Fiecare pom din lume Are o poveste-anume.Dar e una de demult Şi pe-aceea o ascult-Totdeauna de CrăciunDaţi-mi voie să v-o spun:Când la Betleem Maria,Săvârşind călătoria,L-a născut pe Fiul SfântÎngerii din cer cântândAu dus vestea-n lung şi-n latCă un Rege luminatCu mărire va veni,Pământul va moşteni.

Pe-atunci, în ţara aceea,

Care se numea Iudeea,

Domnea Irod- împărat

Stăpân rău, ne-nduplecat.

Tulburat de-această ştire

A tunat către oştire:

--Dau poruncă-mpărătească

Urma Lui să se găsească

Şi cu viaţă să-mi plătească

Pentru că a cutezat,

Să se creadă împărat

Maica Pruncului IisusAlergând în jos şi-n sus,Fiului său PreacuratAdăpost I-a căutat.Dar după o zi întreagăObosită, fără vlagă,S-a oprit şi s-a rugatDe-un stejar verde, rotat:--O, sejare credincios,Lasă-ţi crengile în jos,Frunza lor pe noi să cadă,Ostaşii să nu ne vadă.Ajutor de ne vei da,Bine te voi cuvânta!--Maică Sfântă, iubitoare,Frunza mea e foşnitoare,Zi şi noapte n-are tihnăNu găseşti sub ea odihnă!Iar de-ţi plânge copilaşulVa auzi ostaşul.

--Cât puteai să fii de bunDar n-ai fost şi ţie-ţi spun:Toamna când o să coboare,Verdele să-ţi ruginească,Vântul să te desfrunzească,Frigul iernii îngheţatSă-l întâmpini dezbrăcat.Frunzele să-ţi crească iară,Doar târziu, în primăvară!

--Mă rog ţie, fagule,Primeşte-mă, dragule,În frunzişul tău umbrosCa să-L aperi pe Hristos!Ajutor de îmi vei da,Bine-te-voi-cuvânta!

--Cât de mult mi-ar plăcea mieDin ramuri să-ţi fac chilie,Dar mă tem oastea când vine,Pruncul tău să nu suspineŞi pentru această vină,Să mă taie din tulpină!

--Brad înalt, cu frunză deasă,În umbrarul tău mă lasăCăci ostaşi cu lănci de fierViaţa Pruncului mi-o cer.Ajutor de îmi vei da,Bine- te- voi- cuvânta!

--Nici tu nu vrei să fii bun!De-aceea şi ţie-ţi spun:Teme-te când în pădureVa intra om cu secureCăutând din loc în locLemne bune pentru foc,Că atunci tulpina taSe va prăvăli şi ea!

--Maica Domnului Hristos,Eu îţi mulţumesc frumos,Că pe mine m-ai văzutŞi-ajutorul mi-ai cerut.Pruncului înfăşăţelÎi voi face legănelŞi încet îi voi doini,Până când va adormi.Din răşină, tămâioasăI-oi aprinde către seară,Iar din conurile meleO să-I fac lumânărelePân’ la răsărit de stele.

--Mulţumescu-ţi, brad frumos,Ai fost bun şi credincios!Fapta ta cea minunatăVa primi sfântă răsplată:De acum până-n vecie,Lumea trebuie să ştieCă eşti pomul de CrăciunPentru tot creştinul bun.

An de an, copii din corŢi-or cânta colindul lor Cu vers dulce şi duiosBrad frumos şi credincios,

Şi cu ei va fi Hristos!

O, brad frumos, o, brad frumos!Cu cetina tot verdeTu eşti copacul credinciosCe frunza nu şi-o pierde!O, brad frumos, o, brad frumos!Cu cetina tot verde.

……..

.

. De atunci, an de an, creştinii sărbătoresc Crăciunulîmpodobind bradul cel veşnic verde.