u€Af[t

Ot"^t^"fn dt Urrrt^ Llrlr,4t"

Cuprins

De ce e bradul mereu verde? (dupd Florence Holbrooke) ..........3

EIfii 9i cizmarul (dupd Fralii Grimm) .......................6

Criciunul special al lui Papa Panov (dupd Lev Tolstoi) ............. 10

Babugka (basm rusesc) .......... 15

Bradul (dupaH.C. Andersen).............. ...................... 16

Zitphdlla (basm rusesc)........ .....................20

Micula Piccola (dupdNora A. Smith) ......................23

Mlnuga (poveste populard ucraineand)....... ..............26

Criiasa Zhpezii (dupd H.C. Andersen) ............. .......30

Biiefelul din turti dulce (poveste populard)........ ....................... 35

Darul magilor (dupd Charles Dickens) ....................37

Cucul de Criciun (dupa Frances Browne) ................41

Colindl de Crlciun (dupd Charles Dickens).... .......47

Scrisoare de la Mog Criciun (de Mark Twain) ....... 50

Ripirea lui Mog Criciun (dupd L. Frank Baum) ....................... 53

Noaptea SfAnt[ (dupd Selma Lagerl|f)... .................. 59

Fetila cu chibrituri (dupd H.C. Andersen).............. ....................62

ffim ffiffi ffi ffiffieffiK$& wtrffiffiffiw wffiffimm?dupa Florence Holbrook

ra o zi friguroasi de toamn5.. Cerul se acoperise cu nori plumburii, iar bruma pudrase frunzele

cu ace mirunte de gheagi. Toate pi.sS.rile zburaseri deja spre tS.rile calde, unde aveau si agtepte

primivara, doar o privighetoare cu aripa rupt5. ri.mS.sese in urmi". N-ar fi rezistat zborului lung, dar

nici frigul iernii nu stia cum si"-l indure. Negtiind ce si faci", s-a indreptat spre pidure.

- pe21s copacii imi vor gine de cald, gi-a spus ea.

Aga c5. a gopiit pini la un mesteacin argintiu, primul care i-a iesit in cale.

MireE mesteacin, mi la;i si mi adipostesc pini la primivari intre crengile tale? a intrebatprivighetoarea.

^ v ^ I w reali.! a pufnit mesteacinul. La iarni. trebuie si am grij| de frunzele mele, n-arn

- Lata tn(Irazn

timp de tine! Pleaci imediat!Pasi.rea a gopiit mihniti. mai departe, pini a ajuns dinaintea unui stejar falnic:

- O, stejar maiestuos, mi la;i si mi adipostesc pAni la primivari. intre crengile tale?

- Ha!Altceva mai bun de fbcut crezi cd. n-am? De parci n-as sti ci. nu vrei decAt si-mi mi.nAnci

toate ghindele! Pleaci imediat!Thisti", privighetoarea s-a oprit dinaintea unei salcii pletoase:

- Dragi salcie, mi la;i si mi. adipostesc pAni la primivarS. intre crengile tale?

- Nu vorbesc cu necunoscugii. Te rog si pleci! s-a incruntat salcia.

Biata pasire nu mai stia incotro s-o apuce. Dar a gopiit mai departe, cu aripa strAnsi, aproape

plAngAnd de frig si durere. Deodati, crengile unui brad s-au aplecat asupra ei a auzit o voce blAndi:

- inse116, rnicutS" privighetoare?

- Nici eu nu stiu... Niciun copac nu mi primeste si mi adipostesc intre crengile lui, iar aripa

rupti nu mi lasi s5. zbor.

- Pii de ce nu-Ei faci cuibul intre crengile mele? lJite, cetina e mai deasi aici gi te-ai putea incalzi.

- $i... a; putea si rimin pini la primivar5"? gopti privighetoarea, cu emotie.

1,r l

'j:::::.. "d&!.;^, ffifr#1-:'1- ffigttffivr ffi..:"r..1r..W

't lt:r,t

'il][i'irilr r"

W.itit$tiit.

"W-%eW

ffi

W{$.liffi{kr,,

#,$5$oWl"

S i:!,,g|.h.,

l{#i;'rii)

1'

,tl: I t'

I ti,'l

i'',t,il'1r

,,t,llo,'{'";r4,r" ,,.1$.$-

lri..i ','$W ,i''nl1i" q,.,.,, ffi4q+iilr'

'1'f'l{',t ll

,ffi.,;iii

*il$:i'

il i rir

ii.ririitli '.i.

