CUPRINS

ARGUMENT______________________________________________________________________3

Scurt istoric______________________________________________________________________3

Capitolul 1. Valorificarea turistica a judetului Bacau_____________________________________5

1.1. Patrimoniu turistic natural al judetului Bacau____________________________________________5

Asezare geografica si relief_____________________________________________________________________5

1.1.2. Hidrografia_____________________________________________________________________________7

1.1.3.Clima__________________________________________________________________________________8

1.1.4. Flora si fauna___________________________________________________________________________9

1.1.5. Soluri:_________________________________________________________________________________9

1.1.6. Demografia___________________________________________________________________________10

1.1.7. Rezervatii naturale______________________________________________________________________10

1.2 Patrimoniu turistic antropic al judetului Bacau___________________________________________11

1.2.2. Case memoriale________________________________________________________________________17

1.2.3 Biserici si manastiri______________________________________________________________________20

1.2.4 Orase si statiuni________________________________________________________________________32

1.3. Turism de agrement si balnear_______________________________________________________42

CAPITOLUL II STUDIU DE PIAŢĂ PRIVIND CIRCULAŢIA TURISTICĂ ÎN JUDETUL BACAU__________54

2.1 Obiectivele cercetarii de piata________________________________________________________54

2.2 Calcularea esantionului asupra caruia se aplica cercetarea_________________________________55

2.3 Aplicarea chestionarului_____________________________________________________________57

2.4 Interpretarea chestionarului_________________________________________________________60

CAPITOLUL III___________________________________________________________________61

Conceperea unui circuit in judetul Bacau_____________________________________________61

3.1 Preluarea si pregatirea actiunii_______________________________________________________61

3.2 Începerea actiunii__________________________________________________________________61

1

3.3 Desfasurarea programului turistic_____________________________________________________62

3.4 Încheirea actiunii___________________________________________________________________62

3.5 Intocmirea documentatiei___________________________________________________________63

3.6 Organizarea campaniei publicitare____________________________________________________63

BIBLIOGRAFIE___________________________________________________________________66

2

ARGUMENT

Judetul Bacau, situat la intersectia unor importante mijloace de comunicatie, ocupa o

suprafata de 662.052 hectare, reprezentand 2,8 % din teritoriul tarii. Intinzandu-se la 302 km

departare de Bucuresti, pe drumul european E85, are granita cu judetele Covasna si Harghita la vest,

cu judetul Vaslui la est, judetul Neamt la nord si judetul Vrancea la sud. Judetul este acoperit in

proportie de 48,5% de teren arabil si 39,8% de paduri (fag, stejar, pin, molid, brad). Variatia

reliefului arata distributia egala a muntilor, dealurilor, platourilor si campiilor, scazand in altitudine

de la 1.664 m in vest (Muntii tarcaului) la 100 m in est (Valea Siretului).

Dupa primul capitol in care am realizat o descriere a potentialului natural si antropic al zonei

Bacaului, incheiata cu descrierea infrastructurii turistice(cai de acces, posibilitati de cazare,

alimentatie, baza de tratament si agreement), am realizat o cercetare de piata prin care am analizat

circulatia turistica in orasul Bacau prin intermediul unui chestionar. In urma interpretarii

chestionarului s-au putut trage unele concluzii cu privire la circulatia turistica in judetul Bacau.

In primul rand majoritatea turistilor prefera sa efectueze deplasari turistice in afara orasului

insotiti de familie. Pentru turismul intern formele de turism preferate sunt turismul de afaceri si

turismul montan, urmate de turismul balnear. Principalele motive care au determinat

alegerea  judetul Bacau  ca destinatie turistica au fost obiectivele turistice oferite si calitatea

serviciilor de cazare si alimentatie publica. Mijlocul de transport preferat este autoturismul personal

iar procurarea biletelor s-a facut prioritar prin intermediul unor agentii de turism. Principalele forme

de agrement preferate sunt plimbarile in aer liber, parcurile de distractie si shoppingul iar

principalele calitati solicitate personalului hotelier sunt politetea, profesionalismul si solicitudinea.

Posibilitatile de cazare oferite de judetul Bacau sunt considerate bune iar prognoza pentru

dezvoltarea turistica viitoare este ca aceasta se va dezvolta foarte mult. Majoritatea turistilor au

efectuat aceasta deplasare turistica sub impulsul reclamelor urmarite la televiziune sau datorita

ofertelor agentiilor de turism. Sumele cheltuite pentru aceste deplasari sunt intre 600 si 800 lei.

In ultimul capitol am conceput o actiune turistica de 3 zile si am urmarit toate actiunile

desfasurate de ghid pe parcursul derularii activitatii turistice si am intocmit documentatele specifice:

comanda, analiza de pret, biletul de excursie, diagrama autocarului, programul excursiei.

Lucrarea se incheie cu o campanie publicitara pentru promovarea actiunii turistice propuse.

Scurt istoric

Intersectat de drumuri ce străbăteau văile Siretului, Bistriței și Trotușului, teritoriul județului Bacău

a cunoscut de timpuriu o intensă activitate umană, atestată de numeroase descoperiri arheologice. În

epoca stăpânirii romane asupra unei părți a Daciei, pe teritoriul județului Bacău și nu numai, și-a

desfășurat existența lumea carpică, creatoare în secolele II-III a unei interesante civilizații. 3

Cercetările de la Măgura, Bărboasa, Cârligi, Sohodol, Săucești au contribuit la cunoașterea istoriei

și civilizatiei carpice, continuitoarea istoriei și civilizației geto-dacice.

Istoria dovedește continuitatea populației autohtone în veacurile următoare precum și includerea

acestor regiuni în aria în care s-a plămădit și dezvoltat poporul roman. Evoluția procesului de

maturizare a feudalismului, la est de Carpați a avut drept urmare apariția târgurilor. Într-un

document emis de cancelaria domnitorului Alexandru cel Bun la 6 Octombrie 1408, sunt

menționate târgurile de la Bacău și Trotuș. Întemeierea așezării este și mai veche. Cu ocazia unor

săpături, în orașul Bacău s-a descoperit ceramică din secolele XII-XIV precum și monede bătute de

Petru Mușat (1375-1391). Datorită privilegiilor acordate de către domnie negustorilor străini,

Bacăul s-a dezvoltat repede. In secolul XV ajunsese târg însemnat de negustori și meșteșugari, unde

se făceau operații de vamă, există o autoritate judiciară și organe de execuție.

În prezent județul Bacău se întinde pe o suprafață de 6621 kmp, având în componență 3 municipii, 5

orașe și 85 de comune, cu o populație de peste 583,6 mii de locuitori.

4

Capitolul 1. Valorificarea turistica a judetului Bacau

    1.1. Patrimoniu turistic natural al judetului Bacau

Asezare geografica si relief

             Judetul Bacau este situat în partea central-estica a României, între 45° 55' si 46° 40'

latitudine nordica si 26° 66' si 27° 30' longitudine estica si are o suprafata de 6 603 kilometri patrati

(reprezentând 2,8% din suprafata totala a României) din care 42,2% este acoperita de paduri iar

55% de terenuri agricole. Diversitatea reliefului: campii, dealuri, vai , munti, varietatea

formatiunilor vegetale, gama de culori si de forme, toate acestea reprezinta frumusetea acestor

meleaguri. Este traversat de trei cursuri de rauri importante: Siret, Bistrita, Trotus.  Varietatea

peisajului, statiunile balneare, monumentele istorice si de arta confera judetului Bacau titlul de

judet-turistic, principalele regiuni turistice fiind: Slanic-Moldova, Poiana-Sarata, Tg. Ocna si Poiana

Uzului.

Printre localitatile importante ale acestui judet se regasesc:

Onesti

5

Targu Ocna - aici exista cel mai mare sanatoriu subteran din Europa, situat intr-o mina de

sare. Acesta este folosit in tratarea bolilor aparatului respirator. In salile subterane se gasesc

paturi, o pista de popice si terenuri de sport.

Tescani - aici se organizeaza anual  evenimente culturale cum ar fi: Tabara internationala de

arta, Gala tinerilor artisti.

Marturiile arheologice ale Bacaului, situat pe cursul mijlociu al raului Siret, dateaza din

paleolitic. Ele dovedesc nu numai existenta unei populatii active dar si legaturile stranse stabilite

intre locuitorii acestor parti si oamenii din tot cuprinsul Moldovei, estul Transilvaniei si Tarii

Romanesti (Wallachia). Conservarea urmelor paleolitice confirma existenta omului pe teritoriul

judetului Bacau inainte de anul 10.000 i.Hr. Cele mai fascinante vestigii au fost dezgropate la

Bogdanesti-Oituz, Viisoara-Targu-Ocna, Targu-Trotus, Comanesti, etc. Mult mai numeroase sunt

asezarile care dateaza din timpul Epocii de Bronz. Pana la aceasta data au fost descoperite 250 de

asemenea asezari, unde     s-au gasit numeroase si semnificative relicve ale triburilor dacice, creatori

si mesageri ai culturii bronzului. In cateva asezari datand din Epoca Fierului s-au descoperit

monede, cat si vase ceramice asemanatoare cu cele descoperite la Tomis si Histria. Au fost aduse la

lumina frecvente vestigii ale civilizatiei romane. Existenta unor asezari bine organizate si intens

populate in zona Bacaului este atestata in documente foarte vechi apartinand cancelariei domnesti a

Moldovei. 

Astazi, judetul Bacau, situat la intersectia unor importante mijloace de comunicatie, ocupa o

suprafata de 662.052 hectare, reprezentand 2,8 % din teritoriul tarii. Intinzandu-se la 302 km

departare de Bucuresti, pe drumul european E85, are granita cu judetele Covasna si Harghita la vest,

cu judetul Vaslui la est judetul Neamt la nord si judetul Vrancea la sud. Judetul este acoperit in

proportie de 48,5% de teren arabil si 39,8% de paduri (fag, stejar, pin, molid, brad). Variatia

reliefului arata distributia egala a muntilor, dealurilor, platourilor si campiilor, scazand in altitudine

de la 1.664 m in vest (Muntii tarcaului) la 100 m in est (Valea Siretului). Reteaua hidrografica este

alcatuita in principal din apele din bazinul mijlociu al Siretului si din lacurile de acumulare

construite pe cursurile inferioare ale raurilor Bistrita, Tazlau, Uz si Siret. Daca in secolele XIV-XV

Bacau era un important oras manufacturier si comercial, in aceasta regiune, in prima decada a

secolului al XIX-lea s-au pus bazele exploatarii si prelucrarii petrolului si a lemnului la scara

industriala, cat si prima fabrica de hartie, textile si incaltaminte. Din punct de vedere al organizarii

teritorial-administrative, judetul Bacau este alcatuit din 87 unitati teritorial-administrative, doua

municipii (Bacau si Onesti), sase orase (Buhusi, Comanesti, Darmanesti, Moinesti, Slanic-Moldova,

and Targu-Ocna) si 79 de comune. In 31 august 1997, Municipiul Bacau, resedinta judetului Bacau,

avea 208.556 locuitori, fiind al 12-lea oras din Romania din punct de vedere al numarului de

locuitori. Populatia de 745.443 locuitori la 31 august 1997 plaseaza judetul Bacau pe locul sase

6

dupa Municipiul Bucuresti, judetele Prahova, Iasi, Dolj si Constanta. Densitatea medie a populatiei

in judetul Bacau este de 112,86 locuitori pe km patrat, cu cea mai mare densitate de 230 locuitori pe

km patrat in zona industrializata. 

 Judetul Bacau este situat in partea estica a Romaniei, si ocupa 2,8% din suprafata Romaniei.

Municipiul Bacau este resedinta administrativa a judetului. Judetul Bacau are un relief variat si

pitoresc avand Carpatii Rasariteni si dealurile stabatute de vaile raurilor Bistrita, Trotus, Siret,

Tazlau, Casin si Slanic si este un important punct de actractie turistica avand peisaje pitoresti,

monumente de arta si istorice, case memoriale. Din suprafata judetului, 26.700 ha sunt acoperite de

paduri. Restul din suprafata judetului o reprezinta terenurile cultivate. La sfarsitul anului 1995

populatia numara 753.479 locuitori. Din punct de vedere administrativ, judetul are doua municipii

(Bacau si Onesti), sase orase (Buhusi, Comanesti, Darmanesti, Moinesti, Slanic-Moldova, Tg.

Ocna) si 79 sate. Lungimea cailor ferate este de 226 km (din care 191 km sunt electrificati) si unul

dintre drumurile care traverseaza acest judet are o lungime de 2.431 km; din orasul Bacau pornesc

cinci drumuri nationale. De asemenea in Bacau se mai gaseste un aeroport. Pe teritoriul judetului se

mai gasesc 14 hoteluri cu 2.431 de locuri, 21 de cabane turistice cu 1.292 locuri, 4 hanuri si

moteluri cu 114 locuri, 4 locuri de campare cu 634 locuri, 6 tabere scolare si o pensiune turistica cu

28 de locuri. Principalele activitati turistice sunt legate de tratament si odihna. Pricipalele punctele

turistice de interes sunt Slanic Moldova, Poiana Sarata. Tg. Ocna si Poiana Uzului. Slanic Moldova

este bine cunoscut atat in tara cat si peste hotare pentru tratament si in special pentru elementele

terapeutice  cat si pentru peisajele pitoresti fiind cunoscut si sub numele de Perla Moldovei. Apele

minerale sunt folosite in tratarea bolilor digestive, de ficat, de plamani, de nutritie si de metabolism

si tratarea reumatismului si a bolilor cardio-vasculare cat si a bolilor asociate cum ar fi neurastenia

si bolile profesionale. Cazarea se poate face in hoteluri, vile si spitale balneare. La Tg. Ocna exista

cel mai mare sanatoriu subteran din Europa, situat intr-o mina de sare. Acesta este folosit in tratarea

bolilor aparatului respirator (la copii precentul de recuperare este de 90%). In aceste uriase sali

subterane se gasesc paturi, o pista de popice si terenuri de sport. Tescani aduce aminte de numele

lui George Enescu, marele muzician roman care a compus opera Oedip. Casa Mariei Cantacuzino,

marcanta personalitate acelor vremuri, adaposteste Centrul Cultural "Rosetti Tescanu-George

Enescu". In Tescani se organizeaza anual cateva evenimente Tabara internationala de arta, Gala

tinerilor artisti. In Bacau se mai gaseste centrul cultural international "George Apostu" cat si casa

memoriala a poetului roman George Bacovia. 

              1.1.2. Hidrografia

7

             

 Reteaua hidrografica este alcatuita in principal din apele din bazinul mijlociu al Siretului si

din lacurile de acumulare construite pe cursurile inferioare ale raurilor Bistrita, Tazlau, Uz si

Siret. Râul Siret (în ucraineana Серет, în maghiara Szeret, în trad. "Dragul") izvoraste în Carpatii

de nord pe teritoriul Ucrainei de azi, în Bucovina de Nord. În antichitate s-a numit Hierasus.

Parcurge 706 km si se varsa în Dunare, lânga Galati. Dintre afluentii fluviului, are cel mai mare

bazin hidrografic din tara. Principalii afluenti ai Siretului sunt: pe partea

dreapta, Suceava, Moldova, Bistrita, Trotus, Putna si Buzau; pe partea stânga, Polocin si Bârlad. Pe

cursul sau au fost realizate mai multe baraje si lacuri de acumulare, reducând pericolul de inundatii

(cele mai recente au fost în anul 2005). Principalele orase de pe sau din apropierea cursului sau

sunt: Bacau,  Siret, Pascani, Roman.

  1.1.3.Clima

              Regimul climatic ce caracterizeaza judetul Bacau se încadreaza în sectorul de clima

continental-moderata si cel cu clima de munte, având ca specific un regim termic moderat,

umezeala relativ mare cu precipitatii atmosferice bogate.

