povestea europei libere europei libere... · pentru toate acestea, si altele, vd mullumesc tn...

12
NrcoLAE sTRonscu-srinlqoanA POVESTEA EUROPEI LIBERE Nicolae Stroqscu-Stlniqoarl rtrspunde la intrebflrile jurnalistului Andrei Crlciun EDITURAVREMEA BUCURE$TI 2015

Upload: vantram

Post on 27-Apr-2018

240 views

Category:

Documents


3 download

TRANSCRIPT

Page 1: Povestea Europei Libere Europei Libere... · Pentru toate acestea, Si altele, vd mullumesc tn numele Departamentului Romhnesc Si al meu insumi Si in numele,,Micului Paris" in care

NrcoLAE sTRonscu-srinlqoanA

POVESTEAEUROPEI LIBERE

Nicolae Stroqscu-Stlniqoarlrtrspunde la intrebflrile

jurnalistului Andrei Crlciun

EDITURAVREMEABUCURE$TI

2015

Page 2: Povestea Europei Libere Europei Libere... · Pentru toate acestea, Si altele, vd mullumesc tn numele Departamentului Romhnesc Si al meu insumi Si in numele,,Micului Paris" in care

CUPRINS

in loc de prefat[ .................,.5l. Ce a insemnatpenlra Europa Liberd numirea lui

Mihail Gorbaciov la Kremlin?.................... .................92. Cum s-a schimbat politica editoriald a postului dupd acea daIA?.....16

3. in ce au constat divergenlele intervenite in sinul conduceriiamericane privitoare lapolitica editoriaH?..... ...........47

4. Cwe erau metodele prin care Securitatea acliona Ia EuropaLiberd, dincolo de atentatele cu bomb[ pe care astdzi lecunoagtem; la ce fel de presiuni erau supuqi angajatii? ...................52

5. Care a fost experienla dvs. personald cu Securitatea? .....................826.L-ali suspectat, de pildi, pe Emanuel Valeriu de leglturi

neortodoxe cu Securitatea?.................... ..................1327. Cum ali abordatin calitate de director al departamentului

romdnesc al Europei Libere,rcvenit in Jari dupi o absentd

de doul decenii, alegerile din 1990?...... .................. l5l8. Avea Europa Liberd o relea de colaboratori in Rom6.nia, existau

oameni de leg[turd, cum ajungeau scrisorile pe adresa redactiei,se folosea, pur gi simplu, poqta? Nu era prea periculos?................ 168

9. Cu privirile indreptate cdtre lar6, Europa Liberd s-a ndscut

qi a vorbit din exil. Cum ati descrie rela{iile drntre EuropaLiberd qi exilul romdnesc?.... .............236

1 0. Care a fost rolul jucat de Europa Liberd in conturarea

imaginii lui Ion Iliescu de lider reformator qi succesor

al lui Nicolae Ceaugescu? ...................... ...,............284I l. Redactorii aveau o libertate total5 in politica editoriali? Existau

oameni care insistau sd impunb construirea imaginii unordisidenfi: Mircea Dinescu, Silviu Brucan, Doina Cornea erc.? ...292

n. CX credeli ci a contat ce se spunea Ia Europa Liberdin evolutia evenimentelor din Romdnia? ......................,.............. 3 I 8

13. De unde apreluat Europa Liberd informatia cu zeci de miide morfi la Timiqoara? ....................337

14. Decembrie 1989: revolufie sau loviturd de stat?..........................33915. Cum alireceptat execulia sotilor Ceauqescu in ziua

de Crdciun? Cum o evaluafi acum? .......................341

Indice de nume............. ..........................345

Page 3: Povestea Europei Libere Europei Libere... · Pentru toate acestea, Si altele, vd mullumesc tn numele Departamentului Romhnesc Si al meu insumi Si in numele,,Micului Paris" in care

In loc de Prefald

Preqedintele Europei Libere I Radio Libertatea mi-a soli-

citat concursul penfiu organizarea unei vizite comune (inclu-

siv a directorului R. Gillette qi a directorului serviciului nostru

tehnic) la Bucureqti.Vi taa avut loc in luna martie 1993, fiind

intimpinata cu multii c6ldur[ de reprezentanfi ai viefii politice 9i

culturale qi de cercuri largi de ascultdtori. Ulterior s-a constatat

c6, prinfie scrisorile de sprijin primite din rls[ritul Europei de

clfieAdminisfralia qi CongresulAmerican, cele mai bine argu-

mentate qi mai viguroase erau cele venite din Rom6nia'

