portofoliu didactic

76
1 din 76 MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE ACADEMIA FORŢELOR AERIENE „HENRI COANDĂ” FACULTATEA DE MANAGEMENT AERONAUTIC DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC Programul de studii psihopedagogice în vederea certificării pentru profesia didactică PORTOFOLIU DIDACTIC ÎNDRUMĂTOR ŞTIINŢIFIC: Lt. col. Mircea PANCU AUTOR: Stud. Sg. Lorena AVRAM BRASOV - 2012 - NESECRET

Upload: adam-alexandru

Post on 08-Feb-2016

363 views

Category:

Documents


10 download

DESCRIPTION

dsdasffd

TRANSCRIPT

Page 1: Portofoliu Didactic

1 din 76

MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE

ACADEMIA FORŢELOR AERIENE „HENRI COANDĂ”

FACULTATEA DE MANAGEMENT AERONAUTIC

DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC

Programul de studii psihopedagogice în vederea certificării pentru

profesia didactică

PORTOFOLIU DIDACTIC

ÎNDRUMĂTOR ŞTIINŢIFIC:

Lt. col.

Mircea PANCU

AUTOR:

Stud. Sg.

Lorena AVRAM

BRASOV

- 2012 -

NESECRET

Page 2: Portofoliu Didactic

NESECRET

NESECRET

2 din 76

Pagină albă

Page 3: Portofoliu Didactic

NESECRET

NESECRET

3 din 76

CUPRINS

1. Practică pedagogică .....................................................................................5

1.1. Practică pedagogică 1 ..........................................................................9

1.1.1. Fişa de prezentare a activităţilor specifice unităţii şcolare de

aplicaţie ..............................................................................................9

1.1.2.Fişa de asistenţă la lecţia demonstrativă nr. 1 .........................15

1.1.3.Fişa de asistenţă la lecţia demonstrativă nr. 2 .........................21

1.1.4.Fişa de asistenţă la lecţia demonstrativă nr. 3 .........................27

1.1.5.Fişa de caracterizare psihopedagogică a elevei Ștefan Ioana

Alexandra Maria ...............................................................................33

1.2. Practică pedagogică 2.........................................................................35

1.2.1.Proiect didactic pentru lecţia de probă nr.1 ............................35

1.2.2.Proiect didactic pentru lecţia de probă nr.2 ............................43

1.2.3.Proiect didactic pentru lecţia finală ....................................... 49

2. CV Europass .............................................................................................59

3. Eseu ...........................................................................................................61

4. Referat........................................................................................................65

5. Recenzie.....................................................................................................71

Page 4: Portofoliu Didactic

NESECRET

NESECRET

4 din 76

Pagină albă

Page 5: Portofoliu Didactic

NESECRET

NESECRET

5 din 76

1. PRACTICĂ PEDAGOGICĂ

A.DATE GENERALE:

Numele şi prenumele cursantului: AVRAM LORENA-ALEXANDRA

Instituţia militară de învăţământ: Academia Forţelor Aeriene „Henri Coandă”

Anul universitar: 2011-2012

Perioada de practică pedagogică: 01.02.2012 – 25.05. 2012

Instituţia unde s-a desfăşurat practica: Şcoala Generală Nr 1 „Mihai Viteazul”,Câmpia-Turzii

Profesorul îndrumător:Înv. Ana Revnic

B. DATE SPECIFICE

1. ÎNSEMNĂRILE CURSANTULUI LA INSTRUCTAJUL FĂCUT LA

DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC

Data efectuării

instructajului: 10.10.2011

Cine a făcut

instructajul:

Conf. univ.dr. Diana ILIŞOI

Lt.col.Mircea PANCU

Conţinutul

instructajului:

Practica pedagogică (1) şi Practica pedagogică (2) din planul de

învăţământ al Programului de studii psihopedagogice Nivel 1 se vor

desfăşura, de către fiecare cursant al formei universitare organizate în

Academia Forţelor Aeriene “Henri Coandă“,la unităţi şcolare din reţeaua

învăţământului preuniversitar obligatoriu sau în unităţi de învăţământ

specifice instituţiei militare (şcoli de aplicaţie, centre de pregătire) în

perioada 01.02.2012-25.05.2012

Activităţile pe care cursantul le va desfăşura în cadrul Practicii

pedagogice (1) sunt:

Activităţi de cunoaştere generală a unităţii şcolare unde se efectuează

practica pedagogică;

Activităţi instructiv-educative de observaţie, cunoaştere şi analiză:

asistenţă la lecţii şi activităţi demonstrative (3) susţinute de cadrele didactice

cu experienţă, urmate de discuţii, analize şi concluzii consemnate în caietul

de practică pedagogică;

Activităţi de observare şi cunoaştere psihologică a elevilor din

clasele unde se efectuează asistenţa la ore. Întocmirea fişei de caracterizare

psihopedagogică a unui elev.

Activităţile pe care cursantul le va desfăşura în cadrul Practicii

pedagogice (2) sunt:

Elaborarea proiectelor didactice pentru activităţile didactice de probă

şi finale;

Activităţi practice de predare - învăţare (2 de probă şi una finală),

urmate de discuţii, analize, evaluare şi autoevaluare.

Fiecare cursant are la dispoziţie setul de documente pe care va trebui să le

întocmească în urma desfăşurării efective a activităţilor mai sus menţionate

precum şi instrumentele necesare analizei lecţiilor demonstrative.

Activităţile practice vor fi planificate, de comun acord, de către fiecare

cursant împreună cu profesorul îndrumător din instituţia de învăţământ unde

va desfăşura practica pedagogică, cu acordul directorului unităţii.

Fiecare cursant va prezenta la finalul perioadei de pregătire (01.02.2012 –

Page 6: Portofoliu Didactic

NESECRET

NESECRET

6 din 76

25.05.2012), „Caietul de practică pedagogică” ce conţine toate produsele

activităţii practice desfăşurate şi pe baza cărora se va organiza colocviul de

absolvire a disciplinelor Practică pedagogică (1) şi Practică pedagogică (2).

Fiecare activitate realizată de cursant va fi evaluată cu note de către

profesorul îndrumător din unitatea şcolară de aplicaţie şi de către

reprezentantul DPPD care răspunde de practica pedagogică. Nota minimă

aceeptată pe fiecare activitate este 7. Media generală a Practicii pedagogice

(1) şi a Practicii pedagogice (2) pentru fiecare cursant se stabileşte de

reprezentantul Departamentului pentru Pregătirea Personalului Didactic,

prin notă întreagă, rotunjindu-se în plus sau în minus faţă de media

aritmetică a notelor parţiale obţinute de cursant pentru fiecare din activităţile

sau produsele evaluate.

2. PLANIFICAREA ACTIVITĂŢILOR:

a) Cunoaşterea generală a unităţii şcolare de aplicaţie

Nr.

crt. Data

Intervalul

orar Conţinutul activităţii

1. 01.02.2012 09.00-

14.00

1.1.Cunoaşterea direcţiunii şcolii:

Structura de conducere;

Atribuţiile persoanelor din conducerea şcolii;

Activităţi specifice conducerii şcolii;

Structuri subordonate;

Relaţii de colaborare.

1.2.Cunoaşterea secretariatului şcolii:

Structura secretariatului;

Atribuţii îndeplinite de secretariat;

Activităţi specifice secretariatului;

Structuri subordonate;

Relaţii de subordonare şi de colaborare

1.3.Cunoaşterea sectorului administrativ:

Structura sectorului administrativ;

Atribuţii îndeplinite de sectorul administrativ;

Activităţi specifice sectorului administrativ;

Structuri subordonate;

Relaţii de subordonare şi de colaborare

2. 02.02.2012 09.00-

14.00

2.1.Cunoaşterea activităţilor specifice desfăşurate de cadrele

didactice în cadrul comisiilor didactice:

Comisiile didactice din şcoală: structură, rol;

Atribuţiile cadrelor didactice în comisia didactică de

specialitate;

Activităţi specifice de pregătire şi perfecţionare a cadrelor

didactice;

Relaţii de subordonare şi de colaborare a comisiilor

didactice.

2.2.Cunoaşterea relaţiilor de colaborare a şcolii cu familiile

elevilor şi comunitatea locală:

Responsabili;

Proiecte de colaborare a şcolii cu familiile elevilor;

Page 7: Portofoliu Didactic

NESECRET

NESECRET

7 din 76

Nr.

crt. Data

Intervalul

orar Conţinutul activităţii

Proiecte de colaborare a şcolii cu comunitatea locală.

2.3.Cunoaşterea activităţilor extraşcolare organizate cu elevii

şcolii de aplicaţie.

b) Asistenţele la lecţii demonstrative:

Nr.

crt. Data

Intervalul

orar Disciplina

Clas

a

Tipul

lecţiei Titlul lecţiei (activităţii)

1. 27.02.2012 10.00 - 10.50

Limba şi

literatura

română

a IV-

a B

Lecţie de

transmitere

de

cunosţinte

Elemente de descriere într-o

naraţiune.Compunerea cu

titlu dat

2. 28.02.2012 11.10 - 12.00

Limba şi

literatura

română

a IV-

a B

Lecţie de

transmitere

de

cunosţinte

Compunerea liberă

3. 29.02.2012 10.00 - 10.50

Limba şi

literatura

română

a IV-

a B

Lecţie de

transmitere

de

cunosţinte

Compunerea în care se

introduce dialogul

c) Lecţiile de probă (2) şi lecţia finală

Nr.

crt.

DATA

(anul luna, ziua)

Anul de studii

(clasa) Titlul lecţiei

1. 01.03.2012 a IV-a B Substantivul

2. 02.03.2012 a IV-a B Verbul

3. 27.03.2012 a IV-a B Părți de vorbire-recapitulare

Page 8: Portofoliu Didactic

NESECRET

NESECRET

8 din 76

Pagină albă

Page 9: Portofoliu Didactic

NESECRET

NESECRET

9 din 76

1.1. PRACTICĂ PEDAGOGICĂ I

1.1.1. FIŞĂ DE PREZENTARE A ACTIVITĂŢII SPECIFICE UNITĂŢII

ŞCOLARE DE APLICAŢIE

Denumirea instituţiei de învăţământ: Şcoala Generală nr 1 „Mihai Viteazul”

Locaţie: Cîmpia-Turzii,str. Gh. Bariţiu nr. 57

Director: Prof. Anechitoae Carmen

Nr. elevi/cursanţi înmatriculaţi: 659

Nr. total cadre didactice: 43

Nr. săli de clasă: 25

Nr. laboratoare şi ateliere de lucru: 7 cabinete, 3laboratoare, 1 atelier, 1 sală a

Drepturilor Omului

Bibliotecă: 1 DA

Sală de sport: 1 DA

Nr.

crt.

Domeniul

activităţii

în unitatea şcolară

de aplicaţie

Descrierea structurii, atribuţiilor şi activităţilor

1. Direcţiunea

Structura conducerii şcolii: Director

Director adjunct

Consiliul de administraţie

Atribuţii pe care le îndeplineşte direcţiunea: acestea sunt cele

prevăzute în ROFUIP aprobat prin ordin de ministru

- Coordonează activitatea consiliului de administraţie şi

a consiliului profesoral în calitate de preşedinte

- Elaborează ROI la nivelul unităţii şi îl propune spre

aprobare consiliului de administraţie

- Numeşte, prin decizie, componenţa comisiilor

metodice, a compartimentelor funcţionale din unitatea

şcolară şi a celor de examene de corigenţă şi diferenţe

- Coordonează elaborarea proiectului instituţional şi a

planului managerial în concordanţă cu planul

managerial al Inspectoratului şcolar şi specificul

unităţii

- Elaborează proiectul planului de şcolarizare şi

normarea unităţii cu personal didactic şi nedidactic

- Organizează, coordonează şi controlează procesul

instructiv educativ

- Organizează activităţile de perfecţionare a personalului

didactic la formele de perfecţionare organizate în afără

unităţii

- Numeşte şi controlează personalul care răspunde de

sigiliul şcolii

- Răspunde de întocmirea, completarea, eliberarea,

reconstituirea, anularea şi gestionarea actelor de studii

şi a celor de evidenţă şcolară

- Aplică sancţiuni pentru abateri disciplinare săvârşite de

personalul unitatii, în limitele prevederilor legale

- Aprobă graficul serviciului pe şcoală al personalului

Page 10: Portofoliu Didactic

NESECRET

NESECRET

10 din 76

Nr.

crt.

Domeniul

activităţii

în unitatea şcolară

de aplicaţie

Descrierea structurii, atribuţiilor şi activităţilor

didactic şi al elevilor

- Încheie contracte individuale de muncă cu personalul

angajat şi aprobă concediile de odihnă ale personalului

- Vizează fişele de post pentru tot personalul

- Verifică condica de prezenţă

Activităţi specifice direcţiunii şcolii: exercită conducerea executivă

a unităţii de învăţământ, în conformitate cu atribuţiile conferite de

lege, cu hotărârile Consiliului de administraţie al unităţii precum şi

cu alte reglementări legale

- Numeşte şi eliberează din funcţie personalul didactic

auxiliar şi nedidactic, în conformitate cu legislaţia în

vigoare

- Ca ordonator terţiar de credite elaborează proiectul de

buget şi răspunde pentru legalitatea, şi modul în care se

utilizează creditele bugetare

- Coordonează utilizarea eficientă a bazei didactico-

materiale şi contribuie la dezvoltarea şi modernizarea

acesteia

- Răspunde de respectarea condiţiilor şi exigenţelor

privind normele de igienă şcolară, de protecţia muncii,

de protecţia civilă şi de paza contra incendiilor

- Elaborează un raport general privind starea şi calitatea

învăţământului din unitatea şcolară pe care o conduce

Îşi subordonează: compartimentele din unitate

Colaborează cu:

- In cadrul unitatii cu serviciul secretariat, cu serviciul

contabilitate, cu serviciul administrativ, cu consiliul

reprezentativ al părinţilor

- Cu alte institutii: inspectoratul scolar, casa corpului

didactic, unitati de invatamant din judeţ, Primăria şi

Consiliul local precum şi cu agenţii economici

2. Secretariatul

şcolii Structura secretariatului: Secretar şef

Secretar

Atribuţii îndeplinite:

- Întocmeşte documente de personal pentru angajaţii

unităţii, răspunde de exactitatea datelor înscrise în

aceste documente

- Întocmeşte statele de plată

- Completează actele de studii ale absolvenţilor (foi

matricole, diplome, certificate, duplicate)

- Completează registrele matricole, cataloagele de la

examenele de absolvire care atestă dreptul de eliberare

a actelor de studii

- Se ocupă de întocmirea tabelelor pentru vizarea actelor

de studii cu timbru sec

- Completează situaţiile statistice ale elevilor şi claselor

la începutul anului şcolar şi la sfârşitul semestrelor pe

baza datelor înregistrate în procesul verbal al

Page 11: Portofoliu Didactic

NESECRET

NESECRET

11 din 76

Nr.

crt.

