POVESTI RUSESTIRegele si camasa - Fabula de TolstoiIntr-o zi, un vestit rege s-a imbolnavit. "Ii dau jumatate din regatul meu celui care ma va vindeca," a zis el, impins de disperare. Toti inteleptii din tara s-au adunat pentru a gasi o cale de a-l face bine pe stapanul lor. Nimeni nu avea insa nici o idee despre ce ar f putut sa fe facut.In cele din urma, s-a gasit un intelept care a declarat ca stia cum putea f lecuit regele: "Daca reusiti sa gasiti un om fericit, luati-i camasa si imbracati-l pe rege cu ea, si, numaidecat il veti vedea vindecat"!egele si-a trimis de indata emisarii pentru a gasi un om fericit. "cestia au umblat inlungul si in latul regatului fara a descoperi insa vreunul. #e pare ca nu e$ista nimeni indeajuns de multumit de viata sa: daca un om era bogat, era totusi suferind% daca un altul era sanatos, nu avea nici o avere% daca unul era avut si sanatos, avea in sc&imb o nevasta rea% daca altul se bucura ca avea copii, acestia se dovedeau a f rai. Intr-un cuvant, fecare om gasea cate un motiv pentru a se plange de viata.'ana la urma, tarziu, intr-o noapte, ful regelui a trecut pe langa un bordei amarat si a auzit pe cineva dinauntru spunand: "Domnul fe laudat, mi-am terminat treaba, mi-am umplut burta, si acum pot sa ma intind pe pat si sa dorm (e mi-as putea dori mai mult)" !egele n-a mai putut de bucurie la a*area vestii ca fusese gasit un om fericit, si a poruncit sa i se ia camasa si sa ii fe adusa indata, omul caruia ii apartinea urmand sa fe rasplatit cu cat de multi bani isi dorea.+misarii s-au dus sa ia camasa, dar omul fericit era atat de sarac incat nu avea nici macar o camasa.Pestisorul de aur - Poveste ruseascaOdata ca niciodata, pe insula Buian, era o coliba mica si darapanata in care stateau un mos si o baba. Cei doi batrani traiau intr-o mare saracie. Mosul obisnuia sa isi arunce plasa in mare, dar nu reusea sa prinda decat putini pesti, numai atatia cat sa isi poata duce zilele de azi pe maine impreuna cu nevasta lui.Intr-o zi, el si-a aruncat, ca de obicei, plasa in valuri si, cand a inceput sa traga de ea, a simtit ca prinsese ceva mare si greu. -a c!inuit multa vreme sa aduca plasa pe mal, dar cand a scos-o a vazut ca in ea nu era nimic altceva decat un pestisor. "u era insa un peste obisnuit, ci unul de aur,ce a inceput de indata sa graiasca cu o voce de om, #$a-mi drumul, mosule% &asa-ma sa ma intorc in adanca apa albastra si iti voi 'i de 'olos. pune-mi de ce ai nevoie si iti voi implini dorinta pe data%# Mosul a stat putin pe ganduri, si a zis, #"u am nevoie de nimic de la tine. $u-te inapoi si inoata in mare.# ( aruncat pestisorul de aur in apa si s-a intors acasa."evasta l-a intrebat daca prinsese ceva, iar el i-a raspuns, #"-am prins nimic altceva decat un pestisor de aur caruia i-am dat drumul inapoi in mare. ( grait cu glas de om si mi-a spus, #$a-mi drumul si iti voi indeplini orice dorinta. Mie mi-a 'ost mila de el si l-am pus inapoi in apa.# #)ai, batran prostanac%# a e*clamat nevasta. #Iti pica norocul din cer si tu nu ai atata minte incat sa te bucuri de el.