PnrNcrpBrn Raou er RovrANInr

Portretul Reginei- MamI

Cu o rNrnooucERE DE

Me;rsrarne Sa Mencannre

cuRTEe@vrcHn

€4*r*

Qflm,arna >7in*d/.z.ta Z. oWn*** e, @W?.*b

>9/

Y,,.

l',.4 ;. :'.' ' urorile mele si cu mine

i' i: .t,, ,, ii spuneam ,,Amama",. :'."' un nume frumos care,

pe llngi laprul ci inseamni..bunici",

destiinuie un ingeles profund, avXnd

o rezonanti apropiati de cea a latines-

cul'ti anima, care inseamni ,,suflet".

Regina Elena a fost insuflegiti de omare credinti, despre care spunea ci liaduce putere gi intelepciune. De fapt,

cAnd eram mici, nu puteam pronunta..Amama" qi. de aceea, o srrigam ,,Arna".

Bunica mea, Regina Elena, a fost

ghidul meu spiritual, mentorul, steaua

mea ciliuzitoare. Ea m-a invigat multedespre viagi, mi-a deschis ochii citre totceea ce este frumos gi bun pe lume. Ea

mi-a aritat ceea ce esre urdt sau primej-

dios, dar m-a lisat si invi; singuri din

propriile mele gregeli. Regina a fost un

indrumitor plin de tact nu pentru cididea sfaturi, ci pentru ci incarna ade-

virata intelepciune, care spune ci trebu-

ie si invegi singur, din propria ta voingi,

pentru a te forma ca om.

Locuiam adesea in cdminul ei minu-

nat, Villa Spartal, aproape de Florenga.

1 Villa Sparta este o splendidi consuucgie dat5nd dinsecolul al XlVlea, allati in satul San Domenico diFiesole de lingi Florenga, regedingi ce cuprinde o cli-dire principali, un parc de mare indndere 9i o capeli.Regina Elena a cumpirat aceasti proprietate in anul1932 9i a reamenajat-o dupi gustul sdu desivirsit. Apistrat rqedinEa pini in anul 1980, cind siruafia €ifinanciari precari a silit-o si se desparti, in amurgulvieri'. de caca de tare o legau cele mai mulre amirriri.Villa Sparra a servit, de-a lungul deceniilor, drepc adi-posr al mai multor exiluri gi a fost locul de reuniuneestivali a Famiiiei Regale grecegti 9i a familiei RegeiuiMihai, care a venit acolo in anii'30;i'40, iar apoi,impreuni, cu nou intemeiara fumilie, Regina Ana 9iEicele lor, Margarera, Elena, Irina, So6a 9i Maria, de-a

Am mers acolo in vacanti de cite ori

a Fo:r posibil ;i am petrecut un rimp

atunci cAnd piringii mei s-au mutat din

Ar:glia in Elveria si erau in ciurarea unei

case de inchiriat.

Cand eram micj. ea ne citea car!i pen-

rru copii ii din scriirorii clasici. pe care

ii cunostea foarte binc. Amama a fost

o lemeie erudira. cu vasre cunostinre

in artele plasrice. muzica si lireraruri.

Cercul ei de priereni numara actori.

romancieri. sculprori. poeli 1i muzici-

eni. precum ;i o mullime de oameni

cu un talent ierit din comun mari

bijutieri, arhitecgi (peisagigti) de gri-dini ori specialigti in flori gi plante.

Adesea, ne lua cu ea la intilnirile cu

acesti oameni fascinangi, invitindu-ne,cu ribdare 9i altruism, profunda frumu-

sete spirituali pe care lumea o cuprinde

si care, uneori, nu este lesne de vizut.

lungul anilor'50, '60 9i '70. Majestatea Sa Margarctaa locuit cu bunica sa in mai mulre rinduri la VillaSparta, care rimine in familic un loc mitic, de o

frurnuscle;i de un ra6nament unice, un loc legat profund de amintirea Reginei Elena.