Dup6intoarcereanoastrd la Mtinchen a awt loc un schimb

de scrisori lntre mine qi Preqedintele Gene Pell:

Dragd domnule Pell,

La sfirgitut unei cdldtorii care depdseSte istoria Departa-

mentului Romdnesc, pdtrunztnd tn istoria politicd Si morald a

Romdniei, vreau sd vd mulqumesc cdlduros pentru modul strd'

lucit in care ali condus'o.

Dacd am fost amindoi de acord cd existd un miracol al

impactului moral realizat in Romdnia numai de 40 de inSi

tuirtnd ta Mi)nchen, presupun cd velifi de acord cu miracolul

pe care fl poate realiza, ctteodatd, o personalitate tnzestratd

Si curajoasd.Am urmdrit tntilnirea dintre dumneavoastrd Si persona-

Iitdlile reprezenttnd elita politicd, intelectuald Si religioasd

romdneascd, precum Si ecoul pe care l'a avut pentru fiecaredintre ei.

in treacdtfie zis, aS putea spune cd aceastd cdldtorie mi-a

oferit Si mie o intflnire profundd cu dumneavoastrd'

Page 4: Povestea Europei Libere Europei Libere... · Pentru toate acestea, Si altele, vd mullumesc tn numele Departamentului Romhnesc Si al meu insumi Si in numele,,Micului Paris" in care

Pentru toate acestea, Si altele, vd mullumesc tn numeleDepartamentului Romhnesc Si al meu insumi Si in numele,,Micului Paris" in care ali ldsat o urmd de neuitat.

Al dumneavoastrd,Nicolae Stroescu

Gene PellPresident

3l martie, 1993

Dragd domnule Stroescu,

Preluiesc foarte mult prea amabila dumneavoastrd scri_soare Si generaasele remarci. Afost o pldcere Si o onoare pen_tru mine sd vd insolesc tn aceastd vizitd in lara dumneavoistrdsi sdfiu martorul cdldurii si adtncimii recunostinlei acordatedumneavoastrd Si Departamentului Romdnes c.

Vd mulyumesc pentru tot ce afi/Acut cu acest memorabilprilej.

Al dumneavoastrd,

Gene Pell

Page 5: Povestea Europei Libere Europei Libere... · Pentru toate acestea, Si altele, vd mullumesc tn numele Departamentului Romhnesc Si al meu insumi Si in numele,,Micului Paris" in care

NAFPTREE€UROTERAbCI LIS€RTYF!i(l rttaS,lt{$a!to!.:trEof *rt6 u Aull.r{ell6cHFt{ GARI$Iw M{$ch ?? v{s, ctr*llNY.ri!tsir|N l{091 ltMr[6t !?s8r!?Eo.

,jartt Frtl

th4*q 3l

-?s*a ltt ' '{&'s's"u,-f €eea+/, *rr7,aa)eta y/aa.e.

thtsf /,ig t/t,;"- tt'v9

6g,;grauS tQ**fett' J7 att;l

*7 /ercsct{ 4*t l"*"rt* f'

l {,hq,y 7" 'ir /t/l tft't''r fe

.fubt- €aa-t'! t.y'r9 fr &trt$

S *g a/u/z'r,"d A/e' 9g/"1 e/€'anr"&oa &ffr""tP ote 7"" 4rP

uu* &or*'tu D?'4'Btat€Pt ' 'Z

fui,-E /,a {^ ,eo' fi" o'-'t et

t6t 5 'azlar'a*ALE' de'*6''F

y'o"n, -f2"9'/'1il)r--\fz

Page 6: Povestea Europei Libere Europei Libere... · Pentru toate acestea, Si altele, vd mullumesc tn numele Departamentului Romhnesc Si al meu insumi Si in numele,,Micului Paris" in care

Andrel Crficiun: Ce a insemnat pentru Europa Liberl nurni-na lui Mihail Gorbaciov la Kremlin?