# Cu 'iecare zi ce trecea, batrana a devenit tot mai manioasa, si il blestema pe mos de dimineata pana seara, nedandu-i deloc pace. #Puteai sa-i 'i cerut macar o paine%# striga ea la barbatul sau. #"u mai avem nici macar o coa+a de pita de mancare, ce-o sa ne 'acem,#Pana la urma, satul de cicaleala nevestei, mosul s-a intors la malul apei pentru a-i cere pestisorului de aurniste paine. Imediat ce a a+uns langa apa, a strigat, #Pestisorule, pestisorule% )ino incoace, cu coada ta inspre mare si capul indreptat catre mine.# "u a durat mult, si pestele a sosit la tarm. #Ce iti doresti, mosule,# a intrebat el. #Baba mea e suparata pe mine si m-a trimis sa iti cer niste paine.# #)ei avea paine din plin,# i-a raspuns pestisorul.Batranul s-a intors acasa si si-a intrebat sotia daca aveau paine. #(vem o multime de paine,# i-a zisbaba, #dar avem un alt necaz. Mi s-a crapat copaia si nu mai am in ce spala ru'ele. $u-te la pestisorul de aur si cere-i o alta cada.# Omul a'acut intocmai. -a dus la malul marii si a strigat, #Pestisorule, pestisorule% )ino incoace, cu coada ta inspre mare si capul indreptat catre mine.# Pestisorul de aur s-a ivit de indata. #Ce ai nevoie, mosule,# a intrebat el. #Baba mea m-a trimis sa iti cer o noua albie de spalat ru'ele.# #Foarte bine,# i-a spus pestele, #intoarce-te acasa si vei gasi o noua copaie.#Imediat ce a trecut pragul colibei sale, nevasta a tipat la el, #Mergi inapoi, si spune-i pestisorului de aur sa ne 'aca o casa noua. "u mai putem trai aici, nu vezi ca o sa cada peretii peste noi,# Batranul s-a dus iar la tarmul marii si a strigat, #Pestisorule, pestisorule% )ino incoace, cu coada tainspre mare si capul indreptat catre mine.# "u a trecut mult timp si pestisorul s-a aratat, intreband, #Ce iti doresti, mosule,##Fa-ne o casa noua,# i-a raspuns omul, #nevasta-mea e plina dedraci si nu imi da deloc pace. "u mai vrea sa traiasca in vec!ea coliba si zice ca se darama peste ea.# #us 'runtea, mosule,# l-a incura+at pestisorul, #mergi acasa, spune-ti rugaciunile si, in scurt timp, vei avea alta casa.# Mosul s-a dus intors si a vazut in locul bordeiului o casa nou nouta, din lemn de ste+ar, cu streasina maiastru sculptata. (bia a a+uns si nevasta-sa, mai 'urioasa decatmai inainte, s-a repezit la el si a inceput sa il boscorodeasca, #(!, batran neg!iob% "u stii sa-ti recunosti norocul nici c!iar atunci cand este in 'ata nasului tau% Crezi ca o noua casa ne este indea+uns, Intoarce-te inapoi la pestisorul tau de aur si spune-i ca nu mai vreau sa 'iu sotie de pescar, ci o mare doamna, in asa 'el incat oamenii sa 'aca ce le poruncesc si sa se plece inaintea mea ori de cate ori dau cu oc!ii de mine.# Batranul si-a indreptat iar pasii catre malul marii si a strigat, #Pestisorule, pestisorule% )ino incoace, cu coada ta inspre mare si capul indreptat catre mine.# Pestisorul nu a intarziatmulta vreme si l-a intrebat, #$e ce ai nevoie, mosule,# #Baba mea nu inceteaza sa ma bata la cap,# i-a raspuns omul. #Parca a luat-o gaia% (cum nu mai vrea sa 'ie nevasta de pescar, ci o mare doamna.# #us 'runtea, mosule,# l-a incura+at pestisorul, #mergi acasa, spune-ti rugaciunile si ti se va implini dorinta.