Domeniul

activităţii

în unitatea şcolară

de aplicaţie

Descrierea structurii, atribuţiilor şi activităţilor

consiliului profesoral

- Întocmeşte încadrarea unităţii cu personal didactic la

începutul anului şcolar

- Păstrează securitatea documentelor de secretariat,

diplomelor, certificatelor completate sau necompletate,

registrelor matricole

- Sigiliul unităţii şcolare este păstrat în condiţii de

securitate

- Se ocupă de organizarea arhivei şcolare în

conformitate cu legislaţia în vigoare

- Întocmeşte dosarele de penșionare ale personalului

- Întocmeşte statele de funcţiuni

- Întocmeşte statele de plată pentru burse şi pentru toate

programele sociale „Bani de liceu”, „Euro 200”,

- Întocmeşte situaţii pentru decontarea abonamentelor

- Redactează corespondenţa şcolii

Activităţi specifice:

- Asigurarea interfeţei dintre şcoală şi beneficiar

(elev/profesor)

- Managementul activităţilor de secretariat

Îşi subordonează: compartimentele din unitate

Colaborează cu:

- In cadrul unităţii cu conducerea şcolii, cu personalul

unităţii, cu serviciul contabilitate

- Cu alte instituţii: inspectoratul şcolar, casa corpului

didactic, unităţi de invăţământ din judeţ

3. Sectorul

administrativ Structura sectorului administrativ: - Muncitori

- Îngrijitoare

- Portari

Atribuţii pe care le îndeplineşte sectorul administrativ:

- răspunde de gestionarea şi întreţinerea bazei materiale a

unităţii de învăţământ

- coordonează activitatea personalului administrativ de întreţinere

şi curăţenie

- răspunde de întregul inventar mobil şi imobil al unităţii de

învăţământ

Activităţi specifice: intretinerea și curatenia unitatii

Îşi subordonează: personalul din unitate

Colaborează cu: conducerea unităţii

- cu cadrele didactice

- cu serviciul contabilitate

- cu serviciul secretariat

4. Activităţi

specifice realizate

de cadrele

didactice în

cadrul comisiilor

Comisiile didactice din şcoală: În cadrul unităţii comisiile metodice

se constituie din minimum 4 membri, pe discipline de studiu, pe

discipline înrudite sau pe arii curriculare

Atribuţiile cadrelor didactice în comisia didactică de specialitate:

- elaborează propunerile pentru oferta educaţională a unităţii

Page 12: Portofoliu Didactic

NESECRET

NESECRET

12 din 76

Nr.

crt.

Domeniul

activităţii

în unitatea şcolară

de aplicaţie

Descrierea structurii, atribuţiilor şi activităţilor

didactice

cuprinzând obiective,finalităţi, resurse materiale şi umane,

curriculum la decizia şcolii

- elaborează programe şi activităţi semestriale şi anuale

- elaborează instrumente de evaluare şi notare

- monitorizează parcurgerea programei şcolare şi modul în care se

realizează evaluarea elevilor

- organizează activităţi de pregătire specială a elevilor pentru

examene şi concursuri şcolare

- şeful comisiei stabileşte atribuţiile fiecărui membru de comisie

- şeful comisiei evaluează activitatea fiecărui membru al comisiei

şi propune consiliului de administraţie calificativele anuale ale

acestora în baza unui raport bine documentat

- organizează activităţi de formare continuă-acţiuni specifice

unităţii de învăţământ, lecţii demonstrative, schimburi de

experienţă

- şeful de catedră efectuează asistenţă la lecţiile personalului

didactic de predare din cadrul catedrei

- elaborează informări, semestrial la cererea directorului, asupra

activităţii comisiei pe care le prezintă în consiliul profesoral

Activităţi specifice de pregătire şi perfecţionare a cadrelor

didactice: Personalul didactic din învăţământ are obligaţia de a

participa la programe de formare continuă în conformitate cu

reglementările în vigoare

Comisia didactică îşi subordonează: conducerii unităţii

Comisia didactică colaborează cu: tot personalul didactic

5. Colaborarea

şcolii cu familiile

elevilor şi

comunitatea

locală

Responsabili: Conducerea unităţii, diriginţii, psihologul şcolii şi

consiliul reprezentativ al părinţilor

Proiecte de colaborare a şcolii cu familiile elevilor:

- Organizarea de întâlniri şi discuţii cu părinţii, care se

pot desfăşura pe grupe, individual sau în plen, se

consultă cu aceştia despre absenţele şi comportamentul

elevilor, despre potenţialele situaţii de corigenţe, de

amânare a încheierii situaţiei şcolare şi de aplicare a

unor sancţiuni disciplinare

Proiecte de colaborare a şcolii cu comunitatea locală:

- Activităţi de ecologizare

- Plantarea de pomi

- Membru în Clusterul ETREC

- Proiectul PICAS

- "Acces la educaţie a grupurilor dezavantajate cu

focalizare pe romi"- program PHARE

- "Sprijin educaţional pentru copiii cu CES"- program

PHARE

- "Managementul cultural în CDI" - program finanţat de

Administraţia Fondului Cultural Naţional

Page 13: Portofoliu Didactic

NESECRET

NESECRET

13 din 76

Nr.

crt.

Domeniul

activităţii

în unitatea şcolară

de aplicaţie

Descrierea structurii, atribuţiilor şi activităţilor

6. Activităţile

extraşcolare Responsabili: Conducerea unităţii şi diriginţii claselor

Tipuri de activităţi extraşcolare organizate cu elevii şcolii:

- Programul Învăţare pe tot parcursul vieţii – Romaninet

- Tineri romi competitivi, cu şanse egale pe piaţa muncii

-activităţi dedicate unor personalităţi, evenimente, sărbători, zIlele

şcolii

- activităţi cu caracter umanitar şi de voluntariat

- Spring Day

- Eco Scoala

- excurșii

- tabere şcolare

- serbări

Multe din aceste activităţi se realizează în parteneriat cu grădiniţele,

şcolile, alte instituţii din oraş sau şcoli din judeţ, din ţară.

- concursuri şcolare naţionale: Cangurul, Evaluare în Educaţie,

Eurojunior, Media Kinder, Micul matematician, Smart

- parteneriate cu instituţii din municipiu, din judeţ, din ţară, din

străinătate

- colaborări cu organizaţii din ţară şi străinătate, ONG-uri locale,

Fundaţia Română pentru Copii Comunitate şi Familie- Câmpia Turzii,

Poliţia municipiului, Societatea Culturală 775- Câmpia Turzii,

Biblioteca municipiului, Primăria municipiului, Serviciul Public

Local de Asistenţă Socială, Clubul Copiilor, Casa de Cultură.

- Simpozionul naţional " Şcoala şi educaţia în perspectivă europeană"

- Simpozionul naţional "Limba şi literatura română, creativitate şi

inovaţie"

- Revista şcolii , "Ramuri" - apariţie semestrială

Page 14: Portofoliu Didactic

NESECRET

NESECRET

14 din 76

Pagină albă

Page 15: Portofoliu Didactic

NESECRET

NESECRET

15 din 76

1.1.2. FIŞĂ DE ASISTENŢĂ LA

LECŢIA DEMONSTRATIVĂ NR. 1

Instituţia de învăţământ: Şcoala generală nr.1 "Mihai Viteazull" Cîmpia-Turzii,jud.Cluj

Disciplina: Limba şi literatura română

Profesorul care susţine lecţia sau activitatea: Înv. Ana Revnic

Subiectul lecţiei: Elemente de descriere într-o naraţiune.Compunerea cu titlu dat

Anul de studii (clasa) a IV-a B

Data: 27.02.2012

Desfăşurarea lecţiei demonstrative:

Momentele

lecţiei

(pot varia în

funcţie de tipul

lecţiei!)

ACTIVITATEA

PROFESORULUI

COMPORTAMENTUL

ELEVILOR Activ –

participativ

Pașiv –

indiferent Refractar

Captarea atenţiei

Profesorul arată impor-

tanţa însuşirii noţiunilor ce

urmează a fi prezentate.

Urmăresc cu

atenţie profeso-

rul.

Răspund la

întrebările puse

de profesor.

Pun întrebări

şi cer explicaţii

suplimentare.

Anunţarea

obiectivelor

operaţionale

Profesorul enunţă obiec-

tivele operaţionale pe care şi

le-a propus la fiecare sec-

venţă de instruire.

Urmăresc

predarea şi

notează

notiţele.Sunt

mereu atenţi.

Reactualizarea

cunoştinţelor

Profesorul adresează între-

bări elevilor referitoare la

conţinutul lecţiei anterioare.

Răspund la

întrebările puse

de profesor.

Se oferă să

participe la re-

zolvări de pro-

bleme.

Completează

răspunsurile

colegilor.

Page 16: Portofoliu Didactic

NESECRET

NESECRET

16 din 76

Momentele

lecţiei

(pot varia în

funcţie de tipul

lecţiei!)

ACTIVITATEA

PROFESORULUI

COMPORTAMENTUL

ELEVILOR Activ –

participativ

Pașiv –

indiferent Refractar

Transmiterea

noului conţinut

Profesorul enunţă, descrie,

explică şi argumentează ele-

mentele de conţinut ale fie-

cărei secvenţe de instruire.

Urmăresc cu

atenţie profeso-

rul.

Notează în

caiete.

Răspund la

întrebările puse

de profesor.

Pun întrebări

şi cer explicaţii

suplimentare.

Dirijarea învăţării

Profesorul utilizează meto-

de şi procedee active, folo-

sind mijloace adecvate şi îi

pune pe elevi în situaţiile

cele mai favorabile îndepli-

nirii obiectivelor operaţio-

nale.

Urmăresc cu

atenţie pro-

fesorul.

Răspund la

întrebările puse

de profesor.

Se oferă să

participe la de-

monstraţii, re-

zolvări de pro-

bleme.

Rezolvă sar-

cinile de lucru

date de profe-

sor.

Obţinerea

performanţei

Profesorul elaborează șitu-

aţii problemă şi implică ele-

vii în rezolvarea acestora,

pentru aprofundarea cunoş-

tinţelor dobândite.

Răspund

doar când

sunt solici-

taţi.

Sunt atenţi

uneori.

Realizarea

feed-back-ului

Profesorul adresează între-

bări elevilor referitoare la

noul conţinut predat şi nu-

meşte elevul care să răs-

pundă la fiecare întrebare.

Răspund la

întrebările puse

de profesor.

Completează

răspunsurile

colegilor.

Evaluarea

performanţei

Pe baza modului în care

elevii au răspuns la întrebări,

profesorul analizează modul

de îndeplinire a obiectivelor

operaţionale.

Răspund la

întrebările puse

de profesor.

Se oferă să

participe la de-

monstraţii, re-

zolvări de pro-

bleme.

Pun întrebări

şi cer explicaţii

suplimentare.

Page 17: Portofoliu Didactic

NESECRET

NESECRET

17 din 76

Momentele

lecţiei

(pot varia în

funcţie de tipul

lecţiei!)

ACTIVITATEA

PROFESORULUI

COMPORTAMENTUL

ELEVILOR Activ –

participativ

Pașiv –

indiferent Refractar

Intensificarea

retenţiei

Profesorul subliniază pro-

blemele esenţiale din conţi-

nutul lecţiei.

Urmăresc cu

atenţie profeso-

rul.

Completează

notiţele din ca-

iete.

Pun întrebări

şi cer explicaţii

suplimentare.

Asigurarea

transferului

cunoştinţelor

Profesorul pune în discuţie

anumite situaţii problemă şi

implică elevii în rezolvarea

acestora pentru pregătirea

lecţiilor umătoare.

Urmăresc cu

atenţie profe-

sorul.

Răspund la

întrebările puse

de profesor.

Se oferă să

participe la de-

monstraţii, re-

zolvări de pro-

bleme.

Pun între-

bări şi cer ex-

plicaţii supli-

mentare.

Completează

răspunsurile

colegilor.

Rezolvă

sarcinile de lu-

cru date de

profesor.

Analiza lecţiei demonstrative:

Criterii Observaţiile studentului/cursantului Concluzii şi propuneri

Obiectivele operaţionale:

Au fost corect fixate?

Au fost clar

formulate?

Au fost comunicate,

într-o manieră

accesibilă, elevilor?

Se cunoaşte gradul în

care au fost atinse la

finalul lecţiei?

Obiectivele operaţionale au fost

clar formulate şi comunicate elevilor

într-o manieră accesibilă.

Page 18: Portofoliu Didactic

NESECRET

NESECRET

18 din 76

Criterii Observaţiile studentului/cursantului Concluzii şi propuneri

Conţinutul vehiculat:

A fost corect din

punct de vedere

ştiinţific?

A fost accesibil

elevilor?

A fost sistematizat?

A fost actual?

Noul conţinut a fost transmis în

mod sistematizat şi pe înţelesul ele-

vilor.

Metode de învăţământ:

Au fost corect alese

(gradul de adecvare la

obiective, conţinut şi

caracteristicile

clasei)?

Au fost corect

utilizate?

Au generat activism

în rândul elevilor?

Metodele de învăţământ foloșite

de către profesor au fost corect alese

(expunerea, explicaţia, prelegerea,

conversaţia, jocul de rol şi proble-

matizarea, învăţarea prin desco-

perire), implicând participarea activă

a elevilor.

Pregătirea şi utilizarea

mijloacelor de învăţământ

şi a materialului didactic

Au susţinut învăţarea?

Au stârnit curiozitatea

elevilor?

Profesorul a utilizat mijloace de

învăţământ şi material didactic mo-

dern (calculator, videoproiector şi

prezentare în Power Point)

Utilizarea feed-back-ului:

Au fost anticipate

dificultăţile elevilor în

învăţare?

S-au identificat erorile

şi lacunele în

învăţare?

Profesorul a luat

măsuri de remediere a

erorilor şi lacunelor în

învăţare?

Cunoştinţele au fost

corect fixate?

Profesorul a stimulat

îmbogăţirea şi

transferul

cunoştinţelor?

A existat feed-back-ul din partea

clasei.

Profesorul a stimulat îmbogăţirea

şi transferul cunoştinţelor către elevi

folosind metode active: proble-

matizarea, jocul de rol, învăţarea

prin descoperire.

Page 19: Portofoliu Didactic

NESECRET

NESECRET

19 din 76

Criterii Observaţiile studentului/cursantului Concluzii şi propuneri

Evaluarea:

Profesorul a fost

preocupat de

realizarea evaluării

continue?

Evaluarea s-a realizat

corect (pe baza unor

criterii unice)?

Evaluarea s-a făcut în

raport cu obiectivele

proiectate?

