portul constanta

2.5. Portul Constanţa

Portul Constanţa este principalul port românesc şi cel mai mare port la

Marea Neagră. Oferă o legătură între ţările dezvoltate ale Europei de Vest şi

pieţele în dezvoltare ale Europei Centrale, cu resurse primare din CSI, Asia

centrală şi Trans-Caucaz şi cu mărfuri containerizate din Orientul Îndepărtat.

Constanţa are o amplasare geografică strategică care are potenţialul de a

furniza acces din Marea Neagră către Europa şi este un punct de transbordare

între reţeaua maritimă şi reţelele rutiere, feroviare şi de transport fluvial. Este

situată la intersecţia dintre axele prioritare TEN-T nr.7 (rutieră), nr. 18 (calea

fluvială Rin/Meusia-Main-Dunăre), nr. 22 (feroviară), şi astfel are potenţialul

de a deveni una din porţile coridorului Europa Centrală şi de Est - Asia.Cele

două porturi satelit ale sale Midia şi Mangalia, sunt situate în apropiere şi îşi

împart funcţiile cu portul principal.

Portul Constanţa este un port cu o multiplă funcţionalitate, cu facilităţi

moderne şi adâncime suficientă pentru a acomoda vasele tip Suezmax. Are

acces direct la axa prioritară TEN-T nr. 18 prin Canalul Dunăre-Marea

Neagră, în mod potenţial oferind costuri scăzute pentru legătura fluviala cu

Europa Centrală. Are legături foarte bune cu căile de transport feroviar, rutier,

fluvial şi aerian cât şi cu conductele de transport. Capacitatea de containere a

crescut cu dezvoltarea unui nou Terminal de Containere la Molul II Sud, şi

deţine terminale Ro-Ro permiţând dezvoltarea transportului maritim pe

distanţe scurte în Marea Neagră şi în ţările Riverane Dunării.Capacitatea

Portului Constanţa este de cca. 105 milioane tone/an în urma punerii în

funcţiune a Terminalului de Containere Constanţa Sud (TCCS), şi acoperă o

zonă de cca. 1,312 ha de teren şi 2,614 ha de suprafaţă de apă. Include o reţea

de chei de 29,83 km în lungime cu o adâncime a apei de până la 19 m. Poate

primi vase cu o capacitate maximă de 165.000 DWT pentru vrac uscat şi

250,000 DWT pentru mărfuri lichide vrac.

Traficul prin Constanţa, Midia şi Mangalia a crescut de la 50 la 61 milioane

tone între 2004 şi 2005. Traficul maritim a crescut de la 39 la 47 milioane

tone, în timp ce traficul fluvial a crescut cu 23%, adică la 14 milioane tone.

Noul statut al Portului Constanţa ca nod portuar pentru transportul

containerelor în Marea Neagră este reflectat în creşterea cu 56% a traficului de

tranzit, la 5,5 milioane tone în 2005. Operarea containerelor a crescut de la

386.000 TEU în 2004 la 768.000 TEU în 2005, înregistrând o creştere de

aproape 100%.În afara de containere (7,4 milioane tone), tipurile principale de

cargo manipulat în 2005 au fost minereu de fier (12,62 milioane tone), ţiţei

(8,68 milioane tone), produse petroliere (5,29 milioane tone) şi grâne (6,01

milioane tone).

Principalele programe de dezvoltare şi modernizare implementate

începând cu 2000 au fost următoarele:

• încheierea procesului de reabilitare a Molurilor Portului Constanţa Nord şi

Sud,

• încheierea primei faza a noului terminal de containere (Mol II S),

• introducerea sistemului modern de informaţii(VTMIS),îmbunătăţirea

managementului de înalt nivel al portului şi realizarea conexiunii cu sistemul

global de porturi.

Trei proiecte de mediu au fost finalizate în cadrul portului în 2005,

incluzând punerea în funcţiune a unei noi nave MARPOL, prevederea unui

nou depozit pentru deşeuri, prevederea unui nou incinerator pentru deşeurile

de pe nave şi de spital. Lucrările la staţia de tratare a apelor reziduale vor fi

finalizate în 2007. De asemenea în 2005, au fost construite un nou terminal de

pasageri cât şi o staţie noua pentru scanare cu raze X a containerelor şi

vehiculelor pentru punctul vamal.

Numărul vaselor care folosesc cele trei porturi a crescut de la 5.277 vase în

2004 la 5.511 vase în 2005.Două companii de containere operează în

Constanţa: Socep şi DP World, care controlează noul terminal TCCS. Din

cele 768.000 TEU operate de către aceste stivuitoare în 2005, 60% au fost

transportate în alte porturi de la Marea Neagră, rămânând 310,000 TEU pentru

a fi distribuite pe continent pe cale rutieră, ferată sau pe apă. Traficul fluvial

de containere este aproape inexistent, dar calea ferată deţine 45%.

Terminal pentru Containere Constanţa Sud (TCCS), terminalul operat de către DP World, şi-a crescut volumul operat cu peste 450%, atingând cantitatea de

560.000 TEU în 2005 în comparaţie cu numai 100.000 TEU în 2004. Calitatea operării este în conformitate cu standardele internaţionale.TCCS operează atât mărfuri pentru piaţa locală cât şi transbordări pentru alte ţări în regiunea Marii Negre. Servicii de barje făcând conexiunea între Constanţa şi Belgrad au fost iniţiate recent şi există planuri de realizare a unei conexiuni feroviare între TCCS şi Budapesta.

CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND CODUL ISPS

Conferinţa Diplomatică asupra Securităţii Maritime care a avut loc la Londra în

decembrie 2002 a adoptat noile prevederi referitoare la Convenţia Internaţională

pentru Ocrotirea Vieţii Omeneşti pe Mare, 1974 şi Codul Internaţional pentru

securitatea navelor şi facilităţilor portuare 3). Aceste noi cerinţe formează cadrul

internaţional prin care navele şi facilităţile portuare pot coopera în vederea

depistării şi împiedicării actelor care ameninţă securitatea în sectorul

transporturilor maritime. Denumirea abreviată a acestui Cod, după cum se face

referire în reglementarea XI-2/1 din Convenţia SOLAS'74 amendată, este Codul

ISPS.