#Batranul s-a intors asadar acasa si, nu mica i-a 'ost mirarea cand a vazut in locul casei sale o marecladire, cu trei eta+e. In curte 'or'oteau o gramada de servitori, mai multi bucatari bateau in tingiri in bucatarie, iar sotia lui statea pe un +ilt inalt, imbracata cu o roc!ie de brocart, dand ordine in stanga si in dreapta. #Buna ziua, nevasta,# i-a zis omul nostru. #)ai, ce nerusinare%# a strigat doamna investmantata in brocart. #Cum indraznesti sa imi spui mie, o mare doamna, nevasta, lugilor% $uceti batranul asta nerod la gra+duri si dati-i pe spate patruzeci de lovituri de bici ca sa se invete minte%# "umaidecat, servitorii si-au 'acut aparitia, l-au ins'acat pe batran de cea'a si l-au dus la gra+duri. ( 'ost apoi biciuit pana abia a mai putut sa rasu'le. $upa aceea, 'emeia l-a 'acut omul ei de curte. I s-a dat o matura cu care trebuia sa 'aca curat prin ograda si a 'ost trimis sa manance la bucatarie. Ce viata ducea bietul om% In 'iecare zi trebuia sa mature curtea si daca ii scapa din vedere cea mai mica 'arama de pra', era dus la gra+d si batut peste spinare cu biciul. #Ce cotoroanta,# se gandea el. #I-am adus o avere, iar ea umbla cu nasul pe sus sinici macar nu ma mai recunoaste de sot.#Odata cu timpul, baba s-a saturat sa 'ie o mare doamna, asa ca l-a c!emat pe mos si i-a poruncit, #$u-te inapoi la pestisorul de aur, impielitatule, si spune-i ca nu imi mai place sa 'ie nevasta de guvernator. )reau sa 'iu regina%# Omul a mers din nou la tarmul marii si a strigat, #Pestisorule, pestisorule% )ino incoace, cu coada ta inspre mare si capul indreptat catre mine.# #Ce iti doresti, mosule,# l-a intrebat pestisorul. #Baba mea a sarit calul- nu mai vrea sa 'ie o mare doamna, ci o regina.# #us 'runtea, mosule,# l-a incura+at pestisorul, #mergi acasa si spune-ti rugaciunile si ti se va implini dorinta.# Batranul s-a intors si, in locul casei cu trei eta+e, a zarit un inalt palat cu acoperisul din aur- soldati cu pustile pe umar marsaluiau in +urul lui, in spatele palatului se gasea o 'rumoasa gradina, iar in 'ata o intinsa si inverzita pa+iste pe care de'ilau numeroase trupe de osteni. otia lui, imbracata ca o regina, statea la un balcon, impreuna cu multi generali si guvernatori, salutand parada militara. Tobele au inceput bubuie, un solemn mars s-a 'acut auzit, iar soldatii au strigat din toata puterea, #.ra%#$upa o vreme, baba s-a plictisit sa mai 'ie regina, asa ca a poruncit sa 'ie cautat si adus in 'ata ei mosul. Ce zarva s-a 'acut% /eneralii pu'neau, iar guvernatorii mormaiau si tunau. #.nde poate sa 'ie batranul ala,# In cele din urma, a 'ost gasit in curtea din spatele palatului, 'iind apoi adus in 'ata reginei. (ceasta i-a spus, #(sculta-ma, impielitatule% Mergi la pestisorul de aur si zi-i ca nu mai vreau deloc sa 'iu regina, ci tapana Marii, ast'el incat toate marile si toti pestii sa mi se inc!ine%# Mosul a incercat sa i se impotriveasca, dar 'ara 'olos. $aca nu ii dadea ascultare risca sa i se taie capul. ( plecat asadar, vrand-nevrand, catre mare si, odata a+uns la tarm a strigat, #Pestisorule, pestisorule% )ino incoace, cu coada ta inspre mare si capul indreptat catre mine.