8

Temperaturile aerului înregistreaza valori anuale cuprinse între -1ºC si +9ºC. Cantitatea anuala de

precipitatii este cuprinsa între 700-1400mm, mai mare în partea nordica si nord-vestica a

judetului.    Frecventa medie anuala a vânturilor se caracterizeaza printr-o circulatie a aerului

dinspre vest, cu o frecventa medie anuala de circa 1820% si a celui din nord cu o frecventa

aproximativa de 1011% . Vitezele medii anuale se mentin între 3 si 3,8m/s, iar în munti atingând

peste 50m/s.

                1.1.4. Flora si fauna

   Vegetatia si fauna sunt caracterizate printro varietate de specii în functie de altitudine,

unele având caracter endemic muntilor. Speciile de animale sunt bine reprezentate, prezentând o

mare varietate în functie de altitudine: în zona alpina întâlnim capra neagra, marmota, acvila de

stânca, în jnepenis, cocosul de mesteacan, iar în padurile de conifere si rasinoase, râsul, cocosul de

munte, ursul brun, cerbul carpatin si altele.

În judetul Bacau au fost inventariate speciile de flora si fauna: 258 de specii de flora, 354 de

specii de fauna, 189 de specii de flora si fauna de interes comunitar, 68 de specii de interes

national.    În vederea realizarii obligatiilor asumate de România fata de Uniunea Europeana de a

creste pe termen lung, numarul ariilor naturale protejate, astfel încât suprafata zonelor cu regim de

protectie si conservare sa depaseasca 10% din suprafata tarii, conservarea si utilizarea durabila a

patrimoniului natural constituie un obiectiv de interes major si o componenta fundamentala a

strategiei nationale pentru dezvoltarea durabila.

           1.1.5. Soluri:

 Învelisul de soluri pe cuprinsul judesului Bacau este variat, el reflectând caracterul complex

al factorilor naturali, care conditioneaza formarea sa. În regiunile deluroase din sud, ca si în

depresiunile colinare  apar solurile brune si soluri podzolice. În dealurile Chioarului si în nord,

acestora li se adauga soluri negre de fâneata. În arealul montan se succed solurile brune acide,

solurile brune podzolice la altitudini mai mici. Solurile aluviale sunt mai putin raspândite. Calitatea

solurilor este afectata atât din motive antropice cât si din cauze naturale. Sursele principale de

poluare a solului sunt activitatile de metalurgie neferoasa si extractia si prepararea minereurilor

neferoase. Este estimata o suprafata de cca.30.000ha de terenuri poluate. Având în vedere specificul

poluarii chimice a solului se poate evidentia caracterul cumulativ al poluarii acestui factor de

mediu.

           

                       

9

1.1.6. Demografia

                      

           

1.1.7. Rezervatii naturale

Stejarul din Borzesti

Arbore secular, ocrotit prin lege, in jurul caruia exista legende ce ne duc ianpoi in timp, pana in

vremea lui Stefan cel Mare.

Poiana Sarariei

Rezervatie botanica, situata langa Targu Ocna. 

Codrul secular de la Runc-Racova 

Codrul secular Runc de langa comuna Racova, este o rezervatie naturala de circa 60 ha de padure de

fag de 150 ani, cu diametre si inaltimi impresionante, unice in tara.

Dofteana  

Este un parc dendrologic cu o rezervatie forestiera in care cresc circa 70 specii lemnoase, din care

50 sunt exotice (Abies norduariiana, Chamacyparis lawspniana, Larix leptolepis, Picea omorika,

Pinus banksiana s.a).

Hemeiusi

Parcul dendrologic, situat la nord de Bacau are o suprafata de 47,5 ha. Aici cresc peste 500 specii de

plante lemnoase, dintre care 370 exotice.

Haghiac

Parc dendrologic situat pe valea Doftanei la 13 km nord-vest de Targu Ocna, o rezervatie forestiera

ce cuprinde numeroase specii de plante, in special arbori: pinul Oriental, originar din China, Coreea

sau Japonia (intalnit foarte rar in Europa). 

10

Parcul de agrement de la Comanesti  

Este un parc de pe fostul Domeniu Ghica-Comanesti cu specii decorative foarte rare precum:

paltinul de camp, molidul japonez, chiparosul de Sawara, platinul argintiu, artarul de Pensilvania.

"Plaiurile si stancariile Nemirei"  

Rezervatie naturala complexa, asezata pe culmea principala a Muntelui Nemira, constituita dintr-o

portiune de teren unde cresc specii rare ca floarea de colt, pinul oriental si arboretul de tisa.

            1.2 Patrimoniu turistic antropic al judetului Bacau

1.2.1 Muzee si expozitii

Centrul de Cultura Rosetti Tescanu - George Enescu

Centrul de Cultura "Rosetti Tescanu - George Enescu", denumit in continuare Centru,

este o institutie publica de cultura, cu personalitate juridica, aflata in subordinea Ministerului

Culturii si Cultelor, fiind finantata din venituri proprii si subventii acordate de la bugetul de stat;

cuprinde si Casa Memoriala Rosetti - Enescu, conform Actului de donatiune.

11

     Sediul Centrului este in localitatea Tescani, nr. 126, jud. Bacau, cod 607056, imobil aflat in

proprietatea publica a statului si in administrarea Centrului.

In anul 1980, prin Hotarare a Guvernului, conform Actului de donatiune, facut de Maria

Rosetti Enescu s-a infiintat Asezamantul de Cultura, institutie ce functioneaza in fostul conac al

Rosettestilor. Asezamantul a fost casa de creatie. 

Intre 1980-1990 a fost inaugurata Casa Memoriala Rosetti - Enescu din incinta Imobilului

Principal. Din 1990 a devenit Centrul de Cultura Tescani, apoi din 1993 Centrul de Cultura "Rosetti

Tescanu - George Enescu"

 Centrul de Cultura functioneaza in fostul conac al unei mari familii boieresti - Rosetti

Tescanu. In incinta se afla conacul familiei Rosetti Tescanu, construit in 1880, devenit la inceputul

secolului XX, resedinta familiei celui mai mare muzician roman, George Enescu. 

     Familia Rosetti Tescanu, din care provenea sotia Maestrului, este atestata in aceste locuri inca

de la sfarsitul secolului al XVI-lea. A fost o familie bogata, de boieri carturari, ctitori de scoli,

asezaminte de cultura, biserici care au participat direct la infaptuirea Unirii Principatelor si la

evenimentele de la 1848.

In anul 1947, o parte din proprietate a fost daruita Statului roman, reprezentat prin

Ministerul Culturii, de catre Maria Rosetti Enescu.

12

Castelul familiei Ştirbei

Palatul Ştirbei a fost construit la sfârşitul secolului XIX şi prima jumătate a secolului XX de

Gheorghe Ştirbei şi Elisabeta Băleanu. Este amplasat pe un platou aflat la altitudinea de 600 m. Se

poate ajunge pe partea stângă a Văii Uzului, pe un drum ce se desprinde din şosea, urcă pe dealul

Măguricea. La o distanţă de 4 km, înaintând spre înălţimea dealului împădurit cu foioase şi conifere,

se află amplasat acest frumos castel.

Pădurile din împrejurimile oraşului Dărmăneşti, pe sute de hectare, în a doua jumătate a

secolului al XIX-lea, au aparţinut familiei domneşti Barbu Ştirbei. Prinţul Gheorghe Ştirbei a

amplasat acest frumos castel într-o zonă pitorească, integrându-se perfect în ambianţa locului.

Din parcul palatului se intră în pădure şi de aici se poate urca pe diferite trasee şi chiar pe

muntele Nemira. Palatul a fost construit de maeştri italieni, după planurile arhitectului Nicolae

Ghika Dudeşti.

Este o construcţie masivă din caramidă pe 4 nivele (subsol, parter şi două etaje, parţial P+1

în zona terasei semicirculare), cu o aripă (în „L”) numai parter + etaj şi alte două corpuri parter,

anexate acesteia din urmă. Intrarea principală se face pe o terasă cu scări ample. Încăperile corpului

principal destinate zonei oficiale  au dimensiuni mult mai mari, cu deschideri până la 10 m. Tot aici

avem acces spre terasa deschisă, semicirculară cu latura de 2,40 m. Corpul lateral, cu încăperi mai

mici, ridicat pe 2 nivele, reprezintă zona administrativă a palatului. Faţadele (parţial tencuite, parţial

cu zidărie aparentă) prezintă ferestre cu ancadramente din caramidă aparentă şi balcoane cu

elemente decorative din lemn. Soclul este înalt din piatră de carieră.

Între anii 1947-1977 clădirea a funcţionat cu destinaţia de sanatoriu T.B.C. Din 1978 devine

tabără pentru copii.

13

Monumentul DADA

Tristan Tzara este pseudonimul poetului şi eseistului român Samuel Rosenstock, născut la Moineşti

şi stabilit în Franţa. Tzara a fost cofondatorul mişcării culturale Dadaiste care a condus la o

revoluție majoră în artele plastice şi literatură. Tzara a murit în 1963, la Paris, şi este îngropat în

Cimitirul Montparnasse.

Generaţia de artişti de după Primul Război Mondial, confruntată pentru prima dată cu ororile unui

război care nu dădea semne că s-ar apropia de sfârşit, a fost una din cele mai radicale din istoria

umanităţii. Intelectualii, dezertorii, refugiații politici, toţi revoltaţii împotriva absurdităţii acestui

conflict, se reunesc în mod regulat în jurul scriitorului român Tristan Tzara, organizatorul

Cabaretului „Voltaire”, în Zurich, capitala Elveţiei, pe atunci stat neutru. Vrând să răspundă

absurdului prin absurd, ei îşi manifestă revolta mai curând prin provocare, decât prin idei estetice,

astfel înfiinţând ceea ce urma să devină curentul artistic „Dada”.

Monumentul DADA a fost ridicat la intrarea în municipiul Moineşti (dinspre Bacău) în cinstea lui

Tristan Tzara şi a curentului artistic generat de acesta, la celebrarea a 100 de ani de la naşterea

artistului. Monumentul fost realizat de sculptorul german de origine română Ingo Glass.

14

Muzeul Etnografic – Biserica “Sf. Ap. Petru şi Pavel”

În anul 1924 enoriaşii din Boiştea împreună cu preotul Constantin Moiceanu au hotărât să

ridice o nouă biserică la mijlocul parohiei, întrucât cea veche se dovedise neîncăpătoare. Astfel au

format un consiliu parohial de iniţiativă care să adune bani şi materiale pentru această lucrare. În

vara anului 1924 a început procurarea materialelor şi au început să se pună bazele noii

construcţii.Biserica a fost construită din piatră cioplită de meşteri iscusiţi sub conducerea

renumitului maistru pietrar Ion Silvestru din Comăneşti, după anul 1938. Venind al doilea război

mondial, lucrările au fost întrerupte, acoperirea făcîndu-se abia în 1950, iar biserica s-a terminat în

anul 1958.

În timp, biserica a fost dotată cu multe obiecte necesare cultului şi înfrumuseţării ei. În

curtea bisericii s-a ridicat un monument în memoria eroilor dărmăneşteni – definitivat în anul 1994

şi sfinţit în ziua de 27 noiembrie a aceluiaşi an. Cu această ocazie preotului Ioan Buguş, pentru

munca depusă la această parohie, i s-a conferit drept merit distincţia de „iconom stavrofor”. De

asemenea, pe locul unei foste magazii, s-a ridicat o frumoasă casă praznicală cu două nivele. La

parter se află bucătăria dotată cu sobă şi gaze, apă curentă, boiler electric, o chiuvetă din inox,

veselă, şi o sală de mese pentru aproximativ o sută cincizeci de persoane.

La etaj s-a amenajat un mic muzeu etnografic, în care s-au depus diferite obiecte folosite pe

plan local de înaintaşi, fiind acum pe plan de dispariţie cum ar fi: costume populare bărbăteşti şi

femeieşti, scoarţe şi lăicere, diferite obiecte necesare uzului gospodăresc precum: stative de ţesut,

15

urzoi, maşină şi furcă de tors, meliţă de cânepă, cheptenei, sucală, suveică, precum şi icoane şi carte

veche.

Monumentul – Muzeu Măgura Ocnei

Monumentul – Muzeu Măgura Ocnei este unul dintre cele mai impresionante monumente

ridicate în memoria ostașilor căzuți în primul război mondial. Este Situat la altitudinea de 520 m pe

dealul Măgura, la 2 km de şoseaua Târgu Ocna – Slănic Moldova, după un drum care urcă

spectaculos pe coasta muntelui. A fost construit între 1925-1928 în memoria celor peste 14.000 de

ostaşi români căzuţi în Primul Război Mondial pe fronturile de la Oituz, Coşna şi Cireşoaia.

Pe frontispiciu stă înscris: “Spuneţi generaţiilor viitoare că noi ne-am făcut datoria”.

Lucrările pentru ridicarea acestui impunător edificiu au fost făcute de către soldaţii veterani,

rămaşi în viaţă după aprigele lupte de la Oituz-Coşna-Cireşoaia. Fondurile necesare pentru această

construcţie au fost adunate prin subscripţie publică de către Mihai Teodoru, iniţiatorul acestui

proiect, sprijinit de arhitectul Constantin Ciogolea, fiu al oraşului stabilit la Bucureşti. Monumentul

Eroilor cuprinde un parter şi două etaje, legate printr-o scară interioară circulară, are o înălţime de

22 m şi este în întregime ridicat din piatră cioplită, în formă de obuz. Până la începutul celui de-al

Doilea Război Mondial, era păzit zi şi noapte de ostaşii din garnizoana oraşului. După război,

Monumentul a fost lăsat în paragină dar, între anii 1972-1974, el a fost renovat si deschis ca muzeu.

Muzeul deține o colecție de fotografii originale din primul război mondial (printre care

aflându-se și cele cu general Al. Averescu – conducătorul Armatei a II-a, general C. Pezan, general

E. Grigorescu), diferite tipuri de armament și muniție din primul război mondial (arme, obuze de

tun folosite de vânătorii de munte, cartușe de diferite calibre etc.), medalii onorifice acordate pentru

fapte de vitejie, uniforme de soldat din 1917.

16

La parter există o placă comemorativă depusă pe mormântul eroului necunoscut, descoperit

în tranşeele încă vizibile de la Coşna, cu un text emoţionant: „Ostaşi ce aţi căzut pentru ţară, Viteji

ai credinţei, soldaţi, Oriunde în morminte voi staţi, Vă fie ţărâna uşoară! (Eroilor căzuţi în războiul

1916-1919).” Deasupra mormântului eroului necunoscut străjuiesc 2 drapele de luptă ale

Regimentului 15 infanterie şi a Regimentului 4 Artilerie, două din regimentele care au dus greul

războiului de pe frontul de la Oituz.

Lângă clădirea muzeului a fost adusă crucea-monument care a fost ridicată iniţial la Coşna

pe locul în care a căzut eroic caporalul grenadier Constantin Muşat din Regimentul 2  Grăniceri.

La 50 m mai în sus se găseşte mănăstirea Măgura Ocnei

1.2.2. Case memoriale

Casa memoriala George Bacovia

            Casa memoriala George Bacovia este punctul de inceput al oricarui itinerar cultural

bacauan. In imediata vecinatate a monumentalei statui a lui Stefan cel Mare, pe fosta strada a

Liceului, actualmente strada George Bacovia, la nr. 13, batrana casa isi imbraca ferestrele in

reflexele calde ale trandafirilor. Poet simbolist, redescoperit de exegeti in multiple ipostaze

stilistice, de bibliografi ca pretios subiect de studiu, ca si de simplii iubitori de poezie, Gheorghe

Vasiliu - George Bacovia - desi disparut dintre noi de aproape o jumatate de secol, face parte din

viata noastra. 

Volumele sale de versuri, ce au cunoscut multiple editii, au fost traduse in numeroase limbi.

A desfasurat si o intensa activitate de promotor al culturii, fiind unul dintre intemeietorii revistei

Ateneu. Drept recunoastere a valorii creatiei sale, Liceul in care a studiat, Teatrul din Bacau,

Universitatea George Bacovia, Scoala generala nr. 27 Bacau si Biblioteca din Buhusi au primit

numele sau si, incepand din anul 1971, se desfasoara la Bacau Festivalul George Bacovia,

manifestare ce atrage in urbea noastra personalitati marcante ale culturii romane. 

