Hans Christian Andersen

POVE$Tr

Traducere de

Dimitrie Stdncescu

254 HANS CHRISTIAN ANDERSEN

intinde de la Ri.sirit pAni la Apus gi poarti mesajeleatAt de repede cum ajunge lumina soarelui pAni pepimA.nt. El creste si tor cresre, devine mai puternic gi se

extinde, an de an, prin toate m5.rile, inconjurend Pimen-tul, atAt pe sub apele involburare, cAt gi pe sub cele lim-pezi precum cristalul.

Jos de tot, pe fundul apelor, se indnde sarpele, sar-

pele din Midgardr, care isi mugci. propria coadi intimp ce inconjoar5. Pimintul. Pestii si scoicile se lovescde el si tot nu ingeleg lucrul acesra venit de acolo, desus. Acest garpe, umplut pini la refuz de gAnduri,transmire in toate limbile PimAntului, rimArlAndtotu;i ti.cut. $arpele gtiingei binelui gi ri.ului, ;arpeledin Midgard, cel mai minunar dinrre toate minunilemirii, marele nosffu sarpe-de-mare.

CUPRINS

Sirena 7

Istoriauneimame ... 38

Ib;i Cristina. . . ..... 46

Cinci intr-o pistaie . . 68

Potcovarul .... 75

Bradul. ....... 8l

Cel mai frumos trandafir . , . 93

Fetigacuchibrituri.... ..,,, 97

Hainele noi ale impiratului..... ,,L02

MAhnire ......109LumAnirile.... .....113

Cespune razadesoare. ....118

Condeiul de fier 9i cilimara...... -l2lAmnarul fermecat ...125

Degegica. .....136Pringesa gi bobul de mazilte. . . . . . .152

Soldigelul de plumb .. ... . .154

Privighetoarea. . . ....161

RlgugcaceaurAti ....176

1 in mitologia nordici, Jormungand, numir 9i ,,$arpele dinMidgard', este unul dintre cei rei copii ai lui Loki qi ai giganteiAngerbrode. Ydz|nd ci dimensiunile lui Jormungand crescconsiderabil pe zi ce trece, zeiihotirisc si il aruncepe funduloceanului ce inconjoarl PimAntul. incolicindu-se imprejurullumii oamenilor, Midgard, a devenit atXt de lung, incAt eranevoit si i9i mugte capitul cozii (n. ed..).

Criiasa zilpezii - Un basm in gapte

Povestiri ......189Prima povestire, care trateazidespreo oglindi gi cioburile ei. . . . . . . . lg9A doua povestireUnbliegelgiofetiEi. ....191A ueiapovesrireGridina de flori a femeii care triasi faci farmece. . . .L99A patra povesrirePringulgipringesa .......209A cincea povestireFetigatAlharilor ...217A sasea povestireLapona gifinlandeza ... . ......224

$ gapteapovestireIn care este vorba despre impirigiaCriiesei Zipeziigi despre ce s-aintAmplat acolo ...ZZB

Ghiocelul. ....23:.Marele $arpe-de-mare. .. ...241

SIRENA

Departe, foarte departe, iniuntru in mare, apa e

albasmi ca albistrelele cele mai frumoase gi limpede ca

cristalul cel mai curat, dar e a;a de adAnci, aga de

adinci, incAt niciclnd vreo ancori nu i-a dat de fundgi ar trebui si pui clopotnige inalte peste clopotnige

inalte ca si ajungi din adincimea ei pAni la suprafagi.

Acolo locuie;te poporul mirilor.Dar acolo nu sunt numai nisipuri, ci cresc cu grl-

mada gi copaci foarte ciudagi, plante foarte ciudate ale

clror ramuri gi foi sunt aga de mhdioase incAt se clea-

tin[ cum face apavreo mi;care.

Togi pe;tii mici ;i mari aluneci printre cricile lorcum sar pe pimint pisirile printre ramurile copacilor.

ln locul cel mai adAnc se afi palatul regelui mlrilor;zidurile acestui palat sunt de mirgean gi ferestrele cele

mari sunt fhcute din chihlibarul cel mai curat; acope-

ri;ul este fbcut numai din scoici, care se deschid ;i se

lnchid dupi cum marea se intinde or se trage inapoi;priveligtealui e de o frumusege ca in basme, cici fiecare

scoici are in ea mirgiritare strilucitoare gi aga de fru-moase incAt numai una ;i ar fi nespus de scumpi incoroana unei regine.