În urma tragicelor evenimente din 11 septembrie 2001 din Statele Unite, cea de-

a 22-a sesiune a Adunării Organizaţiei Maritime Internaţionale, în noiembrie

2001, a convenit în mod unanim asupra dezvoltării unor noi măsuri în legătură cu

securitatea navelor şi a facilităţilor portuare pentru adoptarea la Convenţia

Internaţională pentru Ocrotirea Vieţii Omeneşti pe Mare, 1974 în cadrul unei

Conferinţe a Guvernelor Contractante (cunoscută sub numele de Conferinţa

Diplomatică asupra Securităţii Maritime) în decembrie 2002. Pregătirea

Conferinţei Diplomatice a fost în sarcina Comitetului pentru Siguranţa Maritimă al

Organizaţiei (MSC) pe baza documentelor întocmite de Statele Membre,

organizaţiile interguvernamentale şi non-guvernamentale în faza de consultări cu

Organizaţia.Prevederea Capitolului XI-2 din SOLAS'74 şi Codul ISPS se aplică navelor şi

facilităţilor portuare. Extinderea SOLAS'74 pentru a acoperi facilităţile portuare a

fost acceptată în baza faptului că SOLAS'74 a oferit cele mai rapide mijloace de

asigurare a măsurilor de securitate necesare intrate în vigoare şi puse rapid în

aplicare. Prevederile cu privire la facilităţile portuare sunt puse în legătură

exclusiv cu interfaţa navă/port.

În proiectarea prevederilor, s-a acordat atenţie asigurării compatibilităţii cu

prevederile Convenţiei Internaţionale asupra standardelor de instruire, certificare

şi serviciul de cart pentru navigatori (STCW) 6), 1978, amendată, Codul

Internaţional privind Managementul Siguranţei (ISM) şi sistemul armonizat de

inspecţie şi certificare.

Prevederile reprezintă o schimbare importantă în abordarea industriilor

maritime internaţionale privind problema securităţii în sectorul transporturilor

maritime.Implementarea prevederilor va necesita o cooperare efectivă continuă şi

înţelegere între toţi cei implicaţi în acest lucru sau care utilizează nave şi facilităţi

portuare inclusiv personalul navei, personalul portuar, pasageri, interese privind

marfa, managementul navei şi portului şi cei din cadrul autorităţilor naţionale şi

locale cu responsabilităţi în securitate. În interesul securităţii maritime crescute,

vor trebui suportate responsabilităţi suplimentare de către industriile portuare şi

de navigaţie şi de către autorităţile locale şi naţionale.

Măsurile de securitate maritimă sunt acele măsuri intreprinse de armatori,

operatori si administratori ai navelor, facilităţilor portuare, instalaţiilor din larg si

ai altor organizaţii sau formaţiuni maritime pentru protecţia impotriva

terorismului, a sabotajului, a imigranţilor ilegali sau transfugilor, a celor care

caută adăpost, a pirateriei/jafului armat impotriva navelor, a atacului, a furturilor,

a contrabandei cu droguri etc.

O expresie a preocuparilor pentru exploatarea in siguranţa a navelor si

porturilor o constituie si Codul ISPS care are ca obiective generale:

1. Să stabilească un cadru internaţional care să implice cooperarea între

Guvernele Contractante, agenţiile guvernamentale, administraţiile locale şi

ramurile industriale de navigaţie şi portuare pentru a detecta ameninţările

la securitate şi a lua măsuri preventive contra incidentelor de securitate ce

afectează navele sau facilităţile portuare folosite în comerţul internaţional;

2. Să stabilească rolurile şi responsabilităţile respective ale Guvernelor

Contractante, agenţiilor guvernamentale, administraţiilor locale şi ale

ramurilor industriale de navigaţie şi portuare, la nivel naţional şi

internaţional pentru asigurarea securităţii maritime;

3. Să asigure adunarea şi schimbul la timp şi eficient de informaţii legate de

securitate;

4. Să ofere o metodologie pentru evaluările de securitate astfel încât să aibă

stabilite planuri şi proceduri pentru a reacţiona la grade de securitate în

schimbare; şi

5. Să asigure încrederea că sunt stabilite măsuri de securitate maritimă,

adecvate şi proporţionate.

Pentru a atinge aceste obiective, Codul ISPS cuprinde un număr de cerinţe

funcţionale. Acestea includ, dar nu sunt limitate la:

Strângerea şi evaluarea informaţiei cu privire la ameninţările securităţii şi

schimbul de astfel de informaţii cu Guvernele Contractante

corespunzătoare;

Solicitarea menţinerii protocoalelor de comunicare pentru nave şi facilităţi

portuare;

Prevenirea accesului neautorizat la nave, facilităţi portuare şi în zonele lor

restricţionate;

Prevenirea introducerii de arme neautorizate, echipamente incendiare sau

explozibile la nave şi facilităţi portuare;

Furnizarea de mijloace pentru pornirea alarmei ca reacţie la ameninţările

privind securitatea sau incidentele de securitate;

Solicitarea de planuri de securitate a navei şi a facilităţii portuare bazate

pe evaluările de securitate; şi

Solicitarea de instruire şi exerciţii pentru a asigura familiarizarea cu

planurile şi procedurile de securitate.

Codul ISPS se aplică 3):

1. următoarelor tipuri de nave angajate în voiaje internaţionale:

navelor de pasageri, inclusiv nave de mare viteză pentru pasageri;

cargourilor, inclusiv navele de mare viteză de 500 tone tonaj brut şi mai

mult;

unităţilor mobile de foraj marin.

2. facilităţilor portuare ce servesc astfel de nave angajate în voiaje internaţionale.

Guvernele Contractante vor stabili gradele de securitate ale navelor si facilităţilor

portuare şi vor oferi ghid pentru protecţia împotriva incidentelor de securitate.

Gradele de securitate mai ridicate indică o probabilitate mai mare de apariţie a

unui incident de securitate. Factorii ce trebuie analizaţi în stabilirea gradului

corespunzător de securitate includ:

1. gradul în care informaţia privind ameninţarea este credibilă;

2. gradul în care informaţia privind ameninţarea este coroborată;

3. gradul în care informaţia privind ameninţarea este specifică sau iminentă;

4. consecinţele potenţiale ale unui astfel de incident de securitate.

Gradul de securitate 1 înseamnă gradul pentru care trebuie menţinute

tot timpul măsuri de securitate minime de protecţie corespunzătoare.


pe o perioadă de timp măsuri de securitate suplimentare de protecţie

corespunzătoare ca rezultat al riscului ridicat al unui incident de securitate.


măsuri de securitate suplimentare specifice de apărare pe o perioadă de timp

când un incident de securitate este probabil sau iminent, deşi poate nu este

posibil de identificat ţinta specifică.