Evaluarea s-a realizat în mod con-

tinuu, prin întrebări adresate elevilor,

atât la începutul lecţiei, cât şi pe

parcursul acesteia, în raport cu

obiectivele proiectate.

Managementul clasei:

Profesorul s-a

încadrat în timp?

Ritmul activităţii a

fost optim?

S-a generat şi s-a

menţinut în clasă o

atmosferă de studiu

stimulativă pentru

elevi?

Toţi elevii au fost

implicaţi, activizaţi?

Profesorul a dovedit

flexibilitate în raport

cu situaţiile concrete

din clasă?

Timpul alocat predării noului

conţinut a fost suficient.

Profesorul a generat şi a menţinut

în clasă o atmosferă de studiu

stimulativă pentru elevi.

Majoritatea elevilor a fost

implicată în atmosfera lecţiei.

Profesorul a dovedit tact peda-

gogic în conducerea orei.

Utilizarea tablei:

La tablă scrisul a fost

vizibil?

Informaţiile scrise au

fost bine organizate,

structurate?

Profesorul a foloșit tabla pentru

titlul lecţiei şi structura acesteia,

având un scris lizibil şi vizibil în

toată clasa.

Cadrul didactic:

Profesorul a avut o

ţinută decentă?

Profesorul a utilizat

un registru vocal

potrivit pentru a

menţine trează atenţia

elevilor (ton, ritm,

dicţie)?

Profesorul deţine

mijloace verbale şi

nonverbale pe care le

utilizează eficient în

comunicare?

A dovedit creativitate

în abordarea temei?

Profesorul a avut o ţinută adecvată

momentului şi un comportament mo-

del pentru elevi.

Profesorul deţine mijloace verbale

şi nonverbale pe care le utilizează

eficient în comunicare?

Page 20: Portofoliu Didactic

NESECRET

NESECRET

20 din 76

Pagină albă

Page 21: Portofoliu Didactic

NESECRET

NESECRET

21 din 76

1.1.3. FIŞĂ DE ASISTENŢĂ LA

LECŢIA DEMONSTRATIVĂ NR. 2

Instituţia de învăţământ : Şcoala generală nr.1 "Mihai Viteazull" Cîmpia-Turzii,jud.Cluj

Disciplina: Limba şi literatura română

Profesorul care susţine lecţia sau activitatea: Înv. Ana Revnic

Subiectul lecţiei: Compunerea liberă

Anul de studii (clasa) a IV-a B

Data: 28.02.2012

Desfăşurarea lecţiei demonstrative:

Momentele

lecţiei

(pot varia în

funcţie de tipul

lecţiei!)

ACTIVITATEA

PROFESORULUI

COMPORTAMENTUL

ELEVILOR Activ –

participativ

Pașiv -

indiferent Refractar

Captarea atenţiei

Profesorul arată impor-

tanţa însuşirii noţiunilor ce

urmează a fi prezentate.

Urmăresc cu

atenţie profeso-

rul.

Răspund la

întrebările puse

de profesor.

Pun întrebări

şi cer explicaţii

suplimentare.

Anunţarea

obiectivelor

operaţionale

Profesorul enunţă obiec-

tivele operaţionale pe care şi

le-a propus la fiecare sec-

venţă de instruire.

Urmăresc

predarea şi

noteză în

caiete.Sunt

permanent

atenţi.

Reactualizarea

cunoştinţelor

Profesorul adresează între-

bări elevilor referitoare la

conţinutul lecţiei anterioare.

Răspund la

întrebările puse

de profesor.

Se oferă să

participe la re-

zolvări de pro-

bleme.

Completează

răspunsurile

colegilor.

Page 22: Portofoliu Didactic

NESECRET

NESECRET

22 din 76

Momentele

lecţiei

(pot varia în

funcţie de tipul

lecţiei!)

ACTIVITATEA

PROFESORULUI

COMPORTAMENTUL

ELEVILOR Activ –

participativ

Pașiv -

indiferent Refractar

Transmiterea

noului conţinut

Profesorul enunţă, descrie,

explică şi argumentează ele-

mentele de conţinut ale fie-

cărei secvenţe de instruire.

Urmăresc cu

atenţie profeso-

rul.

Notează în

caiete.

Răspund la

întrebările puse

de profesor.

Pun întrebări

şi cer explicaţii

suplimentare.

Dirijarea învăţării

Profesorul utilizează meto-

de şi procedee active, folo-

sind mijloace adecvate şi îi

pune pe elevi în situaţiile

cele mai favorabile îndepli-

nirii obiectivelor operaţio-

nale.

Urmăresc cu

atenţie pro-

fesorul.

Răspund la

întrebările puse

de profesor.

Se oferă să

participe la de-

monstraţii, re-

zolvări de pro-

bleme.

Rezolvă sar-

cinile de lucru

date de profe-

sor.

Obţinerea

performanţei

Profesorul elaborează șitu-

aţii problemă şi implică ele-

vii în rezolvarea acestora,

pentru aprofundarea cunoş-

tinţelor dobândite.

Răspund

doar când

sunt solici-

taţi.

Sunt atenţi

uneori.

Realizarea

feed-back-ului

Profesorul adresează între-

bări elevilor referitoare la

noul conţinut predat şi nu-

meşte elevul care să răs-

pundă la fiecare întrebare.

Răspund la

întrebările puse

de profesor.

Completează

răspunsurile

colegilor.

Evaluarea

performanţei

Pe baza modului în care

elevii au răspuns la întrebări,

profesorul analizează modul

de îndeplinire a obiectivelor

operaţionale.

Răspund la

întrebările puse

de profesor.

Se oferă să

participe la de-

monstraţii, re-

zolvări de pro-

bleme.

Pun întrebări

şi cer explicaţii

suplimentare.

Page 23: Portofoliu Didactic

NESECRET

NESECRET

23 din 76

Momentele

lecţiei

(pot varia în

funcţie de tipul

lecţiei!)

ACTIVITATEA

PROFESORULUI

COMPORTAMENTUL

ELEVILOR Activ –

participativ

Pașiv -

indiferent Refractar

Intensificarea

retenţiei

Profesorul subliniază pro-

blemele esenţiale din conţi-

nutul lecţiei.

Urmăresc cu

atenţie profeso-

rul.

Completează

notiţele din ca-

iete.

Pun întrebări

şi cer explicaţii

suplimentare.

Asigurarea

transferului

cunoştinţelor

Profesorul pune în discuţie

anumite situaţii problemă şi

implică elevii în rezolvarea

acestora pentru pregătirea

lecţiilor umătoare.

Urmăresc cu

atenţie profe-

sorul.

Răspund la

întrebările puse

de profesor.

Se oferă să

participe la de-

monstraţii, re-

zolvări de pro-

bleme.

Pun între-

bări şi cer ex-

plicaţii supli-

mentare.

Completează

răspunsurile

colegilor.

Rezolvă

sarcinile de lu-

cru date de

profesor.

Analiza lecţiei demonstrative:

Criterii Observaţiile studentului/cursantului Concluzii şi propuneri

Obiectivele operaţionale:

Au fost corect fixate?

Au fost clar

formulate?

Au fost comunicate,

într-o manieră

accesibilă, elevilor?

Se cunoaşte gradul în

care au fost atinse la

finalul lecţiei?

Obiectivele operaţionale au fost

clar formulate şi comunicate elevilor

într-o manieră accesibilă.

Page 24: Portofoliu Didactic

NESECRET

NESECRET

24 din 76

Criterii Observaţiile studentului/cursantului Concluzii şi propuneri

Conţinutul vehiculat:

A fost corect din

punct de vedere

ştiinţific?

A fost accesibil

elevilor?

A fost sistematizat?

A fost actual?

Noul conţinut a fost transmis în

mod sistematizat şi pe înţelesul ele-

vilor.

Metode de învăţământ:

Au fost corect alese

(gradul de adecvare la

obiective, conţinut şi

caracteristicile

clasei)?

Au fost corect

utilizate?

Au generat activism

în rândul elevilor?

Metodele de învăţământ foloșite

de către profesor au fost corect alese

(expunerea, explicaţia, prelegerea,

conversaţia, jocul de rol şi învăţarea

prin descoperire), implicând partici-

parea activă a elevilor.

Pregătirea şi utilizarea

mijloacelor de învăţământ

şi a materialului didactic

Au susţinut învăţarea?

Au stârnit curiozitatea

elevilor?

Profesorul a utilizat mijloace de

învăţământ şi material didactic mo-

dern (calculator, videoproiector şi

prezentare în Power Point)

Utilizarea feed-back-ului:

Au fost anticipate

dificultăţile elevilor în

învăţare?

S-au identificat erorile

şi lacunele în

învăţare?

Profesorul a luat

măsuri de remediere a

erorilor şi lacunelor în

învăţare?

Cunoştinţele au fost

corect fixate?

Profesorul a stimulat

îmbogăţirea şi

transferul

cunoştinţelor?

A existat feed-back-ul din partea

clasei.

Profesorul a stimulat îmbogăţirea

şi transferul cunoştinţelor către elevi

folosind metode active: proble-

matizarea, jocul de rol, învăţarea

prin descoperire.

Page 25: Portofoliu Didactic

NESECRET

NESECRET

25 din 76

Criterii Observaţiile studentului/cursantului Concluzii şi propuneri

Evaluarea:

Profesorul a fost

preocupat de

realizarea evaluării

continue?

Evaluarea s-a realizat

corect (pe baza unor

criterii unice)?

Evaluarea s-a făcut în

raport cu obiectivele

proiectate?

Evaluarea s-a realizat în mod con-

tinuu, prin întrebări adresate elevilor,

atât la începutul lecţiei, cât şi pe

parcursul acesteia, în raport cu

obiectivele proiectate.

Managementul clasei:

Profesorul s-a

încadrat în timp?

Ritmul activităţii a

fost optim?

S-a generat şi s-a

menţinut în clasă o

atmosferă de studiu

stimulativă pentru

elevi?

Toţi elevii au fost

implicaţi, activizaţi?

Profesorul a dovedit

flexibilitate în raport

cu situaţiile concrete

din clasă?

Timpul alocat predării noului

conţinut a fost suficient.

Profesorul a generat şi a menţinut

în clasă o atmosferă de studiu

stimulativă pentru elevi.

Majoritatea elevilor a fost

implicată în atmosfera lecţiei.

Profesorul a dovedit tact peda-

gogic în conducerea orei.

Utilizarea tablei:

La tablă scrisul a fost

vizibil?

Informaţiile scrise au

fost bine organizate,

structurate?

Profesorul a foloșit tabla pentru

titlul lecţiei şi structura acesteia,

având un scris lizibil şi vizibil în

toată clasa.

Cadrul didactic:

Profesorul a avut o

ţinută decentă?

Profesorul a utilizat

un registru vocal

potrivit pentru a

menţine trează atenţia

elevilor (ton, ritm,

dicţie)?

Profesorul deţine

mijloace verbale şi

nonverbale pe care le

utilizează eficient în

comunicare?

A dovedit creativitate

în abordarea temei?

Profesorul a avut o ţinută adecvată

momentului şi un comportament mo-

del pentru elevi.

Profesorul deţine mijloace verbale

şi nonverbale pe care le utilizează

eficient în comunicare.

Page 26: Portofoliu Didactic

NESECRET

NESECRET

26 din 76

Pagină albă

Page 27: Portofoliu Didactic

NESECRET

NESECRET

27 din 76

1.1.4. FIŞĂ DE ASISTENŢĂ LA

LECŢIA DEMONSTRATIVĂ NR. 3

Instituţia de învăţământ : Şcoala generală nr.1 "Mihai Viteazull" Cîmpia-Turzii,jud.Cluj

Disciplina: Limba şi literatura română

Profesorul care susţine lecţia sau activitatea: Înv. Ana Revnic

Subiectul lecţiei: Compunerea în care se introduce dialogul

Anul de studii (clasa) a IV-a B

Data: 29.02.2012

Desfăşurarea lecţiei demonstrative:

Momentele

lecţiei

(pot varia în

funcţie de tipul

lecţiei!)

ACTIVITATEA

PROFESORULUI

COMPORTAMENTUL

ELEVILOR Activ –

participativ

Pașiv -

indiferent Refractar

Captarea atenţiei

Profesorul arată impor-

tanţa însuşirii noţiunilor ce

urmează a fi prezentate.

Urmăresc cu

atenţie profeso-

rul.

Răspund la

întrebările puse

de profesor.

Pun întrebări

şi cer explicaţii

suplimentare.

Anunţarea

obiectivelor

operaţionale

Profesorul enunţă obiec-

tivele operaţionale pe care şi

le-a propus la fiecare sec-

venţă de instruire.

Urmăresc

predarea,iau

notiţe şi sunt

mereu atenţi.

Reactualizarea

cunoştinţelor

Profesorul adresează între-

bări elevilor referitoare la

conţinutul lecţiei anterioare.

Răspund la

întrebările puse

de profesor.

Se oferă să

participe la re-

zolvări de pro-

bleme.

Completează

răspunsurile

colegilor.

Page 28: Portofoliu Didactic

NESECRET

NESECRET

28 din 76

Momentele

lecţiei

(pot varia în

funcţie de tipul

lecţiei!)

ACTIVITATEA

PROFESORULUI

COMPORTAMENTUL

ELEVILOR Activ –

participativ

Pașiv -

indiferent Refractar

Transmiterea

noului conţinut

Profesorul enunţă, descrie,

explică şi argumentează ele-

mentele de conţinut ale fie-

cărei secvenţe de instruire.

Urmăresc cu

atenţie profeso-

rul.

Notează în

caiete.

Răspund la

întrebările puse

de profesor.

Pun întrebări

şi cer explicaţii

suplimentare.

Dirijarea învăţării

Profesorul utilizează meto-

de şi procedee active, folo-

sind mijloace adecvate şi îi

pune pe elevi în situaţiile

cele mai favorabile îndepli-

nirii obiectivelor operaţio-

nale.

Urmăresc cu

atenţie pro-

fesorul.

Răspund la

întrebările puse

de profesor.

Se oferă să

participe la de-

monstraţii, re-

zolvări de pro-

bleme.

Rezolvă sar-

cinile de lucru

date de profe-

sor.

Obţinerea

performanţei

Profesorul elaborează șitu-

aţii problemă şi implică ele-

vii în rezolvarea acestora,

pentru aprofundarea cunoş-

tinţelor dobândite.

Răspund

doar când

sunt solici-

taţi.

Sunt atenţi

uneori.

Realizarea

feed-back-ului

Profesorul adresează între-

bări elevilor referitoare la

noul conţinut predat şi nu-

meşte elevul care să răs-

pundă la fiecare întrebare.

Răspund la

întrebările puse

de profesor.

Completează

răspunsurile

colegilor.

Evaluarea

performanţei

Pe baza modului în care

elevii au răspuns la întrebări,

profesorul analizează modul

de îndeplinire a obiectivelor

operaţionale.