# $e aceasta data insa, pestisorul nu s-a mai aratat. Omul l-a mai c!emat inca o data. #a-l c!em a treia oara,# s-a intrebat el. $intr-o data, marea a inceput sa murmure si sa clocoteasca, iar din limpede ce era s-a 'acut neagra ca smoala. Pestisorul a venit la mal si a intrebat, #$e ce ai nevoie,mosule,# batranul i-a zis, #Baba mea a innebunit si mai tare. (cum nu mai vrea sa 'ie regina, ci tapana a Marii, imparateasa peste ape si conducatoare a tuturor pestilor.# Pestisorul de aur nu i-araspuns batranului, si-a intors coada catre el si s-a cu'undat in mare.Mosul s-a intors acasa si nu i-a venit sa-si dea crezare oc!ilor0 palatul disparuse, in locul lui se a'lavec!ea lui coliba, iar inauntrul casei statea batrana sa nevasta intr-o roc!ie zdrentuita. Cei doi au inceput sa traiasca la 'el ca odinioara. Mosul a pornit sa isi arunce din nou plasa in mare, dar, nu amai reusit niciodata sa prinda vreun pestisor de aur.Buratino si c!eita de aur - Poveste de TolstoiBuratino este persona+ul principal al cartii C!eita de aur, sau (venturile lui Buratino, scrisa de (le*ei "i1olaevici Tolstoi. Inspirat de povestea #(venturile lui Pinocc!io#, de Carlo Collodi, Buratino este, la origine, un persona+ din #commedia dell2arte#, un tip de teatru popular al mastilor, aparut in Italia secolului al 3)I-lea."umele de Buratino deriva din cuvantul italian #burattino#, avand semni'icatia de papusa sau marioneta din lemn. Cartea lui Tolstoi a 'ost publicata in anul 4567, devenind cu repeziciune e*trem de populara in randul copiilor din .niunea ovietica. Povestea a devenit subiectul multor desene animate si a 'ost ecranizata de mai multe ori, 'ilme rusesti cu Buratino aparand pe marile ecrane inclusiv in anii 4585 si 49:8.Potrivit marturisilor scriitorului, Tolstoi a citit de mic copil Pinocc!io, insa, pierzand cartea lui Collodi, a inceput sa si-o reimagineze multi ani mai tarziu, in incercarea de a creea o serie de povesti menite a 'i spuse inainte de culcare c!iar propriilor sai copii.Rezumatul povestii Cheita de aur sau Aventurile lui Buratino(semeni lui Pinocc!io, Buratino este o papusa de lemn cu un nas 'oarte lung. Potrivit povestii, el este cioplit de tata Carlo dintr-un bustean de lemn, si capata, dintr-o data, viata. In timpul creariisale, Buratino a+unge sa aiba un nas lung din pricina unei miscari neindemanatice a tatalui Carlo. (cesta incearca sa i-l scurteze, insa e'orturile sale sunt in zadar, pentru ca nasul papusii sale se lungeste mereu, si mereu, din nou, in ciuda e'orturilor sale.Tata Carlo isi vinde singura !aina pentru a cumpara un abecedar pentru Buratino si a-l trimite la scoala. Cu toate acestea, baiatul este atras de un anunt despre unteatru de papusi proaspat sositin oras, si isi vinde cartile pentru a-si cumpara un bilet la spectacol. (ici se imprieteneste cu alte marionete, insa raul maestrul papusar Carabas Barabas vrea sa il arunce pe 'oc pentru ca ii stricase spectacolul.Carabas Barabas il elibereaza, totusi, pe Buratino dupa ce a'la de la acesta ca in casa tatalui sau Carlo se a'la o usa secreta, cautata de multa vreme de papusar. O c!eita de aur ce 'usese odata inposesia lui Carabas, si pe care o pierduse la un moment dat, era singurul mi+loc de a desc!ide acea usa tainica.