Ea ne-a ajutat si ingelegem fiumusetea

lumii, care existi pentlu a {i sim;iti 9i

trdita. O mare favoare ni se llcea:runci

carrd Amama ne ducea sd vedem minu-

nile FlorenEei: statuile celebre ale luiMichelangelo'z si Benvenuto Cellini3,

Galeria Uffizia, picturile lui Rafaelt,

' Michelangelo di Ludovico Buonarroti Simoni(6 manie 1475 - l8 flbruarie 1564), sculptor, pictor,arhitect ;i poet, una dintre cele mai inlluente 6guriale culturii mondiale. A fost considerat cel mai mareartist al epocii saie, iar unii il consideri cei mai mare

artist al tuturor rimpurilor Este autorul ficscclor dinCapcla Sixdni;i al frescei numite Cina cea de tainti.Doui sculpturi celebre tle sale s',nt Stanria lui Da d(t504) ;i Pieta (1,498-99).r Benvenuto Cellini, sculptor, bijutier in aur, soldat,nuzician ;i poet (3 noiembrie 1500 - 13 februarie1571), niscut la Fiorenga. Estc autorul celebrei srarui

Perseus cu Capul Metlusei.a Situati intr-o clidire a cirei construc;ie a fostcomandati de Cosirno I de Med;ci, Mare Duceal Toscanei, in anul 1560. Edi6ciul a losr destinar

gizduirii birourilor administrative 9i juridice ale

I lorclrci. I r.r.rri.e lrduur doua dc,crr'i. i r rirrpulMarelui Duce Francesco I, in anii 1580, a lost creatigaleria de la etajul al doilca al clidirii. Marele DuceLeopold al ll-lea a deschis galeria de at'ti pcntru pu-blic in anul 1769.i Rafiel Sanzio (28 martie 1483 - 6 aprilie 1520),pictor gi arhitecr, liguri cmblematici a Renagrerii

iraliere. unu d'nrre.e' ma. mari .rrri;ri .ri rururortimputilor. Esce all.ortrl Madonei Sistina, rc lizatl.in anul t5l3 9i aflatii la Gemildegalerie din Dresda.

Piero della Francesca6, DomulT, Gridina

Boboli.8 Ceea ce ln mod obignuit ar

fi putut fi plictisitor pentru un copil

devenea o aventuri cu ea, acolo, in chip

de ghid, explicdndu-ne inlelesurile din

spatele fiecirei capodopere care i1i tiia

risuflarea. Povestea mea favorit5' a fost

aceea a lui Benvenuto Cellini, cel care

si-a aruncat in cuptor toate uneltele

din atelier gi vasele de cupru si cositor

din bucitirie, ffindcl nu a avut sufici-

ent material ca si desivirqeasci statuia

lui Perseuse. Mai tirziu, acasi, ea ne

citea din scrierile grecesti, despre cum

Perseus a ucis-o pe Medusa. Aceste lec-

turi flceau excursiile noastre muzeistice

mult mai interesante.

Cind am crescut mai mare ;i am

mers la gcoala-internat din Anglia,

Amama venea la Londra 9i ml ducea

la teatru, la cinema ;i la concerte' Am

vizut piesa Agathei Christielo, Cursa de

;oareci, de cel pulin trei ori impreuni

cu ea, la fel ;i filmul Ben-Hurrr ' Am

mers, de asemenea' la Muzeul Figuri-

lor de Ceari Madame Tussaudst2 9i la

iI

I

I

t

t

A murit la virsta de 37 de ani.6 Piero della Francesca (1415 - 12 octombrie L492)'

oicror iralian al Renr:rerii timpurii OPerasa Ler mai

i.por,rn,i .. alli in Biserica ..Sfanrul Ir:ncisc din

7 Celebrul dom al marii catedrale din Florenga a fost

ridi.ar jnrre lnii lllS !i l4Jt Esre o consrruc(ie

imensi, cu un diametru de 45,5 metri' care fascineaza

Drin arnoloaree !i frumuseJe; sa arhirecroniciI Cradin, SoUoti se:fli ln sparele PJarului tirri din

