posibilitÄ‚Å¢i de postutilizare a clÄ‚dirii p oÅžta veche

8/17/2019 POSIBILITÄ‚Å¢I DE POSTUTILIZARE A CLÄ‚DIRII P OÅžTA VECHE

1/4

POSIBILITĂŢI DE POSTUTILIZARE A CLĂDIRII POŞTA VECHE,STR. 1 DECEMBRIE 1918, PETROŞANI

NEMEŞ OVIDIU [email protected]

Coordonator ştiinţific: Conf.un!."#.n$. TODERAŞ MIHAELAUniversitatea din Petroşani, Facultatea de Mine, Construcţii Miniere, Anul IV

Universitatea din Petroşani, Construcţii Miniere

A%&'#()'* Ciclul de viaţă al unui proiect de construcţii repreintă durata de timp de la !conceperea" şi p#nă la!moartea" acestuia$ %n care un spaţiu construit satisface cerinţele utiliatorilor. &ucrarea care face o'iectul preentuluireumat constă %n preentarea posi'ilităţilor de postutiliare a clădirii (oşta )eche$ de pe *tr. + ,ecem'rie +-+$ dinmunicipiul (etroşani$ clădire a/unsă %n ultimul stadiu al ciclului de viaţă. ,e asemenea$ lucrarea cuprinde şi concluiileunei e0pertie tehnice$ precum şi soluţiile de consolidare pentru elementele structurale care %n urma e0pertiei sedovedesc a nu corespunde din punct de vedere al cerinţelor pentru care au fost iniţial realiate şi care se impun a fie0ecutate %nainte de a trece la reconsiderarea interiorului clădirii.

S)o+u u)#-#Ciclul de viaţă al unui proiect de construcţii repreintă oriontul de timp viat$ de la conceperea şi

p#nă la moartea acestuia$ %n care un spaţiu construit satisface cerinţele utiliatorilor. Ciclul de viaţă estesta'ilit pe 'aa unui studiu comple0 ce implică o serie de aspecte tehnice$ economice$ de funcţionalitate şisociale si cuprinde 1 fae: faza de concepere a construcţiei care include etapele de proiectare şi de e0ecuţie aacesteia viaţa construcţiei caracteriată prin perioada %n care aceasta este folosită %n scopul pentru care a fostrealiată şi care ţine p#nă c#nd aceasta nu mai satisface e0i3enţele de reistenţă şi de sta'ilitate şi moarteaconstrucţiei care se traduce prin postutiliarea acesteia %n alte scopuri decat cele utiliate anterior.

Clădirea (oştei )echi$ din mun. (etroşani$ nu mai corespunde din punct de vedere moral$ impun#nduse astfel sta'ilirea unei noi stări de funcţionalitate şi de confort a acesteia. (rima etapă care tre'uie parcursă%n scopul postutiliării (oştei )echi$ este realiarea unei e0pertie tehnice prin care să se poată sta'ili starea

%n care se află clădirea at#t din punct de vedere al modului %n care se preintă elementele constructive$ dar mai ales %n ceea ce priveşte structura de reistenţă şi 3radul %n care aceasta a fost sau nu afectată p#nă la datae0pertiării. 5stfel$ %n 'aa informaţiilor o'ţinute se va trece la realiarea lucrărilor de consolidare aelementelor afectate$ urm#nd apoi a se propune diferite soluţii de postutiliare.

Con" "/ (0+(&(#/Clădirea sediului (oşta )eche este amplasată %n intravilanul municipiului (etroşani$ amplasament

situat %n vecinătatea altor construcţii de importanţă scăută$ %n apropierea sediului CN6 (etroşani$ iar %n partea st#n3ă a clădirii este %n acest moment un teren li'er$ care se e0tinde pe o suprafaţă de peste 177 m 2$această amplasare oferind un acces destul de simplu şi rapid la clădire at#t din strada principală$ c#t şi de pecea adiacentă.