Răspund la

întrebările puse

de profesor.

Se oferă să

participe la de-

monstraţii, re-

zolvări de pro-

bleme.

Pun întrebări

şi cer explicaţii

suplimentare.

Page 29: Portofoliu Didactic

NESECRET

NESECRET

29 din 76

Momentele

lecţiei

(pot varia în

funcţie de tipul

lecţiei!)

ACTIVITATEA

PROFESORULUI

COMPORTAMENTUL

ELEVILOR Activ –

participativ

Pașiv -

indiferent Refractar

Intensificarea

retenţiei

Profesorul subliniază pro-

blemele esenţiale din conţi-

nutul lecţiei.

Urmăresc cu

atenţie profeso-

rul.

Completează

notiţele din ca-

iete.

Pun întrebări

şi cer explicaţii

suplimentare.

Asigurarea

transferului

cunoştinţelor

Profesorul pune în discuţie

anumite situaţii problemă şi

implică elevii în rezolvarea

acestora pentru pregătirea

lecţiilor umătoare.

Urmăresc cu

atenţie profe-

sorul.

Răspund la

întrebările puse

de profesor.

Se oferă să

participe la de-

monstraţii, re-

zolvări de pro-

bleme.

Pun între-

bări şi cer ex-

plicaţii supli-

mentare.

Completează

răspunsurile

colegilor.

Rezolvă

sarcinile de lu-

cru date de

profesor.

Analiza lecţiei demonstrative:

Criterii Observaţiile studentului/cursantului Concluzii şi propuneri

Obiectivele operaţionale:

Au fost corect fixate?

Au fost clar

formulate?

Au fost comunicate,

într-o manieră

accesibilă, elevilor?

Se cunoaşte gradul în

care au fost atinse la

finalul lecţiei?

Obiectivele operaţionale au fost

clar formulate şi comunicate elevilor

într-o manieră accesibilă.

Page 30: Portofoliu Didactic

NESECRET

NESECRET

30 din 76

Criterii Observaţiile studentului/cursantului Concluzii şi propuneri

Conţinutul vehiculat:

A fost corect din

punct de vedere

ştiinţific?

A fost accesibil

elevilor?

A fost sistematizat?

A fost actual?

Noul conţinut a fost transmis în

mod sistematizat şi pe înţelesul ele-

vilor.

Metode de învăţământ:

Au fost corect alese

(gradul de adecvare la

obiective, conţinut şi

caracteristicile

clasei)?

Au fost corect

utilizate?

Au generat activism

în rândul elevilor?

Metodele de învăţământ foloșite

de către profesor au fost corect alese

(expunerea, explicaţia, prelegerea,

conversaţia, jocul de rol şi proble-

matizarea), implicând participarea

activă a elevilor.

Pregătirea şi utilizarea

mijloacelor de învăţământ

şi a materialului didactic

Au susţinut învăţarea?

Au stârnit curiozitatea

elevilor?

Profesorul a utilizat mijloace de

învăţământ şi material didactic mo-

dern (calculator, videoproiector şi

prezentare în Power Point)

Utilizarea feed-back-ului:

Au fost anticipate

dificultăţile elevilor în

învăţare?

S-au identificat erorile

şi lacunele în

învăţare?

Profesorul a luat

măsuri de remediere a

erorilor şi lacunelor în

învăţare?

Cunoştinţele au fost

corect fixate?

Profesorul a stimulat

îmbogăţirea şi

transferul

cunoştinţelor?

A existat feed-back-ul din partea

clasei.

Profesorul a stimulat îmbogăţirea

şi transferul cunoştinţelor către elevi

folosind metode active: proble-

matizarea, jocul de rol, învăţarea

prin descoperire.

Page 31: Portofoliu Didactic

NESECRET

NESECRET

31 din 76

Criterii Observaţiile studentului/cursantului Concluzii şi propuneri

Evaluarea:

Profesorul a fost

preocupat de

realizarea evaluării

continue?

Evaluarea s-a realizat

corect (pe baza unor

criterii unice)?

Evaluarea s-a făcut în

raport cu obiectivele

proiectate?

Evaluarea s-a realizat în mod con-

tinuu, prin întrebări adresate elevilor,

atât la începutul lecţiei, cât şi pe

parcursul acesteia, în raport cu

obiectivele proiectate.

Managementul clasei:

Profesorul s-a

încadrat în timp?

Ritmul activităţii a

fost optim?

S-a generat şi s-a

menţinut în clasă o

atmosferă de studiu

stimulativă pentru

elevi?

Toţi elevii au fost

implicaţi, activizaţi?

Profesorul a dovedit

flexibilitate în raport

cu situaţiile concrete

din clasă?

Timpul alocat predării noului

conţinut a fost suficient.

Profesorul a generat şi a menţinut

în clasă o atmosferă de studiu

stimulativă pentru elevi.

Majoritatea elevilor a fost

implicată în atmosfera lecţiei.

Profesorul a dovedit tact peda-

gogic în conducerea orei.

Utilizarea tablei:

La tablă scrisul a fost

vizibil?

Informaţiile scrise au

fost bine organizate,

structurate?

Profesorul a foloșit tabla pentru

titlul lecţiei şi structura acesteia,

având un scris lizibil şi vizibil în

toată clasa.

Cadrul didactic:

Profesorul a avut o

ţinută decentă?

Profesorul a utilizat

un registru vocal

potrivit pentru a

menţine trează atenţia

elevilor (ton, ritm,

dicţie)?

Profesorul deţine

mijloace verbale şi

nonverbale pe care le

utilizează eficient în

comunicare?

A dovedit creativitate

în abordarea temei?

Profesorul a avut o ţinută adecvată

momentului şi un comportament mo-

del pentru elevi.

Profesorul deţine mijloace verbale

şi nonverbale pe care le utilizează

eficient în comunicare.

Page 32: Portofoliu Didactic

NESECRET

NESECRET

32 din 76

Pagină albă

Page 33: Portofoliu Didactic

NESECRET

NESECRET

33 din 76

1.1.5. FIŞA DE CARACTERIZARE PSIHOPEDAGOGICĂ A

ELEVULUI ŞTEFAN IOANA ALEXANDRA MARIA

I. DATE PERSONALE:

1.1. NUMELE ŞI PRENUMELE: ŞTEFAN IOANA ALEXANDRA MARIA

1.2. DATA NAŞTERII: 22.07.2002

1.3. LOCALITATEA DE DOMICILIU: Câmpia-Turzii

1.4. ŞCOLI FRECVENTATE:Şcoala Generală Nr 1 „Mihai Viteazul” ,Cîmpia Turzii,Cluj

1.5. CLASA (ANUL DE STUDII): a IV-a B

1.6. ANUL ŞCOLAR: 2011-2012

II. DATE PRIVIND STAREA DE SĂNĂTATE (cu influenţe asupra situaţiei şcolare):

2.1. STAREA GENERALĂ DE SĂNĂTATE: Foarte bună

2.2. ASPECTE EREDITARE SEMNIFICATIVE: Nu prezintă

2.3. DEFECTE FIZICE: Nu are

2.4. DEFICIENŢE SENZORIALE: Nu are

III. DATE PRIVIND MEDIUL FAMILIAL:

3.1. SITUAŢIA PROFEȘIONALĂ A PĂRINŢILOR (profeșie, ocupaţie, loc de muncă):

3.2. TATA: Cadru militar, UM 01930,Cîmpia-Turzii;

MAMA: Manager SC.VIAMSO.SRL

3.3. FRAŢI ŞI SURORI: da

3.4. CLIMAT EDUCATIV: Foarte bun

3.5. CONDIŢII DE VIAŢĂ ŞI DE MUNCĂ ACASĂ: Foarte bune: cameră separată, utilată

corespunzător desfăşurării sarcinilor şcolare

3.6. SITUAŢII PARTICULARE DE ORDIN FAMILIAL: Atmosferă familială propice educaţiei

3.7. PREOCUPAREA FAMILIEI PENTRU EDUCAŢIA COPILULUI: Legătura permanentă a

familiei cu directorul, cu învăţătorul şi cu celelalte cadre didactice ale şcolii; rezolvarea

tuturor sarcinilor ce revin părinţilor pentru buna educaţie a copilului.

IV. DATE PRIVIND ACTIVITATEA ŞCOLARĂ:

4.1. SITUAŢIA ŞCOLARĂ A ELEVULUI: Rezultate bune şi foarte bune la învăţătură

4.2. CONDUITA ELEVULUI LA LECŢII: Disciplinat, atent şi activ la clasă

4.3. CAPACITATEA DE ÎNVĂŢARE: Foarte bună

4.4. MOTIVAŢIA ÎNVĂŢĂRII: Foarte bine motivat pentru a învăţa

4.5. REUŞITE/NEREUŞITE ÎN ACTIVITATEA ŞCOLARĂ: Premiant în cl. I - IX

4.6. DIFICULTĂŢI ÎN ÎNVĂŢARE ŞI DEPĂŞIREA LOR: Nu a întâmpinat

4.7. PREFERINŢE PENTRU ANUMITE DISCIPLINE: Geografie, Biologie

4.8. PARTICIPĂRI LA OLIMPIADE ŞI CONCURSURI: Faza judeţeană la matematică şi

limba şi litertatura română în anul şcolar 2008 - 2009

4.9. PARTICIPAREA LA ACTIVITĂŢI EXTRACURRICULARE ŞI EXTRAŞCOLARE:

Membru în echipa de redactare a Revistei şcolii

4.10. RECOMANDĂRI PENTRU ÎMBUNĂTĂTŢIREA NIVELULUI DE PREGĂTIRE

ŞCOLARĂ: Mai multă concentrare şi ambiţie în rezolvarea sarcinilor şcolare

V. PROFILUL PSIHOLOGIC AL ELEVULUI:

5.1. PROCESELE SENZORIALE:

5.1.1. VĂZ: Foarte bun

5.1.2. AUZ: Foarte bun

5.1.3. MOTRICITATE: Foarte bună

5.1.4. SPIRITUL DE OBSERVAŢIE: Foarte bun

5.2. GÂNDIREA:

5.2.1. STADIUL DEZVOLTĂRII OPERAŢIILOR INTELECTUALE: Normal

5.2.2. OPERATIVITATEA GÂNDIRII: analiza, sinteza, comparaţia, abstractizarea,

concretizarea, generalizarea, particularizarea:

Capacitate bună de analiză şi sinteză; realizează cu uşurinţă trecerea de la abstract

la concret şi invers, de la general la particular şi invers

5.2.3. PREDOMINAŢA GÂNDIRII: convergenţa sau divergenţa:

Page 34: Portofoliu Didactic

NESECRET

NESECRET

34 din 76

Are o gândire predominant divergentă

5.3. LIMBAJUL:

5.3.1. VOLUMUL VOCABULARULUI: Foarte bogat

5.3.2. EXPREȘIVITATEA VORBIRII: Se exprimă cu claritate şi concizie

5.3.3. CARACTERISTICILE:

5.3.3.1. LIMBAJULUI SCRIS: Corect şi ordonat

5.3.3.2. LIMBAJULUI ORAL: Coerent şi clar

5.3.3.3. LIMBAJULUI NONVERBAL: Specific vârstei şi mediului

5.4. MEMORIA:

5.4.1. MEMORARE LOGICĂ / MEMORARE MECANICĂ: Predomină memorarea

logică

5.4.2. VOLUMUL MEMORIEI: Capacitate ridicată de memorare

5.4.3. RAPIDITATEA ÎNTIPĂRIRII: Reţine cu foarte mare uşurinţă termeni noi

5.4.4. DURATA PĂSTRĂRII CUNOŞTINŢELOR: Îndelungată

5.4.5. FIDELITATEA REACTUALIZĂRII: Redă cu multă fidelitate noţiunile noi

5.5. IMAGINAŢIA:

5.5.1. REPRODUCTIVĂ / CREATOARE: Predomină imaginaţia creatoare

5.6. MOTIVAŢIA:

5.6.1. TREBUINŢE: Specifice vârstei adolescenţei

5.6.1. INTERESE: Atât cât să-şi satisfacă trebuinţele

5.6.1. IDEALURI: Să reuşească în viaţă prin forţele proprii

5.6.1. MOTIVAŢIE INTRINSECĂ / MOTIVAŢIE EXTRINSECĂ: Predomină motivaţia

intrinsecă pentru îndeplinirea obligaţiilor

5.7. PERSONALITATEA:

5.7.1. TIPUL TEMPERAMENTAL: Sangvinic

5.7.2. TRĂSĂTURI DE CARACTER: Tenace, ambiţios, perseverent, bun

5.7.3. APTITUDINI GENERALE ŞI SPECIFICE: Spirit de observaţie, putere de

memorare, aptitudini sportive şi tehnice

5.7.4. CREATIVITATEA: Dispune de un potenţial creativ ridicat

VI. CONDUITA ELEVULUI ÎN GRUP:

6.1. POZIŢIA ELEVULUI ÎN CLASĂ

6.1.1. lider

6.1.2. integrat

6.1.3. asimilat

6.1.4. marginalizat

6.1.5. deviant

6.2. RELAŢII INTERPERSONALE

6.2.1. armonioase

6.2.2. conflictuale

6.2.3. de cooperare

6.2.4. de competiţie

6.3. ADAPTAREA LA VIAŢA GRUPULUI: Se adaptează uşor la viaţa grupului din care face

parte, leagă repede relaţii de prietenie,reuşeşte să stăpânească conflicte când este cazul şi

menţine grupul în armonie.

VII. APRECIERI FINALE ŞI PROPUNERI DE NATURĂ EDUCAŢIONALĂ:Elevul caracterizat este

disciplinat, bun la învăţătură, are capacitate intelectuală ridicată, ambiţie şi năzuinţa de a reuşi în

viaţă. Îi recomand să fie în continuare la fel de perseverent pentru a-şi atinge scopurile pe care şi le-a

propus.

ÎNTOCMIT DATA

26.03.2012

Page 35: Portofoliu Didactic

NESECRET

NESECRET

35 din 76

1.2. PRACTICĂ PEDAGOGICĂ II

1.2.1. PROIECT DIDACTIC AL LECŢIEI DE PROBĂ NR. 1

DISCIPLINA:Limba și literatură rămână

CLASA:a IV-a B

DATA:01.03.2012

PROIECT DIDACTIC PENTRU LECŢIA DE PROBĂ NR.1

I. TEMA / UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 2: Părți de vorbire

II. LECŢIA 1: Substantivul

III. OBIECTIVUL DIDACTIC FUNDAMENTAL: Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală

şi scrisă, prin utilizarea corectă a substantivului.

IV. DETALII ORGANIZATORICE: 1. Durata: 50 minute.

2. Loc de desfăşurare: Sala de clasă

3. Forma de organizare: Lecţie de transmitere de noi cunoştinţe.

4. Metode didactice: conversația,explicația,exercițiul

5. Mod de organizare a lucrului: Frontal,individual

6. Asigurare materială:tablă, cretă, burete, planșe, manuale de limba și literatura română,

caiete și ustenșile de scris pe efectiv.