Spirit meditativ, profund, fapt atestat si de volumele valoroase ce se pastreaza inca in biblioteca din

casa, de o gingasie sufleteasca exceptionala - dupa cum ni-l prezinta sotia sa, Agatha Grigorescu-

Bacovia, intr-unul din volumele dedicate poetului , Bacovia si-a distilat destinul, transformandu-l in

poezie. El ne-a facut cunoscut ca materia plange, ca mugurul alb si roz si pur este vis de-albastru si

azur. 

             Aparitia unui poet talentat in tirgul de negustori care era Bacaul sfarsitului de secol XIX

pare neverosimila. Si totusi, daruit cu o sensibilitate artistica speciala, mostenita de la mama sa,

Zoita Vasiliu, il gasim pe adolescentul Bacovia preocupat de formarea sa spirituala, abonat la

reviste de literatura frantuzesti, la curent cu noile dezvoltari in sociologie, psihologie, arta. 17

La 19 ani era deja un poet matur. Scrisese, printre altele, majoritatea poezilor ce vor alcatui volumul

de debut, Plumb.

In Casa din strada Liceului nr.7, astazi strada George Bacovia, parintii poetului s-au mutat in anul

1906, in primavara. Student fiind atunci la Bucuresti, la Facultatea de Drept, si venind acasa in

vacanta de Paste, poetul a scris una din cele mai gingase ode inchinate primaverii din literatura

romana,  Note de primavara.

Casa memoriala a fost deschisa publicului in anul 1971. 

Anul acesta, prin grija domnului primar Dumitru Sechelariu, care a acordat sprijin financiar, s-au

executat lucrari de consolidare a casei. In aceasta cladire, ce dateaza din ultimul deceniu al secolului

XIX, sunt pastrate numeroase obiecte de uz personal si piese de mobilier ce au apartinut poetului. In

toate cele cinci incaperi destinate vizitarii sunt expuse marturii reprezentative, manuscrise originale,

documente si piese de patrimoniu. 

In Salonul casei, impresioneaza simplitatea si bunul gust al mobilierului. Aici se afla pianul,

vioara si portretele parintilor - Zoe si Dimitrie Vasiliu - atat de dragi poetului. 

Casa memoriala detine un documentar pe caseta video in care e surprins poetul in timpul vietii si o

inregistrare pe caseta audio cu vocea poetului recitind din versurile sale. 

In gradina Casei memoriale, sculpturi ambientale apartinand artistilor contemporani invita la

meditatie si reflectie. Si pentru ca meditatia sa fie rodnica, ea trebuie nutrita cu informatii adecvate :

veniti deci la Biblioteca Judeteana Bacau pentru a consulta volumele ce cuprind operele poetului,

bibliografiile si volumele de critica ce i-au fost dedicate.

18

Casa memoriala Nicu Enea

Clădirea în care se află expoziţia memorială Nicu Enea a fost construită în anul 1926, proprietar

fiind Gheorghe Paloşanu, tatăl Elvirei Enea. În această casă soţii Elvira şi Nicu Enea au trăit în

perioada 1929 – 1960, informaţie inscripţionată şi pe plăcuţa de pe faţada casei, care o atestă ca

obiectiv de patrimoniu.

În noiembrie 1968, Elvira Enea face o ofertă de donaţie care cuprinde imobilul, terenul aferent, 130

de lucrări de pictură, 210 de lucrări de grafică, mobilier şi obiecte care au aparţinut pictorului Nicu

Enea, donaţie acceptată de Comitetul Judeţean de Cultură în luna mai 1969. După amenajarea casei,

în luna decembrie 1970 aceasta se deschide pentru public, Elvira Enea îndeplinind funcţia de

custode.

Colecţia ‘Nicu Enea” este alcătuită din lucrările şi obiectele donate. Din totalul lucrărilor care

alcătuieşte colecţia, 54 de lucrări de pictură sunt expuse în cele trei săli ale casei la care se adaugă

mobilierul, obiectele personale ale pictorului şi câteva lucrări de sculptură mică. Expoziţia

permanentă oferă vizitatorului posibilitatea cunoaşterii operei lui Nicu Enea (1897-1960) a cărui

afirmare se suprapune temporal şi spiritual uneia dintre cele mai fertile şi tulburătoare perioade din

istoria artei româneşti, perioada interbelică.

                       

19

1.2.3 Biserici si manastiri

Biserica si Curtea Domneasca

            Biserica Precista a fost zidita la 1491 de Alexandru-Voda - fiul si coregentul lui Stefan cel

Mare - care isi stabilise resedinta la Bacau. Biserica, din caramida aparenta, este tipica pentru seria

ctitoriilor domnesti din aceasta epoca. Lacasul a fost reparat de domnitorul Vasile Lupu (1641), care

a inchinat-o apoi, ctitoriei sale de la Iasi, Manastirea Trei Ierarhi. In incinta manastirii se pastreaza

si ruinele unui palat domnesc (1481) in care Alexandru-Voda a locuit. 

Ruinele vechii Curti Domnesti datand din vremea lui Stefan cel Mare, pastreaza vestigii ale casei

(pivnitele) si ale turnului-locuinta. In ansamblu se afla si biserica "Adormirea Maicii Domnului" -

Precista, construita de Alexandru, fiul lui stefan cel Mare, intre anii 1490-1491.

Biserica Casin

Biserica Casin mai este cunoscuta si drept "Manastirea Casin" sau chiar "Biserica Manastirii

Casin", mai ales din cauza aparentei cacofonii. Este insa o sintagma acceptata in limba romana, la

fel ca "Biserica Catolica". Comuna si localitatea Manastirea Casin se afla in judetul Bacau, iar

manastirea de acolo a fost construita in anul 1655.

Biserica Casin se gaseste in zona verde, linistita si boiereasca a Domenilor, aproape de Arcul de

Triumf, cu care se intrece in inaltime, fiind unul din lacasele de cult inalte din, menite sa fie vazute

20

de la distanta, nu sa fie ascunse intre blocuri. Biserica parohiei Parcul Domeniilor este asezata la

intersectia unor artere mari de circulatie si domina intreaga zona prin monumentalitatea ei.

Initiativa construirii bisericii a fost luata in anul 1935, de catre un consiliu parohial format din

personalitati ale vremii, profesori din Institutul Agronomic in frunte cu Gheorghe Ionescu-Sisesti,

scriitorul Vasile Militam, arhitectul I. Balanescu si altii.

La staruinta preotului paroh Dumitru I. Manta, fondurile s-au obtinut prin donatii importante de la:

Ministerul Agriculturii si Domeniilor si prin subscrieri lunare ale unor familii si institutii. Maresalul

Ion Antonescu a contribuit la constructia ei cu cateva donatii, ca de altfel si la intretinerea

bisericilor Sfintilor Constantin si Elena, si Sfantul Elefterie.

Pentru arhitectura viitoarei biserici a fost instituit un concurs de arhitectura care, in final a retinut

proiectul lui D. Ionescu-Berechet, arhitect sef al Patriarhiei Romane.

Construita in anul 1937 de arhitectul Patriarhiei, Ionescu-Berechet, Biserica Casin imbina stilul

muntenesc brancovenesc, cu coloane la intrare, cu cel bizantin, vizibil in mozaicurile si planul de

cruce greaca centrata, arhitectura inalta si spatioasa.

Biserica Casin - intalnirea arhitecturii brancovenesti cu cea bizantina

Iconostasul de marmura si alabastru, cu icoane din mozaic a fost realizat intre anii 1952-1959, dupa

proiectul arhitectului D. Ionescu-Berechet, de catre artistii I. Dumitru-Barlad, Constantin Baraschi,

Mihai Wagner.

21

Intre anii 1962-1971, s-au executat lambriuri de marmura, cafasul, icoane din mozaic de Murano.

Intre anii 2002-2003, s-au facut reparatii. Biserica Casin are un plan de baza triconc de mari

dimensiuni (42 x 29 metri, inaltimea maxima a turlei fiind de 50 de metri. Suprafata intregii biserici

este de 780 mp), cu absida altarului semicirculara, inconjurata de un portic deschis cu arcade.

Peste naos se ridica o turla mare, poligonala, cu ferestre arcuite si colonete pe fiecare muchie. Alte

patru turle mai mici, octogonale, tratate similar, sunt inaltate in jurul turlei centrale. Pronaosul este

exprimat spre fatada de vest printr-o mare arcada, in centrul careia este dispus un mozaic amplu cu

icoana hramului, inconjurat de un ancadrament ornamentat.

La monumentalitatea bisericii contribuie ridicarea ei de la sol pe un pachet de 12 trepte din piatra

peste care se inalta pridvorul deschis. Acesta are arcade in plin cintru (cinci frontale si cate doua

laterale), sprijinite pe perechi de coloane scunde, din marmura alba, ornamentate in spirala sau cu

solzi, dupa modele vechi, romanesti.

Peretele din spatele pridvorului este de asemenea placat cu marmura si ornamentat cu icoane in

mozaic la partea superioara. Usile de intrare au basoreliefuri turnate in bronz reprezentand pe Sfintii

Petru si Pavel si pe Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil.

Interiorul spatios este inaltat cu turla-Pantocrator. La altar, se remarca boltile si peretii care pentru

prima data in tara, au fost decorate in intregime cu mozaic de Murano. Absida altarului, mult

inaltata, pare a fi luminata in verde, in contrast rafinat cu albul marmurei cu care este placata

tampla. Lambriurile inalte de trei metri ca si pardoselile, sunt realizate din marmora alba si rosie.

Mari icoane realizate din mozaic imbraca peretii la nivelul ochiului.

22

Biserica „Sf. Varvara“ – Mina Trotuş

Biserica Sfânta Varvara este o biserică impresionantă, atât prin “arhitectura” originală a

acesteia, cât şi prin poziționarea ei. Bisericuța, închinată ocrotitoarei minerilor, se află într-o imensă

salină – mina de sare “Trotuş” – din oraşul Târgu Ocna.

 

Salina este situată la circa doi kilometri de oraș, în masivul de sare Vâlcele-Slatinele, la 240

de metri adâncimeşi reprezintă, prin microclimatul de salină, un important factor natural de cură

utilizat în terapia afecțiunilor respiratorii.

Biserica a fost zidită şi amenajată în perioada aprilie-decembrie 1992. Acest lăcaş de

rugăciune, ctitorit numai de minerii ce muncesc aici, se află aşezat la o adâncime de 240 de metri,

sub nivelul solului.

Biserica Sfânta Varvara a rămas şi în prezent una dintre puţinele biserici din ţara noastră,

construite în saline, şi singura din Europa realizată aproape integral din sare.

Aproape întregul “mobilier“ al bisericii este lucrat în sarea muntelui. Astfel, aplicele

pereţilor, marele candelabru, stranele, scaunul arhieresc şi alte obiecte de cult, fac un tot unitar cu

locul în care sunt aşezate.

Toate obiectele din sare au fost tratate cu un lac special, pentru a nu atrage umezeala şi

pentru a asigura rezistenţa în timp. Biserica este destul de mare, puternic luminată, iar din interior

nu lipsește nici unul dintre elementele de arhitectură ortodoxă. Catapeteasma este alcătuită din 24

de icoane, una dintre ele reprezentând-o pe Sfânta Varvara, patroana spiritualăşi ocrotitoarea

minerilor.

23

Mânăstirea „Măgura Ocnei“

Mânăstirea Măgura Ocnei – Schitul Măgura Ocnei este menţionat prima oară în 1665. Se

pare că, pe la 1757, schitul devine metoc al Epitropiei generale a Casei Spitalelor Sf.Spiridon şi

doar aşa se poate explica faptul că, în pomelnicul acestei sihăstrii, Constantin Racoviţă voievod

apare ca prim ctitor al aşezământului monahal.

Schitul a avut în lunga sa existenţă trei biserici construite succesiv. Prima, cu hramul

Înălţarea Domnului, a existat până pe la 1757, când cu sprijinul domnului Constantin Racoviţă se

construieşte un nou lăcaş cu hramul Sf.Gheorghe. Ruinându-se, o nouă biserică, cu hramul Buna

Vestire, va fi ridicată, în anul 1803, de către arhimandritul Iacov. În timpul Primului Război

Mondial, Schitul a fost bombardat, însă nu a putut fi distrus. A fost reparat în 1923.

24

Biserica „Cuvioasa Parascheva“

Cea mai veche biserică de lemn, “Cuvioasa Paraschiva”, numită ulterior Biserica

Domnească, a fost construită din bârne, pe malul drept al Vâlcicăi, pentru şavgăi. Tradiţia spune că

biserica a fost refăcută pe locul alteia mai vechi care a ars. Theodor Codrescu menţiona că, în

secolele XVI-XVII, “Ocna nu era decât o mică adunătură a celor 100 de şavgăi, plus a altor oameni

meseriaşi şi comercianţi ce locuiau mai mult valea Vâlcicăi, la poalele dealului n.v. unde se aflau

ocnele vechi, părăsite de mai bine de 100 de ani şi unde se afla Biserica Sfânta Paraschiva ce exista

pe la 1580, cum atesta mai ieri o piatră mormântală slavonă, azi stricată în bucăţi” .

Şi Nicolae Iorga arăta în 1905 că, înaintea celorlalte biserici ale târgului (Precista, Sf.

Nicolae, Sf. Treime), “a fost înălţată biserica de lemn, pe un deal rotund, care poartă numele de

Biserica Domnească”.Tradiţia locală atribuie această ctitorie domnitorului Ioan Vodă cel Viteaz, pe

la 1573. În această biserică modestă de lemn, slujea pe la 1599 popa Metodie. De altfel şi inscripţia

de pe o piatră de temelie, din 5 septembrie 1653, dovedeşte o vechime mai mare a bisericii. După

formele sale constructive, de plan dreptunghiular, cu absidă decroşată, Biserica Cuvioasa

Paraschiva (Domnească) aparţine secolului al XVII-lea, dar va fi refăcută în 1725, în urma unui

incendiu, de Dediu, mare spătar şi jupâneasa Ruxandra, socrii lui Mihai Racoviţă. Actuala biserică

datează din anul 1725, construită de Dediu Codreanu, mare spătar, socrul lui Mihai Racoviţă

Voievod.

Inscripţia aflată deasupra uşii la intrare glăsuieşte: ”Leat 7233 (1725), aprilie 30.Această

sfântă biserică s-au prefăcut în zilele Măriei Sale Ion Mihai Racoviţă Voievod gospodja şi Ana în

domnia 3-a cu cheltuiala dumisale Dediului vel spătar şi jupâneasa dumisale Ruxandra, părinţii

25

doamnei Anii şi prin osteneala dumisale Catrina în cămărăşii (a) 3”, iar pe uşorul uşii din stânga

este probabil numele meşterului Mihai Radu.

În decursul anilor, biserica s-a bucurat de numeroase privilegii din partea mai multor

Domni: Mihai Racoviţă, Constantin Racoviţă, Mihai Şuţu, şi alţii.

Biserica are un plan simplu în formă de corabie, cu absida altarului decroşată, tipologic

aparţinând secolului al XVIII- lea. În prelungirea pronaosului a fost adăugată la o dată târzie,

clopotniţa cu turn , căptuşită cu scândură. Clopotniţa are două clopote: cel mic, cu inscripţie ilizibilă

iar cel mare cu o inscripţie din 1861, în care se artă că el a fost turnat cu cheltuiala şavgăilor şi a

primarului Iorgu Metaxa. Temelia bisericii este din piatră de carieră.

Biserica este pardosită cu dale de piatră iar pereţii căptuşiţi cu scândură cu nervuri care se

grupează în cheia de boltă dublă. Remarcabil este iconostasul alcătuit din icoane de o mare

frumuseţe, fiind renovate în anii 1789, 1800, 1810 şi 1830.