Nlcolae Stroescu-Sttniqoarf: Nu numai penta Europa Liberd,ci 0i pentru infieaga situalie internafionall qi soarta finali a

dcceniilor de R[zboi Rece - chiar qi atunci cind se numea

cocxistenlE paqnicfl - dar mai ales pentru popoarele din rlsiri-tul Europei, citre care iqi indreptase undele qi mesajul aceast[

rtofie de radio, accederea la putere a lui Mihail Gorbaciov agvut ca unnare o accelerare a istoriei cu totul surprinz[toarepcntru sceptica istelime a sovietologilor gi extrem de provoca-toare pentru rutina cancelariilor diplomatice.

Noi la Europa Liberd, urmirind mai de mult, pas cu pas,

mersul inifiativelor gi curentelor innoitoare din firile Europeiccnfiale gi rlsiritene precum qi lulri de pozifie cu totul memo-rabile din lnslgi Uniunea Sovietic[, cu atenfia gi imaginafiaacapaf,ate mai degrabi de istoria treite declt de decantlrile,ipotezele gi calculele teoretice, nu am resimfit mai pufin gocul

noului, dar ajutali cit de cit de receptarea semnalelor premer-g6toare qi avind in vedere r[dIcinile noasffe qi credin{ele nese-

cabile; am putut inha mai nemijlocit in consonanfi cu acesta..

Neuitlnd c[ lnsuqi caracterul complex al realitiilii impunepluralitatea atitudinilor gi unghiurilor de abordare a ei, ceea ce

se reflectii qi in variabilitateapronosticurilor, weau sb ilustrezcele spuse mai inainte printr-o exemplificare concretf, redinddin ceea ce imi insemnasem pe viu atunci gi am publicat maitirziu in c64ile mele. Mai intii o insemnare, din 13 ianuarie

1983, despre conferinfa finutl de directorul Europei Libere,James F. Brown, englez, doctor in istorie, director general alEuropei Libere,la indemnul cilduros al ciruia am devenitangajat permanental Europei Libere,una dintre intilnirile cele

mai luminoase pe care le-am avut in Occident. Titlul conferin-

fei era: ,,Prezentul qi viitorul Europei Libere". in introducere,

James Brown aardtatatunci, in ianuarie 1983, ci deceniul pre-cedent se imptufise in doui fuze.intre 1970-19:75, Uniunea

Page 7: Povestea Europei Libere Europei Libere... · Pentru toate acestea, Si altele, vd mullumesc tn numele Departamentului Romhnesc Si al meu insumi Si in numele,,Micului Paris" in care

Sovietic[, dupd ce a inibugit ,,Prim[vara de la'Praga", a fostpreocupatd de un fel de stabilizare prin relativi prosperitateeconomicl in Europa centrall qi rdsdritean[. Se niscuse treptatla Kremlin sentimentul unei iluzorii linigti in aceastS zon6,caregi aqa devenise, prin progresul sistemelor de rachet[, mai pu]inimportant[ din punct de vedere strategic. Depresiunea econo-mic[ mondialI a avut efecte drastice in special in Europa risdri-teani, tocmai fiindcd, doar cu mica exceplie maghiard, tendin-

fele qi incercirile de reform[ a sistemului fuseserd inc[ o datipnalizate cu sprijinul sovieticilor in faza precedentd. Apogeul,deocamdati din nou frinat, dar nicidecum rezolvat,l-a consti.tuit,,revolufia" (termen intrebuinlat de J. Brown) SindicatuluiLiber polonez, Brown era de pirere ci in doi-trei ani Poloniava fr6i noi miqciri revendicative, imprevizibile ln momentulde faf5. De altfel, spunea el atunci, in 1983, in intreaga Europ[de ris[rit va continua eroziunea sistemului, combinati cu dis-pute de'ordin nafional, nalionalismul fiind unul din reziltatelecele mai palpabile qi viguroase ale impunerii de c[tre Uniu-nea Sovietici, in spafiul est-european, a aqa-zisului interna{io-nalism proletar. Impasul gi eqecurile endemice vor continuapin[ la o schimbare de mentalitdli (greu de previzut) a celorde la Kremlin, cind ei ar trage in sfirqit concluziile faptuluic[ fdrile-satelit sunt mai mult un balast sau chiar un pericolpentru ei qi ar aborda decolonizarea. Pe ce se putea.intemeiasperanla? Potrivit lui James Brown: pe anumite forme de trep-tati conlucrare intre elemente din sinul establishmentului qi