Autoritatea Navală Română controlează si verifică respectarea prevederilor

Codului ISPS de către toate navele maritime, indiferent de pavilion, care intră sau

ies în şi din porturile şi/sau căile navigabile interioare din Romania.

Fiecare companie este obligată să nominalizeze o persoană desemnată

cu securitatea companiei, adică o persoană nominalizată de companie pentru

a se asigura că evaluarea securităţii navelor este realizată, că este elaborat un

plan de securitate al navelor, transmis spre aprobare şi apoi implementat şi

menţinut şi pentru realizarea şi menţinerea legăturii cu persoana desemnată cu

securitatea facilităţii portuare şi persoana desemnată cu securitatea navelor.

Atribuţiile şi responsabilităţile persoanei desemnate cu securitatea companiei

trebuie să cuprindă cel puţin următoarele:

1. să informeze cu privire la gradul de ameninţare posibil cu care ar putea

să se confrunte nava, folosind evaluările corespunzătoare referitoare la

securitate şi alte informaţii relevante;

2. să se asigure că evaluările referitoare la securitatea navelor sunt

efectuate;

3. să asigure dezvoltarea, transmiterea spre aprobare, implementarea şi

menţinerea planului de securitate al navelor;

4. să se asigure că planul de securitate al navelor este modificat, după

cum este potrivit, pentru a corecta deficienţele şi a satisface cerinţele

de securitate ale fiecărei nave;

5. să pregătească auditurile interne şi să revadă activităţile referitoare la

securitate;

6. să pregătească verificarea iniţială a navei şi cele care urmează a fi

efectuate de către Administraţie sau de organizaţia de securitate

recunoscută;

7. să se asigure că deficienţele şi nonconformităţile identificate în timpul

auditurilor interne, revizuirilor periodice, inspecţiilor de securitate şi

verificărilor de conformitate sunt făcute cunoscute şi corectate în mod

prompt;

8. să intensifice atenţia şi vigilenţa faţă de securitate;

9. să asigure o pregătire corespunzătoare pentru personalul responsabil

cu securitatea navelor;

10.să asigure o comunicare şi o cooperare efectivă între persoana

desemnată cu securitatea navelor şi persoana desemnată cu

securitatea facilităţii portuare relevante;

11.să asigure armonizarea între cerinţele de siguranţă şi cele de

securitate;

12.să se asigure că, atunci când planurile de siguranţă ale flotei sau ale

navelor-surori (cu aceleaşi caracteristici) sunt utilizate, planul pentru

fiecare navă reflectă cu acurateţe informaţiile specifice fiecărei nave; şi

13.să se asigure că orice măsuri alternative sau echivalente aprobate

pentru o anumită navă sau grup de nave sunt implementate şi

menţinute.

Autoritatea Navală Română va stabili gradele de securitate ( gradul de securitate

1, 2 sau 3 ) şi va aduce la cunoştinţă companiilor hotărârile luate. Unei nave i se

va cere să opereze conform gradelor de securitate stabilite de Autoritatea Navală

Română.

Nava va raporta orice dificultate apărută în procesul de implementare. În astfel

de cazuri, persoana desemnată cu securitatea facilităţii portuare şi persoana

desemnată cu securitatea navei vor ţine legătura şi vor coordona acţiunile

corespunzătoare.

Centrul Român pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Personalului din

Transporturile Navale "CERONAV" Constanţa este obligat să organizeze cursuri de

pregătire, urmând modelul IMO "Ship Security Officer" şi IMO "Company Security

Officer" şi să informeze corespunzător companiile de navigaţie 6).

Controlul securităţii navelor

Orice navă, indiferent de pavilionul sub care navigă, care urmează să intre

în porturile şi sau pe căile navigabile din România, va fi supusă controlului

Autorităţii Navale Române cu privire la modul de respectare a prevederilor

Codului ISPS.

Autoritatea Navală Română, atunci când verifică navele la intrarea în

porturile şi pe căile navigabile din România, în vederea aprobării buletinului de

pilotaj şi acordării liberei practici la sosire, constată dacă nava are un certificat

internaţional de securitate al navei valabil şi dacă nava funcţionează la gradul de

securitate stabilit de administraţia care a eliberat certificatul.

Navele care nu posedă un certificat internaţional de securitate al navei valid sau

care nu corespund verificărilor efectuate de Autoritatea Navală Română nu vor

obţine buletinul de pilotaj şi libera practică la sosire şi nu li se va permite să intre

în porturile şi/sau pe căile navigabile din România.În cazul în care, cu prilejul verificărilor efectuate, inspectorii Autorităţii

Navale Române constată neconformităţi, cum ar fi defectarea unor echipamente

ce pot fi remediate doar în port, vor aproba buletinul de pilotaj, vor acorda libera

practică la sosire şi vor impune termene pentru remedierea deficienţelor.

În cazul în care Administraţia portuară în raza căreia urmează să intre nava

a solicitat un grad de securitate mai mare decât cel la care funcţionează nava,

Autoritatea Navală Română va verifica faptul că nava funcţionează la gradul de

securitate comunicat de Administraţia portuară, va aproba buletinul de pilotaj şi

va acorda libera practică la sosire în caz de conformare. În cazul în care între

navă şi facilitatea portuară către care se îndreaptă nava există o înţelegere

oficială pentru semnarea unei declaraţii de securitate, navei i se va aproba un

buletin de pilotaj şi i se va acorda libera practică la sosire condiţionat de

semnarea acestei declaraţii de securitate.

SISTEMUL DE SECURITATE AL FACILITĂŢILOR PORTUARE

Toţi agenţii economici care operează facilităţi portuare, din categoria celor

care fac obiectul prevederilor Codul ISPS, in porturile şi/sau pe căile navigabile

interioare din România, vor fi obligaţi sa respecte prevederilor înscrise în Codul

internaţional pentru securitatea navei şi a facilităţii portuare, precum, să solicite

şi să obţină de la autoritatea portuară şi/sau de căi navigabile care are

responsabilitate, Declaraţia de conformitate a facilităţii portuare.

Pentru facilitaţile portuare situate in portul maritim Constanţa, evaluarea si

certificarea se fac de catre Compania Naţionala “Administraţia Porturilor

Maritime” Constanţa S.A. 8), folosind in acest scop personalul propriu sau

organizaţii recunoscute de Ministerul Transporturilor, Construcţiilor si Turismului

şi care au încheiat, în acest sens, cu acesta un contract de mandat special.

Administraţia Porturilor Maritime Constanţa va întocmi lista facilităţilor din

port, pentru care se impune realizarea unui sistem de management al securităţii,

va stabili condiţiile generale şi gradele de securitate pentru facilităţile portuare şi

va aduce la cunoştinţă agenţilor economici implicaţi hotărârile luate spre

conformare.