"ii irf-"ll1,, nr$.$$,$llfl{l

ililir''

- Da, mi-ar pli.cea si te am oaspete in iarna asta!

Lingi brad se inilga un pin seme!, care a promis si-i ajute gi si-i fereasci de vAntul puternic al

iernii. Mai incolo, un ienupir a intins si el o crenguli de ajutor gi i-a promis privighetorii hrani pe

siturare: bobigele de ienupir sunt foarte bune pentru pisiri! $i uite-a;a, cu ajutorul celor trei prieteni,

privigheto areaaveaacum un cuib cilduros, ferit de vA"nt, gi suficiente bobige cAt si nu moari de foame

peste iarni.Copacii de la marginea pidurii s-au mirat:

- Eu prefer si nu-mi bat capul cu necunoscuti, a zis salcia.

- N-am vrut si-mi pun ghindele la bi.taie, a recunoscut stejarul.

- De ce-a; vrea si am griji de-o zburS"toare ciudati?! a intrebat mesteacinul cu indiferenli.

Cei trei copaci erau foarte mAndri de purtarea lor.

ir ,."t" aceea, VAntul de Miazi.noapte s-a apropiat de pidure. A pufnit de ci.teva ori, in joac5., 9i

suflarea lui inghegati a scuturat frunzele copacilor. Thre mult ii mai plicea si vadi crengile goale, era

distracgia lui preferati! Aga ci s-a dus la tatil siu, Regele Crivig, si l-a intrebat:

-la15', pot si spulber toate frunzele copacilor?

- Nu. Copacii care au fost buni cu privighetoareapot si-si pistreze frunzisul.

Aga ci. VAntul de Miazinoapte nu s-a atins de ei, iar bradul, pinul si ienupS"rul au rimas verzi

intreaga iarni. $i verzi sunt inci, de;i privighetoarea a zburat, de atunci, de multe ori pini. in girile

calde;i inapoi...

\Yu/ ffiX,WX# ffi$X&$effiK$& v'ysd

dupa Fmyii Grimm

fPi[l

ff riciunul era aproape,

${

dar in crsuta cizmarului cel si.rac nu se simtea aer de sirbi.toare.Lemnele pentru foc erau pe terminate - tocmai acum, cAnd gerul decora ferestrele cu flori degheagi -, iat cizmarul nu mai avea decAt o singurS. bucati de piele, care-i ajungea taman pentruo pereche de ghete.

in s.ara aceea, cizmarul si-a pregltit gi rAnduit cu griji uneltele, cu gandul si" se apuce d.e lucrudis-de-dimineagi. Dar, in zori, ci.nd intri in atelier, ri.mase mut de Li-ir.r pe masi, perecheade ghete era gata fbcuta! Pielea fusese croit5. perfect, iar cusi.turile erau d,esivi.rgite! Cizrnarul leintoarse pe roare pirgile, dar nu putu si le giseasci" niciun cusur.

Curi.nd, clinchetul clopogelului de la intrare vesti un client. Birbatul ceru si. probeze o perechede ghete, care i se potrivirl.atitde bine, incA.t pliti pentru ele de doui ori pretul cerur de'cizmar.

Bucuros, cizmatul cumpili.lemne si suficienti piele penrru doui p.r..hi-d. ghete. Seara, isipregiti din nou toate cele trebuincioase ca si" inceapi lucrul in zorisi merse si. se culce.

inainte de rS.saritul soarelui, cizmarul intra in "t.li.r.

Dar, ce si. vezi? pe masutasti.teau doui perechi de ghete noi, gata lustruite.

- \z{a1s minune! mormi.i cizmarul in barbi., nemai;tiind ce si. creadi..Ghetele s-au vAndut, din nou, in doar c6.teva ore, iar din banii primiri cizmarulsi-a cumpi.rat

piele cAt pentru patru perechi de ghete. insi. taina prin care, dimineata, i,r..,rl en gataftcut nu-ididea pace.

- Oare cine se strecoarS", noaptea, in atelierul meu? Nu-i lucru curat, femeie, sa stii! 9i-a

ariltat cizmarul ingrijorare a in faga nevesti-sii.

- Pii hai sa vedem! Lisim luminarea aprinsS. si ne ascundem in spatele dulapului!

Zis si ft.cut! in ".." sear5., cizmarulsi sogia sa nu s-au d,us la culcare, ci s-au ascuns in atelier,

de lucru

:ii-;-;

a;teptAnd si vadi prin ce minune ajung ghetele gata ft.cute dimineata.

# !'!,ry'v;pr''- q

a:.'.