elementele din afara lui. De asemenea pe ceea ce a numit el,,neprev[zutul", iar eu imi incheiam insemnarea cI ,,aq numiingeniozitatea gi generozitatea realitl1ii inseqi qi a simbureluide transcenden!5 ascunsi ?n ea'?. (N. SU'oescu-Stiniqoar[, lnZodia Exilutui - intrezdriri, Bucuregti, 1998,pag.275). l

La doul luni distanf5, tot in sala noastr[ de conferinfe, amasistat la expunerea a trei sovietologi americani (prof. Bymes,istorie qi culturi a popoarelor slave, prof. Carnpbell, econo-mist qi dr. Jordan; problome de strategie). Ei participaseri timp

10

Page 8: Povestea Europei Libere Europei Libere... · Pentru toate acestea, Si altele, vd mullumesc tn numele Departamentului Romhnesc Si al meu insumi Si in numele,,Micului Paris" in care

de doi ani la o vastii cercetare qi comunicare interdisciplinarlln Statele Unite cu scopul unei evaluiri generale a politiciigi evoluliei inteme sovietice. Concluziile erau confinute intr-ocarte de 400-500 de pagini. Uniunea Sovietic5 era privitl ca

o mare putere viabild, bogati tn resurse naturale qi cu o pozi-

fie strategici favorabili. Considerau cI ultimele doui dece-

nii inregistraseri o cre$tere a economiei qi a nivelului de trai,precum qi a puterii militare. Elita statului sovietic, spuneau

ei, cadrele de partid, armata qi KGB-ul cred in insemnitateaprimordiali a fo4ei militare. Dar conducerea sovieticd calcu-

leazh rcce profitul qi pierderea oricdrei ac{iuni, aqa cI nu se

va angaja inft-o confruntare directi militard cu Occidentul. inoconomie, fenomenul principal consti in faptul ci producfia a

crescut tot timpul, dar nu gi productivitatea. Aceasta din urmdeste inlocuiti prin investilii enonne. Pe plan psihologic qi

moral se remarci o lipsd generald de moralI civic6. in general,

guvernul evolueazl inh-o direcfie, iar mentalitatea qi aspira-

fiile populafiei in alta. Problema nafionalitililor era in creqtere,

spuneau sovietologii, dar, dupl plrerea lor, indiferent de zgu-

duirile locale, pin[ la urm[ controlabile (,,manageoble").

Trebuie spus c[ la ora aceea cereet1torii francezi erau de

alt[ pirere. Se aqteptau la o explozie in zona musulman[ a

Uniunii Sovietice.Privite retrospectiv; gradul de valabilitate a analizei isto-

rice qi a prognozei lui J. Brown se detaqeazl net de cel al

sovietologilor qi cercet[torilor cita]i mai sus, care, la rindullor, reprezentau opinia cvasi-generalI a specialiqtilor - adicL,

de fapt, convingerea funclionabilitifii qi viabilit{tii pe termen

lung a sistemului sovietic, tezl menfinut[ cu brio pin[ cindfaptele au spulberat-o atit de spectaculos. Fa16 de acei spe-

cialiqti qi competenti in materie, consider c6 J. Brown avea

in plus modalitatea'unei cunoaqteri prin acfiune gi prin inter-comunicare, in cadrul marelui laborator efirocultural care au

fost Radio Europa Liberd qi Radio Libertatea de la Miinchen,cu exponenti ai nafionalitdtilor gi societifilor din Uniunea

1l

Page 9: Povestea Europei Libere Europei Libere... · Pentru toate acestea, Si altele, vd mullumesc tn numele Departamentului Romhnesc Si al meu insumi Si in numele,,Micului Paris" in care

Sovietic6 qi lErile Europei rdsiritene abandonate domina{ieiKremlinului dupd cel de Al Doilea Rdzboi Mondial. pentruo personalitate de inzestrarea sufleteasci qi pregltirea luiJ. Brown, experien{a nu numai cd asculise percep{ia, dar gene-rase o mare capacitate de empatie.