Măsurile şi procedurile de securitate trebuie să fie aplicate facilităţii

portuare într-o asemenea manieră astfel încât să cauzeze perturbări sau întârzieri

minime pasagerilor, navei, personalului navei şi inspectorilor, mărfurilor şi

serviciilor.

Pentru a identifica şi a lua măsurile preventive împotriva incidentelor de

securitate trebuie efectuate următoarele activităţi prin intermediul unor măsuri

corespunzătoare în toate facilităţile portuare:

asigurarea îndeplinirii tuturor atribuţiilor de securitate a tuturor

facilităţilor portuare;

controlul accesului la facilităţile portuare;

monitorizarea facilităţilor portuare, inclusiv a zonei (zonelor) de

acostare;

monitorizarea zonelor restricţionate pentru a se asigura că numai

persoanele autorizate au acces;

supravegherea manipulării mărfurilor supravegherea manipulării proviziilor navei;

asigurarea că sistemul de comunicare pentru siguranţă este disponibil

oricând.

Toţi agenţii economici care operează facilităţi portuare vor desemna o

persoană însărcinată cu securitatea facilităţii portuare. Persoana desemnată

cu securitatea facilităţii portuare înseamnă persoana desemnată de către

agentul economic care operează facilitatea portuară, responsabilă cu elaborarea,

implementarea, revizuirea şi menţinerea planului de securitate al facilităţii

portuare şi pentru realizarea legăturii cu persoanele desemnate cu securitatea

navelor şi cu persoanele desemnate cu securitatea companiei. Atribuţiile şi

responsabilităţile persoanei desemnate cu securitatea facilităţii portuare vor

cuprinde cel puţin următoarele:

să realizeze o inspecţie iniţială cuprinzătoare a securităţii facilităţii

portuare, luând în considerare evaluarea relevantă a securităţii

facilităţii portuare;

să asigure dezvoltarea şi menţinerea planului de securitate al facilităţii

portuare;

să implementeze şi să aplice planul de securitate al facilităţii portuare;

să întreprindă inspecţii regulate ale securităţii facilităţii portuare pentru

a asigura continuitatea măsurilor de securitate corespunzătoare;

să recomande şi să încorporeze, după cum este cazul, modificări în

planul de securitate al facilităţii portuare, cu scopul de a corecta

deficienţele şi de a actualiza planul pentru a avea în vedere schimbările

importante ale facilităţii portuare;

să sporească atenţia şi vigilenţa personalului facilităţii portuare cu

privire la securitate;

să se asigure că personalului responsabil cu securitatea facilităţii

portuare i-a fost asigurată o pregătire corespunzătoare;

să raporteze autorităţilor importante şi să păstreze procesele-verbale

ale evenimentelor care au ameninţat securitatea facilităţii portuare;

să coordoneze implementarea planului de securitate al facilităţii

portuare împreună cu compania corespunzătoare şi cu persoana

(persoanele) însărcinată (însărcinate) cu securitatea navei;

să coordoneze împreună cu serviciile de securitate, după caz;

să se asigure că sunt îndeplinite standardele pentru personalul

responsabil cu securitatea facilităţii portuare;

să se asigure că echipamentele de securitate, dacă există, sunt operate

corespunzător, testate, calibrate şi întreţinute; şi

să asiste persoana desemnată cu securitatea navelor pentru

confirmarea identităţii acelora care încearcă să urce la bord, la cerere.

Planul de securitate a facilităţii portuare înseamnă un plan elaborat

pentru a se asigura aplicarea măsurilor destinate să protejeze facilitatea portuară

şi navele, persoanele, mărfurile, unităţile de transport a mărfii şi magaziile navei

în interiorul facilităţii portuare de riscurile unui incident de securitate.

Un plan de securitate al facilitaţilor portuare trebuie să fie elaborat si

menţinut, pe baza evaluării securităţii facilităţilor portuare, pentru fiecare

facilitate portuară, corespunzator pentru interfaţa nava/port si va fi redactat in

limbile romană si engleză. Planul de securitate al facilităţilor portuare va fi avizat

de autoritatea portuară pe al cărui teritoriu este situată facilitatea portuară.

Planul se va referi cel puţin la următoarele aspecte:

măsurile concepute pentru a împiedica accesul în interiorul facilităţilor

portuare sau la bordul navelor al armelor şi al oricăror alte dispozitive şi

substanţe periculoase destinate pentru a fi folosite împotriva oamenilor,

navelor sau porturilor, al căror transport nu este autorizat;

măsurile concepute să prevină accesul neautorizat la facilităţile

portuare, la navele acostate la facilităţi şi în zonele restricţionate ale

facilităţilor;

procedurile de răspuns la ameninţările privind securitatea sau

atentatele la securitate, inclusiv prevederile pentru menţinerea

operaţiunilor vitale ale facilităţii portuare sau ale interfeţei navă/port;

procedurile de răspuns la orice instrucţiuni privind securitatea pe care

autoritatea portuară şi/sau de căi navigabile, pe al cărei teritoriu se află

facilitatea portuară, le poate da pentru gradul de securitate 3;

procedurile de evacuare în caz de ameninţări privind securitatea sau

atentatele la securitate;

atribuţiunile personalului facilităţii portuare însărcinat cu

responsabilităţi privind securitatea şi cele ale altui personal al facilităţii

cu privire la aspecte de securitate;

procedurile pentru conexiunea cu activităţile de securitate a navei;

procedurile pentru revederea şi reactualizarea periodică a planului;

procedurile pentru raportarea incidentelor de securitate;

stabilirea persoanei desemnate, însărcinată cu securitatea facilităţilor

portuare, inclusiv detaliile privind contactul 24 de ore din 24 de ore;

măsurile pentru asigurarea securităţii informaţiilor cuprinse în plan;

măsurile concepute să asigure o securitate efectivă a mărfii şi a

echipamentelor de manipulare a mărfii la facilitatea portuară;

procedurile pentru auditarea planului de securitate al facilităţii

portuare;

procedurile de răspuns în cazul în care sistemul de alarmă pentru

securitatea navelor de la facilitatea portuară a fost activat; şi

procedurile pentru facilitarea accesului la uscat al personalului navei

sau pentru schimbările de personal, precum şi accesul inspectorilor la

navă, inclusiv pentru reprezentanţii organizaţiilor de muncă şi asistenţă

socială pentru navigatori.