În prezent, biserica este folosită drept capelă mortuară, fiind poziţionată în mijlocul

cimitirului parohiei, unde se odihnesc o serie de personalităţi de vază de altădată: profesor

universitar Mihail Botez, arhitectul Ioan Scarlat Scheletti, Dr. Ioan Pastia, Colonel Gheorghe A.

Enescu cavaler al ordinului “ Mihai Viteazul”.

 

Biserica din Borzeşti

Edificiul este de plan dreptunghiular fără turlă, întâlnit la mai multe ctitorii ştefaniene, boltit cu

calote sferice. Faţadele prezintă ocniţe şi firide, dar şi decoraţii de ceramică smălţuită – discuri şi

cărămizi. Soclul şi ancadramentele au profilatură gotică.

26

Decoraţia faţadelor rezultă din îmbinarea materialelor de construcţie (piatră brută şi cărămidă), din

jocul de arcături oarbe şi firide, din folosirea ceramicii smălţuite, din elementele de piatră profilată

în stil gotic (soclu, ancadramente).

În incinta bisericii funcţionează Muzeul de Cultură şi Artă Religioasă, înfiinţat în anul 1994, cu un

patrimoniu cultural important: icoane, obiecte de cult şi cărţi vechi religioase (secolele XVII-XIX).

Mănăstirea de la Runc

Atribuită de tradiția orală voievoduluui Ștefan cel Mare și Sfant, care ar fi construit-o în urma luptei

de la Gura Orbicului din anul 1457, mănăstirea Runc apare consemnată documentar la data de 1

aprilie 1695 cu ocazia unei danii făcute de medelnicerul Ionașcu Isăcescu cu soția sa Alexandra,

considerați a fi de fapt ctitorii acestui sfânt lăcaș. Până în anul 1888 mănăstirea Runc a funcționat cu

sobor de calugări, iar din acest an a fost desființată și afiliată ca biserică de mir la parohia Lipoveni

(azi Bârjoveni II), comuna Români, județul Neamț, până în anul 1941, când, prin osteneala

ieroschimonahului Casian Cojoc (cu metania din Mănăstirea Sihăstria), se aprobă reînființarea

mănăstirii. Între 1953 – 1960 conducător al Mănăstirii este protos. Sofronie Ungureanu care s-a

remarcat prin grija pentru întărirea vieții duhovnicești, prin reintroducerea unor rânduieli specifice

vieții de obște.

În anul 1959, prin decretul nr. 410/7.XI.1959, mănăstirea este din nou închisă, terenurile și

imobilele trecând în patrimoniul statului.

Flacăra vieții monahale a fost reaprinsă în 1967 când mănăstirea se redeschide pentru a-și

primi fii cei pribegi. Se succed mai mulți conducători ai vieții de obște, fiecare având o însemnată

contribuție la împodobirea lăcașului: arhim. Isaia Tugurlan (cu metania din MănăstireaBogdana), în

27

perioada 1967-1977; protos. Melchisedec Nicolau, în perioada 1977-1987; arhim. Emilian Panait,în

perioada 1987-2006. Din 2006 până în momentul de față stareț al mănăstirii este protos. Macarie

Costea.

Biserica mănăstirii, cu hramul sf. Arhangheli Mihail și Gavril, ctitorită de medelnicerul

Ionașcu Isăcescu și soția sa Alexandra a fost restaurată și pictată (pictorul Gherghe Matei din Arad)

între anii 1986-1988 find resfințită la 2 octombrie 1988.

Biserica „Sfântul Ioan“

Biserica Sfântul Ioan se află în municipiul Bacău, fost înălţată între 1802 şi 1812, se

presupune, de către loan Mocanu şi preotul loan Moisa. Biserica Sf. Ioan a fost ridicată la marginea

cimitirului de atunci. Dorinţa oamenilor a venit după marele cutremur din 1802, când albia râului

Bistriţa s-a mutat spre Siret, lăsând în urmă un mare dezastru, afectând biserica Precista, singura

existentă la acea dată în Bacău.

Pictura sa interioară reprezintă stilul bizantin şi a fost realizată în doua etape, 1922-1931 şi

1969-1970. În primele decenii ale secolului XIX, când încă nu apăruseră şcolile publice, preoţii

acestei biserici îi învăţau pe copiii de târgoveţi să scrie şi să citească.

28

Mânăstirea Ciolpani

Biserica Sf.Nicolae a fost construită pe locul unde, cu multe veacuri în urmă, sulițașul

Ciolpan, ostaș în oastea domnitorului Moldovei, Petru Șchiopul, întemeiase un schit de călugări. În

anul 1730, schitul se afla într-o avansată stare de degradare,iar medelnicerulTeodor Cantacuzino a

pus pe cei mai pricepuți meșteri ai locului săconstruiască din lemn de stejar din împrejurime o

bisericuța de lemn.

În prezent aceasta este printre cele mai mici lăcașuri de acest gen din Moldova (L=7m, l=3m

la pronaos, 5m la absidele laterale și 2m la altar). Are planul treflat, pronaosul absidat, absidele

laterale pe trei laturi, și absida altarului pe cinci laturi, decroșată.

Pe ancadramentul sculptat al ușii de la intrare, în partea superioară, sunt dăltuite în lemn de

stejar două pisanii în slove chirilice: una din 1730, când afost ctitorită biserica și cea de a doua din

1846, când a fost șindrilită.

De-a lungul timpului au fost făcute mai multe reparații în anii: 1846, 1913, 1969 și 2000-

2002. Restaurarea din 2000-2002 a readus biserica la planul și elevația inițială, fără pridvor și fără

turn clopotniță. Iconostasul bisericii a fost repictat în 1969, iar icoanele pictate pe lemn sunt din

secolele XVIII-XIX.

Clopotniţa este la 30 m nord-est de biserica mare. Este construită din bolovani de piatră de

formă pătrată. Are trei etaje şi gang de intrare.

29

Mânăstirea Răchitoasa

La sfîrşitul veacului al XVII-lea marele clucer Ianaki a făcut la Răchitoasa o bisericuţă mică

durată de lemn de stejar, care se găsea lîngă Mănăstirea Răchitoasa de astăzi.

Pe locul unde se afla altarul acesteia s-a ridicat o cruce. Ea a servit drept biserică a

cimitirului sătesc. Mai apoi, în anul 1697, marele spătar Ilie Ianaki, şi cu soţia sa Theofana, fiica

voevodului Mihai Racoviţă, au zidit actuala mănăstire.

Istoria acestei mănăstiri, ultima din România care şi-a recăpătat statutul pierdut în urmă cu

140 de ani, se întinde pe durata a patru secole. În testamentul său, scris în româneşte în anul 1704,

spătarul Ilie Ianaki scria următoarele: “cine s-ar amesteca a strica a noastră tocmeală şi aşezare ce

am făcut, să fie triclet şi proclet afurisit” adică, ne lămureşte el mai departe, “să fie blestemat de

Domnul Dumnezeu şi de toţi sfinţii. Amin”. Incapabil să administreze mănăstirea, fiul său, Gavriil,

a închinat-o, în anul 1729, mănăstirii greceşti Vatopedu de la Muntele Athos.

Din nefericire, biserica mănăstirii Răchitoasa a fost dărîmată de cutremurul din 31 mai 1739.

A fost renovată, ultima oară, la sfîrşitul secolului XIX.

Aşa după cum informează Melchisedec Ştefănescu, episcop al Romanului, în anul 1882,

“mănăstirea aceasta este acum prefăcută în penitenciar pentru oameni fără căpătîi şi vicioşi. Biserica

e în bună stare, dar încăperile mănăstirii, unde locuiesc deţinuţii, precum şi personalul administrativ

al penitenciarului, sunt vechi, negrijite şi umede şi reclamă urgente îmbunătăţiri pentru ca

penitenciarul să nu devină lăcaş de condamnaţi la moarte”.

Ce s-a întîmplat? Mănăstirea de la Răchitoasa, una din cele mai mari mănăstiri din Moldova,

la vremea ei, a fost secularizată sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza şi transformată în “penitenciar

30

pentru oameni fără căpătîi şi vicioşi”. Cu alte cuvinte, a devenit “leprozerie”, după cum ne-a

informat părintele Eftimie. Ultimul stareţ grec, auzind de legile lui Cuza, a încărcat argintăria şi alte

obiecte de valoare ale mănăstirii şi a încercat să le transporte peste Dunăre. A fost însă oprit de

guvern, iar obiectele redate mănăstirii. Ce s-a întîmplat cu ele, nu mai ştie nimeni acum.

Cert este că, după aproape 150 de ani, lăcaşul de cult de la Răchitoasa şi-a recăpătat statutul

pierdut. Şi vrea să o ia de la capăt.

Biserica “Sf. Fecioară” Bacău

Biserica Sfânta Fecioară a fost construită în secolul al XV-lea de un grup de călugări franciscani

veniţi de la Şumuleu Ciuc, sub patronatul Margaretei Muşat (Losonczi Margit), prima soţie a

domnitorului Alexandru cel Bun (domn al Moldovei între 29 iunie 1400 - 1 ianuarie 1432).

Margareta Muşat a fost fiica palatinului Ladislau (Ştefan) Losonczi, voievod al Transilvaniei între

anii 1376-1391.

Episcopul Bernardino Quirini, care îşi avea reşedinţa la Bacău şi care a fost numit în 1590

de către papa Sixt al V-lea ca episcop catolic pentru catolicii din Moldova şi Ţara Românească, a

trimis la Roma o relaţie din care reiese că în vremea aceea erau 216 familii de catolici cu 1692 de

suflete, şi două biserici, una închinată Sfintei Fecioare Maria şi construită din piatră, şi alta din

lemn, închinată Sfântului Nicolae.

În perioada în care Bernardino Quirini a fost episcop (1590-1604), Biserica Sf. Fecioară a

devenit catedrală episcopală. În Biserica Sf. Fecioară au fost înmormântaţi  4 episcopi: Bernardino

31

Quirini (decedat la 17 septembrie 1604), Ieronim Arsengo (decedat în luna aprilie 1610), Valerian

Lubienecki (decedat la sfârşitul anului 1617) şi Marcu Bandulovic-Bandini (decedat la 27

ianuarie1650).

În anul 1676, în timpul unor inundații devastatoare, Biserica Sf. Fecioară a fost înghițită de

apele Bistriței  În anul 1839, sub conducerea noului episcop Petru Rafael Arduini, a început

construcţia unei biserici noi, care dăinuie şi astăzi, cu hramul Sf. Nicolae. Biserica Sf. Nicolae a fost

dată în folosinţă cultului la 6 decembrie 1846 şi sfinţită de episcopul Paul Sardi. De o parte şi de

alta a intrării în biserică sunt amplasate două statui reprezentându-i pe Sf. Francisc de Assisi şi pe

Sf. Iosif cu pruncul Iisus în braţe.

1.2.4 Orase si statiuni

Bacau

Cea mai veche referinta istorica cunoscuta despre oras dateaza din anul 1399, fiind

mentionat în Documentul lui Iuga Voda, prin care se da carte de judecata între spatarul Raducanu

cu razesii satului Bratila, din tinutul Bacaului. Despre etimologia numelui s-au emis mai multe

ipoteze, însa este cert ca orasul nu a fost întemeiat de unguri. În acest sens, avem urmatoarele

argumente, prezentate de conducatorii bacauani la începutul anului 1943, atunci când maresalul

Antonescu a ordonat efectuarea lucrarilor pentru românizarea nomenclaturii localitatilor din

România, ordin prin care urma sa se schimbe denumirea orasului Bacau, care era considerata ca

fiind de sorginte maghiara, cu una româneasca, Gura Bistritei. Mentionarea orasului pe un act

oficial dateaza înca din 1399. În arhivele vaticanului, pe hartile Evului Mediu precum si în alte

documente latine, Bacaul apare sub numele de Bacovia, sau Ad Bacum. Edwige Bestazzi - delegata

a Institutului de Cultura Italiana, la începutul secolului XX, marturiseste ca Bacaul era trecut pe o

harta pictata chiar în Palatul Primariei Florenta, sub numele de Bacovia. Acest lucru nu este de

mirare, având în vedere ca la doar câtiva kilometri de Bacau, la Sarata, romanii extrageau sare, iar

în alte localitati din împrejurimi s-au descoperit vestigii daco-romane, sau chiar mai vechi, lucru ce

atesta clar popularea acestei zone de mii de ani. La Sulta (comuna Agas) avem urmele vechilor

aurarii dacice, dupa cum dovedeste N. Densuseanu în lucrarea sa "Dacia preistorica", iar teritoriul

Bacaului cuprindea localitati înca de pe timpul pelasgilor ca: Letca si Leiteni, cuvinte derivate din

latona si letona, divinitati din timpuri preistorice, sau Tamasidava, denumire scito-dacica.

Marele istoric Nicolae Iorga, este de parere ca denumirea orasului Bacau deriva de la

straslavul Bâc = Zimbru, bour, taur, ceea ce denota ca pe aceste meleaguri au fost întinse paduri în

care traiau turme de zimbri. Tot în sprijinul acestei afirmatii, domnul profesor C. Sturza - directorul

ziarului "Moldova", organ al Fundatiei Regale "Mihai I", membru în Ateneul cultural local si 32

organizatorul Muzeului "Moldova" din Bacau, detinatorul unei importante colectii de documente

istorice si vechi manuscrise -arata ca poseda în muzeul sau o piesa interesanta si pretioasa - un cap

de zimbru, de proportii exceptionale, un exemplar unic în felul sau, gasit tocmai aici, în coasta

Bacaului, în satul Solont. Domnia sa mai arata ca un Bâc exista în Basarabia, un altul în tinutul

Vasluiului, iar un altul în tinutul Bîrladului.

Pe aceasta tema se mai poate vedea si etimologia cuvântului Bâc în "Ispisoace si Zapise" de

Gh. Ghibanescu, vol.VI, partea a II-a, pag.177; Documentele moldovenesti înainte de stefan cel

Mare, vol.I si II, publicate de domnul profesor M. Costachescu la Editura Fundatiilor Regale, Iasi;

documentele moldovenesti publicate de N. Iorga.

Conform datelor recensamântului din 1930, municipiul Bacau numara în acel an 31.138 de

locuitori. Dintre acestia 19.421 s-au declarat români, 822 maghiari, 406 germani, 9.424 evrei s.a.

Din punct de vedere confesional, 19.091 s-au declarat ortodocsi, 161 greco-catolici, 1.893 romano-

catolici, 144 evanghelici-lutherani, 9.593 mozaici s.a. Odinioara înfloritoarea comunitate evreiasca

din oras s-a stins în urma celui de-al doilea razboi mondial. La ultimul recensamânt, din 18 martie

2002[1], structura etnica a populatiei municipiului Bacau a fost evidentiata astfel: 213.041 români,

1.605 tigani, 191 maghiari, 118 evrei, 83 germani, 80 ceangai, 53 italieni s.a. Fiecare din celelalte

etnii era compusa din mai putin de 50 de pesoane. Distributia populatiei stabile pe confesiuni

religioase: 193.850 ortodocsi, 19.093 romano-catolici, restul confesiunilor nedepasind fiecare 500

de adepti.

Obiective turistice -Bacau

·                    Statuia lui stefan cel Mare este unul din principalele obiective turistice ale orasului.

Aceasta a devenit celebra înca de la inaugurare, datorita dificultatilor întâmpinate de Victor

Ciorbea, primul ministru al României la data inaugurarii, în contextul dezvelirii statuii.

·                    Statuia lui George Bacovia, opera sculptorului Constantin Popovici (1938-1995), e

amplasata în centrul orasului, lânga Biblioteca Judeteana.. Statui ale unor personalitati celebre ale

României se afla în Parcul Cancicov.

·                    De asemenea, în Bacau exista si acum Biserica si ruinele Curtii Domnesti unde a

locuit Alexandru-Voda, fiul si coregentul lui stefan cel Mare. Biserica, pe numele ei Precista, a fost

zidita în anul 1491, fiind tipica pentru seria ctitoriilor domnesti din acel veac. Biserica a fost

renovata de Vasile Lupu în 1641, fiind apoi închinata ctitoriei sale, Sfintii Trei Ierarhi, de la Iasi.

