pr. nr. 34/ 2009 pug localitatea cicaralau judeŢul ... cicarlau.pdf · te - zona de echipamente...

S.C. AEDILIS PROIECT S.R.L.

BAIA MARE, str. 1 MAI, nr. 25, tel/fax 0362 404 917

NR INREG . J24 / 1705 / 2004 ; CUI: 16927071

CONT RO50 BACX 0000 0030 2101

UNICREDIT TIRIAC BANK BAIA MARE

www.aedilisproiect.ro; e-mail : [email protected]

1

PR. NR. 34/ 2009

PUG LOCALITATEA CICARALAU

JUDEŢUL MARAMURES

REGULAMENTUL LOCAL DE URBANISM AFERENT

PLAN URBANISTIC GENERAL

LOCALITATEA CICARLAU, JUDETUL MARAMURES

CUPRINS:

I. PRESCRIPTII GENERALE

1. DOMENIU DE APLICARE

2. CORELĂRI CU ALTE DOCUMENTAŢII.

3. CONDIŢII DE APLICARE.

4. CONDIŢII DE CONSTRUIBILITATE ALE PARCELELOR

5. DIVIZIUNEA TERENULUI ÎN ZONE, SUBZONE ŞI UNITĂŢI TERITORIALE DE

REFERINŢĂ.

6. OBSERVAŢII

II. PRESCRIPTII SPECIFICE UNITĂŢILOR TERITORIALE DE REFERINTA CM – ZONA POLIFUNCTIONALA CENTRALA : zona mixta continand institutii, servicii si

echipamente publice, servicii de interes general (servicii manageriale, tehnice, profesionale, sociale,

colective si personale, comert, restaurante, loisir), nepoluante si locuinte

C L1 – Subzona locuintelor individuale si colective, situate in zona centrala, cu regim de inaltime

maxim admis P+2

C L2 – Subzona locuintelor colective, situate in zona centrala, cu regim de inaltime maxim admis

P+4

C IS1 - Subzona unitati socio-culturale, din zona centrala

C IS2 - Subzona unitati comerciale si servicii, din zona centrala

C IS3 - Subzona unitati de invatamant, din zona centrala

C IS4 – Subzona unitati administrative, din zona centrala

CV1a – Subzona spatii verzi : parcuri, gradini publice, scuaruri si fasii plantate (publice), din zona

centrala

C V1b – Subzona amenajari sportive, situate in zona centrala

C V2 – Culoare de protectie fata de infrastructura tehnica, trasee pietonale, din zona centrala

C V3 – Subzona spatii verzi pentru protectia cursurilor de apa si zonelor umede, din zona centrala

M- ZONE MIXTE :

M1 – Subzona functiuni mixte de productie, depozitare, reprezentare, comert si servicii.

M2 – Subzona cu functiuni mixte de recreere: case de vacanta ecologice, campinguri

M3 - Subzona functiuni mixte : servicii, cu preponderenta spatiilor plantate

M4 - Subzona functiuni mixte : ecoferme

L - ZONA DE LOCUIT

L 1 - Subzona locuinţelor individuale şi colective mici cu P - P+2 niveluri, situate în zone

construite constituite.



NR INREG . J24 / 1705 / 2004 ; CUI: 16927071

CONT RO50 BACX 0000 0030 2101



2

L 2 - Subzona locuinţelor individuale cu regim de înălţime maxim admis P+1+M, situate pe

versanţi slab construiţi în condiţii de stabilizare şi echipare tehnică a întregului versant.

L 3 – Subzona locuinţelor individuale si colective cu P - P+2 niveluri, situate in noile extinderi sau

in enclave neconstruite.

A - ZONA DE ACTIVITATI PRODUCTIVE

A1 - Subzona activitatilor de productie si de depozitare

A 2 - Subzona activitati agrozootehnice

IS – ZONA INSTITUTII PUBLICE SI SERVICII :

IS 1 – Subzona unitati socio-culturale

IS 2 – Subzona unitati comerciale si servicii

IS 3 – Subzona unitati de invatamant

V - ZONA SPATIILOR VERZI

V 1 - Spatii verzi publice cu acces nelimitat :

V 1a - Parcuri, gradini publice, scuaruri si fasii plantate (publice);

V 1b - Amenajari sportive;

V 2 - Spatii verzi pentru agrement:

V 3 - Spatii verzi pentru protectia cursurilor de apa si zonelor umede;

V 4 - Culoare de protectia fata de infrastructura tehnica, trasee pietonale

V 5 - Fasii plantate de protectie sanitara.

V 6 – Arii naturale protejate

T - ZONA TRANSPORTURILOR

T 1 - Subzona transporturilor rutiere:

T 2 - Zona transporturilor pe cale ferata;

G - ZONA DE GOSPODARIE COMUNALA

G 1 - Subzona cimitirelor:

TE - ZONA DE ECHIPAMENTE TEHNICO- EDILITARE MAJORE.

ANEXE :

CONDIŢII DE PROTECŢIE A REŢELELOR TEHNICO-EDILITARE ŞI SERVITUŢILE

IMPUSE DE CĂTRE ACESTEA VECINĂTĂŢILOR

CADRU LEGAL DE ELABORARE A REGULAMENTULUI LOCAL DE URBANISM

ORDINUL NR. 536 DIN 23 IUNIE 1997 PENTRU APROBAREA NORMELOR DE IGIENA SI

A RECOMANDARILOR PRIVIND MEDIUL DE VIATA AL POPULATIEI

DEFINIŢII ALE UNOR TERMENI UTILIZAŢI ÎN REGULAMENTUL LOCAL DE

URBANISM AL COMUNEI CICARLAU:



NR INREG . J24 / 1705 / 2004 ; CUI: 16927071

CONT RO50 BACX 0000 0030 2101



3

REGULAMENTUL LOCAL DE URBANISM AFERENT

PLAN URBANISTIC GENERAL

COMUNA CICARLAU, JUDETUL MARAMURES

I - PRESCRIPTII GENERALE

1. DOMENIU DE APLICARE

1.1. Prezentul Regulament Local de Urbanism este parte integrantă a Planului Urbanistic General al

localitatii Cicarlau.

1.2. Regulamentul local de urbanism cuprinde şi detaliează prevederile referitoare la modul de utilizare

a terenurilor şi de amplasare, dimensionare şi realizare a construcţiilor in intravilanul Comunei Cicarlau.

1.3. Pentru terenurile noi introduse in intravilan care necesita realizarea de drumuri pe trasee noi sau

lucrari de dezvoltare a infrastructurii edilitare, in vederea construirii, se vor intocmi Planuri Urbanistice

Zonale sau Planuri Urbanistice de Detaliu, conform plansei anexate de Reglementari urbanistice –

zonificare. Documentatiile mentionate, vor ţine seamă de prevederile Planului Urbanistic General si a

Regulamentului Local de Urbanism aferent, asigurând dezvoltarea coerentă a localitatii.

1.4. Prezentul regulament are caracter operaţional şi este opozabil în justiţie. Prevederile sale permit

autorizarea directă, cu excepţia derogărilor şi situaţiilor speciale, în care se impune elaborarea unor

Planuri Urbanistice de Detaliu sau Planuri Urbanistice Zonale.

Prin derogare se înţelege modificarea condiţiilor de construire: funcţiuni admise, regim de

construire, înălţime maximă admisă, distanţe minime faţă de limitele parcelei, POT, CUT.

Modalităţile de autorizare în cazul derogărilor sunt următoarele:

modificarea conditiilor de amplasare, dimensionare, conformare si servire edilitara a unuia sau mai

multe obiective, pe una sau mai multe parcele adiacente, in corelare cu vecinatatile imediate, sunt

posibile pe baza unor Planuri Urbanistice Zonale – PUZ.

modificarea uneia dintre condiţiile stipulate în PUG privind funcţiunile admise, regimul de

construire, înălţimea maximă admisă, CUT şi retragerea clădirilor faţă de aliniament este posibilă pe

baza unor Planuri Urbanistice de Detaliu – PUD.

Derogari de la prevederile prezentului regulament sunt admise numai în urmatoarele situatii:

- conditii de fundare dificile care justifica un mod de construire diferit de cel admis prin prezentul

regulament ;

- descoperirea în urma săpăturilor a unor mărturii arheologice care impun salvarea şi protejarea lor;

- situarea specială a parcelei în cadrul oraşului într-o zonă de interes maxim sau condţionată de existenţa

pe terenurile alăturate a unor clădiri care trebuiesc menţinute;

- dimensiuni sau forme ale parcelei care nu se înscriu în prevederile regulamentului ;

1.5. Modificarea Regulamentului local de urbanism aprobat se face numai în condiţiile în care acestea

nu contravin prevederilor Regulamentului General de Urbanism. Aprobarea unor modificări ale Planului

Urbanistic General şi implicit ale Regulamentului Local de Urbanism se poate face numai cu

respectarea procedurii de avizare - aprobare pe care a urmat-o documentaţia iniţială.



NR INREG . J24 / 1705 / 2004 ; CUI: 16927071

CONT RO50 BACX 0000 0030 2101



4

2. CORELĂRI CU ALTE DOCUMENTAŢII.

Prezentul regulament preia acele prevederi ale Planurilor Urbanistice Zonale si de Detaliu aprobate

anterior intrării sale în vigoare prin Hotărârea Consiliului Local al Comunei Cicarlau, prevederile

Planului Urbanistic General Comuna Cicarlau în vigoare, şi acele prevederi din regulamentele

anterioare, ale căror efecte sunt imprimate în configuraţia cadrului construit actual al localităţilor şi care

îşi păstrează şi în prezent valabilitatea.

3. CONDIŢII DE APLICARE.

3.1. Regulamentul Local de Urbanism preia prevederile Regulamentului General de Urbanism, le

detaliază şi le aplică în corelare cu condiţiile specifice de dezvoltare a localitatii.

3.2. Pentru zonele de extindere, situate între intravilanul existent şi intravilanul propus, sau pentru

enclavele neconstruite, care necesita detalieri cu privire la realizarea drumurilor pe trasee noi sau lucrari

de dezvoltare a infrastructurii edilitare este obligatorie elaborarea unor Planuri Urbanistice Zonale sau

Planuri Urbanistice de Detaliu, aprobate conform legii.

3.3 Pentru zonele centrale ale localitatilor, zonele protejate si zonele de protectie a monumentelor, a

complexelor de odihna si agrement, a parcurilor industriale, a parcelarilor sau a altor zone stabilite

conform plansei anexate de Unitari Teritoriale de Referinta, se impune elaborarea Planurilor Urbanistice

Zonale, conform Legii 350/2001 a Urbanismului si Amenajarii Teritoriului cu completarile si

modificarile ulterioare.

3.4 Pentru reglementarea amanuntita a prevederilor stabilite prin PUG sau PUZ, pentru stabilirea

conditiilor de construire se vor elabora Planuri Urbanistice de Detaliu, acolo unde serviciul de urbanism

considera ca acest lucru este necesar.

3.5 Prevederile prezentului Regulament Local de Urbanism vor fi permanent corelate cu evoluţia

legislaţiei cu caracter general, precum şi cu cea a legislaţiei de specialitate, relevante pentru activitatea

de urbanism şi amenajarea teritoriului.

4. CONDIŢII DE CONSTRUIBILITATE ALE PARCELELOR

4.1. Conditiile pe care o parcela trebuie sa le indeplineasca pentru a fi construibila vor fi detaliate in

capitolele de mai jos pentru fiecare zona funtionala si UTR aferenta si vor face referire la urmatoarele

aspecte:

posibilitate de acces la drum public sau privat;

suprafaţă minimă a parcelelor pentru a fi construbile

front minim la strada;

raportul dintre latimea si adancimea parcelei;

unghiul format de frontul la stradă cu fiecare din limitele laterale ale parcelei

4.2. Este permisă divizarea unui lot în maximum doua parcele alăturate care să îndeplinească condiţiile

de construibilitate; împărţirea lotului în 3 sau mai multe parcele distincte se va face în baza unui P.U.Z

parcelare conform legii.

4.3. Orice interventii asupra ariilor protejate sau a interventiilor sau constructiilor noi in limita zonei

protejate instituite prin prezentul PUG pot fi realizate doar dupa aprobarea PUD/ PUZ cu avizul

Agentiei pentru protectia mediului.



NR INREG . J24 / 1705 / 2004 ; CUI: 16927071

CONT RO50 BACX 0000 0030 2101



5

5. DIVIZIUNEA TERENULUI ÎN ZONE, SUBZONE ŞI UNITĂŢI TERITORIALE DE

REFERINŢĂ.

5.1. Zona functionala este o parte a teritoriului unei localitati, in care, prin documentatia de

amenajare a teritoriului si de urbanism, se determina functiunea dominanta existenta si viitoare. Zona

functionala poate rezulta din mai multe parti cu aceeasi functiune dominanta (zona de locuit, zona

activitatilor industriale, zona spatii verzi, etc). Zonificarea functionala este actiunea de impartire a

teritoriului in zone functionale.

5.2. Unitatea teritoriala de referinta (UTR) este o subdiviziune urbanistica a teritoriului unitatii

administrativ-teritoriale, constituita pe criterii urbanistice similare sau omogene, avand drept scop

pastrarea, refacerea ori dezvoltarea teritoriului in concordanta cu traditiile, valorile sau aspiratiile

comunitatii la un moment dat si necesara pentru: agregarea pe suprafete mici a indicatorilor de populatie

si construire, determinarea caracteristicilor urbanistice, stabilirea indicatorilor urbanistici, reglementarea

urbanistica omogena. UTR-urile, avand de regula suprafata de 1-20 ha si in mod exceptional pana la 100

ha, se delimiteaza pe limitele de proprietate, strazi sau alte tipuri de limite fizice sau naturale in functie

de unele dintre urmatoarele caracteristici:

- relief si peisaj cu caracteristici similar

- evolutie istorica unitara intr-o anumita perioada

- populatie cu structura omogena

- sistem parcelar si mod de construire omogene

- folosinte de aceeasi natura ale terenurilor si constructiilor.

- regim juridic al imobilelor similar;

- reglementari omogene referitoare la destinatia terenurilor si la indicatorii urbanistici.

5.1. Împărţirea teritoriului în unităţi teritoriale de referinţă (denumite în continuare UTR), s-a făcut

conform planşei anexate de Unitati Teritoriale de Referinta.

Definirea unei anumite unităţi teritoriale de referinţă este determinată de trei parametri:

(1) funcţiunile dominante admise cu sau fără condiţionări;

(2) regim de construire

(3) inaltimea maxima admisa a constructiilor.

Schimbarea unuia dintre parametri conduce la modificarea prevederilor regulamentului şi deci, este

necesară încadrarea terenului în altă categorie de UTR.

5.3. Structura continutului Regulamentului Local de Urbanism:

Fiecare dintre subzonele si unitatile teritoriale de referinta - UTR fac obiectul unor prevederi organizate

conform urmatorului continut:



NR INREG . J24 / 1705 / 2004 ; CUI: 16927071

CONT RO50 BACX 0000 0030 2101



6

GENERALITATI: CARACTERUL ZONEI

SECTIUNEA I : UTILIZARE FUNCTIONALA

ARTICOLUL 1 UTILIZARI ADMISE

ARTICOLUL 2 UTILIZARI ADMISE CU CONDITIONARI

ARTICOLUL 3 UTILIZARI INTERZISE

SECTIUNEA II: CONDITII DE AMPLASARE, ECHIPARE SI CONFIGURARE A CLADIRILOR

ARTICOLUL 4 CARACTERISTICI ALE PARCELELOR (SUPRAFETE, FORME,

DIMENSIUNI)

ARTICOLUL 5 AMPLASAREA CLADIRILOR FATA DE ALINIAMENT

ARTICOLUL 6 AMPLASAREA CLADIRILOR FATA DE LIMITELE LATERALE SI

POSTERIOARE ALE PARCELELOR

ARTICOLUL 7 AMPLASAREA CLADIRILOR UNELE FATA DE ALTELE PE

ACEEASI PARCELA

ARTICOLUL 8 CIRCULATII SI ACCESE

ARTICOLUL 9 STATIONAREA AUTOVEHICOLELOR

ARTICOLUL 10 INALTIMEA MAXIMA ADMISIBILA A CLADIRILOR

ARTICOLUL 11 ASPECTUL EXTERIOR AL CLADIRILOR

ARTICOLUL 12 CONDITII DE ECHIPARE EDILITARA

ARTICOLUL 13 SPATII LIBERE SI SPATII PLANTATE

ARTICOLUL 14 IMPREJMUIRI

SECTIUNEA III: POSIBILITATI MAXIME DE OCUPARE SI UTILIZARE A TERENULUI

ARTICOLUL 15 PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (POT)

ARTICOLUL 16 COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT)

6. OBSERVAŢII

6.1. La autorizarea oricărui fel de construcţie în extravilan se vor avea în vedere prevederile Ordinului

nr. 34/N/M30/3422/42.21 din 1995 al MLPAT, MAPN, MI, SRI pentru aprobarea Precizărilor privind

avizarea documentaţiilor de urbanism şi amenajarea teritoriului, prin care se reglementează distanţele

minime de amplasare a construcţiilor faţă de obiectivele cu caracter special.

6.2. Planul aferent Regulamentului Local de Urbanism, cu indicarea unităţilor teritoriale de referinţă,

este prezentat în anexă. Pentru fiecare investitie noua se va elibera un Certificat de Urbanism in care se

va preciza, in functie de UTR-ul in care se gaseste parcela pe care se doreste realizarea investitiei

respective, regimul tehnic si economic de construibilitate, conform articolelor din RLU. Regimul tehnic

si economic din RLU va fi completat direct in Certificatul de Urbanism eliberat sau ca anexa la acesta,

cu obligativitatea respectarii intocmai a conditiilor impuse.

6.3. Autorizarea executării tuturor construcţiilor, va ţine seama de zonele de servitute şi de protecţie ale

reţelelor tehnico-edilitare şi a căilor de comunicaţie.

6.4. Autorizarea construcţiilor în zonele expuse la riscuri naturale, cu excepţia celor care au drept scop

limitarea acestora este interzisă (conform Regulamentului General de Urbanism, HGR 525/ 1996 Art.10

Expunerea la riscuri naturale), pana la realizarea studiilor si lucrarilor care sa conduca la eliminarea

acestor riscuri. In sensul prezentului regulament, prin zone de risc natural se intelege alunecari de teren



NR INREG . J24 / 1705 / 2004 ; CUI: 16927071

CONT RO50 BACX 0000 0030 2101



7

si zone inundabile.

Pentru zonele inundabile cauzate de vaile care strabat localitatile apartinatoare comunei, se impun

lucrari de regularizare, indiguiri si alte lucrari de impiedicare a fenomenului. O data cu realizarea

acestora, se vor putea elibera autorizatii de construire pentru aceste zone.

Pentru zonele cu alunecari de teren, se impun elaborarea studiilor de specialite si lucrari de

stabilizare a versantilor.

6.5. În scopul protejării imaginii spaţiului public, autorităţile locale vor urmări evitarea:

amplasării spre stradă a anexelor gospodăreşti în cazul locuinţelor;

amplasării spre stradă a depozitelor şi a construcţiilor anexe;

folosirii culorilor de tencuială şi finisaje care să afecteze imaginea străzii etc.



NR INREG . J24 / 1705 / 2004 ; CUI: 16927071

CONT RO50 BACX 0000 0030 2101



8

II – PRESCRIPŢII SPECIFICE UNITĂŢILOR TERITORIALE DE REFERINŢĂ

1. ZONE PROTEJATE – REGLEMENTARI:

Intervenţiile în siturile arheologice reperate sau cu potenţial se vor face conform prevederilor

Ordonanţei nr.43 din 30.01.2000 :

1. În cazul zonelor cu potenţial arheologic cunoscut şi cercetat, regimul de protecţie este reglementat

de legislaţia în vigoare privitoare la protejarea monumentelor istorice şi a bunurilor mobile care fac

parte din patrimoniul cultural naţional.

2. Zonele cu patrimoniu arheologic reperat, delimitate şi instituite conform legii, beneficiază de

protecţia acordată zonelor protejate, precum şi de măsurile specifice de protecţie prevăzute de

respectiva ordonanţă. Zonele de protectie se stabilesc conform Legii 422/2001, respectand 500 de

metri pentru siturile arheologice situate in extravilan si 200 de metri pentru cele situate in

intravilan, delimitandu-se pe limite de parcele si strazi.

3. În cazul zonelor cu patrimoniu arheologic evidenţiat întâmplător (ca urmare a factorilor naturali sau

a acţiunilor umane, altele decât cercetarea arheologică) se instituie, din momentul descoperirii de

bunuri arheologice, în vederea cercetării şi stabilirii regimului de protejare, temporar, pentru o

perioadă ce nu poate depăşi 12 luni, regimul de protecţie pentru bunurile arheologice şi zonele cu

potenţial arheologic;

4. În cazul zonelor cu potenţial arheologic este necesară o cercetare arheologică în vederea

înregistrării şi valorificării ştiinţifice a acestora;

5. Săpătura arheologică şi activităţile umane întreprinse asupra patrimoniului arheologic se efectuează

numai pe baza şi în conformitate cu autorizaţia emisă de Ministerul Culturii, în condiţiile legii;

6. Utilizarea detectoarelor de metale în situri arheologice, în zonele de interes arheologic prioritar şi în

zonele cu patrimoniu arheologic reperat este permisă numai pe baza autorizării prealabile emise de

Ministerul Culturii;

7. Până la descărcarea de sarcină arheologică, terenul care face obiectul cercetării este protejat ca sit

arheologic, conform legii;

8. Autorizarea lucrărilor de construire sau desfiinţare din zonele cu patrimoniu arheologic reperat sau

marcat pe planşele prezentului PUG se aprobă numai pe baza şi în conformitate cu avizul

Ministerului Culturii

9. În cazul zonelor cu patrimoniu arheologic evidenţiat întâmplător, până la descărcarea de sarcină

arheologică, autorizarea de construire se suspendă sau, după caz, primarul localităţii dispune

întreruperea oricărei alte activităţi, în conformitate cu avizul serviciilor publice descentralizate ale

Ministerului Culturii, şi se instituie regimul de supraveghere sau săpătură arheologică .

2. ZONE DE SIGURANTA SI PROTECTIE SANITARA:

1. Autorizarea lucrărilor de construire în interiorul zonelor de protecţie pe baza normelor sanitare se

face numai pe baza şi în conformitate cu avizul Direcţiei de Sănătate Publică.



NR INREG . J24 / 1705 / 2004 ; CUI: 16927071

CONT RO50 BACX 0000 0030 2101



9

2. Se va solicita avizul sanitar pentru proiectarea, amplasarea şi executarea construcţiilor de locuinţe

sau de obiective de utilitate publică sau privată, pentru transformarea, extinderea sau schimbarea

destinaţiei construcţiilor sau instalaţiilor, cât şi pentru PUZ-urile necesare conform Reglementărilor

propuse.

3. Se vor dimensiona şi institui perimetrele de protecţie hidro-geologică de protecţie şi zonele de

protecţie sanitară (cu regim sever şi de restricţie) la sursele şi instalaţiile de alimentare cu apă

potabilă în sistem centralizat existente şi propuse (foraje, rezervoare, aducţiuni, instalaţii de tratare,

reţele de distribuţie) în conformitate cu HGR 930/2005; pentru fântânile publice care captează apa

din stratul freatic, zona de protecţie sanitară va avea dimensiunile minime de 50 metri în amonte şi

20 metri în aval, pe direcţia de curgere a apei subterane.

4. Fosele septice vidanjabile şi impermeabilizate se vor amplasa la distanţele minime de 3m faţă de

conductele reţelei de apă potabilă, 10m faţă de locuinţele vecine, 20-50m faţă de sursele locale de

apă potabilă (fântâni, pompe de mână, izvoare captate etc.).

5. Se vor asigura zone de protecţie sanitară între teritoriile protejate (zone de locuit, zonele de odihnă,

zonele social-culturale etc.) şi întreprinderile agricole, agro-zootehnice şi industriale sau o serie de

unităţi care pot polua factorii de mediu sau pot produce disconfort şi unele riscuri sanitare (

cimitire, staţie de epurare etc.) în conformitate cu OMS 536/1997 publicat în MO 140/1997.

6. Amplasarea zonelor destinate industriilor poluante se va face pe baza studiilor de impact de mediu,

topografice, hidrometeorologice şi dispersie a poluanţilor, astfel încât aceştea să nu depăşească

concentraţiile maxime admise prevăzute în normative în teritoriile protejate (zonele de locuit,

parcurile, rezervaţiile naturale, zonele de interes balneoclimateric, de odihnă şi recreere, instituţiile

social-culturale şi medicale, precum şi unităţile economice ale căror procese tehnologice necesită

factori de mediu lipsit de impurităţi).

7. Zona de protecţie sanitară pentru staţia de epurare a localităţii va fi de minim 300m faţă de

teritoriile protejate (zonele de locuit, parcurile, rezervaţiile naturale, zonele de interes

balneoclimateric, de odihnă şi recreere, instituţiile social-culturale şi medicale, precum şi unităţile

economice ale căror procese tehnologice necesită factori de mediu lipsit de impurităţi).

8. Se interzice construirea în zonele de siguranta a surselor şi instalaţiilor de apă potabilă, a staţiilor de

epurare, a conductelor de transport produse petroliere, gaze, linii de înaltă şi medie tensiune etc.

Zona de siguranta la conducta de transport gaze este de 20 m de o parte şi de alta a conductei, zonă

în care se interzice efectuarea oricăror lucrări de construcţii şi montaj, chiar cu caracter provizoriu.

9. Se emit autorizaţii de construire în zonele de protectie a surselor şi instalaţiilor de apă potabilă, a

staţiilor de epurare, a conductelor de transport produse petroliere, gaze, linii de înaltă şi medie

tensiune etc. condiţionat de obţinerea unui aviz favorabil emis de deţinătorul echipamentului

tehnico-edilitar în cauză.

Zona de protectie la conducta de transport gaze este de 100 m de o parte şi de alta a conductei, zonă în

care autorizarea construcţiilor se poate face doar în baza unui aviz favorabil dat de deţinătorul conductei.

Zona de protectie la liniile electrice coincide cu zona de siguranta.

Pentru depozitele de deşeuri se vor înainta proiectele întocmite conform OMS 117/2002, însoţite

de studii de impact pentru sănătate şi mediu, studii geologice, hidrogeologice şi urbanistice, conform OMS

536/1997, art.8,10,11 şi 43.



NR INREG . J24 / 1705 / 2004 ; CUI: 16927071

CONT RO50 BACX 0000 0030 2101



10

10. Conform „Norme tehnice privind delimitarea zonelor de protecţie şi de siguranţă aferente

11. capacităţilor energetice (Ordinul ANRE nr.4/09,03,2007 modificat şi completat cu Ordinul ANRE

nr.49/29,11,2007) lăţimea zonei de protecţie şi de siguranţă a liniilor electrice aeriene este de : 24m

pentru LEA 20kV

12. Pentru posturi de transformare de tip aerian, zona de protecţie este delimitată de conturul fundaţiei

stâlpilor şi de protecţia la sol a platformei suspendate; pentru posturi de transformare, cabine de

secţionare îngrădite, zona de protecţie este delimitată de îngrădire, pentru posturi de transformare,

cabine secţionate îngrădite, zona de protecţie este delimitată de suprafaţa fundaţiei extinsă cu câte

0,2 m pe fiecare latură; pentru posturi de transformare amplasate la sol, îngrădite, zona de siguranţă

este extinsă în spaţiu delimitat la distanţa de 20 m de la limita zonei de protecţie.

13. Se va respecta Ordinul Ministrului Sanatatii nr. 536 din 23 iunie 1997 pentru aprobarea Normelor

de igiena si a recomandarilor privind mediul de viata a populatiei, publicat in Monitorul Oficial cu

nr. 140 din data de 3 iulie 1997 in toate cazurile necesare.

Normele de igiena sunt obligatorii, potrivit legii, pentru toate unitatile din sistemul public si privat,

precum si pentru intreaga populatie.

3. ZONE CU RISC GEOTEHNIC

1. În zonele cu risc geotehnic se impun interdicţii temporare de construire pînă la soluţionarea

problemelor geotehnice

2. Pentru zonele care cuprind terenurile situate în pantă unde stabilitatea terenului este relative bună (

zone cu risc de alunecare), pentru menţinerea acesteia în cazul executării unei excavaţii în versant,

se pune problema menţinerii echilibrului existent în zonă. În acest sens se recomandă următoarele

amenajari:

- amplasarea de construcţii care să profite de panta terenului (construcţii în trepte);

- executarea unor lucrări de sprijinire şi consolidare: terasări, drenuri, taluzări, ziduri de sprijin,

plantaţii de arbori cu rădăcini pivotante etc.

3. în aceste zone nu se vor executa decapări (excavaţii) fără sprijiniri;

4. la amplasarea de noi construcţii se va ţine seama de reţelele subterane şi supraterane existente şi, nu

în ultimul rând, de asigurarea stabilităţii construcţiilor existente.

5. Pentru zonele cu risc geotehnic generate de alunecări de teren se poate ridica interdicţia temporară

de construire şi se poate emite autorizaţie de construire în baza unui STUDIU GEOTEHNIC

solicitat prin Certificat de Urbanism, studiu prin care să se stabilească dacă există soluţii de fundare

pentru fiecare caz în parte, soluţii care să elimine riscurile pe întreaga perioadă de exploatare a

construcţiei.

4. CAI DE COMUNICATII:

- Străzile propuse în noile enclave cu locuinţe individuale vor fi minimim de categoria a III-a, excepţie

făcând străzile cu lungimi mai mici de 150 m pentru care nu există posibilitatea de a se prelungi şi se vor

amenaja ca nişte fundături conform art.2 aliniatul 7.

- Străzile noi propuse ce leagă două străzi existente vor prelua caracteristicile categoriei superioare cu care

au tangenţă, cu condiţia ca parcelarul şi fondul construit existent să permită acest lucru.

- Executarea lucrărilor edilitare ce afectează suprafaţa străzilor (carosabil şi trotuar) se vor aproba doar cu

condiţia, ca la terminarea acestora să se refacă sistemul rutier ( stratificaţie, grosime stratificaţie şi tip de

îmbrăcăminte) identic cu cel existent la începerea lucrărilor

- Trotuarele la străzile din localitate sunt de regulă, separate de partea carosabilă printr-o fâşie liberă

rezervată pentru amplasarea pomilor, a instalaţiilor subterane, a stâlpilor de iluminat şi de telecomunicaţii.

- Fâşia liberă la străzile de categoria III poate fi numai în cazul cînd distanţa dintre fronturile construcţiilor



NR INREG . J24 / 1705 / 2004 ; CUI: 16927071

CONT RO50 BACX 0000 0030 2101



11

de pe părţile laterale ale străzilor permite prevederea fâşiilor libere; în caz contrar trotuarele sunt adiacente

părţii carosabile.

- Artera de circulaţie cu traseu înfundat nu va avea o lungime mai mare de 150,00m şi va fi prevăzută la

capătul înfundat cu buclă pentru întoarcerea autovehiculeor, cu raza de minim 6,00m

5. DREPTUL DE PARCELARE:

1. Prin parcelare se înţelege operaţiunea de proiectare urbanistică prin care se determină divizarea în

4 sau mai multe parţi alăturate a uneia sau mai multor proprietăţi funciare distincte, destinate

construirii, în scopul de a fi sau nu înstrăinate prin cedări, concesionări sau vânzări a loturilor

rezultate; (art.30 R.G.U)

2. Se înţelege prin parcelă, suprafaţa de teren situată într-o unitate administrativ-teritorială pe un

amplasament bine stabilit, având o singură categorie de folosinţă şi aparţinând unui proprietar sau

mai multor proprietari, în indiviziune; (Legea 7/1996 și Norme tehnice de introducere a cadastrului

general aprobate cu Ordinul MAP 534/2001)

3. Faptul de a proiecta sau construi mai mult de patru cladiri pe o parcelă, constituind un singur trup,

este considerat din punct de vedere al autorizării construcţiilor, ca o parcelare, în sensul celor

prevăzute anterior;

4. Proprietarii suprafeţelor de teren pe a căror întindere se pot construi patru sau mai multe locuinţe

sau clădiri de orice natură , respectănd prevederile prezentului regulament, au dreptul să le

parceleze. Dreptul de parcelare este supus, în afară de prevederile înscrise în reglementarile legale,

dispoziţiilor prezentului regulament .

CONDITII DE REALIZARE A PARCELĂRILOR NOI

- În noile parcelări sau în extinderile de intravilan, unde sunt marcate străzi noi prin prezentul PUG

înainte de autorizarea construcţiilor este obligatorie întocmirea unui PUZ de parcelare care să fie redactat

pe o ridicare topo actualizată, PUZ care va reglementa poziţia exactă a străzilor, racordarea la reţelele

edilitare, forma parcelelor (raportul laturilor).

Se va aproba parcelarea unui teren intravilan sau care urmează sa fie introdus în intravilan, dacă:

1. terenul se află în întregime sau în parte într-o zonă construibilă;

2. pentru fiecare porţiune de teren se aplică prevederile zonei şi ale unităţilor teritoriale

prevazute în prezentul regulament;

3. aşezarea şi natura terenului permite construirea în mod igienic, eficient şi după normele de

siguranţa şi rezistenţă în vigoare .

Pentru a putea obţine aprobarea parcelării unui imobil din intravilan, proprietarul terenului trebuie

să solicite în prealabil certificatul de urbanism . Acesta se va obţine de la Primăria Comunei Cicarlau, şi

prin el autoritaţile publice locale sunt obligate conform Legii 350/2001 să solicite întocmirea unui Plan

Urbanistic Zonal ce se va aproba conform legilor în vigoare şi care va sta la baza viitoarei parcelări,

reglementând forma, dimensiunile, accesul şi echiparea edilitară a viitoarelor parcele astfel obţinute.

Sunt interzise parcelările prin care se obţin mai mult de 12 loturi pe terenurile situate pe străzi,

unde nu există sau nu sunt prevăzute reţele de apă potabilă şi canalizare pentru evacuarea apelor uzate;

Se poate totuşi admite pacelarea acestor terenuri dacă proprietarul execută sau plateşte costul

executării racordării lucrărilor edilitare ale parcelării la acelea ale localităţii, conform condiţiilor cerute de

societăţile care administrează reţelele publice de alimentare cu apa şi canalizare în zona respectivă, sau de

Regia Apele Române şi Agenţia de Protectia Mediului;

Pe străzile unde nu există conducte pentru alimentare cu apă potabilă şi canalizare şi unde nici

nu urmează a se executa de catre Primărie sau particulari lucrări de racordare la reţelele localităţii, se poate



NR INREG . J24 / 1705 / 2004 ; CUI: 16927071

CONT RO50 BACX 0000 0030 2101



12

totuşi autoriza, cu avizul Agenţiei de Protectia Mediului, parcelari cu parcele cu suprafata minima de 1500

mp. În acest caz trebuie să se execute de către parcelator lucrări locale separate pentru fiecare parcelă în

parte, care să asigure alimentarea cu apa potabilă şi evacuarea apelor uzate. Pentru toate aceste lucrări se va

cere în prealabil avizul Regiei Apele Romane şi al Agenţiei de Protecţie a Mediului;

Dacă ulterior executării parcelărilor în condiţiile de mai sus, se vor înfiinţa pe strada respectivă

canalizările necesare - fie de către Primărie, fie de către proprietar/parcelator – aceştia din urma vor putea

reduce prin divizare suprafaţa parcelelor de 1500mp , conform prevederilor regulamentare, dar numai după

ce vor fi executate racordurile necesare la conductele de apă şi canal pentru aleile şi străzile nou create prin

parcelare.

DISTANTE MINIME SI FORMA PARCELELOR:

Pentru ca o parcelă să poată fi construibila trebuie sa indeplineasca anumite cerinte privind

suprafaţa, deschiderea la stradă şi adâncimea (prevazute mai jos); fiecare condiţie de minimum se va

considera separat pentru fiecare dimensiune, cât şi pentru suprafeţe, ele trebuind să fie respectate simultan.

- FRONT LA STRADĂ de minimum 8,0 m pentru clădiri înşituite şi respectiv de minimum 12,0 m pentru

clădiri izolate sau cuplate;

- SUPRAFAŢA minimă a parcelei de 150 mp pentru clădiri înşiruite şi respectiv de minimum 200 mp

pentru clădiri amplasate izolat sau cuplate;

- ADÂNCIMEA PARCELEI trebuie să fie de maxim trei ori mai mare decât deschiderea la stradă sau cel

puţin egală cu deschiderea la stradă.

Sunt considerate loturi construibile numai loturile care se încadrează în prevederile de mai sus.

STRĂZI ŞI ALEI CAROSABILE ÎN PARCELĂRILE NOI

- Orice parcelare în care nu toate parcelele au acces direct la un drum public existent, trebuie să aiba cel

puţin o stradă deschisă la ambele capete;

- Aleile carosabile din interiorul zonelor parcelate vor avea minim două benzi de circulaţie;

- Străzile, aleile carosabile (inclusiv fundăturile) nou create vor respecta profilul transversal indicat în

planşa de „Reglementări urbanistice”.

- Pentru a fi construibilă, o proprietate cu adâncime mare se poate dezmembra în maxim două parcele, una

la alinierea străzii şi alta către fund, cu condiţia ca parcela de fund să aibă un acces carosabil de min. 5 m

creat pe teren propriu şi cu adâncime de maxim 30m de la alinierea străzii;

- Fundăturile nu pot avea mai mult de 100 m lungime- din alinierea străzii până în capătul ei. La partea de

capăt, fundătura trebuie să prezinte o lărgire de o formă şi cu dimensiunile astfel alese, încât să asigure

întoarcerea unui vehicul din cel mult trei mişcări, înscriindu-se în curbe cu raza exterioara de minim 10m.



NR INREG . J24 / 1705 / 2004 ; CUI: 16927071

CONT RO50 BACX 0000 0030 2101



13

- Pe cât e posibil se va evita ca o arteră de mare circulaţie să fie întreuptă prea des de astfel de străzi

provenite dintr-o parcelare.

- Proiectul de parcelare trebuie să prevadă străzi, alei, pieţe şi treceri spre parcele în condiţiile impuse prin

prezentul Regulament.

- Proiectul cu toate aceste suprafeţe, complet echipate din punct de vedere edilitar, se vor preda Primăriei

în mod obligatoriu şi gratuit de către proprietar.

- La parcelările unor terenuri cu suprafaţă mai mare de 50 000 mp –– în afara îndeplinirii celorlalte condiţii

de parcelare, trebuie să se prevadă pe lângă terenul necesar asigurării străzilor, o suprafaţă de teren pentru

scopuri publice (comert, şcoala, biserică, terenuri de sport, etc) .

- Această suprafaţă va fi de minim 5 % din întinderea totală a terenului – pentru terenurile cu suprafaţă

între 50000 şi 200000mp şi de minim 7 % pentru terenurile în suprafaţă mai mare de 200000mp.

UNITATEA DE CARACTER ARHITECTURAL A PARCELĂRILOR

- Toate clădirile ce urmează a se construi pe parcelele rezultate din diviziunea unei singure proprietăţi sau

pe parcele în indiviziune, trebuie să fie concepute şi executate într-o coerenţă de caracter arhitectural, astfel

încât toate clădirile să apară ca un întreg armonios;

- O dată cu planul urbanistic de parcelare, trebuie prevăzut un număr de norme generale după care urmează

a fi realizate construirea grupului de clădiri şi ambientarea lui cu plantaţii şi elemente de mobilier urban.

UNITATI TERITORIALE DE REFERINTA CUPRINSE IN INTRAVILANUL EXISTENT:

CM – ZONA POLIFUNCTIONALA CENTRALA : zona mixta continand institutii, servicii si echipamente publice, servicii de interes general (servicii manageriale, tehnice, profesionale, sociale, colective si personale, comert, , restaurante, recreere) si locuinte individuale si colective. CM – ZONA POLIFUNCTIONALA CENTRALA:

GENERALITATI : CARACTERUL ZONEI

Zona centrala reprezinta teritoriul in care sunt concentrate cela mai importante institutii

administrative si sociale, culturale, comerciale si servicii cu profil specializat, amenajari variate de spatii

verzi si pietonale, locuinte, constituind cadrul ambiental reprezentativ cel mai frecventat de locuitorii

comunei.

Dintre cele mai importante institutii publice existente in zona mentionam : primaria, biserici,

caminul cultural, scoli generale, oficii postale, remiza PSI, politie.

Zona este constituita din mixtarea diferitelor functiuni publice si de interes general cu locuintele

dispuse in lungul principalelor artere de circulatie. Contine functiuni si echipamente cu caracter de

centralitate si reprezentativitate, polarizatoare ale interesului public la nivel local.

Caracteristica de diversitate şi lipsa de omogenitate a zonei care uneori devine disfuncţie.

Menţinerea acestui caracter face imposibilă aplicarea unor reglementări rigide, ceea ce implică ca fiind

necesară o anumită elasticitate a reglementărilor care trebuiesc aplicate cu creativitate atât de promotorii de

investiţii cât şi de administratori.

Pentru a face posibile diferenţierile urmărite prin regulament, zona a fost subâmpărţită în

următoarele subzone şi unităţi teritoriale de referinţă :

Zona CM se compune din urmatoarele subzone:

C L1 – Subzona locuintelor individuale si colective, situate in zona centrala, cu regim de inaltime

maxim admis P+2



NR INREG . J24 / 1705 / 2004 ; CUI: 16927071

CONT RO50 BACX 0000 0030 2101



14

C L2 – Subzona locuintelor colective, situate in zona centrala, cu regim de inaltime maxim admis

P+4

CV1a – Subzona spatii verzi : parcuri, gradini publice, scuaruri si fasii plantate (publice), din zona

centrala

C V1b – Subzona amenajari sportive situate in zona centrala

C V2 – Culoare de protectie fata de infrastructura tehnica, trasee pietonale, din zona centrala

C V3 – Subzona spatii verzi pentru protectia cursurilor de apa si zonelor umede, din zona centrala

C IS1 - Subzona unitati socio-culturale

C IS2 - Subzona unitati comerciale si servicii

C IS3 - Subzona unitati de invatamant

C IS4 – Subzona unitati administrative

Pentru zona centrala, s-a instituit interdictie temporara de construire pana la elaborarea, (in

conformitate cu reglementarile P.U.G.), a Planurilor Urbanistice Zonale, care vor detalia prevederile din

PUG. si se vor realiza pe suport topografic actualizat la scara 1/500 inainte de demararea oricarei investitii

in zona centrala.