Planul de securitate al facilităţii portuare va fi protejat împotriva accesului

sau dezvăluirii neautorizate.

Administratia Porturilor Maritime Constanţa va stabili gradele de securitate

( gradul de securitate 1, 2 sau 3 ), avand în vedere că gradele de securitate mai

ridicate indică o probabilitate mai mare de apariţie a unui incident de securitate.

Toţi agenţii economici care operează facilităţi portuare in Portul Constanţa

vor supune spre avizare Administratiei Porturilor Maritime Constanţa Planul de

securitate al facilităţii portuare. O dată cu avizarea documentaţiei se stabileşte şi

auditorul extern. A.P.M.C. poate decide ca auditul extern să fie efectuat de către

personalul propriu, cu condiţia ca acesta să aibă pregătirea corespunzătoare, sau

poate accepta ca auditul extern să fie efectuat de către auditorii unei organizaţii

recunoscute care să aibă încheiat cu Ministerul un contract de mandat special

corespunzător.

După avizarea documentaţiei, agentul economic care operează facilităţi

portuare solicită eliberarea Declaraţiei de conformitate a facilităţii portuare

formulând în acest sens o cerere către A.P.M.C., la care anexează următoarea

documentaţie:

actele doveditoare asupra legalităţii funcţionării companiei;

lista facilităţilor, caracteristicile acestora, o copie de pe planul general

al facilităţilor;

documentaţia tehnică aferentă sistemului de management al securităţii

pentru fiecare dintre facilităţile portuare pe care le are în proprietate

sau operare;

rapoartele de audit intern;

dovezile obiective că sistemul de management al securităţii

funcţionează corespunzător de cel puţin 3 luni.

Pe baza planului de securitate şi a rezultatelor obţinute la auditul extern şi

consemnate în raportul de audit, A.P.M.C. va elibera Declaraţia de conformitate a

facilităţii portuare.

1.3.1. Evaluarea si certificarea securităţii facilităţii portuare reprezinta o

parte esentială si integrantă a procesului de dezvoltare si actualizare a planului

de securitate al facilităţiilor portuare. Auditul sistemelor de management al

securităţii facilităţilor portuare se efectuează de fiecare agent economic care

operează o facilitate portuară, folosind în acest sens organizaţii specializate care

să aibă capacitatea necesară desfăşurării unei astfel de activităţi şi care să fie

agreată de direcţia de specialitate din Minister. A.P.M.C. va verifica şi aproba

evaluarea făcută pentru fiecare facilitate portuară din Portul Constanţa.

Auditul sistemelor de management al securităţii facilităţilor portuare va

cuprinde:

1. auditul iniţial al sistemului de management al securităţii facilităţii portuare

în vederea eliberării Declaraţiei de conformitate a facilităţii portuare, care

va include o verificare completă a sistemului său de securitate şi a oricăror

echipamente de securitate asociate şi a planului aprobat de securitate al

facilităţii portuare. Acest audit are scopul de a constata dacă sistemul de

securitate al facilităţii portuare şi orice echipament de securitate asociat

îndeplineşte în totalitate cerinţele aplicabile ale Codului ISPS, este în stare

satisfăcătoare şi potrivit pentru scopul pe care îl are facilitatea portuară;

2. auditul în vederea reconfirmării, care se efectuează după terminarea unui

ciclu de 5 ani cu scopul eliberării unei noi Declaraţii de conformitate a unei

facilităţi portuare. Acest audit se efectuează în acelaşi volum ca auditul

iniţial;

3. auditul anual al sistemului de management al securităţii facilităţii portuare,

care va include verificarea sistemului de securitate al facilităţii portuare şi a

oricărui echipament de securitate asociat, pentru a asigura că acestea sunt

în stare satisfăcătoare pentru scopul pe care îl are facilitatea portuară.

4. auditul suplimentar, care este o verificare suplimentară ce poate fi stabilită

de autoritatea portuară ca urmare a situaţiilor concrete constatate de către

acestea în funcţionarea porturilor sau căilor navigabile

Evaluarea iniţială a securităţii facilităţilor portuare trebuie să cuprindă cel

puţin următoarele elemente:

identificarea şi evaluarea activelor şi infrastructurii relevante, important

de protejat;

identificarea posibilelor ameninţări privind activele şi infrastructura şi

probabilitatea incidenţei acestora, pentru a stabili prioritatea măsurilor

de securitate;

identificarea, selectarea şi stabilirea priorităţii contra măsurilor şi

schimbărilor procedurale şi nivelul eficienţei acestora în reducerea

vulnerabilităţii; şi

identificarea punctelor slabe, inclusiv factorul uman în infrastructură,

politici şi proceduri.

La terminarea evaluarii securităţii facilităţii portuare, trebuie întocmit un

raport constând într-un rezumat privind modul de efectuare a auditului, o

descriere a fiecărei neconformităţi găsite în timpul auditului şi o descriere a

măsurilor utilizate pentru remedierea acestora. Raportul trebuie protejat

împotriva accesului neautorizat sau dezvăluirii neautorizate. Raportul trebuie să

conţină, de asemenea, anexat un chestionar sub forma unei liste de verificari

completat cu toate constatările făcute şi trebuie să conţină în final recomandarea

clară privind faptul că se poate sau nu elibera Declaraţia de conformitate a unei

facilităţi portuare sau poate fi efectuată ori nu confirmarea anuală a acesteia.

Acest certificat se va elibera pentru o perioadă de 5 ani, sub rezerva

confirmării anuale a valabilităţii prin efectuarea de audituri externe de evaluare şi

obţinerii de rezultate satisfăcătoare.

Verificarea anuală a Declaraţiei de conformitate a unei facilităţi portuare se

face în intervalul de timp de plus/minus 3 luni de la data aniversară, la cererea

scrisă pe care agentul economic care operează respectiva facilitate o formulează

către autoritatea portuară care are în responsabilitate.

Evaluările securităţii facilităţilor portuare vor fi revăzute si actualizate periodic,

ţinand cont de caracterul schimbător al ameninţărilor şi/sau al altor schimbări in

cadrul facilităţilor portuare. Pregătire, antrenamente şi exerciţii pentru securitatea facilităţii

portuare

Persoana desemnată cu securitatea facilităţii portuare şi personalul

corespunzător însărcinat cu securitatea facilităţii portuare vor avea cunoştinţe şi

vor fi pregătite şi vor urma şi absolvi cursurile speciale model IMO "Port Facility

Security Officer" organizate la Centrul Român pentru Pregătirea şi Perfecţionarea

Personalului din Transporturile Navale CERONAV Constanţa 6).