·                    Parcul dendrologic Hemeiusi, situat la nord de Bacau are o suprafata de 47,5 ha. Aici

cresc peste 500 specii de plante lemnoase, dintre care 370 exotice.

Insula de agrement  Este o insula artificiala, creata în mijlocul unui lac format de

râul Bistrita, amenajata pentru agrement, cu locuri de plaja si pentru practicarea sporturilor

în aer liber. Se pot face plimbari cu barca în jurul insulei.

33

Teatrul George Bacovia În Bacau teatrul are vechi traditii, primul spectacol teatral a avut loc

în 1946, când s-a pus în scena o piesa de Vasile Alecsandri. La început, neavând un spatiu

propriu, reprezentatiile se tineau în niste baraci de scânduri. Abia în 1948 i s-a repartizat

actuala cladire, construita în 192x ca sediu al hotelului Athenee Palace.

Tescani. În localitate functioneaza un centru cultural, în conacul lasat prin testament statului

român de compozitorul George Enescu si de sotia sa Maria Tescanu Rosetti.

Ateneul Mihail Jora

Festivalul Obiceiurilor de Iarna aduna artisti populari din regiune în preajma Craciunului.

Moinesti

Prima atestare documentara a orasului dateaza din anul 1467. Numele orasului apare si în

lucrarea umanistului Dimitrie Cantemir, Descriptio Moldaviae. În 1832 este atestat ca târg. În

aceasta perioada s-a format o puternica comunitate evreiasca care a rezistat pâna la instaurarea

comunismului. Dintre evreii nascuti în Moinesti îi putem aminti pe Tristan Tzara si pe Moses

Rosen, fost sef Rabin al cultului mozaic. Orasul a cunoscut o dezvoltare aparte în epoca interbelica.

Onesti

Onestiul este situat în Depresiunea Tazlau-Casin, în zona de confluenta a râurilor Oituz,Tazlau

si Casin cu râul Trotus, la o altitudine medie de 210 m. Cel mai jos punct al orasului este la 180 m

pe valea Trotusului. Cel mai înalt este la 240 m pe dealul Cuciur. Pozitia geografica este 46° 13'N

(latitudine) si 26° 47'E (longitudine), la circa 60 km SV de municipiul resedinta Bacau.

Satul Onesti a fost fondat pe 14 decembrie 1458. Numele sau se trage de la "Selistea lui Oana la

Trotus". Orasul modern a luat nastere pe vatra vechiului sat în 1952, atunci când, prin decizia

Consiliului de Ministri, a fost dispusa construirea Grupului Industrial Borzesti si a orasului

34

muncitoresc aferent Onesti. ca urmare a acestei decizii, s-au înfiintat primele colonii si a început

constructia primelor blocuri. Între 1952-1960 se construiesc cartierele Casin si Tineretului. În 1956

comuna Onesti primeste statutul de oras. Din martie 1965 orasul se numeste Gheorghe Gheorghiu-

Dej (dupa liderul comunist al României), iar din 1990, dupa revolutia anticomunista, revine la

vechea denumire (prin lege adoptata în 1996)

Posibilităţi de cazare

În municipiul Bacău funcţionează 5 hoteluri, 2 hosteluri şi 12 pensiuni.

 

Căi de acces

Rutier

Accesul rutier în municipiul Bacău se poate face prin intermediul drumurilor europene E85

(pe ruta Suceava – Bucureşti), E60 (dinspre Piatra Neamţ) şi E574 (dinspre Oneşti) şi prin

intermediul drumului naţional 2G (dinspre municipiul Moineşti).

Municipiul Bacău este conectat spre oraşe din toate zonele ţării prin rute regultate de

transport rutier în comun.

Feroviar

Municipiul Bacău este amplasat pe Magistrala feroviară 500 București (nord) - Ploiești (sud)

- Adjud - Pașcani - Suceava - Vicșani.

Aerian

În municipiul Bacău funcţionează unul dintre cele trei aeroporturi internaţionale din

Regiunea Nord Est, asigurând conexiuni aeriene cu destinaţii internaţionale din Italia, Belgia,

Spania, Marea Britanie.

Slanic Moldova

35

Cunoscuta localitate balneara, Slanic Moldova este situata pe versantul estic al Carpatilor

Orientali (în masivul Nemira) la înaltimea de 530 m pe valea pârâuluiSlanic. Orasul se desfasoara

într-o depresiune acoperita de paduri de foioase si conifere. Slanic-Moldova, oras în estul României

(Judetul Bacau), asezat pe râul Slanic (un afluent al Trotusului), la poalele Muntilor Nemira

(Carpatii Orientali), altitudine 530 m, într-o vale înconjurata de paduri de fagi si brazi, la 84 km

sud-vest de Municipiul Bacau (resedinta Judetului Bacau). Statiune cu sezon permanent, cu o clima

intramontana-depresionara temperata, cu un aer pur, lipsit de praf si particule ce pot provoca alergii,

si bogat în aerosoli rasinosi si ioni negativi. Temperatura medie anuala este de 7,4.

Posibilităţi de cazare

Stațiunea dispune de 5 hoteluri, 14 vile si 16 pensiuni, 1 complex turistic, 1 camping şi de

un complex sanatorial.

 

Căi de acces

Rutier

Accesibilitatea direct  în staţiune se poate realiza numai rutier, fiind legată de DN 12B de la

Onesti sau Miercurea-Ciuc până laTârgu Ocna pe DN 12A; apoi Târgu Ocna – Slănic-Moldova pe

DN 12B

sau

de la Bacău DN 11 (drumul spre  Braşov) până la Oneşti, apoi Oneşti-Târgu Ocna – Slănic-

Moldova pe DN 12B

Transportul în comun este asigurat de microbuze cu trasee care leagă localităţile limitrofe ,

Tg. Ocna,Oneşti şi Bacău

Din staţiune există plecări cu curse regulate către Salina de la Târgu Ocna

Feroviar

Legătură indirectă: gara Salina (Târgu Ocna), pe linia Adjud – Ciceu, apoi cursa auto până

în staţiunea Slănic Moldova.

36

 Târgu Ocna

Târgu Ocna

Diversitatea resurselor turistice de care dispune orașul Târgu Ocna determină

posibilitatea practicării unor variate forme de turism:

Turismul de tratament balnear – este favorizat de existența factorilor naturali de cură, a

bazei de tratament din Complexul Balnear Măgura și amenajările pentru tratament realizate de către

societatea Salină Târgu Ocna la nivelul orizontului IX. Factori naturali balneoterapeutici:

izvoarele de ape minerale sulfuroase, clorurate, sodice, slab bicarbonatate, hipotona,

recomandate pentru tratarea de afectiuni ale tubului digestiv, hepato-biliare, ginecologice

cronice, reumatismale și ale căilor respiratorii;

mediul de salină (Salina Târgu Ocna), al cărui microclimat este recomandat pentru

tratarea afecțiunilor cronice respiratorii (în principal astm, bronșită cronică)

bioclimatul sedativ, de cruțare, cu ușoare nuanțe de stimulare.

La baza pantei Dealului Măgura apar la zi, de-a lungul unui aliniament, șapte izvoare de ape

minerale, ale căror captări au fost amenajate și utilizate de peste 100 de ani (anul 1888).

Amenajarile exterioare, realizate din lemn, sunt acoperite, au aspect de chioșcuri, iar apele curg

liber pe conducte de plastic, în buvete. Sunt afișate la vedere compoziția mineralogică a apelor și

recomandările terapeutice. Analizele realizate de către Institutul Național de Recuperare, Medicină

Fizică și Balneoclimatologie – INRMFB au arătat că acestea au conținuturi cuprinse între 4,139 -

12,793 g/I și prezintă interes terapeutic pentru cura internă și externă, după cum sunt prezentate în

tabelul următor. Indicațiile terapeutice ale izvoarelor*

37

Salina este situată la circa 2 km de oraș, în masivul de sare Vâlcele-Slatinele, la 240 m

adâncime și reprezintă, prin microclimatul de salină, un important factor natural de cură utilizat în

terapia afecțiunilor respiratorii. Recunoașterea și utilizarea în scop terapeutic a mediului de salină,

cu precădere în ultimele decenii, a pornit de la o serie de observații începând încă din secolul al

XIX-lea, și anume: absența îmbolnăvirilor de bronșită cronică și astm la minerii din minele de sare

de la Wieliczka precum și vindecarea rapidă a acestor boli la noii angajați, ameliorarea până la

dispariție a crizelor de astm la bolnavii astmatici refugiați în timpul celor două războaie mondiale în

pestera dezvoltată în sare Kluttert, utilizată ca adăpost în timpul bombardamentelor. Caracteristica

principala a microclimatului salinelor este constantă parametrilor fizici, chimici și microbiologici

(fără variații zilnice sau sezoniere), spre deosebire de aerul de la exterior. Parametrii climatici

pentru salinele din România sunt: temperatura, de aprox. 12° – 13°, umiditatea relativă, de cca. 60 –

80 %, curenții de aer cu viteze , reduse, practic insesizabile, presiunea aerului este similară celei de

la exterior sau cu diferențe mici. Toate aceste caracteristici determina un bioclimat caracterizat

printr-un inconfort termic de racire slab, cu indice de stres cutanat hipotonic moderat și pulmonar

echilibrat. În concluzie, bioclimatul de salină are caracter sedativ de cruțare, cu valori foarte reduse

ale indicilor de stres, ușor răcoros ca temperatură și echilibrat sub aspectul umezelii.

 

Posibilităţi de cazare

Stațiunea dispune de 5 case de vacanţă, 1 hotel, 1 motel şi 6 pensiuni.

 

Căi de acces

Rutier

Accesul rutier în staţiune se poate realiza prin intermediul DN 12 A de la Onesti sau

Miercurea-Ciuc. De la Bacău se ajunge pr DN 11 (drumul spre  Braşov) până la Oneşti, apoi

Oneşti-Târgu Ocna pe DN 12A.

Feroviar

Legătură directă: staţiile Salina (haltă) şi Tîrgu Ocna, pe linia Adjud – Ciceu.

38

Municipiul Moineşti

Municipiul Moineşti

Prima atestare documentară a orașului datează din anul 1467. Numele orașului apare și în

lucrarea Descriptio Moldaviae a savantului umanist Dimitrie Cantemir. În 1832 este atestat ca târg.

În această perioadă s-a format o comunitate evreiască puternică. A rezistat până la instaurarea

comunismului. Printre evreii născuți în Moinești se numără Moșe David Iancovici, Mordechai

Bernstein, Tristan Tzara și Moses Rosen, fost șef-rabin al cultului mozaic. Din orașul Moinești a

emigrat, în 1882, primul grup de evrei sioniști care a inițiat colonia evreiască Roș Pina în Palestina.

Orașul a cunoscut o dezvoltare aparte în epoca interbelică.

La intrarea în orașul Moinești se află un monument realizat în memoria lui Tristan

Tzara (100 de ani de la naștere) și a curentului dadaist inițiat de el.  Monumentul „Dada” se

dorește a fi semn de prețuire a «moineșteanului universal» pe pământ românesc și a fost realizat de

sculptorul german de origine română Ingo Glass. Monumentul se află la șoseaua Moinești-Bacău

(patru construcții din oțel și beton, vopsite în roșu cărămiziu; dimensiuni: 25 m lungime, 2,6 m

lățime, 10 m înălțime, 120 tone).

 

Posibilităţi de cazare

Municipiul Moineşti dispune de 6 pensiuni turistice.

 

39

Căi de acces

Rutier

Municipiul Moineşti este amplasat pe drumul naţional 2 G, care face legătura între

municipiul Bacău şi ruta Miercurea Ciuc – Oneşti (Dn12A).

Feroviar

Accesul feroviar în Moineşti se realizează indirect, prin intermediul staţiei CFR Comăneşti.

Accesul rutier în şi din Comăneşti se realizează prin intermediul microbuzelor care funcţionează cu

o frecvenţă ridicată.

Dărmăneşti

Dărmăneşti

Încadrat de munţii Nemira, Ciuc şi Berzunţi, la confluenţa râului Uz cu râul Trotuş, arealul

turistic Dărmăneşti cuprinde obiective turistice cu un potenţial de dezvoltare încă neexploatat.

Cadrul natural de excepţie, cu rezervaţii naturale şi cu zone sălbatice cum rar se mai întâlnesc,

tradiţiile unice şi păstrate cu sfinţenie de dărmăneşteni, dintre care jocul ursului este, fără îndoială, o

comoară transmisă ca o moştenire intrinsecă de la generaţie la generaţie, ospitalitatea şi mărinimia

locuitorilor oferă văii Uzului valenţe de zonă turistică de excepţie.

Munţii Nemira fac parte din grupa centrală a Carpaţilor Orientali, delimitând extremitatea ei

sudică. Cu înălţimi ce ating maximul de 1649 m (Vf. Nemira Mare), destul de uşor accesibili

iubitorilor muntelui, munţii Nemira ascund frumuseţi încă nedescoperite de publicul larg. Floră de

excepţie, cu specii extrem de valoroase cuprinse în Rezervaţia naturală Plaiurile şi Stâncăriile

Nemirei, grote despre care se spune să duc până în fundul pământului, bălţi sălbatice care oferă

peisaje de excepţie, pietre sculptate de Crivăţul Nemirei ce amintesc de Sfinxul şi Babele din

40

Bucegi, poteci de puţini umblate şi legende ce vin din moşi-strămoşi, acestea sunt câteva din

bogăţiile cu care farmecă munţii Nemirei oaspeţii bine-voitori ai Dărmăneştiului.

Lacul Bălătău este un lac de baraj natural format în 1883, similar Lacului Roşu, pe valea

Izvorului Negru care izvorăşte de sub culmile Nemirei. Este declarat monument al naturii, prin

apartenenţa sa la Rezervaţia Naturală Munţii Nemira, inclusă în reţeaua ecologică europeană.

Tot în Dărmăneşti se găseşte, tronând peste Valea Uzului, Castelul Prinţesei Marina Ştirbei,

numită şi “Prinţesa Aviaţiei Române”. Prinţesa, prima femeie româncă care a pilotat un avion şi

prima femeie pilot militar, este una dintre eroinele României, implicându-se foarte mult în salvarea

vieţilor răniţilor din cel de-al II-lea Război Mondial. Prinţesa Ştirbei a fost deosebit de îndrăgită de

dărmăneştenii de odinioară, mai ales de copiii cărora, potrivit poveştilor care încă mai dăinuie în

casele localnicilor, le împărţea dulciuri când venea la Castel, aterizând pe un aerodrom amenajat pe

un plai din apropiere. Castelul din Dărmăneşti era reşedinţa de vară a prinţesei şi a prinţului George

Ştirbei, iar pe timpul Războiului a fost transformat de Prinţesă în sanatoriu.

Barajul Poiana Uzului este un baraj antropic construit din contraforţi de 80 m înălţime şi cu

un volum de apă de 90 mil. mc, al doilea de acest fel din Europa, fiind dat în exploatare în anul

1972. Acest lac alimentează cu o apă deosebit de bună mai multe oraşe (Dărmăneşti, Comăneşti,

Târgu Ocna, Moineşti, Oneşti, Bacău) şi mai multe comune din judeţul Bacău. Pe lângă peisajele

deosebite din zona lacului situat între munţii Nemirei şi munţii Ciucului, barajul este un loc preferat

de pescarii sportivi din Dărmăneşti, din judeţul Bacău şi nu numai.

 

Posibilităţi de cazare

Oraşul Dărmăneşti dispune de 1 hotel, 1 motel şi 2 pensiuni.

 

Căi de acces

Rutier

Accesul rutier în Dărmăneşti se poate realiza prin intermediul  DN 12A, care tranzitează

oraşul şi care îl leagă direct de Onesti şi Miercurea-Ciuc.

De la Bacău la Dărmăneşti se ajunge via Moineşti prin intermediul drumului DN 2G, care

intersectează DN12A la Comăneşti.