V. BIBLIOGRAFIE:

- Prof. Dr. Marian Barbu (coord.), ş.a. – „Metodica predării limbii şi literaturii române –

învăţământul primar” – Editura Gheorghe Alexandru, Craiova, 2003;

- Iulia Cabrancea, Elena Mazilu, ş.a. – „Ne pregătim pentru Testarea naţională – Teste de

evaluare, clasa a IV-a”, Editura Diana, Piteşti, 2005.

STRATEGII DIDACTICE:

Etapele lecţiei Conţinutul lecţiei Metode Modul de

organizare

Procedee de

evaluare

1. Moment

organizatoric

Elevii pregătesc cele necesare

orei de limba română (manual,

caiete, dicţionar, instrumente

de scris).

2.

Reactualizarea

cunoștințelor

dobândite

anterior

Ce aţi avut de pregătit pentru

astăzi la ora de limba română?

Citeşte tema de pe caiet elevul

X.

Îl corectez, dacă este cazul, şi

le cer celorlalţi elevi să se

autocorecteze.

Conversaţia,

explicația Frontal

Orală,

analiza

răspunsurilor

3. Captarea Pentru că astăzi vom trece la Conversaţia, Frontal Analiza

Page 36: Portofoliu Didactic

NESECRET

NESECRET

36 din 76

atenției o nouă lecţie, vreau să

completaţi proverbele de pe

tablă cu ceea ce credeţi voi că

ar corespunde din coloana

alăturată:

(Vorba) dulce mult aduce.

Cu o (floare) nu se face

(primăvară).

(Omul) harnic muncitor, de

(pâine) nu duce dor.

(Prietenul) la nevoie se

cunoaşte.

Cuvintele care lipseau ce

erau ca părţi de vorbire?

Cuvintele care lipseau erau

substantive.

explicația,

exercițiul

răspunsurilor

4.Anunțarea

subiectului

lecției și a

obiectivelor

operaționale

Astăzi vom reactualiza

cunoştinţele despre substantiv

dobândite de voi în clasa a III-

a şi le vom completa cu altele

noi, apoi le vom aplica în

rezolvarea unor exerciţii

variate.

Voi scrie la tablă data şi

titlul lecţiei: „Substantivul”

Conversația Frontal

5. Dirijarea

învățării

Cine îşi aminteşte ce este

substantivul?

Substantivul este partea de

vorbire care denumeşte obiecte

(fiinţe, lucruri, fenomene ale

naturii).

Daţi-mi trei exemple de

substantive care denumesc

fiinţe: copil, floare, câine,

vrabie;

Daţi-mi trei exemple de

substantive care denumesc

lucruri: oglindă, tablou, penar,

carte;

Daţi-mi trei exemple de

substantive care denumesc

fenomene ale naturii: ploaie,

vânt, fulger, ninsoare.

De câte feluri pot fi

substantivele?

Substantivele pot fi de două

feluri: comune sau proprii.

Substantivele care

denumesc obiecte de acelaşi

fel se numesc substantive

comune.

Să dăm câteva exemple de

Conversaţia,

explicația,

exercițiul

Frontal

Observarea

sistematică a

elevilor,

analiza

răspunsurilor,

orală

Page 37: Portofoliu Didactic

NESECRET

NESECRET

37 din 76

substantive comune: masă,

plop, hotel, etc.

Substantivele comune se

scriu cu literă mare numai dacă

se află la începutul propoziţiei.

Ce sunt substantivele

proprii?

Substantivele care

denumesc anumite obiecte

pentru a le deosebi de cele de

acelaşi fel se numesc

substantive proprii.

Să dăm câteva exemple de

substantive proprii: Franţa,

Zdreanţă, Mirela.

Substantivele proprii se

scriu totdeauna cu literă mare.

Substantivul are două

numere:

- singular, când

denumeşte un singur

obiect;

- plural, când denumeşte

mai multe obiecte.

Daţi-mi exemple de

substantive care sunt la

numărul singular sau plural:

- singular: câine, creion,

copac, şarpe;

- plural: câini, creioane,

copaci, şerpi.

Substantivele se deosebesc

prin genuri:

Substantivele care se

numără la singular cu un şi la

plural cu doi sunt la genul

masculin.

Exemple: elev, băiat, cerb,

iepure, etc.

Substantivele care se

numără la singular cu o şi la

plural cu două sunt la genul

feminin.

Exemple: mamă, carte, cretă,

elevă, fată, etc.

Substantivele care se

numără la singular cu un şi la

plural cu două sunt la genul

neutru.

Exemple: creion, televizor,

stilou, penar, ou, etc.

Page 38: Portofoliu Didactic

NESECRET

NESECRET

38 din 76

6. Fixarea

cunoştinţelor

asimilate în

etapa

anterioară

Identificaţi substantivele din

următoarea strofă:

„Sună dealul, valea sună,

Stă văzduhul să se spargă

De tălăngi nenumărate

Ce izbesc în bolta largă”.

(Ştefan Octavian Ioșif –

„Din Carpaţi”)

Analizaţi substantivele

identificate, precizând felul,

genul şi numărul.

dealul = subst. comun, nr. sg.,

genul neutru;

valea = subst. comun, nr. sg.,

genul feminin;

văzduhul = subst. comun, nr.

sg., genul neutru;

tălăngi = subst. comun, nr.

plural, genul feminin;

bolta = subst. comun, nr. sg.,

genul feminin

Rezolvaţi pe caiete următorul

exerciţiu:

Alcătuiţi propoziţii doar cu

substantivele din următoarele

perechi de cuvinte:

albastru – albastrul

munca – munceşte

cheamă – chemarea

Exercițiul,

conversația,

explicația

Frontal

Observarea

sistematică a

elevilor

7. Realizarea

feed-back-ului

Completaţi schema de pe fişa

de lucru. Exercițiul Individual Orală

8. Asigurarea

retenției și a

transferului

Anunţ tema pentru acasă:

rezolvaţi cele trei exerciţii de

pe fişa de lucru.

Conversația Frontal

ÎNTOCMIT:

Lorena AVRAM

Page 39: Portofoliu Didactic

NESECRET

NESECRET

39 din 76

TEMA / UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 2: PĂRȚI DE VORBIRE

LECŢIA 1: SUBSTANTIVUL

Partea de vorbire flexibilă, care denumește ființe, lucruri, fenomene ale naturii, acțiuni,

stări,etc.

1. Felul substantivelor

După înțeles (natura denumirii): -compuse (masă, școlar, prieten)

-proprii (Maria, Venus, Arad)

După alcătuire (formă): -simple (casă, Iași, om)

-compuse (prin contopire: untdelemn)

(prin alăturare: zi-lumină)

Atentie! 1.Substantivele simple pot fi primare (carte, pernă etc.)sau derivate cu sufixe

(bunătate, geamgiu, îndoială etc.)

2.Substantivele compuse sunt formate din două sau mai multe cuvinte cu sens unitar

3.Se scriu cu cratimă substantivele compuse dintr-un substantiv în N și unul în G

(floarea-soarelui) din două substantive legate prin prepoziție (cal-de-mare), dintr-un substantiv și

un adjectiv (argint-viu), dintr-un substantiv și un verb (gură-cască)

4.Se scriu într-un cuvânt substantivele compuse în care componentele nu-și mai

păstrează individualitatea morfologică (bunăvoință) G-D (bunăvoinței, nu bunei voințe)

5.Substantivele proprii se scriu cu majusculă, indiferent de locul pe care îl ocupă în

propoziție sau frază.

2.Genul substantivelor

În limba română substantivul are trei genuri: masculin, feminin, neutru

Genul masculin pentru ființe de sex bărbătesc sau lucruri care, prin obișnuință sunt socotite

masculine(om, cal, pom)

Genul feminin pentru ființe de sex femeiesc sau lucruri conșiderate, prin tradiție, feminine (pișică,

floare, carte)

Genul neutru, în general, nume de lucruri (cer, stilou, nume)

icene- acele nume de animale, păsări sau insecte care au o singură formă pentru

masculin și feminin (gândac, țânțar, fluture, elefant etc.)

ubstantive mobile- nume de ființe care au o formă pentru masculin (copil, profesor) și alta

pentru feminin (copilă, profesoară)

otiunea- procesul cu ajutorul căruia se formează substantivele feminine din cele masculine

și/sau invers (elev/eleva, rata/ratoi etc.). Cele mai frecvente sufixe moționale sunt: feminine (-a, -

ită, -ească, -că, -oaică, -toare), masculine (-oi, -an)

3. Numarul substantivelor

Substantivele din limba româna prezintă forme de singular (elev, scoală) și de plural (elevi, școli)

Page 40: Portofoliu Didactic

NESECRET

NESECRET

40 din 76

Pagină albă

Page 41: Portofoliu Didactic

NESECRET

NESECRET

41 din 76

FIȘĂ DE LUCRU NR 1

Completaţi următoarele proverbe cu ceea ce credeţi voi că ar corespunde din coloana alăturată:

(.........) dulce mult aduce. omul

Cu o (.........) nu se face (............). floare

(..........) harnic muncitor, de (..........) nu duce dor. pâine

(..........) la nevoie se cunoaşte. prietenul

primăvară

vorba

Definiţie:

Substantivul este partea de vorbire care denumeşte obiecte (fiinţe, lucruri, fenomene ale

naturii).

Genul substantivelor:

Substantivele care se numără la singular cu un şi la plural cu doi sunt la genul masculin.

Exemple: elev, băiat, cerb, iepure, etc.

Substantivele care se numără la singular cu o şi la plural cu două sunt la genul feminin.

Exemple: mamă, carte, cretă, elevă, fată, etc.

Substantivele care se numără la singular cu un şi la plural cu două sunt la genul neutru.

Exemple: creion, televizor, stilou, penar, ou, etc.

Identificaţi substantivele din următoarea strofă:

„Sună dealul, valea sună,

Stă văzduhul să se spargă

De tălăngi nenumărate

Ce izbesc în bolta largă”.

(Ştefan Octavian Ioșif – „Din Carpaţi”)

Alcătuiţi propoziţii doar cu substantivele din următoarele perechi de cuvinte:

albastru – albastrul

munca – munceşte

cheamă – chemarea

Page 42: Portofoliu Didactic

NESECRET

NESECRET

42 din 76

FIŞĂ DE LUCRU NR 2.

TEMĂ pentru acasă (copăcelul cu substantive )

Completaţi spaţiile punctate de mai sus:

DESCRIPTORI DE PERFORMANŢĂ

FIŞA DE LUCRU:

FOARTE BINE: 10-11 răspunsuri corecte;

BINE: 6-9 răspunsuri corecte;

SUFICIENT: 5 răspunsuri corecte;

TEMA PENTRU ACASĂ (copăcelul cu substantive):

Ex. FOARTE BINE BINE SUFICIENT

1 Descoperă şi trece la celălalt

număr 12-14 substantive

Descoperă şi trece la celălalt

număr 8-11 substantive

Descoperă şi trece la celălalt

număr 5-7 substantive

2 Notează în copac 7

substantive proprii

Notează în copac 5-6

substantive proprii

Notează în copac 3-4

substantive proprii

3 Alcătuieşte corect 4 propoziţii Alcătuieşte corect 3

propoziţii Alcătuieşte corect 2 propoziţii

parte de

……………

….

genul denumeş

te

e

felul numărul

……

…...

………

…..

…………

…..

…………

…...

………

…...

…………

…...

…………

…...

………

……..

………

…..

…………

…..

SUBSTANTIVUL

Page 43: Portofoliu Didactic

NESECRET

NESECRET

43 din 76

1.2.2. PROIECT DIDACTIC AL LECŢIEI DE PROBĂ NR. 2

DISCIPLINA:Limba și literatură rămână

CLASA:a IV-a B

DATA:02.03.2012

PROIECT DIDACTIC PENTRU LECŢIA DE PROBĂ NR.2

I. TEMA / UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 2: Părți de vorbire

II. LECŢIA 2: Verbul

III. OBIECTIVUL DIDACTIC FUNDAMENTAL:consolidarea cunoştinţelor însuşite despre

verb şi despre timpurile acestuia și aplicarea cunoştinţelor în diverse situaţii în vederea dezvoltării

flexibilităţii gândirii şi formarea deprinderilor de a le foloși conştient în exprimarea scrisă şi orală

IV. DETALII ORGANIZATORICE: 1. Durata: 50 minute.

2. Loc de desfăşurare: Sala de clasă.

3. Forma de organizare: Lecţie de consolidare a cunoştinţelor.

4. Metode didactice: conversaţia, explicaţia, analiza, munca independentă, exerciţiul,

problematizarea.

5. Mod de organizare a lucrului: Frontal.

6. Asigurare materială: planşa „Timpurile verbului”, fişe de evaluare, ilustraţie din povestirea

„Puiul” de I. Al. Brătescu-Voineşti, caiete și ustenșile de scris pe efectiv.

V. BIBLIOGRAFIE:

Daniela Beşliu, Cătălina Grigorescu – „Limba română – exerciţii aplicative şi teste pentru

clasele I-IV”, Ed. Educaţional ABC

Carmen Iordăchescu, „Exerciţii de limba română pentru clasele II-IV”, Ed. Carminis;

Victoria Lăcrămioara Smericescu, „Culegere de exerciţii gramaticale pentru clasele II-

IV”, Casa Editorială Odeon, 1995;

STRATEGII DIDACTICE:

Etapele lecţiei Conţinutul lecţiei Metode Modul de

organizare

Procedee de

evaluare

1. Captarea

atenţiei

Se face captarea atenţiei

prin prezentarea următoarelor

versuri lacunare:

„Dimineaţă m-……………

Şi pe faţă m-……………...

Ceai şi brânză ……………

Cu haina m-………………

Şi la şcoală ………………”

Li se cere să completeze

versurile cu cuvintele cele mai

potrivite.

Conversaţia,

exercițiul

Frontal

Individual

analiza

răspunsurilor

Page 44: Portofoliu Didactic

NESECRET

NESECRET

44 din 76

Puteţi să spuneţi ce părţi

de vorbire sunt cuvintele

completate?

2. Anunţarea

temei şi a

obiectivelor

„Astăzi, copii, vom

discuta din nou despre verb şi

despre timpurile acestuia. Vă

rog să fiţi atenţi, să dovediţi pe

parcursul întregii lecţii că

recunoaşteţi verbele, ştiţi la ce

timp este fiecare, că puteţi

schimba forma verbului în

funcţie de timpul cerut, că

puteţi da exemple de verbe cu

formele lor pentru cele trei

timpuri, că veţi compune un

text în care să foloșiţi verbe la

timpul cerut.”