Se poate spune cI el qi-a pus pecetea nu numai pe meto-dologia qi stilul cultural-politic al Europei Libere ci, pornindde la acele premize, a inaugurat o concordie a identitililorsub semnul voinfei comune de redobindire a libertlfii Euro-pei rlsiritene. Mi-aduc aminte ci odati m-a chemat la tele-fon spunindu-mi c[ tocmai incheie o carte pe care urma s6 opublice despre popoarele Europei risdritene qi rugindu-mi s6-idau un motto pentru capitolul despre romdni. Am cerut citevaminute de gindire qi peurml i-am dictat, tradus in englezeqte,proverbul: ,,Apa trece, pietrele r[min". I s-a pdrut foarte potri-vit gi l-a introdus ln cartea respectiv[.

in ceea ce priveqte evolufia din Uniunea Sovieticd, credci noi la Europa Liberd ne-am bucurat, in comparafie cu alteformafii de presi scrisi gi vorbit[, de o informafie extrem dediversificatd gi bogatd datoritd in special postului de radio aso-ciat, Radio Libertatea, ale cirui departamente qi secfii de cer-cetare ne furnizau orl de o16 qtiri, analize,referate, abundentetraduceri in limba englezd din samizdatul din ce in ce mainumeros. Dar tot dinspre colegii dela Radio Libertateane par-venea gi comentariul incitant dar lucid, neeludind momente decriticd,ln aga fel incit entuziasmul nostru realfafilde glasnostgi perestroika nu era unul din afari, ci unul dinduntru." in editorialul slptiminal, rostit la microfon, in 30 mai

1987, scriam:

,,In orice caz, glasnosful insuqi este dup6 plrerea mea de.parte de a fi un produs pur sovietic sau rusesc. Ziarul SovietskoiaRossia, din 6 martie, observa c[ Uniunea Sovietici, in aceastiperioadi de schimbdri, ar trebui s[ invefe multe de la alialii eicomuniqti. Un scriitor din Germania rdsiriteand, intrebat de

t2

Page 10: Povestea Europei Libere Europei Libere... · Pentru toate acestea, Si altele, vd mullumesc tn numele Departamentului Romhnesc Si al meu insumi Si in numele,,Micului Paris" in care

televiziunea vest-germand dacd, RDG-ul are de inv[fat de laUniunea SovieticS, a r[spuns ci ambele pirfi au de invilat unade la alta. Cred cd aparifia glasnostului in Uniunea Sovieticieste cel pu{in in o,lrecare m[suri gi ecoul tirziu al miqcbrilorde emancipare qi liberalizare incercate de popoarele din risiri-tul Europei in diferite etape. Moscova le-a combitut succesiv,dar ele au constituit nu mai pufin un bombardament de ideinoi chiar ;i pentru congtiinla unora de la Kremlin. Pe de alt[parte, ideile debazd ale glasnostului lin de inslqi mogtenireaumanistd europeand.

Cit priveqte fara noastr6, atunci cind PCR intreprindeacotitura din aprilie I964,in direc{ia unei emancipiri de tutelasovieticS, atit elitele culturale, cit qi marea masi a poporului ausprijinit noua linie pentru cd o infelegeau caunpreludiu lainno-iri qi hansparenfe asemlnitoare cu unele din cele proclamateacum de Gorbaciov in fafa unui auditoriu bucuregtean destulde mohorit." (N. Stroescu-Stiniqoari, La rds cruce, Bucureqti,1996) Era vorba de vizita, pentru Nicolae Ceauqescu fatidici,fbcut[ cu pulin in urmd de Gorbaciov in Rom6nia.

Prezen[a la Kremlin, ini,tierea, ascensiunea gi apoi zenitulistoric al lui Gorbaciov, toate acestea nu qi-ar fi putut niclieriglsi o atenlie gi un ecou mediatic mai constant qi mai puternicdecit ln emisiunile Europei Libere, dar in acelaqi timp, pini laurmi, nu-qi pot dezvilui proporfiile gi sensul f6ri existenla,orbita politicl qi conhibulia liderului celeilalte mari puteri,acela care a fost preqedintele Ronald Reagan, cei doi care auinaugurat un inedit mod de intilnire inhe cele doui Mari Puteriale r[zboiului rece.