ARTICOLUL 1 - UTILIZARI ADMISE

CM: Sunt admise urmatoarele utilizari:

- institutii, servicii, echipamente publice;

- lacasuri de cult;

- sedii ale unor companii si firme, servicii pentru intreprinderi, proiectare, cercetare, expertizare,

consultanta in diferite domenii si alte servicii profesionale;

- servicii sociale, colective si personale;

- comert cu amanuntul;

- hoteluri, pensiuni, agentii de turism;

- restaurante, cofetarii, cafenele etc;

- loisir si sport in spatii acoperite;

- parcaje la sol si multietajate;

- locuinte cu partiu obisnuit;

- locuinte cu partiu special care includ spatii pentru profesiuni liberale;

- servicii financiar-bancare şi de asigurări, poşta şi telecomunicaţii (releu infostructură), servicii

manageriale, tehnice şi profesionale

- cercetare-dezvoltare, edituri, servicii pentru media;

- centre de informare, bibliotecă / mediatecă;

- activităţi asociative diverse; servicii profesionale, colective şi personale

- comerţ, expoziţii, recreere (cazino, dancing, cinema, centre de recreere, sport în spaţii acoperite

- săli de conferinţe, spectacole şi cinema de diferite capacităţi cu serviciile anexe,

- spaţii pentru învăţământ, învăţământ superior şi de formare continuă;

- birouri şi ateliere de întreţinere, locuinţe de serviciu.

- spaţii sociale şi medicale

- spatii verzi publice

CL1+CL2 - locuinte cu partiu obisnuit;

- locuinte cu partiu special care includ spatii pentru profesiuni liberale;

- spatii verzi, amenajari sportive in aer liber



NR INREG . J24 / 1705 / 2004 ; CUI: 16927071

CONT RO50 BACX 0000 0030 2101



15

CV1a: Sunt admise numai functiunile de spatiu plantat public constand in :

- spatii plantate, scuaruri

- circulatii pietonale

- mobilier urban, amenajari pentru joc si odihna;

- adaposturi, grupuri sanitare, spatii pentru administrare si intretinere, avand suprafata construita

desfasurata limitata la cel mult 60 mp.

CV1b: Sunt admise amenajari pentru practicarea sportului

- terenuri de sport

- sali pentru antrenament

- sali de competitii sportive

- loisir in spatii acoperite;

- patinoare, popicarii

CV2+CV3 : spatii plantate, mobilier urban

CIS 1: - constructii de cult: lacasuri de cult

- constructii de cultura: biblioteci, camin cultural, expozitii, sali de reuniune, centre si complexe

culturale.

CIS2: - constructii comerciale: comert alimentar, nealimentar, magazine, piata agroalimentara, servicii,

autoservice, restaurante, cofetarii, cafenele, baruri, hoteluri, pensiuni, agentii de turism

- constructii financiar-bancare:, filiale, sedii de societati de asigurari

- constructii de sanatate: spital general, spital de specialitate, dispensare, stomatologii, farmacii,

crese speciale

CIS3: - constructii de invatamant: invatamant prescolar - gradinite, scoli primare, gimnaziale, scoli

profesionale

CIS4: - constructii administrative: sedii primarii, sedii de partide, sedii de servicii descentralizate in

teritoriu al ministerelor si ale altor organe de specialitate, sedii de sindicate, culte, fundatii, organizatii

nonguvernamentale, asociatii, agentii, sedii de politie, pompieri, jandarmerie, etc

ARTICOLUL 2 - UTILIZARI ADMISE CU CONDITIONARI

CM:

- pentru zona centrala s-a instituit interdictie temporara de construire pana la elaborarea P.U.Z.,

P.U.D.

- In cazul unor cladiri care vor depasi cu cel putin 2 nivele cladirile invecinate, pentru acordarea

autorizatiei pot fi cerute studii cu perspective a noii volumetrii din punctele de co-vizibilitate.

- autorizarea executarii constructiilor care prin destinatie, necesita spatii de parcare se admite

numai daca existã posibilitatea realizarii acestora în afara domeniului public (Art. 33 din RGU),

de preferat pe parcela aferenta.

- in subzonele care intra în zona intersectiilor ce trebuie modernizate, amplasamentul

constructiilor se va face în afara suprafetei circulare cu raza de 50 m, masurata din centrul

actual al intersectiei (suprafata pozata în planul unitatilor de referinta).

- Activitatile productive existente vor putea functiona pana la reconversia acestora in zone

functionale stabilite prin P.U.G.

- se admit locuinţe la nivelurile superioare ale clădirilor având alte funcţiuni, de preferinţă un

partiu special adaptat zonei centrale de afaceri;



NR INREG . J24 / 1705 / 2004 ; CUI: 16927071

CONT RO50 BACX 0000 0030 2101



16

- se admite conversia în alte funcţiuni a locuinţelor situate în clădiri existente cu condiţia

menţinerii a unei ponderi a locuinţelor de minim 30% din totalul ariei construite desfăşurate pe

parcela în cauză ;

- se admit construcţii specifice infrastructurii de telecomunicaţii dacă acestea sunt astfel mascate

încât sa nu fie percepute din circulaţiile publice

CL1+CL2:

- extinderile şi schimbările de profil, conversiile functionale, se admit cu condiţia să nu incomodeze

prin poluare şi trafic funcţiunile învecinate

- se admite conversia locuintelor in alte functiuni cu conditia mentinerii acestei functiuni in minim 30

% din ADC

- vor fi prevazute pe domeniul public locuri de parcare dupa cum urmeaza : cate un loc de parcare la

1-5 locuinte unifamiliale cu lot propriu, cate un loc de parcare la 1-3 apartamente pentru locuinte

semicolective cu acces propriu si lot folosit in comun ; cate un loc de parcare la 2-10 apartamente in

locuinte colective si lot in comun

- sunt permise autorizarea de garaje si anexe gospodaresti cu respectarea Normelor de igiena

aprobate cu Ordinul Ministerului Sãnãtãtii nr. 981/1994.

Se admit schimbari de destinatie la apartamentele din blocuri, cu acordul tuturor locatarilor, doar

pentru urmatoarele activitati:

- prestari servicii: birouri de proiectare, IT,

CV1a+ CV1b + CV2+CV3 : - se vor asigura circulaţii pietonale, precum şi scuaruri atractive pentru recreere în cadru urban, în

pondere de minim 10% din suprafaţa de teren.

CIS1+CIS2+CIS3+CIS4: - se admit activitati in care accesul publicului la parterul cladirilor nu este liber numai cu conditia ca

acestea sa nu prezinte la strada un front mai lung de 12.0 metri si sa nu fie invecinate mai mult de

doua astfel de cladiri

- se interzice localizarea restaurantelor care comercializeaza bauturi alcoolice la o distanta mai mica

de 100 metri de servicii si echipamente publice si de biserici;

- se admite completarea cu cladiri comerciale in interspatiile neconstruite cu conditia sa se mentina

accesele carosabile si trecerile pietonale necesare, parcari si spatii verzi conform prezentului RLU si

sa se respecte cerintele de protectie a cladirilor existente.

- se va asigura în toate locurile publice accesul persoanelor cu handicap motor.

- piatele agroalimentare se vor amplasa in zona de interes comercial sau la minimum 40 m fata de

cladiri avand alte functiuni decat cea comerciala

ARTICOLUL 3 - UTILIZARI INTERZISE

CM: Se interzic urmatoarele utilizari:

- orice alte activităţi care nu corespund caracterului zonei

- activitati productive

- depozitare en gros;

- statii de intretinere auto sau spalatorii auto;

- curatatorii chimice;

- depozitari de materiale refolosibile;

- platforme de precolectare a deseurilor;

- depozitarea de substante inflamabile sau toxice;



NR INREG . J24 / 1705 / 2004 ; CUI: 16927071

CONT RO50 BACX 0000 0030 2101



17

- activitati care utilizeaza pentru depozitare si productie, terenul vizibil din circulatiile publice sau

din institutiile publice;

- lucrari de terasament de natura sa afecteze amenajarile din spatiile publice si constructiile de pe

parcelele adiacente;

- orice lucrari de terasament care pot sa provoace scurgerea apelor pe parcelele vecine sau care

- impiedica evacuarea si colectarea apelor meteorice.

CL2:- avand in vedere ca procentul de ocupare a terenului in zona central este mic, se admit indesiri,

acestea fiind în detrimentul realizarii noilor constructii de locuinte P+4, a institutiilor si serviciilor publice,

a zonelor verzi si a locurilor de joaca pentru copii.

SECTIUNEA II: CONDITII DE AMPLASARE, ECHIPARE SI CONFIGURAREA CLADIRILOR

ARTICOLUL 4 - CARACTERISTICI ALE PARCELELOR (SUPRAFETE, FORME DIMENSIUNI)

CL1 :

- pentru a fi construibila o parcela trebuie sa aiba suprafata minima de 150 mp si front la strada de

minim 8m, pentru fiecare lot in cazul in care vor fi realizate constructii cu regim inchis (insiruite,

covor, etc) si respectiv o suprafata de minim 200 mp cu front la strada de minim 12 m, in cazul in

care se are in vedere realizarea unor constructii izolate sau cuplate.

- pentru obtinerea unui tesut urban coerent si a asigurarii confortului de locuit, adancimea parcelei

trebuie sa fie mai mare sau cel putin egala cu latimea sa.

- este recomandabil ca locuintele insiruite sa constituie un front construit, alcatuit din maxim 12

loturi.

CL2 :

- in cazul locuintelor colective suprafata minima a unei parcele pentru a fi construibila trebuie sa fie

2500 mp, iar deschiderea minima a parcelei sa fie 40 metri

CIS1+CIS2+CIS3+CIS4 :

- in cazul constructiilor publice dispuse izolat terenul minim este de 1000 mp. cu un front la strada de

minim 30.0 metri;

- pentru celelalte categorii de functiuni, se recomanda lotizarea terenului in parcele avand minim 500

mp. si un front la strada de minim 12.0 metri, in cazul constructiilor insiruite dintre doua calcane

laterale si de minim 18.0 metri in cazul constructiilor cuplate la un calcan lateral sau independente;

in functie de necesitati vor putea fi concesionate sau cumparate una sau mai multe parcele

adiacente.

ARTICOLUL 5 - AMPLASAREA CLADIRILOR FATA DE ALINIAMENT

Aliniamentul este definit în sensul prezentului regulament ca fiind, linia de demarcaţie între

domeniul public şi proprietatea privată.

CM - cu urmatoarele conditionari sau conform PUZ:

- cladirile publice vor fi retrase de la aliniament cu minim 6 metri sau vor fi dispuse pe aliniament in

functie de profilul activitatii si caracterul zonei construite;

- cladirile care nu au functia de institutii, servicii sau echipamente publice se amplaseaza pe

aliniament cu conditia ca inaltimea maxima la cornise sa nu depaseasca distanta dintre acesta si

aliniamentul de pe latura opusa a strazii;



NR INREG . J24 / 1705 / 2004 ; CUI: 16927071

CONT RO50 BACX 0000 0030 2101



18

- daca inaltimea cladirii in planul aliniamentului depaseste distanta dintre aliniamente, cladirea se va

retrage de la aliniament cu o distanta minima egala cu plusul de inaltime al cladirii fata de distanta

dintre aliniamentele strazii, dar nu cu mai putin de 4.0 metri; fac exceptie de la aceasta regula numai

situatiile de marcare prin plus de inaltime a intersectiilor si intoarcerile si racordarile de inaltime a

cladirilor pe strazile laterale conform Articolului 10;

- pentru cladirile care alcatuiesc fronturi continue se stabileste un aliniament posterior situat la o

distanta de maxim 20 metri fata de aliniamentul la strada.

- pentru nucleele noi constituite, amplasarea cladirilor fata de aliniamente se va face conform P.U.Z.,

cu următoarele condiţii:

- în zonele constituite retragerea de la aliniament va fi de minim 6.0 metri;

- pentru zonele destructurate, în reconstrucţie, pentru operaţiuni pe terenuri libere sau cu

statut juridic mixt, retragerea clădirilor publice va fi de 10.0 metri.

- clădirile care alcătuiesc fronturi continue vor avea o adâncime maximă faţă de

aliniament care nu va depăşi 20.0 metri.

- Retragerile sau ieşirile la nivelele de deasupra parterului în afara alinierii pot fi autorizate cu

condiţia să se înscrie în tipologia şi gabaritele construcţiilor existente pe strada respectivă, în condiţiile

păstrării unei distante de min. 4,50 m. faţă de nivelul terenului şi avizării documentaţiei de către

Comisia de Urbanism şi Amenajarea Teritoriului

- Balcoanele sau bow-windowurile pot depăşi cu max. 0,90 m. alinierea spre stradă

- Cornişele pot ieşi din aliniamentul catre strada cu max. 1,20 m.

- Amplasarea de garaje şi funcţiuni tehnice în subteran este permisă pe întreaga suprafaţa a parcelei

până la limita propusă pentru domeniul public cu condiţia asigurării suprafeţelor obligatorii de spaţii

verzi cu un strat de pământ vegetal cu o grosime de min. 1,50 m.

ARTICOLUL 6 - AMPLASAREA CLADIRILOR FATA DE LIMITELE LATERALE SI


CM : Cu urmatoarele recomandari sau conform PUZ:

- cladirile publice se vor amplasa in regim izolat, cladirile care adapostesc restul functiunilor se

recomanda sa fie realizate predominant in regim continuu sau discontinuu;

- cladirile vor alcatui fronturi continue prin alipire de calcanele cladirilor invecinate daca acestea sunt

dispuse pe limitele laterale ale parcelelor, pana la o distanta de maxim 20.0 metri de la aliniament;

- in cazul fronturilor discontinue, in care parcela se invecineaza numai pe una dintre limitele laterale

cu o cladire avand calcan pe limita de proprietate, iar pe cealalta latura se invecineaza cu o cladire

retrasa de la limita laterala a parcelei si avand pe fatada laterala ferestre, noua cladire se va alipi de

calcanul existent, iar fata de limita opusa se va retrage obligatoriu la o distanta egala cu jumatate din

inaltime, dar nu mai putin de 3.0 metri;

- se interzice construirea pe limita parcelei daca aceasta este si linia de separatie a subzonei mixte de

o functiune publica izolata, de o biserica sau de subzona predominant rezidentiala relizata in regim

discontinuu; in aceste cazuri se admite numai realizarea cu o retragere fata de limitele parcelei egala

cu jumatate din inaltimea la cornise, dar nu mai putin de 5.0 metri;

- distanta dintre cladirea unei biserici ortodoxe si limitele laterale si posterioara ale parcelei este de

minim 10.0 metri; cladirile apartinand altor confesiuni pot fi integrate in fronturi continue;

- cladirile se vor retrage fata de limita posterioara la o distanta de cel putin jumatate din inaltimea

cladirii masurata la cornise, dar nu mai putin de 5.0 metri;

- in cazul cladirilor comerciale si de productie se admite regimul compact de construire cu conditia

respectarii celorlalte prevederi ale regulamentului.



NR INREG . J24 / 1705 / 2004 ; CUI: 16927071

CONT RO50 BACX 0000 0030 2101



19

ARTICOLUL 7 - AMPLASAREA CLADIRILOR UNELE FATA DE ALTELE PE ACEEASI

PARCELA

CM - cu urmatoarele conditionari sau conform P.U.Z:

- cladirile vor respecta intre ele distante egale cu media inaltimii fronturilor opuse;

- distanta se poate reduce la jumatate din inaltime, dar nu mai putin de 6.0 metri numai in cazul in

care fatadele prezinta calcane sau ferestre care nu asigura luminarea unor incaperi fie de locuit, fie

pentru alte activitati ce necesita lumina naturala;

ARTICOLUL 8 - CIRCULATII SI ACCESE

CM - cu urmatoarele conditionari sau conform PUZ:

- parcela este construibila numai daca are asigurat un acces carosabil de minim 4.0 metri latime

dintr-o circulatie publica in mod direct sau prin drept de trecere legal obtinut prin una din

proprietatile invecinate, cu conditia ca lungimea accesului pana la intrarea pe parcela sa nu

depaseasca 25 metri;

- in cazul fronturilor continue la strada se va asigura un acces carosabil in curtea posterioara printr-un

pasaj dimensionat, astfel incat sa permita accesul autovehicolelor de stingere a incendiilor; distanta

dintre aceste pasaje masurata pe aliniament nu va depasi 30.0 metri.

- in mod exceptional se poate autoriza executarea constructiilor fara indeplinirea conditiilor

prevazute mai sus cu avizul unitatii teritoriale de pompieri.

- se pot realiza pasaje si curti comune private accesibile publicului permanent sau numai in timpul

programului de functionare precum si pentru pentru accese de serviciu;

- in toate cazurile este obligatorie asigurarea accesului in spatiile publice a persoanelor cu handicap

sau cu dificultati de deplasare.

- orice acces la drumurile publice se va face conform avizului si autorizatiei speciale de construire,

eliberate de administratorul acestora

ARTICOLUL 9 - STATIONAREA AUTOVEHICOLELOR

CM : - stationarea autovehicolelor necesare functionarii diferitelor activitati, conform normelor, se admite

numai in interiorul parcelei, deci in afara circulatiilor publice;

- locurile de parcare se dimensionează conform normelor specifice şi se dispun în construcţii supra /

subterane sau în parcaje amenajate la sol care vor fi plantate cu minim un arbore la 4 maşini şi vor fi

înconjurate cu gard viu de 1,20 m. înălţime;

- in cazul in care nu se pot asigura in limitele parcelei locurile de parcare normate, se va demonstra,

prin prezentarea formelor legale, realizarea unui parcaj in cooperare, ori concesionarea locurilor

necesare intr-un parcaj colectiv; aceste parcaje vor fi situate in cadrul centrului de cartier sau in zona

adiacenta la o distanta de maxim 150 metri;

- se recomanda ca gruparea prin cooperare a parcajelor la sol sa se faca in suprafete dimensionate si

dispuse astfel incat sa permita ulterior, odata cu cresterea gradului de motorizare, construirea unor

parcaje supraetajate;

CL1+CL2 : pentru constructii de locuinte, in functie de indicele de motorizare a localitatii, vor fi

prevazute locuri de parcare dupa cum urmeaza :

- cate un loc de parcare la 1-5 locuinte unifamiliale cu lot propriu

- cate un loc de parcare la 1-3 apartamente pentru locuinte semicolective cu acces propriu

si lot folosit in comun.

- cate un loc de parcare la 2-10 apartamente in locuinte colective cu acces si lot in comun.



NR INREG . J24 / 1705 / 2004 ; CUI: 16927071

CONT RO50 BACX 0000 0030 2101



20

- din totalul locurilor de parcare pentru locuintele individuale vor fi prevazute garaje in

procent de 60-100 %.

CIS 1 – pentru constructiile de cult numarul spatiilor de parcare va fi stabilit in functie de obiectiv,

avandu-se in vedere minim 5 locuri de parcare.

- Pentru constructiile culturale vor fi prevazute locuri de parcare pentru vizitatori si spectatori si

personal, dupa cum urmeaza :

- cate un loc de parcare la 50 mp spatiu de expunere

- un loc la 10-20 locuri in sala

1CIS 2 – pentru institutiile financiar-bancare, cate un loc de parcare la 20 de salariati si un spor de

50%pentru clienti ; in functie de destinatia cladirii si de amplasament, parcajele pentru salariati pot fi

impreuna cu cele ale clientilor, adiacent drumului public.

- pentru constructiile comerciale vor fi prevazute locuri de parcare pentru clienti dupa cum

urmeaza :

- un loc de parcare la 200 mp suprafata desfasurata a constructiei pentru unitati de pana la

400 mp

- un loc de parcare la 100 mp suprafata desfasurata a constructiei pentru unitati de 400-600

mp

- un loc de parcare la 50mp suprafata desfasurata a constructiei pentru complexe comerciale

de 600-2000 mp

- pentru restaurante va fi prevazut cate un loc de parcare la 5-10 locuri de masa ; la acestea se vor

adauga spatiile de parcare sau garare a vehiculelor proprii, care pot fi amplasate independent de

parcajele clientilor.

- pentru constructiile de sanatate va fi prevazut cate un loc de parcare la 4 persoane angajate, cu un

spor de 10%.

CIS 3 – pentru toate categoriile de constructii de invatamant vor fi prevazute 3-4 locuri de parcare la 12

cadre didactice.

CIS 4 – pentru constructiile administrative vor fi prevazute cate un loc de parcare pentru 10-40 salariati si

un spor de 30%

- pentru spatii destinate reuniunilor sau conferintelor se vor asigura 1-2 locuri de parcare pentru

autocare.

CV1b- pentru toate categoriile de constructii si amenajari sportive vor fi prevazute locuri de parcare pentru

personal, pentru public si pentru sportivi, in functie de capacitatea constructiei, dupa cum urmeaza :

-pentru complexuri sportive, sali de antrenament sau de competitie, un loc de parcare la 5-

20 de locuri

- la cele de mai sus se va adauga un 1-3 locuri de parcare pentru autocar.

ARTICOLUL 10 - INALTIMEA MAXIMA ADMISIBILA A CLADIRILOR

CM - cu urmatoarele conditionari recomandate a fi preluate in PUZ:

- autorizarea executarii constructiilor se face cu respectarea inaltimii medii a cladirilor invecinate si

caracterul zonei, fara ca diferenta de inaltime sa depaseasca cu mai mult de doua niveluri cladirile

invacinate.

- inaltimea cladirilor nu va depasi distanta dintre aliniamente;



NR INREG . J24 / 1705 / 2004 ; CUI: 16927071

CONT RO50 BACX 0000 0030 2101



21

- in cazul cladirilor de colt situate la racordarea dintre strazi avand regim diferit de inaltime, daca

diferenta este de un singur nivel, se va prelungi regimul cel mai inalt spre strada secundara pe

intreaga parcela; daca regimul difera cu doua niveluri se va realiza o descrestere in trepte, primul

tronson prelungind inaltimea cladirii de pe strada principala pe o lungime minima egala cu distanta

dintre aliniamente;

Regim de inaltime maxim admis :

CL1 + CIS 1 + CIS 3 : P+2

CL2 + CIS 2 + CIS 4 : P+4

Se considera inaltimea unui nivel conventional de 3 m.

Lăţimea străzii

între aliniamente(metri)

/ profile standard actuale

Înălţimea

maximă

la coama

admisă

(metri)

Înălţimea

maximă la

cornisa

admisă

(metri)

Număr

niveluri

convenţionale

(3.0 metri)

Număr niveluri suplimentare

admise *):

(A) retrase în interiorul unui

arc de cerc cu raza de 4,0

metri şi tangenta la 45 o

la

acesta

(B) în planul faţadei la

clădirile de colţ pe o lungime

de maxim 15 metri, apoi

retrase (A)

Sub 9 metri 12 8 P+1+M, P+2 (A) - 1 nivel; (B) - 1 nivel

9,01 – 11,00

Carosabil - 7 m. + trotuare

2x1,5 m. =10 metri (categoria

III)

15 11 P+2 +M (A) - 2 niveluri; (B) - 1 nivel

11,01 – 13,00

Carosabil 7 m. + trotuare 2x 3

metri =13 metri (categoria III)

15 12 P+3 (A) - 2 niveluri; (B) - 1 nivel

13,01 – 16,00 20 16 P+4 (A) - 2 niveluri; (B) - 1 nivel

*) în toate cazurile în care construcţiile existente au acoperiş cu pante de peste 45 grade se admite

mansardarea.

- în cazul racordării între străzi cu lăţimi diferite, cu clădiri având regim diferit de înălţime, se va

prelungi regimul cel mai înalt spre strada secundară pe o lungime de 25,0 metri; dacă diferenţa este

mai mare de două niveluri, racordarea se va face în trepte.

ARTICOLUL 11 - ASPECTUL EXTERIOR AL CLADIRILOR

CM:

Conform P.U.Z. care va tine cont de urmatoarele conditionari:

- aspectul cladirilor va fi subordonat cerintelor specifice unei diversitati de functiuni, dar respectand

conditia realizarii unor ansambluri compozitionale care sa tina seama de rolul social al strazilor

comerciale, de particularitatile sitului, de caracterul general al zonei si de arhitectura cladirilor din

vecinatate cu care se afla in relatii de co-vizibilitate;

- pentru firme, afisaj si mobilier urban se va asigura coerenta pe arterele principale pe baza unor

studii si avize suplimentare;



NR INREG . J24 / 1705 / 2004 ; CUI: 16927071

CONT RO50 BACX 0000 0030 2101



22

- orice interventii vor necesita studii de insertie avizate conform legii;

- se interzic modificarea aspectului cladirilor existente prin tratarea diferita a finisajului parterului de

cel al nivelurilor superioare sau acoperirea cu firme a parapetului ferestrelor de la primul nivel.

ARTICOLUL 12 - CONDITII DE ECHIPARE EDILITARA

CM :

- toate cladirile vor fi racordate la retelele tehnico-edilitare publice;

- se interzice dispunerea antenelor TV-satelit in locuri vizibile din circulatiile publice si dispunerea

vizibila a cablurilor CATV;

ARTICOLUL 13. SPATII LIBERE SI SPATII PLANTATE

CM:

- se va asigura o suprafata de 26mp/loc de spatiu verde public intravilan.

- in gradinile de fatada ale echipamentelor publice minim 40% din suprafata va fi prevazuta cu

plantatii inalte;

- se recomanda ca minim 75% din terasele neutilizabile si 10% din terasele utilizabile ale

constructiilor sa fie amenajate ca spatii verzi pentru ameliorarea microclimatului si a imaginii oferite

catre cladirile invecinate si circulatiile publice de pe dealurile inconjuratoare;

- spaţiile neconstruite şi neocupate de accese şi trotuare de gardă vor fi înierbate şi plantate cu un

arbore la fiecare 100 mp.

- parcajele la sol vor fi plantate cu un arbore la fiecare 4 locuri de parcare si inconjutate cu un gard

viu de 1.20 metri inaltime;

- in zonele de versanti se recomanda ca plantarea sa se faca pe baza unor consultari de specialitate

privind speciile care favorizeaza stabilizarea terenului.

- se recomandă ca pentru îmbunătăţirea microclimatului şi pentru protecţia construcţiei să se evite

impermeabilizarea terenului peste minimum necesar pentru accese, circulaţii pietonale, terase;

- se recomandă înverzirea teraselor neutilizabile ale clădirilor cu înălţime mai mică de P+2

niveluri în proporţie de 70%;

- se vor identifica, proteja şi păstra în timpul executării construcţiilor arborii importanţi existenţi

având peste 4,00 m. inalţime şi diametrul tulpinii peste 15,00 cm.

- spaţiul dintre aliniament (limita dintre proprietate şi domeniul public) şi alinierea principală a

clădirilor va fi tratat în mod obligatoriu ca spaţiu verde sau spaţiu liber circulaţiei pietonale

CL1+CL2: vor fi prevazute spatii verzi si plantate, in functie de tipul de locuire, dar nu mai putin de

2mp/loc.

CIS1 : - pentru constructiile de cult vor fi prevazute spatii verzi si plantate, cu rol decorativ si de

protectie, dimensionate in functie de amplasarea in localitate.

- Pentru toate constructiile culturale vor fi prevazute spatii verzi si plantate, spatii de joc si de

odihna, in functie de capacitatea constructiei – 10-20% din suprafata totala a terenului.

CIS2 :- pentru constructiile de sanatate vor fi prevazute spatii verzi si plantate in interiorul incintei,

dupa cum urmeaza :

- aliniamente simple sau duble cu rol de protectie

- parc organizat cu o suprafata de 10-15 mp/bolnav

- pentru crese speciale : 10-15mp/copil

- pentru constructiile comerciale, vor fi prevazute cu rol decorativ si de agrement in exteriorul

cladirii sau in curti interioare 2-5% spatii verzi din suprafata totala a terenului.



NR INREG . J24 / 1705 / 2004 ; CUI: 16927071

CONT RO50 BACX 0000 0030 2101



23

CIS3 : pentru unitatile de invatamant prescolar, incintele vor fi prevăzut un spaţiu verde cu lăţimea

de minimum 25 m, cu rol în reducerea influenţei zgomotului stradal.

CIS4 : pentru constructiile administrative vor fi prevazute spatii verzi cu rol decorativ, minim 15 %

din suprafata terenului

ARTICOLUL 14. IMPREJMUIRI :

CM :

- este permisa autorizarea urmatoarelor categorii de imprejmuiri :

- imprejmuiri opace, necesare pentru protectia impotriva intruziunilor, separarea unor

servicii functionale, asigurarea protectiei vizuale.

- imprejmuiri transparente, decorative sau gard viu, necesare delimitarii parcelelor aferente

cladirilor si/sau integrarii cladirilor in caracterul strazilor sau al ansamblurilor urbanistice.

- se recomanda separarea terenurilor echipamentelor publice si bisericilor cu garduri transparente de

maxim 2.20 metri si minim 1.80 metri inaltime, din care 0.30 metri soclu opac, dublate de gard viu.

- spre trotuare şi circulaţii pietonale nu sunt obligatorii garduri, dar se va putea prevedea marcarea

apartenenţei spaţiului prin diferenţe de pavaje, borduri, garduri vii, terase etc.

- nu se recomanda construirea la aliniament a imprejurimilor opace mai inalte de 2m

- pentru punerea in valoare a constructiilor publice se recomanda realizarea imprejmuirilor

transparente sau din gard viu .

- în toate cazurile se va asigura perceperea de către trecător a faţadei cu vedere la stradă. Se interzice

vopsirea în culori stridente şi strălucitoare a împrejmuirilor

- spaţiile comerciale şi alte servicii retrase de la aliniament pot fi lipsite de gard, pot fi separate cu

borduri sau cu garduri vii


ARTICOLUL 15 - PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (POT)

CM :

CL1:

POT maxim = 30%,

CL2 : P.O.T. maxim = 60%, cu posibilitatea acoperirii restului curţii în proporţie de 75% cu clădiri cu

maxim 2 niveluri (8 metri)

CIS1+CIS2+CIS3 :

- pentru funcţiunile publice se vor respecta normele specifice sau tema beneficiarului cu

recomandarea de a se opta pentru POT maxim = 50%, pentru diferite utilizări;

- pentru clădirile de pana la P+4 niveluri P.O.T. maxim = 60%, cu posibilitatea acoperirii restului

curţii în proporţie de 75% cu clădiri cu maxim 2 niveluri (8 metri)



NR INREG . J24 / 1705 / 2004 ; CUI: 16927071

CONT RO50 BACX 0000 0030 2101



24

ARTICOLUL 16 - COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT)

CM : in functie de studiile geotehnice, cu urmatoarele conditionari:

- CUT maxim = 2,5 mp. ADC / mp. teren;

- pentru funcţiunile publice se vor respecta normele specifice sau tema beneficiarului, dar fără a se

depăşi CUT maxim = 2,2 pentru clădiri cu 3-4 niveluri.

M - ZONA MIXTĂ:

GENERALITĂŢI: CARACTERUL ZONEI.

Prevederile regulamentului susţin dezvoltarea ipotetica a unor zone complexe din punct de vedere

funcţional (mixare funcţiuni locuire cu activităţi comerciale,servicii, agrement etc.), ca răspuns la cererea

urbana preconizata, pe fondul impulsionării dezvoltării unor astfel de activităţi.

Zona mixtă se caracterizează printr-o mare flexibilitate în acceptarea diferitelor funcţiuni de interes

general şi public.

Zona mixtă permite conversia locuinţelor în alte funcţiuni, în contrast cu zona de locuit (L), în care

acest lucru este limitat.

Zona se compune din următoarele subzone şi unităţi teritoriale de referinţă:

M1- subzona functiuni mixte de productie, depozitare, reprezentare, comert si servicii.

M2 - subzone functiuni mixte de recreere: case de vacanta, structuri primire, locuinte, cu

preponderenta spatiilor plantate:

M3 - subzone functiuni mixte – zona servicii, cu preponderenta spatiilor plantate:

M4 - subzona functiuni mixte : ecoferme

M1- SUBZONA FUNCTIUNI MIXTE DE PRODUCTIE, DEPOZITARE, REPREZENTARE,

COMERT SI SERVICII :

Zona de activitati productive şi servicii se compune din terenurile ocupate de activităţi productive de

bunuri (producţie “concretă” incluzând toate categoriile de activităţi industriale conform CAEN) şi servicii

(producţie “abstractă” cuprinzând activităţi manageriale, comerciale şi tehnice pentru industrie, cercetare,

servicii pentru distribuţie, expunere şi comercializare, la care se adaugă diverse alte servicii pentru salariaţi

şi clienţi, etc.). Din această zonă fac parte atât unităţile existente care se menţin, se află în proces de

restructurare presupunând conversie în profile industriale diferite sau în profile de servicii pentru industrie,

distribuţie şi comercializare, cât şi terenurile rezervate pentru viitoare activităţi productive şi servicii.

Pentru subzona mixta M1 s-a instituit interdictie temporara de construire pana la elaborarea P.U.Z,

P.U.D, cu exceptia UTR-ului cuprinzand fosta ferma de iepuri, in vederea detalierii regulamentului cu

privire la asigurarea cu utilitati, drumuri noi propuse, etc. Aceste documentatii vor respecta prevederile din

prezentul regulament.

Se va tine cont de zona de protectie a siturilor natural si de zona de protectie pentru calea ferata.

ART. 1 - UTILIZĂRI ADMISE

M1:

- Activităţi productive desfăşurate în construcţii industriale mici şi mijlocii, destinate distribuţiei şi

depozitării bunurilor şi materialelor, cercetării industriale şi anumitor activităţi comerciale (dar nu

de vânzare cu amănuntul) care necesită suprafeţe mari de teren.

- Cuprind suprafeţe de parcare pentru angajaţi, accese auto sigure şi suficient spaţiu pentru

camioane – încărcat,descărcat şi manevre.



NR INREG . J24 / 1705 / 2004 ; CUI: 16927071

CONT RO50 BACX 0000 0030 2101



25

- În mod obişnuit activităţile permise sunt cele care creează în mod redus disconfort/incomodare,

activităţi care se desfăşoară în întregime în clădiri (mai puţin parcare, încărcat, descărcat şi

manevră), nu necesită spaţii mari în jurul clădirilor pentru depozitarea materiei prime şi a

produselor obţinute şi care nu generează emisii poluante.

- parcaje la sol şi multietajate;

- staţii de întreţinere şi reparaţii auto;

- staţii de benzină;

- comerţ, alimentaţie publică şi servicii personale;

- locuinţe de serviciu pentru personalul care asigură permanenţa sau securitatea unităţilor.

- birouri profesionale sau de afaceri;

- servicii pentru afaceri;

- instituţii financiare sau bancare;

- restaurant (conventional).

- producţie manufacturieră;

- birouri profesionale sau de afaceri fie ca utilizare principală, fie ca utilizare secundară;

- construcţii destinate cercetării şi dezvoltării cu excepţia celor care utilizează substanţe explozive

sau toxice conform prevederilor legale;

- depozite şi complexe vânzari en-gros cu excepţia celor care utilizează substanţe explozive sau

toxice conform prevederilor legale;

- depozite şi complexe vânzari en-detail numai pentru produse care nu pot fi transportate la

domiciliu cu autoturismul propriu sau cu taxi;

- perdele verzi de protectie

ART. 2 - UTILIZĂRI ADMISE CU CONDIŢIONĂRI

M1:

Pentru toate suprafetele s-a instituit interdictie temporara de construire pana la elaborarea P.U.Z,

P.U.D.

- activitatile productive sunt permise numai cu conditia de a nu agrava situatia poluarii.

- stationarea autovehiculelor se va realize numai in interiorul incintelor

- terenurile accesibile pe cale ferată vor fi rezervate activităţilor productive şi de depozitare care

utilizează acest mod de transport pentru materia primă şi produse.

- se admit functiuni de locuire temporara pentru angajatii unitatilor.

ART. 3 - UTILIZĂRI INTERZISE

M1:

- orice alte functiuni decat cele prevazute la articolul 1

ART. 4 - CARACTERISTICI ALE PARCELELOR

M1:

- Pentru a fi construibile parcelele vor avea un front minim la strada de 50,00 metri şi o suprafaţă

minimă de 2000 mp. Parcelele cu dimensiuni şi suprafete mai mici decât cele anterior specificate nu

sunt construibile pentru activităţi productive. Dimensiunile se păstrează şi în cazul parcelelor noi



NR INREG . J24 / 1705 / 2004 ; CUI: 16927071

CONT RO50 BACX 0000 0030 2101



26

apărute prin diviziunea unor parcele anterioare (prin schimb, înstrăinare, etc.).

- În cazul în care în momentul aprobării prezentului regulament parcelele au dimensiuni mai mici

decât cele specificate anterior, este necesară relocarea unităţilor productive respective în termen de

5 ani de la data aprobării prezentului regulament.

ART. 5 - AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE ALINIAMENT

M1:

- retragerile de la aliniamente spre străzile perimetrale şi interioare vor fi obligatoriu mai mari de :

- 10,00 metri pe străzile de categoria I-a şi a II-a;

- 6,00 metri pe străzile de categoria a III-a.

- la intersecţia dintre străzi, aliniamentul va fi racordat printr-o linie perpendiculară pe bisectoarea

unghiului dintre străzi, având o lungime de minim 12.0 metri pe străzi de categoria I, a II-a şi de 6.0 metri

pe străzi de categoria a III-a.

- în cazul unor intervenţii în cadrul incintelor industriale care îşi păstrează funcţiunea dominant

existentă, retragerile de la aliniamente se vor stabili prin documentaţii PUZ aprobate conform legislaţiei în

vigoare

ART. 6 - AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE LIMITELE LATERALE ŞI


M1:

- conform PUZ

- clădirile pot fi alipite de construcţiile de pe parcelele alăturate cu funcţiuni similare, situate pe

limita de proprietate, în cazul în care acestea nu prezintă incompatibilităţi (trepidaţii, risc tehnologic);

- în toate celelalte cazuri, clădirile se dispun izolat de limitele laterale ale parcelei la o distanţă egală

cu jumătate din înălţime, dar nu mai puţin de 6.00 metri;

- în toate cazurile retragerea faţă de limita posterioară a parcelei va fi de minim 6.00 metri;

- în cazul clădirilor amplasate pe parcele situate către alte unităţi teritoriale de referinţă decât M1, se

interzice amplasarea clădirilor pe limita parcelei către aceste alte zone;

- se vor respecta distanţele minime egale cu jumătate din înălţimea clădirii, dar nu mai puţin de 6.00

metri faţă de limitele laterale şi posterioare ale parcelelor. Nu se admite amplasarea, pe faţadele laterale

orientate spre alte unităţi teritoriale de referinţă (în special servicii publice şi locuinţe) a ferestrelor cu

parapetul sub 1,90 metri de la nivelul solului.

- in situatiile in care subzone M1 este situate in vecinatatea zonelor de locuit se va impune prin PUZ,

PUD o retragere minima obligatore a constructiilor

ART. 7 - AMPLASAREA CLĂDIRILOR UNELE FAŢĂ DE ALTELE PE ACEEAŞI

PARCELA

- distanţa între clădiri va fi egală cu jumătate din înălţimea clădirii celei mai înalte, dar nu mai puţin

de 6,00 metri;

- distanţa de mai sus se poate reduce la jumătate dacă pe faţadele opuse nu sunt accese în clădire şi/

sau dacă nu sunt ferestre care să lumineze încăperi în care se desfăşoară activităţi permanente;



NR INREG . J24 / 1705 / 2004 ; CUI: 16927071

CONT RO50 BACX 0000 0030 2101



27

- în toate cazurile se va ţine seama de condiţiile de protecţie faţă de incendii şi de alte norme tehnice

specifice.

ART. 8 - CIRCULAŢII ŞI ACCESE

- pentru a fi construibile, toate parcelele trebuie să aibă acces dintr-o cale publică sau privată de

circulaţie sau să beneficieze de servitute de trecere, legal instituită, printr-o proprietate adiacentă

având o lăţime de minim 4.00 metri pentru a permite accesul mijloacelor de stingere a incendiilor şi

a mijloacelor de transport grele;

- accesele în parcele, din străzile de categoria I şi II se vor asigura dintr-o dublură a căilor principale

de circulaţie (locale) ;

- se vor asigura trasee pentru transporturi agabaritice şi grele.

ART. 9 - STAŢIONAREA AUTOVEHICULELOR

- staţionarea vehiculelor atât în timpul lucrărilor de construcţii-reparaţii, cât şi în timpul funcţionării

clădirilor se va face în afara drumurilor publice, fiecare unitate având prevăzute în interiorul

parcelei spaţii de circulaţie, încărcare şi întoarcere;

- în spaţiul de retragere faţă de aliniament, maxim 40% din teren poate fi rezervat parcajelor cu

condiţia înconjurării acestora cu un gard viu având înălţimea de minimum 1,20 m.

- Calculul capacităţii de parcare în funcţie de obiectiv, modul de amplasare şi detaliile de proiectare

se vor asigura în conformitate cu „Normativul departamental pentru proiectarea parcajelor de

autoturisme în localităţi urbane” (indicativ P 132-93)”

ART. 10 - ÎNĂLŢIMEA MAXIMĂ ADMISĂ A CLĂDIRILOR

- Conform PUZ, PUD

- se vor respecta înălţimi maxime ale cladirilor de 20,0 metri;

ART. 11 - ASPECTUL EXTERIOR AL CLĂDIRILOR

- Conform PUZ, PUD

- volumele construite vor fi simple şi se vor armoniza cu caracterul zonei şi cu vecinătăţile

imediate;

- faţadele posterioare şi laterale vor fi tratate arhitectural la acelaşi nivel cu faţada principală;

- tratarea acoperirii clădirilor va ţine seama de faptul că acestea se percep din clădirile mai înalte

inconjurătoare

ART. 12 - CONDIŢII DE ECHIPARE EDILITARĂ

- Conform PUZ, PUD

- toate clădirile vor fi racordate la reţelele publice de apă şi canalizare şi se va asigura preepurarea

apelor uzate, inclusiv a apelor meteorice care provin din întreţinerea şi funcţionarea instalaţiilor, din

parcaje, circulaţii şi platforme exterioare;

- în cazul alimentării cu apă din surse proprii se va obţine acordul autorităţii competente



NR INREG . J24 / 1705 / 2004 ; CUI: 16927071

CONT RO50 BACX 0000 0030 2101



28

ART. 13 - SPAŢII LIBERE ŞI SPAŢII PLANTATE

- Conform PUZ, PUD

- orice parte a terenului incintei vizibilă dintr-o circulaţie publică, inclusiv de pe calea ferată, va fi

astfel amenajată încât să nu altereze aspectul general al localităţii.