(tunci cand ii da drumul, Carabas Barabas ii daruieste lui Buratino cinci banuti de aur, pentru a-i da tatalui sau, ast'el incat sa pazeasca intrarea secreta mascata de o pictura in'atisand o vatra.In drumul spre casa, Buratino se intalneste cu motanul Bazilio si vulpea (lisa, care vor sa-i sterpeleasca banutii, pretinzand ca si-i poate inmulti punandu-i in pamant, ca pe niste seminte, inTara Prostilor, pe Campul Minunilor. $upa ce cei doi incearca, 'ara succes, sa ii 'ure mica avere si il spanzura cu capul in +os de un copac, Buratino este salvat de 'etita cu parul albastru, cea mai 'rumoasa papusa din teatrul lui Carbas Barabas, ce 'ugise de la crudul ei stapan si locuia intr-o casuta dintr-o padure. Fata incearca apoi, cu mari impotriviri, sa ii dea lui Buratino o educatie aleasa, si sa il invete sa scrie si sa socoteasca.Baietelul evadeza apoi dintr-o magazie in care 'usese inc!is drept pedeapsa pentru obrazniciile sale de 'ata cu parul albastru, 'iind condus de un liliac in asa-zisa Tara a Prostilor. &iliacul era, de 'apt, un complice al celor doi sarlatani, si il aduce la Bazilio si (lisa, ce nu renuntasera la planul de a-i lua banutii de aur. $upa ce il conving sa isi ingroape banii pe #Campul Minunilor#, si si-i insusesc, cei doi il dau pe mana politistilor caini, pretinzand ca este !ot si !aimana. (runcat de politisti intr-un iaz intunecat si murdar, Buratino a'la de la broastele de acolo ca cei patru galbeni ii 'usesera 'urati, iar broasca testoasa Tortilla ii daruieste c!eita de aur. Baiatul 'uge apoi din Tara Prostilor si isi intalneste un tovaras de su'erinta, pe Pierrot, o papusa de la teatrul de papausi, urmarita de Barabas pentru ca trasese cu urec!ea la discutia lui cu $uremar, un vanzator de lipitori de leac ceii povestise papusarului despre broasca testoasa ce avea c!eita de aur.$upa aceea, Buratino si Pierrot merg la Malvina, 'etita cu parul de aur, dar sunt nevoiti sa 'uga impreuna cu ea si cainele ei, (rtemon, de 'rica lui Carabas Barabas si a cainilor politisti. &a marginea padurii, are loc o lupta crancena intre Barabas si cainii politisti de o parte, si Buratino, cainele (rtemon si alte a+utoare ale baiatului precum niste lastuni, un vultur, niste serpi, arici, bondari, carabusi, pe de alta parte. Buratino si aliatii sai ies invingatori, iar Carabas Barabas ramane prizonier al unui pin, cu barba-i mare lipita de rasina de pe scoarta acestuia.Buratino se strecoara apoi, in spatele unui cocos, in !anul unde mancau papusarul si $uremar, reusind sa a'le secretul c!eitei de argint.C!iar atunci cand pareau ca nu mai au nici o cale de scapare din 'ata lui Barabas, aliat cu matonulBazilio si vulpea (lisa, Buratino, Malvina si Pierrot sunt salvati in mod neasteptat de tata Carlo.Odata a+unsi acasa, tata Carlo desc!ide usita tainica, si, coboara impreuna cu 'iul sau, si celelaltedoua marionete, pe o scara de piatra, sub pamant, si ies din nou la lumina, descoperind un minunat teatru de papusi. (icise !otarasc cu totii sa puna in scena o piesa minunata, intitulata #C!eita de aur sau nemaipomenitele patanii ale lui Buratino si ale prietenilor sai#. &a prima reprezentatie, i-a parte si Carabas Barabas, care spumega de 'urie dupa ce vede ca toate papusilesale 'ugisera de la el, 'iind actori in noul si nemaipomenitul teatru de papusi.