Mi-amintesc cum, in acea perioad[, aflindu-mi inci labirou citre sfirqitul programului de lucru, secretara directo-rului de atunci al postului de radio Europa Liberd, GeorgeUrban, mi-a comunicat cd sunt invitat la o scurtd convorbirede grup restrins cu acesta. Era o convocare inopinatd, cdci lagedinta lurlralL, de diminea!6, a managementului american cureprezentanfii departamentelor nafionale, ne luasem rimas

13

Page 11: Povestea Europei Libere Europei Libere... · Pentru toate acestea, Si altele, vd mullumesc tn numele Departamentului Romhnesc Si al meu insumi Si in numele,,Micului Paris" in care

bun pentru ziua urmitoare, iar de fald fusese numai directo-rul american adjunct. intilnirea doriti a avut loc intr-o inc['pere mai intimi de la parter, iar numdrul participanlilor nu adepnqit qase-qapte persoane. George Urban a inceput prin a ne

spune c6, tocmai sosit dinh-o c[litorie in Statele Unite, vreasi ne impdrtdqeascd ceva dintr-o convorbire neoficial[ cu pre-qedintele Reagan, la care a participat impreuni cu un cerc deapropiafi ai acestuia, in care pregedintele Reagan le.a spus:

,,Imediat dupi ce am luat funcfia in primire, am cerut s[ mi se

prezinte un rezumat asupra situafiei noastre militare qi raportulde forfe cu Uniunea Sovietici, a$a cum le moqteneam de lapreqedintele Jimmy Carter. $i cind am parcurs raportul, m-amluat cu miinile de pdr, Antecesorul meu nu se preocupase de

aspectul militar qi al armamentelor, rezultatul fiind cI intretimp superioritatea noastr[ se apropia de egalitate de forfe cuUniunea Sovieticd, cu pericolul de a fi in curind depdqili. Amdecis imediat sd restabilim cit mai curind o netl superioritatede fo4e, prin concentrarea asupra produc{iei de arme sffate-gice, suspendind pe timp de un an orice tentative de parfial[dezumare reciproc[ precum qi tatondrile diplomatice in vede-rea unor solufii de pace. La acestea vom purcede abia cindne-am asigwat qansele de reuqitd de pe pozilii de forfE."

George Urban avea alura unui dirz dar impecabil gentle-man qi in orice caz nicidecum flegmatic in privinfa criminali-tdlii represive qi a cultului hjositor al non-libertlfii practicatde puterea sovieto-comunist[ qi, cum era de aqteptat, firsesefoarte incintat sd poati auzi prin viu grai de la preqedinteleamerican, cd in sfirqit va lua, bine inarmat, deci la momenfulpotrivit, taurul de coarne. Era o confirmare a doctrinei sale per-

sonale care, de altfel, ii inspira gi misiunea la Europa Liberd qi

George Urban voise si ne imp6rtdgeasci acest puternic motivde incredere. Ne-a rugat insi - desigur avind in vedere o anu-mitd confldenlialitate cuveniti unei conversafii neoficiale cupreqedintele american - s[ nu comunic[m colegilor noqtri ceea

ce ne impdrt5gise.

l4

Page 12: Povestea Europei Libere Europei Libere... · Pentru toate acestea, Si altele, vd mullumesc tn numele Departamentului Romhnesc Si al meu insumi Si in numele,,Micului Paris" in care

Mi-amintesc cum in acel an de esenfiali patnd diploma-tici din parteapreqedintelui american qi in schimb de aducerela nivelul necesar a balanfei de for,te, o serie de ziare gi revistevest-gennane, in frunte cu slptiminalul Der Spiegel, publicaunrticole de fond foarte critice gi pe copert[ sau prima paginicaricaturi cu Ronald Reagan cahrind pe racheti zbut[toare,srtu cu mimicd qi gesturi ameninlStoare etc. Asemenea reacfiinu intilneai numai in presa germand.

15