte.

6. Faceţi diferenţa dintre „implicare” şi „like / share / click”

Întrebaţi-vă mereu la ce vă folosesc cei 1.000 de fani care dau „like” şi câţi dintre ei sunt potenţiali voluntari, donatori sau voluntari. Este o strategie foarte bună să creezi o comunitate în jurul organizaţiei tale, e excelent dacă ei sunt la curent cu activităţile tale, dar e cu totul altceva dacă măcar 20% vor redirecţiona către tine contribuţia de 2% din impozitul pe venit. Luaţi-i treptat, parcurgeţi cu ei procesul de la străini la fani, la susţinători online şi la susţinători offline. Unii paşi vin natural (oamenii se vor simţi atraşi în mod firesc de misiunea voastră), pentru alţii va trebui să gândiţi instrumentele şi mesajele potrivite (misiunea voastră trebuie să devină pentru ei destul de importantă ca să se implice).

7. Obţineţi sponsorizări pentru conţinut, nu pentru Facebook

Nu cereţi bani ca să vă faceţi reclamă pe Facebook. În schimb, puteţi cere unei firme de software să vă realizeze gratuit o aplicaţie pentru Facebook, care să ajute la promovarea paginii voastre într-un mod inedit (ajutor specific).

Atunci când folosiţi reclame, faceţi-o punctual, targetat şi măsurat, doar pentru campanii punctuale (recrutare, stimularea donaţiilor etc.) şi cât mai puţin pentru a vă creşte fanii pe pagină. Altfel, veţi da bani către Facebook ca să ducă oamenii de pe Facebook pe Facebook (din newsfeedul lor către pagina voastră de pe serverul lor).

Măsuraţi întotdeauna impactul investiţiei în Facebook ads şi urmăriţi dacă acei bani s-au întors în organizaţie, fie ca donaţii fie ca valori de altă natură. Nu uitaţi că un ziar va publica gratuit macheta voastră printr-un parteneriat media, dar Facebook nu oferă gratuit reclame oricât de importantă ar fi misiunea voastră.

7. Urşii polari

Sincer, cui ii pasa de ursii polari amenintati cu disparitia din cauza incalzirii globale?! Nu stiu cati dintre noi recicleaza hartie, folosesc baterii reincarcabile sau fac dus in loc sa faca baie. Trebuie sa recunoastem ca romanii nu sunt inca constienti de faptul ca schimbarile climaterice sunt cauzate in proportie de 90% noua, oamenilor, si cu atat mai mult sa rezoneze la mesaje de salvare a animalelor pe care ei le vad doar la gradina zoologica. Apa

Nova a fost destul de optimista sa creada ca-i poate determina pe bucuresteni ca macar pentru o zi sa lase masina acasa pentru a reduce poluarea.

Pornind de la aceasta realitate, GMP PR a inteles ca un mars cu biciclete, un summit pe tema incalzirii globale sau o conferinta in care sa fie prezentate statistici ingrijoratoare nu vor ajuta la atingerea obiectivelor. Am ales astfel un mesaj simplu, un mesaj pe care cu usurinta il putem vizualiza: daca nu facem nimic acum pentru a reduce poluarea, este foarte probabil sa construim oameni de nisip cu copiii si nepotii nostri. Astfel, mesajul campaniei, care a inceput pe 4 iunie si s-a finalizat pe 8 iunie, a fost “Salveaza oamenii de zapada”.

Statisticile ne spun ca 70% din poluarea orasului provine din traficul rutier. Am identificat astfel targetul: soferii din mari intersectii. GMP PR a ales o abordare senzoriala a acestora: vazut, simtit, constientizat.

Ce au vazut? Au vazut viitorul apropiat in ochii a 3 oameni de zapada din nisip, de peste 3 metri.

Ce au simtit? Pamantul cum se topeste in mainile lor. Pe 5 iunie, soferii din Piata Charles de Gaulle, intersectia Baba Novac cu Campia Libertatii si Izvorul Rece au primit o bucata din Planeta sub forma unui cub de gheata, cu mesajul: “planeta e in mainile noastre, aveti grija de ea”.