Transportul local în comun este asigurat de microbuze. De asemenea, din Dărmăneşti se

poate ajunge prin curse regulate spre destinaţii precum Comăneşti, Slănic Moldova, Oneşti, Bacău.

Feroviar

Accesul feroviar în Dărmăneşti se realizează prin intermediul staţiei CFR Valea Uzului,

amplasată pe linia Adjud – Ciceu.

41

1.3. Turism de agrement si balnear

  Sanatoriul Balnear Slănic Moldova

Amplasat în centrul staţiunii Slănic Moldova, Sanatoriul Balnear oferă servicii de recuperare

medicală pentru adulţi şi copii, în regim de spitalizare şi ambulatoriu, cu predilecţie pe profilele de

patologie respirator şi hepato-digestiv.

Serviciile medicale oferite de Sanatoriul Balnear Slănic Moldova cuprind diverse tipuri de

proceduri, în funcţie de terapia recomandată de medicul curant:

PNEUMOTERAPIE: ultrasonoaerosoli şi inhalaţii cu ape minerale prelevate zilnic din

regiunea Izvoarelor Staţiunii Slănic Moldova;

MAGNETOTERAPIE: magnetodiaflux;

ELECTROTERAPIE: ultrasunete, unde scurte, ionizări, curenţi diadinamici, faradici,

exponenţiali, interferenţiali, TENS, STOCH, trabert, stimulare rusească;

MASOTERAPIE: masaj regional/segmentar cu unguent terapeutic;

FOTOTERAPIE: UV, solux;

TERMOTERAPIE: aplicaţii parafină:

HIDROTERAPIE: băi cu bule, băi galvanice 4 celulare;

Eficienţa tratamentului balnear oferit de Sanatoriul Balnear Slănic Moldova este susţinută şi

de asocierea cu tratamente prescrise de medicii curanţi bazate pe:

aeroterapie – aerul bogat în aerosoli şi ioni negativi de care se bucură staţiunea Slănic

Moldova, situată pe versantul estic al Carpaţilor Orientali (masivul Nemira) la înălţimea de 530 m,

pe valea pârâului Slănic;

42

crenetoterapie – cură cu apele minerale din Slănic Moldova (20 de izvoare şi sonde de mică

adâncime), cloruro-bicarbonatate, sodice, carbogazoase, uşor sulfuroase, atermale, de diverse

compoziţii şi concentraţii cu o mineralizare totală între 0,5 - 17gr/l; mofetoterapie – la mofetele din

Slănic Moldova – emisii de gaz terapeutic, cu concentraţii de CO2 mai mari de 70% de utilizat în

afecţiuni vasculare; speleoterapie – în Salina Tg-Ocna, situată la 18 km distanţă de Slănic Moldova.

 Agrement si balnear - Parcul din Slănic Moldova

Parcul Central din Slănic Moldova are o suprafaţă de 4,16 ha şi oferă posibilitatea turiştilor

de a petrece timpul liber într-un cadru încântător, contribuind, în acelaşi timp, la imaginea pozitivă a

staţiunii. Atent şi permanent îngrijit de administraţia locală, Parcul din staţiune cuprinde alei

amenajate cu bănci printre copaci falnici şi flori colorate, un foişor realizat în acelaşi stil arhitectural

cu întregul ansamblu al Cazinoului, fântâni arteziene şi cascade antropice, busturi ale unor

personalităţi culturale româneşti, un modern spaţiu de joacă pentru copii, internet wireless etc.

 Clădirea Cazino este o emblemă a staţiunii Slănic Moldova, alături de alte clădiri de

importanţă deosebită, precum Pavilionul Central Racoviţă şi alte vile turistice. Clădirea Cazino este

inclusă în grupa A a monumentelor istorice, având valoarea naţională şi universală (Cod LMI 2004

-  BC II-m-A-00901). Datând din anul 1894, Cazinoul Slănic Moldova a fost construit de meşteri

italieni, beneficiind în anii următori de o serie de modificări. Începând cu anul 1948 Cazinoul a

devenit sediul Casei de Cultură şi al Bibliotecii Orăşeneşti. În anul 1960 clădirii i se adaugă două

terase destinate amenajării unui bufet, braserie şi pensiune. Clădirea Cazinou a fost restaurată în

perioada 1986-1989 pentru a i se reda forma iniţială, fiind amenajată în totalitate a ca edificiu

cultural-educativ.

43

Agrement si balnear - Izvoarele minerale Slănic Moldova

Staţiunea Slănic Moldova este renumită pentru cele 20 de  izvoare de ape carbonatate,

bicarbonatate, uşor sulfuroase, clorate, sodice, hipertonice, hipotonice şi oligominerale, izvoare

descoperite încă din anul 1801. În 1852 s-au efectuat primele teste chimice, iar în 1877 au apărut

primele instalaţii balneare. De-a lungul timpului, calităţile apelor minerale descoperite aici au fost

confirmate prin medaliile obţinute la expoziţiile internaţionale de la Paris, Viena, Frankfurt.

Specialiştii le-au comparat cu apele minerale de la Karlovy Vary, Vichy, Aix-les-Bains.

Botezată “Perla Moldovei”, Slănic Moldova asigură tratament pentru tulburări digestive

(gastrite cronice hipo- şi hiperacide, ulcere gastrice şi duodenale, afecţiuni stomacale

postchirurgicale, colite cronice atipice, colon inflamabil, constipaţie cronică), boli hepatobiliare

(dischinezie biliară, colicistită cronică cu sau fără calculi, stări postoperatorii în boli ale ficatului),

boli metabolice şi nutriţionale (diabet melitus, forme uşoare şi intermediare, obezitate), boli ale

rinichiului şi urinare (stări de după tratamentul infecţiilor urinare, acolo unde nu au existat leziuni

sau dereglări renale).

 

IZVORUL 1

Caracterizare chimică: Apă sulfuroasă, sodică, clorurată, carbo-gazoasă, bicarbonatată,

iodurată.

Indicaţii terapeutice: Cură internă.

Afecţiuni gastrice: Gastroduodenite cronice, ulcer, tratament de repaus funcţional al

ficatului.

44

Afecţiuni hepatobiliare: Colecistită cronică simplă sau litiază, diskinezie biliară, pancreatită

cronică.

Boli metabolice: gută, obezitate, dislipidemii.

Acţiune antialergică: urticarii, alergii alimentare.

IZVORUL 1-BIS

Caracterizare chimică: Apă slab sulfuroasă, borică, carbo-gazoasă, bicarbonatată, iodurată şi

hipertonă.

Indicaţii terapeutice: Cură internă, afecţiuni gastrice, colecistită cronică, constipaţii, ulcer

gastric şi duodenal, sechele după ficat operat, boli metabolice.

IZVORUL 3, NUMIT “REGELE IZVOARELOR MINERALE” DIN SLĂNIC

MOLDOVA.

Caracterizare chimică: Apă iodurată, clorurată, sodică, carbo-gazoasă, bicarbonatată şi hipertonă.

Indicaţii terapeutice: Cură internă. Se recomandă prudenţă terapeutică pentru: vârstnici, denutriţi,

surmenaţi, hipertensivi. Afecţiuni ale tubului digestiv

IZVORUL 5

Caracterizare chimică: Apă oligominerală, feruginoasă, carbo-gazoasă şi hipotonă.

Indicaţii terapeutice: Cură externă. Inflamaţii cronice oculare sub formă de aerosoli, inhalaţii,

pulverizanţi.

IZVORUL 6

Caracterizare chimică: Apă iodurată, sodică, clorurată, bicarbonatată şi hipertonă.

Indicaţii terapeutice: Cură internă. Concentraţie foarte mare, trebuie folosită cu mare prudenţă, după

investigaţii atente. Gastrite cronice, hipoacide, însoţite de constipaţie, constipaţie obişnuită, boli de

nutriţie şi metabolism, colecistite cronice, hipotone.

IZVORUL 8

Caracterizare chimică: Apă bicarbonatată, clorurată, sodică, carbo-gazoasă, slab sulfuroasă

şi hipotonă.

Indicaţii terapeutice: Cură internă. Măreşte secreţia gastrică dar nu modifică acidul clorhidric.

Gastrite cronice, hipoacide, însoţite de constipaţie, constipaţie obişnuită, boli de nutriţie şi

metabolism, colecistite cronice, hipotone.

IZVORUL 10

Caracterizare chimică: Apă iodurată, sodică, clorurată, bicarbonatată şi hipertonă.

Indicaţii terapeutice: Cură internă. Concentraţie foarte mare, trebuie folosit cu mare prudenţă după

investigaţii atente. Gastrite cronice, hipoacide, însotite de constipaţie, constipaţie obişnuită, boli de

nutriţie şi metabolism, colecistite cronice, hipotone.

45

IZVORUL 14

Caracterizare chimică: Apă bromurată, iodurată, conţine fier, puţin sulfuroasă.

Indicaţii terapeutice: Cură internă. Se recomandă prudenţă terapeutică pentru: vârstnici, denutriţi,

surmenaţi, hipertensivi. Afecţiuni ale tubului digestiv.

Se recomandă bolnavilor cu anemie feriprivă şi celor care nu suportă sulful.

IZVORUL 15

Caracterizare chimică: Apă cloruosodică, alcalină, iodurată, carbo-gazoasă, slab sulfuroasă.

Indicaţii terapeutice: Cură internă. Afecţiuni gastrointestinale, mai ales cu spasme. Apă de elecţie

pentru vârstnici cu afecţiuni gastroduodenale însoţite de hiperaciditate şi spasme digestive.

IZVORUL CIUGET – Apă unică în ţară.

Caracterizare chimică: Apă alcalină, slab clorurată, carbo-gazoasă şi hipotonă.

Indicaţii terapeutice: Cură internă. Boli hepatobiliare, hepatice cronice, diabet, gută, litiaze renale.

IZVORUL SONDA 2

Caracterizare chimică: Apă alcalină pură, bicarbonatată, de concentraţie medie şi hipotonă.

Indicaţii terapeutice: Cură internă. Afecţiuni renale şi ale căilor renale, afecţiuni digestive, afecţiuni

hepatice.

Precauţii terapeutice la: debilităţi, nevrotici şi la cei proaspăt operaţi de stomac şi ficat.

Turism montan aferent arealului Târgu Ocna

Se poate practica în aria limitrofă a oraşului Târgu Ocna, în Munţii Berzunţi şi Nemira, prin

drumeţii montane, unde există o reţea de poteci, dintre care unele sunt marcate. Pot fi menţionate:

vârfurile Şandru Mare (1639m) şi Nemira (1648m) – rezervaţie naturală complexă; masivele

46

muntoase Cerbu (886m) şi Puf (1046m) cu poteci marcate pentru amatorii de drumeţii; Vârful

Lacos (1236m) – punct de belvedere; culmea Berzunţi, cu Vârful Măgura (982m); pasul Oituz

(863m); Dealul Perechiu (rezervaţie naturală acoperit cu vegetaţie abundentă, cu diverse elemente

termofile); văile săpate în Munţii Trotuş şi afluenţii săi Uz, Dofteana, Slănic, Oituz, Caşin şi

Tazlăul Mare.

Arealul turistic Dărmăneşti

Barajul Poiana Uzului este un baraj antropic construit din contraforţi de 80 m înălţime şi cu

un volum de apă de 90 mil. mc, al doilea de acest fel din Europa, fiind dat în exploatare în anul

1972. Acest lac alimentează cu o apă deosebit de bună mai multe oraşe (Dărmăneşti, Comăneşti,

Târgu Ocna, Moineşti, Oneşti, Bacău) şi mai multe comune din judeţul Bacău. Pe lângă peisajele

deosebite din zona lacului situat între munţii Nemirei şi munţii Ciucului, barajul este un loc preferat

de pescarii sportivi din Dărmăneşti, din judeţul Bacău şi nu numai.

Încadrat de munţii Nemira, Ciuc şi Berzunţi, la confluenţa râului Uz cu râul Trotuş, arealul

turistic Dărmăneşti cuprinde obiective turistice cu un potenţial de dezvoltare încă neexploatat.

Cadrul natural de excepţie, cu rezervaţii naturale şi cu zone sălbatice cum rar se mai întâlnesc,

tradiţiile unice şi păstrate cu sfinţenie de dărmăneşteni, dintre care jocul ursului este, fără îndoială, o

comoară transmisă ca o moştenire intrinsecă de la generaţie la generaţie, ospitalitatea şi mărinimia

locuitorilor oferă văii Uzului valenţe de zonă turistică de excepţie.

Munţii Nemira fac parte din grupa centrală a Carpaţilor Orientali, delimitând extremitatea ei

sudică. Cu înălţimi ce ating maximul de 1649 m (Vf. Nemira Mare), destul de uşor accesibili

iubitorilor muntelui, munţii Nemira ascund frumuseţi încă nedescoperite de publicul larg. Floră de

47

excepţie, cu specii extrem de valoroase cuprinse în Rezervaţia naturală Plaiurile şi Stâncăriile

Nemirei, grote despre care se spune să duc până în fundul pământului, bălţi sălbatice care oferă

peisaje de excepţie, pietre sculptate de Crivăţul Nemirei ce amintesc de Sfinxul şi Babele din

Bucegi, poteci de puţini umblate şi legende ce vin din moşi-strămoşi, acestea sunt câteva din

bogăţiile cu care farmecă munţii Nemirei oaspeţii bine-voitori ai Dărmăneştiului.

Lacul Bălătău este un lac de baraj natural format în 1883, similar Lacului Roşu, pe valea

Izvorului Negru care izvorăşte de sub culmile Nemirei. Este declarat monument al naturii, prin

apartenenţa sa la Rezervaţia Naturală Munţii Nemira, inclusă în reţeaua ecologică europeană.

Tot în Dărmăneşti se găseşte, tronând peste Valea Uzului, Castelul Prinţesei Marina Ştirbei,

numită şi “Prinţesa Aviaţiei Române”. Prinţesa, prima femeie româncă care a pilotat un avion şi

prima femeie pilot militar, este una dintre eroinele României, implicându-se foarte mult în salvarea

vieţilor răniţilor din cel de-al II-lea Război Mondial. Prinţesa Ştirbei a fost deosebit de îndrăgită de

dărmăneştenii de odinioară, mai ales de copiii cărora, potrivit poveştilor care încă mai dăinuie în

casele localnicilor, le împărţea dulciuri când venea la Castel, aterizând pe un aerodrom amenajat pe

un plai din apropiere. Castelul din Dărmăneşti era reşedinţa de vară a prinţesei şi a prinţului George

Ştirbei, iar pe timpul Războiului a fost transformat de Prinţesă în sanatoriu.

 Agrement si balnear - Cheile şi Cascada Slănicului

Cheile Slănicului se întind pe o lungime de aproximativ 400m, paralel cu şoseaua asfaltată,

la o cotă inferioară. Formată din roci de dimensiuni mari  coborând în trepte domoale, cascada

reprezintă o porţiune din Cheile Slănicului care stabilesc demarcaţia dintre muntele Pufu (malul

48

stâng) şi muntele Dobru (malul drept). Peisajul Cascadei este completat de pădurea de foioase de pe

maluri.

O punte construită peste cascadă facilitează trecerea pe malul stâng al râului, la aleea cu dale

din beton ce se întinde în amonte şi în aval şi oferă turiştilor posibilitatea de a surprinde o privelişte

deosebit de frumoasă asupra cascadei şi cheilor.

Atracții turistice - Agrement si balnear - TRASEUL 300 de scări

Traseul porneşte din staţiune, din apropierea zonei izvoarelor, chiar din dreapta izvorului

denumit „300 de scări”. Scările urcă prin pădure uneori abrupt şi în serpentine, alteori mai domol.

Din loc în loc sunt zone în care se poate vedea staţiunea şi munţii Nemira. La coborâre, unele

porţiuni sunt ceva mai abrupte dar practicabile chiar şi pentru turiştii care vin la odihnă în staţiune,

cu toate că unii turişti preferă să se întoarcă pe scări la punctul de plecare. Traseul revine în staţiune

prin zona Popasului, aproape de Cascadă şi continuă de-a lungul Cheilor Slănicului până în zona

izvoarelor.