Florenta si este un model de arhitecturl vegetali, in

mijlocul careia se gisegte o extraordinari coleqie de

statui rcnascentiste.e Perseus cu Capul Medusei este o sculpturi din

bronz realizati di Benvenuto Cellini intrc aril 1545

si 1s54. Esre alezari in liazza della Signoria din

Fldrenrr \i erte una dintre cele mai Frumoa5e {i mai

urlo.oj.. .trtri din toate dmPurile'

'0 As.rrha Chri'rie' Lady MaJlo-an {l 5 <ePrembrie

lRg0 ' t2 idnLrarie Iq-o)' 'criiroare brilJnici au-

toare a 66 de romane poligiste' lnnobilati de Regina

Elisabeta a II-a cu titlul de ,,Dame Commander ofthe

British Empire". Agatha Christie este cel mai vindut

rom"nci.r gi cel mri tradus scriitor din toare timpurile

(ooera sa a fost rradusi in r03 Limbi)

'' B"r.Hrr rrr. numele unui film american realirar

in anul 1959 de Metro Goldwyn Mayer, cu Charlcon

Hesron in rolul principal. La vremea lui' a fost 6l-

mul care a beneficiat de cel mai mare buget pe care

o produgie cinematografrci I'a avut plni atunci 9i

,1. .ea m"i m.re construqie executati vreodati pe un

olacou de 6lmare.I M"d"me Turrr,rdt erte mu,'eul "raruilor de ceara

din Londra, fondat de sculptorul Marie Tirssaud 9i de-

venit, peste ani, unul dintre cele mai cunoscute muzee

,h lumi;. Marie lu'.aLrd a realiz:r prima sa sratuie

l, I r(((sli. il(\lt11 (tllll

,,', \'l, rlrtsrr' A, r'stt ltc-

.rtl, n ( ):rsttr rrtl7cisti(c

I rrrrrlrrr ;i ltt,i ,lttccl

, rr.r ;i lrt c()ll( ( ll(. n l)l

,, r (ilrlisticr', ( )rnt r:la

rtr Ir(l ll IIIII)I(LlII.t

1,,'i ll, tt lltrttt. Arrt

,.1 la Muzcrrl l;igttri-

l L,l,rrrre 'lirssrttttls I si la

l\ Il,,ll,)wl,r (' r'l,rrrrrbricr I riir,, i 1,,,, ,,,ii.,, .,Lr-

, , re lrnrlrrl' ' ,l l(qil r

.,, ,'*",,, ,r r'rr',1.r ,'l rhc

,, I srr, ort',lrr.ri r.rrr,lrrr

t". . rilr,rr rlirr,,. rr rirrrPrrrilc

, \ tii,,hil

,, ri l,lnr nr,r, 'r' rerlizrr

, ,,,,,11 'M.n ,'rt lr.rrlr.n

, I lr \i(,,xr Li r l,sr iil-| , rr,.ri rn., , r, I l'( r.,rc

',t, . L ,r ,rvrLr pirr.i .rrrrnci si

, 1 , crc, rrui rrr,rl:rr,i pe un

r, ,,1u,"'rl s,lrrll,,r ,lc cc.rrir

' tt. r l, rs.rrr,l'i.le'

,, , d. r,r.ri.r

i,l i re.rljzat IiIr,r sx strtuic

Planetariuml3, unde am invigat despre

stele;i planete, despre spaliul cosmic.

intotdeauna ;i-a gisit timp si ne ln-

vere, cu ribdare iubitoare, chiar gi arunci

cdnd imprejuririle erau dure sau diffci-

le. Deodati, totul devenea mai limpede

in prezenta ei. Amama nu a fost ocolitide suferingi, dar nu s-a lSsat niciodati

nipiditi de amiriciune, o calitate pe care

fiul ei, tatil meu, a mogtenit-o. Totodati,

rolul pe care l-a avut ln familie, ajutan-

duJ pe Regele Mihai si-;i pistreze buna

judecati in momente diffcile, a fost una

dinrre cele mai importanre comori pe

care tatil meu le-a amt in anii 1940 in

din ceari in anul1777, rcprezenenduJ pe Voltaire.