- suprafeţele libere din spaţiul de retragere faţă de aliniament vor fi plantate cu arbori în proporţie de

minim 40% formând de preferinţă o perdea vegetală pe tot frontul incintei, cu lăţimea de min.15m

- se impune crearea perdelelor de protectie fata de zonele de locuit

- se impune ca în interiorul zonelor industriale mari organizarea spaţială să permită creerea unui

spaţiu verde compact de tip scuar cu suprafaţa minimă de 15% din suprafaţa zonei respective

- suprafeţele libere neocupate cu circulaţii, parcaje şi platforme funcţionale vor fi plantate cu un

arbore la fiecare 200 mp;

- se vor prevedea plantaţii înalte în lungul limitelor incintelor care reprezintă totodată linii de

separaţie faţă de alte subzone şi unităţi teritoriale de referinţă.

ART. 14 – ÎMPREJMUIRI

- Conform PUZ, PUD

- împrejmuirile spre stradă vor fi transparente cu înăltimi de minim 2.00 metri din care un soclu de

0.60 m., vor fi dublate cu un gard viu. În cazul necesităţii unei protecţii suplimentare se recomandă

dublarea spre interior la 2.50 metri distanţă, cu un al doilea gard transparent de 2.50 m înălţime, între

cele două garduri fiind plantaţi arbori şi arbuşti;

- porţile de intrare vor fi retrase faţă de aliniament pentru a permite staţionarea vehicolelor tehnice

înainte de admiterea lor în incinta, pentru a nu incomoda circulaţia pe drumurile publice

SECŢIUNEA III:

POSIBILITĂŢI MAXIME DE OCUPARE ŞI UTILIZARE A TERENULUI

ART. 15 - PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (POT)

M1:

- Conform PUZ, PUD

H maxim = 20 m; POT maxim = 60%

ART .16 - COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI

M1:

- Conform PUZ, PUD

H maxim = 20 m; CUT = 5

M2 - SUBZONE FUNCTIUNI MIXTE DE RECREERE: CASE DE VACANTA

ECOLOGICE, CAMPINGURI



NR INREG . J24 / 1705 / 2004 ; CUI: 16927071

CONT RO50 BACX 0000 0030 2101



29

Subzona se caracterizeaza prin valori si atractivitati peisagistice, departare de aglomerarea urbana,

poluari si circulatii intense, procent mic de ocupare a terenului si suprafete mari de vegetatie si spatii verzi

publice, ceea ce ofera un cadru intim pentru doritori.

Se urmareste realizarea unui spatiu destinat recreerii, prin posibilitatea construirii de case de vacanta

si a locuintelor, cu preponderenta spatiilor plantate. Sunt acceptate spatii de cazare, care nu afectează

conditiile de locuit.

Se va tine cont de realizarea lacului de agrement din nordul localitatii Cicarlau.

In vederea construirii se vor lua in considerare zonele stabilite cu interdictie temporara de construire

pana la elaborarea P.U.Z., P.U.D., conform plansei anexate de Unitati Teritoriale de Referinta.

SECŢIUNEA I: UTILIZARE FUNCŢIONALĂ.

ARTICOLUL 1 - UTILIZĂRI ADMISE .

M2: Sunt admise urmatoarele utilizari:

- locuire in imobile de tip vilă, numai locuinţe individuale

- servicii si echipamente publice legate de funcţiunea de recreere şi agrement;

- loisir si sport in aer liber;

- parcaje la sol;

- grupuri sanitare publice si anexe necesare pentru gestionarea si intretinerea spatiilor publice.

- spatii verzi amenajate, scuaruri, parcuri publice, etc

ARTICOLUL 2 - UTILIZĂRI ADMISE CU CONDIŢIONĂRI.

M2:

- se admit campinguri cu conditia asigurarii cerintelor sanitare.

- se vor asigura accese carosabile, circulaţii pietonale, precum şi spatii verzi pentru recreere în cadru

urban, în pondere de minim 10% din suprafaţa de teren.

- se vor realiza studii geotehnice in vederea analizarii stabilitatii versantilor (pentru UTR-urile situate in

Handalul Ilbei) .

ARTICOLUL 3 - UTILIZĂRI INTERZISE.

- orice alte activităţi care nu corespund caracterului zonei si care nu sunt trecute la prevederile de la

articolul 1

- orice functiuni, cladiri si amenajari care produc diminuarea valorii peisagistice si ecologice si deci a

atractivitatii zonei prin agresarea peisajului, prin provocarea de intense aglomerari, poluari si circulatii,

prin diminuarea vegetatiei si contravin normelor de protectie stabilite pe plan local.

SECŢIUNEA II - CONDIŢII DE AMPLASARE. ECHIPARE ŞI CONFORMARE A CLĂDIRILOR

ARTICOLUL 4 - CARACTERISTICI ALE PARCELELOR (SUPRAFEŢE, FORME, DIMENSIUNI)

- conform PUZ

- dimensiunea minima a loturilor va fi de 500 mp.

ARTICOLUL 5 - AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE ALINIAMENT

- conform PUZ

- cladirile vor fi dispuse izolat si vor fi retrase cu minim 4.0 m. de la aliniament



NR INREG . J24 / 1705 / 2004 ; CUI: 16927071

CONT RO50 BACX 0000 0030 2101



30

ARTICOLUL 6 - AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE LIMITELE LATERALE ŞI


- conform PUZ

- cladirile vor fi retrese cu minim 3.0 m. de la limitele laterale ale parcelei si cu minim 5.0 m. de la limita

posterioara a acesteia.

ARTICOLUL 7- AMPLASAREA CLĂDIRILOR UNELE FAŢĂ DE ALTELE PE ACEEAŞI

PARCELĂ.

- conform PUZ

- clădirile vor respecta între ele distanţe egale cu jumătate din înălţimea celei mai înalte, dar nu mai putin

de 3 m.

ARTICOLUL 8 - CIRCULAŢII ŞI ACCESE.

- conform PUZ

- parcelele sunt construibile numai daca au acces direct la un drum public sau beneficiaza de drept de

trecere legal obtinut cu o latime de minim 3.0 m

ARTICOLUL 9 - STAŢIONAREA AUTOVEHICULELOR.

- vehicolele vor stationa numai in spatiul parcelei si se vor prevedea prin PUZ parcaje conform normelor

in vigoare

ARTICOLUL 10 - ÎNĂLŢIMEA MAXIMĂ ADMISIBILĂ A CLĂDIRILOR.

- conform P.U.Z. care va respecta urmatoarele:

- regimul maxim de inaltime- P+1+M

- inaltimea maxima admisa la coama: 15 metri

- inaltimea maxima admisa la cornisa (streasina): 10 metri

ARTICOLUL 11 - ASPECTUL EXTERIOR AL CLĂDIRILOR

- conform PUZ;

- aspectul caselor de vacanta va fi in concordanta cu utilizarea acestora si cu caracterul zonei

etnogeografice

- se vor folosi culori pastelate la finisarea fatadelor si materiale naturale : lemn, piatra

- invelitorile se vor realiza din tigla ceramica doar in culoare caramiziu sau maro

- la tamplaria exterioara si la balustrade se recomanda folosirea lemnului

ARTICOLUL 12 - CONDIŢII DE ECHIPARE EDILITARĂ.

- conform PUZ;



NR INREG . J24 / 1705 / 2004 ; CUI: 16927071

CONT RO50 BACX 0000 0030 2101



31

- toate cladirile vor fi racordate la o retea publica de apa, canalizare si alimentare cu energie electrica

ARTICOLUL 13 - SPAŢII LIBERE ŞI SPAŢII PLANTATE

- conform PUZ, dar nu mai putin de 20% din suprafata parcelelor;

ARTICOLUL 14 - ÎMPREJMUIRI.

- conform PUZ;

- imprejmuirile vor fi spre strada de maxim 1.80 m inaltime din care un soclu opac de maxim 0.60 m. si o

parte transparenta relizata din fier, plasa metalica sau lemn, dublate eventual cu gard viu; imprejmuirile

dintre proprietati pot fi opace si de maxim 2,00 m. inaltime

SECŢIUNEA III: POSIBILITĂŢI MAXIME DE OCUPARE ŞI UTILIZARE A TERENULUI.


M2:

- P.O.T maxim admis = 30 %


M2:

- C.U.T. maxim admis= 1,00

M3 - SUBZONE FUNCTIUNI MIXTE – ZONA SERVICII, CU PREPONDERENTA

SPATIILOR PLANTATE:

Se incurajeaza realizarea de noi obiective de agrement: baze de tratament, baze sportive, spatii de

agrement, campinguri, agentii de turism, centre de informare, loisir in spatii acoperite sau descoperite, etc

Pentru aceasta subzona s-a instituit interdictie temporara de construire pana la elaborarea P.U.Z.,

P.U.D., care vor tine cont de prezenta documentatie.

SECŢIUNEA I: UTILIZARE FUNCŢIONALĂ.

ARTICOLUL 1 - UTILIZĂRI ADMISE .

M3: Sunt admise urmatoarele utilizari:

- baze de tratament, recuperare sau odihna

- structure de primire

- loisir in spatii acoperite si descoperite;

- alimentatie publica si mic comert pentru turism

- restaurante, terase amenajate pentru comert

- circulaţii pietonale amenajări pentru practicarea sportului în spaţii descoperite, anexele necesare şi

alte activităţi legate direct de activitatea sportivă.

- mobilier urban, spatii pentru joc şi odihnă;



NR INREG . J24 / 1705 / 2004 ; CUI: 16927071

CONT RO50 BACX 0000 0030 2101



32

- spatii plantate-squaruri, parcuri publice sau private

- parcaje

ARTICOLUL 2 - UTILIZĂRI ADMISE CU CONDIŢIONĂRI

- se vor asigura accese carosabile si circulaţii pietonale, precum şi scuaruri atractive pentru recreere în

cadru urban, în pondere de minim 10% din suprafaţa de teren.


de 100 metri de servicii si echipamente publice si de biserici


- orice functiuni decat cele prevazute la articolul 1

- orice functiuni, cladiri si amenajari care produc diminuarea valorii peisagistice si ecologice si deci a

- atractivitatii zonei prin agresarea peisajului, prin provocarea de intense aglomerari, poluari si

circulatii, prin diminuarea vegetatiei si contravin normelor de protectie stabilite pe plan local.

SECŢIUNEA II - CONDIŢII DE AMPLASARE. ECHIPARE ŞI CONFORMARE A CLĂDIRILOR

ARTICOLUL 4 - CARACTERISTICI ALE PARCELELOR (SUPRAFEŢE, FORME, DIMENSIUNI)

- conform PUZ

ARTICOLUL 5 - AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE ALINIAMENT

- conform PUZ



- conform PUZ

ARTICOLUL 7- AMPLASAREA CLĂDIRILOR UNELE FAŢĂ DE ALTELE PE ACEEAŞI

PARCELĂ.

- conform PUZ


- conform PUZ, care va tine cont de propunerile prezentei documentatii.(plansa Reglementari

urbanistice)


- vehicolele vor stationa numai in spatiul parcelei;

- pentru vizitatori se vor prevedea prin PUZ parcaje conform normelor in vigoare



NR INREG . J24 / 1705 / 2004 ; CUI: 16927071

CONT RO50 BACX 0000 0030 2101



33


Conform PUZ, respectand volumetria zonei, cu recomandarea de a nu depasi inaltimea maxima de

20 m si regim de inaltime P+4.


- conform PUZ;


- conform PUZ;


- conform PUZ, dar nu mai putin de 20% din suprafata parcelelor;


- conform PUZ;

SECŢIUNEA III: POSIBILITĂŢI MAXIME DE OCUPARE ŞI UTILIZARE A TERENULUI.


Nu este prevazut un procent maxim de ocupare a terenului, se va stabili conform P.U.Z. Se

recomanda a nu se depasi valoarea de 40%.


- Nu este prevazut un procent maxim de ocupare a terenului, se va stabili conform P.U.Z

M4 - SUBZONA FUNCTIUNI MIXTE : ECOFERME


Subzona este specifica fermelor montane specializate in obtinerea de produse exclusiv naturale,

avand ca trasatura faptul ca isi produc singure materia prima. Aceste unitati urmaresc in general, obtinerea

de produse biologice pure, care corespund in totalitate normelor ecologice in vigoare.

Productivitatea fermelor ecologice depinde de trei categorii de factori: factori ecologici, factori

biologici, factori economico-sociali.

Produsele rezultate din agricultura ecologică sunt considerate acele produse agricole a căror

producere, conservare sau transformare se realizează fără a utiliza substanţe chimice de sinteză.

Productia agroalimentara ecologica are ca scop realizarea unor sisteme agricole durabile,

diversificate si echilibrate, care asigura protejarea resurselor naturale si sanatatea consumatorilor.

Printre cele mai importante componente ale tehnologiilor de producţie în agricultura ecologică se

numără: asolamentul şi rotaţia culturilor, lucrările solului, fertilizarea, sămânţa şi semănatul, combaterea

buruienilor, bolilor şi dăunătorilor, irigarea şi recoltarea.



NR INREG . J24 / 1705 / 2004 ; CUI: 16927071

CONT RO50 BACX 0000 0030 2101



34

Cresterea animalelor in cadrul acestor unitati presupune totodată ca animalele să aibă acces la spaţii

deschise şi în acest fel un confort comportamental şi condiţii minime de stres.

Principiul de bază în creşterea animalelor este apropierea animalelor de mediul natural.



- Productie manufactiera de:

- produse vegetale primare neprocesate, animalele si produsele animaliere neprocesate,

ingrediente obtinute in conformitate cu metode de productie ecologica

- produsele de origine vegetala si animala procesate, destinate consumului uman, preparate

din unul sau mai multe ingrediente de origine vegetala si/sau de origine animala;

- furaje

- crescatorii de animale

- cultivarea plantelor

- centre de colectare

- anexe specifice pentru adapostirea si hranirea animalelor

- anexe pentru depozitarea produselor obtinute


- se admit locuinte pentru personal, cu conditia ca acestea sa fie realizate in conformitate cu

specificul zonei si cu material traditionale (lemn, piatra)

- se admit unitati de cazare si de masa cu conditia folosirii produselor traditionale ( lemn, piatra) si

comercializarii produselor proprii.


- orice alte functiuni decat cele mentionate la articolul 1.

-

SECTIUNEA II: CONDITII DE AMPLASARE ECHIPARE SI CONFIGURARE A CLADIRILOR

ARTICOLUL 4 - CARACTERISTICI ALE PARCELELOR (SUPRAFETE, FORME, DIMENSIUNI)

- suprafata minima a parcelei - 3000 mp.


- cladirile se vor amplasa la o distanta de cel putin 6 metri.



- se interzice amplasarea cladirilor pe limita parcelei.

- se vor respecta distantele minime egale cu jumatate din inaltimea cladirii, dar nu mai putin de 6.0



NR INREG . J24 / 1705 / 2004 ; CUI: 16927071

CONT RO50 BACX 0000 0030 2101



35

metri fata de limitele laterale si posterioare ale parcelelor


PARCELA

- Distanta intre cladiri va fi egala sau mai mare decat media inaltimilor fronturilor opuse, dar nu mai

putin de 6,0 metri.

- Distanta de mai sus se poate reduce la jumatate daca nu sunt accese in cladire si / sau daca nu sunt

ferestre care sa lumineze incaperi in care se desfasoara activiti permanente.

- In toate cazurile se va tine seama de conditiile de protectie fata de incendii si alte norme tehnice

specifice


- Pentru a fi construibile, toate parcelele trebuie sa aiba acces dintr-o cale publica sau privata sau sa

beneficieze de servitute de trecere , legal instituita , dintr-o proprietate adiacenta strazii - cu latime

de minim 4.0 metri pentru a permite accesul mijloacelor de stingere a incendiilor si a mijloacelor de

transport grele

ARTICOLUL 9 - STATIONAREA AUTOVEHICULELOR

- Stationarea vehiculelor se va face in afara drumurilor publice, fiecare unitate avand prevazute in

interiorul parcelei spatii de circulatie, incarcare si intoarcere.

- In spatiul de retragere fata de aliniament, maxim 30% din teren poate fi rezervat parcajelor cu

conditia inconjurarii acestora cu gard viu avand inaltimea de minimum 1,20m.

ARTICOLUL 10 - INALTIMEA MAXIMA ADMISA A CLADIRILOR

– inaltimea maxima admisa 6 m


- Volumele construite vor fi simple si se vor armoniza cu caracterul zonei si cu vecinatatile

imediate;

- Se vor folosi in exclusivitate materiale traditionale (lemn, piatra)


- surse proprii de alimentare cu apă prin puţuri forate şi evacuarea apelor uzate prin sisteme moderne,

ecologice .

- Se propune utilizarea centralelor pentru furnizarea căldurii şi a apei calde menajere pe sistemul

combinat cu panouri solare şi alt combustibil, panourile solare asigurând până la 35% din energie.

ARTICOLUL 13 - SPATII LIBERE SI SPATII PLANTATE

- Suprafetele libere din spatiul de retragere fata de aliniament vor fi plantate cu arbori in proportie de

minim 40% formand o perdea vegetala pe tot frontul incintei;



NR INREG . J24 / 1705 / 2004 ; CUI: 16927071

CONT RO50 BACX 0000 0030 2101



36

ARTICOLUL 14 - IMPREJMUIRI

- imprejmuirile se vor realiza din lemn sau nuiele sau se vor realiza garduri vii, cu inaltimi in functie

de necesitati, dar nu mai inalte de 2.20 m.

- In cazul necesitatii unei protectii suplimentare se recomanda dublarea spre interior la 4.0 metri

distanta cu un al doilea gard transparent de 2.20 m inaltime, intre cele doua garduri fiind plantati dens

arbori si arbusti.


ARTICOLUL 15 - PROCENT MAXIM DE OCUPARE SI UTILIZARE A TERENULUI

POT maxim 30%

ARTICOLUL 16 - COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI

CUT maxim = 1.

L - ZONA DE LOCUIT


Zona de locuit se compune din diferite tipuri de ţesut urban (subzone), diferenţiate din următoarele

puncte de vedere:

(a) funcţional

- caracterul locuinţelor: individuale, colective mici, medii sau mari;

- caracterul ţesutului urban : omogen rezidenţial cu echipamente publice aferente, mixat în

proporţii şi modalităţi diferite cu alte funcţiuni - comerciale, servicii, mică producţie

manufacturieră, mică producţie agricolă de subzistenţă;

(b) morfologic:

- tipul parcelarului:

- rezultat din evoluţia localităţii în timp,

- creat prin lotizarea unui teren mai mare sau prin extinderea localităţii pe terenuri

agricole (prin operaţiuni simple de topometrie sau prin operaţiuni urbanistice);

- configuraţia în raport cu spaţiul stradal:

- spontan ordonată în raport cu traseul liber (rezultat din evoluţia în timp) al străzilor, datorită

efectului diferitelor reglementări urbanistice anterioare;

- geometric ordonată în raport cu trasee prestabilite fie de tip străpungeri, fie de tipul celor din

noile lotizări sau din noile mari ansambluri;

- diferenţiată sau nu în raport cu distanţa faţă de stradă a clădirilor de pe o parcelă (construcţii

principale – construcţii secundare – anexe)

- atitudine de tip urban sau cu reminiscenţe rurale (parcele înguste şi foarte adânci rezultate

din diviziunea unor proprietăţi agricole, permiţând numai construcţia locuinţelor tip vagon,

dispuse, nu prin cuplare, ci prin retragere pe aceeaşi limită de nord a fiecărei parcele şi oferind

astfel în imaginea străzii serii de calcane) ;



NR INREG . J24 / 1705 / 2004 ; CUI: 16927071

CONT RO50 BACX 0000 0030 2101



37

- volumetria; regim de construire (continuu sau discontinuu), înălţime mică (P – P+M

niveluri), medie (P+1, P+1+M niveluri), mari (P+2, P+4 niveluri), mod de terminare al

volumelor (terasă, acoperiş)

- spaţiul liber : continuu (vizibil din circulaţiile publice), în care grădinile de faţadă sunt

vizibile prin gardurile transparente discontinuu (vizibil accidental – în cazul fronturilor

continue), abuziv discontinuu şi marcând o evidentă scădere a nivelului civilizaţiei anumitor

locuitori (prin înlocuirea în ultimii ani a unora dintre împrejmuirile transparente către stradă cu

ziduri opace, contrar regulamentelor urbanistice anterioare);

(c) vechime: exprimând atât capacitatea locuinţelor de a satisface necesităţile actuale de locuire, cât şi

starea de viabilitate (uzura fizică a clădirilor de peste

(d) 60 ani constituind, conform standardelor U.E., un prag în probabilitatea necesităţii reabilitării sau

reconstrucţiei acesteia);

(e) calitatea construcţiei: definită prin arhitectura, partiul, calitatea materialelor, rezistenţa, nivelul de

izolare termică, nivelul de dotare tehnico - edilitară a clădirilor, zonele de locuit pot fi incluse în zona

protejată datorită valorii arhitectural – urbanistice, pot fi viabile în raport cu cerinţele actuale ale

locuitorilor, pot fi reabilitate pentru a satisface aceste cerinţe sau pot fi insalubre.

Evoluţia anticipată şi susţinută prin prevederile regulamentului este următoarea:

- tranziţia către un alt tip de locuire, regim de construire şi volumetrie;

- menţinerea zonelor existente bine constituite in tesutul traditional

- reabilitarea ansamblului existent de locuinţe colective;

- reconstrucţia zonelor insalubre prin operaţiuni de comasare şi relotizare;

- extinderea pe terenuri neconstruite a noi cartiere de locuinţe individuale şi colective mici pe baza unor

operaţiuni funciare de comasare şi relotizare, în cadrul unui parteneriat între sectorul public şi sectorul

privat.

Zona de locuit este alcătuită din următoarele subzone şi unităţi de referinţă:

L 1 - Subzona locuinţelor individuale şi colective mici cu maxim P - P+2 niveluri, situate în zone

construite constituite.

L 2 - Subzona locuinţelor individuale cu regim de înălţime maxim admis P+1+M, situate pe versanţi

slabi construiţi în condiţii de stabilizare şi echipare tehnică a întregului versant.

L3 – Subzona locuinţelor individuale si colective cu maxim P - P+2 niveluri, situate in noile

extinderi sau in enclave neconstruite.

Problemele ridicate de aceste subzone sunt urmatoarele:

- este obligatoriu ca in zonele afectate de inundatii cauzate de vaile din zona, sa se efectueze lucrari

de regularizare si indiguiri.

- este obligatoriu ca in zonele cu risc de producere a alunecarilor de teren sa se efectueze studii si

expertize geotehnice, pentru orice lucrari de constructie, reconstructie, extindere, modernizare sau

relotizare, deoarece o interventie incompatibila intr-un anumit punct, prezinta riscul de a antrena

destabilizarea unui intreg sector de versant, precum si cu strazi si retele edilitare publice, provocand

importante pagube si punand in pericol siguranta locuitorilor;

- pentru zonelele noi introduse in intravilan, care nu au rezolvate problemele legate de accese, retele

edilitare, sau terenuri care necesita parcelari, in vederea construirii, se vor intocmi PUZ-uri, PUD-

uri, conform plansei anexate de Reglementari urbanistice-Unitati teritoriale de referinta.

- Se va tine cont de drumurile noi propuse, de retelele edilitare cu zonele de protectie aferente, de

zonele de protectie sanitara din jurul cimitirelor (50m) si de zonele de protectie pentru

infrastructura edilitara.



NR INREG . J24 / 1705 / 2004 ; CUI: 16927071

CONT RO50 BACX 0000 0030 2101



38

L 1 - Subzona locuinţelor individuale şi colective mici cu maxim P - P+2 niveluri, situate în

zone construite constituite.

GENERALITATI: CARACTERUL SUBZONEI :

Subzona se caracterizeaza prin locuinţe individuale şi colective mici cu maxim P+2 niveluri situate în

perimetrul urban existent, diferit de zona centrala, cu regim de construire in general discontinuu (cuplat,

izolat); dezvoltate în timp prin refaceri succesive. Prezintă o diversitate de situaţii din punctul de vedere al

calităţii şi viabilităţii, precum si o ilustrare a evoluţiei localităţii.

Analizand plansele anexte s-a constatat ca terenurile cu functiuni predominante de locuit s-au realizat

in majoritatea cazurilor de-a lungul arterelor principale de circulatie.

Tesut urban existent reprezinta un context urban relativ coerent, cu potential de a se dezvolta prin

construirea de noi locuinte si dotari.

Cu toate ca actuala densitate si utilizare a terenului sunt incompatibile cu modul de locuire urbana

care presupune echiparea edilitara a locuintelor si absenta poluarii provocate de cresterea animalelor si

intretinerea culturilor pentru productie, acest tip de locuire se mentine in mod limitat si provizoriu deoarece

asigura integral sau partial mijloacele de subzistenta pentru cateva mii de locuitori.

Regimul de inaltime specific este mic.

Principala ocupatie a locuitorilor fiind agricultura, pentru subzona mixta L1 sunt specifice anexele

gospodaresti (adaposturi pentru animale, depozite de furaje, etc).

In vederea construirii se va tine cont de drumurile noi propuse prin prezentul P.U.G. si de

propunerile privind posibilitatile de racordare la retelele edilitare.

Se vor lua in considerare zonele de protectie sanitara a cimitirelor (50m), zonele de protectie a

retelelor edilitare si a cursurilor de apa.



L1:

- locuinţe individuale şi colective

- echipamente publice;

- scuaruri publice.

- spatii verzi publice

- mobilier urban, locuri de joaca pentru copii

- amenajari descoperite pentru practicarea sportului

- unitati de alimentatie publica care deservesc o anumita zona

- cai de acces carosabile si pietonale.

- parcari la sol, garaje, imprejmuiri.


L1:

- se admite mansardarea clădirilor existente cu condiţia ca aceasta să se înscrie în volumul unui

acoperiş cu pantă de 45 grade; suprafaţa nivelului mansardei va fi de maxim 60% din aria unui

nivel curent;



NR INREG . J24 / 1705 / 2004 ; CUI: 16927071

CONT RO50 BACX 0000 0030 2101



39

- se admit funcţiuni comerciale, servicii profesionale şi mici activităţi manufacturiere, cu condiţia ca

suprafaţa acestora să nu depăşească 250 mp ADC, să nu genereze transporturi grele, să nu atragă

mai mult de 5 autoturisme, să nu fie poluante, să nu aibă program prelungit peste orele 22,00 şi să

nu utilizeze terenul liber al parcelei pentru depozitare şi producţie;

- funcţiunile comerciale, serviciile complementare locuirii şi activităţile manufacturiere cu suprafaţa

desfăşurată peste 250 mp. se pot admite cu condiţia elaborării şi aprobării unor documentaţii PUD;

- este admisă amplasarea următoarelor funcţiuni complementare locuirii: dispensare, creşe,

învăţămant, culte, sport-întreţinere - în baza PUD aprobat;

- în zonele de lotizări constituite ce cuprind parcele care în majoritatea lor îndeplinesc condiţiile de

construibilitate şi sunt dotate cu reţele edilitare, autorizarea construcţiilor se poate face direct sau în

baza unor documentaţii PUD (după caz).

- orice lucrări de extindere la clădirile de locuit de pe loturi sub 150 mp, fără racordare la reţele

publice de apă şi canalizare şi fără încăperi sanitare în clădire, se pot admite numai pe baza unui act

notarial prin care, în caz de expropriere pentru cauză de utilitate publică, proprietarul acceptă să fie

despăgubit numai pentru valoarea clădirii dinainte de extindere, stabilită prin expertiză tehnică.


construibilitate şi sunt dotate cu reţele edilitare, autorizarea construcţiilor se poate face direct în

baza prezentului regulament

- Autorizarea construirii ansamblurilor de locuinţe colective mici şi semicolective situate pe parcele

de peste 1500 mp este admisă în baza unui P.U.D. aprobat, iar cele situate pe parcele de peste 3000

- mp în baza unui PUZ aprobat


L1:

- funcţiuni comerciale şi servicii profesionale care depăşesc suprafaţă de 250 mp ADC, generează un

trafic important de persoane şi mărfuri, au program prelungit după orele 22.00, produc poluare;

- activităţi productive poluante, cu risc tehnologic sau care sunt incomode prin traficul generat

(vehicule de transport greu sau peste 5 autovehicule mici pe zi), prin utilizarea incintei pentru

depozitare şi producţie, prin deşeurile produse ori prin programul de activitate prelungit după orele

22.00;

- construcţii provizorii;

- instalarea în curţi a panourilor pentru reclame;

- dispunerea de panouri de afişaj pe plinurile faţadelor, desfigurând arhitectura şi deteriorând finisajul

acestora;

- depozitare en-gros;

- depozitări de materiale refolosibile;

- platforme de precolectare a deşeurilor urbane;

- depozitarea pentru vânzare a unor cantităţi mari de substanţe inflamabile sau toxice;

- activităţi productive

- staţii de betoane;

- autobaze;



NR INREG . J24 / 1705 / 2004 ; CUI: 16927071

CONT RO50 BACX 0000 0030 2101



40

- staţii de întreţinere auto cu capacitatea peste 3 maşini;

- spălătorii chimice;

- lucrări de terasament de natură să afecteze amenajările din spaţiile publice şi construcţiile de pe


- orice lucrări de terasament care pot să provoace scurgerea apelor pe parcelele vecine sau care

împiedică evacuarea şi colectarea rapidă a apelor meteorice.



L1:

- se consideră construibile parcelele care îndeplinesc următoarele condiţii cumulate:

(1) - dimensiuni minime:

Regimul de

construire

Dimensiune minimă

Suprafaţa

mp.

Front

m.

Înşiruit 150 8

Cuplat 200 12

Izolat 200 12

Parcelă de colţ - -

(2) - adâncimea parcelei să fie mai mare sau cel puţin egală cu lăţimea acesteia, dar nu mai mare decat latimea *3



NR INREG . J24 / 1705 / 2004 ; CUI: 16927071

CONT RO50 BACX 0000 0030 2101



41

- o parcela poate fi adusa în conditii de construibilitate prin asociere cu una din parcelele vecine sau prin

alipire cu aceasta

- pe parcelele neconstruibile, sub 150mp, conform prevederilor prezentului articol Consiliul Local poate

decide autorizarea unor constructii cu conditia elaborarii unui Plan Urbanistic de Detaliu, care sa

demonstreze posibilitatea construirii cu respectarea celorlalte prevederi ale regulamentului


L1:

- la intersecţia dintre străzi aliniamentul va fi racordat printr-o linie perpendiculară pe bisectoarea unghiului

dintre străzi având o lungime de minim 12,0 metri pe străzi de categoria I, a II-a şi de 5,0 metri pe străzi de

categoria a III-a.

- clădirile se dispun în funcţie de caracterul străzii;

In cazul regimului de construire discontinuu (cuplat, izolat) clădirile se dispun faţă de aliniament:

- pe aliniament sau cu respectarea retragerii caracteristice străzii respective;

- retras faţă de aliniament cu minim 4,0 metri pe străzi de categoria III şi 5.0 metri pe străzi de

categoria II şi I;

- retras faţă de aliniament cu minim 3,0 metri în cazul lotizărilor existente cu parcele care

îndeplinesc în majoritate condiţiile de construibilitate şi echipare edilitare, iar străzile au profile

minime de 6,0 metri carosabil cu trotuare de 1,5 metri;

- distanţele se pot majora în cazul protejării unor arbori sau în cazul alipirii la o clădire existentă

situată mai retras, pentru a nu se crea noi calcane;

- se recomandă retrageri faţă de aliniament de minim 4,0 metri pe străzi de categoria III şi 5,0

metri pe străzi de categoria II şi I;

- în fâşia non aedificandi dintre aliniament şi linia de retragere a alinierii clădirilor nu se permite

nici o construcţie cu excepţia împrejmuirilor, aleilor de acces şi platformelor de maxim 0,40 metri

înălţime faţă de cota terenului anterioară lucrărilor de terasament.



L1:

- clădirile semi-cuplate se vor alipi de calcanul clădirii de pe parcela alăturată şi se vor retrage faţă

de cealaltă limită la o distanţă de cel puţin jumătate din înălţimea la cornişă în punctul cel mai înalt

faţă de teren, dar nu cu mai puţin de 3.0 metri; în cazul în care parcela se învecinează pe ambele

limite laterale cu clădiri retrase faţă de limita proprietăţii având faţade cu ferestre, clădirea se va

realiza în regim izolat;

- clădirile izolate se vor retrage faţă de limitele laterale ale parcelei cu cel puţin jumătate din

înălţimea la cornişă, dar nu cu mai puţin de 3.0 metri;

- retragerea faţă de limita posterioară a parcelei va fi egală cu jumătate din înălţimea la cornişă,

măsurată în punctul cel mai înalt faţă de teren, dar nu mai puţin de 5.0 metri.

- în cazul loturilor puţin adânci se acceptă construirea clădirilor pe latura posterioară a parcelei numai

în cazul în care pe această limită există deja calcanul unei clădiri principale de locuit, iar adosarea

respectă înălţimea şi lăţimea calcanului acesteia, prevederea nefiind valabilă în cazul unor anexe şi

garaje;



NR INREG . J24 / 1705 / 2004 ; CUI: 16927071

CONT RO50 BACX 0000 0030 2101



42

- garajele şi alte anexe se pot amplasa pe limita de proprietate cu condiţia să nu depăşească înălţimea

gardului către parcelele învecinate

ARTICOLUL 7 - AMPLASAREA CLADIRILOR UNELE FATA DE ALTELE PE ACEEASI PARCELA

L1:

- distanta minimă dintre clădirile de pe aceeaşi parcelă va fi egală cu înălţimea la cornişă a clădirii

celei mai înalte pentru faţadele cu camere locuibile; distanţa se poate reduce la jumătate, dar nu la

mai puţin de 4.0 metri, dacă fronturile opuse nu au camere locuibile;


măsurată în punctul cel mai înalt faţă de teren, dar nu mai puţin de 5.0 metri


în cazul în care pe această limită există deja calcanul unei clădiri principale de locuit, iar dosarea


garaje;


L1:

- parcela este construibilă numai dacă are asigurat un acces carosabil de minim 4.0 metri lăţime dintr-

o circulaţie publică în mod direct sau prin drept de trecere legal obţinut prin una din proprietăţile

învecinate;


L1:

- staţionarea autovehiculelor se admite numai în interiorul parcelei, deci în afara circulaţiilor

publice.

- pentru constructii de locuinte, in functie de indicele de motorizare a localitatii, se vor asigura

locuri de parcare, dupa cum urmeaza:


- cate un loc de parcare la 1-3 apartamente pentru locuinte semicolective sau cu acces

propriu si lot folosit in comun.

- cate un loc de parcare la 2-10 apartamente in locuinte colective cu acces comun si lot

comun.

- din totalul locurilor de parcare, pentru locuintele individuale vor fi prevazute garaje in procent de

60-70 %.


L1:

- regim maxim de inaltime P+2

- înălţimea maximă a clădirilor la streasina sau cornisa va fi 10 metri; se admite un nivel mansardat

înscris în volumul acoperişului, în suprafaţă de maxim 60% din aria construită;

- inaltimea maxima la coama 15 metri

– se admite un nivel suplimentar la construcţiile de colţ în cazul intersecţiilor în care cel puţin una

dintre străzi este de categoria a II-a (14 metri)



NR INREG . J24 / 1705 / 2004 ; CUI: 16927071

CONT RO50 BACX 0000 0030 2101



43

- se admit depăşiri de 1-2 metri numai pentru alinierea la cornişa clădirilor învecinate în cazul

regimului de construire cuplat.


L1:

- clădirile noi sau modificările / reconstrucţiile de clădiri existente se vor integra în caracterul general

al zonei şi se vor armoniza cu clădirile învecinate ca arhitectură şi finisaje;

- se interzice realizarea unor mansarde false;

- la finisarea fatadelor si a invelitorii se vor evita folosirea culorilor stridente si a materialelor

nespecifice functiunii de locuire

- se recomanda folosirea materialelor naturale: piatra, lemn, tigla ceramica sau tigla de beton de

culoare caramiziu sau maro

- garajele şi anexele vizibile din circulaţiile publice se vor armoniza ca finisaje şi arhitectură cu

clădirea principală;

- se interzice folosirea azbocimentului şi a tablei strălucitoare de aluminiu sau a tablei vopsite in

culori nespecifice functiunii de locuinte pentru acoperirea clădirilor, garajelor şi anexelor;

- se recomanda realizarea balustradelor balcoanelor din lemn sau fier forjat; se va evita folosirea

inoxului care este nespecific functiunilor domestic ale zonei


L1:

- toate clădirile noi vor fi racordate la reţelele tehnico-edilitare publice;

- se va asigura în mod special evacuarea rapidă şi captarea apelor meteorice în reţeaua de canalizare;

- toate noile branşamente pentru electricitate şi telefonie vor fi realizate îngropat;

- se interzice dispunerea antenelor TV-satelit în locuri vizibile din circulaţiile publice şi se

recomandă evitarea dispunerii vizibile a cablurilor CATV;

- se admit în mod provizoriu soluţii locale, cu asigurarea posibilităţii de racordare la viitoarele reţele

de apă şi canalizare şi cu condiţia respectării normelor de protecţie sanitară.


L1:

- spaţiile libere vizibile din circulaţiile publice vor fi tratate ca grădini de faţadă;

- se vor asigura spatii plantate pe o suprafata minima de 30% din parcela pe care se vor executa

constructii

- spaţiile publice neconstruite şi neocupate de accese şi trotuare de gardă vor fi plantate cu gazon şi

cu un arbore la fiecare 100 mp;


impermeabilizarea terenului peste minimum necesar pentru accese.



NR INREG . J24 / 1705 / 2004 ; CUI: 16927071

CONT RO50 BACX 0000 0030 2101



44


L1:

- împrejmuirile spre stradă vor avea înălţimea de maxim 2.00 metri din care un soclu opac de 0.60 şi

o parte transparentă dublată cu gard viu;

- gardurile spre limitele separative ale parcelelor vor fi opace cu înălţimi de maxim 2.50 metri.



POT maxim = 45%


- CUT maxim P+1 = 0.9 mp. ADC/mp. teren

P+2 = 1,3 mp. ADC/mp. teren

- în cazul mansardelor, se admite o depăşire a CUT proporţional cu suplimentarea ADC cu maxim

0.6 din AC.

L 2 - Subzona locuinţelor individuale cu regim de înălţime maxim admis P+1+M, situate pe

versanţi slabi construiţi în condiţii de stabilizare şi echipare tehnică a întregului versant.


Subzona L2 se caracterizeaza prin constructii avand functiunea de locuinte, situate pe versanti slab

construiti cu regim de construire izolat, avand inaltimea maxima P+1+M

Problemele ridicate de aceasta subzona sunt urmatoarele:

se impune limitarea riscurilor de alunecare a versantilor instabili sau cu stabilitate incerta

este obligatoriu ca in zona versantilor instabili sa se efectueze studii si expertize geotehnice, pentru

orice lucrari de constructie, reconstructie, extindere, modernizare sau relotizare, deoarece o

interventie incompatibila intr-un anumit punct, prezinta riscul de a antrena destabilizarea unui intreg

sector de versant, cu grupuri de alte cladiri precum si cu strazi si retele edilitare publice, provocand

importante pagube si punand in pericol siguranta locuitorilor;

solicitantii certificatelor de urbanism pentru terenuri situate in panta trebuie avertizati ca societatile

de asigurare nu vor accepta asigurarea cladirii in cazul incalcarii prevaderilor Regulamentului Local

de Urbanism si a conditiilor din autorizatia de construire;



L 2:

Se admit urmatoarele utilizari :

- locuinte individuale in regim de construire izolat cu regim de inaltime P, P+1,P+1+M.

- anexe pentru creşterea animalelor pentru producţie şi subzistenţă;

- echipamente publice



NR INREG . J24 / 1705 / 2004 ; CUI: 16927071

CONT RO50 BACX 0000 0030 2101



45

- spatii verzi amenajate


L 2:

- in zonele cu risc de produce a alunecarilor de teren, este obligatoriu sa se intocmeasca studii

geotehnice

- nu se va construi pe pante mai mari de 5% in cazul versantilor slab construiti cu stabilitate generala

neasigurata sau incerta fara studii geotehnice si lucrari speciale de consolidare;

- regimul de construire va fi numai izolat;

- se va sigura o greutate cat mai redusa a constructiilor ;

- lungimea maxima a laturilor in plan a cladirii nu va depasi 15.0 m.

- raportul dintre dimensiunile in plan ale laturilor cladirilor va fi cat mai apropiat de 1.0;

- inaltimea maxima admisa este P + 1+M ;

- se va asigura un procent de acoperire a suprafetei terenului cu cladiri si cu suprafete impermeabile

sub 20%;

- plantarea se va face cu specii ale caror radacini contribuie la stabilizarea terenului.

- se admite mansardarea cladirilor parter existente, cu luarea in calculul coeficientului de utilizare

terenului a unei suprafete desfasurate pentru nivelul mansardei de maxim 60% din aria unui nivel

curent;

- se admit functiuni comerciale si servicii profesionale cu conditia ca suprafata acestora sa nu

depaseasca 200 mp ADC si sa nu genereze transporturi grele; aceste functiuni vor fi dispuse la

intersectii si se va considera ca au o arie de servire de 250 metri;

- se admite utilizarea terenului pentru productie agricola

- se admite in anexele gospodaresti adapostirea animalelor (maxim 4 UVM), depozitarea rezidurilor

si depozitarea produselor, cu conditia ca intre acestea si zonele centrale sau cele apartinand altor

UTRuri sa se respecte o distanta de minim 25.0 metri .


L 2: Se interzic urmatoarele utilizari:

- functiuni comerciale si servicii profesionale care depasesc suprafata de 200 mp ADC, genereaza un

trafic important de persoane si marfuri, au program prelungit dupa orele 22.00

- activitati productive poluante, cu risc tehnologic sau incomode prin traficul generat (peste 5

autovehicole mici pe zi sau orice transport greu), prin utilizarea incintei pentru depozitare si

productie, prin deseurile produse ori prin programul de activitate;

- anexe pentru cresterea unui numar de animale peste 4 UVM

- depozitare si aactivitati productive

- platforme de precolectare a deseurilor urbane;

- autobaze si statii de intretinere auto;



NR INREG . J24 / 1705 / 2004 ; CUI: 16927071

CONT RO50 BACX 0000 0030 2101



46



- ori ce lucrari de terasament care pot sa provoace scurgerea apelor pe parcelele vecine sau care

impiedica evacuarea si colectarea rapida a apelor meteorice.



L 2: - parcela se considera construibila daca are o suprafata de minim 500 mp. si un front la strada de

minim 12.0 m;

- parcela este accesibila dintr-un drum public direct sau prin servitute de trecere legal obtinuta de

minim 3.0 m..

- parcela se considera construibila daca se respecta cumulativ urmatoarele conditii, tinandu-se seama

de dimensiunea maxima admisa a cladirii de 15.0 x 15.0 metri (225 mp.) si de limitarea acoperirii cu

constructii a parcelei (la suprafata construita a locuintei se pot adauga inca circa 80 mp. pentru aneze,

garaj, trotuare , accese, curte pavata):

adancimea parcelei este mai mare sau egala cu latimea;


L 2 - cladirile se vor retrage de la aliniament cu o distanta de minim 4.0 metri.



