portofoliu practica infirmiere

23
PORTOFOLIU PRACTICĂ CURS INFIRMIERĂ

Upload: cristina-barbulescu

Post on 26-Jan-2016

274 views

Category:

Documents


12 download

DESCRIPTION

practica

TRANSCRIPT

Page 1: Portofoliu Practica Infirmiere

PORTOFOLIU

PRACTICĂ

CURS INFIRMIERĂ

Page 2: Portofoliu Practica Infirmiere

CUPRINS

1. Tehnici de hrănire

2. Circuitul lenjeriei in spital

3. Tehnica de spălare a mâinilor

Echipamentul personal de protectie

Page 3: Portofoliu Practica Infirmiere

Capitolul 2

Circuitul lenjeriei în spital

Page 4: Portofoliu Practica Infirmiere

Colectarea lenjeriei

- La colectarea lenjeriei murdare, infirmiera trebuie

sa isi puna manusi.

- Colectarea lenjeriei de pat si de corp, utilizate, va fi

facuta in saci curati, care se

inchid la gura, imediat dupa colectare.

-Se interzice scuturatul sau oricare alta manipulare a lenjeriei (sortare, numarare a

rufariei murdare) in saloane sau spatii de circulatie. Aceste operatiuni se fac numai in

camera de numarare – sortare a spalatoriei.

-Rufaria de pat si de corp provenita de la sectiile de contagioase, dermatovenerice,

TBC, de la bolnavii septici precum si cea murdarita cu sange sau produse

patologice, va fi colectata si spalata separat.

-Asigurarea de lenjerie de pat si de corp sterile, la fiecare schimbare pentru

nounascuti

si bolnavi cu mare receptivitate (cei cu transplante de organe). Aceasta lenjerie se

depoziteaza separat de lenjeria curata.

-Lenjeria curata se depoziteaza separat, in spatii aerate, ferite de praf si umezeala

si de posibilitati de contaminare prin insecte si rozatoare.

-Manipularea lenjeriei in depozit se face numai de personalul special destinat

pentru aceasta activitate.

-Transportul lenjeriei curate de la depozit in sectii, se face in saci curati pe un

traseu bine stabilit.

Circuitul materialului moale :

- dupa utilizarea materialului moale (campuri, halate, manusi), acesta se

colecteaza

in saci speciali si este transporat la spalatorie;

- materialul curat se aduce de la spalatorie in saci curati si va fi impachetat in

spatiul special destinat, in vederea sterilizarii;

- sacii cu material moale curat, nu va fi depozitat direct pe pavimente.

Page 5: Portofoliu Practica Infirmiere

Capitolul 3

Tehnica de spălare a mâinilor

Echipamentul personal de protectie

Page 6: Portofoliu Practica Infirmiere

Mâinile constituie calea cea mai rapida dintre caile de transmitere a infecțiilor, astfel

încât, în unitățile spitalicești spălatul pe mâini este absolut obligatoriu inainte si după orice

procedură realizată de catre personalul medical. S-a demonstrat științific că o igienă temeinică a

mâinilor reduce considerabil răspândirea bacteriilor în spitale. Doctorii, asistentii medicali,

infirmierii, întregul personal medical pot să își contamineze mâinile doar făcând lucruri extrem

de simple precum: luând tensiunea sau pulsul pacientului, atingând pacientul sau așternuturile

acestuia, atingând echipamentul din spital. Odată cu apariția microbilor rezistenți la antibiotice,

ceea ce noi numim astăzi igiena mâinilor, care include atât spălatul pe mâini, cât și folosirea

dezinfectantelor pe bază de alcool, a avut parte de o revenire impresionantă în instituțiile de

sănătate din întreaga lume. Studiile din ultimii ani au arătat că, în timp ce se îngrijesc de

pacienți, membrii personalului din spitale se spală pe mâini doar în 40-60% dintre cazurile în

care ar trebui să o facă. Aceste cifre sunt alarmante având în vedere că acum știm că infecțiile se

transmit de cele mai multe ori prin contact direct.

Spalarea mainilor este cea mai importanta procedura de prevenire a infectiilor in spital,

de prevenire a contaminarii si diseminarii agentilor microbieni in spital.