Personalul facilităţii portuare care are atribuţiuni specifice privind

securitatea trebuie să înţeleagă atribuţiunile şi responsabilităţile pe care le are

pentru securitatea facilităţii portuare, după cum este descris în planul de

securitate al facilităţii portuare, şi trebuie să aibă suficiente cunoştinţe şi abilităţi

pentru îndeplinirea atribuţiunilor ce le revin.

Pentru a asigura implementarea efectivă a planului de securitate al

facilităţii portuare, antrenamentele vor fi prevăzute şi efectuate la intervale

adecvate, ţinând cont de tipurile de operaţii ale facilităţii portuare, schimbările de

personal la facilitatea portuară, tipurile de nave pe care le serveşte facilitatea

portuară şi de alte circumstanţe relevante.

Persoana desemnată cu securitatea facilităţii portuare va asigura

coordonarea efectivă şi implementarea planului de securitate al facilităţii

portuare, prin participarea la exerciţii la intervale adecvate.

Controlul securităţii facilităţilor portuare

Orice facilitate portuară va fi supusă controlului autorităţii portuare cu

privire la modul în care sunt respectate prevederile Codului ISPS.

Inspectorii Autorităţii portuare în raza căreia se află facilitatea portuară vor

verifica existenţa şi valabilitatea Declaraţiei de conformitate a unei facilităţi

portuare, precum şi faptul că acea facilitate portuară funcţionează la gradul de

securitate stabilit.

În cazul în care administraţia portuară are informaţii cu privire la deficienţe

în funcţionarea sistemului de management al securităţii facilităţii portuare, în

cazul în care se schimbă agentul economic care operează facilitatea portuară sau

atunci când se produc modificări în planul de securitate al facilităţii portuare,

administraţia portuară este îndreptăţită să ceară să se efectueze o inspecţie

suplimentară corespunzătoare.

Dacă administraţia portuară constată neconformităţi majore în

funcţionarea sistemului de management al securităţii facilităţii portuare,

procedează la suspendarea Declaraţiei de conformitate a unei facilităţi portuare,

până la remedierea acestora, sau chiar la anularea Declaraţiei de conformitate a

unei facilităţi portuare, în cazul în care remedierea nu se poate efectua. În acest

caz autoritatea portuară nu va mai aproba buletin de pilotaj şi nu va mai elibera

permis de acostare la facilitatea portuară care are Declaraţia de conformitate a

unei facilităţi portuare suspendată sau anulată, până la revenirea la situaţia

normală. Anularea suspendării se va face numai pe baza unui audit extern.

Autorităţile portuare, prin inspectorii lor specializaţi, controlează şi monitorizează

activităţile la interfaţa navă/port şi iau în mod operativ măsurile ce se impun.

PROIECT DE IMPLEMENTARE A CODULUI ISPS IN PORTUL CONSTANŢA

PREZENTAREA GENERALĂ A PORTULUI CONSTANŢALocalizat la intretăierea rutelor comerciale care leagă ţarile dezvoltate ale

Europei Occidentale si pieţele in dezvoltare ale Europei Centrale de furnizorii de

materii prime din C.S.I., Asia Centrala si Transcaucazi, Portul Constanţa este

principalul port românesc şi cel mai mare port din bazinul Marii Negre. Portul

Constanţa beneficiază de o poziţie geostrategică, fiind situat pe ruta a doua

dintre Coridoarele de Transport pan-Europene, şi anume, Coridorul IV - rutier si

cale ferata şi Coridorul de transport fluvial VII – care leagă Marea Nordului de

Marea Neagră prin Rhin-Main-Dunăre.

In partea de sus a Portului Constanţa există o zonă fluvio-maritimă care

permite acostarea atât a navelor maritime cât şi a celor fluviale, conferindu-i

astfel calitatea de port maritim si fluvial.

Cu o lungime totala a cheiurilor de 29,83 km, Portul Constanţa are 145 de

dane, din care 119 sunt operaţionale şi au adâncimi intre 8 si 19 m.

In vederea realizării dezideratului de “Port, Poarta de est a Europei”,

importante proiecte de investiţii sunt in desfăşurare sau urmează să fie

implementate in Portul Constanţa.

Pe langă marile eforturi investiţionale in vederea creării condiţiilor de

infrastructură şi suprastructură pentru Portul Constanţa, o importanţă deosebită

se acordă şi problemelor de securitate şi protecţia mediului.

ALCĂTUIREA ECHIPEI

Guvernul României va împuternici Ministerul Transporturilor,

Construcţiilor şi Turismului să aducă la îndeplinire prevederile

amendamentelor la Convenţia internaţională pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe

mare - SOLAS 1974 - şi prevederile Codului internaţional pentru securitatea

navelor şi facilităţilor portuare.

Dupa stabilirea obiectivelor proiectului, trebuie formată echipa sub

conducerea managerului proiectului. Structura echipei va fi de tip matricial

(fig.2.), adică este caracterizată de faptul ca un angajat se poate subordona mai

multor manageri, pentru diferite aspecte ale activităţii sale.

Autoritatea Navală Română evaluează şi certifică sistemele de

management al securităţii, organizate de companii la bordul navelor care

arborează pavilionul român, în conformitate cu prevederile Codului ISPS, folosind

în acest scop personalul propriu sau organizaţii recunoscute care sunt autorizate

de Ministerul Transporturilor, Construcţiilor si Turismului şi care au încheiat, în

acest sens, cu acesta un protocol.

Pentru facilitaţile portuare situate in portul maritim Constanţa, evaluarea si

certificarea se fac de catre Compania Naţionala Administraţia Porturilor

Maritime Constanţa S.A., folosind in acest scop personalul propriu sau

organizaţii recunoscute de Ministerul Transporturilor, Construcţiilor si Turismului

şi care au încheiat, în acest sens, cu acesta un contract de mandat special.

Obiectivele principale ale Autoritaţii Navale Române si ale Administraţiei

Porturilor Maritime sunt :

alinierea la standardele, normele si cerinţele Comunitaţii europene

si internaţionale in domeniul navigaţiei;

imbunataţirea standardelor de siguranţa in porturile româneşti;

certificarea operatorilor şi navelor la standardele internaţionale de

exigenţă.