]1 A N S {]H ]].I S TIA N A *\ L] I,]]. S F,N.-

F.egeie mi.nl,lr era vi.dur. de lnr-rltir vi:eil1rl si rxtii;!fia

l,.rl r--,t:;.1 bat::3ni rr,:dc-rr *.ir: trei:uurii,e ':ase I" Bit:r Ane e r:. G- -

r.ner.e ciesterp'ti, e{al ln;lrrdri si iLe rrc;irn vcchl, ,,ie ace u:a

eaa*la ci era im.p*dchi';a cu ciu:'-rS.sprezece srridii ?n

.1rreiilc ee eenelaiee ct;iie n-avfau drept s[ aibb rnai

mult oia g',-r.se. Afirh de si*hlcli,1rue;r aceasta m.ie'i., era

.,,i"e dil:ir:i, eir: tr;ai i iai,-';fu- gl lllbe ;l llru [r Be 1-,i"inte se ie e etr.':

lniei ale l-r;.ar;.1, il{: ue{ii-la,telc s;'ric, fr-':rllo*.sc cdlte sas*,

tiar niilrrre '.i:;.i.'{l eea lnai nlicit era- mai fru;uu-loas5 dceit

toate , c;lci il era i:ielita si;trgire ca o fcaie cle tlandafir si

lu-[rii al'ba.geri si ;ld3nci, ea un Lac; e u ttlate a.:estea nici

ca, r,i,iei suroriie ei n-a-,reau picioara, ci itr josul eoepului

aveau q-r coarld- ca de pesce.

Prirrqesele se Pllteau juea toata zilla prin o:dailc cele

mati din palae unde gerpuiau ci-a lungul zirii-rrilor flori

minunate, iar pegtii intrau in s51i cum intri la noi rAn-

duneiele cind le deschidem feresuile, si inotau incet spre

ele de le d[deau de mincare din mina 9i ii mAngAiau'

in faga palatului se afla o grldinl cu fiori rogii 9i

aibastre; poamele str5luceau ca aurul qi florile ca focul,

si frunzele lor se leglnau neeontenit; pe pimAnt nisi-

pul era albastru ca flacara pucioasii; in jur se afa o

lumini ciudati albastri; te-ai fi crezutsus in aer, sus tare'

cu cerul d-asupra capului gi sub picioare, iar nu in fun-

dul mirii.CAnd nu sufla vAntul puteai vedea soarele care se

ivea ca o floare de purpuri uriase al cirei caliciu ris-

pAndegte lumini.

POVt.Sl'!

,rix'e J-lrinfdsa aver ilr gr).riir;L el"[c un fi-ucscl:ui:cie:

, ,r i.a !:j Lrianl,e cllrn vire a ea: Lri:ra. i;r cia i-.lru;ei -s;r-le

r:ifr-ip rxiLei balene ; alteia ii i:l5"rr:a fiirr.na u:lei

'r':r: er"l mai nliei ror:unjise pe a se qpi-r a c fa.'--r Ei

rt: i.Lt sorl"Cie cu f;o;:i rogil tot c:l si el.

.,r :leeasta era eirirlatb, gAneiltcare si agez*.ra; ,ri in: rf suiroriie *i sc fi:<{u-ieau o:u iuerurile c*le mai,, c"rrleseserd ',{rn eor5i:iila inecate, ei alu-i piieea,

r a de fi*rii.c frumc',asn: r',:rsii care st;:i.lureeau ca scla-

,iit:eic c stafmic nnic[ de rnarrnurS. Statuia acfiasta

, r./riJ. un baiat &unaos, si elzuse ill Fune,tL;l rn[rll c],nd

,,.ra,se o eorabie, prinqesa cca tA,nhra sidise i'3nga ea

:ic trrletoasi care crestea de * rninuLtre si o af,olrcrca

,,'inurile, care pe urm[ c;idear; pe pirnAnnul nisipos

!astru, 9i a cirei eNnbri. vialeti. se rni;ca odatd cu, ,L,rriie; ai fi zis civirfurile 9i radicinile silciei ciutau