Au constientizat? Cu siguranta! Au fost soferi care au dat voluntarilor in schimbul cubului de gheata pachetul de tigari, spunand ca de ziua mediului nu o sa fumeze. Trecatorii din Piata Charles de Gaulle au lasat mesaje pe o tabla special amenajata si ne-au spus ce o sa faca pentru a salva oamenii de zapada: seara aprind lumanari, ca e mai romantic, folosesc becuri economice, nu arunc hartii pe jos, merg pe jos in weekend, cumpar iarna braduti in ghiveci pentru a-i putea replanta... si lista poate continua.

De asemenea, trecatorii si soferii din zonele respective au primit pliante cu sfaturi despre cum pot contribui la salvarea oamenilor de zapada.

Campania s-a desfasurat intr-un mod simpatic, voluntarii purtand tricouri cu mesaje ecologiste amuzante: “Pentru nematerialiste: am venit cu bicicleta”, “O fac pe intuneric”, “Nu fac lucrurile pe jumatate”. Daca mergi pe bicicleta, asa cum a decis managementul Apa Nova, daca inchizi lumina atunci cand nu esti in camera sau daca nu dai drumul masinii de spalat atunci cand nu este incarcata la maxim, poti contribui la salvarea oamenilor de zapada.

Nu au fost exclusi din campanie nici angajatii Apa Nova, in special cei care lucreaza zi de zi cu clientii. Astfel, bucurestenii care au trecut pe la ghiseele Apa Nova in perioada 4-8 iunie erau intampinati de un om de zapada din nisip si de angajati pe a caror tricouri era scris “Imi plac facturile mici”. Si apa este o resursa consumabila si trebuie sa avem grija de ea, poate va ganditi sa inchideti robinetul cand va periati dintii.

8. Despre ceea ce NU este PR-ul

"Noi nu stam la ghiseu!", ne-a venit de nenumarate ori sa strigam, pana mai acum cativa ani, cand, chiar propria noastra mama credea ca lucram in "relatii cu publicul". Din fericire, zilele acelea s-au rarit demult. Din cand in cand, totusi, mai infruntam un zambet pe jumatate nedumerit. Dar, pana la urma, cine sunt comunicatorii si ce sunt relatiile publice?

Desi una dintre regulile logicii spune ca un obiect nu poate fi definit prin ceea ce el nu este, cred ca, de data aceasta, a incalca consemnul va fi mai degraba util. Argumentul principal este chiar viziunea usor confuza pentru unii asupra realitatii acestui vast domeniu si care trebuie demontata prin chiar motivatiile ei.

Asadar, specialistii în relatii publice… Nu sunt "cei cu relatiile" (a se citi inclusiv pilele), "cu multi prieteni printre jurnalisti", "care vorbesc toata ziua la telefon si iau masa des în oras". Multi nu înteleg ca poti sa muncesti fara sa faci bataturi de la tastatura si ca relatiile interumane se construiesc, in principiu, tocmai pastrand legatura. De altfel, a intretine relatiile cu publicurile unei organizatii, a raspunde rapid la dorintele lor, este una dintre îndatoririle specialistilor în PR.

Nu sunt inamicul obiectivitatii propovaduite de catre presa. Acest fapt exista, de cele mai multe ori numai în mitologiile jurnalistice. În viata de zi cu zi, lucrurile stau de-a dreptul pasnic, iar informarea corecta a cetatenilor este rezultatul colaborarii dintre cele doua bresle.

Nu traiesc doar ca "sa scrie comunicate de presa pe banda". Comunicatele de presa sunt doar o parte infima a consilierii si strategiei de comunicare pe care o agentie de publicitate o ofera clientilor.

Nu manipuleaza prin informatiile pe care le transmite jurnalistilor. "Ar fi cam mult sa ceri cuiva sa se refere la un lucru care ii apartine subliniindu-i defectele. Oricine merita întelegere pentru faptul ca vrea sa scoata în fata tot ce are mai bun" scria David Ogilvy într-una din cartile sale.

Nu sunt profilati pe lobby, afaceri publice, fund-raising, actiuni de propaganda sau marketing. Paradoxal, toate cele enumerate mai sus reprezinta fiecare doar o fateta a domeniului generos al relatiilor publice - profesia cu 1000 de definitii.

Fara a intra în amanunte teoretice, cred ca metafora care vorbeste cel mai bine despre rolul relatiilor publice este "arhitectul reputatiei". Cu alte cuvinte, specialistii în PR stapanesc cel mai bine arta de a construi, a consolida, a valorifica imaginea si credibilitatea unei organizatii sau persoane.