Ea a deschis muzeul particular in anul 1835, in Baker

Street, la Londra. Dupi aproape doui secole, muzeul

a devenit o legend5, a continuat si existe 9i si producistatui de ceari ale celebritigilor, avand Gliale mai niciin numeroase orage ale lumii.

London llanerarium a lost o mare arraclie ruri.ri.ci a l-ondrei, gizduind spectacole de sunet ;i luminidespre spaliul cosmic gi astronomie, cu efecte speciale.

Dupi anul 2010, clidirea a fost inglobati in MuzeulMadame Tussauds 9i gizduiqte acelagi fel de specta-

.nle. dar Jvind cr remj supereroi in 4D penrru copii.\ingurul planerariu propriu-zis funcgionewi in rilelenoaste la Greenwich. ln estul Londrei.

!ari, iar apoi in exil. De aceea, prezenta

ei lingi Rege nu poate ff suffcient apre-

ciati in cuYinte.

Simlul umorului a fost o alti impor-

tanti parte a caracterului bunicii mele

si una dintre armele secrete ale ei ;i ale

tatei. Avea un umor irezistibil gi imiaduc aminte ci, uneori, aproape lesinam

de ris atunci cind flcea o remarci sau

povestea despre ceva ridicol. ii spu-

neam uneori ci este o bunici perfecti,

dar Amama rAdea si spunea: ,,O, nu,

draga mea, nu sunt deloc perfecti!" imivorbea despre defectele ei, de exemplu

ci era exasperati in anumire situalii gi

gisea dificil si stea calmi; de asemenea,

mirturisea ci nu se putea abtine sa nu

le spuni oamenilor verde in fa;i cind

vedea ceva urat ;i de aceea considera ciadeseori era prea critici la adresa lor. Am

stat la ea un an intreg, dupi ce am ter-

minat scoala, dar, in tot acest timp, chiar

daci aveam conceptiile unei adolescen-

te, purtendu-mi diffcil uneori si ffcAnd

obriznicli specifice acelei varste, Regina

F.lena nu a fost severi cu mine decit de

aceea, ptezenla

suficient apre-

o alti imPor-

bunicii mele

ale ei gi ale

sl lml

les,inam

o remarca sau

icol. ii spu-

lrici perfecti,

ttcrt: ,,o, nu,

;x'rfccri!" imi

, rlc cxemPlu

lrc siruagii 9i

rlc,tscmenea,

uhlitrc sI nu

lrr lirli cAnd

rtrsidera ci

lor. Am

It ilm ter-

chiar'

6cind

l{egina

doui ori. Atunci s-a purtat ferm, iar eu

am ginur minre acele doud leclii.

Ca regini-mami a Romdniei, ea a

fost curaioasi gi gi-a pistrat aceasti. cali-

tate gi in repetatele exiluri, ln impre-

juriri care ar fi sfIrdmar o femeie mai

pulin hotirati sau cu mai pulini forlispirituali. in timpul celui de-Al Doilea

Rizboi Mondial, Amama a infruntat cu

curaj nazismul in incercarea de a-i aiuta

pe evrei, a aritat o tirie de caracter de

neclintit, urmirind ceea ce stia ci este

drept gi bun, reqind si aibi mereu o

prezenld demni. Implicarea sa ln sal-

varea atator vieli de oameni de credinli

iudaici, in timpul dictaturii lui Ion

Altonescu, a fost recunoscuti formal

prin numirea ei post-mortem de citre

Yad Vashem'a ca.,Drept inrre Popoare".