8i3.+.9ncadrarea amplasamentului %n onă vedere din satelit

Conform *; +-7>> climaterică$ v#ntul av#nd o valoare a presiunii de referinţă$ ?ref de 7$< (a$ cu A7 de ani interval mediu de recurenţă$ iar %n ceea ce priveşte ăpada$valoarea caracteristică a %ncărcării din ăpadă$ este de 2$7 N=m 2. 5stfel$ ona %n care se află construcţiaeste catalo3ată ca fiind de tip 5 pentru v#nt şi de tip B pentru ăpadă.

mailto:[email protected]:[email protected]


2/4

,in punct de vedere seismic$ conform !Codului de proiectare seismică$ (artea > (revederi de proiectare pentru clădiri"$ indicativ (+77+=277$ perimetrul cercetat preintă un coeficient seismic$ s cuvaloarea de 7$7 şi o perioadă de colţ de 7$< sec$ iar conform *D5* +++77=+-1 $$Eonarea seismică ateritoriului ;om#niei" preintă 3radul de intensitate seismică.

,in punct de vedere 3eolo3ic ona localităţii (etroşani se caracterieaă prin depoite masivecuaternare$ aluvionare$ dispuse peste formaţiunile sedimentare de v#rstă tortoniană$ a3vitaniene$ formate dinmicrocon3lomerate şi marne$ ce se devoltă la ad#ncimi relativ reduse$ de A$4÷$77 m.

9n ceea ce priveşte hidro3eolo3ia şi hidrolo3ia onei de amplasare a construcţiei$ principala reţeahidro3rafică a depresiunii (etroşani este constituită din cele două r#uri: Fiul de )est$ care stră'ate 'ainul %nlun3 de la vest la est şi Fiul de Gst$ care stră'ate depresiunea transversal de la nord la sud. Bainelehidro3rafice sunt mari$ cu alimentare din munţii (ar#n3$ cu de'ite oscilatorii şi caracter torenţial$ acestea

preent#nd cursuri de apă permanente$ cu al'ii parţial nere3ulariate. )iiturile catastrofale nu inundă onacercetată. ,in punct de vedere 3eolo3ic$ apa este cantonată %n pachetul aluvionar şi este influenţată deinfiltraţiile provenite dinspre versanţi$ nivelul de apariţie al apei su'terane fiind relativ constant$ fără oscilaţii

puternice pe verticală.

C(#()'/#(#/( $/o'/2n)- ( (0+(&(0/n'uu,in studiul 3eotehnic efectuat pentru amplasament reultă ca stratul de fundare este format din pietriş

cu nisip şi 'olovăniş$ 3al'en$ %ndesat$ adâncimea de fundare este de 2$A7 m %n terenul natural actual$ presiunea convenţională, P conv pe terenul de fundare are valoarea de 477 (a$ cateoria terenului! teren tare$la efectuarea sonda/elor nu sa %nt#lnit apă freatică la cota de fundare şi conform *D5* 7A4=-1$ %n

perimetrul cercetat ad#ncimea de %n3heţ este de 7$-7÷+$77 m.,in analia puncta/ului total reultat %n urma corelării %ntre factorii care influenţeaă ale3erea

cate3oriei 3eotehnice$ se constată că pentru condiţiile concrete %n care este realiată construcţia$ riscul3eotehnic este redus$ iar lucrarea este %ncadrată %n Cateoria eote"nică #.

Da'el nr.+.Corelarea factorilor:

85CDO;>> 5)HI> 9N )G,G;GCO;G&5;G5 ,>ND;G 85CDO;>Caracteriare (uncta/

Condiţiile de teren Derenuri 'une 2 puncte5pa su'terană 8ără epuismente + punct

Clasa de importanţă a construcţiei Normală 1 puncte)ecinătăţi 8ără riscuri 2 puncteRISCUL 3EOTEHNIC R/"u& 8 +un)'/CATE3ORIA 3EOTEHNICĂ 1

C()uu '/#/nuu "/ fun"(#/(entru sta'ilirea ad#ncimii minime de fundare sa ţinut cont de nivelul de apariţie al stratului

recomandat pentru fundare$ care este format dintro 3resie calcaroasă şi o 3resie calcaroasă sla' silicioasă$ precum şi de necesitatea %ncastrării fundaţiei %n terenul recomandat pentru fundare$ astfel ţin#nd cont deaceste condiţii$ fundarea construcţiei se va realia la ad#ncimea de: , f J 4$A m faţă de cota terenului natural.(resiunea convenţională ce se va lua %n calcul la dimensionarea fundaţiei$ conform *D5* 1177=2A$ este(conv J 2A7 (a.