Tehnica corecta de spalare a mainilor

Tehnica de spalare a mainilor ar trebui sa dureze 15-30 secunde. Pe mainilie ude aplicam 5

secunde pentru fiecare dintre cei 6 pasi aratati mai jos. Pot fi folositi pe mana curata 3 ml alcool sau

gel.

Clasic sunt cunoscute trei nivele de decontaminare a mâinilor:

1. Spălarea simpla a mâinilor – igienica.

2. Antiseptica (dezinfectarea) – igienică.

3. Antiseptica (dezinfectarea) – chirurgicală.

Spalarea mainilor se efectueaza de fiecare data in urmatoarele circumstante (sunt

reguli atat general valabile cat si reguli special valabile la locul de munca):

La intrarea in serviciu si la parasirea locului de munca.

La intrarea si la iesirea din salonul bolnavilor.

Inainte si dupa examinarea fiecarui bolnav.

Inainte si dupa aplicarea fiecarui tratament.

Inainte si dupa efectuarea de interventii si proceduri invasive.

Dupa scoaterea manusilor de protective.

Page 7: Portofoliu Practica Infirmiere

Dupa scoaterea mastii folosite la locul de munca.

Dupa folosirea batiste.

Dupa folosirea toaletei.

Dupa activitati administrative si gospodaresti.

Tehnica corecta de spalare a mainilor este urmatoarea:

- Se indeparteaza bijuteriile si ceasul.

- Unghiile trebuie sa fie taiate scurt.

- Se deschide robinetul de apa si se umezesc mainile.

- Se pune in palma o doza de sapun (obisnuit sau antiseptic, dupa caz).

- Sapunirea cu grija (pana deasupra articulatiei pumnului) astfel:

1. palmele intre ele – extremitatile degetelor;

2. fata palmara a mainii stangi peste fata dorsala a mainii drepte si invers;

3. palmele intre ele avand grija la spatiile interdigitale;

4. palmele intre ele cu degetele flectate, incrucisate;

5. prin rotatie, degetul mare stang cu mana dreapta si invers;

6. prin rotatie palma stanga cu degetele stranse ale mainii drepte si invers;

- Clatire abundenta cu apa calda.

Dezinfectia igienica a mainilor se face cu solutii antiseptice din dotare, respectand timpul

de contact recomandat de producator.

Page 8: Portofoliu Practica Infirmiere
Page 9: Portofoliu Practica Infirmiere

Echipamentul personal de protectie

Locul de muncă al infirmierei este o instituţie cu prestigiu care se întăreşte şi mai mult

prin exteriorul, ţinuta şi felul de prezentare al personalului. Pe de altă parte, munca cu

bolnavul reprezintă şi un pericol de îmbolnăvire împotriva căruia infirmiera se apără cu

echipamentul de protecţie. Acest echipament trebuie menţinut întotdeauna în stare perfectă de

curăţenie. Folosirea echipamentului de protecţie este obligatorie.

Halatul

- trebuie sa fie de culoare alba sau culoarea stabilita de

spital, imaculat, fara pete, din bumbac (poate fi fiert si

sterilizat, absoarbe transpiratia);

- se schimba zilnic sau ori de cate ori este nevoie (este purtator si

cale de transmitere pentru germenii intraspitalicesti);

-de asemeni, schimbarea este obligatorie a halatului cand s-a

murdarit, in special cu produse biologice (sange, urina, materii fecale, etc).

Boneta :

-din bumbac (se sterilizeaza) sau din microfibra

(bonetele de unica folosinta);

-trebuie sa acopere in intregime parul;

-la sfarsitul programului se arunca la deseuri nepericuloase;

Pantofii :

-vor fi speciali pentru spital, de culoare alba, silentiosi,

(fara tocuri, odihnitori, comozi);

-cand se intra in serviciile speciale se vor schimba sau proteja cu

botosi din fibra de sticla sau polipropilen (de unica folosinta) sau din

panza (se sterilizeaza);

-este obligatorie purtarea ciorapilor

Masca :

-confectionata din polipropilen sau fibra de sticla foarte eficace (~ 5 ore)

chiar daca este uda. Masca de hartie este eficace ~ 30 minute pentru ca

se uda si se deterioreaza.