Se notează titlul pe tablă

– „Timpurile verbului –

exerciţii aplicative”

Conversaţia Frontal

3.

Reactualizarea

cunoștințelor

însușite

anterior

Se face controlul calitativ

al temei scrise. Li se dă timp să

alcătuiască, pe baza ilustraţiei

din povestirea „Puiul” de

I. Al. Brătescu-Voineşti, două

propoziţii cu verbe la toate cele

trei timpuri (pentru fiecare

rând de bănci se va foloși un

singur timp).

Se face controlul cantitativ

al temei scrise.

Se verifică corectitudinea

alcătuirii propoziţiilor pe baza

ilustraţiei prezentate.

Spuneţi ce arată fiecare

timp al verbelor!

Metoda

exerciţiului,

problematiza-

rea

conversaţia

Frontal Analiza

raspunsurilor

4.

Consolidarea

cunoștințelor

însușite

-sarcini de

lucru-

1. Concurs – „Cine scrie

mai multe verbe la timpul

viitor într-un minut”. Li se

explică modul de realizare al

acestei sarcini (se începe la

comanda „Porniţi!”, încetând

la comanda „Stop!”). Câştigă

cel care a scris cele mai multe

verbe în timpul dat, în funcţie

de sarcina cerută (se face

desemnarea câştigătorului prin

citirea verbelor scrise şi analiza

acestora).

2. Se rezolvă la tablă

exerciţiul:

Înlocuiţi întrebările din

conversația,

exercițiul,

problematiza-

rea, munca

independentă

Frontal Analiza

răspunsurilor

Page 45: Portofoliu Didactic

NESECRET

NESECRET

45 din 76

paranteză cu verbele care

lipsesc:

„Tata (ce face?) ziarul.”,

„Mama (ce a făcut?) un

nasture la paltonul fratelui

meu şi acum (ce face?)

masa.”, „Toţi (ce facem?) la

masă.”, „Fratele meu (ce

face?) lacom.”, „În curând (ce

vom face?) la culcare.”

Oral se face analiza

verbelor, arătând timpul şi

rolul pe care-l au în propoziţie.

3. Se rezolvă sarcina nr. 1

de pe fişă.

4. Arătaţi ce forme poate

avea verbul „a merge” la

timpul trecut, prezent şi viitor!

(pentru timpul trecut se vor da

toate formele învăţate).

5. Se rezolvă sarcina nr. 2

de pe fişă.

6. Dictare selectivă

Scrieţi din versurile

următoare numai verbele:

„De pe-o „bună

dimineaţă”

Cu tulpina de cârcel

A sărit un gândăcel

Cu mustăţile de aţă.

Alţi gândaci mărunţi şi

roşii

Care-şi poartă fiecare

Ochelarii pe spinare

Dorm la soare,

somnoroşii!

Iar un greieraş vioi

Va cânta doar pentru

noi.”

– autoevaluare - pentru

fiecare verb scris se acordă un

punct (prin confruntarea cu

răspunsurile corecte prezentate

pe o planşă).

7. Se rezolvă următorul

exerciţiu:

„Puneţi verbele din

paranteze la forma

corespunzătoare cerută de text:

La săniuş

„Afară ninge liniştit.

Copiii (a se aduna) pe

Page 46: Portofoliu Didactic

NESECRET

NESECRET

46 din 76

derdeluş. (A se auzi) multe

glasuri vesele. Noi ne (a urca)

pe sanie. Ea (a zbura) la vale

cu viteză. Vântul ne (a sufla)

pe la urechi. Cei din jur abia

(a se zări).”

5. Obţinerea

performanţei

Se rezolvă sarcinile 3 şi 4

de pe fişă.

Munca

independentă Individual

Observarea

sistematică a

elevilor

6. Evaluarea

Se face evaluarea

sarcinilor rezolvate în fişa de

evaluare.

Se fac aprecieri asupra

modului de desfăşurare a

lecţiei, asupra gradului de

atingere a obiectivelor propuse.

Conversația Individual Orală

7. Asigurarea

retenţiei şi a

transferului

Temă pentru acasă:

Alcătuiţi un text în care să

foloșiţi 10 verbe la timpul

viitor.

Conversația Frontal

ÎNTOCMIT:

Lorena AVRAM

Page 47: Portofoliu Didactic

NESECRET

NESECRET

47 din 76

TEMA / UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 2: PĂRȚI DE VORBIRE

LECŢIA 2: VERBUL

Verbul este partea de vorbire care arată acţiunea, starea sau existenţa.

Îşi modifică forma după:

Timp: prezent, trecut, viitor

Persoană: I, II, III

Număr: singular, plural

Verbul are funcţia sintactică de predicat verbal.

Verbul este partea de vorbire flexibilă care se conjugă și arată ce face subiectul.(Exemplu :

era, avea)

Verbele pot fi:

Predicative: când pot forma singure funcția sintactică de Predicat verbal

Nepredicative: când nu pot forma singure funcția sintactică de predicat

Cele nepredicative sunt:

copulative: când formează cu ajutorul numelui predicatul nominal (exemplu: este povestit,

devine doctor)

auxiliare: când formează timpuri și moduri compuse(exemplu: să fi povestit,am să

povestesc s.a)

Persoanele verbului sunt:

Persoana I( singular,plural) eu/noi

Persoana aIIa (singular,plural) tu/voi

Persoana a IIIa (singular,plural) el,ea/ei,ele

Timpurile verbale:

-Prezent: acțiunea se petrece în momentul vorbirii

exemple: merg, manânci, vorbești, scriem, citiți, exersează

-Trecut: acțiunea se petrece înainte de momentul vorbirii se desfășoară în timpul unei alte acțiuni

trecute.

exemple: mergeam, mâncai, vorbea, scriam, citeați, exersau

-Viitor: acțiune care se petrece după momentul vorbirii.

exemple: voi merge, vei manca, va vorbi, vom scrie, veți citi, vor exersa

Page 48: Portofoliu Didactic

NESECRET

NESECRET

48 din 76

FIȘA DE LUCRU NR 1

1.Identifică verbele din textul următor şi precizează timpul, persoana şi

numărul acestora. Fram stătea la mijlocul arenei, alb ca zăpada, uriaş şi neclintit...

Adineauri, când a ridicat perdeaua de catifea vişinie, încă tot mai credea că totul va decurge

normal. Mulţimea, copiii, aplauzele i-au dat această amăgire.

Acum din nou a uitat tot.

Nu ştie ce caută aici. Ce vrea lumea aceasta de la el?

(Cezar Petrescu, Fram, ursul polar)

2.Precizaţi funcţia sintactică a verbelor identificate.

FIȘA DE LUCRU NR 2

1.Subliniază verbele.

,, Gheorghiţă a spus încetişor:

- Aici este cuibul!

Eu am privit cu emoţie. Nu am văzut niciodată un cuib.Acolo existau patru ouă

mici şi albastre.Nu peste mult vor ieşi puii. Ei vor zbura departe. ”

2.Alcătuieşte câte o propoziţie în care verbul să fie :

a) la persoana I, numărul singular;

b) la persoana a III-a numărul singular;

c) la persoana a II-a numărul plural

Verbul Timpul Persoana Numărul

Page 49: Portofoliu Didactic

NESECRET

NESECRET

49 din 76

1.2.3. PROIECT DIDACTIC AL LECŢIEI FINALE

DISCIPLINA:Limbă și literatura română

CLASA:a IV-a B

DATA:27.03.2012

PROIECT DIDACTIC PENTRU LECŢIA FINALĂ

I. TEMA / UNITATEA DE ÎNVĂŢARE : Părți de vorbire

II. LECŢIA 8:Părți de vorbire - recapitulare

III.OBIECTIVUL DIDACTIC FUNDAMENTAL:consolidarea şi formarea priceperilor,

deprinderilor şi cunoştinţelor referitoare la trei părţi de vorbire învăţate substantivul, adjectivul,

pronumele, rezolvarea diferitelor exerciţii cu acestea şi dezvoltarea capacităţii de exprimare orală

şi scrisă.

IV. DETALII ORGANIZATORICE: Durata: 50 minute.

Loc de desfăşurare: Sala de clasă.

Forma de organizare: Lecţie de consolidare a cunoștiințelor dobândite .

Metode didactice: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, munca pe grupe, problematizarea, jocul,

metoda ciorchinelui, metoda cubului.

Mod de organizare a lucrului: Frontal, pe grupe și individual.

Asigurare materială: planşe cu substantivul, adjectivul, pronumele,

rebus, coli pentru realizarea ciorchinelor pentru cele 3 părți de vorbire învășate, fişe de lucru -

frontal, o cutie sub forma unui cub, cele 6 fișe corespunzătoare fețelor cubului.

V. BIBLIOGRAFIE:

„Puncte de sprijin în organizarea predării-învăţării, claselor I-IV”, editura Aramis,

Bucureşti, 1998;

„Instruirea diferenţiată. Aspecte moderne în elaborarea strategiilor didactice”, editura

Eurostampa, Timişoara, 2003;

„Ghid metodologic pentru aplicarea programelor de limbă şi literatură română, învăţământ

primar şi gimnazial”, editura Didactică și Pedagogică, București, 2000;

„Programa şcolară, clasele a III-a și a IV-a”, MEC, Bucureşti, 2004;

Limba şi literatura română –clasa a III-a- ghidul învăţătorului; Victoria Pădureanu, Mariana

Norel; Ed. Aramis, Bucureşti, 2002;

Limba şi literatura română; MEC, Ana-Maria Grigoraş, Maria Bizdună, Mihaela

Dumitrache-Lupescu; Ed. Petrion, Bucureşti, 2002;

Rebusuri pentru clasele I-IV, editura Aramis, 2002;

„Comunicare. Culegere de exerciții. II-IV.”, editura Axioma Teomsnic, Târgu-Jiu, 2005;

„O carte premiu - Româna pentru învingători, clasele II-IV”, editura Erc Press, București,

2006.

STRATEGII DIDACTICE:

Etapele lecţiei Conţinutul lecţiei Metode Modul de

organizare

Procedee de

evaluare

1. Moment

organizatoric

Stabilirea ordinii, pregătirea

elevilor pentru lecţie,

pregătirea materialelor

didactice necesare pentru

Conversaţia Frontal

Page 50: Portofoliu Didactic

NESECRET

NESECRET

50 din 76

desfăşurarea lecţiei, aşezarea

elevilor pe patru echipe.

2. Captarea

atenției

-Clasa este împărțită în 3

grupe.

-Fiecare grupă va trebui să

completeze un rebus, după

completare descoperind

propozița: „Pentru a comunica

avem nevoie de cuvinte.”

-Se discută pornind de la

cuvântul descoperit, cuvinte.

„Ce sunt cuvintele dacă le

folosim în vorbire?”... părți de

vorbire

„Ce părți de vorbire am

învățat?”... substantivul,

adjectivul, pronumele

Munca pe

grupe,

problemati-

zarea,

exercițiul,

conversația

Frontal

Observarea

sistematică a

elevilor

3. Anunțarea

temei și

formularea

obiectivelor

„Astăzi la ora de limba

română – comunicare vom

consolida părţile de vorbire

învăţate prin rezolvarea mai

multor exerciţii gramaticale.

Ne vom aminti ce înseamnă

fiecare parte de vorbire

învăţată, care sunt elementele

lor şi cum se folosesc ele în

vorbire.”

Conversaţia Frontal

4.

Consolidarea

și formarea

priceperilor și

deprinderilor

a)Verificarea teoretică a

cunoștințelor

-Se lucrează tot pe cele 3

grupe.

-Fiecare grupă va trebui să

alcătuiască un ciorchine

referitor la părțile de vorbire

învățate:

Grupa I – substantivul;

Grupa II – adjectivul;

Grupa III – pronumele.

-Se va discuta despre părțile de

vorbire scrise de fiecare grupa,

pe baza a ceea ce s-a notat (ce

denumește sau arată partea de

vorbire respectivă, felul,

numărul, persoana) . Se vor

face completări acolo unde nu

s-a scris tot. (ANEXA 1)

b)Consolidarea cunoștințelor

-Se realizează print-o serie de

exerciții cu cele 3 părți de

vorbire învățate.

-Se scrie titlul la tablă și în

caiete.

Munca pe

grupe,

metoda

ciorchinelui,

problemati-

zarea,

conversația,

explicația,

exercițiul,

jocul

didactic,

metoda

cubului

Frontal, pe

grupe,

individual

Analiza

răspunsurilor,

scris, oral

Page 51: Portofoliu Didactic

NESECRET

NESECRET

51 din 76

-Fiecare elev va primi o fișă de

lucru ce cuprinde exercițiile ce

urmează să se rezolve cu

întreaga clasă la tablă și în

caiete. (ANEXA 2)

-Pentru o scurtă relaxare se va

juca jocul: „Cine sunt, cum

sunt?”

Fiecare elev își va spune

prenumele și o însușire care ar

trebui să i se potreivească, care

să înceapă cu aceeași literă cu

care începe prenumele.

(exemplu: Adi-ambițios)

-Se precizează că

prenumele fiecăruia reprezintă

substantive proprii, iar

însușirile reprezintă adjective.

5. Tema pentru

acasă

-Din manual de la pagina

62, exercițiile 6, 7, 8.

Conversația

Frontal

6. Aprecieri și

concluzii

-Se vor aprecia toţi elevii,

vor fi numiţi şi lăudaţi elevii

care pe parcursul lecţiei au

răspuns de mai multe ori şi

bine, se apreciază modul de

desfăşurare al lecţiei.

Conversația Frontal Orală

ÎNTOCMIT:

Lorena AVRAM

Page 52: Portofoliu Didactic

NESECRET

NESECRET

52 din 76

Pagină albă

Page 53: Portofoliu Didactic

NESECRET

NESECRET

53 din 76

I. TEMA / UNITATEA DE ÎNVĂŢARE : PĂRȚI DE VORBIRE

II. LECŢIA 8:PĂRȚI DE VORBIRE - RECAPITULARE

Părțile de vorbire studiate sunt:

-substantivul

-verbul

-adjectivul

-pronumele

Substantivul este partea de vorbire care denumeşte fiinţe, lucruri, fenomene ale naturii, însuşiri,

stări sufleteşti, acţiuni.

fiinţe - elev,urs,privighetoare...

lucruri – bancă,creion,şcoală...

fenomene ale naturii – ploaie, vânt, ger...

stări sufleteşti – bucurie, tristeţe...

însuşiri – frumuseţe, mărinimie...

acţiuni – citire,plecare, ...

Felul substantivelor:

comune - substantive de același fel

proprii - anumite substantive - nume

Genul substantivelor: masculin (un băiat - doi băieţi)

feminin (o fetiţă - două fetiţe)

neutru (un caiet - două caiete)

Numărul substantivelor: singular – floare

plural - flori

Rolul substantivului în propoziţie subiect : Prietenul meu învaţă bine.

nume predicativ :Fratele meu este elev.

atribut :Caietul elevului este nou.