'a Yad Vashem este memorialul oficial al Israeiului,

dedi<-aL vicrimelor Holot ausrului. El onore.vi memo _

ria celor di:pdru1i. ii omagiaz; pe evreii eroi crre ruluprar rmporriva opre'iun'i nari\re fi pe cei Lare i au

ajurar cu generozitate p€ €vreii in pericol. Instituta afost creati in anul 1953, dar ideea fondirii lui dateazi

din anul 1942, ln timpul celui de-Al Doilea RizboiMondial. ,,Drep1ii intre Popoare", afa cum sunt nu-

mii cei care i-au ajutat pe evreii aflaf ln pericol

Amama a fost frumoasi, iar frumu-

selea ei fizici era oglinda frumusegii sale

interioare, a frumuselii spirituale gi a

prolundei ei demniraqi. Ochii ei aveau

o culoare dificil de distins, poate albas-

tru deschis, poate mai degrab| aqua'

marine sau verde pal. Oamenii frumogi

pot fi intimidangi sau diffcil de abor-

dat, dar nu era gi cazul ei. Unul din-

tre mulrele lucruri pe care Amama mi

le-a spus a fost si nu imi fie frici si-mi

arit afec$unea sau si-mi pese de anu-

mice lucruri. Ea stia cum s5-;i apropie

oamenii gi si le arate cildurl sufleteasci

intr-un mod gralios gi sincer, indiferent

de cine erau acei oameni 9i din ce coll de

lume veneau. A fost cu adevirat frumoa-

si, ln trlsituri ;i in fire.

Amama nu a fost niciodati invergu-

nati, indiferent de cAt de multe clipe

grele, chiar teribile, a trebuit sl triiasci.

Ea a fost rotdeauna comparimitoare gi

de moarte, sunt onora$ ln Gridina Dreplilor lntrePopoare, allati ln incinta memorialului. Yad Vashem

este al doilea cel mai vizitat obiectiv din Israel dupiZidul Pldngerii.de

s-a uitat la ceea ce era bun in oameni,

convinsi ffind ci roti oamenii au calitefi.

A dat intotdeauna oamenilor o sansi,

considerdndu-i nevinovagi. inocengi.

A avut un gust desivargit in decora-

rea casei 9i ii plicea si mute lucrurile

dintr-un loc intr-altul, ddnd infhgigiri

noi, diferite, unei camere. Iubea plan-

tele Ei ii piicea si aibi buchete de floriin toate camerele, iar gridina ei de

la Florenga devenise legendari. VillaSparta nu a fost doar o casi, a fost o

lntreagi lume.

Regina Elena a fost o femeie foar-

te eleganti. Nu eram lntotdeauna de

acord cu hainele pe care voia si le port

si nici ea nu agrea intotdeauna gusturile

mele in materie de modi. Uneori, cAnd

hainele mele erau prea moderne, buni-

ca spunea: ,,Nu pot si spun ci admir

tinuta aceasta foarte multl" Amama, inmod special, s-a impotrivit atunci cAnd

mi-am lisat pirul lung. I se pirea ciarati neingrijit, dar aceasta se intimplain anii I970, cind to;i rinerii purtau

pirul lung.

Amama a fost o femeie inteligenti.

Ea a fost cea care m-a incurajat si merg

la universitate, degi nu a spus nicioda-

ta cS ,,trebuie" si fac acesr lucru. Era

prea subtili pentru aga ceva. in schimb,

m-a prezenlar unor oameni inreresanri

;i mi-a fbcut cunoscute idei ;i princi-

pii valoroase, pini cind am ajuns sin-

guri la concluzia ci, daci voiam si fac

ceva care si merite in viagi, si fac o

carieri, atunci aveam nevoie si urmez

studii universitare. Prin ea i-am intAl-

nit pe Harold Acton'5, Freya Starkt6,

Bernard BerensonlT 9i pe celebra Violet

15 Sir Harold Mario Mitchell Acton (5 iulie 1904 -27 februarie 1994), scriitor 9i om de ;tiin!: britaric.S-a nlscut lXngi Florenga, in familia baronului Actonde Aldenham, 9i a studiat la Universitatea Oxford.Acton a fost proprietarul unui impresionant edi6ciu,

urr monument arhitectonic, Vlla La Pietra. A scris

biogra6i, monografii ;i cerfi de est€tici.