L 2:

- cladirile vor fi dispuse numai izolat si se vor retrage fata de limitele laterale ale parcelei cu minim

jumatate din inaltimea la cornise masurata in punctul cel mai inalt fata de teren, dar nu mai putin de

4.0 metri;

- se interzice dispunerea cladirilor cu calcan pe una dintre limitele laterale de proprietate.

- retragerea fata de limita posterioara a parcelei va fi egala cu jumatate din inaltimea la cornise

masurata in punctul cel mai inalt fata de teren, dar nu mai putin de 5.0 metri.


PARCELA

L 2 - distanta minima dintre cladirile de pe aceeasi parcela va fi egala cu inaltimea la cornise a cladirii celei

mai inalte masurata in punctul cel mai inalt fata de teren, dar nu mai putin de 3.0 metri;


L 2 - parcela va avea asigurat un acces carosabil dintr-o circulatie publica in mod direct sau prin drept de

trecere legal obtinut prin una din proprietatile invecinate de minim 4.0 metri latime;

- se interzice circulatia animalelor pe traseele tramei majore de circulatie;

- se vor crea drumuri “de camp” prin fundurile de lot care pot ramane in proprietate privata.



NR INREG . J24 / 1705 / 2004 ; CUI: 16927071

CONT RO50 BACX 0000 0030 2101



47


L 2 - stationarea autovehicolelor se admite numai in interiorul parcelei, deci in afara circulatiilor publice;


- regimul maxim de construire: P+1+M;

- înălţimea maxima la cornişă a clădirilor va fi de 7,00 m; se admite un nivel mansardat înscris în

volumul acoperisului, în suprafaţă de maxim 60 % din aria construită;

- inaltimea anexelor lipite de limita proprietatii nu vor depasi inaltimea gardului (2.20 m.).


L 2 :











- daca se va folosi tabla sau sindrila bituminoasa aceasta va avea doar culoare maro inchis sau

caramiziu ( nu rosu sau bordo-visiniu)

- se recomanda realizarea balustradelor balcoanelor din lemn sau fier forjat; se interzice folosirea

inoxului care este nespecific functiunilor de locuire ale zonei

- ferestrele si usile exterioare se vor realize doar din lemn vopsit alb sau baituit


L 2 :

- toate cladirile vor fi racordate la retelele tehnico-edilitare publice (dupa realizarea extinderilor

pentru retelele edilitare) ;

- toate noile bransamente pentru electricitate si telefonie vor fi realizate ingropat;



- se va asigura in mod special evacuarea rapida si captarea apelor meteorice in reteaua de canalizare;


L 2 :

- spatiile libere vizibile din circulatiile publice vor fi tratate ca gradini de fatada;



NR INREG . J24 / 1705 / 2004 ; CUI: 16927071

CONT RO50 BACX 0000 0030 2101



48

- spatiile neconstruite si neocupate de accese, trotuare de garda si gradina cultivata vor fi inierbate si

plantate cu un arbore la fiecare 100 mp.;

- se recomanda plantarea cu specii de arbori si pomi fructiferi care prin forma radacinilor favorizeaza

stabilizarea versantilor, conform unui aviz de specialitate.

ARTICOLUL 14. IMPREJMUIRI

L 2 :

- gardurile spre strada vor avea inaltimea de maxim 2.20 m metri din care un soclu opac de 0.60 m si

o parte transparenta din metal sau lemn dublata eventual de gard viu; se interzice realizarea

gardurilor din inox

- gardurile laterale vor avea inaltimea de maxim 2.20 m metri si pot fi realizate din zidarie ,lemn sau

metal dublate eventual de gard viu



L 2 :

- In zonele cu restrictii pentru construit, se vor respecta conditiile impuse de studiile de specialitate

- pentru loturi cu suprafata intre 500 - 1000 mp: POT maxim = 35 %;

- pentru loturi cu suprafata peste 1001 mp: POT maxim = 30 %


L 2 :

- CUT max. pentru loturi de 500 mp – 1000 mp:

1,20 pentru clădiri P+1+M etaje;

0,70 pentru clădiri P+1 etaje;

0,50 pentru clădiri parter.

- CUT max. pentru loturi cu suprafata peste 1.001 mp:

0,90 pentru clădiri P+1+M etaje;

0,60 pentru clădiri P+1 etaje;

0,45 pentru clădiri parter.

L3 – Subzona locuinţelor individuale si colective cu maxim P - P+2 niveluri, situate in noile

extinderi sau in enclave neconstruite

GENERALITATI: CARACTERUL SUBZONEI

Subzona se caracterizeaza prin locuinţe individuale şi colective mici cu maxim P+2 niveluri situate

în noile extinderi sau în enclavele neconstruite, prevăzute a fi realizate prin viitoare operaţiuni urbanistice,

în regim de construire continuu (înşiruit) sau discontinuu (cuplat, izolat).



NR INREG . J24 / 1705 / 2004 ; CUI: 16927071

CONT RO50 BACX 0000 0030 2101



49

Analizand bilantul teritorial al situatiei existente (conform Memoriului General si a plansei Situatia

existenta anexate) s-a constatat o suprafata mare de teren liber in intravilanul localitatii, avand categoria de

folosinta – teren agricol. Acesta a rezultat in urma folosirii ineficiente a terenului, in principal datorita

retelei stradale insuficient dezvoltata si a suprafetelor mari a cvartalelor, construite de jur imprejur (in

partea din mijloc ramanad terenuri libere).

In vederea adoptarii unui aspect urbanistic adecvat, se considera necesara crearea premiselor in

vederea construirii. Prin Planul Urbanistic prezent s-au propus noi cai de acces (strazi) si solutii de

ansamblu cu privire la posibilitatea de racordare la retelele edilitare. Pentru detaliere, se impune elaborarea

de P.U.Z., P.U.D., conform plansei anexate de Unitati Teritoriale de Referinta.

Subzona L2 vizeaza construirea de noi zone pentru locuinte colective si individuale, avand ca

principal scop dezvoltarea sectorului locuibil si utilizarea rationala a terenului.

Pentru suprafetele de teren situate in perimetrul zonei de protectie a cimitirelor se va respecta

distanta minima de protectie sanitara de 50m. (conform planselor anexate).



L3:

- locuinţe individuale şi colective mici cu maxim P+2 niveluri în regim de construire continuu (înşiruit)

sau discontinuu (cuplat sau izolat):

- echipamente publice specifice zonei rezidenţiale;

- scuaruri publice.

- Spatii verzi publice

- Mobilier urban, locuri de joaca pentru copii

- Amenajari descoperite pentru practicarea sportului

- Unitati de alimentatie publica care deservesc o anumita zona

- Cai de acces carosabile si pietonale.

- Parcari la sol, garaje, imprejmuiri.


L3:

- realizarea locuinţelor in zonele care nu dispun de accese sau retele edilitare sau necesita parcelare

este condiţionată de elaborarea P.U.Z., P.U.D. aprobat conform legii.

- se admite mansardarea clădirilor existente cu condiţia ca aceasta să se înscrie în volumul unui

acoperiş cu pantă de 45 grade; suprafaţa nivelului mansardei va fi de maxim 60% din aria unui

nivel curent;

- se admit funcţiuni comerciale, servicii profesionale şi mici activităţi manufacturiere, cu condiţia ca

suprafaţa acestora să nu depăşească 250 mp ADC, să nu genereze transporturi grele, să nu atragă

mai mult de 5 autoturisme, să nu fie poluante, să nu aibă program prelungit peste orele 22,00 şi să

nu utilizeze terenul liber al parcelei pentru depozitare şi producţie;

- funcţiunile comerciale, serviciile complementare locuirii şi activităţile manufacturiere cu suprafaţa

desfăşurată peste 250 mp. se pot admite cu condiţia elaborării şi aprobării unor documentaţii PUD;




NR INREG . J24 / 1705 / 2004 ; CUI: 16927071

CONT RO50 BACX 0000 0030 2101



50

construibilitate şi sunt dotate cu reţele edilitare, autorizarea construcţiilor se poate face direct sau în

baza unor documentaţii PUD (după caz).

- orice lucrări de extindere la clădirile de locuit de pe loturi sub 150 mp., fără racordare la reţele

publice de apă şi canalizare şi fără încăperi sanitare în clădire, se pot admite numai pe baza unui act

notarial prin care, în caz de expropriere pentru cauză de utilitate publică, proprietarul acceptă să fie

despăgubit numai pentru valoarea clădirii dinainte de extindere, stabilită prin expertiză tehnică.

- se permite schimbarea destinaţiei apartamentelor de la parterul locuinţelor pentru categoriile

descrise mai sus, precum şi pentru cele cu caracter comercial, cum ar fi comerţ cu produse

alimentare şi nealimentare, farmacii, librării, frizerii, studiouri foto, case de schimb valutar etc.;


L3:

- funcţiuni comerciale şi servicii profesionale care depăşesc suprafaţă de 250 mp ADC, generează un

trafic important de persoane şi mărfuri, produc poluare, au program prelungit după orele 22.00.

- activităţi productive

- anexe pentru creşterea animalelor pentru producţie şi subzistenţă;

- construcţii provizorii;

- instalarea în curţi a panourilor pentru reclame;

- dispunerea de panouri de afişaj pe plinurile faţadelor, desfigurând arhitectura şi deteriorând

finisajul acestora;

- depozitare en-gros;

- depozitări de materiale refolosibile;

- platforme de precolectare a deşeurilor urbane;

- depozitarea pentru vânzare a unor cantităţi mari de substanţe inflamabile sau toxice;

- activităţi productive care utilizează pentru depozitare şi producţie terenul vizibil din circulaţiile

publice;

- staţii de betoane;

- autobaze;

- staţii de întreţinere auto cu capacitatea peste 3 maşini;

- spălătorii chimice;

- lucrări de terasament de natură să afecteze amenajările din spaţiile publice şi construcţiile de pe


- orice lucrări de terasament care pot să provoace scurgerea apelor pe parcelele vecine sau care

împiedică evacuarea şi colectarea rapidă a apelor meteorice.

- se interzice schimbarea destinaţiei apartamentelor pentru activităţi generatoare de disconfort pentru

locatari cum ar fi funcţiuni de producţie, alimentaţie publică, jocuri electronice sau de noroc,

depozite de marfă, ateliere de reparaţii etc.;

- se interzice schimbarea destinaţiei spaţiilor comune ale imobilelor având funcţiunea de circulaţie,

holuri, accese, culoare, ganguri, curţi interioare, casele scărilor etc.;



NR INREG . J24 / 1705 / 2004 ; CUI: 16927071

CONT RO50 BACX 0000 0030 2101



51



L3:

- se consideră construibile parcelele care îndeplinesc următoarele condiţii cumulate:

(1) - dimensiuni minime:

Pentru constructii cu regim de inaltime: P, P+M:

Regimul de

construire

Dimensiune minimă

Suprafaţa

mp.

Front

m.

Înşiruit 150 8

Cuplat 200 12

Izolat 200 12


Pentru constructii cu regim de inaltime: P+1+M:

Regimul de

construire

Dimensiune minimă

Suprafaţa

mp.

Front

m.

Înşiruit 200 15

Cuplat

250 15

Izolat 350 15


Pentru constructii cu regim de inaltime: P+2:

Regimul de

construire

Dimensiune minimă

Suprafaţa

mp.

Front

m.

Înşiruit 300 20

Cuplat

350 20

Izolat 500 20


(2) - adâncimea parcelei să fie mai mare sau cel puţin egală cu lăţimea acesteia.



NR INREG . J24 / 1705 / 2004 ; CUI: 16927071

CONT RO50 BACX 0000 0030 2101



52


L3:

- la intersecţia dintre străzi aliniamentul va fi racordat printr-o linie perpendiculară pe bisectoarea unghiului

dintre străzi având o lungime de minim 12,0 metri pe străzi de categoria I, a II-a şi de 5,0 metri pe străzi de

categoria a III-a.

- clădirile se dispun în funcţie de caracterul străzii:

In cazul regimului de construire continuu (înşiruit) clădirile se dispun faţă de aliniament:

- pe aliniament sau cu respectarea retragerii caracteristice străzii respective, cu condiţia să nu se

lase calcane vizibile;








- banda de construibilitate a clădirilor cu regim de construire continuu nu va depăşi adâncimea de

15.0 metri de la alinierea clădirilor.


nici o construcţie cu excepţia împrejmuirilor, aleilor de acces şi platformelor de maxim 0,40 metri

înălţime faţă de cota terenului anterioară lucrărilor de terasament.

In cazul regimului de construire discontinuu (cuplat, izolat) clădirile se dispun faţă de

aliniament:

- pe aliniament sau cu respectarea retragerii caracteristice străzii respective;

- retras faţă de aliniament cu minim 4,0 metri pe străzi de categoria III şi 5.0 metri pe străzi de

categoria II şi I;









- nici o construcţie cu excepţia împrejmuirilor, aleilor de acces şi platformelor de maxim 0,40

metri înălţime faţă de cota terenului anterioară lucrărilor de terasament.



L3:

- clădirile construite în regim înşiruit se vor alipi pe limitele laterale de calcanele de pe parcelele

învecinate pe o adâncime de maxim 15.0 metri, cu excepţia celor de colţ care vor întoarce faţade

spre ambele străzi;

- în cazul segmentării înşiruirii, spre interspaţiu se vor întoarce faţade care vor fi retrase de la limita

proprietăţii la o distanţă de cel puţin jumătate din înălţimea la cornişă în punctul cel mai înalt faţă

de teren, dar nu cu mai puţin de 3.0 metri; se va respecta aceeaşi prevedere şi în cazul în care

înşiruirea este învecinată cu o funcţiune publică sau cu o unitate de referinţă, având regim de

construire discontinuu;



NR INREG . J24 / 1705 / 2004 ; CUI: 16927071

CONT RO50 BACX 0000 0030 2101



53

- clădirile semi-cuplate se vor alipi de calcanul clădirii de pe parcela alăturată şi se vor retrage faţă

de cealaltă limită la o distanţă de cel puţin jumătate din înălţimea la cornişă în punctul cel mai înalt

faţă de teren, dar nu cu mai puţin de 3.0 metri; în cazul în care parcela se învecinează pe ambele

limite laterale cu clădiri retrase faţă de limita proprietăţii având faţade cu ferestre, clădirea se va

realiza în regim izolat;

- clădirile izolate se vor retrage faţă de limitele laterale ale parcelei cu cel puţin jumătate din

înălţimea la cornişă, dar nu cu mai puţin de 3.0 metri;


măsurată în punctul cel mai înalt faţă de teren, dar nu mai puţin de 5.0 metri.


în cazul în care pe această limită există deja calcanul unei clădiri principale de locuit, iar andosarea


garaje;

ARTICOLUL 7 - AMPLASAREA CLADIRILOR UNELE FATA DE ALTELE PE ACEEASI PARCELA

L3:

- distanta minima dintre clădirile de pe aceeaşi parcelă va fi egală cu înălţimea la cornişă a clădirii

celei mai înalte pentru faţadele cu camere locuibile; distanţa se poate reduce la jumătate, dar nu la

mai puţin de 4.0 metri, dacă fronturile opuse nu au camere locuibile;


L3:

- parcela este construibilă numai dacă are asigurat un acces carosabil de minim 4.0 metri lăţime

dintr-o circulaţie publică în mod direct sau prin drept de trecere legal obţinut prin una din

proprietăţile învecinate;

- locuinţele înşiruite vor avea asigurat un acces în partea posterioară a parcelei de minim 2,5

metri.

- Conform P.U.Z. pentru zonele in care s-a impus interdictie temporara de construire.

- Se vor asigura accese pentru colectarea deseurilor nemajere si pentru mijloacele de stingere a

incendiilor.

- Se vor asigura alei si trasee pietonale, accese la parcaje si garaje.


L3:

- staţionarea autovehiculelor se admite numai în interiorul parcelei, deci în afara circulaţiilor

publice.

- pentru constructii de locuinte, in functie de indicele de motorizare a localitatii, se vor asigura

locuri de parcare, dupa cum urmeaza:




NR INREG . J24 / 1705 / 2004 ; CUI: 16927071

CONT RO50 BACX 0000 0030 2101



54

- cate un loc de parcare la 1-3 apartamente pentru locuinte semicolective sau cu acces

propriu si lot folosit in comun.

- cate un loc de parcare la 2-10 apartamente in locuinte colective cu acces comun si lot

comun.

- din totalul locurilor de parcare, pentru locuintele individuale vor fi prevazute garaje in procent de

60-70 %.


- Conform P.U.Z, P.U.D , pentru zonele stabilite cu interdictie temporara de construire

- regim maxim de inaltime P+2

- înălţimea maximă a clădirilor la streasina sau cornisa va fi 10 metri; se admite un nivel mansardat

înscris în volumul acoperişului, în suprafaţă de maxim 60% din aria construită;

- inaltimea maxima la coama 15 metri

– se admite un nivel suplimentar la construcţiile de colţ în cazul intersecţiilor în care cel puţin una

dintre străzi este de categoria a II-a (14 metri)

- se admit depăşiri de 1-2 metri numai pentru alinierea la cornişa clădirilor învecinate în cazul

regimului de construire insiruit sau cuplat.


L3:



- se interzice realizarea unor mansarde false;









- se recomanda realizarea balustradelor balcoanelor din lemn sau fier forjat; se va evita folosirea

inoxului care este nespecific functiunilor domestic ale zonei


L3:

- toate clădirile noi vor fi racordate la reţelele tehnico-edilitare publice;

- se va asigura în mod special evacuarea rapidă şi captarea apelor meteorice în reţeaua de canalizare;

- toate noile branşamente pentru electricitate şi telefonie vor fi realizate îngropat;

- se interzice dispunerea antenelor TV-satelit în locuri vizibile din circulaţiile publice şi se

recomandă evitarea dispunerii vizibile a cablurilor CATV;

- se admit în mod provizoriu soluţii locale, cu asigurarea posibilităţii de racordare la viitoarele reţele



NR INREG . J24 / 1705 / 2004 ; CUI: 16927071

CONT RO50 BACX 0000 0030 2101



55

de apă şi canalizare şi cu condiţia respectării normelor de protecţie sanitară.

- Conform P.U.Z, P.U.D , pentru zonele stabilite cu interdictie temporara de construire


L3:

- spaţiile libere vizibile din circulaţiile publice vor fi tratate ca grădini de faţadă;


impermeabilizarea terenului peste minimum necesar pentru accese.

- Pentru zonele stabilite conform plansei anexate de U.T.R. - conform PUZ cu urmatoarele

conditionari:

- terenul liber ramas in afara circulatiilor, parcajelor si circulatiilor va fi plantat cu un arbore

la fiecare 100 mp;

- terenul amenajat ca spatii de joc, de odihna si gradini de fatada decorative va reprezenta

cel putin 50% din suprafata totala a terenului ramas liber;

- in orice operatiune efectuata pe un teren mai mare de 5000 mp. se va prevedea ca din

aceste spatii minim 10% sa fie destinate folosintei in comun.


L3:

- împrejmuirile spre stradă vor avea înălţimea de maxim 2.00 metri din care un soclu opac de 0.60 şi

o parte transparentă dublată cu gard viu;

- gardurile spre limitele separative ale parcelelor vor fi opace cu înălţimi de maxim 2.20 metri.



POT maxim = 45%


- CUT maxim P+1 = 0.9 mp. ADC/mp. teren

P+2 = 1,3 mp. ADC/mp. teren

- în cazul mansardelor, se admite o depăşire a CUT proporţional cu suplimentarea ADC cu maxim

0.6 din AC.

A - ZONA DE ACTIVITATI PRODUCTIVE

Zona cuprinde urmatoarele UTR-uri :

A1 - Subzona activitatilor industriale si de depozitare mici

A2 - Subzona activitati agrozootehnice.



NR INREG . J24 / 1705 / 2004 ; CUI: 16927071

CONT RO50 BACX 0000 0030 2101



56


Zona se compune din terenurile ocupate de activităţi productive de bunuri (producţie “concretă”

incluzând toate categoriile de activităţi industriale conform CAEN) şi servicii (producţie “abstractă”

cuprinzând activităţi manageriale, comerciale şi tehnice pentru industrie, cercetare, servicii pentru

distribuţie, expunere şi comercializare, la care se adaugă diverse alte servicii pentru salariaţi şi clienţi, etc.).

Din această zonă fac parte atât unităţile existente care se menţin, se află în proces de restructurare

presupunând conversie în profile industriale diferite sau în profile de servicii pentru industrie, distribuţie şi

comercializare, cât şi terenurile rezervate pentru viitoare activităţi productive şi servicii.

Subzona A1 se caracterizeaza prin unitati industriale mici si mijlocii EXISTENTE cu profil

nepoluant si cu caracter dispersat.

Pentru obtinerea unei zonificari functionale coerente si omogene, se va urmari reconversia

functionala a unitatilor industriale apropiate zonei centrale, in unitati de servicii, unitati comerciale, spatii

plantate sau sportive, parcaje, etc, pentru a dirija sectorul industrial catre zonele industriale noi create

(M1).

Subzona A2 se caracterizeaza prin unitati de crestere a animalelor, centre de colectare si prelucrare

a produselor agricole si a fructelor de padure si alte activitati legate de agricultura.

Agricultura fiind principalul domeniu de activitate, se considera necesara dezvoltarea unor astfel de

subzone de activitati agro-zootehnice in vederea valorificarii produselor rezultate.

Se preconizeaza o dezvoltare a acestui sector, de aceea s-au alocat noi suprafete de teren avand

aceasta functiune.

Pentru construire nu se impune elaborarea P.U.Z., P.U.D., dar se va solicitata intocmirea studiilor

de impact.

S-au instituit zone de protectie conform legii in vigoare, atfel pentru zonele agrozootehnice noi

create s-au stabilit urmatoarele zone de protectie: pentru trupul de intravilan G, S=9.51ha, s-a stabilit o

zona de protectie de 200 metri, pentru Trup I, S=13.30ha, 200 metri, iar pentru Trupul K, S=10.41ha, s-a

stabilit o zona de protectie de 100 metri.

SECTIUNEA I: UTILIZAREA FUNCTIONALA

ARTICOLUL 1 - UTILIZARI ADMISE :

A1 :

- Se propune reconversia treptata a functiunilor unitatilor industriale situate in afara subzonei M1, in

functiuni compatibile cu zonele de locuit

- Se va urmari dirijarea activitatilor industriale de orice natura catre subzona M1, de aceea nu se vor

admite construirea altor unitati industriale, decat in subzona M1

- Depozitarea materialelor pentru unitatile comerciale existente se va realiza numai in interiorul

cladirii.

Functiuni admise dupa reconversie:

- unitati comerciale: comert alimentar, nealimentar, magazine, supermarketuri, piata agroalimentara,

servicii, autoservice, restaurante, cofetarii, cafenele, baruri, , pensiuni, agentii de turism

- servicii : sedii, birouri, filiale

- institutii publice: centre si complexe culturale, biserici, etc.



NR INREG . J24 / 1705 / 2004 ; CUI: 16927071

CONT RO50 BACX 0000 0030 2101



57

- amenajari pentru practicarea sportului

- loisir

- spatii plantate, scuaruri, mobilier urban, amenajari pentru joc si odihna

- parcaje la sol

A2:

- unitati agro-zootehnice si functiuni complementare

- ferme sau crescatorii de animale

- ferme mixte

- centre de colectare si prelucrare a produselor animaliere, a produselor cultivate sau a fructelor de

padure

- activitati legate de utilizarea si prelucrarea terenului agricol sau activitati legate de cresterea

animalelor.

- plantatii verzi de protectie


A1 :

- se admit activităţi productive nepoluante existente desfăşurate în construcţii industriale mici,

distribuţia şi depozitarea bunurilor şi materialelor, care nu afecteaza zonele de locuit, pana la

reconversia functionala a acestora.

- în cazul reconversiei funcţionale, se recomandă reabilitarea şi adaptarea clădirilor industriale sau

demolarea si reconstruirea, pentru realizarea de noi unitati compatibile cu zonele de locuit

A2:

Unitatile zootehnice vor fi limitate la urmatoarele numere de capete de animale si vor avea instituite

urmatoarele zone de protectie:

- Ferme si ingrasatorii de taurine: 500 capete - zona de protectie: 200m

- Ferme de cabaline: 100 capete - zona de protectie: 100m

- Ferme de pasari: 5000 capete - zona de protectie: 500m

- Complexe avicole industriale – zona de protectie 1000m

- Ferme de ovine - zona de protectie: 100m

- Ferme de porci: 2000 capete - zona de protectie: 500m

10000 capete – zona de protectie:1000m


A1+A2:

- se interzice localizarea activităţilor poluante şi care prezintă risc tehnologic.

- orice alte functiuni fata de cele prevazute la art. 1



NR INREG . J24 / 1705 / 2004 ; CUI: 16927071

CONT RO50 BACX 0000 0030 2101



58

SECTIUNEA II: CONDITII DE AMPLASARE SI CONFORMARE A CLADIRILOR


A1 – se va mentine situatia existenta pana la reconversia functionala dupa care, pentru noile functiuni , se

va proceda conform regulamentului de urbanism specific pentru unitatile teritoriale de referinta

viitoare sau conform P.U.Z.

A2:

Pentru a fi construibile parcelele vor avea un front minim la strada de 40,0 metri si o suprafata

minima de 3000 mp. Parcelele cu dimensiuni si suprafete mai mici ca cele anterior specificate nu sunt

construibile pentru activitati productive.

Dimensiunile se pastreaza si in cazul parcelelor nou aparute prin diviziunea unor parcele anterioare

( prin schimb, instrainare etc. ) In cazul in care in momentul aprobarii prezentului regulament parcelele au

dimensiuni mai mici decat cele specificate anterior este necesara relocarea unitatilor productive respective

in termen de 2 ani de la data aprobarii prezentului regulament.





A2:

- se vor preciza retragerile de la aliniamente spre strazile perimetrale si interioare, ele vor fi insa

obligatoriu mai mari de :

- 10,0 metri pe strazile de categ. a II-a

- 6,0 - 8.0 metri pe strazile de categ. a III-a






A2:

- se interzice amplasarea cladirilor pe limita parcelei.

- Se vor respecta distantele minime egale cu jumatate din inaltimea cladirii, dar nu mai putin de 6.0

metri fata de limitele laterale si posterioare ale parcelelor. Nu se admite amplasarea, pe fatadele

spre alte unitati teritorile de referinta, a calcanelor sau a ferestrelor cu parapetul sub 1,90 metri de la

nivelul solului.


PARCELA





NR INREG . J24 / 1705 / 2004 ; CUI: 16927071

CONT RO50 BACX 0000 0030 2101



59


A2:

- Distanta intre cladiri va fi egala sau mai mare decat media inaltimilor fronturilor opuse, dar nu mai

putin de 6,0 metri.

- Distanta de mai sus se poate reduce la jumatate daca nu sunt accese in cladire si / sau daca nu sunt

ferestre care sa lumineze incaperi in care se desfasoara activiti permanente.

- In toate cazurile se va tine seama de conditiile de protectie fata de incendii si alte norme tehnice

specifice





A2:

- Pentru a fi construibile, toate parcelele trebuie sa aiba acces dintr-o cale publica sa privata sau sa

beneficieze de servitute de trecere , legal instituita , dintr-o proprietate adiacenta strazii - cu latime

de minim 4.0 metri pentru a permite accesul mijloacelor de stingere a incendiilor si a mijloacelor de

transport grele

- Se vor asigura trasee pentru transporturi agabaritice si grele.

- Accesele in parcele se vor face din strazile de categoria I si II vor fi la minimum 40 m distanta, iar

daca acest lucru nu este posibil, accesele se vor asigura dintr-o dublura a cailor principale de

circulatie.

ARTICOLUL 9 - STATIONAREA AUTOVEHICULELOR




A2:

- Stationarea vehiculelor atat in timpul lucrarilor de constructii-reparatii, cat si in timpul functionarii

cladirilor se va face in afara drumurilor publice, fiecare unitate avand prevazute in interiorul

parcelei spatii de circulatie, incarcare si intoarcere.

- In spatiul de retragere fata de aliniament, maxim 30% din teren poate fi rezervat parcajelor cu

conditia inconjurarii acestora cu gard viu avand inaltimea de minimum 1,20m.

ARTICOLUL 10 - INALTIMEA MAXIMA ADMISA A CLADIRILOR

A1 - se va mentine situatia existenta pana la reconversia functionala dupa care, pentru noile functiuni , se



A2– inaltimea maxim admisa 6 m



NR INREG . J24 / 1705 / 2004 ; CUI: 16927071

CONT RO50 BACX 0000 0030 2101



60

- Inaltimea cladirilor situate pe strazile interioare nu va depasi distanta intre aliniamente

- In culoarele rezervate liniilor electrice inaltimea se subordoneaza normelor specifice.


A1 - se va mentine situatia existenta pana la reconversia functionala dupa care, pentru noile functiuni , se



A2 :

- Volumele construite vor fi simple si se vor armoniza cu caracterul zonei si cu vecinatatile

imediate;

- Tratarea acoperirii cladirilor va tine seama de faptul ca acestea se percep de pe inaltimile

inconjuratoare


A1 – cladirile sunt racordate la retelele edilitare existente in localitate

A2 :

- Toate cladirile vor fi racordate la retelele publice de apa si canalizare si se va asigura preepurarea

apelor uzate, inclusiv a apelor meteorice care provin din intretinerea si functionarea instalatiilor, din

parcaje, circulatii si platforme exterioare;





A2 :

- Orice parte a terenului incintei vizibila dintr-o circulatie publica, inclusiv de pe calea ferata, vor fi

astfel amenajate incat sa nu altereze aspectul general al localitatii.

- Suprafetele libere din spatiul de retragere fata de aliniament vor fi plantate cu arbori in proportie de

minim 40% formand de preferinta o perdea vegetala pe tot frontul incintei;

- Suprafetele libere neocupate cu circulatii, parcaje si platforme functionale vor fi plantate cu un

arbore la fiecare 200 mp.;



va proceda conform regulamentului local de urbanism specific pentru unitatile teritoriale de referinta


A2 - Imprejmuirile spre strada vor fi transparente cu inaltimi de maxim 2.20 metri din care un soclu de

0.30 m. si vor fi dublate cu gard viu. In cazul necesitatii unei protectii suplimentare se recomanda



NR INREG . J24 / 1705 / 2004 ; CUI: 16927071

CONT RO50 BACX 0000 0030 2101



61

dublarea spre interior la 4.0 metri distanta cu un al doilea gard transparent de 2.20 m inaltime, intre

cele doua garduri fiind plantati dens arbori si arbusti;

- Portile de intrare vor fi retrase fata de aliniament pentru a permite stationarea vehicolelor tehnice

inainte de admitarea lor in incinta pentru a nu incomoda circulatia pe drumurile publice;


ARTICOLUL 15 - PROCENT MAXIM DE OCUPARE SI UTILIZARE A TERENULUI


va proceda conform regulamentului de urbanism specific pentru unitatile teritoriale de referinta viitoare sau

conform P.U.Z

A2: POT maxim 50%

ARTICOLUL 16 - COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI


va proceda conform regulamentului de urbanism specific pentru unitatile teritoriale de referinta viitoare sau

conform P.U.Z

A2: CUT maxim = 5.

IS- ZONA INSTITUTII PUBLICE SI SERVICII:

GENERALITATI : CARACTERUL ZONE

Zona cuprinde unitati socio-culturale, unitati comerciale si servicii, unitati de invatamant, situate in

afara perimetrului central al localitatilor.

In localitatile apartinatoare institutiile publice sunt limitate, fiind adaptate la cerintele locale. Exista in

unele sate, unitati de invatamant scolar, unitati culturale si unitati de cult (in toate satele apartinatoare).

Unitatile comerciale sunt in general magazine mixte. Nu exista unitati administrative, satele fiind

subordonate resedintei de comuna Cicarlau.

Zona cuprinde urmatoarele subzone:

IS 1 – Subzona unitati socio-culturale

IS 2 – Subzona unitati comerciale si servicii

IS 3 – Subzona unitati de invatamant



IS 1: - constructii de cult: lacasuri de cult

- constructii de cultura: biblioteci, case de cultura, expozitii, sali de reuniune, centre si complexe

culturale.

IS2: - constructii comerciale: comert alimentar, nealimentar, magazine, piata agroalimentara, servicii,



NR INREG . J24 / 1705 / 2004 ; CUI: 16927071

CONT RO50 BACX 0000 0030 2101



62

autoservice, restaurante, cofetarii, cafenele, baruri pensiuni, agentii de turism

- constructii financiar-bancare: sedii de banci, filiale, sedii de societati de asigurari

- constructii de sanatate: spital general, spital de specialitate, dispensare, stomatologii, farmacii,

crese speciale

IS3: - constructii de invatamant: invatamant prescolar - gradinite, scoli primare, gimnaziale, profesionale


IS1+IS2+IS3 :

- se admit activitati in care accesul publicului la parterul cladirilor nu este liber numai cu conditia ca

acestea sa nu prezinte la strada un front mai lung de 12.0 metri si sa nu fie invecinate mai mult de

doua astfel de cladiri


de 100 metri de servicii si echipamente publice si de biserici;

- se admite completarea cu cladiri comerciale in interspatiile neconstruite cu conditia sa se mentina

accesele carosabile si trecerile pietonale necesare, parcari si spatii verzi conform prezentului RLU si

sa se respecte cerintele de protectie a cladirilor existente.

- se va asigura în toate locurile publice accesul persoanelor cu handicap motor.

- piatele agroalimentare se vor amplasa in zona de interes comercial sau la minimum 40 m fata de

cladiri avand alte functiuni decat cea comerciala

- autorizarea executarii constructiilor care prin destinatie, necesita spatii de parcare se admite numai

daca existã posibilitatea realizarii acestora în afara domeniului public (Art. 33 din RGU).

ARTICOLUL 3 - UTILIZARI INTERZISE :

IS1+IS2+IS3 :

- orice alte activităţi care nu corespund cu cele prevazute la articolul 1.

- activitati productive

- depozitare en gros;

- statii de intretinere auto sau spalatorii auto;

- curatatorii chimice;

- depozitari de materiale refolosibile;

- platforme de precolectare a deseurilor urbane;

- depozitarea de substante inflamabile sau toxice;

- activitati care utilizeaza pentru depozitare si productie terenul vizibil din circulatiile publice sau din

institutiile publice;



- orice lucrari de terasament care pot sa provoace scurgerea apelor pe parcelele vecine sau care

impiedica evacuarea si colectarea apelor meteorice.



NR INREG . J24 / 1705 / 2004 ; CUI: 16927071

CONT RO50 BACX 0000 0030 2101



63

SECTIUNEA II: CONDITII DE AMPLASARE, ECHIPARE SI CONFIGURAREA CLADIRILOR

ARTICOLUL 4 - CARACTERISTICI ALE PARCELELOR (SUPRAFETE, FORME DIMENSIUNI)

IS1+IS2+IS3 :

- in cazul constructiilor publice dispuse izolat terenul minim este de 1000 mp. cu un front la strada de

minim 30.0 metri;

- pentru celelalte categorii de functiuni, se recomanda lotizarea terenului in parcele avand minim 500

mp. si un front la strada de minim 12.0 metri, in cazul constructiilor insiruite dintre doua calcane

laterale si de minim 18.0 metri in cazul constructiilor cuplate la un calcan lateral sau independente;

in functie de necesitati vor putea fi concesionate sau cumparate una sau mai multe parcele

adiacente.


IS1+IS2+IS3 :

- cladirile publice vor fi retrase de la aliniament cu minim 6 metri sau vor fi dispuse pe aliniament in

functie de profilul activitatii si caracterul zonei construite;

- daca inaltimea cladirii in planul aliniamentului depaseste distanta dintre aliniamente, cladirea se va

retrage de la aliniament cu o distanta minima egala cu plusul de inaltime al cladirii fata de distanta

dintre aliniamentele strazii, dar nu cu mai putin de 4.0 metri; fac exceptie de la aceasta regula numai

situatiile de marcare prin plus de inaltime a intersectiilor si intoarcerile si racordarile de inaltime a

cladirilor pe strazile laterale conform Articolului 10;

- pentru cladirile care alcatuiesc fronturi continue se stabileste un aliniament posterior situat la o

distanta de maxim 20 metri fata de aliniamentul la strada.



IS1+IS2+IS3 :

- cladirile publice se vor amplasa in regim izolat

- distanta dintre cladirea unei biserici ortodoxe si limitele laterale si posterioara ale parcelei este de minim

10.0 metri; cladirile apartinand altor confesiuni pot fi integrate in fronturi continue;

- cladirile se vor retrage fata de limita posterioara la o distanta de cel putin jumatate din inaltimea cladirii

masurata la cornise, dar nu mai putin de 5.0 metri;]

- in cazul cladirilor comerciale se admite regimul compact de construire cu conditia respectarii celorlalte

prevederi ale regulamentului.


PARCELA

IS1+IS2+IS3 :

- cladirile vor respecta intre ele distante egale cu media inaltimii fronturilor opuse;

- distanta se poate reduce la jumatate din inaltime, dar nu mai putin de 6.0 metri numai in cazul in care

fatadele prezinta calcane sau ferestre care nu asigura luminarea unor incaperi pentru activitati ce necesita

lumina naturala;



NR INREG . J24 / 1705 / 2004 ; CUI: 16927071

CONT RO50 BACX 0000 0030 2101



64


IS1+IS2+IS3 :

- parcela este construibila numai daca are asigurat un acces carosabil de minim 4.0 metri latime dintr-o

circulatie publica in mod direct sau prin drept de trecere legal obtinut prin una din proprietatile invecinate,

cu conditia ca lungimea accesului pana la intrarea pe parcela sa nu depaseasca 25 metri;

- se pot realiza pasaje si curti comune private accesibile publicului permanent sau numai in timpul

programului de functionare precum si pentru pentru accese de serviciu;

- in toate cazurile este obligatorie asigurarea accesului in spatiile publice a persoanelor cu handicap sau cu

dificultati de deplasare.

- circulaţiile carosabile din subzonele de invatamant si sanatate vor fi prevăzute cu denivelări transversale

pentru temperarea vitezei autovehiculelor.

- orice acces la drumurile publice se va face conform avizului si autorizatiei speciale de construire,

eliberate de administratorul acestora


IS 1 – pentru constructiile de cult numarul spatiilor de parcare va fi stabilit in functie de obiectiv, avandu-

se in vedere minim 5 locuri de parcare.

- Pentru constructiile culturale vor fi prevazute locuri de parcare pentru vizitatori si spectatori si

personal, dupa cum urmeaza :

- cate un loc de parcare la 50 mp spatiu de expunere

- un loc la 10-20 locuri in sala

IS 2 – pentru institutiile financiar-bancare cate un loc de parcare la 20 de salariati si un spor de 50% pentru

clienti ; in functie de destinatia cladirii si de amplasament, parcajele pentru salariati pot fi impreuna cu cele

ale clientilor, adiacent drumului public.

- pentru constructiile comerciale vor fi prevazute locuri de parcare pentru clienti dupa cum

urmeaza :

- un loc de parcare la 200 mp suprafata desfasurata a constructiei pentru unitati de pana la

400 mp

- un loc de parcare la 100 mp suprafata desfasurata a constructiei pentru unitati de 400-600

mp

- un loc de parcare la 50mp suprafata desfasurata a constructiei pentru complexe comerciale

de 600-2000 mp

- pentru restaurante va fi prevazut cate un loc de parcare la 5-10 locuri de masa ; la acestea se vor

adauga spatiile de parcare sau garare a vehiculelor proprii, care pot fi amplasate independent de

parcajele clientilor.

- pentru constructiile de sanatate va fi prevazut cate un loc de parcare la 4 persoane angajate, cu un

spor de 10%.

IS 3 – pentru toate categoriile de constructii de invatamant vor fi prevazute 3-4 locuri de parcare la 12

cadre didactice.


- autorizarea executarii constructiilor se face cu respectarea inaltimii medii a cladirilor invecinate si

caracterul zonei, fara ca diferenta de inaltime sa depaseasca cu mai mult de doua niveluri cladirile

invacinate.

- inaltimea cladirilor nu va depasi distanta dintre aliniamente;



NR INREG . J24 / 1705 / 2004 ; CUI: 16927071

CONT RO50 BACX 0000 0030 2101



65

Regim de inaltime maxim admis :

IS 1+IS2+ IS3 : P+2


IS1+IS2+IS3 :

- aspectul cladirilor va respecta conditia realizarii unor ansambluri compozitionale care sa tina seama

de rolul social al strazilor comerciale, de particularitatile sitului, de caracterul general al zonei si de

arhitectura cladirilor din vecinatate cu care se afla in relatii de co-vizibilitate;

- pentru firme, afisaj si mobilier urban se va asigura coerenta pe arterele principale pe baza unor

studii si avize suplimentare;

- orice interventii vor necesita studii de insertie avizate conform legii;

- se interzice modificarea aspectului cladirilor existente prin tratarea diferita a finisajului parterului

de cel al nivelurilor superioare sau acoperirea cu firme a parapetului ferestrelor de la primul nivel.


IS1+IS2+IS3 :

- toate cladirile vor fi racordate la retelele tehnico-edilitare publice;

- data fiind intensitatea circulatiei pietonale, racordarea burlanelor la canalizarea pluviala este

obligatoriu sa fie facuta pe sub trotuare pentru a se evita producerea ghetii;

- se va asigura in mod special evacuarea rapida si captarea a apelor meteorice din spatiile rezervate

pietonilor, din spatiile mineralizate si din spatiile inierbate.




IS1 : - pentru constructiile de cult vor fi prevazute spatii verzi si plantate, cu rol decorativ si de

protectie, dimensionate in functie de amplasarea in localite.

- Pentru toate constructiile culturale vor fi prevazute spatii verzi si plantate, spatii de joc si de

odihna, in functie de capacitatea constructiei – 10-20% din suprafata totala a terenului.

IS2 :- pentru constructiile de sanatate vor fi prevazute spatii verzi si plantate in interiorul incintei,

dupa cum urmeaza :

- aliniamente simple sau duble cu rol de protectie

- parc organizat cu o suprafata de 10-15 mp/bolnav

- pentru crese speciale : 10-15mp/copil

- pentru constructiile comerciale, vor fi prevazute cu rol decorativ si de agrement in exteriorul

cladirii sau in curti interioare 2-5% spatii verzi din suprafata totala a terenului.

IS3 : pentru unitatile de invatamant prescolar, incintele vor fi prevăzut un spaţiu verde cu lăţimea de

minimum 25 m, cu rol în reducerea influenţei zgomotului stradal.