Principalele grupuri care intervin in realizarea proiectului de implementare

a Codului ISPS in Portul Constanţa si implicarea acestora sunt enumerate in

continuare :

Ministerul Transporturilor, Construcţiilor si Turismului asigurarea

suportului legislativ ;

Autoritatea Navală Română certificarea implementării Codului

ISPS;

Administraţia Porturilor Maritime Constanţa certificarea

implementării Codului ISPS;

Autoritaţile locale mediatizarea suportului legislativ;

Vama, Paza de Coastă şi Poliţia de Frontieră adoptarea Codului

ISPS;

Agenţii navali adoptarea Codului ISPS;

Operatorii portuari adoptarea Codului ISPS;

Operatorii maritimi adoptarea Codului ISPS;

Societaţile de asigurare incheierea poliţelor de asigurare;

Societaţile de clasificare ( Auditorii ) verificarea implementării

Codului ISPS;

Agenţiile de Pază şi Protecţie asigurarea pazei;

Furnizorii de echipamente specializate in securitate livrarea

echipamentelor de securitate ;

Instituţii de invaţământ superior ( CERONAV, Universitatea Maritimă

Constanţa, Academia Navală Mircea cel Batrân ) instruirea

personalului insărcinat cu securitatea;

Personalul navigant adoptarea Codului ISPS;

Direcţia Judeţeană de Ocupare a Forţelor de Muncă asigurarea

personalului pentru noile locuri de muncă create;

Agenţii economici incheierea de contracte prestări servicii;

Agenţiile de Protecţia Mediului creşterea măsurilor de siguranţă.

Monitorizarea si verificarea aplicării normelor privind securitatea

navelor si facilităţilor portuare

Efectuarea antrenamentelor, simulărilor si exerciţiilor pentru securitatea

navelor si facilitaţilor portuare;

Efectuarea inspecţiilor, auditurilor interne si externe privind securitatea

navelor şi facilităţilor portuare;

Eliberarea Certificatul internaţional de securitate al navelor de către

Autoritatea Navala Română;

Eliberarea Declaraţiei de conformitate a facilităţii portuare de către

Administraţia Porturilor Maritime Constanţa.

Coordonarea implementării planului de securitate al facilităţilor portuare

cu planul de securitate al navei.

CONCLUZII Codul internaţional pentru securitatea navelor şi facilităţilor portuare a fost

elaborat după evenimentele din 11 septembrie 2001 din Statele Unite

prin Rezolutia nr.2 a Conferinţei Diplomatice a Guvernelor Contractante a

Organizaţiei Maritime Internaţionale

( I.M.O. ), care a avut loc la Londra in perioada 9-13 decembrie 2002.

Printre cauzele care au dus la declanşarea lanţului legislativ culminând cu

Codul ISPS se numară actele ilegale impotriva navigaţiei, atacurile

teroriste, periclitatea siguranţei şi securităţii persoanelor şi proprietăţii.

Codul ISPS stabileste un cadru internaţional care să implice cooperarea şi

rolul guvernelor contractante, agenţiilor guvernamentale, administraţiilor

locale şi al ramurilor industriale de navigaţie şi portuare in detectarea

ameninţărilor la securitate şi in luarea măsurilor preventive contra

incidentelor de securitate ce afectează navele sau facilităţile portuare

folosite in comerţul internaţional.

PREVENIREA ATACURILOR TERORISTE CONFORM ISPS

TERORISMUL – FENOMEN COMPLEX, PLURIDETERMINAT1.1Definirea conceptului de „terorism”

Conform Dicţionarului explicativ al limbii române, conceptul de „terorism” desemnează, în esenţa sa, „ totalitatea actelor de violenţă comise de un grup sau de un regim reacţionar; atitudine, manifestare teroristă”.În acelaşi sens, terorismul se concretizează în acele „acte de natură să

provoace într-un anumit mediu un sentiment de teamă intensă, prevestitoare a unui rău inevitabil”.

Departamentul de apărare al SUA defineşte terorismul ca fiind „folosirea ilegală sau utilizarea ameninţării, a forţei sau a violenţei împotriva indivizilor sau a proprietăţii, pentru a sili sau intimida guvernele sau societatea, adesea pentru a deţine revendicări politice, religioase sau ideologice”.

Cuvântul „terorism „ vine de la latinescul „terror-terroris” care înseamnă groază, frica, spaimă provocată premeditat, prin violenţă, ameninţare şi intimidare.

O definiţie cu caracter general, unanim acceptată este următoarea:Terorismul reprezintă folosirea violenţei sau a ameninţării cu violenţa în

scopuri politice de către persoane sau grupuri special constituite care urmăresc influenţarea unui grup-ţintă aflat dincolo de victima sau victimele imediate.

Terorismul, în general, acoperă toate formele de utilizare a terorii în scopul de a impune.

Terorismul presupune, aşadar, utilizarea sistematică a violenţei ilegale în scopuri politice, împotriva ordinii de stat existente, de către complotişti anonimi, organizaţi.

Din complexitatea modalităţilor faptice în care se pot concretiza actele teroriste, rezidă anumite trăsături ale violenţei , anume:

a) este ilegală;b) este sistematică – o crimă izolată sau tulburările ce apar spontan,

neorganizat nu înseamnă terorism;c) trebuie să fie exercitată de anonimi – deci, nu include loviturile de stat şi

revoluţiile;d) trebuie să fie îndreptată împotriva ordinii de drept;e) trebuie să aibă motivaţie politică, deci nu include naţionalismul, nici

gangsterismul mafiot.

Securitate portuara

Toate facilitatile portuare, din categoria celor care fac obiectul prevederilor Codului ISPS, au desemnate fiecare in parte cate un Ofiter de securitate, care se ocupa cu implementarea si mentinerea unui Sistem de management al securitatii, ceea ce creeaza un climat de deplina siguranta pe platformele portuare. Anual, fiecare facilitate portuara elaboreaza cate o Evaluare de securitate care este analizata si aprobata de catre Autoritatea Portuara, si care este urmata de un audit extern de securitate al Sistemului de management al securitatii. Un serviciu specializat al Autoritatii Portuare, format din 32 de persoane care activeaza 24/7, supravegheaza respectarea prevederilor legale in cele 3 porturi aflate in jurisdictia CN APM SA Constanta. Un sistem de securitate perimetral ultramodern care se afla in faza avansata de constituire asigura un control acces persoane, cai ferate si auto extrem de eficient si care conduce la cresterea nivelului de siguranta generala.