Page 10: Portofoliu Practica Infirmiere

-masca trebuie sa acopere nasul si gura; dupa folosire, masca se arunca la deseuri

infectioase;

-masca nu se tine in buzunar;

-spalatul pe maini este obligatoriu dupa scoaterea mastii.

În secţiile de sugari sau in caz de epidemii aerogene, infirmiera va purta în mod

obligatoriu masca facială de protecţie.

În saloanele în care bolnavii prezintă un pericol deosebit de infecţie, peste halatul

obişnuit, infirmiera va îmbrăca un al doilea halat, mai larg, pe care îl va dezbrăca imediat după

părăsirea salonului.

În timpul iernii, când trebuie să părăsească secţia, infirmiera va purta peste echipament

halat de molton. Acesta va fi purtat doar în curtea spitalului, nu şi pe secţie.

La serviciile de radiologie, în timpul expunerii personalului acţiunii razelor rontgen

(sprijinirea bolnavilor adinamici, imobilizarea copiilor mici), infirmiera va purta în mod

obligatoriu un şorţ de cauciuc îmbibat cu săruri de plumb, care să acopere neapărat organele genitale

interne.

Echipamentul de protecţie în timpul liber, precum şi hainele de stradă în timpul

serviciului, se păstrează în dulapuri separate şi individuale aflate în filtrul/vestiar pentru

personal.

In blocul operator este interzisa parasirea salii cu echipamentul specific de sala (halat,

manusi, masca, botosi), acest echipament se scoate la iesirea din sala de operatii si va urma

circuitul specific al materialului utilizat.

Hainele de oraş nu vor fi păstrate niciodată în acelaşi dulap cu hainele de lucru. La ieşirea din

serviciu se va proceda invers. Îmbrăcarea, dezbrăcarea şi păstrarea echipamentului se vor face astfel

încât să se evite o eventuală contaminare a feţei sale interne.

Echipamentul de lucru trebuie să fie întotdeauna perfect curat.

Durata de purtare a unui echipament nu poate fi fixată la un număr minim de zile, în schimb

durata maximă nu poate depăşi 3 zile.

Echipamentul trebuie schimbat imediat ce se murdăreşte sau mototoleşte. Petele de sânge, de

bilă sau chiar de medicamente sunt dezgustătoare pentru bolnav.

Page 11: Portofoliu Practica Infirmiere

Halatul rupt, lipsa nasturilor, echipamentul incomplet produce la bolnavi o impresie

nefavorabilă asupra infirmierei, pe care o etichetează ca neglijentă. Curăţenia halatului, ţinuta îngrijită

reuşesc de la bun început să trezească încrederea bolnavilor. Este foarte important ca exteriorul curat

al infirmierei să se păstreze şi pe timpul turelor de noapte.

Page 12: Portofoliu Practica Infirmiere

Capitolul 1

Tehnici de Hrănire

Un factor foarte important in tratarea si restabilirea fizica a unui individ este alimentatia

echilibrata a acestuia. De aceea, este necesara urmarirea de catre personalul de ingrijire a calitatii

alimentelor si a regimurilor servite, prin asigurarea mesei la timp (care sa aiba aspect estetic

corespunzator si gust bun) precum si creerea unei bune dispozitii in timpul servirii mesei.

Alimentatia trebuie sa fie variata si completa, sa cuprinda toate principiile alimentare:

glucide, proteine, lipide, vitamine si saruri minerale (bineinteles, dietele se diferentiaza pe tipuri de

boli). Prepararea hranei, ca si servirea acesteia, trebuie sa se faca in cele mai stricte conditii de

igiena, pentru a impiedica introducerea in organism, odata cu alimentele, a unor microbi sau a unor

paraziti.

O prima regula in administrarea hranei este servirea meselor la ore fixe, aceasta va obisnui

aparatul digestiv sa aiba o activitate regulata, astfel incat sa nu se mai ajunga la indigestii si

balonari. In timpul alimentatiei, pentru digerarea mai usoara a alimentelor, este necesara

mestecarea lenta a mancarii.