Traseul 300 de scări” este cunoscut şi ca „Traseul 5” şi reprezintă de fapt o plimbare prin

pădurile de la poalele muntelui Dobru, deasupra zonei izvoarelor minerale din Slănic Moldova şi

de-a lungul Cheilor Slănicului. Fiind destinat relaxării active a turiştilor, traseul „300 de scări” nu

necesită pregătire fizică deosebită şi nici echipamente specializate pentru drumeţii montane, cu atât

mai mult cu cât porneşte şi se încheie în preajma zonei izvoarelor.

49

Scările (treptele), mai mult sau mai puţin 300 la număr, sunt în general din piatră dar pe

alocuri sunt completate cu unele din beton. Traseul prin pădure nu este dificil şi este accesibil atât

vara cât şi iarna. Durata medie a traseului complet este de 2,5 – 3 ore.

 Agrement si balnear - Trasee montane în Munţii Nemira

Traseele din munţii Nemira atrag iubitorii de munte datorită peisajelor deosebite şi

sălbăticiei locurilor. Mai puţin exploataţi din punct de vedere turistic în comparaţie cu alţi munţi şi

cu înălţimi mai modeste (vârful cel mai înalt având 1649 m), munţii Nemira oferă în permanenţă

turiştilor surpriza descoperirii unor locuri minunate. Accesul spre traseele din munţii Nemira se

poate face din Dărmăneşti (localitatea Sălătruc, în apropiere de Barajul Poiana Uzului), din comuna

Dofteana, din Slănic Moldova (din staţiune şi din zona popasului turistic), din comuna Oituz

(localitatea Poiana Sărată), din pasul Oituz şi din judeţul Covasna (comunele Lemnia, Breţcu şi

Estelnic).

 Munţii Nemira fac parte din grupa centrală a Carpaţilor Orientali, delimitând extremitatea ei

sudică, şi se încadrează în zona munţilor sedimentari estici. Culmea principală este orientată pe

direcţia  nord-sud iar treimea mijlocie a culmii principale reprezintă chiar linia de separare dintre

judeţele Bacău şi Covasna.

50

Agrement si balnear - Mediul de salină – Salina Târgu Ocna

Salina Târgu Ocna este amplasată pe valea Trotuşului, într-un cadru natural deosebit din

apropierea oraşului Tg. Ocna. Începuturile exploatării sării în zonă se pierd în negura vremii, însă,

cea mai veche mărturie scrisă datează din anul 1380 şi este constituită de un hrisov domnesc din

care rezultă plata unei cantităţi de 2000 ocale de sare pentru construcţia unui pod de piatră. Există o

veche legendă conform căreia în zonă se găseau păduri seculare unde îşi aveau sălaşul haiduci şi

tâlhari. Se spune că un astfel de haiduc, urmărit fiind de poteră, a căzut într-o groapă de sare,

descoperirea scăpându-l pe acesta de pedeapsă.

Deşi sarea se extrăgea cu siguranţă dinainte (în perioada 1407-1434, pecetea localităţii

reprezenta un miner cu un ciocan de tăiat sarea în mână), exploatarea sării la Tg. Ocna este

înregistrată în timpul domniei lui Ştefan cel Mare, acesta întărind spre sfârşitul vieţii sale,

privilegiul acordat ctitoriei de la Putna de a se aproviziona cu sare de la Târgu Ocna. Până în a doua

jumătate a secolului al XIX-lea, exploatarea sării la Târgu Ocna s-a realizat în ocne sub formă de

clopot. În perioada 1870-1968, în minele Moldova Veche (mina Carol I) şi Moldova Nouă (mina

Carol II) exploatarea sării s-a efectuat în camere trapezoidale. La N-E de mina Moldova Nouă, a

fost deschisă mina Pilot, în care se realiza exploatarea la două orizonturi, utilizându-se metoda

camere mici şi pilieri pătraţi, aplicată experimental pentru întâia dată în România. În această mină a

fost amenajată şi a funcţionat în perioada 1974-2005, prima bază de turism a Salinei Târgu Ocna,

cunoscută sub denumirea de Sanatoriu. Din anul 2005, potenţialul turistic al Salinei Târgu Ocna s-a

concentrat la orizontul IX al minei Trotuş, aici fiind amenajată o bază modernă de turism şi

agrement.

 

51

În anul 1992, în inima masivului de sare, a fost realizată prima biserică ortodoxă subterană

din Europa, cu hramul Sf. Varvara – ocrotitoarea minerilor. În faţa altarului se află catapeteasma

constituită din 24 de icoane. Iconostasele, scaunul împărătesc, aplicele şi frumosul candelabru, ce

asigură iluminarea bisericii, au fost meşteşugite din sare de mineri – artizani.

Amplasată la 240m adâncime şi desfăşurată pe o suprafaţă de 13.000 mp, locaţia oferă

condiţii optime pentru relaxare, activităţi sportive pe terenurile de minifotbal, baschet, tenis de

câmp, tenis de masă şi reculegere în lăcaşul sfânt al bisericii. Lacul cu apă sărată şi cascada

completează un peisaj deosebit. Pentru copii sunt amenajate spaţii de joacă dotate cu leagăne,

tobogane şi balansoare, toboganele gonflabile fiind locul preferat al micuţilor vizitatori. Jocurile

mecanice constituie o atracţie pentru turişti, indiferent de vârstă iar cunoscătorii se pot delecta cu o

partidă de biliard. În subteran există spaţiu pentru gimnastică şi un punct de prim ajutor. Nou

înfiinţatul „Muzeu al sării”, tot în subteran, oferă informaţii despre geneza, evoluţia exploatării şi

prelucrării sării, virtuţile sale terapeutice şi cuprinde exponate interesante legate de activitatea de

exploatare a sării.

În spaţiile turistice din subteran există acoperire pentru telefonie mobilă şi internet wireless.

Serviciile turistice ale Salinei Tg. Ocna s-au diversificat prin amenajarea, în anul 2010, la suprafaţă,

o modernă bază de agrement care cuprinde un ştrand cu apă sărată, şezlonguri şi umbrele de soare,

duşuri, cabinet medical, terasă şi magazin. Accesul în subteran se face doar cu autobuze şi

microbuze puse la dispoziţie de administraţia salinei. Salina dispune de o parcare exterioară păzită

pe care o pune la dispoziţia vizitatorilor.

 

CARACTERISTICILE MEDIULUI SUBTERAN

TEMPERATURA: constantă, 120C;

UMIDITATE: circa 50%;

ÎNĂLŢIMEA CAMEREI: 8 m;

SUPRAFAŢĂ UTILĂ: 8.900 m2;

ALTITUDINE: 138 m;

DIFERENŢĂ DE NIVEL: 136 m;

LIPSA CURENŢILOR DE AER;

AEROSOLI SALINI.

 

52

Agrement si balnear - Izvoarele de apă minerală din Târgu Ocna

Cele şapte izvoare minerale din Târgu Ocna izvorăsc la poalele dealului Măgura, în Parcul

Balnear Măgura şi sunt amenajate modern în apropierea Centrului Balnear. Prima amenajare a

izvoarelor a fost realizată în anul 1888. Analizele realizate de către Institutul Naţional de

Recuperare, Medicină Fizică şi Balneoclimatologie – INRMFB au arătat că acestea au conţinuturi

cuprinse între 4,139 -12,793 g/I şi prezintă interes terapeutic pentru cura internă şi externă.

 

IZVORUL NR. 1

Tipul de cură: internă

Indicaţii terapeutice: enterocolite cronice nespecifice, dischinezii biliare, sechele postoperatorii ale

căilor biliare, constipaţie atonă.

IZVOARELE 2 – 7

Tipul de cură: externă

Indicaţii terapeutice: afecţiuni reumatismale degenerative, afecţiuni reumatismale abarticulare,

afecţiuni musculo-articulare posttraumatice, afecţiuni ginecologice cronice, afecţiuni ale căilor

respiratorii ORL (sub formă de aerosoli).

53

CAPITOLUL II

STUDIU DE PIAŢĂ PRIVIND CIRCULAŢIA TURISTICĂ ÎN JUDETUL BACAU

2.1 Obiectivele cercetarii de piata

          Cercetarea de piata este un ansamblu de activitati, prin intermediul carora, folosind metode,

procedee si tehnici specifice - se asigura culegerea, analiza si utilizarea datelor în vederea adoptarii

deciziilor de marketing.

            Fundamentarea si elaborarea deciziilor agentilor economici din turism presupun ca

cercetarea de piata sa fie foarte bine organizata, parcurgând în acest sens urmatoarele etape:

·        definirea problemei este una din etapele importante în realizarea unei cercetari de

piata, care este strict legata de finalitatea acesteia; întelegerea si definirea problemei

trebuie realizata cu mare atentie, deoarece exista riscul ca adevarata problema sa nu fie

identificata.

·        stabilirea obiectivelor cercetarii impune analiza si definirea clara a scopului

cercetarii; este bine sa se stabileasca un obiectiv principal, însa de multe ori alaturi de

obiectivul principal se stabilesc si obiective secundare a caror realizare contribuie la

îndeplinirea scopului principal al cercetarii.

·        identificarea si selectarea surselor de informatii este etapa în care se stabileste

numarul, tipul, natura si forma informatiilor necesare cercetarii; din punct de vedere al

sursei de provenienta, informatiile sunt primare si secundare. Informatiile primare sunt

cele obtinute direct, de regula pe piata, în mod special pentru realizarea cercetarii.

Informatiile secundare sunt cele culese si prelucrate anterior, pentru alte scopuri, dar

care pot fi folosite pentru realizarea scopurilor cercetarii. Atât informatiile primare cât si

cele secundare pot fi interne si externe.

·        culegerea informatiilor este etapa în care trebuie stabilite care sunt metodele folosite

pentru strângerea datelor, cine va corecta datele, unde, când si cum va realiza acest

lucru.

·        prelucrarea informatiilor presupune mai întâi realizarea unei baze de date, care este

evaluata din punct de vedere a reprezentativitatii si validitatii informatiilor. Urmeaza

apoi o descriere a datelor folosindu-se indicatori statistici si metode grafice. Baza initiala

de date se formeaza prin transferul datelor de pe diferiti suporti folositi în faza de

culegere. Apoi cu ajutorul metodelor de codificare, evaluare si prelucrare, din datele

initiale se obtin informatiile ce urmeaza sa fie analizate si interpretate.

·        analiza informatiilor presupune folosirea unor metode cantitative si calitative

54

·        interpretarea informatiilor se refera la clasificarea de catre cercetator a semnificatiei

informatiilor analizate pentru realizarea scopului cercetarii si pentru a oferi decidentilor

informatii care sa usureze actul decizional.

·        prezentarea rezultatelor este ultima etapa a procesului cercetarii de piata, când se

face o prezentare sintetica a scopului cercetarii, a obiectivelor acesteia si se scoate în

evidenta importanta rezultatelor asupra procesului de luare a deciziilor. În aceasta etapa

toate elementele de mai sus formeaza continutul raportului sau studiului de piata.

Vom efectua o cercetare directa, cantitativa si calitativa pentru a analiza circulatia turistica

în judetul Bacau. Accentuam asupra faptului ca este o cercetare selectiva, adica se aplica unui

esantion reprezentativ de persoane din judetul Bacau si nu o cercetare totala sau de masa care s-ar

aplica asupra populatiei totale a judetului.

Obiectivele cercetarii de piata realizata prin intermediul aplicarii si interpretarii unui

chestionar se refera la urmatoarele aspecte:

- identificarea destinatiilor turistice interne si externe asupra carora se îndreapta fluxurile

turistice din judetul Bacau

- identificarea principalelor zone emitatoare de turisti spre judetul Bacau

- preferintele turistilor cu privire la modalitatile de cazare, alimentatie si agrement

- perceptia turistilor cu privire la calitatea serviciilor turistice

- modificari în comportamentul de consum turistic înregistrate în ultima perioada

- realizarea de prognoze pe termen scurt ale circulatiei turistice la orizontul urmatorilor 5 ani

2.2 Calcularea esantionului asupra caruia se aplica cercetarea

Esantionul reprezinta un grup sau un segment selectat al unei colectivitati si care este supus

cercetarii, urmând ca rezultatele acesteia sa fie generalizate asupra întregii colectivitati.

Atunci când se alege esantionul trebuie sa se raspunda la urmatoarele întrebari:

·        Cine urmeaza sa fie intervievat, respectiv care este unitatea de sondaj?

·        Câti turisti sau întreprinderi turistice vor face parte din esantion?

·        Care sunt metodele de esantionare folosite?

Marimea esantionului se determina dupa urmatoarea formula:

n  =

            n = numarul de subiecti care urmeaza a fi investigati

55

            t = coeficientul " Student" care garanteaza rezultatele rezultatele cercetarii( se gaseste în

tabele statistice)

            p = proportia componentelor din esantion care poseda caracteristica cercetata ( ia valoarea

0,5)

Δω = eroarea limita admisa

În practica probabilitatile de garantare a rezultatelor cu care se lucreaza sunt de peste 90%.

Coeficientul "Student" se preia din urmatorul tabel:

Probabilitatea

de garantare

a rezultatelor

95% 95,5% 96% 96,5% 97% 97,55 98% 98,5% 99%

t(Student) 1,96 2 2,05 2,11 2,17 2,24 2,33 2,43 2,58

Vom calcula marimea esantionului supus cercetarii noastre de piata considerând o

probabilitate de garantare a rezultatelor de 98,5% si o eroare limita admisa de 1%.

n = = =  3200 persoane

Dupa calcularea marimii esantionului trebuie sa alegem metoda de esantionare din

urmatoarele metode cunoscute:

·        Esantionare probabilistica sau aleatoare - presupune ca membrii colectivitatii au

aceeasi probabilitate sa fie inclusi în esantion. Aceasta poate fi:

-         esantionare aleatoare simpla, când fiecare membru al colectivitatii are

sanse egale sa fie selectat

-         esantionare stratificata când colectivitatea este împartita în grupuri

omogene dupa diferite criterii, extragându-se esantioane din fiecare grup

-         esantionare de grup, când colectivitatea este împartita în grupuri

neomogene, iar esantionul este format din anumite grupuri selectionatela

întâmplare

·        Esantionare neprobabilistica - selectarea membrilor esantionului se face cel putin

în parte subiectiv. Aceasta poate fi:

-         esantionare pe baza de accesibilitate, când sunt alesi cei de la care se pot

obtine mai usor informatiile

-         esantionare bazata pe judecata, când esantionul este ales în functie de

judecata cercetatorului

-         esantionare pe baza cotelor, când este identificat si intervievat un numar

prestabilit de persoane, din categorii diverse

56

Optam pentru o esantionare aleatoare simpla, când fiecare membru al colectivitatii are sanse

egale sa fie selectat, aplicat asupra unui esantion de 3200 persoane.

2.3 Aplicarea chestionarului

Chestionarul este instrumentul folosit pentru culegerea datelor prin ancheta sondaj. Este un

formular scris sau expus pe ecranul calculatorului, care contine o lista de întrebari alcatuita cu

scopul de a obtine informatii asupra unei probleme de marketing.

Chestionarul contine o succesiune de întrebari, la care subiectul intervievat urmeaza sa

raspunda. Orice chestionar trebuie sa fie elaborat si testat cu multa atentie, eliminându-se orice

neajunsuri înainte de a fi utilizat pe scara larga. Întrebarile trebuie sa fie clar formulate, fara

ambiguitati si într-un limbaj simplu, accesibil tuturor subiectilor intervievati.

