Povestea celor trei surori

Raymond ROCA,Sydney-AUSTRALIA

In urma cu multe mii de ani tria in Australia un trib de aborigeni. Femeile erau frumoase, iar brbaii musculoi i bine cldii. Erau pescari i vanatori pasionai i foarte indemanatici la aruncarea bumerangului. Tribul se numea Wahroonga i era condus de bunul i ineleptul Booboonga. El avea trei fete minunate care se numeau: Cabramatta, Parramatta si Coolangatta.

Tribul ducea o viaa plcuta aproape de marginea marelui ocean pe care ei il numeau Solwata Mayumarry, sau Oceanul Pacific. i pentru ca triau pe coasta oceanului linitit, erau i ei buni i nu se rzboiau niciodata cu nimeni, din care cauza nu aveau dumani. Ei iubeau animalele, plantele i pasrile, iar acestea, la randul lor, ii iubeau pe ei. Cangurii, koala, bilby si wombat-ul se jucau toata ziulica cu copiii lor. Eucalipii i tufiurile de mulga le ineau umbra, marea pasare emu ii ducea in spinare, iar kookaburra, pasarea care seamn cu pupza, ii trezea dimineaa ca un ceas detepttor.

Cu toata viaa tihnita pe care o duceau, necazurile nu-i ocolir nici pe Wahroongani. incepuser sa se intample nite lucruri ciudate. Intr-o zi s-a pierdut un copil. Tribul l-a cutat peste tot, dar nu i-au putut da de urma. Mai apoi, au disprut doua femei care splau fructe la izvor. Dup o vreme a aprut in sat o pocitanie fioroasa care semna cu un pteranodon din neamul dinozaurilor. Toi ii tiau de frica acestui balaur cu aripi! Era dragonul Muntha, manctorul de canguri! Prinsese gust de carne de om! Dup ce s-a saturat cu caiva btrani, care nu putuser sa o ia la goana din calea lui, a plecat agale spre vizuina sa din Munii Albatrii. Era atat de satul i greoi incat nu mai putea sa zboare.

Dup plecarea monstrului, oamenii tribului s-au speriat de moarte. Au trimis soli pe la vecini, sa ceara ajutor i sfat, dar i acetea se simeau ameninai de cruzimea lui Muntha. Nimeni nu tia sa gseasc vre-o rezolvare. Booboonga i-a adus atunci aminte de singuraticul vraci, Boorthana, nume care in limba locului inseamn om pros" sau loc acoperit cu pdure. Acesta locuia la marginea deertului, intr-un muuroi uria ce fusese parasit de furnicile albe, numite dhudula sau termite. De multe ori, prin vrjile, descantecele sau sfaturile pe care le ddea, scpase triburile din imprejurimi de boli i necazuri.

Booboonga incalec pe un Kananganthan, sau pasarea emu, sprintenul var al struului african, i dup trei zile i trei nopi de alergtura, ajunse la marginea marelui deert Thakun, unde se spunea ca ii duce viaa Boorthana. Dintr-o tulpina uscata de wadi, adic lemn gunos, mancat in interior de dhudula, ii fauri in graba un didgeridoo i incepu sa scoat nite sunete ciudate pe care le tia de la tatl sau. Erau sunetele care trebuiau sa-l gseasc pe cel cutat in imensitatea marelui deert. Didgeridoo este un instrument muzical al aborigenilor i seamn cu buciumul romanesc.

Nu dup mult timp ii rspunse un alt didgeridoo care ii cerea sa se apropie. Era Boorthana, marele vraci pros. Semna foarte mult cu Yeti, omul zpezilor din Munii Himalaya. Faa acestuia era acoperita cu desene ciudate trasate cu linii albe. Booboonga l-a salutat i i-a spus necazurile care au dat peste tribul sau. Vraciul l-a ascultat cu mare atenie i apoi i-a optit la ureche cateva cuvinte magice, dup care s-a cufundat din nou singurtatea sa.

Dup desprirea de Boorthana, Booboonga deveni ingandurat i trist. Pe obraz i-se prelingeau lacrimi fierbini. La intoarcerea spre casa, linitea deertului era intrerupta de nite cuvinte fara ineles, pe care acesta le murmura pe tot parcursul drumului: Ba-Ba-Bu, Ba-Ba-Bu, Ba-Ba-Bu"

Murmura i repeta tot timpul cuvintele magice Ba-Ba-Bu", ca sa nu le uite, deoarece numai acestea aveau puterea sa-l distrug pe fiorosul dragon Muntha. Ba-Ba-Bu insemna prescurtarea cuvintelor: bamal, badu si burumarrimil.