'6 Dame Freya Madeline Stark (31 ianuarie 1893 -9 mai 1993), scriitor !i explorator italian 9i britanic.A scris mai bir'e de 24 de volume de cilitorie, de-

spre Orientul Mijlociu ;i de Afganistan. A fost pri-mul cilitor de origine non-arabi care a vizitat sudulDegertului Arabiei.17 Bernard Berenson (26 iunie 1865 - 6 octombrie1959), istoric de arti american, specializat ln Epoca

Rena;terii.

p

r, ( 1,, r ,, I rrr, r, rrrlliljrrri.I llr, t,ll,rl :,,t lll(,ll]

r lr r, ,1, rrrr r ,1'1s, 11jq jq11111-

,1.,r,, r I r, r,, ,.r lrr, rrr. l,).rr

rtl ,1,.,,,,,r , ,,,r.r lrr ', lrintb,,r lt ' nl lltt(.t(.silt)li

,,r,, r,l, r ,.i lrrirrc.i-,,r,,1 rr,, .rjr r rrs sirr-

,, l" ,,, ,ir, r,,,r.rrrr sii llrc, rt, it llr \ Lrt.t, \,t lrl( o

I llr \dt( \.t |'||lt.z

l'r rrr ,..r r.rrrr irrtiil-1,,. 1.1 t, r,,rr lr, r,r Srrrr.k,,,

l1 , ,, ,,,, , 1,, ,,.1, 1'r.r Violcr

r, r l \ ,,r, 1, rlrl l,l0;i, ., ,1, rlrq. l,rir.rrric

| , ir,,tt,,,,,,r lrir\LronI 1,,,,,.r,,.r()\l(,r(1.

, ,, ' , ,,1,r, r,,rllr r,liliLirr,,l ,r, rr.r. A scris

I , ,l II lr r.rrir $,)i,, ,r r rlrrr Li 'rirurric.

' .1,,,, ,1, ,.rl.rr,r ir, <le-

I \l , .r rr .'\ l,,sr l)ri. ,,,1,,,rr, r z r.rrsrrLlLrl

lrir'', l, ,,( tonrl)fir.1,,, r ,r. r irr lrlrril

fielusit 8, oamen; cu o anumita aule 5i

cu o exceptional: culturi, celeblitlli din

lrecule \ remuri de eleganla si gratie.

Pentru mine, Regina Elena Ya rimA-

ne Amamr. cea pe cnre dm iubir-o.i care

m-a iubit. imi amintesc mulre lucruri

despre aceasti minunati femeie, dar mai

presus de roare ii vo! mulrumi penrru

faptul ci ea a crezut ci este posibil, pre-

cum in versurile lui \X/illiam Blakere: ,,Si

vezi o lume intl-un fir de nisip/ $i r-rn rai

inrr-o floare s)lbarici/ S; !ii nemirgini-

rea in palma miinii tale/ Si vecia ir.rtr-o

ora-'"

1$ VioletTiefusis (6 iunic 1894 29lcbluaric 1972),

scriitoare gr jurnalisli britanic! de radio. A publicatromane nr lrancezi ;i englezi.Le Villiam Blake (28 noiembrie I757 I2 augus!

1827), poet, picror briranic, loate apreciat in zilele

noastre pentru lucririle sale in poez;e ji in arrele vi-

20 Stroli din poezia ,,1zz3z ries oflnnocence, deWillianBl:ke.

,rb1i

.e