Avand in vedere importanta acordata pe plan international problematicii vizand securitatea portuara si pe deplin constienta de responsabilitatile ce-i revin, CN Administratia Porturilor Maritime SA Constanta a cautat sa-si armonizeze eforturile in aceasta directie, in concordanta cu noile cerinte de ordin legislativ adoptate de Romania in acest context. Astfel, ca urmare a aparitiei Ordinului nr. 290/31.05.2007 al Ministrului Transporturilor pentru introducerea masurilor de consolidare a securitatii portuare in fata amenintarii atentatelor la adresa securitatii, CN Administratia Porturilor Maritime SA Constanta a creat o structura distincta, infiintand Serviciul de Securitate Portuara, care si-a inceput activitatea la 01 iulie 2007, avand exclusiv atributii pe linie de securitate portuara, in conformitate cu legislatia aplicabila.

Ordinul nr. 290/31.05.2007 vizeaza definirea unor norme si masuri de baza comune pentru toate porturile maritime si caile/canalele de navigatie, precum si pentru instalatiile portuare aferente, care sa conduca la crearea unui sistem eficient de aplicare a acestora si a unor mecanisme corespunzatoare de monitorizare a conformitatii, Serviciul Securitate Portuara (prin activitatea derulata si atributiile conferite) reprezentand un astfel de mecanism. Respectarea prevederilor acestui Ordin a condus la elaborarea anuala a cate unei Evaluari de securitate a porturilor Constanta si Midia, lucrari care sunt analizate si aprobate de catre Ministrul Transporturilor si Infrastructurii printr-un Ordin.

Tot in acest context se inscrie si aparitia HG 876/07.08.2007 pentru stabilirea si sanctionarea contraventiilor la regimul transporturilor navale. La art. 13, actul normativ mentionat defineste o serie de contraventii la regimul securitatii facilitatilor portuare, mandatand CN Administratia Porturilor Maritime SA Constanta pentru constatarea acestor contraventii si aplicarea sanctiunilor corespunzatoare. Actul normativ a intrat in vigoare la data de 15.09.2007, iar CN Administratia Porturilor Maritime SA Constanta, prin Serviciul Securitate Portuara, a finalizat toti pasii procedurali necesari, fiind in masura sa indeplineasca toate atributiunile ce-i revin in acest sens.

Potrivit sursei citate, printre atributiile societatii care va asigura securitatea in Portul Constanta figureaza reducerea posibilitatii patrunderii persoanelor neautorizate in perimetrul portului, controlul intrarii si iesirii vehiculelor si a persoanelor in si din zona securizata, semnalizarea tentativelor de patrundere a persoanelor si masinilor neautorizate, in vederea interventiei operative a fortelor de paza si securitate, precum si asigurarea unui control vamal eficient.

http://www.arduph.ro/domenii/altele/securitatea-maritima-abordare-conceptuala/

Pentru contracararea eventualelor evenimente neplacute autoritatile s-au pus in garda

In contextul international actual, cand pericolul atacurilor teroriste a pus pe jar intreaga lume, autoritatile constantene au luat imediat act de aceste lucruri, instituind rapid masuri drastice in vederea descurajarii eventualelor tentative de atac terorist. In acest sens, conducerea Companiei Nationale Administratia Porturilor Maritime Constanta a dispus masuri de securitate ce au fost deja aplicate in Portul Constanta. Astfel, la portile de acces in port angajatii societatilor private de paza controleaza absolut toate masinile, indiferent de gabarit sau tonaj, care intra sau ies din port. Sunt verificate documentele si existenta permiselor de acces in incinta portului, accesul pietonilor fiind strict monitorizat. La portile Portului Constanta se mai afla si echipe ale Politiei de Frontiera si ale Directiei Vamale, care, la randul lor, au fost instructionate sa ia masuri specifice. Pentru paza marfurilor de orice fel si a depozitelor, fiecare operator portuar este dator sa ia masurile pe care le crede de cuviinta, iar in legatura cu securitatea navelor armatorii sunt cei care trebuie sa actioneze in vederea asigurarii conditiilor de siguranta. Sediul Administratiei Porturilor Maritime, fiind o cladire de importanta deosebita, beneficiaza de masuri de securitate sporita, intrarea persoanelor in incinta acesteia fiind controlata in orice moment cu ajutorul unui sistem video de supraveghere, accesul facandu-se pe baza de cartela magnetica personalizata. In jurul Garii Maritime a fost interzisa parcarea oricarui autovehicul pe o raza de 20 de metri. La exterior, cladirea este supravegheata de agenti de paza si de camere de luat vederi. Masurile luate de autoritatea portuara au fost determinate de noile evenimente teroriste inregistrate din Turcia. Mai nou este faptul ca autoritatile turce au luat masuri exceptionale de securizare a traficului maritim prin stramtorile Bosfor si Dardanele, locuri de acces al navelor maritime catre si dinspre Marea Neagra si Marea Mediterana. Adiacent masurilor luate de CNAPMC in port, la Constanta, dar si in tara, agentiile si firmele de turism au luat masura reducerii traficului turistic in si din zona Turciei. Consulatul turc din Constanta beneficiaza acum de paza inarmata cu munitie de razboi si echipaje de politie in civil, care supravegheaza zi si noapte intreaga zona.

http://www.arduph.ro/domenii/altele/securitatea-maritima-abordare-conceptuala/

Operatorii portuari vor lua masuri pentru imprejmuirea tuturor perimetrelor de lucru din zonele care fac legatura intre uscat si nave, iar activitatile portuare vor fi supravegheate cu sisteme de monitorizare video cu circuit inchis. Gardurile portului sunt prevazute a avea dimensiuni descurajante pentru eventualii infractori, avand o inaltime de 2,40 metri, cu un ceapraz de 60 de centimetri si o inclinare spre exterior de 45 de grade. In interior va fi montat un alt gard special, dotat cu sisteme de alarma si de urmarire. Securitatea va fi asigurata de agenti special pregatiti, ce vor fi angajati de operatorii si agentii economici portuari. De asemenea, proprietarii de nave sunt si ei obligati sa implementeze acest proiect, la aceasta ora cei mai multi dintre acestia conformandu-se deja situatiei actuale. Pentru punerea in practica a acestui proiect a fost nevoie de un an si jumatate de pregatiri. In acest sens, Compania Nationala Administratia Porturilor Maritime Constanta a alcatuit o echipa formata din 35 de persoane, care s-a ocupat de identificarea facilitatilor portuare, evaluarea agentilor economici care opereaza in port si care sunt in proces de avizare. Au fost intocmite si avizate planurile de securitate pentru operatorii portuari prin societati specializate, efectuandu-se si auditarea acestora de catre auditori autorizati si specialisti ai Companiei Nationale Administratia Porturilor Maritime Constanta. Ultima etapa a implementarii ISPS o constituie Declaratia de conformitate a facilitatii portuare privind securitatea.

portul constanta

Documents