9n urma efectuării calculului terenului de fundare la starea limită de deformaţii sau o'ţinuturmătoarele reultate: presiunea plastică ( pl J 44$ (a$ tasarea a'solută$ * J 7$2


3/4

sunt amplasate iolat %n structură$ iar mecanismul 3lo'al de plastificare este favora'il pe %ntrea3a %nălţime$ pedirecţie lon3itudinală$ dar nu se devoltă pe %ntrea3a %nălţime a suprastructurii. ,e asemenea pentruelementele structurale sa realiat şi un calcul de verificare al capacităţii de reistenţă al acestora$ prinmetoda de calcul numerică cu elemente finite$ cu a/utorul pro3ramului (erform 1,.

9n consecinţa stării de mai sus se impune refacerea capacităţii iniţiale de reistenţă şi de sta'ilitate$lucru realia'il prin consolidarea KrearmareaL st#lpilor mar3inali şi centrali sau prin utiliarea unor contrav#ntuiri metalice$ ultima soluţie av#nd un impact minor asupra funcţionării clădirii pe durata e0ecuţiei

lucrărilor şi limiteaă totodată spar3erile %n structura e0istentă şi devoltarea e0a3erată a elementelor structurale la interior.

Sou "/ +o&'u'(#/ ( )-"# Po4'( V/)2/,atorită poiţionării$ acest spaţiu poate deveni locaţia ideală pentru orice tip de activitate de 'irouri

Kavocaţi$ notari$ arhitecţiL. ,e asemenea$ amplasarea clădirii ar putea să o facă atractivă şi pentru 3ăduireaaltor afaceri$ precum ca'inete medicale Kstomatolo3ie$ medici de familie sau alte specialiăriL sau saloane de%nfrumuseţare. 5lte soluţii de postutiliare ar consta %n transformarea acesteia %ntro clădire destinatădevoltării unor la'oratoare de %ncercări$ care nu presupun montarea unor instalaţii 3rele sau care să necesitefundaţii independente$ spre e0emplu la'oratoare de analie chimice aferente sta'ilirii 3radului de poluare amediului %ncon/urător Kaer$ apă$ solL$ sau %ntro clădire destinată realiării unei parcări pe verticală.

9n cele ce urmeaă$ voi descrie şi preenta o serie de detalii referitoare la soluţia considerată pentru postutiliarea clădirii (oşta )eche şi anume$ aceea de postutiliare %n scop mana3erial$ adică al unei clădiridestinată 'irourilor cu specific diferit de activitate.

*copul principal al unei clădiri de 'irouri este de a oferi un loc de muncă precum şi mediul de lucrucorespunător$ %n principal pentru persoane care desfăşoară activităţi administrative şi mana3eriale. O clădire

prevăută cu spaţii destinate amena/ării unor 'irouri$ va fi %mpărţită %n suprafeţe care pot fi ocupate de unasau mai multe companii$ care pot avea acelaşi specific de muncă sau pot fi ocupate de companii din diferitedomenii de activitate. 8iecare companie va avea o onă de recepţie$ una sau mai multe săli de conferinţe$

'irouri sin3ulare sau %n plan deschis$ precum şi toalete$ multe clădiri de 'irouri au de asemenea$ si facilităţide 'ucătărie %n care an3a/aţii pot servi masa de pr#n sau o 3ustare %n pauă.

Clădirea dispune de o foarte 'ună a'ordare şi de un acces simplu şi uşor din două direcţii. 5stfel$ la parter va fi prevăută recepţia şi două săli de conferinţă spaţioase şi %ncăpătoare. Gta/ele +$ 2 şi 1 pot fi

partiţionate astfel %nc#t să poată permite dispunerea$ fie a mai multor 'irouri individuale sau deschise$ fie ama0im 4 'irouri mai spaţioase$ %n fiecare 'irou put#nduşi desfăşura activitatea mai mulţi an3a/aţi.