Chestionar pentru testarea circulatiei turistice în judetul Bacau

1. Obisnuiti sa efectuati în fiecare an o deplasare turistica în afara orasului?

            Da __                                                  Nu__

2. Cine va însoteste în excursie?

a)      nimeni

b)      sotul/ sotia/copiii

c)      prieteni

d)      grup turistic organizat

e)      numai copii

3. Considerati ca hotelurile de la periferie ofera servicii mai bune ca cele din centrul oraselor?

a)      acord total

b)      acord

c)      indiferent

d)      dezacord

e)      dezacord total

4. Pentru destinatiile  interne care sunt formele de turism preferate?

a)      turism montan

b)      turism de litoral

c)      turism balnear

d)      turism de week-end

e)      turism pentru tineret

57

5. Care au fost principalele motive care v-au determinat sa alegeti judetul Bacau ca destinatie

turistica?  

5.   raportul pret/calitate al serviciilor oferite

a)      obiectivele turistice oferite

b)      calitatea serviciilor de cazare si alimentatie

c)      amplasarea geografica

d)      publicitatea realizata prin mijloacele mass media

6. Ce mijloc de transport preferati in cazul unui sejur turistic in judetul Bacau?

a)      trenul

b)      autoturismul personal

c)      avionul

d)      autocarul

7. Cum preferati sa va procurati biletele pentru sejur?

a)      prin intermediul unei agentii de turism

b)      on line

c)      calatoresc pe cont propriu

d)      prin sindicat

8. Care sunt principalele d-voastra asteptari cu privire la calitatea serviciilor turistice?

9. Ce forme de agrement preferati?

a)      parcuri de distractie

b)      plimbari in aer liber

c)      shopping

d)      cazinouri

e)      activitati culturale

10. Care este principala calitate pe care o solicitati unui personal hotelier?

a)      politete

b)      promptitudine

c)      solicitudine

d)      disponibilitate

e)      profesionalism

11. Daca ati dispune de un serviciu de Internet în cadrul hotelului, ati apela la el?

a) da cu siguranta 

b) probabil ca da   

c) nu stiu   

d) probabil ca nu    

58

e) sigur ca nu

12. Ce parere aveti despre posibilitatile de cazare oferite de judetul Bacau ?

a) foarte bune

b) bune

c) satisfacatoare

d) proaste

e) foarte proaste

13. Ce parere aveti despre circulatia turistica in urmatorii 5 ani in cadrul  judetului Bacau  ?

         a) se va dezvolta foarte mult

b)  va ramane la nivelurile actuale

c) nu exista infrastructura corespunzatoare

d) preocuparile autoritatilor locale sunt insuficiente

e) va inregistra un regres

14. Cum considerati reteaua de agentii de turism din judetul Bacau  ?

a) foarte buna

b) buna

c) satisfacatoare

d) nesatisfacatoare

15. Ce propuneri ati face autoritatilor locale pentru imbunatatirea activitatii turistice in judetul

Bacau  ?

 16. Care considerati ca sunt formele de turism care se vor dezvolta cel mai mult in judetul

Bacau  ?

  a) turism de agrement

  b) turism sportiv

  c) turism itinerant

  d) turism cultural

   e) turism de afaceri

  17. Cine va determinat sa va decideti sa efectuati acest sejur in judetul Bacau  ?

   a) discutii cu prietenii

   b) o experienta anterioara

   c) publicitatea televizata

   d) oferta agentiei de turism

    18. Ce suma de bani sunteti dispus sa cheltuiti pentru acest sejur?

    a) 200-400 lei

    b) 400-600 lei

59

    c) 600-800 lei

    d) peste 800 lei

     19. Ati beneficiat de gratuitati sau facilitati in cadrul unitatilor de cazare sau alimentatie?

      20. Doriti sa mai reveniti in judetul Bacau  ?

2.4  Interpretarea chestionarului

In urma interpretarii chestionarului s-au putut trage unele concluzii cu privire la circulatia

turistica in judetul Bacau.

In primul rand majoritatea turistilor prefera sa efectueze deplasari turistice in afara orasului

insotiti de familie. Pentru turismul intern formele de turism preferate sunt turismul de afaceri si

turismul montan, urmate de turismul balnear.

Principalele motive care au determinat alegerea  judetul Bacau  ca destinatie turistica au fost

obiectivele turistice oferite si calitatea serviciilor de cazare si alimentatie publica. Mijlocul de

transport preferat este autoturismul personal iar procurarea biletelor s-a facut prioritar prin

intermediul unor agentii de turism.

Principalele forme de agrement preferate sunt plimbarile in aer liber, parcurile de distractie

si shoppingul iar principalele calitati solicitate personalului hotelier sunt politetea, profesionalismul

si solicitudinea.

Posibilitatile de cazare oferite de judetul Bacau sunt considerate bune iar prognoza pentru

dezvoltarea turistica viitoare este ca aceasta se va dezvolta foarte mult.

Majoritatea turistilor au efectuat aceasta deplasare turistica sub impulsul reclamelor urmarite

la televiziune sau datorita ofertelor agentiilor de turism.

Sumele cheltuite pentru aceste deplasari sunt intre 600 si 800 lei.

60

CAPITOLUL III

Conceperea unui circuit in judetul Bacau 

                    

   Conceperea unui produs turistic in judetul Bacau

PRODUSUL TURISTIC: Excursie de 3 zile la Bacau

Numar de persoane :20

Plecare : Piatra Neamt

Durata excursiei : 3 zile

Pretul excursiei : 500 lei

Cazare 2 nopti, hotel Unirea ***

Transport cu autocarul

Perioada excursiei : 1 decembrie-28 februarie

   

   

3.1 Preluarea si pregatirea actiunii

 Aceasta etapa include o serie de activitatii care vizeaza asigurarea desfasurarii în cele mai

bune conditii a programului turistic si anume:

     1. Ghidul se prezinta la agentia de turism Paralela 45 si preia  dosarul actiunii (delegatia,

stampila, programul actiunii împreuna  cu analiza de pret, mijloacele  de plata împreuna cu

instructiunile de lucru referitoare la derularea programului.

    2. La primirea dosarului, ghidul are obligatia:

   - sa studieze cu atentie programul:obiectivele turistice care vor fi vizitate, serviciile care urmeaza

sa fie asigurate, diversele plati incluse în pretul excursiei si care se achita de catre ghid.

  - sa -si pregateasca în detaliu prezentarea tinand cont de componenta grupului

  - sa verifice daca au fost lansate toate comenzile si daca exista confirmarea rezervarilor facute.

  - sa preia de la organizatori materialele publicitare, respectiv pliante, brosuri,harti ale localitatilor.

3.2 Începerea actiunii

            În cadrul acestei etape ghidul stabileste primul contact cu grupul, moment din care

preocuparile acestuia vizeaza asigurarea satisfactiei membrilor grupului.Pentru acesta , ghidul:

61

      - se va prezenta la punctul de întalnire cu turistii cu 45 de minute înaintea sosirii acestora, pentru

a verifica daca mijlocul de transport soseste la timp

     - la sosirea turistilor desfasoara protocolul de primire: se prezinta ca delegat al agentiei de turism

si le ureaza bun venit

   - verifica daca biletul de excursie sau voucherul corespunde actiunii respective

   - asigura îmbarcarea turistilor si a bagajelor ce le apartin în mijlocul de transport.

  - în mijlocul de transport comunica programul ce urmeaza a fi efectuat, prezinta succint traseul si

diverse informatii care sa starneasca interesul turistilor.

                    

3.3 Desfasurarea programului turistic

     Pe tot parcursul actiunii, ghidul va urmari asigurarea satisfactiei turistilor în urma prestarii

serviciilor prevazute în program. Pentru aceasta:

  1. Aduce la cunostinta turistilorcu o zi inainte, ora, locul de plecare pentru

continuarea  programului si ia masuri, daca este cazul, pentru asigurarea trezirii la ora fixa a

turistilor(prin intermediul receptiei)

 2. La micul dejun comunica turistilor programul detaliat al zilei, urmarind efectuarea tuturor

actiunilor înscrise în program.

3. Prezinta, într-un mod cat mai atractiv, pe tot parcursul excursiei , traseul si obiectivele ce se

viziteaza sau se întalnesc pe traseu.

4. Urmareste prestarea corecta a serviciilor de catre prestatori, conform programului:

  - verifica realitatea datelor înscrise de soferi pe foile de parcurs( traseu, numarul de kilometri

parcursi, orele de sosire, plecare)

 - verifica respectarea baremului de masa, calitatea serviciilor.

 

3.4 Încheirea actiunii

     Activitatea desfasurata pe parcursul acestei etape urmareste ca încheirea programului turistic sa

se faca în cele mai bune conditii pentru ca  satisfactia turistilor sa fie deplina. Pentru aceasta

ghidului îi revin urmatoarele atributii:

  - rezolva toate problemele legate de asigurarea transportului pe ruta de întoarcere

 - urmareste asigurarea eventualelor servicii de care turistii beneficiaza pe perioada transportului

 - verifica daca totii turistii au predat cheile la receptia hotelului, daca lipsesc bagaje sau acte de

identitate

 - asigura prezenta turistilor la punctul de plecare

62

3.5 Intocmirea documentatiei

Derularea oricarei actiuni turistice presupune intormirea urmatoarelor documente(vezi

anexa) :

1. Comanda de prestatii : este un document in care sunt precizate servicile comandate, numarul de

persoane pentru care vor fi prestate, valoarea unitatii de servicii, valoarea totala. Se intocmeste in

trei exemplare : unul la agentie, doua la ghid.

2. Programul excursiei   :   este un document care cuprinde detaliat itinerariul pe localitati, pe zile si

servicii. Se intocmeste in trei exemplare, acestea fiind necesare organizatorului de turism, ghidului

si soferului.

3. Analiza de pret   : este documentul folosit pentru determinarea tarifului actiunii turistice, pornind

de la cheltuielile directe asigurate din prestatii de la tert, cheltuieli directe din prestatii auto,

asigurari, comision, TVA.

4.  Biletul de excursie  : este documentul in baza caruia se incaseaza contravaloarea actiunii

respective. Se completeaza in doua exemplare, unul  se inmaneaza turistului, iar celalalt ramane la

carnet.

5. Diagrama autocarului   : este documentul folosit pentru repartizarea turistilor pe locuri.

6. Delegatia   : este documentul prin care ghidul este imputernicit sa gestioneze actiunea respectiva ;

se completeaza intr-un singur exemplar si serveste la ridicarea avansului spre decontare de la

caseria unitatii de turism.

            In afara acestor documente, la sfarsitul actiunii se va intocmi « Raportul privind

desfasurarea actiunii ». Acesta va cuprinde aspectele pozitive din timpul desfasurarii excursiei,

eventualele nemultumiri si evenimente de orice natura privind desfasurarea excursiei, propuneri de

imbunatatire pentru activitatea de viitor. De asemenea se vor inscrie si justifica si eventualele

depasiri obiective ale unor costuri, se vor indica numele turistilor care nu au participa la actiune,

seria eventualelor cecuri anulate.

3.6 Organizarea campaniei publicitare

            Pentru organizarea unei campanii publicitare pentru promovarea produsului turistic "

Excursie de 3 zile la Bacau" trebuie parcurse urmatoarele etape :

a.       Stabilirea rolului publicitatii in cadrul strategiei de marketing

b.      Selectionarea pietelor tinta

c.       Stabilirea obiectivelor publicitatii in cadrul pietelor tinta

d.      Alegerea mediului publicitar

e.       Stabilirea bugetului alocat publicitatii

a.       Stabilirea rolului publicitatii in cadrul strategiei de marketing

63

In cadrul strategiei de marketing publicitatea poate urmari unul din urmatoarele roluri :

cresterea numarului de turisti care se indreapta spre aceasta destinatie turistica, extinderea pietei,

cresterea cotei de piata a produsului respectiv, cresterea cifrei de afaceri a unitatilor prestatoare de

servicii turistice, castigarea de noi segmente de consumatori, cresterea numarului de persoane care

au o atitudine favorabila fata de produsul turistic respectiv.

b.      Selectionarea pietelor tinta

O politica publicitara poate varia in functie de pietele tinta ceea ce impune o descentralizare

a campaniilor publicitare. Pe pietele turistice cercetarea este orientata in mod deosebit spre

identificarea si studierea clientului potential, adica adaptarea clientului la produsul turistic, mai

degraba decat readaptarea produsului la preferintele diferitilor clienti.

Pentru produlul nostru piata tinta se refera la segmentul de populatie intre 18 si 50 de ani

orientat spre turismul cultural si de agrement.

c.       Stabilirea obiectivelor publicitatii in cadrul pietelor tinta

Obiectivele trebuie formulate in termeni cantitativi.O publicitate eficienta este aceea care-l

determina pe consumator sa treaca de la stadiul cognitiv sau de la cel afectiv la cel comportamental,

adica la actul final de cumparare a produsului.

Obiectivele campaniei publicitare actuale sunt :

·        Cresterea numarului de turisti care viziteaza orasul Bacau cu 30%

·        Cresterea numarului de persoane care au o imagine favorabila desspre

orasul Bacau cu 10%

·        Cresterea cifrei de afaceri a unitatilor prestatoare de servicii turistice cu

5%

·        Castigarea de noi segmente de consumatori

d.      Alegerea mediului publicitar

Mediul publicitar reprezinta cadrul general de transmitere a mesajelor publicitare format

dintr-o grupa de suporturi publicitare ce folosesc acelasi mijloc de exprimare.Cele mai folosite

medii sunt cele ale comunicarii de masa : presa, televiziunea, radioul, cinematograful, afisajul,

tipariturile.

Mesajul publicitar este ideea ce se vrea transmisa dinspre emitator spre receptor si care ia

diferite forme in functie de mediul suport.

e.       Stabilirea bugetului alocat publicitatii

In principiu fundamentarea bugetului publicitar se face luindu-se in considerare :

·        Cifra de afaceri a firmei care initiaza campania publicitara

·        Resursele disponibile care in prezent pot fi consacrate acestui scop

·        Cheltuielile publicitare ale concurentilor

64

·        Stadiul ciclului de viata in care se afla produsul turistic

·        Obiectivele urmarite prin campania publicitara

Suma cheltuita pentru realizarea campaniei publicitare a fost de 2400 lei dintre care :

-         1400 lei afisaje

-         500 lei anunturi posturi de radio locale si centrale

-         500 - videoclip transmis prin canalele de televiziune locale

65

BIBLIOGRAFIE

1.1. Draica Constantin - Ghid practic de turism international si intern, Editura All Back,

Bucuresti 2004

1.2. Istrate Ion, Bran Florina- Economia turismului si mediul inconjurator, Editura Economica,

Bucuresti 2003

1.3. Cristureanu Cristiana - Economia si politica turismului international, Editura Abeona,

Bucuresti 2002

1.4. Gherasim Toader- Marketing turistic, Editura Economica, Bucuresti 2006

1.5. Emilian Merce si colaboratorii- Marketing turistic, manual clasa XII, Editura Oscar Print,

Bucuresti 2003

1.6. Emilian Merce si colaboratorii- Marketing turistic, manual clasa XI, Editura Oscar Print,

Bucuresti 2002

1.7. Camelia Suzana Ilie - Mediul concurential al afacerilor, manual clasa XII, Editura Oscar

Print, Bucuresti 2007

1.8. Suzana Ilie- Marketingul afacerilor, manual clasa XII, Editura Oscar Print, Bucuresti 2006

1.9. Gabriela Stanciulescu si colaboratorii - Tehnologia turismului, manual clasa XI si XII,

Editura Niculescu, Bucuresti 2002

1.10. Virgil Balaure - Marketing turistic, Editura Uranus, Bucuresti 2005

1.11. Gabriela Stanciulescu - Managementul agentiei de turism, Editura ASE, Bucuresti 2000

1.12. Nicolae Lupu - Hotelul, economie si management, Editura All, Bucuresti 2006

1.13. Sue Baker, Pam Bradley - Principiile operatiunilor de la receptia hotelului, Editura All

Back, Bucuresti 2002

1.13.1.1.1.1.1. http://www.cazarelapensiune.ro/judet-bacau/obiective-turistice-judet-

bacau.html

1.13.1.1.1.1.2. http://bacaulturistic.ro/atractii-turistice/

66