' ,'i trii'niti, jucAndu-se, sirutiri dulci.lrcrieirea ei cea mai tnare era cAnd aLlzea pe cineva

, ,ind despre oameni, si o punea Inereu pe bunici-sar, I spunea ce stia despre corabii, orase, r-rarneni ;i ani-

: c; ee i se p5.rea mai placut pe pamAnt era faptul ci;

', ilc rispAndeau mirosuri dulci, cici in fundui mirii

, i n-au miros; c5 pidurile sunt verzi gi ci pegtii cari stau

I , , rr aopaci cAnti cAntece frumoase care inveselesc inima.

ii$unic5.-sa zicea ,,pesti" pdslrelelor, si nu pe numele

l, ,r, caei nu vizuse niciodati pisiri.

{ rncline - personaje din basmele germane gi scandinave, zAne

rlr' :rpelor de o frumusege seducltoare (n. erl.).

10 HANS CHRISTIAN ANDERSEN

,,Cind te vei face de cincisprezece afii, zicea bunica,

vei avea voie si te ridici pAni la suprafaga mirii, si stai

uDe stanci, cAncl va fi luni, gi si vezi treci.nd cordbiile

cele rnari. Atunci vei vedea piduri si orasei'

in anui urmitor sora cea mare implini cincisprezece

ani, cu toate acestea fiind niseute toate la cAte un an

una dupa a.Ita, cea micl mai avea si astepte inci cinci

ani pini si piriseascS fundul mirii spre a vedea ce se

petrece pe ia noi, dar sora cea mai mare figidui ci lespune ;i celorlalte ce va vedea si de ce se va minuna mai

mult, cici Lrunica nu le spunea indestul cite lucruri ar

fi vrut ele sa afle.

Niciuna nu era asa de neribditoare ca fata cea mai

mici care tocmai avea si attepte mai mult decAr cele-

lalte gi care era tot tlcuti 9i dusi pe gAnduri. Noaptea

adesea deschidea fereastra ;i se uita in valurile albastre

la pe;ti cum se duceau gi veneau dind din aripioare 9i

din coada. Atunci putea zilriluna.gi scelele care se iveau

prin api mai galbene, dar rnai mari decAt ni se par nouioamenilor. Cind le vedea pierind deodati, ascunse de

vreun nor negru, ea gAndea civreo balenl" orvreo cora-

bie rnare care ducea grLmezi de lume se pusese intre

astre 9i ea si ci poate togi oamenii aceia cari pluteau

colo sus, sus de tot, nici nu binuiau ce sireni drdgala;e

isi intindea, din fundul mirii, minusiEele-i albe citrecorabia cea mare.

CAnd se intoarse de la suprafaga mirii pringesa cea

mai rnare, care implinise cincisprezece ani, spuse mii

POVEST]

, l,' lucruri frumoase, dar rnai mult dec6.t toate ii plicuse',.r sc intinzi, cAnd strS.lucea luna pe nisip, in marea

lrn isciti gi si se uite la coastre si la orasele mari in care

',,linteiau luminile ca sut€ de stele, si asculte muzica,., sr r rnotul trisurilor, sd. v az\. clopotnite inatrte ;i si. auzi,,rrnctele de clopote.

Cu ce luare-aminte asculta sora cea micS.la ce spu-

rrt':r e2!... Si cAnd se ducea pe urmi la fereastra deschisi'.i scr uita prin valuriie albastre, se gAndea la orasul cel

,', 'trc,

Ia miscarea, la zgomotul lui 9i i se pirea ci sune-

r,'1.: clopotelor se coborau p6.n5.la ea.

Anul urmiror, sora a doua se ridici din fundul apelor',r inot5. spre pimint. CAnd ajunse sus, rocmai apunea,{

'"rrele si aceasta i se piru rnai frumos din tot ce v5"zuse.