8i3.2.(artiţionarea eta/elor cu 'irouri individuale 8i3.1.(artiţionarea eta/elor cu 'irouri spaţioase

Gta/ele pot fi realiate %n modul !openspace"$ acest fapt oferind posi'ilitatea amena/ării spaţiilor respective$ %n funcţie de necesităţile şi dorinţele utiliatorului. Gta/ul=eta/ele amena/ate !openspace"$ pot fi

parta/a'ile sau nu$ după cererea clienţilor spaţiului$ parta/area fiind potrivită pentru firme care au nevoie despaţii de protocol pentru primire clienţi$ %n acest sens sunt propuse 2 variante: cu +7 m2=salariat şi cu A m2=salariat$ %n ona de 'irouri.

*pre deose'ire de celelalte eta/e$ eta/ul 4 poate fi amena/at astfel %nc#t să ofere accesul spre e0terior$

unde am prevăut şi amena/area a două terase$ care pot fi adaptate unor diverse activităţi recreaţionaledatorită panoramei şi priveliştii deose'ite ce pot fi admirate de la acest nivel. 5ccesul la acoperiş se va putearealia pe o scară separată de la eta/ul 4. 5cesta va fi etanşeiat %mpotriva pătrunderii apei şi va constituii şi


4/4

locul de amplasare al instalaţiilor de tratare a aerului pentru %ntrea3a clădire$ precum şi sistemul de ventilaţieseparat$ pentru fiecare eta/.

Hn alt atu important al imo'ilului$ demn de luat %n considerare$ %l repreintă faptul că fiecare eta/ ar putea fi !independent" de celelalte$ e0ist#nd posi'ilitatea dispunerii de centrală termică proprie$ climatiarecu activare separată$ contoriare separată pentru consumul de apă$ 3ae şi ener3ie electrică$ %n caul %n care lafiecare nivel funcţioneaă alte companii. Doate aceste elemente dovedinduse e0trem de utile %n reducereacosturilor de consum şi de mentenanţă şi implicit$ %n profita'iliarea şi renta'iliarea activităţii fiecărei

companii %n parte.8inisa/ele tre'uie efectuate de o calitate e0cepţională$ astfel marmura %şi poate aduce o contri'uţie

consistentă$ oferind şi o 3aranţie a calităţii$ rafinament şi 'un 3ust$ at#t de necesare pentru un sediu decompanie ele3ant şi plin de stil. (e de altă parte$ suprafeţele vitrate$ preente %ntrun număr suficient de mare$asi3ură spaţiilor de lucru at#t o am'ianţă plină de lumină şi căldură$ c#t şi reducerea costurilor privindconsumul de ener3ie electrică.

9n ceea ce priveşte securitatea clădirii$ aceasta va fi prevăută cu sisteme de control de tip BM*KBuildin3 Mana3ement *ystemL care realieaă mana3ementul de securitate la incendii$ al utilităţiilor şi alclimatiării. Dot pentru creşterea si3uranţei la incendii$ este prevăută şi o scară metalică %n e0teriorulclădirii$ iar %n interior vor e0ista e0tinctoare şi hidranţi interiori$ uşi reistente la foc cu m#nere antipanică$ferestre care se deschid %n fiecare locaţie$ trapă deasupra casei scării cu deschidere automată şi alarmă deincendiu. ,e asemenea pentru securitatea clădirii se vor utilia si sisteme de tipul CCD) la intrările inclădire$ pe fiecare nivel si la intrarea %n parcare$ conectate la firma de paă şi protecţie cu intervenţie rapidă.

8i3.4.5nsam'lul clădirii 8i3.A.*ecţiune lon3itudinală 8i3..*ecţiune transversală

B%o$#(f/+. C;7277A Cod de proiectare. Baele proiectării structurilor %n construcţii2. &e3ea +7=+--+ actualiată şi repu'licată privind calitatea %n construcţii1. (opa ). Comportarea in situ a construcţiilor componentă importantă a e0istenţei acestora. ;evista

construcţiilor nr.7$ aprilie 27+24. (roca .G. ,eprecierea construcţiilor consideraţii 3enerale. Buletinul construcţiilor nr.$ martie

27++

A. (roca .G. ,eprecierea şi inspecţia construcţiilor $ curs e'. Dudor ,. ;ea'ilitarea şi consolidarea construcţiilor de idărie. Curs CC>$ 8acultatea de Construcţii$

27++27+2

posibilitÄ‚Å¢i de postutilizare a clÄ‚dirii p oÅžta veche

Documents