NR INREG . J24 / 1705 / 2004 ; CUI: 16927071

CONT RO50 BACX 0000 0030 2101



66

ARTICOLUL 14. IMPREJMUIRI :

IS1+IS2+IS3 :

- este permisa autorizarea urmatoarelor categorii de imprejmuiri :

- imprejmuiri opace, necesare pentru protectia impotriva intruziunilor, separarea unor

servicii functionale, asigurarea protectiei vizuale.

- imprejmuiri transparente, decorative sau gard viu, necesare delimitarii parcelelor aferente

cladirilor si/sau integrarii cladirilor in caracterul strazilor sau al ansamblurilor urbanistice.

- se recomanda separarea terenurilor echipamentelor publice si bisericilor cu garduri transparente de

maxim 2.20 metri si minim 1.80 metri inaltime, din care 0.30 metri soclu opac, dublate de gard viu.

- spre trotuare şi circulaţii pietonale nu sunt obligatorii garduri, dar se va putea prevedea marcarea

apartenenţei spaţiului prin diferenţe de pavaje, borduri, garduri vii, terase etc.

- pentru punerea in valoare a constructiilor publice se recomanda realizarea imprejmuirilor

transparente sau din gard viu .



IS1+IS2+IS3 :

- pentru funcţiunile publice se vor respecta normele specifice sau tema beneficiarului cu

recomandarea de a se opta pentru POT maxim = 50%, pentru diferite utilizări;


In functie de studiile geotehnice, cu urmatoarele conditionari:

- pentru funcţiunile publice se vor respecta normele specifice sau tema beneficiarului, dar fără a se

depăşi CUT maxim = 2,2

V - ZONA SPATIILOR PLANTATE

Se compune din urmatoarele subzone:

V 1 - spatii verzi publice cu acces nelimitat

V 1a – Parcuri, gradini publice, scuaruri si fasii plantate publice

V 1b - Amenajari sportive

V 2 - spatii verzi pentru agrement

V 3 - spatii verzi pentru protectia cursurilor de apa si a zonelor umede

V 4 - culoare de protectia fata de infrastructura tehnica

V 5 - fasii plantate de protectie sanitara

V 6 – arii naturale protejate

Pentru zonele umede sunt necesare studii de specialitate inclusiv pentru a se identifica valoarea

acestora din punct de vedere ecologic.

GENERALITĂŢI : CARACTERUL ZONEI

Zona cuprinde spaţii verzi publice cu acces nelimitat sau specializate de interes local, spaţii pentru

sport şi agrement, spaţii plantate de protecţie, arii naturale protejate („Rozeta de Piatra” Ilba).



NR INREG . J24 / 1705 / 2004 ; CUI: 16927071

CONT RO50 BACX 0000 0030 2101



67

Pentru Rezervatia Naturala „Rozeta de Piatra” de la Ilba s-a instituit interdictie definitiva de

construire, iar pentru celelate zone se vor repecta prevederile din plansa de Unitati Teritoriale de Referinta.

S-a constatat un deficit al spatiilor verzi publice, de aceea se impune crearea de noi astfel de

suprafete astfel incat sa se respecte norma de minim 26mp/loc conform legislatiei in vigoare.

Suprafetele intravilane cu risc de producere a alunecarilor de teren vor fi plantate in vederea

stabilizarii versantilor.

Se vor realiza fasii plantate de protectie sanitara pentru cimitire si zonele de productie.

Se va urmari imbunatatirea calitatii mediului si infrumusetarea aspectului urbanistic prin ponderea

mare a suprafetelor plantate – parcuri, scuaruri, fasii de protectie, ornamente florale, amenajari pentru joc

si odihna, mobilier urban, etc.



V 1 a - sunt admise numai functiunile de spatiu plantat public constand in :

- spatii plantate

- circulatii pietonale din care unele ocazional carosabile pentru intretinerea spatiilor plantate

- mobilier urban, amenajari pentru joc si odihna;

- adaposturi, grupuri sanitare, spatii pentru administrare si intretinere avand suprafata construita

desfasurat limitata la cel mult 60 mp.

V 1b - sunt admise amenajari pentru practicarea sportului in spatii descoperite

V 2 - sunt admise constructiile si instalatiile specifice conform proiectelor avizate

V 3 + V 4 + V 5 + V6 - conform legilor si normelor in vigoare


V1 - se admit construcţii pentru expoziţii, activităţi culturale (spaţii pentru spectacole şi biblioteci în aer

liber, pavilioane cu utilizare flexibilă sau cu diferite tematici), activităţi sportive, alimentaţie publică şi

comerţ, limitate la arealele deja existente conform proiectului iniţial şi care funcţionează în acest scop;

- se admit noi clădiri pentru cultură, sport, recreere şi anexe, cu condiţia ca suprafaţa acestora

însumată la suprafaţa construită existentă şi menţinută, la cea a circulaţiilor de toate categoriile şi a

platformelor mineralizate, să nu depăşească 15% din suprafaţa totală a parcului.

- clădirile şi amenajările pentru diferite activităţi din parcurile şi grădinile publice se admit cu

condiţia de a nu avea separări fizice care să impună interdicţia liberei circulaţii.

- orice intervenţie necesită documentaţii specifice aprobate de organele competente în

conformitate cu prevederile Legii nr. 137/1995 şi cu normele de protecţie stabilite pe plan local.


V 1 - V 6 - se interzic orice interventii care contravin legilor si normelor in vigoare;

V 1 + V 2 - se interzic orice schimbari ale functiilor spatiilor verzi publice si specializate si diminuarea

suprafetelor inverzite;

V 4 - se interzic orice amenajari care sa atraga locuitorii in spatiile de protectie fata de infrastructura

tehnica reprezentata de circulatii majore si de retele de transport a energiei electrice si gazelor;

V 1 - V 6 - se interzice taierea arborilor fara autorizatia autoritatii locale abilitate



NR INREG . J24 / 1705 / 2004 ; CUI: 16927071

CONT RO50 BACX 0000 0030 2101



68

SECTIUNEA II : CONDITII DE AMPLASARE, ECHIPARE SI CONFIGURARE A CLADIRILOR


V 1 - V 6 - conform limitelor stabilite si conform studiilor de specialitate avizate conform legii;


V 1 - V 6 - conform studiilor de specialitate avizate conform legii;





PARCELA





V 1 - V 6 conform studiilor de specialitate avizate conform legii;








V 1 - V 6 - conform studiilor de specialitate avizate conform legii.

Se vor asigura: alimentarea cu apă, colectarea apelor uzate, telefonie fixă şi iluminat public conform

cerinţelor funcţionale ale fiecărei categorii de spaţiu plantat în care este admis accesul publicului.



NR INREG . J24 / 1705 / 2004 ; CUI: 16927071

CONT RO50 BACX 0000 0030 2101



69

- se recomandă extinderea sistemului de colectare a apelor meteorice în bazine decorative

pentru a fi utilizate pentru întreţinerea spaţiilor plantate.

- în cazul alimentării cu apă în sistem propriu se va obţine avizul autorităţii competente

care administrează resursele de apă.








T - ZONA TRANSPORTURILOR


Zona se compune din urmatoarele subzone:

T 1 - Subzona transporturilor rutiere

T 2 - Zona transporturilor pe cale ferata

Autorizarea construcţiilor din zona drumurilor publice se emite în temeiul Ordinului nr. 158/1996 al

Ministrului Transporturilor. Pentru lucrări în zona drumurilor publice şi în vecinătatea zonei de protecţie a

acestora, solicitantul autorizaţiei de construire trebuie să obţină avizul organelor publice specializate.

Zona de căi ferate cuprinde infrastructura feroviară, construcţiile şi instalaţiile aferente exploatării şi

întreţinerii liniilor de cale ferată.

Autorizarea construcţiilor din zona căilor ferate se emite în temeiul OUG nr.12/1998 privind

transportul pe căile ferate române. Pentru lucrări în zona căilor ferate şi în vecinătatea zonei de protecţie a

acestora, solicitantul autorizaţiei de construire trebuie să obţină avizul S.N.C.F.R.

Zona este constituită din clădiri de interes public, platforme şi căile ferate.

Intrucat aspectul general al comunei este puternic influentat de imaginile oferite de catre principalele

cai de acces rutiere si feroviare, se va acorda o atentie sporita considerentelor estetice in acordarea

autorizatiilor de construire pentru subzonele de transporturi dupa cum urmeaza:

T 1 + T 2 - se conditioneaza acordarea autorizatiei de construire de calitatea cladirilor si amenajarilor

vizibile din drumurile publice;

T 2 - aspectul oferit de spatiul aferent caii ferate, va face obiectul unui studiu de ansamblu si a unor

programe de ameliorare



NR INREG . J24 / 1705 / 2004 ; CUI: 16927071

CONT RO50 BACX 0000 0030 2101



70



T 1 :

- căi de comunicaţie rutieră şi construcţiile aferente

- unităţi ale întreprinderilor de transporturi, garaje

- spaţii alveolare carosabile pentru transportul în comun

- refugii şi treceri de pietoni

- reţele tehnico-edilitare

- spaţii verzi amenajate

- parcaje publice

- lucrări de terasamente

- constructii si amenajari pentru gararea si intretinerea mijloacelor de transport greu rutier si pentru

transferul marfurilor prin mijloace de transport cu tonaj si gabarit permis in localitate, instalatii de transfer,

precum si serviciile anexe aferente;

T 2 : - construcţii şi instalaţii aferente exploatării şi întreţinerii liniilor de cale ferată;

- construcţii şi instalaţii pentru exploatarea materialului rulant şi a mijloacelor de restabilire a

circulaţiei

- instalaţii fixe pentru tracţiune electrică;

- instalaţii de semnalizare, centralizare, bloc de linie automat, telecomunicaţii, transmisiuni de date şi

construcţii aferente acestora;

Prin zona de protecţie a infrastructurii feroviare se înţelege fâşia de teren indiferent de proprietar, cu

lăţimea de 100,00 m măsurata de la limita zonei cadastrale C.F.R., situata de o parte si de alta a caii ferate.

(conform RGU)


T 1 :

- incintele unităţilor de transport şi garajele publice vor obţine avizul de mediu şi se vor încadra în

normele admisibile de poluare şi de asigurare împotriva riscului de incendiu şi explozie.

- garajele şi parcajele publice vor fi plantate şi înconjurate de gard viu de minim 1,20 m înălţime.

- lucrările, construcţiile, amenajările amplasate în zonele de protecţie ale drumurilor publice trebuie:

- să nu prezinte riscuri în realizare sau exploatare şi surse de poluare (sisteme de transport gaze, ţiţei,

produse petroliere, energie electrică şi alte lucrări de acelaşi gen);

- să nu afecteze desfăşurarea optimă a circulaţiei (capacitate, fluenţă, siguranţă);

T 2 :

- Construcţii care se amplasează în zona de protecţie a infrastructurii feroviare situată în intravilan se

autorizează cu avizul organelor publice specializate.

- Lucrările de investiţii ale agenţilor economici şi ale instituţiilor publice , care afectează zona de

protecţie a infrastructurii feroviare, se vor autoriza numai cu avizul organelor publice specializate si

anume:

- căi ferate industriale;

- lucrări hidrotehnice;

- traversarea căii ferate de către drumuri prin pasaje denivelate;

- subtraversarea liniilor de cale ferata de reţele de telecomunicaţii, energie electrică, conducte

sub presiune de apă, gaze, produse petroliere, termotehnologie şi canale libere.



NR INREG . J24 / 1705 / 2004 ; CUI: 16927071

CONT RO50 BACX 0000 0030 2101



71


T 1 :

- se interzic orice utilizări care afectează buna funcţionare şi diminuează posibilităţile ulterioare de

modernizare sau extindere;

- se interzic orice construcţii sau amenajări pe terenurile rezervate pentru:

- lărgirea unor străzi sau realizarea străzilor propuse, realizarea drumului expres si a dotarilor

aferente;

- modernizarea intersecţiilor;

- realizarea spaţiilor de parcare;

- realizarea traversarilor pietonale sub si supraterane

- se interzic pe terenurile vizibile din circulaţia publica rutieră : depozitări de materiale, piese sau utilaje

degradate, amenajări de şantier abandonate, platforme cu suprafeţe deteriorate, construcţii degradate,

terenuri lipsite de vegetaţie, gropi de acumulare a apelor meteorice, depozite de deşeuri etc.;

- în zona de siguranţă şi protecţie aferentă drumurilor şi autostrăzilor este interzisă autorizarea

următoarelor lucrări:

- construcţii, instalaţii, plantaţii sau amenajări care prin amplasare, configuraţie sau exploatare

impietează asupra bunei desfăşurări, organizări şi dirijări a traficului sau prezintă riscuri de accidente;

- panouri independente de reclamă publicitară.

- se interzice:

- cuplarea clădirilor de locuit cu construcţii aferente circulaţiei rutiere;

- amplasarea în incinta unităţilor de transporturi şi a garajelor publice a unor construcţii care prin

natura activităţilor desfăşurate pot produce poluare peste normele admisibile şi / sau prezintă risc de

incendiu / explozie.

T 2 :

- Se interzice construirea de orice fel în zona de siguranţă a căii ferate. In prezentul regulament prin

zona de siguranţa a căii ferate se înţelege fâşia de teren de 20,00 m de o parte şi de alta din axul căii

ferate, de-a lungul acesteia.

- In zona de protecţie a infrastructurii transporturilor feroviare se interzic:

- amplasarea oricăror construcţii, depozite de materiale sau înfiinţarea de plantaţii care

împiedică vizibilitatea liniei si a semnalelor feroviare;

- efectuarea oricăror lucrări care , prin natura lor ar provoca alunecări de teren, surpări sau ar

afecta stabilitatea solului prin taierea copacilor, extragerea de materiale de construcţii sau

care modifica echilibrul pânzei freatice subterane;

- depozitarea necorespunzătoare de materiale, substanţe sau deşeuri care contravin normelor

de protecţie a mediului sau care ar putea provoca degradarea infrastructurii cailor ferate

romane, a zonei de protecţie a infrastructurii cailor ferate romane precum si a condiţiilor de

desfăşurare normala a traficului.

- Se interzice amplasarea reclamelor luminoase care sa deranjeze vizibilitatea semnalelor C.F.R.

SECTIUNEA II: CONDITII DE AMPLASARE, ECHIPARE SI CONFIGURARE A CLADIRILOR


T 2 - conform studiilor de specialitate.



NR INREG . J24 / 1705 / 2004 ; CUI: 16927071

CONT RO50 BACX 0000 0030 2101



72


T 1 - constructiile se vor dispune izolat si se vor retrage de la aliniament cu minim 8.0 metri pe strazi de

categoria III si 10.0 metri pe strazi de categoria II si I;




T 1 - distanta fata de limitele parcelei va fi de minim jumatate din inaltimea cladirii dar nu mai putin de 6,0

metri;



PARCELA

T 1 - distanta minima intre cladiri va fi egala cu media inaltimilor fronturilor opuse, dar nu mai putin de

6.0 metri sau conform normelor tehnice legate de tipul mijloacelor de transport;

- distanta de mai sus dintre cladiri se poate reduce la jumatate daca nu sunt accese in cladire si nu

sunt ferestre care lumineaza incaperi in care se desfasoara activitati permanente;

- in toate cazurile se vor respecta conditiile de protectie fata de incendii.



T 1- se va asigura accesul in incinte numai direct dintr-o circulatie publica;

- se vor asigura trasee pentru transporturi agabaritice şi grele.

- accesele si pasajele carosabile nu trebuie obturate prin mobilier urban si trebuie sa fie pastrate libere

in permanenta.



T1+T2 :

- staţionarea vehiculelor atât în timpul lucrărilor de construcţii-reparaţii, cât şi în timpul funcţionării

clădirilor se va face în afara drumurilor publice, fiecare unitate având prevăzute în interiorul parcelei

spaţii de circulaţie, încărcare şi întoarcere;

- în spaţiul de retragere faţă de aliniament se pot prevedea parcaje cu condiţia înconjurării acestora cu

un gard viu având înălţimea de minimum 1,20m, dar fara sa obtureze vizibilitatea de-a lungul liniilor

ferate si a semnalelor CF.


T 1- inaltimea cladirilor nu va depasi 12.0 metri cu exceptia instalatiilor si a cosurilor;



T 1- volumele construite vor simple si se vor armonizaza cu caracterul zonei si cu vecinatatile imediate;



NR INREG . J24 / 1705 / 2004 ; CUI: 16927071

CONT RO50 BACX 0000 0030 2101



73

in acest scop prin certficatul de urbanism se va solicita ca in dosarul pentru autorizatia de construire

sa se prezinte fotografii si documente grafice sugestive;

- fatadele posterioare si laterale vor fi tratate arhitectural la acelasi nivel cu fatada principala;

- tratarea acoperirii cladirilor va tine seama de faptul ca acestea se percep de pe inaltimile

inconjuratoare;



T 1- toate cladirile vor fi racordate la retelele publice de apa si canalizare si se va asigura preepurarea

apelor uzate, inclusiv a apelor meteorice care provin din parcaje, circulatii si platforme exterioare;



T 1 - orice parte a terenului incintei vizibila dintr-o circulatie publica, inclusiv de pe calea ferata, va fi

astfel amenajata incat sa nu altereze aspectul general al localitatii

- suprafetele libere din spatiul de retragere fata de aliniament vor fi plantate cu arbori in proportie de

minim 40% formand de preferinta o perdea vegetala pe tot frontul incintei;

- suprafetele libere neocupate cu circulatii, parcaje si platforme functionale vor fi plantate cu un

arbore la fiecare 200 mp.



- imprejmuirile spre strada vor fi transparente cu inaltimi de maxim 2.00 metri din care un soclu de

0.30 m., vor fi dublate cu gard viu; in cazul necesitatii unei protectii suplimentare se recomanda

dublarea spre interior la 4.0 metri distanta cu un al doilea gard transparent de 2.00 m inaltime, intre

cele doua garduri fiind plantati dens arbori si arbusti;

- portile de intrare vor fi retrase fata se aliniament pentru a permite stationarea vehicolelor inainte

de admiterea lor in incinta pentru a nu incomoda circulatia pe drumurile publice;




T 1 - POT maxim = 50%

T 2 - conform studiilor de specialitate


T 1 - CUT volumetric maxim = 15 mc./mp. Teren

T 2 - conform studiilor de specialitate



NR INREG . J24 / 1705 / 2004 ; CUI: 16927071

CONT RO50 BACX 0000 0030 2101



74

G - ZONA DE GOSPODARIE COMUNALA


Zona este alcatuita din urmatoarele subzone:

G 1 - subzona cimitirelor



G1 - cimitire şi clădiri anexă:

- cimitire;

- capelă mortuară;

- mausoleu - osuar;

- circulaţii carosabile;

- parcaje;

- circulaţii pietonale;

- plantaţii;

- pavilion pentru administraţie, depozitare şi anexe sanitare.


G 1 - se va asigura, conform normelor, o zonă de protecţie de 50.0 metri;

- se va asigura pentru noile cimitire o densitate mai redusă a locurilor de veci (între 7.5 şi 10,0

mp.teren brut pentru un loc de veci), circulaţii carosabile şi pietonale civilizate şi o pondere mai

ridicată a vegetaţiei potrivit rolului de reculegere şi respectului cuvenit.


G1 - se interzice densificarea cimitirelor existente prin ocuparea aleilor şi distrugerea vegetaţiei din lungul

acestora sau a celei perimetrale.

SECTIUNEA II CONDITII DE AMPLASARE, ECHIPARE SI CONFIGURARE A CLADIRILOR


G1 - fara obiect


G1 - fara obiect



G1 - fara obiect



NR INREG . J24 / 1705 / 2004 ; CUI: 16927071

CONT RO50 BACX 0000 0030 2101



75


PARCELA

G1 - fara obiect


G2 - se vor asigura circulaţiile carosabile şi pietonale în pondere de circa 15 % din suprafaţa totală a

cimitirului;


G2 - parcajele se vor asigura în afara circulaţiei publice şi vor fi plantate cu un arbore la 4 locuri de

parcare.


G1 - fara obiect


G1 - se va ţine seama de caracterul funcţiunii.


G 1 - se vor asigura: puncte de apa din retea publica, un punct sanitar, un spatiu de depozitare a deseurilor .

- se va sigura colectarea si evacuarea rapida la reteaua publica de canalizare a apelor meteorice.


G 1 - se vor asigura plantatii inalte pe aleile principale si la limita exterioara a incintei.


G 1 - imprejmuirile spre strada vor fi semiopace sau opace, vor fi tratate arhitectural in mod discret potrivit

functiunii, avand inaltimi de maxim 2.20 metri.



G1 - suprafaţa totală pentru un loc de veci va fi de 7.5 - 10 mp. din care 15 % circulaţii carosabile şi

pietonale, 5 % plantaţii şi 1 % construcţii.


G2 - CUT = 0,15 mp ADC / mp.teren



NR INREG . J24 / 1705 / 2004 ; CUI: 16927071

CONT RO50 BACX 0000 0030 2101



76

TE - ZONA DE ECHIPAMENTE TEHNICO- EDILITARE.

GENERALITATI. CARACTERUL ZONEI.

Zona TE reuneşte toate funcţiunile care aparţin echipamentelor edilitare (surse de apa, statii de epurare,

statii de pompare, statii de transformare si reglare presiune, etc.)

Delimitarea acestor zone se va face ţinând seama şi de condiţiile de protecţie a reţelelor tehnico-edilitare

şi servituţiile impuse de către acestea, vecinătăţilor prezentate în Anexa la prezentul regulament.

Autorizarea executării lucrărilor de utilitate publică şi a construcţiilor de orice fel pe terenurile pe care s-

a instituit servitute de utilitate publică (protecţia sanitară a surselor, reţelelor, staţia de epurare, staţii de

pompare, etc.) se face pe baza documentaţiei de urbanism sau de amenajarea teritoriului aprobate conform

legii.

SECŢIUNEA I - UTILIZARE FUNCŢIONALĂ.

ARTICOLUL 1 - UTILIZĂRI ADMISE.

TE - birouri autonome;

- incinte tehnice cu clădiri şi instalaţii pentru sistemul de alimentare cu apă, canalizare, alimentare

cu energie electrică şi termică, alimentare cu gaze naturale;

ARTICOLUL 2 - UTILIZĂRI ADMISE CU CONDIŢIONĂRI.

TE -se vor asigura zonele de protecţie prevăzute prin norme;


TE - pentru incintele situate în zone rezidenţiale sau mixte se interzic orice activităţi care prezintă risc

tehnologic şi produc poluare prin natura activităţii sau prin transporturile pe care le generează;

SECŢIUNEA II - CONDIŢII DE AMPLASARE, ECHIPARE ŞI CONFIGURARE A

CLĂDIRILOR.

ARTICOLUL 4 - CARACTERISTICI ALE PARCELELOR (SUPRAFEŢE, FORME,DIMENSIUNI).

TE -pentru diferite servicii şi birouri suprafaţa minimă a parcelei este de 500,00 mp şi un front la stradă

de minim 15,00 m.

- pentru incintele tehnice, în funcţie de complexitatea impactului funcţiunii în teritoriul înconjurător, se

va elabora un Plan Urbanistic Zonal sau de Detaliu şi un studiu de impact asupra mediului;

ARTICOLUL 5 - AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE ALINIAMENT.

TE - clădirile noi sau reconstruite pentru birouri se vor dispune pe aliniament în cazul în care pe strada

respectivă majoritatea clădirilor mai noi se află în această situaţie, sau se vor retrage la o distanţă de

minim 5,00 metri în cazul în care majoritatea fronturilor dominante sunt retrase de la stradă;



TE - distanţa clădirilor faţă de limitele parcelei va fi de minim jumătate din înălţimea clădirii, dar nu

mai puţin de 6,00 m;



NR INREG . J24 / 1705 / 2004 ; CUI: 16927071

CONT RO50 BACX 0000 0030 2101



77

- se interzice alipirea clădirilor cu funcţiuni tehnice de calcanele clădirilor cu funcţiuni publice şi de

locuit;

- în cazul în care activităţile constituie o sursă de zgomote şi vibraţii, în cazul în care au loc procese de

producţie non-stop (3 schimburi) sau în caz de risc tehnologic se vor respecta normele specifice în

vigoare.

ARTICOLUL 7 - AMPLASAREA CLĂDIRILOR UNELE FAŢĂ DE ALTELE PE ACEEAŞI

PARCELĂ

TE - distanţa minimă între clădiri va fi egală cu jumătate din înălţimea la cornişă a clădirii celei mai

înalte, dar nu mai puţin de 6,00 m;

- distanţa de mai sus dintre clădiri se poate reduce la jumătate dacă pe faţadele opuse nu sunt accese în

clădirile respective şi nu sunt ferestre care luminează încăperi în care se desfăşoară activităţi

permanente;

- în toate cazurile se vor respecta normele tehnice specifice.


TE - se va asigura accesul în incinte numai direct dintr-o circulaţie publică;


TE - staţionarea autovehiculelor pentru admiterea în incintă se va asigura în afara spaţiului circulaţiei

publice;

- locurile de parcare vor fi asigurate în afara circulaţiilor publice;

- în spaţiul de retragere de la aliniament din incinte se poate rezerva maxim 40 % din teren pentru

parcaje ale salariaţilor şi vizitatorilor.


TE - înălţimea clădirilor nu va depăşi înălţimea maximă admisă în unităţile de referinţă adiacente, cu

excepţia instalaţiilor şi a coşurilor; pentru clădirile de tip hală se recomandă o înălţime maximă de

10,00 m.


TE - volumele construite vor fi simple şi se vor armoniza cu caracterul zonei şi cu vecinătăţile

imediate;

- faţadele posterioare şi laterale vor fi tratate arhitectural la acelaşi nivel cu faţada principală;

- tratarea acoperirii clădirilor va ţine seama de faptul că acestea se percep din clădirile înconjurătoare

mai înalte.


TE - toate clădirile vor fi dotate cu instalaţii de apă şi canalizare şi se va asigura preepurarea apelor

uzate, inclusiv a apelor care provin din întreţinerea şi funcţionarea instalaţiilor, din parcaje, circulaţii şi

platforme exterioare;

- în cazul alimentării cu apă în sistem propriu se va obţine avizul autorităţii competente care

administrează resursele de apă;


TE - orice parte a terenului incintei, vizibilă dintr-o circulaţie publică, inclusiv de pe calea ferată, va fi

amenajată astfel încât să nu altereze aspectul general al localităţii;

- suprafeţele libere din spaţiul de retragere faţă de aliniament vor fi plantate cu arbori în proporţie



NR INREG . J24 / 1705 / 2004 ; CUI: 16927071

CONT RO50 BACX 0000 0030 2101



78

de minim 40% formând de preferinţă o perdea vegetală pe tot frontul incintei;

- parcajele din dreptul faţadei vor fi înconjurate de un gard viu de 1,20 m şi vor fi plantate cu un

arbore la fiecare 4 locuri de parcare;

- suprafeţele libere neocupate cu circulaţii, parcaje şi platforme funcţionale vor fi plantate cu un

arbore la fiecare 200,00 mp;


TE - împrejmuirile spre stradă vor fi transparente cu înălţimi de minim 2,00 m din care un soclu de

0,60 m, şi vor fi dublate cu gard viu; în cazul necesităţii unei protecţii suplimentare se recomandă

dublarea spre interior la 2,50 m distanţă cu un al doilea gard transparent de 2,50 m înălţime, între cele

două garduri fiind plantaţi arbori şi arbuşti;

- în scopul de a nu incomoda circulaţia pe drumurile publice cu trafic intens şi cu transport în comun,

porţile de intrare vor fi retrase faţă de aliniament pentru a permite staţionarea vehiculelor tehnice

înainte de admiterea lor în incintă.

SECŢIUNEA III - POSIBILITĂŢI MAXIME DE OCUPARE ŞI UTILIZARE A TERENULUI.

ARTICOLUL 15 - PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (POT).

TE- POT maxim = 50 %, sau conform normelor tehnice specifice.

ARTICOLUL 16 - COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT).

TE - CUT maxim = 1,5 mp ADC / mp teren, sau conform normelor tehnice specifice.

RESTRICTII PROVIZORII RECOMANDATE

Se interzice orice utilizare a terenurilor din extravilan care poate afecta sau diminua posibilităţile

ulterioare de modernizare ale localitatii;

Utilizarea pentru construcţii a terenurilor din extravilan, în limitele teritoriului administrativ al

localitatii Cicarlau se poate face numai cu respectarea prevederilor legale.

Autorizarea construcţiilor în zonele expuse la riscuri naturale, cu excepţia celor care au drept scop

limitarea acestora este interzisă (conform Regulamentului General de Urbanism, HGR 525/ 1996

Art.10 Expunerea la riscuri naturale).

Amplasarea construcţiilor de orice fel pe terenuri agricole de clasa I şi II de calitate, pe cele amenajate

cu îmbunătăţiri funciare precum şi plantate cu vii şi livezi este interzisă.

Reducerea suprafeţei fondului forestier proprietate publică sau privată este interzisă, cu excepţia

utilizărilor permise de Codul Silvic.

Intocmit: cart. Faur Camelia

Sef proiect: arh. urbanist Florut Florin Dan



NR INREG . J24 / 1705 / 2004 ; CUI: 16927071

CONT RO50 BACX 0000 0030 2101



79

ANEXA 1

CONDIŢII DE PROTECŢIE A REŢELELOR TEHNICO-EDILITARE ŞI SERVITUŢILE

IMPUSE DE CĂTRE ACESTEA VECINĂTĂŢILOR

REŢELE ALIMENTARE CU APĂ ŞI CANALIZARE

STAS 8591/1-91 - “Amplasarea în localităţi a reţelelor edilitare subterane executate în săpătură” stabileşte

distanţele minime între reţele, de la reţele la funcţiile construcţiile şi drumuri, in funcţie de asigurarea

execuţiei lucrărilor, exploatării lor eficiente, precum şi pentru asigurarea protecţiei sanitare:

- conductele de apă se vor poza subteran, la adâncimea minimă de îngheţ;

- conductele de apă se vor amplasa la o distanţă minimă de 3 m de fundaţiile construcţiilor, iar în punctele

de intersecţii la minim 40 cm şi totdeauna deasupra canalizării.

Ordinul 536/1997 al Ministrului Sănătăţii privind normele de igienă şi recomandări privind mediul de viaţă

al populaţiei, stabileşte:

norme de igienă referitoare la aprovizionarea cu apă a localităţilor (Art.23)

Sursa de apă folosită pentru aprovizionarea cu apă a localităţilor trebuie să fie protejată împotriva

activităţilor umane, prin izolarea acestora prin perimetre de protecţie sanitară şi controlul activităţilor

poluante din teritoriul aferent.

Sursele de apă de profunzime trebuie amplasate şi construite astfel încât să fie protejate de inundaţii şi

şiroiri şi împrejmuite astfel încât să prevină accesul publicului şi al animalelor.

Sursele de suprafaţă vor fi protejate de activităţile umane majore: industrie poluantă, depozite de

deşeuri toxice sau periculoase, agricultură intensivă, turism şi agrement.

norme de igienă referitoare la amplasarea fântânilor (Art.27):

fântâna trebuie amplasată şi construită, astfel încât să fie protejată de orice sursă de poluare şi să

asigure accesibilitatea. În situaţia în care construcţia fântânii nu asigură protecţia apei, iar adâncimea

acviferului folosit este mai mică de 10,00 m amplasarea fântânii trebuie să se facă la cel puţin 10,00 m

de orice sursă posibilă de poluare, latrină, grajd, depozit de gunoi sau deşeuri de animale, etc.

adâncimea stratului de apă folosit nu trebuie să fie mai mică de 4,00 m, pereţii să fie astfel amenajaţi

încât să prevină orice fel de contaminare exterioară şi prevăzuţi cu ghizduri de min. 0,70 - 0,100 m

deasupra solului şi min. 0,60 m sub nivelul acestuia, în jurul fântânii trebuie să existe un perimetru de

protecţie, amenajat în pantă, cimentat sau pavat.

norme de igienă referitoare la colectarea şi îndepărtarea reziduurilor lichide (Cap. 4):

Îndepărtarea apelor uzate menajere şi industriale se face numai prin reţea de canalizare a apelor uzate;

în lipsa posibilităţii de racordare la sisteme publice de canalizare, unităţile sunt obligate să-şi prevadă

instalaţii proprii pentru colectarea, tratarea şi evacuarea apelor uzate, care se vor executa şi exploata

astfel încât să nu constituie un pericol pentru sănătate.

Este interzisă răspândirea neorganizată a apelor uzate menajere şi industriale, precum şi deversarea

acestora în zonele de protecţie sanitară a surselor şi a instalaţiilor centrale de alimentare cu apă.

Canalele deschise pot fi utilizate numai pentru evacuarea apelor meteorice, în cazul în care localităţile

sunt dotate cu sistem divizor de colectare a apelor uzate.

În cazul în care nu există canalizare sau posibilitatea de racord la aceasta, se vor adopta soluţii

individuale de colectare şi neutralizare a reziduurilor lichide.

îndepărtarea apelor uzate menajere provenite de la locuinţele neracordate la un sistem de canalizare se

face prin instalaţii de preepurare sau fose septice vidanjabile, care trebuie să fie executate şi amplasate

conform normelor în vigoare.



NR INREG . J24 / 1705 / 2004 ; CUI: 16927071

CONT RO50 BACX 0000 0030 2101



80

REŢELE ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICĂ

De-a lungul liniilor electrice aeriene este necesar a se respecta o distanţă de protecţie minimă faţă de

orice element de construcţie, măsurată din axul cablului de:

6 m (min) pentru LEA 220 kV;

Pentru amplasarea unor noi obiective energetice, devierea unor linii electrice existente sau executarea

oricăror lucrări în apropierea obiectivelor energetice existente (staţii şi posturi de transformare, linii şi

cabluri electrice s.a.) se va consulta proiectul de specialitate RENEL..

Reţelele electrice existente şi propuse în localităţile studiate respectă normele RENEL precum şi cele

din domeniile conexe.

În principal se face referinţă la:

- PE 101/85 + PE 101a/85 - Normativ pentru construirea instalaţiilor electrice de conexiuni şi

transformare, cu tensiuni peste 2 kV;

- PE 104/93 - Normativ pentru construcţia liniilor aeriene de energie electrică, cu tensiuni peste 1 kV;

- PE 106/95 - Normativ pentru construirea liniilor de joasă tensiune;

- PE 107/89 - Normativ pentru proiectarea şi execuţia reţelelor de cabluri electrice;

- PE 125/89 - Instrucţiuni privind coordonarea coexistenţei instalaţiilor electrice cu linii de

telecomunicaţii;

- ILi - Ip 5 - ICEMENERG 89 - Instrucţiuni de proiectare a încrucişărilor şi apropierilor LEA m.t. şi

LEA j.f. faţă de alte linii, instalaţii şi obiective;

- STAS 8591/1 - 91 - Amplasarea în localităţi a reţelelor edilitare subterane executate în săpături;

- ID 17 - 86 - Ministerul Chimiei şi Petrochimiei - Normativ pentru proiectarea, execuţia, verificarea

şi recepţionarea de instalaţii electrice în zone cu pericol de explozie;

- PE 122 - 82 - Instrucţiuni privind reglementarea coexistenţei liniilor electrice aeriene cu tensiuni

peste 1 kV cu sistemele de îmbunătăţiri funciare;

- PE 123 - 78 - Normativ privind sistematizarea, amplasarea, construirea şi repararea liniilor electrice

care trec prin păduri şi terenuri agricole.

REŢELELE DE GAZE NATURALE

În conformitate cu “Normativul Departamental nr. 3915 - 94 privind proiectarea şi construirea

conductelor colectoare şi de transport de gaze naturale” intrat în vigoare la 01.01.1996, distanţele

dintre conductele magistrale de gaze naturale şi diversele obiective sunt următoarele:

- depozite carburanţi şi staţii PECO 60 m

- instalaţii electrice de tip exterior cu tensiune nominală de 110 kV sau mai mare,

inclusiv staţiile

55 m

- instalaţii electrice de tip interior şi de tip exterior, cu tensiunea nominală mai

mică de 110 kV, posturi de transformare

50 m

- centre populate şi locuinţe individuale 65 m

- paralelism cu linii CF, cartament normal 80 m

- paralelism cu drumuri:

naţionale

judeţene

din localitate

52 m

50 m

48 m

În ceea ce priveşte distanţele minime dintre conductele de gaze de presiune medie şi presiune redusă şi alte

instalaţii, construcţii sau obstacole subterane, acestea sunt normate de normativul 16 - 86 şi STAS 8591/91,

din care se anexează un extras.

Distanţele de siguranţă de la staţiile de reglare măsurare (cu debit până la 60.000 mc/h şi presiunea la

intrare peste 6 bar):



NR INREG . J24 / 1705 / 2004 ; CUI: 16927071

CONT RO50 BACX 0000 0030 2101



81

- la clădirile civile cu grad I - II de rezistenţă la foc 12 m;

- la clădirile civile cu grad III - IV de rezistenţă la foc 15 m;

- faţă de marginea drumului carosabile 8 m.

În cazul amplasării unor construcţii în zona conductelor de gaze se vor cere avize de la ROMGAZ - secţia

de exploatarea conductelor magistale de gaze naturale.

Distanţe minime între conductele de gaze şi alte instalaţii, construcţii sau obstacole subterane - normativ 16

- 86 şi STAS 8591/1-91

Instalaţia, construcţia sau

obstacole subterane

Distanţa minimă/m

Presiune redusă Presiune medie

Clădiri cu subsol sau terenuri propuse pentru construcţii 3,0 3,0

Clădiri fără subsoluri 1,5 2,0

Canale pentru reţelele termice, canale pentru instalaţii

telefonice

1,5 2,0

Conducte canalizare 1,0 1,5

Conducta de apă, cabluri de forţă, telefonice şi căminele

acestor instalaţii

0,6 0,6

Cămine pentru reţele termice, canalizare, telefonice 1,0 1,0

Copaci 1,5 1,5

Stâlpi 0,5 0,5

Linii de cale ferată – 5,5 5,5

TRANSPORTURI RUTIERE

să respecte în extravilan următoarele distanţe minime de protecţie de la axul drumului până la

marginea exterioară a zonei drumului, funcţie de categoria acestuia:

drum expres - 50 m;

drumuri naţionale - 22 m;

drumuri judeţene - 20 m;

drum de centura- 20 m

drumuri comunale - 18 m;

TRANSPORTURI FEROVIARE

zona de siguranţă a infrastructurii feroviare cuprinde fâşiile de teren în limita a 20 m fiecare, situate

de o parte şi de alta a axei căii ferate

zona de protecţie a infrastructurii feroviare cuprinde terenurile limitrofe de o parte şi alta a axei căii

ferate, indiferent de proprietar, în limita a maximum 100 m de la axa căii ferate.

PROTEJAREA MONUMENTELOR ISTORICE

conform Legii nr. 422/2001

Pentru fiecare monument istoric se instituie zona sa de protecţie, prin care se asigură conservarea integrată

a monumentului istoric şi a cadrului său construit sau natural

În zonele de protecţie ale monumentelor istorice, instituite conform Legii nr. 422/2001, pentru avizarea

intervenţiilor (amplasarea, configurarea volumetriei, aspectul arhitectural al unor noi clădiri şi amenajări,

pentru demolări de construcţii parazitare) este necesară realizarea unor documentaţii de urbanism de tip

P.U.Z.



NR INREG . J24 / 1705 / 2004 ; CUI: 16927071

CONT RO50 BACX 0000 0030 2101



82

ZONE DE PROTECTIE SANITARA

cf. Ordin al Ministerului Sănătăţii nr. 536/1997

Ferme cabaline 100 m

Ferme de ingrăşătorii de taurine, până la 500 capete 200 m

Ferme de ingrăşătorii de taurine, peste 500 capete 500 m

Ferme de păsări, până la 5.000 capete 500 m

Ferme de păsări cu peste 5.000 capete şi complexe avicole

industriale 1.000 m

Ferme de ovine 100 m

Ferme de porci, până la 2.000 capete 500 m

Ferme de porci, între 2.000 – 10.000 capete 1.000 m

Complexe de porci cu peste 10.000 capete 1.500 m

Spitale veterinare 30 m

Grajduri de izolare şi carantină pentru animale 100 m

Abatoare, târguri de vite şi baze de recepţie a animalelor 500 m

Depozite pentru colectarea şi păstrarea produselor de origine

animală 300 m

Platforme sau locuri pentru depozitarea gunoiului de grajd 500 m

Platforme pentru depozitarea gunoiului porcin 1.000 m

Staţii de epurare a apelor reziduale de la fermele de porcine, sub

10.000 capete 1.000 m

Cimitire de animale, crematorii 200 m

Staţii de epurare a apelor uzate orăşeneşti 300 m

Staţii de epurare a apelor uzate industriale 200 m

Paturi de uscare a nămolurilor 300 m

Câmpuri de irigare cu ape uzate 300 m

Câmpuri de infiltrare a apelor uzate şi bazine deschise pentru

fermentarea nămolurilor 500 m

Depozite controlate de reziduuri solide 1.000 m

Camere de tratare biotermică a gunoaielor 100 m

Crematorii orăşeneşti de gunoi 1.000 m

Autobazele serviciilor de salubritate 200 m

Bazele de utilaje ale întreprinderilor de transport 50 m

Cimitire 50 m



NR INREG . J24 / 1705 / 2004 ; CUI: 16927071

CONT RO50 BACX 0000 0030 2101



83

LATIMEA ZONELOR DE PROTECTIE IN JURUL LACURILOR NATURALE, LACURILOR DE

ACUMULARE, IN LUNGUL CURSURILOR DE APA, DIGURILOR, CANALELOR, BARAJELOR SI

A ALTOR LUCRARI HIDROTEHNICE

cf. Legea nr. 107 /1996 legea apelor

a) Lăţimea zonei de protecţie in lungul cursurilor de apa

Lăţimea cursului de apa (m) 10-50 51-500 peste 500

Lăţimea zonei de protecţie (m) 15 30 50

b) Lăţimea zonei de protecţie in jurul lacurilor naturale

Suprafaţa lacului natural (ha) 10-100 101-1000 peste 1000


c) Lăţimea zonei de protecţie in jurul lacurilor de acumulare

Volumul brut al lacului de

acumulare (mil. mc) 0,1-1 1,1-50 peste 50


d) Lăţimea zonei de protecţie de-a lungul digurilor

Înălţimea medie a digului (m) 0,5-2,5 2,6-5 peste 5

Lăţimea zonei de protecţie (m)

- spre cursul de apa 5 10 15

- spre interiorul incintei 3 4 4

e) Lăţimea zonei de protecţie de-a lungul canalelor de derivaţie de debite

Adâncimea medie a canalului (m) 0,5-2 2,1-5 Peste 5


- Canal cu debitul instalat până la 10

mc/s 1 2 3

- Canal cu debitul instalat de la 10

mc/s la 50 mc/s 2 3 4

- Canal cu debitul instalat peste 50

mc/s 3 4 5

f) Baraje si lucrări-anexe la baraje

Înălţimea maxima a barajului de

la fundaţie la coronament (m) 5-15 16-50 peste 50


- Baraj de pământ, anrocamente,

beton sau alte materiale 10 20 50

- Lucrări-anexe la baraje 5 10 20

- Instalaţii de determinare a

automata calităţii apei,

- 2 m in jurul construcţii hidrometrice si instalaţii

acesteia

- Borne de microtriangulaţie, foraje de 1 m in jurul

drenaj, aparate de măsurarea debitelor acesteia

NOTA: Zonele de protecţie se măsoară astfel:

a) la cursurile de apa, începând de la limita albiei minore;

b) la lacurile naturale, de la nivelul mediu;

c) la lacurile artificiale, de la nivelul normal de retenţie;

d) la alte lucrări hidrotehnice, de la limita zonei de construcţie.