Florile de tei au căzut.

complement :I-am trimis bunicii o felicitare.

L-am văzut pe colegul meu.

Verbul exprimă acţiunea, starea sau existenţa.

Timpul verbului

prezent - citesc

trecut - am citit

viitor - voi citi

Numărul verbului

singular - citesc

plural – citim

Persoana verbului • I - acţiunea este făcută de persoana / persoanele care vorbesc

• a II-a - acţiunea este făcută de persoana / persoanele cu care se vorbeşte

• a III-a - acţiunea este făcută de persoana / persoanele despre care se vorbeşte

Rolul verbului în propoziţie

predicat:Apa râului curge la vale.

verbul copulativ ,,a fi’’ are funcţia de predicat nominal împreună cu numele predicativ:Ei

sunt şcolari.

*subiect:A învăţa este o datorie.

Page 54: Portofoliu Didactic

NESECRET

NESECRET

54 din 76

*nume predicativ:Lecţia aceasta este de învăţat.

*atribut:Dragostea de a învăţa să te însoţească mereu.

*complement:Învăţând vei ajunge om cu stare.

Adjectivul este partea de vorbire care exprimă însuşiri ale lucrurilor, fiinţelor, fenomenelor ale

naturii

NOTĂ: Adjectivul se acordă în gen şi număr cu substantivul pe care îl determină.

Rolul adjectivului în propoziţie

nume predicativ: Ziua era frumoasă.

atribut adjectival: Eu am primit o carte frumoasă.

complement: Din verde s-a făcut galben.

Îl cunosc de mic.

De leneş ce era, nici mâncarea n-o gusta.

*subiect (numai când este substantivizat):Leneşul mă enervează.

Pronumele este partea de vorbire care ţine locul unui nume.

Persoanele :I- Eu/ Noi

II- Tu/ Voi

III- El, ea/ Ei, ele

Numărul singular

Plural

Genul (numai la persoana a IIIa) masculine, feminin

Rolul pronumelui în propoziţie

subiect:Ei au întârziat.

nume predicativ:Ceasul este al lui.

atribut:Cartea lui este interesantă.

complement:I-am dat cartea.

Pe el l-am auzit vorbind.

Am văzut-o pe ea.

S-a aşezat lângă el.

Am soșit după el.

Numeralul este partea de vorbire care exprimă:

- un număr fără referire la obiecte:doi, şapte...

- numărul obiectelor:doi elevi, cinci cărţi...

- ordinea obiectelor:al treilea elev, a doua zi ...

Rolul numeralului în propoziţie

subiect:Doi au plecat.

nume predicativ:Ei sunt cinci.

atribut adjectival:A doua zi vom vizita Muzeul de Istorie.

complement:Am să iau un zece la lucrare.

Am spus celor doi să vină la timp.

Am sunat de trei ori.

Page 55: Portofoliu Didactic

NESECRET

NESECRET

55 din 76

ANEXA 1

ANEXA 2

SUBSTANTIVUL

ADJECTIVUL

PRONUMELE

Page 56: Portofoliu Didactic

NESECRET

NESECRET

56 din 76

ANEXA 2

1. Recunoaște substantivele și adjectivele din textul următor. Transcrie-le și analizează-le.

“ Pe cel câmp, lung, înverzit,

Vine visul împlinit!

Pe colnice, pe-a lor coaste

Se coboară-o mândră oaste

Cu trei steaguri de osteni

Şi trei cete de curteni.”

2. Transformă următoarele substantive în adjective:

prieten ....................................

primejdie ................................

portocală ..............................

argint ...................................

3. Transformă următoarele adjective în substantive:

glumeţ......................................

bucuros......................................

iernatic........................................

supărăcios....................................

4. Alcătuiește două propoziții în care cuvântul „roșie” să fie substantiv și apoi adjectiv.

5. Scrieţi în paranteză partea de vorbire pe care o reprezintă fiecare cuvânt subliniat:

Noi(………)vom merge la bibliotecă.

Pantofii noi(...............)sunt ai prinţesei.

Tânărul(............)se luptă cu zmeul.

Fiul tânăr(............) al împăratului se însoară.

6. Înlocuieşte substantivele cu pronumele potrivite:

Fluturii ( ) au aripi ca de mătase.

Maria şi Victor ( ) cântă la chitară.

Vioreaua şi brânduşa( ) au răsărit.

Ciocănitoarea ( ) nu oboseşte zburând din copac în copac.

Am spus Mariei ( ) ce am păţit la ţară.

7. Precizaţi pronumele personale din propoziţiile:

El și-a recunoscut greşala.

Vom vizita muzeul împreună cu voi.

El şi ea sunt buni prieteni.

Page 57: Portofoliu Didactic

NESECRET

NESECRET

57 din 76

ANEXA 3

Exercițiile metodei cubului

1. DESCRIE

Recunoaşte prin subliniere substantivele, adjectivele, şi pronumele din textul:

Voievodul Mircea mai avea venituri mari la târguri, de la vămile morilor sale. Se aflau mori

vechi la Târgu Jiu şi la Târgovişte şi la Râmnic pe apa Oltului. Dumnealui era un om bun.

2. COMPARĂ

a) Trasează corespondenţa între perechile de cuvinte cu același înțeles:

linie automobil

casă prisăcar

prieten amic

maşină riglă

apicultor locuinţă

b) Găseşte cuvinte cu sens opus pentru:

răspuns tinereţe

minciună hărnicie

lenevie întrebare

frumuseţea adevăr

bătrâneţea urâţenia

3. ANALIZEAZĂ substantivele, adjectivele şi pronumele din propoziţiile: Elevul șilitor are caiete ordonate. El se pregăteşte în fiecare zi cu multă seriozitate.

Dumneai îl apreciază foarte mult.

4. ASOCIAZĂ

Grupează substantivele, adjectivele și pronumele în funcţie de număr:

copil, mari, case, el, frumoase, eu, dumneaei, elevi, verde, şcoli, tu, caiet, curat,

cărţi, rotunde, blând, copac,voi,prieten.

5. APLICĂ

Găseşte pronumele indicate şi alcătuieşte propoziţii cu acestea:

Pronume personal, persoana I, nr.plural.

Pronume personal, persoana III, nr.singular.

Pronume personal, persoana II,nr. plural..

6. ARGUMENTEAZĂ

Corectează greşelile făcute intenţionat în textul:

De la bucureşti, unde ne-am urcat amândoi, devenind vecini de compartiment şi până la

frumosul staţiune sinaia, unde am coborât, a privit tot timpul pe fereastră.Trenul s-a apropiat de

sinaia și iel se pregătea să coboare.

Page 58: Portofoliu Didactic

NESECRET

NESECRET

58 din 76

Pagină albă

Page 59: Portofoliu Didactic

NESECRET

NESECRET

59 din 76

C.V. EUROPASS

Curriculum vitae Europass

Informaţii personale

Nume / Prenume AVRAM ALEXANDRA-LORENA

Adresă Mun. Cîmpia-Turzii, str.Oțelarilor, nr 13, bl F5, sc A, et 3, ap 14,jud Cluj

Telefon 0744659503

Fax -

E-mail [email protected]

Naţionalitate Română

Data naşterii 24.04.1989

Sex Feminin

Educaţie şi formare

Perioada 2004-2008

Calificarea / diploma obţinută Diplomă de bacalaureat

Disciplinele principale studiate / competenţe profeșionale dobândite

Matematică-informatică

Numele şi tipul instituţiei de învăţământ Colegiul Militar Liceal “Mihai Viteazull” Alba-Iulia

Nivelul în clasificarea naţională sau internaţională

Studii liceale

Aptitudini şi competenţe personale

Limba maternă Română

Limbi străine cunoscute

Vorbit Citit Scris Ascultat

Engleză Nivel 2 (STANAG 6001) Nivel 2 (STANAG 6001) Nivel 2 (STANAG 6001) Nivel 2 (STANAG 6001)

Franceză Foarte bun Foarte bun Foarte bun Foarte bun

Spaniolă Bun Bun Bun Bun

Page 60: Portofoliu Didactic

NESECRET

NESECRET

60 din 76

Competenţe şi abilităţi sociale Înțelegere,răbdare,altruism,sociabiliate

Competenţe şi aptitudini organizatorice

Spirit de echipă, spirit organizatoric, capacitatea de a coordona activtăți, devotament

Competenţe şi aptitudini de utilizare a calculatorului

Dețin atestat profeșional în informatică.

Permis de conducere Categoria B

Alte informații Reprezentant Yves Rocher

Page 61: Portofoliu Didactic

NESECRET

NESECRET

61 din 76

ESEU

De ce vreau să devin cadru didactic?

Grigore Moisil afirma că “un profesor bun e cel care te face ca lucrurile mai grele să ți se

pară ușoare”... André Gide susține că “un profesor bun are această grijă statornică: îi învață pe

discipoli să se lipsească de el”...Nicolae Iorga este de părere că “este profesor orice om de la care

poți să înveți ceva”... Thomas Carruthers susține că ” un profesor este cineva care se face treptat

inutil”…Există nenumărate afirmații cu privire la menirea unui profesor, cele mai multe fiind

subiective, reflectând părerile fiecărei persoane în parte..Însă ceea ce mă face pe mine să îmi

doresc să aparțin acestui mediu este plăcerea de a fi cea care ține pumnii mici ai fiecărui elev și de

a-i învăța să facă un a și un A...

Predarea este o chemare specială, deoarece această meserie nu se potrivește oricui..trebuie să

ai un minim de iubire față de a împărtăși ceea ce știi cu ceilalți..să îți dorești să inițiezi pe

cineva,așa cum au făcut și alții cu tine și să oferi elevilor șansa de a te vedea ca pe un model .Ca şi

profesor, cea mai mare responsabilitate este aceea de a le asigura studenţilor sau elevilor bagaje de

cunoştinţe academice.Profesorul este solocitat să predea, pentru a facilita studenţilor acumularea

de cunoştinţe. El trebuie să stimuleze , să dezvolte şi să încurajeze minţile tinere.

Este bine ştiut faptul că meseria de profesor conferă deţinătorului prestigiu social. În

societatea românească tradiţională, alături de preot, medic şi poliţist, dascălul era o autoritate

locală: membri comunităţii vedeau în profesor/învăţător un stâlp al societăţii, persoana care putea

oferi soluţii şi sfaturi pertinente. Şi astăzi profesorul este unul dintre membri marcanţi ai societăţii.

Chiar dacă dezinteresul față de a învăța a scăzut enorm până-n zilele noastre.. Educaţia a fost şi

rămâne o prioritate pentru orice societate care îşi planifică viitorul, şi de aceea, profesorii sunt

esenţiali pentru a îndruma fiecare elev în parte în vederea formării sale intelectuale și spirituale.

Sunt multe persoane care vor să devină profesori, în lipsa unei altei surse de venit,fără a se

descoperi în aceasta, făcând astfel o mare greşeală, atât pentru ei,cât și pentru elevi.

Cariera didactică nu este o „manta de vreme rea“, ci se urmează numai dacă are vocaţie, nu

doar atunci când viaţa ne refuză în alte locuri. Este adevărat că, în multe domenii de activitate,

oamenii sunt răsplătiţi în mod egal cu efortul depus. În educaţie nu este aşa; dai întotdeauna mai

mult decât poţi obţine. Profesorul are în faţă suflete, minţi, perechi de ochi şi urechi, toate

îndreptate cu încredere spre el.

Un bun profesor modelează mintea celor cu care lucrează. Îi formează, le aranjează gândirea,

îi învaţă cum să gândească nu ce să gândească. Pentru aceasta profesorul are nevoie nu doar de

răbdare, ştiinţă şi inteligenţă, ci și de dăruire. Un profesor adevărat nu se gândeşte numai la

Page 62: Portofoliu Didactic

NESECRET

NESECRET

62 din 76

stăpânirea disciplinei lui, ci,și la felul în care studentul sau elevul foloseşte în mod independent

ceea ce a învăţat, profesorul fiind mândru de activitatea sa doar în momentul în care elevul îl

întrece în ceea ce privește volumul de cunoștiințe. Mi-am ales meseria de profesor în ideea de a da

dovadă de iscusinţă, talent, răbdare și multă dăruire, făcând o pașiune pentru munca cu copiii, dar

și pentru munca în echipă alături de ceilalți colegi și totdată oameni de la care pot învăța

multe,deoarece sunt oameni cu experiență, la fel de dornici ca și mine să împărtășească ceea ce

știu.

Unui elev îi rămane întipărit în minte atât portretul fizic cât şi moral al unui profesor îndrăgit

şi stimat,ce ştie să îşi apropie cu căldură umană pe cei din jurul său.

Profesoratul nu e una din acele meserii pe care le practici pentru bani sau pentru faimă chiar

dacă un pedagog înnascut nu se dă uitării de generaţii întregi datorită respectului său față de

meserie. A fi profesor te învață mai presus de toate să fii OM pentru cei mici,dar și pentru cei

mari..de altfel, te face să fii privit ca un geniu căzut din cer, venit pe pământ să înveți pe altul să fie

un geniu.

Cu toții știm că geniile se nasc la şcoala unde predă cel ce se dăruieşte pe sine,având ca

rezultate minţi sclipitoare de elevi ce nu îl vor da uitării,iar cunoştiinţele acumulate de la acesta le

va fi de folos în viaţă.

Ceea ce este foarte interesant în activitatea de profesor este faptul că, deși și mie mi-au fost

insuflate cunoștiințe, nimeni nu m-a învățat să fiu profesor.Această deprindere am dobândit-o pe

parcursul anilor de liceu,dar și de academie.Amavut deosebita plăcere să fiu mereu înconjurată de

profesori cărora această meserie li s-a potrivit ca o mănușă, făcându-mă să realizez cât de plăcut

poate fi să interacționezi cu ceilalți. Nimeni nu se naşte învăţat, nici măcar un profesor.Însă

ingredientul cel mai important în a fi profesor este cunoașterea de sine, de a-ți ști limitele, de a-ți

cunoaște poșibilitatea de a fi pus în situații limită, cum ar fi cele de a te modela după fiecare elev în

parte..

Spre deosebire de tipiculprofesor conșiderat BUN, nu aș putea trece cu vederea peste

încurajarea gândurilor, a preocupărilor elevilor,ceea ce definește individualitatea fiecărui elev, fără

să îl etichetez ca bun sau prost. De asemenea, un alt element important în drumul spre a cunoaște

mai bine fiecare elev în parte este valorificarea fiecărui tip de inteligenţă, a fiecărui talent.