Page 13: Portofoliu Practica Infirmiere

In cazurile in care asistatul are nevoie de o cantitate mare de lichide – ca de exemplu in

transpiratii abundente, stari febrile, deshidratari, intoxicatii grave – se urmareste in permanenta ca

acesta sa ingere cantitatea de lichide prescrisa, urmarindu-se concomitent si cantitatea de lichide

eliminate.

In functie de starea pacientului, alimentatarea poate sa fie activa, pasiva, artificiala.

Alimentarea activa

La bolnavii deplasabili se face in sala de mese.

La bolnavii nedeplasabili, se poate face prin intrebuintarea unei masute care se aseaza la pat, in

fatabolnavului si de pe care acesta se autoserveste.

Pregatirea materialelor:

Tava

Tacamuri

Farfurii

Servetele

Cana pentru supa

Pahar de apa

Fete de masa

Cosulet de paine

Pregatirea fizica a pacientului:

Respectaţi recomandările cu privire la mobilizarea pacientului, asiguraţi pacientul de

ajutorul dumneavoastră;

Ajutaţi pacientul să se spele pe mâini;

Aşezaţi pacientul într-o poziţie confortabilă, conform recomandărilor asistentului

medical şi în raport cu starea sa generală : şezând la masă în salon sau în pat; semişezând pentru

pacientul care se poate ridica puţin; în decubit lateral stâng dacă pacientul este dreptaci, cu capul uşor

ridicat.

Efectuarea procedurii / Tehnicii:

- Verificaţi dacă sunt îndeplinite condiţiile pentru servirea mesei:

salonul este aerisit;

au fost îndepărtate ploştile şi urinarele;

nu se fac tratamente;

Page 14: Portofoliu Practica Infirmiere

nu se face curat în salon;

- Identificaţi pacientul şi regimul alimentar recomandat;

- Ajutaţi pacientul să-şi spele mâinile;

- Pregătiţi alimentele pe o tavă acordând atenţie aspectului estetic;

- Îmbrăcaţi un halat curat şi mănuşi.

a) Alimentarea activă în salon la pat în poziţie şezând sau semişezând:

- Se pregateste salonul ca pentru alimentarea in salon la masa

- Aşezaţi pacientul în poziţie confortabilă, semisezand sau sezand cu ajutorul rezematorului

de pat sau cu perne;

- Protejaţi lenjeria pacientului cu ajutorul unui prosop dacă este cazul;

- Aşezaţi tava cu alimente în faţa pacientului sau adaptaţi o măsuţă specială;

- Ajutaţi pacientul să taie alimentele dacă este necesar;

- Observaţi dacă pacientul consumă toate alimentele.

b) Alimentarea activă la pat în poziţie de decubit lateral:

- Aşezaţi pacientul în decubit lateral lăsând liber braţul dominant (de obicei drept);

- Ridicaţi uşor capul pacientului şi protejaţi patul pacientului cu un prosop curat;

- Aşezaţi sub bărbia pacientului un prosop curat;

- Puneţi tava cu alimente pe marginea patului, pe un taburet sau pe noptieră aşa încât

pacientul să vadă ce mănâncă;

- Tăiaţi alimentele în bucăţi mici;

- Ajutaţi pacientul să bea lichide prin sucţiune sau cu ajutorul unei căni speciale.

Alimentarea pasivă

Se face la pacientii in stare grava, care nu se pot hrani singuri si starea lor nu permite aceasta,

se va mentine pozitia orizontala.

Se vor hranii bolnavii imobilizati, paralizati, epuizati adinamici, în stare gravă sau cei cu

usoare tulburari de deglutitie.

Matreriale necesare:

Tava

Farfurii

Pahar cu apa

Cana cu cioc

Servet de panza

Cana de supa

Tacamuri

Page 15: Portofoliu Practica Infirmiere

Pregatirea fizica a pacientului:

- Se asează in pozitie semisezand cu ajutorul rezematoarelor de pat sau in decubit dorsal

cu capul usor ridicat si aplecat inainte pentru a usura deglutitia;

- I se protejeaza lenjeria cu un prosop curat;

- Se protejeaza cu un prosop in jurul gatului

- Se adapteaza masuta la pat si i se aseaza mancare astfel incat sa vada ce i se intoroduce

in gura.