Zona de protecţie sanitara la instalaţiile de alimentare cu apa se stabileşte de autoritatea centrala in

domeniul sănătăţii publice.



NR INREG . J24 / 1705 / 2004 ; CUI: 16927071

CONT RO50 BACX 0000 0030 2101



84

ANEXA 2

CADRUL LEGAL DE ELABORARE A REGULAMENTULUI LOCAL DE URBANISM

Regulamentul Local de Urbanism este elaborat in conformitate cu următoarele acte normative specifice sau

complementare domeniului urbanismului:

Codul Civil.

Legea nr. 350 / 2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul

Legea nr. 50/2001 a amenajării teritoriului şi a urbanismului;

Legea nr. 18/1991 a fondului funciar.

Legea nr.50/1991 cu modificarile şi completările ulterioare privind autorizarea executării construcţiilor

şi unele măsuri pentru realizarea locuinţelor şi completări.

Legea nr. 98/1994 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele legale de igienă şi

sănătate publică.

Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii.

Legea nr. 137/1995 cu modificarile şi completările ulterioare privind protecţia mediului.

Legea nr. 7/1996 privind cadastrul şi publicitatea imobiliară.

Legea nr.26/1996 – Codul silvic.

Legea nr. 107/1996 a apelor..

Legea nr. 33/1996 exproprierea pentru cauză de utilitate publică.

Legea nr. 54/1998 privind circulaţia juridică a terenurilor.

Legea nr. 82/1998 pentru aprobarea O.G. nr. 43-1997 privind regimul juridic al drumurilor.

Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia.

Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional- Secţiunea a III-a- zone

protejate.

Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional -Secţiunea

IV:Reţeaua de localităţi

Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice.

Legea nr. 451/2002 pentru ratificarea Convenţiei europene a peisajului, adoptată la Florenţa la 20

octombrie 2000.

HGR nr. 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului General de Urbanism, cu completările şi

modificările ulterioare.

H G R nr. 162 / 2002 privind depozitarea deşeurilor

OUG nr.12/1998 privind transportul pe căile ferate române.

Ordinul MLPAT nr. 91/1991 privind formularele, procedura de autorizare şi conţinutul documentaţiilor.

Ordinul nr. 34/N/M 30/3422/4221 din 1995 al MLPAT, MI, MAPN, SRI, pentru aprobarea Precizărilor

privind avizarea documentaţiilor de urbanism şi amenajarea teritoriului, precum şi a documentaţiilor

tehnice pentru autorizarea construcţiilor.

Ordinul Ministrului Sănătăţii nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igienă şi a recomandărilor

privind mediul de viaţă al populaţiei.

Ordinul Ministrului Transporturilor nr. 43/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind încadrarea

în categorii a drumurilor naţionale.

Ordinul Ministrului Transporturilor nr. 45/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind

proiectarea, construirea şi modernizarea drumurilor.

Ordinul Ministrului Transporturilor nr. 46/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind stabilirea

clasei tehnice a drumurilor publice.

Ordinul Ministrului Transporturilor nr. 47/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind amplasarea

lucrărilor edilitare, a stâlpilor pentru instalaţii şi a pomilor în localităţile urbane şi rurale.

Ordinul Ministrului Transporturilor nr. 49/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea

şi realizarea străzilor în localităţile urbane.



NR INREG . J24 / 1705 / 2004 ; CUI: 16927071

CONT RO50 BACX 0000 0030 2101



85

Ordinul Ministrului Transporturilor nr. 50/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea

şi realizarea străzilor în localităţile rurale.

Ordinul Ministrului de Interne nr. 791/1998 pentru aprobarea Normelor metodologice de avizare şi

autorizare privind prevenirea şi stingerea incendiilor.

Ordinul Ministrului de Interne nr. 775/1998 pentru aprobarea Normelor generale de prevenire şi

stingere a incendiilor.

Ordinul M.L.P.A.T. nr. 1270/1999 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a H.G. nr.

577/1997 pentru aprobarea Programului privind pietruirea drumurilor localitateale, alimentarea cu apă

a satelor, conectarea la reţeaua de electrificare şi la reţelele telefonice, astfel cum a fost modificat prin

H.G. nr. 211/1999.

Diferite reglementări tehnice în domeniu:

I 22/1999 – Normativ de proiectare şi executare a lucrărilor de alimentare cu apă şi canalizare a

localităţilor.

SR 8591/ 1997 – Reţele edilitare subterane. Condiţii de amplasare.

SR 1343-1/1995 – Determinarea cantităţilor de apă potabilă pentru localităţi.

STAS 10859 – Canalizare. Staţii de epurare a apelor uzate din centrele populate. Studii pentru

proiectare.

PE 101A/1985 – Instrucţiuni privind stabilirea distanţelor normate de amplasare a instalaţiilor electrice

cu tensiunea peste 1 KV în raport cu alte construcţii (republicat în 1993).

PE 104/1993 – Normativ pentru construcţia liniilor aeriene de energie electrică cu tensiuni peste 1000

V.

PE 106/1995 – Normativ pentru construcţia liniilor electrice de joasă tensiune.

PE 124 – Normativ privind alimentarea cu energie electrică a consumatorilor industriali şi similari.

PE 125/1995 – Instrucţiuni privind coordonarea coexistenţei instalaţiilor electrice de 1....750 KV cu

linii de telecomunicaţii.

PE 132/1995 – Normativ de proiectare a reţelelor electrice de distribuţie publică.

1.RE-Ip-3/1991 – Îndrumar de proiectare pentru instalaţiile de iluminat public.

1.LI-Ip-5/1989 – Instrucţiuni de proiectare a încrucişărilor şi apropierilor LEA de MT şi JT faţă de alte

linii, instalaţii şi obiective.

I 46/1993 – M.L.P.A.T. - Instrucţiuni privind proiectarea, executarea şi exploatarea reţelelor şi

instalaţiilor de televiziune prin cablu.

ID 17/1986 – MICh-MIp- Normativ departamental pentru proiectarea şi executarea, verificarea şi

recepţionarea instalaţiilor electrice în zone cu pericol de explozie.

I.6 PE/1997 –Normativ experimental pentru proiectarea şi executarea sistemelor de distribuţie gaze

naturale cu conducte de polietilenă.

I.6/1998 – Normativ pentru proiectarea şi executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale.

3915/1994 – Proiectarea şi construirea conductelor colectoare şi de transport gaze naturale.

Diferite alte reglementări tehnice în domeniu;91/N/912-CP/1996 – Ordinul M.L.P.A.T. şi ONCGC

pentru aprobarea Metodologiei privind executarea lucrărilor de introducere a cadastrului reţelelor

edilitare în localităţi.

1645/CP-2393/1997 – Ordinul Ministerului Industriilor şi Comerţului şi ONCGC pentru aprobarea

Metodologiei privind executarea lucrărilor de cadastru energetic.



NR INREG . J24 / 1705 / 2004 ; CUI: 16927071

CONT RO50 BACX 0000 0030 2101



86

ANEXA 3

ORDINUL NR. 536 DIN 23 IUNIE 1997 PENTRU APROBAREA NORMELOR DE IGIENA SI A

RECOMANDARILOR PRIVIND MEDIUL DE VIATA AL POPULATIEI

NORME DE IGIENA Sl RECOMANDARI

privind mediul de viata al populatiei

CAPITOLUL I - Norme de igiena referitoare la zonele de locuit

Art. 1.

Terenurile destinate amplasarii si dezvoltarii localitatilor trebuie sa asigure protectia populatiei impotriva

surparilor si alunecarilor de teren, avalanselor si inundatiilor, emanatiilor sau infiltratiilor de substante

toxice, inflamabile sau explozive, poluarii mediului, sa dispuna de posibilitati de alimentare cu apa, de

indepartare si neutralizare a apelor meteorice, a apelor uzate si a reziduurilor precum si de dezvoltare

normala a zonei verzi, de recreere si odihna.

Art. 2.

Amplasarea cladirilor destinate locuintelor trebuie sa asigure insorirea acestora pe o durata de minimum 1

1/2 ore zilnic, la solstitiul de iarna, a tuturor incaperilor de locuit. Distanta dintre cladiri trebuie sa fie mai

mare sau cel putin egala cu inaltimea cladirii celei mai inalte, pentru a nu se umbri reciproc.

Art. 3.

La stabilirea amplasamentelor cladirilor de locuit se vor preciza si amplasamentele urmatoarelor dotari

tehnico-edilitare:

a) platforme organizate pentru depozitarea recipientelor de colectare a gunoiului menajer (in cazul in care

nu au fost prevazute camere speciale de depozitare in interiorul cladirii); suprafata de depozitare a

platformelor se va dimensiona pe baza indicelui maxim de producere a gunoiului si a ritmului de evacuare

a acestuia; nu se recomanda proiectarea si amenajarea de platforme prea mari, care implica ocuparea unor

suprafete de teren cu alte destinatii (spatii verzi etc.) si care pot genera usor disconfort si insalubritate;

platformele se vor amenaja la distante de minimum 5 m de ferestrele apartamentelor din blocuriie de

locuinte si pot fi cuplate cu instalatii pentru batut covoare;

b) spatii amenajate pentru jocul copiilor, luandu-se in calcul cate 1,3 m2 teren de fiecare locuitor;

c) spatii amenajate pentru gararea si parcarea autovehiculelor populatiei din zona respectiva, situate la

distante de minimum 10 m de ferestrele camerelor de locuit; in aceste spatii sunt interzise activitatile de

reparatii si intretinere auto;

d) zone verzi de folosinta generala, luandu-se in calcul minimum 2-2.2 m2 teren/locuitor (in afara

parcurilor publice).

Art. 4.

Unitatile de mica industrie, comerciale si de prestari servicii, care pot crea riscuri pentru sanatate sau

disconfort pentru populatie prin producerea de zgomot, vibratii, mirosuri, praf, fum, gaze toxice sau iritante

etc. se amplaseaza in cladiri separate, la distanta de minimum 15 m de ferestrele locuintelor. Distanta se

masoara intre fatada locuintei si perimetrul unitatii. Pentru unitatile susmentionate se vor asigura

mijloacele adecvate de limitare a nocivitatilor, astfel incat sa se incadreze in normele din standardele in

vigoare.

Art. 5.

La parterul cladirilor de locuit se pot amenaja unitati comerciale si de prestari servicii, precum si camere

speciale de depozitare a reziduurilor solide sau alte spatii gospodaresti - anexe ale locuintelor (garaje,

spalatorii, uscatorii etc.), cu conditia ca acestea sa nu constituie, prin functionarea lor, riscuri pentru

sanatatea populatiei sau sa nu creeze disconfort; in acest scop, se vor asigura masurile si mijloacele

necesare pentru limitarea nocivitatilor, astfel ca acestea ss se incadreze in normele din standardele in

vigoare. In interiorul cladirilor cu mai multe locuinte se pot amenaja, in cadrul acestora, mici unitati de

servire a publicului (birouri, cabinete), cu conditia sa nu produca riscuri pentru sanatate sau disconfort.



NR INREG . J24 / 1705 / 2004 ; CUI: 16927071

CONT RO50 BACX 0000 0030 2101



87

Art. 6.

Zonele necesare odihnei si recreerii se amplaseaza in locuri care prezinta cele mai avantajoase elemente

naturale, cum sunt: paduri, suprafete de apa, relief variat si altele. In zonele de odihna si recreere se

interzice amplasarea:

a) intreprinderilor care, prin activitatea lor, produc zgomot, vibratii sau impurifica apa, aerul, solul;

b) unitatilor zootehnice;

c) unitatilor de transporturi;

d) statiilor de epurare a apelor uzate si a depozitelor controlate de deseuri solide.

Art. 7.

In cadrul amenajarii si dotarii zonelor destinate odihnei si recreerii trebuie sa se asigure:

a) instalatii de alimentare cu apa potabila

b) W.C.-uri publice si locuri pentru colectarea deseurilor;

c) colectarea si indepartarea apelor uzate prin instalatii de canalizare, locale sau zonale, a caror constructie

si exploatare sa evite poluarea factorilor de mediu.

Art. 8.

Intre intreprinderile industriale, care pot polua factorii de mediu sau produce zgomot si vibratii, si

teritoriile protejate invecinate, se asigura zone de protectie sanitara. Prin teritorii protejate, in sensul

prezentelor norme, se intelege: zonele de locuit, parcurile, rezervatiile naturale, zonele de interes

balneoclimateric, de odihna si recreere, institutiile social-culturale si medicale, precum si unitatile

economice ale caror procese tehnologice necesita factori de mediu lipsiti de impuritati.

Art. 9.

Nocivitatile fizice (zgomot, vibratii, radiatii ionizante si neionizante), substantele poluante si alte nocivitati

din aerul, apa si solul zonelor locuite nu vor putea depasi limitele maxime admisibile din standardele de

stat in vigoare.

Art. 10.

Zonele de protectie sanitara se stabilesc, ca forma, marime si mobilare, pe baza studiilor de impact asupra

sanatatii populatiei si mediului inconjurator.

Art. 11.

In cazul in care prin studiile de impact nu s-au stabilit alte distante, distantele minime de protectie sanitara,

recomandate intre zonele protejate si o serie de unitati care produc disconfort si unele riscuri sanitare, sunt

urmatoarele:

- Ferme de cabaline: 100 m

- Ferme de ingrasatorii de taurine, pana la 500 de capete: 200 m

- Ferme si ingrasatorii de taurine, peste 500 de capete: 500 m

- Ferme de pasari, pana la 5000 de capete: 500 m

- Ferme de passri cu peste 5.000 de capete si complexe avicole industriale: 1000 m

- Ferme de ovine: 100 m

- Ferme de porci, pana la 2 000 de capete: 500 m

- Ferme de porci intre 2000-10000 de capete: 1000 m

- Complexe de porci cu peste 10000 de capete: 1500 m

- Spitale veterinare: 30 m

- Grajduri de izolare si carantina pentru animale: 100 m

- Abatoare, targuri de vite si baze de receptie a animalelor: 500 m

- Depozite pentru colectarea si pastrarea produselor de origine animala: 300 m

- Platforme sau locuri pentru depozitarea gunoiului de grajd, in functie de marimea unitatilor zootehnice

deservite: 500 m

- Platforme pentru depozitarea gunoiului porcin: 1.000 m

- Statii de epurare a apelor reziduale de la fermele de porcine, sub 10.000 de capete: 1.000 m

- Cimitire de animale, crematorii: 200 m

- Statii de epurare a apelor uzate orasenesti: 300 m

- Statii de epurare a apelor uzate industriale: 200 m



NR INREG . J24 / 1705 / 2004 ; CUI: 16927071

CONT RO50 BACX 0000 0030 2101



88

- Paturi de uscare a namolurilor: 300 m

- Campuri de irigare cu ape uzate: 300 m

- Campuri de infiltrare a apelor uzate si bazine deschise pentru fermentarea namolurilor: 500 m

- Depozite controlate de reziduuri solide: 1.000 m

- Camere de tratare biotermica a gunoaielor: 100 m

- Crematorii orasenesti de gunoi: 1.000 m

- Autobazele serviciilor de salubritate: 200 m

- Bazele de utilaje ale intreprinderilor de transport: 50 m

- Cimitire: 50 m.

Aceste unitati se vor amplasa in afara arterelor de mare circulatie, respectandu-se aceleasi conditii de

distanta. Aceste distante pot fi modificate pe baza studiilor de impact avizate de institute specializate.

Art. 12.

Suprafetele de teren incluse in zonele de protectie sanitara pot fi exploatate agricol, cu exceptia culturilor

de plante utilizate in scop alimentar sau furajer, care, prin fixarea sau concentrarea de substante poluante

(plumbul si compusii de plumb, fluorul si compusii sai, pesticide greu degradabile etc.), pot fi vatamatoare

pentru om sau animale.

Art. 13.

In interiorul zonei de protectie sanitara se interzice amplasarea oricaror obiective, cu exceptia celor

destinate personalului de intretinere si interventie.

Art. 14.

Obiectivele economice care, prin natura activitatii lor, pot polua atmosfera si pentru care nu exista mijloace

tehnice eficace de retinere a poluantilor si de reducere a emisiilor, se amplaseaza in zonele destinate

industriilor poluante.

Art. 15.

Unitatile care, prin specificul activitatii lor, necesita protectie speciala (spitale, centre de sanatate, crese,

gradinite, scoli, biblioteci, muzee etc.) se vor amplasa in asa fel incat sa li se asigure o zona de protectie de

minimum 50 m fata de locuinte, de arterele de circulatie sau de zonele urbane aglomerate.

Art. 16.

Adaposturile pentru cresterea animalelor in curtile persoanelor particulare (de cel mult 5 capete porcine si

5 capete bovine) se amplaseaza la cel putin 10 m de cea mai apropiata locuinta invecinata si se exploateaza

astfel incat sa nu produca poluarea mediului sau disconfort vecinilor.

Art. 17.

Amplasarea obiectivelor economice cu surse de zgomot si vibratii si dimensionarea zonelor de protectie

sanitara se vor face in asa fel incat in teritoriile protejate nivelul acustic echivalent continuu (Leq), masurat

la 3 m de peretele exterior al locuintei la 1,5 m inaltime de sol, sa nu depaseasca 50 dB(A) si curba de

zgomot 45. In timpul noptii (orele 22,00-6,00), nivelul acustic echivalent continuu trebuie sa fie redus cu

10 dB(A) fata de valorile din timpul zilei.

Pentru apartamente, nivelul acustic echivalent continuu (Leq), masurat in interiorul camerei cu ferestrele

inchise, nu trebuie sa depaseasca 35 dB(A) si curba de zgomot 30 in timpul zilei; in timpul noptii (orele

22,00-6,00), nivelul echivalent continuu trebuie redus cu 10 dB(A) fata de valorile din timpul zilei.

Pentru scoli (sali de clasa) nivelul acustic echivalent continuu (Leq), masurat in interiorul clasei cu

ferestrele inchise, sa nu depaseasca 35 dB(A) si curba de zgomot 30. Aceste valori sunt obligatorii si

pentru alte unitati de invatamant si biblioteci.

Art. 18.

Parametrii sanitari care trebuie sa fie respectati la proiectarea si executia locuintelor sunt:

- Suprafata minima a unei camere = 10 m

- Suprafata minima a bucatariei = 5 m2

- Inaltimea sub plafon = 2,60 m.

SUPRAFETELE MINIMALE

pentru apartamente in cladiri cu mai multe locuinte sau locuinte individuale

Persoane/familie (nr.)



NR INREG . J24 / 1705 / 2004 ; CUI: 16927071

CONT RO50 BACX 0000 0030 2101



89

Camere/locuinta (nr.)

Dormitoare (m2)

Camera de zi (m2)

Loc penlru servit masa (m2)

Bucatarie (m2)

Incaperi sanitare (m2)

Spatii de depozitare (m2)

Suprafata utila (m2)

Suprafata construita (m2)

1 / 1 / - / 18 / 2,5 / 5 / 4,5 / 2 / 37 / 58

2 / 2 / 12 / 18 / 3 / 3 / 4,5 / 2 / 52 / 81

3 / 3 / 24 / 18 / 3 / 5,5 / 6,5 / 2,5 / 68 / 104

4 / 3 / 26 / 19 / 3,5 / 7 / 6,5 / 3,5 / 76 / 117

5 / 4 / 38 / 20 / 3,5 / 7 / 7,5 / 4 / 91 / 139

6 / 4 / 40 / 21 / 4,5 / 8 / 7,5 / 4,5 / 97 / 148

7 / 5 / 50 / 22 / 5 / 8 / 9 / 5 / 111 / 170

8 / 5 / 52 / 22 / 6 / 8 / 9 / 5,5 / 114 / 175

Incaperile principale de locuit si bucatariile trebuie prevazute cu deschideri directe catre aer liber - - usi,

ferestre -, care sa permita o ventilatie naturala suficienta. Iluminatul natural in centrul camerelor principale

si al bucatariei trebuie sa fie suficient pentru a permite, in zilele senine, activitatile normale fara a se

recurge la lumina artificiala.

Ventilatia naturala trebuie asigurata prin prevederea prizelor de aer exterior, prin evacuarea aerului prin

conducte verticale cu tiraj natural si prin pastrarea libera a unui spatiu de 1 cm sub usile interioare.

Ghenele tehnice si toboganul de deseuri solide se izoleaza acustic si se prevad cu posibilitati de acces

pentru curatare si decontaminare periodica.

Peretii, planseele si putul ascensorului trebuie izolate impotriva zgomotelor si vibratiilor.

Sistemul de incalzire trebuie sa asigure temperatura minima medie de 18C, cu diderente in functie de

utilizarea incaperii:

- baie, W.C. - 22C;

- camera de zi - 20C;

- dormitoare - 18C.

Art. 19.

Impartirea interioara trebuie sa stisfaca urmatoarele conditii:

- sa permita circulatia comoda a copiilor persoanelor in varsta si handicapate; prin culoare de minimum

1,20 m largime, sa nu existe trepte inutile intre camere, planuri inclinate, sa fie iluminat suficient etc.

- sa asigure separarea pe functiuni, impotriva propagarii zgomotelor, mirosurilor, vaporilor;

- sa izoleze camerele de locuit de incaperile de serviciu, unde se pot produce zgomote, mirosuri vapori;

- sa permita deschiderea comoda a usilor interioare.

Baile si W.C.-urile nu vor fi amplasite deasupra camerelor de locuit.

Finisajele interioare si dotarile cu echipamente nu trebuie sa creeze riscuri de accidente.

Art. 20.

Materialele folosite in constructia, finisarea si dotarea locuintelor se aleg astfel incat sa nu polueze aerul

interior cu atentie la formaldehida, azbest si radon si sa asigure izolarea higrotermica si acustica

corespunzatoare; o atentie deosebita este recomandata la proiectarea si constructia blocurilor de locuinte in

ceea ce priveste orientarea camerelor fata de vanturile dominante, de curentii locali de aer, care se produc

in ansamblurile de constructii inalte, si fata de insorirea maxima din timpul verii; se recomanda izolarea

acustica a fiecarei camere fata de camerele invecinate din aceeasi locuinta, fata de locuintele invecinate si

fata de zgomotul produs de instalatiile aferente locuintei sau cladirii.

CAPITOLUL II - Norme de igiena referitoare la aprovizionarea cu apa a localitatilor

Art. 21.



NR INREG . J24 / 1705 / 2004 ; CUI: 16927071

CONT RO50 BACX 0000 0030 2101



90

Sistemele de aprovizionare cu apa a localitatilor trebuie sa furnizeze apa potabila in cantitatea necesara si

de calitate corespunzatoare normelor nationale, astfel incat sa nu afecteze starea de sanatate a

consumatorilor (STAS 1342/1991).

Art. 22.

(1) Apa de supratata sau de profunzime, folosita ca sursa pentru sistemele de aprovizionare cu apa a

localitatilor trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

- calitate corespunzatoare categoriei de folosinta intr-un procent de 95% din numarul analizelor efectuate

pe perioda unui an calendaristic;

- debitul necesar asigurarii unei distributii continue, avindu-se in vedere variabilitatile zilnice si sezoniere

ale cererilor de apa si tendinta de dezvoltare a localitatii (populatie, edilitar).

(2) Cantitatea minima de apa necesara pe zi pentru un locuitor este de 50 I. Cantitatea este estimata numai

pentru acoperirea necesarului fiziologic, igienei individuale si prepararii hranei.

Art. 23.

(1) Sursa de apa folosita pentru aprovizonarea cu apa a localitatilor trebuie sa fie protejata impotriva

activitatilor umane.

Protejarea surselor se face prin izolarea acestora prin perimetre de protectie sanitara si controlul

activitatilor poluante din teritoriul aferent.

Stabilirea perimetrelor de protectie sanitara se face individualizat pentru fiecare sursa, pe baza studului de

specialitate, in conformitate cu standardele de proiectare in vigoare.

(2) Sursele de apa de profunzime (izvoare captate sau foraje) tebuie sa fie amplasate si construite astfel

incat sa fie protejate contra siroirilor de ape si impotriva inundatiilor.

Zona de extractie trebuie imprejmuita pentru prevenirea accesului public si a| animalelor, sa fie prevazuta

cu panta de scurgere pentru prevenirea baltirii apelor in sezoanele cu precipitatii atmosferice.

(3) Sursele de suprafata - (rauri, lacuri naturale sau de acumulare) vor fi protejate de activitatile umane

majore: industrie poluanta, depozite de deseuri toxice sau periculoase, agricultura intensiva, turism si

agrement.

Proprietarii terenurilor pe care se afla zonele de protectie sanitara vor fi avertizati in scris asupra

restrictiilor de utilizare.

In situatia in care existenta unor dezvoltari (obiective) economico-sociale riverane sursei de suprafata sau

folosirea de lunga durata a sursei intr-un anumut scop (de exemplu, transport etc.) creeaza imposibilitatea

asigurarii perimetrelor de protectie sanitara, se admite reducerea acestora la regimul sever de protectie

sanitara si se adapteaza tehnologia de tratare a apei in consecinta.

Art. 24.

(1) Tehnologiile de tratare a apei trebuie proiectate, in consecinta, cu conditiile specifice fiecarei surse,

luandu-se in considerare capacitatea si natura sursei.

Obiectivul procedeelor de tratare trebuie sa fie protectia consumatori!or impotriva agentilor patogeni si

impuritatilor din apa, care pot fi agresive sau periculoase pentru sanatatea umana.

(2) Instalatiile de tratare a apei de suprafata trebuie sa fie proiectate cu patru etape, prin care se rea!izeaza

un sir de bariere de indepartare a contaminarilor microbiene: 1. rezervor de stocare apa bruta sau

predezinfectie; 2. coagulare, floculare si sedimentare (sau flotare); 3. filtrare; si

4. dezinfectie terminala.

(3) Pentru coagulare se pot folosi numai substante (reactivi) care sunt avizate sanitar pentru acest scop.

Procedeele de coagulare/sedimentare si predezinfechtie trebuie proiectate in asa fel incat sa asigure o

reducere finala de 75% a trihanometanilor.

Treptele de tratare preliminare dezinfectiei finale trebuie sa produca o apa cu o turbiditate mai mica de 5

NTU pentru mediana valorilor inregistrate in 24 de ore si nu mai mare de 1 NTU pentru o singura proba.

(4) Dezinfectia finala a apei este obligatorie pentru toate instalatiile de tratare a apei care produc apa

potabila pentru localitati si au ca sursa apa de suprafata.

Dezinfectia finala a apei este obligatorie si in cazul folosirii surselor de profunzime, atunci cand numarul

locuitorilor din localitate este mai mare de 5.000.

Pentru localitatile cu o populatie sub 5.000 de



NR INREG . J24 / 1705 / 2004 ; CUI: 16927071

CONT RO50 BACX 0000 0030 2101



91

locuitori, cu o retea de distibutie scurta si avand o sursa de apa de profunzime bine protejata si de calitate

corespunzatoare (95% din numarul probelor recoltate intr-un

an calendaristic se incadreaza in standardul national pentru apa potabila), apa poate fi distribuita fara

dezinfectie prealabila.

(5) Dezinfectia apei se poate face cu substante clorigene, ozon sau radiatii ultraviolete.

Tehnologia de tratare trebuie sa fie proiectata in asa fel incat sa asigure timp de contact intre apa si

substanta dezinfectanta de minimum 30 de minute.

De asemenea, trebuie sa existe posibilitatea controlului substantei dezinfectante reziduale. In cazul

clorului, valoarea clorului rezidual liber, dupa dezinfectia finala trebuie sa fie de >- 0,5 mg/l.

Eficienta procesului de dezinfectie trebuie sa fie de 99,5% exprimata in grade de turbiditate si in valorile

coliformilor totali si coliformilor fecali din standardul national pentru apa potabila.

(6) Procentul de probe necorespunzatoare microbiologic, in reteaua de distributie, nu trebuie sa depaseasca

5% din totalul probelor recoltate intr-un an calendaristic.

Art. 25.

(1) Reaua de distributie a apei trebuie sa asigure regimul continuu, cantitatea necesara si sa nu permita

contaminarea exterioara.

Proiectarea retelelor de distributie trebuie sa tina seama de topografia, amplasarea si marimea localitatii.

(2) Materialele de constructie a conductelor de transport, retelelor de distributie si retelelor interioare

trebuie sa aiba aviz sanitar de folosire pentru apa potabila.

Rezervoarele (ingropate sau aeriene) de apa vor fi astfel proiectate si realizate incat sa nu permita

contaminare exterioara.

Materialele de constructie. inclusiv vopselele, substantele de impermeabilizare etc. a instalatiilor de tratare

a apei pentru potabilizare si rezervoarele de inmagazinare a apei. trebuie sa aiba aviz sanitar de folosire in

acest scop.

(3) Localitatile trebuie sa dispuna de rezerve de apa potabila pentru acoperirea minimului necesar pentru o

perioada de 12 ore, de intrerupere a prelucrarii si livrarii in statiile de tratare.

(4) Proiectarea instalatiilor de tratare a apei, a rezervoarelor de inmagazinare si a retelelor de distributie

trebuie sa prevada posibilitatea de evacuare a apelor de spalare si de acces pentru recoltare de probe.

Spalarea, curatarea si dezinfectia periodica si ori de cate ori este necesar a instalatiilor de tratare, a

rezervoarelor de inmagazinare si a retelei de distributie sunt obligatorii. Materialele si substantele de

curatare si dezinfectie trebuie sa aiba aviz sanitar de folosire si sa se utilizeze conform instructiunilor.

Art. 26.

Exploatarea si intretinerea sistemelor de tratare, inmagazinare si distributie a apei potabile si controlul

calitatii apei produse revin serviciilor publice ale administratiei locale.

CAPITOLUL III - Norme de igiena pentru fantani publice si individuale, folosite la aprovizionarea cu apa

de baut

Art. 27.

(1) Fantana reprezinta o instalatie locala de aprovizionare cu apa, individuala sau publica, instalatie din

care apa este consumata prin extractie direct din sursa.

Apa din fantana, pentru a fi folosita in scop potabil, trebuie sa corespunda calitativ standardului national nr.

1.342/1991 (tabel) si sa asigure cantitatea minima necesara, zilnica, pentru locuitorii deserviti.

(2) Fantana trebuie amplasata si construita, astfel incat sa fie protejata de orice sursa de poluare si sa

asigure accesibilitatea. ln situatia in care constructia fantanii nu asigura protectia apei, iar adancimea

acviferului folosit este mai mica de 10 m, amplasarea fantanii trebuie sa se faca la cel putin 10 m de orice

sursa posibila de poluare: latrina, grajd, depozit de gunoi sau deseuri de animale. cotete etc.

Adancimea stratului de apa folosit nu trebuie sa fie mai mica de 4 m.

Peretii fantanii trebuie astfel amenajati incat sa previna orice contaminare exterioara. Ei vor fi construiti

din material rezistent si impermeabil: ciment. caramida sau piatra, tuburi din beton.



NR INREG . J24 / 1705 / 2004 ; CUI: 16927071

CONT RO50 BACX 0000 0030 2101



92

Peretii fantanii trebuie prevazuti cu ghizduri. Ghizdurile vor avea o inaltime de 70 - 100 cm deasupra

solului si 60 cm sub nivelul acestuia. Ghizdurile se construiesc din materiale rezistente si impermeabile, iar

articularea cu peretii fantanii trebuie facuta in mod etans.

Fantana trebuie sa aiba capac, iar deasupra ei un acoperis care sa o protejeze impotriva precipitatiilor

atmosferice.

Modui de scoatere a apei din fantana trebuie sa se faca printr-un sistem care sa impiedice poluarea ei:

galeata proprie sau pompa.

ln jurul fantanii trebuie sa existe un perimetru de protectie, amenajat in panta, cimentat sau pavat.

(3) Proiectarea, constructia si amenajarea fantanilor publice sau individuale trebuie efectuate in

concordanta cu conditiile specifice locale si cu principiile generale de la alineatele anterioare.

(4) Dezinfectia fantanii se face cu substante clorigene sau orice alta substanta dezinfectanta care are aviz

sanitar de folosire in acest scop.

Substanta clorigena (clorura de var, hipocloritul de sodiu, cloramina), folosita pentru dezinfectie, trebuie sa

aiba specificat continutul in clor activ.

Cantitatea de substanta clorigena folosita pentru dezinfectia apei variaza in functie de cantitatea de clor

activ, care trebuie realizat si care depinde de gradul de poluare a fantanii.

Pentru efectuarea dezinfectiei se face calculul cu ajutorul urmatorilor parametri:

a) Volumul apei din fantana: V = P x r ^2 x H, in care:

V = volumul apei in m3;

P = 3,14;

r = 1/2 din diametrul fantanii

H = inaltimea coloanei de apa din fantana.

b) Cantitatea de clor activ din substanta: 25%, 20%, 15% etc.

c) Concentratia de clor rezidual liber care trebuie obtinuta.

Calcul:

Pentru 0,5 mg Cl rezidual I apa

X mg Cl rezidual 1.0001 apa = 1m3 apa

X = 0,5 9 clor rezidual/m3 apa

100 g substanta clorigena 25 9 clor activ

X 0,5 9 clor activ

0,5x 100

X = 25 = 2 9 substanta clorigena/m3

Regula generala: pentru obtinerea unei concentratii de clor rezidual liber este nevoie de aproximativ 10 ori

mai mult decat cantitatea calculata, deci: 2 g substanta clorigena/m3 x 10 = 20 g/m3.

Pentru a se obtine un clor rezidual liber de 0,5 mg/l apa este nevoie de 20 g substanta clorigena 25% activa

la 1 m3 apa din fantana.

Cantitatea de substanta clorigena 25% activa, necesara pentru 1 m3 apa, se inmulteste cu volumul de apa

din fantana.

CAPITOLUL IV - Norme de igiena referitoare la colectarea si indepartarea reziduurilor lichide

Art. 28.

Primariile si agentii economici vor asigura indepartarea si epurarea apelor uzate menajere, apelor uzate

industriale, altor ape uzate si apelor meteorice, astfel incat sa nu se creeze disconfort si imbolnavirea

membrilor comunitatii.

lnstalatii de epurare a apelor uzate vor fi prevazute pentru toate comunitatile cu mai mult de 15.000

locuitori. Apele uzate epurate vor fi evacuate in asa fel incat, in avalul deversarii, apele receptorului sa se

incadreze conform normelor in prevederile standardului de calitate a apelor de suprafata, dupa categoria de

folosinta.

La proiectarea si realizarea sistemelor de canalizare si epurare se va face si studiul de impact asupra

sanatatii publice.

Art. 29.



NR INREG . J24 / 1705 / 2004 ; CUI: 16927071

CONT RO50 BACX 0000 0030 2101



93

Indepartarea apelor uzate menajere si industriale se face numai prin retea de canalizare a apelor uzate; in

lipsa posibilitatii de racordare la sisteme publice de canalizare, unitatiie sunt obligate sa-si prevada

instalatii proprii pentru colectarea, tratarea si evacuarea apelor uzate, care se vor executa si exploata in asa

fel incat sa nu constituie un pericol pentru sanatate.

Art. 30.

Este interzisa raspandirea neorganizata, direct pe sol (curti, gradini, strazi, locuri riverane s.a.) sau in

bazinele naturale de apa, a apelor uzate menajere si industriale. Este interzisa deversarea apelor uzate in

zona de protectie sanitara a surselor si a instalatiilor centrale de alimentare cu apa.

Art. 31.

Apele uzate provenite de la unitatile sanitare (spitale de boli infectioase, sanatorii-antituberculoase, spitale

de ftiziologie, laboratoare care lucreaza cu produse patologice etc.), precum si de la orice unitati care, prin

specificul lor, contamineaza apele reziduale cu agenti patogeni sau polueaza cu substante chimice si/sau

radioactive, se vor trata in incinta unitatilor respective, asigurandu-se dezinfectia si decontaminarea, dupa

caz, inainte de evacuarea in colectorul stradal.

Art. 32.

Canalele deschise pot fi folosite numai pentru evacuarea apelor meteorice, in cazul in care localitatile sunt

dotate cu sistem divizor de colectare a apelor uzate. Aceste canale trebuie intretinute permanent in buna

stare de functionare, prin curatarea si repararea defectiunilor.

Art. 33.

In situatia in care nu exista canalizare sau posibilitatea de racord la aceasta, se vor adopta solutii

individuale de colectare si neutralizare a reziduurilor lichide, cu luarea masurilor de protejare a mediului si

sanatatii.

Art. 34.

Indepartarea apelor uzate menajere provenite de la locuintele neracordate la un sistem de canalizare se face

prin instalatii de preepurare sau fose septice vidanjabile, care trebuie sa fie proiectate si executate conform

normelor in vigoare si amplasate la cel putin 10 m fata de cea mai apropiata locuinta; instalatiile se intretin

in buna stare de functionare; vidanjul se va descarca in cea mai apropiata statie de epurare a apelor uzate.

Art. 35.

Unitatile sunt obligate sa-si asigure W.C.-uri cu un numar de cabine corespunzator prevederilor,

standardelor si normelor de proiectare.

Art. 36.

Irigarea culturilor agricole se poate face cu apa provenita din rauri, lacuri, acumulari, ape subterane etc.,

care indeplineste conditiile de calitate din standardul in vigoare pentru apele de irigatie; este interzisa

folosirea apelor uzate la irigarea culturilor agricole, in alte conditii decat cele prevazute in standarde.

CAPITOLUL V - Norme de igiena referitoare la colectarea, indepartarea si neutralizarea deseurilor solide

Art. 37.

Primariile, agentii economici, asociatiile de locatari si cetatenii au obligatia sa asigure colectarea,

indepartarea si neutralizarea deseurilor solide. Se interzice aruncarea deseurilor solide in alte locuri decat

in cele amenajate special si autorizate sanitar.

La elaborarea regulamentelor de salubritate, primariile au obligatia sa respecte normele sanitare si sa

consulte autoritatea sanitara teritoriala.

Cetatenii sunt obligati sa respecte intocmai masurile stabilite de primarie pentru asigurarea igienei publice

si salubritatii localitatii, precum si regulile elementare de igiena in gospodaria sau locuinta proprie, astfel

incat sa nu creeze disconfort vecinilor si sa nu constituie pericol pentru sanatatea publica a comunitatii.

Art. 38.

Colectarea la locul de producere (precolectarea primara) a reziduurilor menajere se face in recipiente

acoperite, dimensionate in functie de cantitatea produsa, de ritmul de evacuare si de categoria in care se

incadreaza reziduurile menajere din locuinta; reziduurile nu se colecteaza direct in recipient ci intr-o punga

de polietilena aflata in recipient si care sa aiba un volum putin mai mare decat volumul recipientului.

Precolectarea secundara, adica strangerea si depozitarea provizorie a pungilor cu deseuri menajere in

punctele de precolectare organizata, se face in recipiente dimensionate corespunzator, acoperite, prevazute



NR INREG . J24 / 1705 / 2004 ; CUI: 16927071

CONT RO50 BACX 0000 0030 2101



94

cu dispozitive de prindere adaptate modului de golire, usor transportabile, concepute astfel incat sa nu

produca raniri in timpul manipularii si sa nu favorizeze maladiile asociate efortului fizic excesiv.

Containerele vor fi concepute in asa fel incat accesul la ele sa fie rapid si usor, iar sistemul lor de acoperire

sa fie usor de manevrat si sa asigure etanseitatea.

Recipientele, indiferent de categoria lor, vor fi confectionate din materiale rezistente la solicitari mecanice

sau agresiuni chimice si care sa se poata spala si dezinfecta usor.

Recipientele vor fi mentinute in buna stare si vor fi inlocuite imediat, la primele semne de pierdere a

etanseitatii. Ele vor fi amplasate in spatii special amenajate, mentinute in conditii salubre.

Administratia locala va asigura colectarea, indepartarea si neutralizarea reziduurilor stradale. Colectarea

reziduurilor stradale la locul de producere se va face in recipiente acoperite, mentinute in buna stare,

amplasate in conditii salubre, in spatii special amenajate. Este interzisa depozitarea reziduurilor stradale,

dupa colectarea lor, direct pe sol, pe domeniul public sau privat.

Art. 39.

Deseurile urbane trebuie sortate la locul de producere in componente reciclabile si nereciclabile.

Serviciul de salubritate sau agentul economic care se ocupa de gestionarea deseurilor va folosi sisteme

adecvate de colectare a materialelor reciclabile si va asigura dirijarea lor spre procesul de reciclare. In acest

scop va asigura capacitati adecvate de sortare si depozitare: recipiente separate, marcate, pentru colectarea

separata de la sursa (sticla, material plastic, hartie, deseuri predominant organice, biodegradabile etc.)

a) Deseuri menajere:

Deseurile predominant organice, biodegradabile se colecteaza astfel incat:

- orice risc sau disconfort creat de mirosuri, insecte. rozatoare sa fie evitat;

- pe cat posibil sa nu se amestece cu alte tipuri de deseuri;

- sa se colecteze, pe cat posibil, deseuri fara substante poluante.

Deseurile voluminoase se colecteaza, se transporta si se trateaza astfel incat sa se permita reciclarea si

refolosirea prin sortarea si tratarea separata a diferitelor componente din deseul voluminos respectiv. Ele

nu pot fi colectate in containerele obisnuite si de aceea agentul economic responsabil cu gestionarea

deseurilor va asigura ridicarea lor periodica si transportul lor cu mijloace adecvate. Populatia va fi anuntata

din timp asupra perioadei de colectare.

Deseurile periculoase (toxice, poluante, inflamabile, explozibile etc.): agentul economic responsabil va

asigura functionarea unui sistem de colectare a deseurilor periculoase care pot aparea in deseurile

menajere: acumulatori uscati, tuburi sub presiune (tip spray), tuburi fluorescente, recipiente in care au fost

substante toxice, substante toxice de uz menajer, medicamente etc.