,,Tot cerul, spunea ea, p5.rea de aur ;i norii erau de oI r r rllruse te de nedescrisi'

'l-recuseri pe d-asupra capului ei intr-un sir lung

1'ur-puriu si violet ln vreme ce mai jos, dar mai iute,1, ,'ir ei, un stol de lebede silbatice atingeau din zborrlt:i spre locul unde apunea soarele. Se duceau spre el,

, L r cl pieri deodati ;i lumina trandafirie se stinse per..u'{' ca si in nori.

lrr al treilea an se urci sora a treia; ea era mai bir-I ,.ri.i decit toate si se duse deparre in sus pe un fluviulrr trrre se virsa in mare aproape de locul de under( ',,r:icr. Vizu niste coline verzi, frumoase, acoperite de

\ r ' , vizu castele mari prin p5.duri bS.rrAne : auzi

1'.,.,.rrile cAntind, si soarele era asa de arzS.tor incAt

T2

trebuia si se scufunde in api spre a-gi ricori obrajii

care ii ardeau. intt-ott loc intAlni o ceati mici de co-

pii despuiati cari biliceau in apa; vru si se joace cu ei,

dar ei se speriari ;i fugira; pe urmi veni un animal

mic, un cAine - ea nu mai vizuse ci.ini nicio dat'l' -carelitrl, asa de tare incAt ii fu frica gi fugi in mare.

Dar igi aduse mereu aminte de pasirile minunate, de

colinele verzi ;i de copiii drigala;i, cari stiau si inoate

in api cu toate ci n-aveau cozi de Peste.

Sora a patra n-avu atit curagiu; ea stltu pe mare ;ispuse ci acela era locul cel mai frumos. Vizuse departe,

departe de tot, de jur-imprejur, ;i cerul parea, zicea ea,

un clopot de sticli nespus de mare. Vizuse 9i coribii,

dar prea de departe; mai vizuse gi delfini jucAndu-se si

balene aruncAnd api pe niri, de ai fr cteztt ci sunt sute

de havuzuri.

in sfir;it veni si rindul surorii a cincea. Deoarece

implinea anii iarna, eavlntlucruri pe care surorile ei

nu Ie putuseri vedea. Marea era verde ;i pe d-asupri.-i

pluteau sloiuri mari de gheagi; fiecare sloi, zicea ea,

pirea un mirgiritar mare, aveau forme cit se poate de

ciudate si striluceau ca diamantele. Ea se agezase pe

unul dintre cei mai mari ;i toate bircile cu pAnze se

depirtau speriate de locul unde se vedea pirul ei cel

lung futurAnd in vAnt; dar citre seari cerul se acoperi

de nori, vizu fulgere, auzi tunete' in vreme ce marea

infuriati ridica sus sloiurile de gheaqi care striluceau la

lumina fulgerelor. Pe toate coribiile marinarii stringeau

HANS CHRISTIAN ANDERSEN POVESTI ti

l,.,rr;,rcle si peste tct domnea frica. Ea sta linistiti per r , : r n ii cl€ e{e gheagi piutitcoare si se uita la fulgerile albas-r i i :ile ebrrtr zig-zaguri se pierdeau ln rnare.

j',trorile celelalte rimiseseri uirnite cAred se urcaserd

I ', 'i,rLt prima oara ia suprafara mdrii, dar acurn fiindci,, [)rtezu duce cAnd doreau, se obicinuiseri si ziceau, i r i: ri c[ mai bine le place s5. srea in funelul m.[rii.

iL Jneori se luau cAte cinci de rnAini si se urcau cu toa-t, i,' sus la suprafaga apei; aveau glasuri prea frurnoase,,,'u [t mai frumoase de cAr ale oamenilor, 9i cAnd vedeau,lt fi)arre grirnidindu-se norii si amenintAnd a furtr-rni.,,r)()rau in jurul coribiilor gi cAntau cu glasuri dulci;! .rm{-au frumusetile locastilui lor de sub mare si rugau

l'(' rxrarinari si nu se sperie de ar fi si se scufunde. Dar, i nu le pricepeau cuvintele si credeau ci furtunar rric.ste si mai tare, si nu vedeau nici minunile din fun-,1,'l apei, c5.ci cind se scufunda corabia, ei se inecau si

"' rnlai cadavre coborau c5.tre palatul regelui mirilor.( lXnd se urcau surorile seara tinindu-se de mAni,

',r,rir cex mici rimAnea singuri, uitAndu-se dupi ele;1 r.r rristi, foarte risti, ar fi vrut si plAngi, dar sirenele

' ' .ru lacrimi ;i de aceea suferea si mai mult.- Oh! cAnd voi implini si eu cincisp rezece ani! zicea

, .r. l'lu sunt incredingad ci voi iubi mult pimintul gilrirrrcle omenesd de pe el.