Era totui, ingandurat i necjit, deoarece vraciul ii spusese ca numai cele trei fete ale lui aveau puterea sa duca la bun sfarit aceasta periculoasa aciune. Numai ele, Cabramatta, Parramatta i Coolangatta, erau in stare sa lupte cu fiorosul Muntha, monstrul din Munii Albatrii. Acestea erau tainele care i-le optise la ureche Boorthana cel pros.Cea mare trebuia sa duca cu ea un cos cu bamal (pamant de pdure), cea mijlocie un ulcior cu badu (apa de izvor), iar cea mica un scule cu mil (semine), ale falnicului copac numit burumarri (eucaliptul). Toate acestea le vor ajuta sa-l distrug pe monstru, doar cu o singura condiie, sa nu se uite niciuna in ochii lui.

Ajungand acas, jale mare se puse pe oamenii tribului, de frica i suprare ca frumoasele copile vor fi rpuse de balaur. Fetele, in schimb, erau cu fruntea sus, pline de curajul de care aveau nevoie pentru a scpa lumea de relele pricinuite de abominabilul Muntha.

Contiincioase, ii pregtir cele trei lucruri necesare, pamantul, apa i seminele, iar a doua zi, dis-de-dimineaa, pe rcoare, pornir la drum. Multe ceasuri merser pe jos chinuite de soarele arztor australian. Flamande i cu buzele crpate de sete, niciuna nu se atinse de preioasa badu.Pe la sfaritul zilei ajunser la poalele Munilor Albatri, nu departe de vguna unde sforia zgomotos cruntul Muntha. Se ascunser intr-un tufi de spinifex unde dormir cu randul pana a doua zi de dimineaa, cand fusera trezite de urletele groaznice de foame pe care le scotea balaurul. Acesta ieise din petera i se pregtea sa plece in sat sa mai mnance niscaiva oameni.

Fetele sarira in picioare i alergar curajoase spre monstru. Cabramatta arunca pe el pamantul, Parramatta apa, iar Coolangatta, seminele de eucalipt.Dintr-o data seminele de burumarri incolir, invaluindu-l i repede se transformar in tulpini viguroase de eucalipt. In cateva minute colosul de dragon fuse, aproape in intregime, acoperit de verdeaa si copaci uriai ale cror rdcini il sufocau.

Muntha incepu sa planga i sa promit fetelor, ca daca il salveaz, dand foc copacilor care il ineau legat, va fi un balaur bun i cuminte i ii va ajuta pe oameni la toate treburile grele. Fetele ramasera neinduplecate, acoperindu-i ochii cu mana, ca sa nu fie influenate de privirea abominabilului. Acesta, le mai promise, ca le da i doua diamante, de mrimea oului de emu, pe care le arunca la picioarele acestora. Dar nici acest gest nu le clinti pe frumoasele razboinice. Incet-Incet, lui Muntha, ii pieira puterile i la apusul soarelui ii ddu duhul.

Codanele mai ateptar inca o bucata buna de timp, iar cand ii ddur seama ca balaurul este mort, sarira in sus de bucurie, ipand i cantand din toata inima. Acum se puteau intoarce acas victorioase. Nimeni nu le va mai tulbura viaa linitita de trib. Coolangatta, ridica din iarba cele doua diamante i le arata surorilor sale. Erau minunate si sclipeau ca soarele. Gandi ca le va duce in dar tatlui sau. Nici una nu-i dduse seama ca erau, de fapt, ochii lui Muntha, care erau inca vii. Le cuprinse imediat o rceal i o amoreala in tot corpul, apoi muchii le inepenir, ii pierdur glasul i se transformar in trei stane gigantice de piatra.

Acesta a fost sfaritul frumoaselor fete de aborigen, fetele lui Booboonga, dar acesta fuse si inceputul existenei minunatelor forme de relief, ansamblu natural cunoscut sub numele de The Three Sisters", sau Cele Trei Surori.

In Australia, in Munii Albatri, lang marea metropola Sydney, este aezata staiunea montana Katoomba, loc turistic de notorietate internaionala. Acolo vom intalni Cele Trei Surori, gigantic grup statuar format din trei stanci de origine tectonica, iar in apropierea acestora, Piatra Singuratica (Orphan Rock), un uria monolit acoperit cu verdeaa, care seamana cu un dragon. Nu departe de acolo, se afla complexul de peteri Jenolan (Jenolan Caves), unde se crede ca i-ar fi avut culcuul balaurul Muntha