Se accepta ca medicamentele sa fie colectate si tratate impreuna cu deseurile menajere obisnuite, daca

exista siguranta ca populatia, in general, sau grupuri de populatie nu au acces la locul unde acestea se

depoziteaza.

b) Deseuri comerciale similare celor menajere:

Sistemul de colectare trebuie sa urmeze, pe cat posibil, acelasi principiu de reciclare a materialelor

rezultate din unitati comerciale, institutii publice, birouri, mica industrie, unitati mestesugaresti, daca

aceste deseuri prezinta compozitie si proprietati similare cu cele ale deseurilor menajere.

c) Deseuri din parcuri si gradini:

Deseurile specifice, predominant vegetale, din parcuri si gradini, trebuie reciclate prin compostare, de

preferat la locul de producere, sau, daca nu este posibil, sa fie dirijate spre un sistem similar in exteriorul

parcului, unde se composteaza resturile vegetale din alte surse.

d) Deseuri din piete:

Se va asigura colectarea separata a deseurilor de origine vegetala, care pot fi compostate, si a celorlalte

deseuri care se preteaza la reciclare, cum ar fi: material plastic, hartie, sticla etc., similare cu cele menajere.

Administratia pietei va asigura recipiente marcate si amplasate in locuri special amenajate.

e) Deseuri din constructii:

Componentele nereciclabile din refacerile drumurilor, din demolari si constructii se colecteaza si se

folosesc intr-un sistem de reciclare; orice deseu

din demolari este considerat contaminat si se



NR INREG . J24 / 1705 / 2004 ; CUI: 16927071

CONT RO50 BACX 0000 0030 2101



95

colecteaza separat, dirijandu-se intr-un sistem care sa nu permita accesul persoanelor neautorizate.

Antreprenorul are obligatia sa monteze recipiente de colectare adecvate.

f) Deseurile rezultate din ingrijiri medicale acordate la domiciliul pacientului sau cele rezultate din

activitatea de ingrijiri medicale acordate in cabinete medicale amplasate in cladiri de locuit urmeaza

circuitul deseurilor de ingrijiri medicale cu risc, conform reglementarilor legale specifice. Persoanele care

isi administreaza singure tratamente injectabile la domiciliu si cadrele medicale care aplica tratamente la

domiciliu sunt obligate sa colecteze deseurile rezultate in recipiente cu pereti rezistenti (cutii din carton,

cutii din metal etc.), pe care le vor depune la cea mai apropiata unitate de asistenta medicala publica.

Cabinetele medicale vor respecta legislatia specifica in domeniu. Se interzice depunerea deseurilor

rezultate din ingrijiri medicale in containerele comune ale cladirilor de locuit.

g) Deseurile stradale se compun din: deseuri rezultate din maturarea strazilor si deseuri asimilabile celor

menajere, precolectate in recipiente stradale.

Deseurile rezultate din maturarea strazilor contin: materiale rezultate din abraziunea cauciucurilor si a

drumului, pamant, frunze si alte detritusuri vegetale, resturi animale, nisip antiderapant si pulberi

sedimentate din atmosfera. Este recomandabil ca nisipul antiderapant sa fie colectat separat de alte deseuri

stradale si, pe cat posibil, reutilizat.

Este posibil ca, in urma precolectarii defectuoase a reziduurilor asimilabile cu cele menajere, produse pe

strada, o parte a acestora sa intre in compozitia deseurilor de maturare, acest lucru trebuie evitat prin

aplicarea corecta a reglementarilor privind precolectarea primara si secundara a deseurilor de catre fiecare

producator, persoana fizica sau juridica.

Deseurile asimilabile cu cele menajere se precolecteaza in recipiente stradale (cosuri, pubele, conteinere)

asigurate de catre primarii. Este important ca aceste recipiente sa fie in numar suficient, cu volume

adecvate si montate la distante optime, recipientele se golesc periodic, nu mai rar de o data la 2 zile vara (1

aprilie - 1 octombrie) si o data la 3 zile iarna (1 octombrie - 1 aprilie).

Deseurile stradale urmeaza filiera de neutralizare a deseurilor menajere.

h) Deseurile zootehnice, rezultate din amenajari in gospodarii particulare (vezi art. 16), care nu se

asimileaza cu fermele zootehnice, se colecteaza si se neutralizeaza prin compostare in instalatii care nu

polueaza mediul si nu produc disconfort, amplasate la cel putin 10 m de ferestrele locuintelor.

Art. 40.

Evacuarea reziduurilor menajere de la locurile de producere si colectare la locul de neutralizare se face de

preferinta zilnic, fara a se depasi urmatoarele termene maxime:

a) In anotimpul cald (1 aprilie - 1 octombrie):

-- zilnic, din zonele centrale si de la unitatile de alimentatie publica, unitatile sanitare cu paturi, gradinite si

crese;

- la cel mult 2 zile, din celelalte zone.

b) ln anotimpul rece (1 octombrie - 1 aprilie):

- la cel mult 3 zile, din toate zonele.

Art. 41.

Metodele si tehnologiile de neutralizare a reziduurilor solide vor fi avizate sanitar.

Art. 42.

Reziduurile toxice si periculoase se depoziteaza si se neutralizeaza numai in conditiile stabilite conform

reglementarilor in vigoare.

Art. 43.

Depozitele de deseuri urbane, controlate, instalatiile de compostare a deseurilor organice si biodegradabile,

instalatiile de incinerare trebuie proiectate, construite si administrate astfel incat sa se realizeze conditii de

impiedicare a eliminarii si diseminarii poluantilor in mediul natural: sol, ape de suprafata, ape subterane,

aer sau in mediul urban. In acest scop, se vor indeplini urmatoarele conditii:

a) amplasarea si stabilirea zonei de protectie sanitara se fac in urma studiilor de impact pe mediu si

sanatate, in conditiile prevederilor art. 10 si 11 din prezentele norme; alegerea locului se face dupa studii

geologice, hidrogeologice si urbanistice;



NR INREG . J24 / 1705 / 2004 ; CUI: 16927071

CONT RO50 BACX 0000 0030 2101



96

b) la proiectare si la functionare se vor prevedea si respecta metode si tehnici adecvate de acoperire si

asigurare a deseurilor; acoperirea si asigurarea se fac zilnic;

c) in cursul operatiunilor de depozitare, vehiculele de transport au acces numai pe drumurile interioare ale

depozitului.

Daca accesul vehiculelor de transport pe suprafata deseurilor nu poate fi evitat in mod temporar, se asigura

conditii de spalare a exteriorului vehiculelor la iesirea din depozit;

d) in cursul exploatarii depozitului se aplica masuri de combatere a insectelor si rozatoarelor (dezinsectie si

deratizare);

e) organizarea tehnica a depozitului va asigura protectia sanatatii populatiei in general, protectia sanatatii

personalului si protectia mediului; se acorda atentie deosebita imprejmuirii si perdelelor de protectie.

Art. 44.

ln instalatiile de compostare a deseurilor organice biodegradabile se va evita prezenta substantelor toxice

care pot polua solul, pe care se depune compostul. in acest scop, se asigura conditii de colectare separata a

acestui tip de deseuri.

Gazele de fermentare si apele exfiltrate, rezultate din procesul de compostare, se capteaza si se dirijeaza

spre instalatii adecvate de tratare si neutralizare.

Art. 45.

lnstalatiile de incinerare a deseurilor urbane vor indeplini urmatoarele conditii:

a) amplasarea si stabilirea zonei de protectie se fac in urma studiilor de impact pe mediu si sanatate;

b) functionarea instalatiilor de incinerare este conditionata de monitorizarea emisiilor de gaze reziduale in

atmosfera.

Art. 46.

Vehiculele pentru transportul reziduurilor solide trebuie sa fie acoperite si prevazute cu dispozitive de

golire automata a recipientelor de precolectare secundara si sa nu permita raspandirea continutului in cursul

transportului. Ele vor fi intretinute igienic si dezinfectate periodic; in acest scop, compartimentul destinat

deseurilor va fi executat din materiale rezistente la solicitari mecanice si agresiuni chimice.

Art. 47.

Sistemul individual de indepartare si neutralizare a reziduurilor menajere este permis numai in localitati

rurale, cu conditia prevenirii dezvoltarii insectelor si rozatoarelor. Locul de amplasare a depozitelor de

reziduuri menajere se va alege astfel incat sa nu produca disconfort vecinilor, sa nu impurifice sursele

locale de apa si sa fie la cel putin 10 m de ferestrele locuintelor.

CAPITOLUL Vl - Norme de igiena la unitatile de folosinta publica

Art. 48.

Prezentele norme de igiena se aplica categoriilor de institutii in care se desfasoara activitati social culturale,

colectivitatilor temporare de munca sau de recreere, precum si unitatilor in care se efectueaza prestari de

servicii pentru populatie, denumite in continuare unitati.

Art. 49.

Unitatile vor fi racordate la sistemele publice de alimentare cu apa potabila sau la surse proprii de apa care

sa corespunda conditiilor de calitate pentru apa potabila si vor fi prevazute cu instatatii interioare de

alimentare cu apa si de canalizare, in conformitate cu normativele de proiectare.

Art. 50.

Unitatile vor fi racordate la sistemele publice de canalizare a apelor uzate; in lipsa unor sisteme publice de

canalizare accesibile, unitatile sunt obligate sa-si prevada instalatii proprii pentru colectarea, tratarea si

evacuarea apelor uzate, care se vor executa si exploata astfel incat sa nu provoace poluarea solului, a apelor

sau a aerului.

Art. 51.

Instalatiile interioare de distributie a apei potabile si de evacuare a apelor uzate, sifoanele de pardoseala,

obiectele sanitare (W.C.-uri, pisoare, lavoare, bai, dusuri) vor fi mentinute in permanenta stare de

functionare si de curatenie. ln acest sens, conducerile unitatilor au urmatoarele obligatii:

a) sa asigure repararea imediata a oricaror

defectiuni aparute la instalatiile de alimentare cu



NR INREG . J24 / 1705 / 2004 ; CUI: 16927071

CONT RO50 BACX 0000 0030 2101



97

apa, de canalizare sau la obiectele sanitare existente;

b) sa controleze starea de curatenie din anexele si din grupurile sanitare din unitate, asigurandu-se spalarea

si dezinfectia zilnica si, cand este necesar, a acestora;

c) sa asigure materialele necesare igienei personale a acelora care folosesc grupurile sanitare din unitate

(hartie igienica, sapun, mijloace de stergere sau zvantare a mainilor dupa spalare etc.); in grupurile sanitare

comune nu se admite folosirea prosoapelor textile, ci se vor monta uscatoare cu aer cald sau distribuitoare

pentru prosoape de unica fotosinta, din hartie;

d) sa asigure pentru personalul de ingrijire a grupurilor sanitare echipament de lucru de culoare diferita fata

de cel destinat altor activitati.

Art. 52.

Curatarea, dezinfectia, dezinsectia, deratizarea, precolectarea si evacuarea deseurilor solide se vor face cu

respectarea urmatoarelor conditii:

a) Curatarea si dezinfectia:

Prin curatare se intelege indepartarea mecanica (manuala si/sau automata) a oricaror forme de deseuri,

detritusuri, praf sau depuneri de materiale nefolositoare, rezultate in urma activitatilor umane, in unitatea

de folosinta publica. Prin dezinfectie se intelege reducerea numarului de germeni saprofiti si distrugerea

germenilor patogeni prin mijloace fizice sau chimice; cea mai ieftina metoda de dezinfectie este spalarea cu

apa fierbinte (77° C - 82° C timp de 1 minut), urmeaza in ordinea costului spalarea cu un detergent anionic

si dezinfectia cu o substanta chimica;

- pardoselile se curata cu stergatorul umezit cu un detergent anionic; dezinfectia chimica se face numai

daca suprafetele sunt vizibil murdarite cu sange sau lichide biologice; maturatul uscat este interzis;

- covoarele si mochetele se curata prin folosirea zilnica a aspiratorului de praf; aspiratorul de praf trebuie

prevazut cu doua filtre, pentru impiedicarea diseminarii prafului bacterian; covoarele si mochetele se curata

cu detergent adecvat, periodic sau cand sunt vizibil murdare; maturatul uscat este interzis;

- peretii si plafoanele, daca sunt finisate cu materiale lavabile, se curata cu detergent anionic, periodic si

cand sunt vizibil murdarite; in cazul finisajelor nelavabile, curatarea se face cu aspiratorul de praf;

- mobila si pervazurile se sterg de praf, zilnic, cu material moale; impregnat, pentru a retine praful;

obiectele aflate la inaltime si tapiteria mobilei se vor curata, zilnic, cu aspiratorul de praf;

- W.C.-urile si pisoarele se curata si se dezinfecteaza cu perie, praf de curatat si detartrant; colacul de W.C.

se sterge cu detergent anionic; dezinfectia chimica se va face cand W.C.-ul a fost folosit de o persoana

suferind de o boala diareica acuta;

- cada de baie se spala si se dezinfecteaza cu praf de curatat continand o substanta clorigena sau cu

detergent anionic lichid, urmat de dezinfectie cu o substanta clorigena; operatiunile se fac zilnic si dupa

fiecare client;

- cabina pentru dus: peretii si cada se curata si se dezinfecteaza zilnic cu praf de curatat continand o

substanta clorigena; operatiunile se fac zilnic si dupa fiecare client; perdelele de la bai si dusuri se spala o

data pe saptamana;

- chiuveta va avea suprafata intacta si nu va fi prevazuta cu scurgator de lemn; nu se admit tuburi din

cauciuc care sa prelungeasca robinetele; chiuveta se curata si se dezinfecteaza zilnic cu praf de curatat,

inclusiv interiorul robinetului, folosind o perie subtire;

- sapunul si dispozitivele pentru distribuirea sapunului: sapunul solid se pastreaza uscat intr-o savoniera

care sa permita scurgerea apei sau suspendat cu dispozitiv magnetic; este de preferat montarea

distribuitoarelor de perete pentru sapun pulbere, sapun lichid sau fulgi de sapun, savonierele si

distribuitoarele de perete se curata si se clatesc cu apa fierbinte inainte de reumplere;

- alte obiecte, cum ar fi: telefonul, vazele de flori, scrumierele etc. se curata cu detergent anionic, zilnic;

- echipamentele si materialele de de curatenie: carpele, buretii, periile, stergatoarele se spala zilnic cu

detergenti anionici si se clatesc cu apa fierbinte; se usuca si se depoziteaza uscate.

b) Dezinsectia periodica se va face la intervale prevazute in metodologii, dar nu mai mari de 3 luni, iar

deratizarea periodica se va face la intervale de maximum 6 luni; intre operatiunile periodice, se vor aplica

proceduri de dezinsectie si deratizare curente, de

intretinere, in functie de prezenta vectorilor.



NR INREG . J24 / 1705 / 2004 ; CUI: 16927071

CONT RO50 BACX 0000 0030 2101



98

c) Colectarea reziduurilor solide in recipiente metalice sau in cutii, cu pungi din material plastic, inchise

etans, si evacuarea ritmica a acestora, cu spalarea si dezinfectarea lor dupa golire.

d) Amenajarea de incaperi sau platforme impermeabilizate pentru depozitarea recipientelor de colectare a

reziduurilor solide, racordate la un hidrant si la reteaua de canalizare, pentru a putea fi curatate la

necesitate, cat si pentru spalarea si dezinfectia recipientelor.

Art. 53.

Unitatile vor fi dotate si aprovizionate, dupa necesitate, cu utilaje si materialele.necesare pentru intretinerea

curateniei si efectuarea operatiunilor de dezinfectie, dezinsectie si deratizare.

Art. 54.

Instalatiile de iluminat, incalzit si ventilatie, existente in dotarea unitatilor, vor fi mentinute in permanenta

stare de functionare, revizuite periodic si exploatate la parametrii la care au fost proiectate si executate.

Filtrele instalatiilor de ventilatie si aer conditionat trebuie pastrate curate si uscate. Praful depus in canalele

de ventilatie se indeparteaza cu aspiratorul de praf. Calitatea aerului filtrat si conditionat va fi verificata cu

regularitate.

Art. 55.

In salile unitatilor de cultura (teatre, cinematografe, camine culturale si altele asemenea) nu se va permite

accesul unui numar de persoane mai mare decat capacitatea proiectata si autorizata sanitar. In functie de

cubaj si de ventilatie se va asigura un volum minim de aer de 30 m3/om/h.

Art. 56.

ln colectivitatile temporare (santiere, campinguri, cabane), precum si in unitatile de folosinta publica se vor

asigura conditiile de igiena necesare pentru prevenirea imbolnavirilor, potrivit specificului unitatii.

Art. 57.

In incaperile de dormit din colectivitatile temporare trebuie sa se asigure o suprafata minima si un volum

minim de 10 m2 si 27 m3 pentru camerele cu 1 pat, cate 16 m2 si 43 m3 pe camera pentru incaperi cu 2

paturi, minimurn 20 m2 si 54 m3 pentru camere cu 3 paturi si 26 m2 si 60 m3 pentru camere cu 4 paturi.

Numarul maxim de persoane cazate nu va depasi capacitatea proiectata.

Art. 58.

Utilizarea paturilor suprapuse in dormitoare comune de santier si cabane turistice montane se admite, in

mod exceptional, daca se asigura un volum minim de aer de 12 m3/persoana.

Art. 59.

Unitatile de cazare vor fi dotate cu inventarul moale si lenjeria de pat necesara pentru persoanele cazate,

asigurandu-se primenirea acesteia, dupa cum urmeaza:

- schimbarea lenjeriei de pat ori de cate ori este nevoie, dar nu mai rar de 3 zile, in cazul in care a fost

folosita de aceeasi persoana;

- schimbarea lenjeriei de pat dupa fiecare persoana care paraseste unitatea.

Materialul moale folosit de clienti se colecteaza in saci de polietilena si va fi dezinfectat, in cursul

procesului de spalare automata, prin supunere timp de 10 minute la 65°C sau 1 minut la 77-82°C.

Art. 60.

Baile publice (baile comunale, baile orasenesti, baile de intreprindere etc.) vor utiliza pentru imbaiere

numai apa potabila.

Art. 61.

Intreprinderile care detin sau exploateaza bai publice se vor ingriji de intretinerea constructiilor si

instalatiilor aferente pentru ca acestea sa functioneze, in permanenta, la parametrii proiectati.

Numarul optim de dotari sanitare din baile publice comunale este urmatorul:

Numarul de WC-uri Pisoare Lavoare

1 / 1 / 1 / 1 / 1

75 (b) / 50 (f) / 75 100 (b) / 100 (f)

Art. 62.

Numarul maxim de persoane care pot utiliza simultan baia nu va depasi capacitatea proiectata si autorizata

sanitar. Suprafata incaperilor cu cazi individuale va fi de minimum 6 m2; cabina de dus va avea minimum

4 m2.



NR INREG . J24 / 1705 / 2004 ; CUI: 16927071

CONT RO50 BACX 0000 0030 2101



99

Art. 63.

Unitatile care asigura servicii de igiena personala si de intretinere: baie, sauna, bazin, masaj uscat si

subacvatic, gimnastica etc. trebuie supuse procedeelor de curatare si dezinfectie, descrise la art. 52.

Bazinele de imbaiere sau pentru proceduri vor indeplini conditiile prevazute pentru bazinele de inot.

Materialul moale folosit pentru proceduri se schimba dupa fiecare client cu materiale curate si dezinfectate;

materialele folosite se vor curata si dezinfecta in conditiile art. 59.

Art. 64.

Accesul persoanelor in bazinele comune de apa calda sau de apa rece se permite numai dupa ce, in

prealabil, au facut dus.

Art. 65.

Lenjeria data spre utilizare persoanelor care fac baie va fi curatata si dezinfectata in conditiile stipulate de

art. 59.

Art. 66.

Strandurile pot fi amenajate pe malurile raurilor, lacurilor sau ale marii, cu respectarea urmatoarelor

cerinte:

a) in amonte de strand sa nu existe deversari de ape uzate orasenesti sau industriale la o distanta care ar

putea influenta direct calitatea apei din zona strandului;

b) la locul imbaierii, apa strandului va fi ferita de riscul poluarii prin instituirea zonelor de protectie

sanitara similar cu protectia surselor de apa de suprafata pentru alimentare cu apa potabila;

c) pantele de adancime: pentru adancimi de pana la 1,20 m, panta trebuie sa fie uniforma si sa respecte

proportia de 1:10; este de preferat ca proportia inclinarii sa nu depaseasca 1 :15 - pentru adancimi mai

mari, panta sa nu depaseasca proportia de 1:3;

d) fundul de bazin pentru o adancime de pana la 1,80 m trebuie sa fie din nisip si pietris marunt. Trebuie

indepartate pietrele sau alte materiale care produc ranirea inotatorilor, precum si vegetatia acvatica care

poate genera pericolul de inec;

e) in zonele de scaldat trebuie sa se asigure un minimum de 2,5 m2 luciu de apa, pentru fiecare persoana

care se scalda in zone cu adancimea apei sub 1,20 m, si cel putin 6,25 m2 luciu de apa, pentru fiecare

persoana care se scalda in zonele in care adancimea apei este mai mare de 1,20 m;

f) demarcatiile zonelor pentru scaldat se vor face astfel:

- liniile de delimitare cu geamandura trebuie folosite pentru a demarca perimetrul apei de mica adancime

de cel de mare adancime (mai mare de 1,20 m), pentru zonele de inot si scufundare pentru modificarile

pantei de adancime, pentru perturbari subacvatice (curenti, vartejuri);

- este necesara o zona de imbaiere cu adancimi de 0,60 m, delimitata prin cordon de siguranta, pentru copii

si/sau persoane care nu inoata din diferite motive;

g) avertizoarele de adancime, vizibile foarte clar, trebuie pozitionate in punctele de maxima adancime ale

fiecarei zone, delimitate fata de toate trambulinele, platformele si facilitatile similare

h) facilitatile pentru scufundare nu sunt recomandabile; daca se folosesc totusi astfel de facilitati, se

recomanda urmatoarele:

- facilitatile de scufundare pot fi platforme plutitoare pentru scufundat sau platforme fixe, care trebuie

constituite la o distanta mai mare de 0,90 m deasupra nivelului apei si sa fie vizibile si din apa; ele trebuie

sa aiba elemente foarte putine sub apa, pentru a nu se produce accidentari inotatorilor;

- adancimea minima de scufundare imprejurul unei platforme de sarituri (fara trambulina) trebuie sa fie de

cel putin 2,40 m pana la distanta de cel putin 3,6 m de la platforma;

- pentru trambulina sau alte dotari aflate la 0.90 m deasupra apei, adancimea la capatul si in jurul lor pe o

distanta de 3,6 m trebuie sa fie de 3 m;

i) calitatea apei din zone naturale (mare, rauri, lacuri), pentru a putea fi folosita la imbaiere, trebuie sa

corespunda urmatorilor parametri microbiologici:

- coliformi totali sub 10.000 germeni/100 ml apa;

- coliformi fecali sub 1.000 germeni/100 ml apa;

- streptococi fecali sub 20 germeni/100 ml apa;



NR INREG . J24 / 1705 / 2004 ; CUI: 16927071

CONT RO50 BACX 0000 0030 2101



100

- bacteriile patogene din genul Salmonella trebuie sa fie absente/100 ml apa;

- oua de geohelminti absente/10 dm3 apa.

Caracteristicile tizico-chimice trebuie sa corespunda pct. 22 standardul nr. 12585/1987.

Aprecierea calitatii apei din zonele naturale amenajate pentru inot se va efectua astfel:

- categoria l - apa buna de imbaiere: in 50% din probele efectuate lunar (nu mai putin de 10 probe)

coliformii fecali sunt sub 100 germeni/100 ml apa;

- categoria a Il-a - apa acceptabila pentru imbaiere: in 90% din probele recoltate lunar (nu mai putin de 10

probe) coliformii fecali sunt intre 100 - 1.000/100 ml apa;

- categoria a II-a -- apa care nu se recomanda pentru inot sau recreere prezentand risc pentru sanatate, daca,

in peste 10% din probele recoltate lunar (nu mai putin de 10 probe), coliformii fecali sunt peste 1.000/100

ml apa;

j) in fiecare zona naturala amenajata pentru imbaiere (inot) vor fi instalate avertizoare privind categoria de

apa conform lit. i).

Proprietarii de stranduri vor avea registre de evidenta a calitatii apei de imbaiere.

Art. 67.

Zona de uscat sau de plaja a strandurilor amenajate pe malul marii, al lacurilor sau al raurilor trebuie sa

asigure cel putin, 3,25 m2 de zona de uscat pentru fiecare inotator.

Plajele vor fi intretinute in permanenta stare de curatenie si vor fi dotate cu recipiente pentru colectarea

reziduurilor asigurandu-se un recipient la 250 m2 zona de plaja. Numarul optim de dotari sanitare este

urmatorul:

Numarul Pisoare Lavoare Dusuri

1 / 1 / 1 / 1 / 1 / 1

75 (b) / 50 (f) / 75 100 (b) / 100 (f) / 50 (b) / 50 (f)

Nisipul plajelor trebuie sa corespunda urmatoarelor cerinte:

- nisipul uscat, la inceputul zilei, nu trebuie sa contina germeni patogeni, iar ouale de geohelminti si

candidele patogene trebuie sa fie absente;

- nisipul umed, in cursul folosirii plajei, nu trebuie sa contina germeni patogeni, iar candidele patogene sau

elementele parazitare trebuie sa fie absente.

Art. 68.

La proiectarea si executia bazinelor de inot se vor respecta urmatoarele cerinte:

- la bazinele de inot descoperite, se va prevedea un sant in jurul bazinului, cu latimea de 1,20 m si cu

adancimea de 15 - 20 cm, in care se va afla apa clorinata, pentru spalarea picioarelor la intrarea in bazin;

- la bazinele descoperite si acoperite, se va prevedea o bordura ridicata cu 30 cm fata de paviment;

pavimentul va fi finisat cu dale antiderapante, bazinele vor avea montate scari de acces in apa, numarul

acestora stabilindu-se in functie de marimea bazinului; scarile vor avea profiluri rotunjite si forma adaptata

folosirii fara risc;

- bazinele vor avea montate de jur imprejur, la nivelul apei. o bara de sustinere;

- adancimea bazinului va fi marcata vizibil pe marginile acestuia;

- la bazinele acoperite, finisajele interioare ale cladirii vor asigura izolatia termica si tratarea suprafetelor

cu antifungice;

- ambianta termica, ventilatia naturala si artificiala si iluminatul bazinelor acoperite vor fi asigurate in asa

fei, incat sa se evite imbolnavirea si accidentarile celor care le folosesc.

Art. 69.

Bazinele de inot, acoperite sau descoperite, vor fi umplute numai cu apa din retea sau cu apa de mare, care

sa indeplineasca conditiile prevazute in standardul de stat in vigoare nr. 12.585/1987.

Evaluarea calitatii apei de piscina se va face astfel:

a) Limpezime - un disc negru, de 15 cm pe fond alb, trebuie sa fie vizibil cu usurinta in punctul cel mai

profund al bazinului.

b) in 90% din probele recoltate trimestrial, numarul de bacterii/ml trebuie sa fie sub 300.

c) in 90% din probele recoltate trimestrial, bacteriile coliforme trebuie sa fie sub 10/100 ml



NR INREG . J24 / 1705 / 2004 ; CUI: 16927071

CONT RO50 BACX 0000 0030 2101



101

d) in 95% din probele recoltate trimestrial, Pseudomonas aeruginosa (indicator de salubritate) trebuie sa fie

sub 2/100 ml.

e) Clorul rezidual liber in piscina trebuie sa fie de 0,5 mg si pH de 7,2 - 8,2.

Proprietarii de piscine (bazine de inot) trebuie sa aiba registre de evidenta a calitatii apei si a clorului

rezidual liber.

Art. 70.

Bazinele de inot vor fi prevazute cu instalatii de incalzire a apei in asa fel incat apa de imbaiere sa aiba o

temperatura de 22° - 24°C; nu se recomanda folosirea pentru imbaiere a apei cu temperatura sub 22°C.

Art. 71.

Ritmul de primenire a apei si de spalare si dezinfectie a bazinelor se va stabili in functie de calitatea apei,

respectandu-se urmatoarele cerinte minimale:

a) Pentru bazinele cu recirculare a apei, zilnic.se va recircula prin sistemul de filtrare si clorizare intregul

volum de apa al bazinului si, in plus, se va inlocui 1/10-1/15 din volumul apei cu apa potabila - saptamanal

se va face spalarea si dezinfectia bazinului.

b) Pentru bazinele fara recirculare, dar cu primenire continua a apei se va schimba zilnic cel putin 1/3 din

volumul apei din bazin si se vor asigura golirea, spalarea si dezinfectia acestuia la cel mult 3 zile.

c) Pentru bazinele fara recircularea apei si fara posibilitati de primenire continua a apei, se vor asigura

golirea, spalarea si dezinfectia zilnica a bazinului si umplerea cu apa de calitatea prevazuta in standardul in

vigoare.

Art. 72.

Pentru bazinele de inot, care dispun de statii de tratare si recirculare a apei, se va asigura obligatoriu si

clorizarea apei.

Art. 73.

Dezinfectia bazinelor se va face, dupa spalare cu jet de apa, prin curatarea mecanica si stergerea peretilor si

fundului bazinului cu bureti imbibati in solutie dezinfectanta.

Art. 74.

Bazinele de inot vor fi dotate obligatoriu cu: vestiare, grupuri sanitare si dusuri, separate pentru femei si

barbati, in conditiile prevazute la art. 67, pentru stranduri.

Art. 75.

Regulamentul privind utilizarea piscinelor trebuie afisat intr-o maniera vizibila pentru cei care folosesc

piscina. In utilizarea piscinei, nu se va depasi numarul maxim de persoane aflate simultan in piscina,

prevazut in proiectul acesteia, numar care va fi prevazut in regulamentul de utilizare.

Art. 76.

Accesul in piscine al persoanelor purtatoare de boli transmisibile, plagi deschise, dermite sau dermatoze

trebuie impiedicat.

Art. 77.

Pentru campinguri, densitatea optima este de 50 m2 teren/persoana. In fiecare camping se amenajeaza

oficii prevazute cu apa rece, apa calda necesara spalarii vaselor si grupuri sanitare cu

Numarul de WC - uri / Pisoare / Lavoare / Dusuri

1 / 1 / 1 / 1 / 1

30 (b) / 20 (f) / 30 / 30 (b) / 30 (f) / 30 (b) / 30 (f)

Curatenia si dezinfectia se vor face conform art. 52 si 59.

Art. 78.

Unitatile de frizerie, coafura, manichiura, pedichiura si cosmetica vor functiona numai in incaperi anume

destinate, care vor indeplini urmatoarele cerinte specifice, in completarea celor prevazute la art. 52 din

aceste norme:

- sa aiba peretii, pardoselile si mobilierul executate din materiale lavabile, incat sa poata fi spalate si

dezinfectate;

- sa dispuna de lumina si de ventilatie, conform cerintelor sanitare, si sa fie incalzite, in sezonul rece, in

conformitate cu standardele in vigoare;

- sa dispuna de instalatii interioare de alimentare cu apa potabila si de canalizare, potrivit necesitatilor;



NR INREG . J24 / 1705 / 2004 ; CUI: 16927071

CONT RO50 BACX 0000 0030 2101



102

numarul optim de dotari sanitare se va stabili conform standardelor de proiectare, la numarul de clienti ai

unitatii.

Art. 79.

Colectarea parului se va face in saci de polietilena, separat de alte deseuri.

Art. 80.

Unitatile de frizerie si coafura vor fi dotate cu materialele necesare, astfel incat sa se asigure servirea

fiecarei persoane cu lenjerie curata, prelucrata conform art. 59; lenjeria curata se va pastra in dulapuri

special destinate acestui scop, separat de lenjeria utilizata care, imediat dupa folosire, se colecteaza in saci

de polietilena.

Art. 81.

Instrumentarul si materialele rezistente la caldura, utilizate in unitatile de frizerie, coafura, manichiura,

pedichiura si cosmetica se vor steriliza dupa fiecare persoana servita, prin caldura umeda sub presiune

(autoclavare) sau caldura uscata (pupinel) sau prin procedee chimice. Materialele si aparatele care se

deterioreaza la caldura se sterilizeaza la temperatura scazuta prin tratare intr-un sterilizator cu gaz.

Aparatele si lamele de ras se dezinfecteaza cu alcool izopropilic.

Periile de unghii se dezinfecteaza zilnic prin mentinere in apa fierbinte la 77 - 82°C, timp de 1 minut, sau la

65°C, timp de 10 minute, dupa care se usuca si se pastreaza uscate.

Canapeaua pentru tratamente cosmetice si masaj va fi acoperita cu o husa din material plastic, care se

curata si se dezinfecteaza zilnic cu un detergent anionic.

Pentru ras se recomanda folosirea spumelor sau a cremelor din produse comerciale tipizate si avizate

sanitar.

Nu se recomanda folosirea pensulelor si a casoletelor pentru prepararea spumei de ras. Daca totusi se

folosesc, pensulele se prelucreaza dupa fiecare client ca si periile de unghii; casoletele se spala cu detergent

anionic si se pastreaza ,uscate.

Personalul trebuie sa-si dezinfecteze mainile prin spalare cu sapun, sub jet de apa, sa le usuce cu aer cald

sau cu prosop de hartie, de unica folosinta.

Pielea clientului, care urmeaza a fi supusa unor operatiuni posibil sangerande, trebuie dezinfectata prin

spalare cu apa si sapun, urmata de aplicarea de clorhexidina sau de solutie dezinfectanta adecvata.

Art. 82.

Este interzisa servirea in unitatile de frizerie, coafura, manichiura, pedichiura si cosmetica a persoanelor

care sufera de boli de piele, de par sau de unghii. In cazul cand in timpul lucrului se constata o asemenea

boala a clientului, instrumentarul utilizat va fi sterilizat la autoclava.

Art. 83.

Echipamentul de lucru al personalului din unitatile de frizerie, coafura, manichiura, pedichiura si cosmetica

va fi intretinut in permanenta stare de curatenie si se va schimba zilnic sau mai des, ori de cate ori este

reecesar.

CAPITOLUL Vll - Norme de igiena privind produsele cosmetice

Art. 84.

Produsele cosmetice realizate in tara sau cele importate trebuie sa aiba calitatea si compozitia chimica

conforma standardelor interne si internationale, sa fie insotite de certificat de calitate si aviz sanitar eliberat

de Ministerul Sanatatii, astfel incat sa nu constituie un pericol pentru sanatatea populatiei care le utilizeaza,

prin continutul lor chimic, microbiologic, toxicologic, parazitologic sau al poluarii radioactive.

Art. 85.

Agentii economici care fabrica produse cosmetice sunt obligati ca, la fabricarea acestora, sa utilizeze

numai materii prime si materiale care sa corespunda conditiilor de calitate prevazute de standarde, caiete de

sarcini, specificatii tehnice, norme sanitare, precum si normelor de protectie a mediului in vigoare.

Art. 86.

Materiile prime utilizate vor fi verificate prin analiza in laboratoarele firmei producatoare.

Materiile prime si materialele folosite la fabricarea produselor cosmetice trebuie aprobate de organismele

specializate ale Ministerului Sanatatii.



NR INREG . J24 / 1705 / 2004 ; CUI: 16927071

CONT RO50 BACX 0000 0030 2101



103

Materiile prime vor fi insotite de certificate de calitate, care sa ateste ca performantele lor corespund

parametrilor inscrisi in standardele sau normele de calitate.

Art. 87.

Produsele cosmetice pot fi fabricate sau importate numai de catre agentii economici care au obtinut

abilitarea si avizul sanitar al Ministerului Sanatatii.

Pentru produsele cosmetice fabricate in Romania, raspunderea pentru calitatea acestora revine agentului

economic sub a carui marca se produc si se comercializeaza acestea.

In cazul produselor cosmetice si al materiilor prime provenite din import, raspunderea pentru calitatea

acestora revine agentului economic care a efectuat importul.

Se interzice comercializarea altor produse cosmetice decat cele prevazute in avizul sanitar eliberat de

Ministerul Sanatatii pentru a fi comercializate pe teritoriul tarii.

Art. 88.

Ambalajele folosite pentru produsele cosmetice trebuie sa asigure mentinerea calitatii si cantitatii acestora,

sa fie realizate din materii reciclabile si sa aiba asigurate conditiile de valorificare sau eliminare ecologica.

Materialele de ambalare si ambalajele utilizate pentru produsele cosmetice trebuie sa fie avizate din punct

de vedere sanitar de catre Ministerul Sanatatii.

Ambalajele trebuie sa fie curatate, uscate, neinfectate, fara miros si sa asigure integritatea produselor.

Art. 89.

Etichetarea si marcarea produselor cosmetice vor cuprinde obligatoriu elemente de identificare a

produsului, a producatorului, a tarii in care au fost fabricate si ambalate, termenul de valabilitate, indicatiile

si precautiile de folosire a acestora.

Art. 90.

Produsele cosmetice se comercializeaza numai in cadrul termenului de valabilitate stabilit. Se interzice

prelungirea termenului de valabilitate expirat, prin reetichetare sau reambalare de catre producator.

Comercializarea produselor cosmetice fara termen de valabiiitate sau cu termen de valabilitate expirat este

interzisa.

Art. 91.

Este interzisa prezentarea prin publicitate a altor valori ale parametrilor calitativi ai cosmeticelor decat cele

efectiv realizate.

Art. 92.

La manipularea, transportul si depozitarea produselor cosmetice se vor asigura conditii igienico-sanitare

care sa permita mentinerea stabilitatii parametrilor calitativi si a salubritatii acestora.

Transportul produselor cosmetice se va face cu mijloace de transport acoperite, aerisite, uscate si

igienizate.

Fiecare lot de livrare va fi insotit de documentele de certificare a calitatii, intocmite conforrn dispozitiilor

legale in vigoare.

Pastrarea si depozitarea cosmeticelor se vor face in spatii curate, pe rafturi sau gratare, aerisite, curatate si

dezinfectate, ferite de razele solare si de surse directe de caldura si inghet.

Se vor evita orice conditii de pastrare, depozitare si transport care ar putea afecta calitatea produselor

cosmetice, astfel incat utilizarea acestora sa nu puna in pericol sanatatea populatiei.

Art. 93.

Produsele cosmetice se comercializeaza numai in spatii autorizate de organul sanitar teritorial al

Ministerului Sanatatii. Se pot comercializa numai produsele cosmetice testate si certificate (avizate) de

Ministerul Sanatatii, conform normelor legale, si care respecta conditiile de calitate din standardele

specifice fiecarui produs, astfel incat acestea sa nu afecteze sanatatea populatiei.

Art. 94.

Se interzice livrarea si se retrag de la comercializare produsele cosmetice la care organele abilitate de lege



NR INREG . J24 / 1705 / 2004 ; CUI: 16927071

CONT RO50 BACX 0000 0030 2101



104

sau specialistii aflati in control constata deprecierea parametrilor calitativi si cantitativi prevazuti de

standarde, produse ce ar putea afecta sanatatea populatiei.

CAPITOLUL VIII - Norme de igiena pentru transporturile de persoane

Art. 95.

La proiectarea, executia si functionarea constructiilor, vehiculelor si cailor de transport se vor respecta

conditiile minimale indispensabile pentru asigurarea protectiei sanatatii pasagerilor si personalului. Fiecare

societate comerciala sau regie autonoma, care face servicii de transport, are obligatia sa respecte aceste

norme minimale si sa-si intocmeasca, pe baza acestora, regulamente de functionare si exploatare, care pot

cuprinde prescriptii mai severe decat cele minimale, in scopul indeplinirii cerintelor urmatoare:

- apa si alimentele, materialele si ustensilele folosite sa fie protejate de contaminarea cu microorganisme

patogene si substante toxice;

- persoanele nu trebuie sa intre in contact cu deseurile periculoase, mai ales de origine umana, considerate

contaminate;

- persoanele nu trebuie sa intre in contact cu insectele, rozatoarele si cu alti vectori de boli infectioase;

- persoanelor li se vor asigura conditii care sa le protejeze de accidente sau riscuri de imbolnavire.

A. Transportul in comun urban si preorasenesc

Art. 96.

La proiectarea si constructia mijloacelor de transport in comun (autobuze, troleibuze, tramvaie), precum si

a utilitatilor legate de traseele acestora, se vor lua masuri pentru a se evita emisiile poluante si sursele de

zgomot si pentru a se aplica toate mijloacele tehnice, in scopul evitarii accidentarii cetatenilor.

Societatile comerciale si regiile autonome care fac servicii de transport in comun, urban si preorasenesc,

vor lua masuri de intretinere permanenta a conditiilor de igiena optime in mijloacele de transport, la

capetele de linii si in statii.

Art. 97.

La amenajarea traseelor mijloacelor de transport in comun se va tine seama de urmatoarele necesitati

privind mentinerea sanatatii populatiei si a personalului:

a) alegerea traseului se va face astfel incat acesta sa nu parcurga zone cu obiective protejate (locuinte,

parcuri, locuri de odihna, de studiu, asistenta medicala, ingnjirea copiilor si batranilor etc.), iar daca acest

lucru este inevitabil din considerente urbanistice, se vor pastra distante, stabilite prin studii de impact, intre

aceste trasee si obiectivele protejate - in aceste studii se vor lua in considerare emisiile de poluanti chimici

si pulberi, de zgomot si de vibratii;

b) alegerea amplasamentelor statiilor se va face tinandu-se seama si de posibilitatile unor categorii de

popuLatie (varstnici, copIi, bolnavi cu maladii cronice, handicapati) de a parcurge, pe jos, distanta de la

locuinta lor la statie;

c) amenajarea traseelor se va face in asa fel incat sa se reduca la minimum impactul poluantilor asupra

sanatatii publice (linii de tramvai insonorizat, pavimente din materiale care sa nu produca zgomot si sa nu

elibereze in atmosfera substante chimice sau pulberi periculoase, evitarea detaliilor accidentale in

suprafetele pavimentelor etc.). La capetele de linii se vor amenaja cabine pentru personal si pentru

adapostirea conducatorilor de vehicule, prevazute cu grupuri sanitare (chiuvete, dusuri, WC-uri), si la care

sa se asigure iluminatul. ventilatia si incalzirea, conform standardelor in vigoare.

La amenajarea statiilor se va urmari sa se acopere cat mai multe dintre necesitatile de protectie a calatorilor

care asteapta (adapostirea de intemperii, protectie fata de temperaturile prea scazute sau prea ridicate, fata

de iradierea. solara directa sau de vanturi puternice). Aceste statii pot fi cuplate cu unitati comerciale sau

de servicii, cu respectarea normelor prevazute in standardele in vigoare, referitoare la aceste unitati.