In sfArsit ziua mult doriti sosi.

- Te-ai fhcur mare, ii zise bunicl-sa. Vino si. re gi.tescr rnr) ?fi1 gitit ;i pe surorile rale.

t1 HANS CHRISTiAN ANDI'RSIN

$i ii puse pe cap o eoroanS' de crini albi ;i pe urmi iiagigi de coadi opt stridii ca sd-i arate rangul'

-- trdl doare, zise sirena.

- l{u e nimic, ea si fii frumoasi trebuie s5 suferi'

Oh! cum ar dori si-gi scuture toate frumuseqeXe 9i

si-gi ia de pe cap coroana cea gree; mai frumoase mult

erau floriie din grldina sa; dar se hsi sl o glteasci eum

dorea bunic[-sa.

- Larevedere, zise ea, ;i se ridicl in api, usoari si

gra{i0as5.

Cind scoase capul din api soarele apusese, dar norii

tot mai striluceatl purpurii 9i aurii. Lucea{brul de seari

scAnteia, aerul era dutrce si rnarea lini;titi' Vlzu inain-

tea ei o corabie mare 9i cAgiva marinari stAnd pe fringhii

gi pe bArne; unii cintau, altii jucau; ;i cAnd se innopti

aprinseri sute de felinare;i s-ar fr'zis cl"steagurile tutu-

ror girilor fluturau in vAnt.

Sirena cea mici inoti spre fereastra unei cabine mari

si, de cite ori se ridica aPa, putea vedea prin geamuri

tot ce se petrecea iniuntru. Y\zu o grimadi de lume

imbricatl frumos, dar mai frumos din togi era un pring

tinlr cu ochi mari negri; si tot fi fost de gasesprezece

ani. Marinarii jucau pe punte, cici era ziualat, gi cAnd

iesi el, didurl focuri de artificii de se lumini cerul ;icorabia, iar sirenei celei mici ii fu fricl 9i se didu afund;

dar scoase capul curAnd si i se piru ci toate stelele de

pe cer ii cideau pe cap. Sori mari striluceau de toate plr-

gile, pe;ti infliciraqi se zbiteau prin vizduh, ;i toate

POVE$Tr l5

rrrinunile acesrea se oglindeau in apa mirii linistiti ;i1,;rcinici. Corabia era asa de bine lucrati incAt puteair,..',lea orce lucru cAt de mic si mai cu seamlputeai vedealrntele omenesti.

Oh! ce frumos era pringul cel tAnir! ZimbeastrAn-ri.irrd pe toti de mini in vreme ce se auzeau in ticereanoptii sunetele dulci ale muzicii.

Vremea trecea, dar sirena cea mici nu-si putea lua,,.'l'rii de la corabie si de la pringul cel frumos. Limpile,.lorate se stingeau, focurile de artificii incetaseri, nulr sc mai auzeau pocniturile; dar din fundul mirii se

rr,licau zgomote mari. Cu toate acestea ea sta pe api',r sc legi.na uitAndu-se in cabini. Deodatl corabia se

ri,lici, p6.nzele i se umfari, valurile incepuri a cresre,r r.,ri grosi se ridicari pe cer gi fulgerile brlzdard,norii.

Ce vreme ingrozitoare incepealMarinarii strAng pinzele, corabia cea mare se lea-

r i. r r r i pe valuri intS.rAtare ; apa se ridicd. gata si. risroarne, ( )r'rbia, dar ea se leaglni. si se ridici pe culmea valului, ., . r lebd.di. Sirenei celei mici ii pldcea privelisrea aceasta,,l.rr rnarinarilor nu. Deodati corabia ttozni,marea i se

t, 1tt"zi in coaste, catargul cel mare se rupse ca si cum arlr losf o trestie, si corabia cdza pe o parte in vreme, ( .r[)a incepu s5.pirrunz5. in ea. Atunci sirenapricepu ci., r.r in prime.jdie; cAtiva vreme abia se putu feri de.,.,rrrluri;i de fel de fel de sfhrAmiruri care pluteau pe,!1,.r; se f5.cu asa de intuneric incAt nu mai vizu nimic;,l 'r curAnd pe urmi cunoscu la lumina fulgerelor pe