Efectuarea procedurii / Tehnicii:

- Infirmiera se aseaza in derapta pacientului si ridica usor capul cu perna;

- Verifica temperatura alimentelor (pacientii in stare grava nu simt temperatura si nici gustul

alimentelor);

- Ii serveste supa cu lingura sau din cana cu cioc, taie alimentele solide;

- Supravegheaza debitul lichidului pentru a evita incarcarea peste puterile de deglutitie ale

pacientului;

- Este sters la gura, i se aranjeaza parul

- Se indeparteaza eventualele resturi alimnetare care ajunse sub bolnav,pot contribui la

formarea escarelor;

- Schimba lenjeria daca s-a murdarit

- Acopera pacientul si aeriseste salonul;

- Strange veseala si o transporta la oficiu.

Alimentarea artificiala

Se face la pacientii in stare grava, in stare de inconstienta, cu negativism (refuz) alimentar.

Poate fi efectuata prin sonda, fistula stomacala si prin perfuzii.

Alimentarea prin sonda se face la bolnavii inconstienti, negativisti, la cei cu tulburari de

deglutitie. Dupa ce a fost lubrefiata sonda, se introduce prin gura sau prin una din narile

bolnavului, pana in stomac. Capatul liber al sondei se fixeaza cu leucoplast pe fata bolnavului.

Amestecurile preparate pentru alimentarea prin sonda trebuie sa fie lichide si incalzite la

temperature corpului. Introducerea ratiei zilnice se face in 4-6 doze si se administreaza foarte incet.

Odata cu alimentele pot fi introduse pe sonda si medicamentele prescrise pe cale bucala.

Indepartarea sondei se face dupa golirea ei totala. In acest scop se va introduce pe sonda o cantitate

de 200-300 ml. apa care face parte din ratia zilnica a bolnavului.

Page 16: Portofoliu Practica Infirmiere

In cazul pacientilor cu stricturi esofagiene (arsuri, intoxicatii cu substante caustice), alimentarea se

face printr-o gastrostoma. Este recomandabil ca fistula sa fie acoperita cu un bandaj steril, pentru a

nu se infecta.

Tehnica alimentarii prin fistula este aceeasi ca si in cazul folosirii sondei. Tegumentul din

jurul fistulei se va verifica, deoarece sucul gastric care se poate prelinge determinand iritatea

acestuia. Pentru aceasta, dupa fiecare alimentare, pielea va fi stearsa cu o compresa sterila, dupa

care se va aplica o crema cu antibiotic si apoi se va acoperi cu un tifon steril.

Ingrijirea acestor bolnavi necesita rabdare si intelegere deosebita din partea personalului,

deoarece constiinta infirmitatii ii determina adesea pe bolnavi sa se alimenteze in diferite locuri

pentru a nu fi vazuti de ceilalti din jur.

Alimentarea prin perfuzii se poate face intravenos, subcutanat, intraosos. Cea mai utilizata

cale este cea intravenoasa. In cazul acesteia, prin perfuzii se pot administra alimente mai complexe

sub forma de solutii de concentratii cat mai mari: glucoza, aminoacizi si lipide. Ritmul de

administrare a alimetelor pe cale intravenoasa depinde de natura si concentratia preparatului, ca si

de starea bolnavului. Este cunoscut faptul ca alimentatia corecta poate duce la vindecarea sau

ameliorarea bolilor.

De aceea tratamentul dietetic este la fel de important in anumite boli ca si cel

medicamentos. El are rolul de a face sa se evite o serie de tulburari produse de boala, motiv pentru

care regimurile alimentare sunt atat de variate. Regimul dietetic se intocmeste tinandu-se seama de

particularitatile fiecarui bolnav cat si de stadiul de evolutie a bolii.

Page 17: Portofoliu Practica Infirmiere

Caile de hidratare ale organismului :

1.Calea orala – este cea fiziologica dar nu poate fi folosita in caz de varsaturi, stenoze, refuzul pacientului.

2.Calea gastro-duodenala – prin sonda introdusa in prealabil, ce poate ajunge pana la stomac sau poate merge mai departe pana la duoden.

3.Hidratarea rectala – prin clisma picatura cu picatura, rar folosita.

4.Hidratarea prin perfuzie sau parenerala – este calea cea mai folosita, se face prin picatura cu picatura.