Art. 98.

La constructia si amenajarea mijloacelor de transport in comun, se vor lua urmatoarele masuri:

a) reducerea la minimum a emisiilor de poluanti chirnici, de zgomot si de vibratii, produse prin

functionarea acestora;

b) folosirea pentru finisaje a unor materiale care sa permita curatarea uscata si umeda si dezinfectia;

c) dotarea vehiculelor cu sisteme de ventilatie, de

incalzire, de iluminat, de evitare a insoririi directe



NR INREG . J24 / 1705 / 2004 ; CUI: 16927071

CONT RO50 BACX 0000 0030 2101



105

si a curentilor de aer prea puternici;

d) amenajarea scaunelor si a spatiilor de circulatie a persoanelor in interiorul vehiculului, dotarea cu bare si

cu alte instalatii de sustinere si evitarea detaliilor de suprafata ascutite sau proeminente, in scopul evitarii

accidentarii calatorilor;

e) asigurarea accesului lesnicios in vehicule pentru toate categoriile de calatori, in special handicapati,

copii, varstnici, bolnavi etc.; se recomanda ca cel putin unul dintre accese sa fie prevazut cu un dispozitiv

pentru urcarea carucioarelor.

Art. 99.

Amplasarea, constructia si amenajarea garajelor sau a depourilor pentru mijloacele de transport in comun

se vor face in asa fel, incat sa nu se produca emisii de substante chimice, pulberi, zgomot sau vibratii care

sa puna in pericol sanatatea si confortul locuitorilor vecini; se interzice raspandirea pe sol a reziduurilor

lichide sau a apelor uzate.

Art. 100.

Agentii economici care fac servicii de transport in comun urban si/sau preorasenesc sunt obligati sa

intretina traseele, statiile si mijloacele de transport in comun, in conditii optime de igiena, sa asigure

intretinerea, salubrizarea, curatarea, dezinfectia si dezinsectia vehiculelor in mod permanent si sa asigure

un microclimat confortabil in mijloacele de transport.

In acest sens administratorii (managerii) au obligatia de a intocmi, inclusiv pe baza acestor norme,

regulamente de functionare si exploatare, care vor fi avizate de autoritatea sanitara locala.

B. Transportul aerian

Art. 101.

La proiectarea, construirea si in timpul exploatarii aeronavelor si a aeroporturilor se vor respecta normele

de protectie sanitara a echipajului, calatorilor si personalului din aeroporturi.

Art. 102.

Aeroporturile trebuie sa beneficieze de apa potabila de calitate si in cantitate suficienta pentru necesitatile

proprii si pentru aprovizionarea aeronavelor. lnstalatiile si utilajele folosite trebuie sa functioneze in asa fel,

incat sa nu modifice calitatea apei din retea.

Controlul calitatii apei se face conform metodologiei Ministerului Sanatatii; pentru aprovizionarea

aeronavelor se va pastra o evidenta speciala, care sa precizeze data si ora alimentarii, cantitatea si calitatea

apei introduse (clor rezidual liber), precum si utilajul/instalatia de alimentare.

Prelevarea probelor de apa se efectueaza saptamanal din mai multe puncte ale aeroportului, reprezentative

pentru supravegherea calitatii apei. Clorul rezidual se controleaza de minimum 3 ori pe zi. Rezultatele

controlului sunt inregistrate si transmise autoritatii sanitare care supravegheaza aeroportul.

Reteaua de apa, aflata in responsabilitatea directa a autoritatii aeroportului, trebuie sa fie construita,

exploatata si intretinuta astfel incat sa distribuie permanent apa de calitate conform prevederilor STAS nr.

1.342/1991.

Art. 103.

ln aeroporturi, punctele de alimentare cu apa pentru calatori trebuie sa fie realizate din material inoxidabil

si montate sub un unghi care sa nu permita raspandirea apei pe paviment.

Gura de apa trebuie sa fie montata la un nivel superior preaplinului chiuvetei. Jetul trebuie protejat printr-

un dispozitiv inoxidabil, montat astfel incat gura consumatorului sa nu atinga gura de apa.

Art. 104.

Camionul-cisterna folosit pentru transportul apei pana la aeronava trebuie sa fie utilizat numai pentru apa

potabila. Constructia cisternei trebuie sa fie realizata din materiale avizate sanitar pentru transportul apei

potabile (rezistent la coroziune, care sa nu cedeze la metale sau la alte substante si care sa confere

etanseitate etc.).

Gurile de intrare si iesire trebuie sa fie orientate in jos si sa fie prevazute cu dispozitive nefiletate, care sa

permita racordul rapid al tubulaturii de alimentare

a cisternei si a aeronavelor



NR INREG . J24 / 1705 / 2004 ; CUI: 16927071

CONT RO50 BACX 0000 0030 2101



106

Cisterna va fi periodic dezinfectata, impreuna cu tubulatura de alimentare.

Art. 105.

Aeroporturile trebuie sa fie dotate cu instalatii de evacuare a deseurilor solide si lichide atat de la aeronave,

cat si la sol. Sistemele de evacuare trebuie sa indeplineasca conditiile de la art. 28 - 36 din prezentele

norme, precum si urmatoarele:

- evacuarea apelor uzate de la grupurile sanitare sa se faca complet, in mod etans, fara a periclita mediul si

sanatatea;

- instalatiile si utilajele trebuie dezinfectate saptamanal sau dupa fiecare descarcare totala in reteaua de

canalizare sau in alte sisteme autorizate.

Art. 106.

Aeroporturile trebuie dotate cu instalatii adecvate prepararii, manipularii si servirii, in conditii igienice, a

alimentelor si bauturilor Trebuie sa dispuna de echipamentul necesar conservarii prin frig a alimentelor,

pentru spalarea si dezinfectia veselei si a ustensilelor si pentru transportul si manipularea alimentelor la

bordul aeronavelor.

Sursele de alimente trebuie sa fie avizate, autorizate si controlate de autoritatile sanitare.

Art. 107.

Pentru protectia pasagerilor, a echipajului si a populatiei de la sol contra insectelor, rozatoarelor si altor

vectori de boli transmisibile, aeroporturile trebuie sa dispuna de servicii de lupta contra vectorilor (tantari,

muste, purici, paduchi, sobolani etc.), precum si de echipamente si substante de combatere a daunatorilor

(dezinsectie si deratizare), avizate de autoritatea sanitara.

In vederea eliminarii insectelor zburatoare si a rozatoarelor, se aplica masurile de combatere in aeronave,

vehicule, in cladiri si pe o raza de 400 m in jurul perimetrului aeroportului.

Aeroportul trebuie sa dispuna de mijloace pentru dezinfectia si dezinsectia echipajului, calatorilor si

bagajelor, precum si a altor obiecte si instalatii.

Art. 108.

Aeroportul trebuie sa dispuna de cabinet medical dotat cu personal, materiale si local corespunzator:

ln aeroport personalul medical trebuie sa asigure si serviciile de inspectie si avizare privind salubritatea,

astfel incat echipajul si calatorii sa fie protejati sanitar.

Aceasta activitate trebuie sa se refere la:

- tipul, calitatea si starea materialului,

- eficacitatea si rapiditatea operatiunilor;

- capacitatea si competenta personalului

Art. 109.

In aeroporturi trebuie asigurate zone de tranzit direct, supravegheate de autoritatile sanitare locale, precum

si posibilitati de izolare a bolnavilor suspecti de maladii transmisibile.

Art. 110.

Aeronavele trebuie sa dispuna de apa potabila provenind de la reteaua aeroporturilor, cu respectarea

normelor de calitate.

Rezervoarele, conductele, recipientele si butelliie folosite pentru distributia sau conservarea apei la bordul

aeronavelor trebuie sa fie intretinute igienic, astfel incat sa nu modifice calitatea apei si sa fie supuse

periodic operatiunilor de dezinfectie.

Art. 111.

Racordul de umplere a rezervorului de apa trebuie sa fie situat pe partea opusa si anterior fata de

racordurile servind la evacuarea apelor uzate. Orificiul de admisie a apei trebuie sa fie de alt tip si de alte

dimensiuni decat orificiul pentru evacuare sau spalare.

Art. 112.

Punctul de apa de pe aeronava trebuie sa fie accesibil si situat in sectorul serviciilor aeronavei.

Art. 113.

La fiecare schimbare/alimentare cu apa a



NR INREG . J24 / 1705 / 2004 ; CUI: 16927071

CONT RO50 BACX 0000 0030 2101



107

aeronavei, clorul rezidual trebuie sa fie de maximum 0,25 mg/l.

Art. 114.

Apele uzate de la bordui aeronavelor trebuie sa fie colectate si conservate in recipiente neabsorbante si

etanse.

Tinetele trebuie sa aiba capacitatea corespunzaioare numarului de calatori, sa fie etanse si fixate de

aeronava.

Bacurile fixe de la bordul aeronavelor trebuie sa aiba gura de evacuare etansa pentru a nu permite

raspandirea apelor uzate in timpul zborului.

Aceste bacuri au gura de descarcare de dimensiuni care sa permita racordul tubulaturii de evacuare a

cisternelor de vidanj.

Pentru zborurile la mare altitudine este indicat a se introduce in fiecare tineta/bac 1 litru de etilenglicol, in

scopul evitarii congelarii lichidului si blocarii orificiului de vidanj.

Art. 115.

Aeronava trebuie sa dispuna de un lavabou realizat din material rezistent, usor de spalat si bine fixat. Gura

robinetului va fi situata la 2,5 cm deasupra orificiului preaplinului. Grupul sanitar trebuie sa dispuna de

sapun si servetele in cantitate suficienta, de apa calda si rece.

Art. 116.

Recipientele utilizate in caz de rau de zbor trebuie sa fie realizate din material nabsorbant si etans.

C. Transporturile feroviare

Prezentele norme se refera la elementele fixe - statii CF, triaje, depouri, revizii vagoane, ateliere, poduri,

tunele si la elemente mobile - materialul rulant.

Art. 117.

Elementele fixe trebuie sa dispuna de sisteme de alimentare cu apa potabila, de indepartare a apelor uzate,

a deseurilor solide si lichide. De asemenea, se vor asigura unitati de alimentatie publica/colectiva, asistenta

rnedicala si altele.

Art. 118.

Statia de cale ferata se amplaseaza in perimetrul localitatii si se dimensioneaza corespunzator volumului

traficului. Se iau masuri de protectie - perdele vegetale si panouri din materiale fonoabsorbante. Se

amenajeaza cai de acces si parcari suficiente, cai de acces in si din interior, cu sens unic, sisteme de

ventilatie, iluminat si incalzire.

La proiectarea, constructia si amenajarea statiilor se vor asigura:

a) peroane spatioase cu pavimentul realizat din materiale antiderapante, ce permit intretinerea usoara, si

care sa impiedice dispersia particulelor in aer; lungimea peronului trebuie sa fie cel putin egala cu

lungimea garniturii de tren; inaltimea peronului trebuie calculata in asa fel, incat distanta dintre ultima

treapta a vagonului de calatori si peron sa fie mai mica de 20 cm; peroanele vor fi prevazute cu mobilier

adecvat, confectionat din materiale lavabile;

b) sisteme de distributie a apei potabile in jet ascendent sau cu fantani, care sa respecte conditiile prevazute

la cap. III din prezentele norme;

c) cosuri pentru colectarea reziduurilor solide, amplasate pe peron, sali de asteptare, alte zone publice; in

cosuri se vor introduce pungi din polietilena in care se colecteaza deseurile si se indeparteaza o data cu

acestea; deseurile se evacueaza si se neutralizeaza conform prevederilor cap. V din prezentele norme;

d) sali de asteptare prevazute cu mobilier adecvat, in numar suficient, confortabil, confectionat din

materiale lavabile; salile de asteptare vor fi prevazute cu sisteme de incalzire nepoluante si sisteme de

aerisire eficiente;

e) nivelul iluminatului artificial al peroanelor si salilor de asteptare va fi de minimum 70 lucsi pentru

iluminat fluorescent;

f) grupuri sanitare (WC, latrine cu fosa vidanjabila, pisoare), in numar suficient; grupurile sanitare vor fi

mentinute in stare de functionare si de curatenie, dezinfectate zilnic cu substante clorigene sau cu alte

produse avizate de Ministerul Sanatatii; dotarea grupurilor sanitare cu materiale se va face conform

prevederilor art. 51 din prezentele norme;

Art. 119.

Statiile care dispun. de rezervoare de apa vor



NR INREG . J24 / 1705 / 2004 ; CUI: 16927071

CONT RO50 BACX 0000 0030 2101



108

asigura buna intretinere si dezinfectie a acestora; se va asigura un sistem mecanic de extractie a apei, iar

"trenul de apa" va fi avizat si autorizat sanitar si va fi intretinut si dezinfectat permanent.

Art. 120.

Celelalte unitati care asigura functionarea statiei si servirea calatorilor vor respecta normele de igiena

corespunzatoare specificului de functionare.

Art. 121.

Reviziile de vagoane vor fi dotate cu instalatiile, materialele si personalul necesar de salubrizare si

intretinere a vagoanelor de calatori, asigurandu-se:

a) alimentarea cu apa a rezervoarelor, care se va face astfel incat sa nu fie contaminati hidrantii si sistemele

de aprovizionare; se vor dezinfecta rezervoarele de apa la fiecare pregatire a vagoanelor;

b) instalatii de preincalzire a vapoarelor in sezonul rece;

c) canal tehnic pentru revizia vagoanelor, care nu poata fi utilizat pentru operatiunile de salubrizare;

d) statii de spalare, cu instalatii de apa calda si materiale de curatenie;

e) evacuarea apelor reziduale si a deseurilor menajere, provenite din operatiunile de salubrizare se va face

cu respectarea prevederilor cap. V din prezentele norme.

Art. 122.

Vagoanele pentru calatori vor fi construite din materiale cu stabilitate chimica - coeficient scazut de

conductibilitate termica si electrica, cu protejarea platformelor de trecere intre vagoane impotriva factorilor

meteorologici, cu grad de securitate a treptelor si usilor si cu:

a) latimea coridorului de minimum 0,70 m;

b) ferestre din sticla securitate fono - si termoizolanta (geamuri duble), avand mecanisme sigure si usor de

manuit;

c) dotarea cu paliere portbagaj din grila metalica sau material plastic, cu cuiere, oglinzi si recipiente pentru

deseuri;

d) instalatii de apa si de evacuare a apelor uzate, de iluminat, incalzire si ventilatie;

e) spatiu pentru spalat langa WC, cu planseu impermeabil, oglinda, cuier, lavoar, iluminat artificial, priza

electrica, vas pentru sapun lichid, cu dispozitiv de dozare, cutie pentru prosoapele de hartie utilizate;

f) fotoliile din compartimente, realizate din materiale usor de curatat;

g) in compartiment trebuie sa se asigure starea de confort:

- temperatura in sezonul rece sa fie minimum 18°; sursele de caldura sa fie curate; temperatura corpului de

incalzit sa nu depaseasca 80° si sa fie prevazute cu ecrane de protectie

- calitatea aerului interior in urma ventilatiei sa fie: maximum 0,1% CO2, 1 mg pulberi/m3 aer, umiditate

relativa 35 - 70%, viteza curentilor de aer 0,15 m/sec. iarna si 0,25 m/sec. vara;

- iluminarea naturala 1/3,3, iar cea artificiala fluorescenta 200 lucsi;

h) conducte de alimentare cu apa, realizate din materiale prevazute in standardele in vigoare, izolate termic

si prevazute cu dispozitive de incalzire pentru protectie impotriva inghetului;

i) conducte de evacuare a apelor uzate, termoizolate si dispuse astfel incat sa nu murdareasca instalatiile de

sub vagoane (osii, boghiuri);

j) rezervor pentru apa, cu o capacitate minima de 10 I/loc vagon; umplerea se face prin racorduri etanse, cu

protectie impotriva contaminarii apei;

k) W.C.-ul, racordat la instalatia de apa si cu sistem de evacuare a apei uzate, cu planseul realizat din

materiale impermeabile si usor lavabile, dotat cu o cutie metalica sau material plastic, pentru depunerea

reziduurilor solide, vas pentru sapun lichid, cu dispozitiv de dozare, raft pentru obiecte de toaleta, sub care

se va fixa inscriptia ,,Apa nepotabila'', cutie pentru servete din hartie curate, separat, cutie pentru servetele

utilizate, cutie pentru tampoanele igienice folosite, suport pentru hartie igienica, vas cu solutie

dezinfectanta pentru vasul W.C.-ului, montat langa rezervorul de apa;

l) dotarea minima:

- sapun lichid - 0,4 I/sapuniera;

- hartie igienica - 1/2 rulou/1 cabina W.C.;

- servetele - 1/4 pachet/cutie pentru prosoape;

- tablete dezodorizante - 15 g/1 cabina W.C.;



NR INREG . J24 / 1705 / 2004 ; CUI: 16927071

CONT RO50 BACX 0000 0030 2101



109

- materiale dezinfectante;

- pungute din polietilena, pentru colectarea tampoanelor igienice folosite.

Art. 123.

Vagonul de dormit va fi prevazut cu cusete (2, 3, 4 locuri), spatiu pentru conductori, incaperi pentru

incalzit si pentru utilaje sanitare:

a) cusetele trebuie sa dispuna de paturi prevazute cu dispozitive de ridicare. la perete, astfel incat sa se

asigure sederea comoda in timpul zilei, etajere si nise pentru bagaje, garderoba pentru haine, precum si cu

sistem de masa cu lavoar, dispozitiv de deschidere a sticlelor, ,etajere, suport pentru pahare, iluminat

propriu; de asemenea, vor avea scara, dulap, cuier, cutie pentru resturi, cu o mica punga din plastic, lenjerie

de pat, prosoape pentru fiecare persoana;

b) incaperea pentru conductori va avea dotarile pentru igiena individuala, dulap pentru imbracaminte,

dulap pentru alimente, bauturi, frigider, instalatii pentru fierberea apei, dulap pentru lenjerie curata si,

separat, pentru cea utilizata, chiuveta pentru spalarea vaselor, cu apa calda si rece;

c) alimentarea cu apa trebuie sa asigure 25 I/loc de dormit;

d) sistemul de incalzire trebuie sa asigure 18° - 22° in cuseta, 23° - 25° in spalatoare si 18° la W.C.;

e) iluminatul artificial va fi de 50 lucsi la toaleta si de 100 lucsi deasupra oglinzii;

f) lenjeria de pat se colecteaza in saci impermeabili si se prelucreaza conform prevederilor art. 59 din

prezentele norme;

g) dezinsectia si deratizarea periodica, lunar sau la nevoie.

Art. 124.

Transportul subteran va respecta normele de igiena generale si va avea urmatoarele conditii specifice:

a) sistem de ventilatie, care sa asigure microclimatul corespunzator calatorilor atat in statii, cat si in

vagoane;

b) iluminat artificial - minimum 100 lucsi,

c) sistem de acces cu scari simple si scari rulante sau ascensoare;

d) deratizare trimestriala si la nevoie.

D. Transporturile navale

Art. 125.

Amplasarea, proiectarea si realizarea porturilor se vor face, tinandu-se seama de distantele fata de apa si de

localitate, de posibilitatea de amenajare a acvatoriului, a malurilor, a cheiurilor, a instalatiilor de acostare a

navelor si a spatiilor de depozitare, in asa fel, incat sa nu se influenteze in mod negativ starea de sanatate si

confortul populatiei si al personalului.

Art. 126.

Portul va dispune de o retea de distributie a apei de baut, racordata la reteaua localitatii sau la surse proprii,

cu respectarea prevederilor cap. ll din prezentele norme. Reteaua va avea instalati hidranti pentru

aprovizionarea cu apa de baut a navelor. Functionarea retelei de apa de baut a portului se va desfasura cu

respectarea prevederilor art. 102 din prezentele norme.

Art. 127.

Portul va dispune de o retea de canalizare, fie racordata la reteaua de canalizare a localitatii, fie racordata la

sisteme proprii de tratare si neutralizare a apelor uzate, cu respectarea prevederilor cap. lV din prezentele

norme. Reteaua de canalizare va fi prevazuta cu prize terestre si/sau salupe speciale de preluare. Apele

uzate vor fi deversate in bazine receptoare, numai cu respectarea prevederilor legislatiei sanitare si de

mediu si a standardelor in vigoare, fiind interzisa descarcarea apelor reziduale si a deseurilor lichide in

apele bazinului portuar.

Art. 128.

Pe platforma portuara se vor asigura conditiile de salubritate conform cap. V din prezentele norme.

Art. 129.

Pe platforma portuara, in cladirile si instalatiile portuare este obligatorie combaterea vectorilor (rozatoare,

insecte etc.) conform prevederilor art. 52 lit. b) din prezentele norme.

Art. 130.

La proiectarea si realizarea navelor se va realiza,



NR INREG . J24 / 1705 / 2004 ; CUI: 16927071

CONT RO50 BACX 0000 0030 2101



110

in cadrul functionalitatilor specifice, si un complex social

care sa cuprinda cabine, dormitoare, bucatarii, bai, lavabouri, dusuri, sali de mese, grupuri sanitare,

infirmerie, depozite de alimente, depozite de materiale si aite utilitati.

Art. 131.

Navele vor fi prevazute cu sisteme de inmagazinare a apei potabile si cu retea de distributie, asigurandu-se

o cantitate medie de 32 - 120 I/pers./zi.

Functionarea sistemului de aprovizionare cu apa se face in conformitate cu prevederile cap. ll din

prezentele norme; dezinfectia cu substante clorigene se va face conform cap. III din prezentele norme si cu

metodologia de supraveghere a apei potabile.

Reteaua de apa de pe nave, precum si instalatiile aferente retelei vor fi marcate prin vopsire, in culoarea

albastra, cu vopsele protectoare, robinetele de distributie a apei de baut vor fi marcate cu inscriptia ,,Apa

potabila''; robinetele/vanele de la grupurile sanitare sau de la prizele de spalare a puntii vor fi marcate cu

inscriptia ,,Apa nepotabila''.

Art. 132.

Colectarea si evacuarea apelor uzate se fac prin instalatii proprii, cu evacuare in apa marii, in larg, dar

numai dupa separarea deseurilor lichide uleioase si a grasimilor si dupa dezinfectia cu substante clorigene;

cele doua operatiuni se vor face, de preferinta, intr-un tanc colector; eficienta dezinfectiei trebuie sa asigure

maximum 1.000 coliformi/100 ml apa; este interzisa deversarea apelor uzate si a deseurilor lichide in apele

bazinelor portuare.

Art. 133.

Precolectarea primara a deseurilor menajere se face in recipiente din material plastic sau din metal, iar

precolectarea secundara, in pubele sau compartimente etanse, situate in puncte accesibile, cu evacuare

finala prin preluarea in porturi de catre mijloace auto specifice.

Art. 134.

In timpul stationarii in porturi se efectueaza curatarea generala a navei, urmata de dezinfectie, dezinsectie

si deratizare.

Art. 135.

Pasagerilor si personalului li se va asigura cazarea in conditii de confort termic, ambianta luminoasa,

sonora -- si cromatica, microclimat si calitate a aerului interior, mediu biotoxicologic si dotari, conform

prevederilor cap. Vl din prezentele norme.

Art. 136.

In cadrul asistentei medicale acordate pasagerilor si personalului se includ si masurile de igiena si

antiepidemice pentru profilaxia contra bolilor specifice zonelor tropicale si de control igienico-sanitar.

Art. 137.

Personalul medical aduce la cunostinta comandantului navei masurile speciale profilactice si de combatere,

specifice bolilor transmisibile, in scopul informarii autoritatilor portuare asupra evenimentelor deosebite,

conform cerintelor Regulamentului Sanitar International; de asemenea, personalul medical atesta

efectuarea si eficienta masurilor de combatere a insectelor si rozatoarelor, controIeaza zilnic calitatea apei

de baut si a alimentelor.

E. Transportul rutier interurban

Art. 138.

Pentru transportul rutier interurban de calatori, mijloacele de transport se vor construi si amenaja conform

prevederilor art. 95 si 98 din prezentele norme.

Pentru distante mai mari de 100 km este obligatorie asigurarea unui loc pe scaun pentru fiecare calator.

Pentru distante mai mari de 500 km se vor asigura mijloace de transport cu grup sanitar (W.C. si chiuveta)

si cu scaune reglabile.

Art. 139.

La proiectarea, constructia, amenajarea si functionarea autogarilor se vor respecta prevederile art 48, 49,

50, 51, 52, 53 si 54 din prezentele norme.

Alimentarea cu apa a calatorilor se va face in



NR INREG . J24 / 1705 / 2004 ; CUI: 16927071

CONT RO50 BACX 0000 0030 2101



111

conditiile prevazute la art. 103 din prezentele norme.

lntretinerea mijloacelor de transport se va face cu respectarea prevederilor art. 99 din prezentele norme.

Art. 140.

La proiectarea, constructia, amenajarea si exploatarea autostrazilor se vor respecta conditiile impuse de

necesitatile de protejare a persoanelor care folosesc autostrada si a populatiei, in general.

Alegerea amplasamentului traseului autostrazii se va face in urma unui studiu de impact asupra mediului si

sanatatii. ln alegerea amplasamentului se vor avea in vedere urmatoarele necesitati:

- reducerea la minimum a nivelurilor de zgomot si vibratii si a emisiilor de poluanti atmosferici

- facilitarea circulatiei populatiei locale prin construirea de treceri denivelate pentru traversarea autostrazii;

- evitarea traversarii zonelor protejate de catre traseul autostrazii.

Amenajarea si exploatarea autostrazilor se vor face, tinandu-se seama de urmatoarele necesitati:

- plantarea de perdele vegetale de protectie la distantele impuse de legislatia in vigoare;

- montarea de panouri fonoabsorbante la trecerea prin apropierea locuintelor;

- amenajarea de locuri de odihna la distante de maximum 30 km, amplasate la minimum 50 m de

autostrada. Acestea vor fi dotate cu grupuri sanitare cu apa potabila curenta (W.C., chiuvete, dusuri), cu

amenajari pentru odihna, protejate de insorirea excesiva si de intemperii si cu amenajari pentru colectarea

si evacuarea reziduurilor solide, conform prevederilor art. 39 din prezentele norme Locul de odihna poate

fi dotat si cu statie de alimentare cu carburanti si cu unitati de aiimentatie publica. Amenajarile din locurile

de odihna vor fi racordate la reteaua de energie electrica.

Apele uzate vor fi colectate, prelucrate si evacuate conform prevederilor art. 28 - 36 din prezentele norme.

- la toate amenajarile de pe autostrazi se vor prevedea accese speciale pentru persoanele handicapate;

- asigurarea unui iluminat corespunzator pe timp de noapte;

- montarea la distante de maximum 5 km a telefoanelor publice pentru urgentele medicale.

CAPITOLUL IX - Norme privind produsele pesticide utilizate in profilaxia sanitar - umana

Art. 141.

Utilizarea pesticidelor in combaterea artropodelor si a rozatoarelor, vectoare de maladii transmisibile si/sau

generatoare de disconfort, se va face in asa fel incat sa nu fie afectata starea de sanatate a populatiei prin

efectul toxic al acestor produse.

Art. 142.

ln actiunile de combatere se utilizeaza numai produsele cuprinse in lista aprobata prin ordin al ministrului

sanatatii si publicata sub titiul ,,Produsele pesticide avizate pentru profilaxia sanitar-umana''.

Lista se va actualiza si publica anual.

Produsele avizate pentru aceasta activitate la o data ulterioara publicarii listei se pot utiliza pe baza avizului

sanitar eliberat de Ministerul Sanatatii.

Art. 143.

Produsele care se incadreaza in grupele | si a II-a de toxicitate pot fi utilizate numai de operatori calificati si

autorizati de inspectoratele de politie sanitara si medicina preventiva teritoriale si nu se pot comercializa

sau distribui catre populatie.

Tratamentele cu pesticide din grupele I si a ll-a de toxicitate pot fi efectuate in gospodariile individuale,

numai in afara spatiilor de locuit, de catre operatori autorizati.

Art. 144.

ln actiunile de combatere se vor respecta cu strictete forma, norma si modul de utilizare a.pesticidelor.

stabilite o data cu avizarea sanitara a produsului utilizat si se vor respecta masurile de protectie a

operatorilor, masurile de prevenire a poluarii mediului inconjurator si masurile pentru prevenirea unor

accidente.

Actiunile de combatere pot fi efectuate de unitati prestatoare de servicii de dezinsectie si deratizare.

Unitatile prestatoare trebuie sa fie autorizate sanitar de catre inspectoratele de politie sanitara si medicina

preventiva teritoriale; ele isi vor desfasura activitatea sub supravegherea si controlul tehnic al

compartimentelor de specialitate din inspectoratele de politie sanitara si medicina preventiva teritoriale.

Daca o unitate prestatoare isi desfasoara activitatea si in alt teritoriu decat in cel pentru care a fost

autorizata, nu va putea face acest lucru fara sa

instiinteze in prealabil inspectoratul de politie



NR INREG . J24 / 1705 / 2004 ; CUI: 16927071

CONT RO50 BACX 0000 0030 2101



112

sanitara si medicina preventiva din noul teritoriu.

Operatorii pentru dezinsectie si deratizare din aceste unitati trebuie sa fie atestati de catre inspectoratul de

politie sanitara si medicina preventiva teritorial, pentru aceasta activitate.

In acest scop inspectoratele de politie sanitara si medicina preventiva teritoriale pot organiza cursuri de

calificare in vederea obtinerii atestarii.

Art. 145.

Comercializarea produselor pesticide utilizate in profilaxia sanitar-umana se poate face numai daca aceasta

este cuprinsa in obiectul de activitate al unitatii comerciale.

Produsele pot fi comercializate numai in ambalaje autorizate in acest scop de catre lnstitutul de Igiena,

Sanatate Publica, Servicii de Sanatate si de Conducere Bucuresti si insotite de instructiuni de folosire

redactate in limba romana. Microambalarea pesticidelor utilizate in profilaxia sanitar-umana se poate face

numai cu aprobarea inspectoratelor de politie sanitara si medicina preventiva judetene. Modul de ambalare

si etichetele trebuie sa fie aprobate si in acest caz de lnstitutul de lgiena, Sanatate Publica, Servicii de

Sanatate si de Conducere Bucuresti.

Este interzisa portionarea si reambalarea produselor pesticide fara autorizarea de catre lnstitutul de lgiena,

Sanatate Publica, Servicii de Sanatate si de Conducere Bucuresti a acestei activitati.

Este interzisa utilizarea ambalajelor pentru produse pesticide in alte scopuri decat cele pentru care au fost

destinate.

Este interzisa comercializarea catre populatie a produselor pesticide din grupele l si a ll-a de toxicitate.

Comercializarea acestor produse se poate face numai catre persoane fizice sau juridice autorizate in acest

scop de catre inspectoratele de politie sanitara si medicina preventiva teritoriale, insotita de consemnarea

instrainarii intr-un registru special.

Art. 146.

Consiliile locale, Consiliul General al Municipiului Bucuresti, primariile si agentii economici au obligatia

de a organiza si desfasura actiuni de combatere a artropodelor si rozatoareior vectoare de maladii

transmisibile si/sau generatoare de disconfort, la solicitarea si cu indru marea tehnica de specialitate a

inspectoratului de politie sanitara si medicina preventiva teritorial.

Art. 147.

Cetatenii cu gospodarii individuale si asociatiile de locatari au obligatia de a asigura combaterea si

stingerea focarelor de artropode si rozatoare vectoare de maladii transmisibile si/sau generatoare de

disconfort din gospodaria proprie sau din spatiile pe care le detin.

Art. 148.

lnspectoratele de politie sanitara si medicina preventiva teritoriale au obligatia informarii populatiei cu

privire la existenta in teritoriu a vectorilor care prezinta un risc pentru sanatate sau care produc un

disconfort deosebit si la masurile de combatere ce trebuie luate impotriva acestora. In atingerea acestui

scop, membrii comunitatii se pot adresa inspectoratelor de politie sanitara si medicina preventiva teritoriale

pentru obtinerea informatiiior dorite.

Consiliile locale si primariile au obligatia de a comunica cetatenilor masurile intreprinse in vederea

combaterii artropodelor si rozatoarelor.

CAPITOLUL X - Normele de igiena privind inhumarea, transportul si deshumarea cadavrelor umane

Art. 149.

ln cazurile de deces prin boli transmisibile, carantinale se vor lua masurile de prevenire a raspandirii

infectiei, impuse de unitatile sanitare teritoriale - transportul acestor cadavre se va face numai cu avizul

sanitar de transport eliberat de autoritatea sanitara teritoriala.

Art. 150.

Transportul cadavrului in afara localitatii in care s-a produs decesul se face dupa imbalsamare, intr-un

sicriu al carui fund este acoperit cu materiale absorbante, este impermeabil si inchis etans.

Art. 151.

Exhumarea cadavrelor se poate face dupa minimum un an de la data inhumarii si numai in perioada 1

noiembrie - 31 martie; dupa 7 ani de la deces osemintele pot fi deshumate in orice perioada a anului, fara

avizul organului sanitar.

Art. 152.



NR INREG . J24 / 1705 / 2004 ; CUI: 16927071

CONT RO50 BACX 0000 0030 2101



113

Transportul international al cadavrelor umane se face pe baza unui pasaport de transport mortuar; pentru

cadavrele care sunt transportate din tara in strainatate, pasaportul de transport mortuar se elibereaza de

catre inspectoratul de politie sanitara si medicina preventiva din judetul unde s-a produs decesul sau

exhumarea. Transportul international al cadavrelor se va face in sicriu impermeabilizat, inchis ermetic, al

carui fund este acoperit cu un strat de 5 cm grosime din materii absorbante (rumegus, turba sau altele

asemenea), imbibate intr-o solutie dezinfectanta. Sicriul se depune intr-o lada din lemn, bine etanseizata.

Transportul intern sau international al cadavrelor prin mijloace feroviare se face conform regulamentului

ministerului de resort, avizat de Ministerul Sanatatii.

Art. 153.

lnhumarea cadavrelor umane se face numai in cimitire autorizate sanitar de catre inspectoratul de politie

sanitara si medicina preventiva judetean.

Cimitirele vor fi imprejmuite cu gard si cu o perdea de arbori. lntre morminte si gardul cimitirului va fi

lasata o zona libera de 3 m.

Art. 154.

Desfiintarea si schimbarea destinatiei unui cimitir se fac numai dupa 30 de ani de la ultima inhumare si

dupa stramutarea tuturor osemintelor.

Desfiintarea cimitirelor inainte de acest termen se face numai cu avizul inspectoratului de politie sanitara si

medicina preventiva judetean.

ANEXA 4

DEFINIŢII ALE UNOR TERMENI UTILIZAŢI ÎN REGULAMENTUL LOCAL DE

URBANISM AL COMUNEI CICARLAU:

ACTIVITĂŢI TERŢIARE = activităţi de servicii de toate categoriile conform Clasificării Activităţilor

din Economia Naţională - Comisia Naţională de Statistică, 1992.

ACTIVITĂŢI MANUFACTURIERE = formă de producție industrială, bazată pe predominarea muncii

manuale, pe diviziunea muncii în cadrul atelierului.

ALINIAMENT = linia de demarcaţie între domeniul public şi proprietatea privată. Se utilizează în

reglementări şi aliniamentul “de fund” care stabileşte linia până la care pot fi dispuse clădirile spre

interiorul terenului, în scopul de a se proteja o mai bună posibilitate de utilizare a interiorului insulei.

ALINIEREA CLĂDIRILOR = linia pe care sunt dispuse faţadele clădirilor spre stradă şi care poate

coincide cu aliniamentul sau poate fi retrasă faţă de acesta, conform prevederilor regulamentului. În cazul

retragerii obligatorii a clădirilor faţă de aliniament, interspaţiul dintre aliniament şi alinierea clădirilor este

non aedificandi, cu excepţia împrejmuirilor, acceselor şi a teraselor ridicate cu cel mult 0,40 metri faţă de

cota terenului din situaţia anterioară lucrărilor de terasament.

ANEXE ALE LOCUINŢELOR = clădiri de mici dimensiuni realizate pe o parcelă independent de

clădirea principală, destinate pentru gararea a 1-2



NR INREG . J24 / 1705 / 2004 ; CUI: 16927071

CONT RO50 BACX 0000 0030 2101



114

maşini sau pentru agrement (umbrare, pergola acoperite, sere), pentru adăpostirea animalelor şi produselor

agricole pentru subzistenţă sau comercializare;

CENTRU COMERCIAL ŞI DE AFACERI = parte a zonei centrale care grupează cele mai importante

servicii manageriale, tehnice şi profesionale (grupate în clădiri specializate pentru birouri multietajate, dar

recomandabil nu peste P+2 niveluri conform celor mai recente studii de marketing), servicii financiar-

bancare, servicii profesionale pentru persoane fizice şi juridice, poştă şi telecomunicaţii, agenţii diverse

(imobiliare, de turism etc.), edituri, centre media, centre şi galerii de artă, expoziţii, hoteluri, restaurante,

comerţ general, specializat şi de lux, servicii colective şi personale, activităţi ale diverselor organizaţii

politice, economice, patronale şi profesionale, recreere şi sport în spaţii acoperite, mici activităţi productive

manufacturiere specializate sau necesare pentru funcţionarea altor activităţi din centrul de afaceri, depozite

mic-gros, locuinţe cu partiu special, în care sunt incluse spaţii pentru profesiuni liberale (birouri de

avocatură cabinete medicale, birouri de consultanţă financiar - contabilă etc.), străzi şi piaţete pietonale,

parcaje multietajate. Instituţiile şi serviciile publice pot fi localizate în centrul de afaceri dar nu participă la

definirea acestuia, nici funcţional, nici ca indici urbanistici utilizaţi pentru delimitare (CUT exclusiv pentru

comerţ şi servicii - mai mare de 1,0).

COEFICIENT DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT) - coeficient de utilizare a terenului (CUT) -

raportul dintre suprafaţa construită desfaşurată (suprafaţa desfăşurată a tuturor planşeelor) şi suprafaţa

parcelei. Nu se iau în calculul suprafeţei construite desfaşurate: suprafaţa subsolurilor cu înalţimea liberă

de pâna la 1,80 m, suprafaţa subsolurilor cu destinaţie strictă pentru gararea autovehiculelor, spaţiile

tehnice sau spaţiile destinate protecţiei civile, suprafaţa balcoanelor, teraselor deschise şi neacoperite,

teraselor şi copertinelor necirculabile, precum şi a podurilor neamenajabile, aleile de acces

pietonal/carosabil din incintă, scările exterioare, trotuarele de protectie;

COMERŢ EN GROS = societăţi comerciale care se ocupă cu achiziţionarea, depozitarea, reambalarea şi

distribuirea mărfurilor către comercianţii detailişti.

CONSTRUCŢII TEMPORARE – construcţii determinate de necesitatea sau potenţiabilitatatea

desfăşurării unor activităţi temporare generate de anumite evenimente culturale, sportive , educative, de

agrement sau activităţi cu caracter sezonier ( patinoar, terase pentru alimentaţie publică, amenajări pentru

comerţ sezonier – Crăciun, Mărţişor, Paşte etc.)

LOCUINŢE CU PARTIU SPECIAL = locuinţe care includ spaţii pentru profesiuni liberale, locuinţe de

serviciu.

DESCHIDERE LA STRADĂ - distanţa/lungimea perpendicularei dintre limitele laterale măsurată în

punctul cel mai apropiat de aliniament.

ÎNĂLŢIMEA MAXIMĂ A CLĂDIRILOR - exprimă în metri şi număr de niveluri convenţionale (3 m)

înălţimea maximă admisă în planul faţadei, măsurată între teren (în situaţia anterioară lucrărilor de

terasament) şi cornişe sau limita superioară a parapetului terasei.

PARCELĂ = Conform pct. 16 (glosar de termeni) din Norma tehnică din 01.10.2001 pentru introducerea

cadastrului general aprobat cu Ordinul 534 a Ministerului Administraţiei Publice, parcela este „ suprafaţa

de teren situată într-o unitate administrativ-teritorială pe un amplasament bine stabilit, având o singură

categorie de folosinţă şi aparţinând unui proprietar sau mai multor proprietari, în indiviziune. Din punct de

vedere economic o parcelă poate avea mai multe subdiviziuni fiscale. O subdiviziune fiscală este o

porţiune a parcelei având aceeaşi clasificare calitativă.”



NR INREG . J24 / 1705 / 2004 ; CUI: 16927071

CONT RO50 BACX 0000 0030 2101



115

PERDELE DE PROTECTIE = sunt formaţiuni cu vegetaţie forestieră, înfiinţate prin plantare, cu lungimi

diferite şi lăţimi relativ înguste, amplasate la o anumită distanţă unele faţă de altele sau faţă de un obiectiv,

cu scopul de a-l proteja împotriva efectelor unor factori dăunători.

Perdelele de protecţie sunt pentru protecţia terenurilor agricole contra factorilor climatici dăunători

şi pentru ameliorarea condiţiilor climaterice din perimetrul apărat, antierozionale, de protejare a solului

supus fenomenelor de eroziune, pentru protecţia căilor de comunicaţie şi de transport, în special

împotriva înzăpezirilor, pentru protecţia digurilor şi a malurilor contra curenţilor, viiturilor, gheţii şi

altele;

Perdelele forestiere de protecţie pot fi, după caz, proprietate publică sau privată şi constituie bun de

interes naţional.Dreptul de proprietate asupra terenurilor cu perdele forestiere de protecţie se exercită

în conformitate cu dispoziţiile Legii 289/2002

PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (POT) - Procent de ocupare a terenului (POT) -

raportul dintre suprafaţa construită (amprenta la sol a clădirii sau proiecţia pe sol a perimetrului etajelor

superioare) şi suprafaţa parcelei. Suprafaţa construită este suprafaţa construită la nivelul solului, cu

excepţia teraselor descoperite ale parterului care depăşesc planul faţadei, a platformelor, scărilor de acces.

Proiecţia la sol a balcoanelor a căror cotă de nivel este sub 3,00 m de la nivelul solului amenajat şi a

logiilor închise ale etajelor se include în suprafaţa construită. [cf. Ordonanţa nr. 27 din 27.08.2008]

SERVICII ŞI ECHIPAMENTE PUBLICE - serviciile publice care sunt finanţate de la buget, se

stabilesc prin norme şi sunt destinate tuturor locuitorilor; în mod special termenul de echipamente publice

se referă la serviciile publice structurate în reţea la nivel de zona rezidenţială şi de cartier – creşe,

dispensare, grădiniţe, şcoli, licee, biblioteci de cartier etc.

pr. nr. 34/ 2009 pug localitatea cicaralau judeŢul ... cicarlau.pdf · te - zona de echipamente...

Documents