I6 HANS CHRISTIAN ANDERSEN

toqi cei cari fuseseri in corabie 9i ziri pe prinq tocmai

cAnd, spirgAndu-se vasul, pierea in valuri' Bucuria ei fu

rnare, cici acum era si se coboare in qinuturile ei' dar

pe urmi se gAndi ci oamenii nu pot trli in apa 9i cAnd

va ajunge la palatul tatilui siu va fi mort' Nu" nu! si nu

,rro*ri. in.epu dar si inoate printre scindurile ;i sfiri-

miturile care pluteau pe mare' negindindu-se ci putea

fi zdrobiti; inotl multl vreme cufundAndu-se in fun-

dul apei, ie;ind iar pe culrnile valurilor si ajunse in

sfArsit iAngl pring tocmai cand el nu mai aveaputere-si se

qie d-asupra valurilor intirAtate' Brateie 9i picioarele

incepeau a i se paraliza; ochii lui cei frumosi incepeau

" ," irr.hid. gi

", fi murit fare indoiall de nu ar fi fost

sirena. Ea ii ginu corpul d-asupra apei, apoi se l[si si o

duci valurile cu el unde vor voi'

A doua zi de diminea{e se ficu vremea frurnoasi;

coratria pierise cu torul sub valuri 9i soarele se urca rogu

gi stralucitor d-asupra mirii; ai fi zis ci colora;i obrajii

prinqului ai clrui ochi insi stiteau inchigi' Sirena il

,errrtl pe fruntea-i frumoasi si i se piru ci era statuia

de marmuri din gridina ei; il mai siruti iar 9i incepu a

dori sll vazi inviind.

in sfir;it zfui ptm[ntul 9i ni;te munti albastri ale

ciror virfuri acoperite de z\padb'seminau de departe a

stoluri de lebede. Mai jos d-a lungul coastei se afau

niste pidur iverzi,frumoase, 9i lingi ele vlzu o chdire

care ii piru a fi o biserici or o ministire si a cirei grl-

dina era phna de portocali ;i de lamii, iar dinaintea

POVE$1'r

lr,rrrtilor cresteau niste palmieri uriasi. Marea facea inl.,cul acela un golf mic,linistit, dar era foarte adAnci;';," indrepti citre stAncile unde era o grimadi de nisip.rlh, puse pe pring pe nisip giindu-i capul in sus si supus

,.rle{urii bune a soarelui.

Nu trecu mult si toate cloporele incepuri a suna in cl5-

niir"ea cea mare si albe, ;i o mulgime de fete intrari in,irtidini; atunci sirena cea mic'i se ascunse dupi stAnci,

r';i puse pe pir si pe piept spumi de mare si astepti.,r' olo si vazd. ce se va intArnpla cind vor da de pring.

Fuqin dupi aceea o fatd. se apropie de locul unde,'.icca printui; int6.i se sperie tare, dar pe urmi se duse si

, nr,icmi gi alte fete, si sirena vizupe pring viindu-gi in{r,.c si zAmbind celor care il inconjurau. Dar ei nu-i.,.rrrrtrea! Drept era ci nu stia ci. ea il scipase de rnoarre,tl:u"totusi ea se mAhni tare si, cAnd il vizu intrAnd in, l,ic{irea cea rnare, se scufundd. tristl ln valuri si se inroarse

I i ;ralatul tatalui s5.u.

'ibtdauna fusese linistiti gi ginditoare, dar de aci,n,r olo se fhcu ;i mai linistiti gi mai gAnditoare.

Surorile o intrebar5 ce vizuse sus; ea nu povesti nimic.I)e c6.te ori nu se urca dirnineata spre locul unde lS.sase

I '( prinr! Vizu poamele din gridini cocAndu-se , vdza. ,,,eda topindu-se pe muntii cei inalti, dar pe print

'rr I ziri deloc si de aceea se intorcea de fiecare dari gi

r,r"ri Lristi., in adlncimea mirii. Unica ei mAngAiere era

, , :;c duci si. stea in gridiniEa sa;i si.-si petreacS. bratele,,:rp,rejurul statuii celei mici care semina cu printul,

17