În opinia mea, încrederea elevilor trebuie câștigată treptat, la fel cum trebuie câștigat și

respectul din partea elevilor. Ca și profesor nu stârneşti teamă, ci impui stimă, nu constrâng, ci

convingi, trebuie să eviți favoritismul, trebuie să simți fiecare elev și fiecare elev să te simtă pe

tine, să se creeze acea chimie între noi, care denotă o stare benefică pentru ambele categorii, ceea

ce nu este deloc greu pentru mine. Am întâlnit fel de fel de oameni, cu care am reușit să leg

prietenii de lungă durată, alături de care am avut parte de momente prețioase.Dar am întâlnit și

Page 63: Portofoliu Didactic

NESECRET

NESECRET

63 din 76

elevi timizi, care se ascundeau sub carapace, în semn de teamă, dar pentru care am reușit să

folosesc o gama variată de metode şi resurse pentru a le asigura o învăţare diferenţiată în avantajul

fiecăruia, împărtăşindu-le din experienţele de succes. Am întâlnit oameni cu care nu puteam decât

să fiu flexibilă şi răbdătoare.

Din punctul meu de vedere , una dintre cele mai importante abilităţi ale unui profesor este

aceea de a relaţiona cu elevii, de a lega o prietenie bazată pe respect reciproc.Atunci când pronunţ

cuvântul “profesor” nu mă gandesc neapărat la cineva care stă in spatele unei catedre şi îndrumă

un student în rezolvarea unei probleme. Din contră. Profesor e echivalentul cuvântului mamă,

prietenă, și de ce nu..soră mai mare.

Deși sunt conștientă de faptul că mulți o văd ca pe o meserie statică și că a fi profesor nu

înseamnă decât să stai în spatele catedrei și să supraveghezi asupra bunei desfășurări a orei, nu e

doar atât. A fi profesor înseamnă să fii într-o evoluție continuă, să lărgești orizontul cunoaşterii şi

să completezi informaţii pe care le ai și tu la rândul tău, de la alți profesori..mai bine zis..modele.

Motivația pentru această meserie e de cele mai multe ori intrinsecă, deoarece simți că vrei

să fii pentru alții ceea ce au fost și profesorii tăi pentru tine. De asemenea , apare și satisfacția

profeșională care parcă îți dă aripi când vezi că reușești ceea ce ți-ai propus..A fi profesor are un

efect generator și activator, dar și director.. deoarece reușește să îmi îndrepte comportamentul spre

ceea ce vreau să fiu în continuare.

Norocul meu a fost că am avut în jur doar oameni care m-au ajutat să îmi croiesc acest

drumîn viață..mama, profesoară de engleză..mătușa, învățătoare la ciclul primar..deși mi-au dat și

exemple negative legate de acest sistem al învățământului, mă simt în stare să schimb ceva..să

modelez elevi..să le ofer o nouă șansă la a învăța..să le ofer să vadă lucrurile din alte unghiuri..să

învețe să fie ei înșiși..să nu se lase doborâți de partea negativă a viitorului..să nu se simtă cobai,

chiar dacă acesta e singurul lucru cu care mai pot fi comparați elevii în ziua de azi..

Chiar dacă universul educației a fost invadat de lipsa de echilibru, sistemul de învățământ

nu trebuie să devină unul în care elevul trebuie să fie tocilar și nu deștept.

Cu ajutorul nostrul, al profesorilor tineri, se poate recrea acel sistem în virtutea căruia am

crescut , unul în care aveam timp să respirăm aerul științei, unul în care să poți foloși voința de fier

pe care ne-am creat-o de-a lungul anilor, unul în care să fie mereu cineva care să te ghideze și să te

sfătuiască..un sistem care să fie unica alternativă pentru a ne crește copiii..un sistem al minților

tinere capabile să ii facă peelevi să fie mai atenți și mai interesați de ceea ce scrie pe tablă..

Page 64: Portofoliu Didactic

NESECRET

NESECRET

64 din 76

Pagină albă

Page 65: Portofoliu Didactic

NESECRET

NESECRET

65 din 76

RFERAT

APARIȚIA, OBIECTUL ȘI IMPORTANȚA PEDAGOGIEI

Pedagogia este știința care studiază fenomenul educațional. Ea se ocupă, deci,de formarea

personalității umane în vederea integrării ei active, creatoare în viața socială.

În dicționarele și în lucrările de specialitate, pedagogia este definită ca știință, ca artă, ca un

„ansamblu de teorii care asigură fundamentarea unei concepții despre dirijarea logică a activității

de educație“, (Coudray, Leandre) sau ca știință și arta de a instrui și a forma individualități umane

„permițând fiecăruia realizarea sa ca personalitate și ca inteligentă“ (Dictionaire de la philosofie,

Larousse).

Apariția unei științe se realizează printr-un proces complex și îndelungat. Pedagogia

reprezintă și ea rezultatul unui proces complex care din punct de vedere istoric cuprinde două etape

mari:

- etapa reflectării educației în conștiința comună a oamenilor;

- etapa reflectării teoretice a fenomenului educațional.

Din punct de vedere istoric, conceptul de educație a evoluat de la înţelegerea ei ca acţiune sau

fenomen care redă omului esenţa cea mai profundă (această semnificaţie a fost dominantă în

antichitate, în Creştinism şi în Renaştere) la înţelegerea educaţiei ca şi experienţă. Momentul, care

a marcat trecerea de la un sens la altul s-a datorat lui J.J.Rousseau, prin diferenţierea explicită a

naturii umane de natură, în general, şi a diferenţierii existente între om şi adult.

Din perspectiva lui Rousseau, educaţia este un proces natural care vizează numai natura

umană. Educaţia este viaţa însăşi a copilului, existenţa lui. Ulterior, s-au conturat trei puncte de

vedere majore în înţelegerea educaţiei.

Educația ca fenomen social a apărut odată cu societatea. Multă vreme acest fenomen se

reflectă în conștiința oamenilor sub forma de reprezentări și idei izolate, ocazionale, constituite în

procesul activității practice.

Preocupări teoretice speciale pentru studiul fenomenului educațional au apărut odată cu

diferențierea dintre munca fizică și cea intelectuală. Primele sisteme teoretice care aveau menirea

să ofere o explicație mai cuprinzătoare asupra acestui fenomen și să orienteze activitatea educativă

practică au fost elaborate în cadrul diferitelor sisteme filozofice. Marii filosofi ai antichității au fost

și teoreticieni ai fenomenului educațional. Ulterior, teoretizarea fenomenului educațional devine o

preocupare a unor mari personalități ca Ian Amos Comenius, J. J. Rousseau, Johann Henrich

Pestalozzi, Johann Friedrich Herbart, K. D. Usinski etc. Această activitate este concretizată în

elaborarea mai multor sisteme pedagogice.

Page 66: Portofoliu Didactic

NESECRET

NESECRET

66 din 76

Deși predarea este una dintre cele mai vechi activități ale omului, pedagogia este relativ

recentă. Ea a apărut abia in sec. XVII sub forma unor principii și reguli care să raționalizeze arta de

a preda.

Secolul XVII este foarte important pentru dezvoltarea gândirii occidentale. Este secolul lui

Galilei, Descartes, Newton și Leibniz, când se pun bazele civilizației științifice care va accentua

decalajul dintre Europa și restul lumii. Este momentul nașterii barocului și al revigorării idealului

clasic în literatură.

In pedagogie, sec. XVII este secolul lui Comenius, Locke, Bacon și Ratke. Fără să folosească

explicit termenul de „pedagogie", acești autori s-au ocupat în primul rând de raționalizarea

metodelor, de organizarea școlilor și formularea unor principii generale ale artei didactice. Într-un

moment de propășire a știintelor, când toate domeniile se transformă sub influența raționalismului,

educația nu putea ramane in afara curentului. Cu atat mai mult cu cât in sec. XVII a crescut

simțitor numărul școlilor și s-au fondat noi instituții de învățământ: prima școală normală.

La sfârșitul secolului al XIX–lea și începutul secolului al XX–lea ca urmare a rezultatelor

obținute de către sociologie și psihologie, pedagogia cunoaște un nou salt în evoluția ei. În cadrul

ei se constituie diverse curente de orientare predominant sociologică sau predominant psihologică,

care concep educația în mod unilateral și generează o opoziție ireductibilă între social și psihologic

în structura educației. Contradicția aceasta devine antinomică întrucât a cultiva socialul fără un

suport psihologic înseamnă a avea doar calități ale personalității independent de purtătorul lor,

după cum a cultiva doar individul înseamnă a pierde din vedere finalitatea educației, integrarea în

societate .

În a doua jumatate a secolului al XX-lea și mai ales în zilele noastre se impune cu tot mai

multă insistență concepția interdisciplinară în abordarea fenomenului educational*. Această

viziune presupune valorificarea rezultatelor mai multor discipline prin elaborarea unei sinteze

privitoare la educație în ansamblul său și la diferite aspecte concrete ale ei.

Necesitatea abordării interdisciplinare a fenomenului educațional decurge din relațiile de

interdependență tot mai strânse cu celelalte laturi ale vieții – economice, sociale, culturale, politice

etc. Educația a devenit deopotrivă o problemă de meditație filosofică, de investigație științifică și

tehnologică și de decizie social-politică. Ea nu mai este un domeniu de ordin strict pedagogic,

lăsând loc unei cercetări multidisciplinare și interdisciplinare. Educația, în diferitele ei aspecte și

privită din diverse unghiuri, a devenit obiect de studiu al mai multor discipline științifice fie

generale sau particulare, cu un trecut mai îndelungat sau mai recent constituite, în curs de afirmare.

Împreună, toate acestea constituie ceea ce se cheamă sistemul științelor educației. Această expresie

tinde să se substituie cuvântului „pedagogie” corespunzând mai bine stadiului actual al dezvoltării

disciplinelor care studiază problemele educației sau care sunt în raport cu educația

Page 67: Portofoliu Didactic

NESECRET

NESECRET

67 din 76

Pedagogia generală este o disciplină teoretică care studiază acțiunea educațională dintr-un

unghi general de vedere, urmărind să surprinda legități valabile indiferent de locul și timpul în care

se desfasoară.

Din punct de vedere al relației dintre continuitate și discontinuitate, pedagogia generală

abordează trăsăturile esențiale ale educației. Ea vizează acțiunea educatională din perspectiva

continuității acesteia. Cu studiul aspectelor ce țin de discontinuitate se ocupă alte ramuri ale

pedagogiei: pedagogia prescolară, pedagogia școlară, specială etc.

Pedagogia scolară abordează problematica acțiunii educaționale în cadrul școlii, cu copii

normal dezvoltați din punct de vedere fizic și psihic.

Pornind de la probleme concrete pe care le ridică procesul instructiv – educativ, pedagogia

experimentală organizează și provoacă situații noi, prelucrează și interpretează datele înregistrate

în cadrul experimentării. Pe această bază se formulează concluzii privind valoarea și utilitatea unor

principii și tehnici noi pentru activitatea practică.

Științele pedagogice reprezintă ansamblul disciplinelor teoretice și practice care studiază

activitatea de formare-dezvoltare permanentă a personalității umane, prin strategii și mijloace de

cercetare specifice. Termenul de știinte ale educației a fost lansat de Eduard Claparede în condițiile

elaborării unui proiect de cercetare care viza extinderea domeniului de studiu specific pedagogiei.

Acest proiect va fi transpus în practică prin înființarea Institutului de Știinte ale Educației de către

Jean-Jacques Rousseau, cu sediul la Geneva.

Clasificarea științelor pedagogice presupune elaborarea unui concept global capabil să

reflecte mutațiile înregistrate la nivelul educației, a obiectului sau de cercetare abordabil în plan

intra și inter-disciplinar.

Elaborarea acestui concept global devine o necesitate obiectivă în contextul extinderii

obiectului de studiu al pedagogiei (educația) în conditiile specifice societății postindustriale de tip

informațional. Din această perspectivă, educația angajează:

a) toată perioada vieții, nu numai perioada școlarității;

b) toate continuturile posibile, (intelectuale-morale-tehnologice-estetice-fizice), nu numai

conținutul educației intelectuale;

c) toate formele posibile (formală-nonformală-informală), nu numai forma "educației

formale" - Gaston Mialaret

d) toate direcțiile de evoluție (educatia permanenta, autoeducația, valorificarea deplină a

educabilității, proiectarea curriculară)

O asemenea abordare permite reinterpretarea termenului de pedagogie dincolo de

semnificația sa etimologică, redusă la capacitatea de "a conduce copilul" - paidagogia = a conduce

copilul (in limba greaca, paid = copil; agoge = a conduce). Pedagogia reprezintă, în fond, știința

Page 68: Portofoliu Didactic

NESECRET

NESECRET

68 din 76

care conduce disponibilitățile formative maxime ale personalității umane. Aceste disponibilități,

exemplare in perioada copilăriei, sunt inepuizabile practic până la sfârșitul vieții, fapt demonstrat

de cercetările realizate în psihologia vârstelor și în pedagogia adulților și a educației permanente.

Ca știință socioumană cu statut independent, pedagogia studiază nucleul funcțional-structural

al educației: finalitățile activității de formare-dezvoltare permanentă a personalității umane

realizabile prin orientarea corelației dintre subiectul și obiectul educației, angajată psihosocial la

nivelul acțiunii didactice. Aceasta presupune valorificarea deplină a funcției culturale a educației

care are o pondere specifică în activitatea de formare-dezvoltare permanentă a personalității umane

în raport cu celelalte funcții ale educației: funcția economică și funcția politică. Ele sunt

subordonate funcției culturale a educației, care fundamentează domeniul de cercetare specific

științelor pedagogice.

Celelalte științe socio-umane care sprijină în mod direct sau indirect pedagogia abordează

fenomenul educației dintr-o perspectivă diferită. Ele nu vizează aprofundarea cercetării la nivelul

nucleului funcțional-structural al activității de formare-dezvoltare permanentă a personalității

umane.

Științele pedagogice studiază funcționalitatea educației care vizează activitatea de formare-

dezvoltare permanentă a personalității, proiectabilă și realizabilă la nivelul structurii acțiunii

educaționale, bazată pe corelația dintre subiectul și obiectul educației. Ele studiază deci nucleul

funcțional-structural al activității de educație.

Pedagogia a atins deminitatea epistemică de știință fiindcă sunt indeplinite o serie de condiții:

• are conturat un obiect de interogație-fenomenul educativ, și unele considerații empirice despre

acest proces;

• are conturat o serie de metode specifice sau adaptate pentru a cerceta și explica procesele

paideutice, dispunând de un instrument investigativ, relativ autonom;

• interogația pedagogica ajunge la decelarea și stabilirea unor regularități, a unor norme, a unor legi

care poartă denumirea de principii pedagogice;

• rezultatele cercetării și reflecției sunt stocate în ansambluri explicative numite teorii

• pune în circulație și utilizează un limbaj științific suficient de consistent pentru a descrie

domeniul de realitate studiat

Pedagogia este, așadar, știința a educației, care îndeplinește (conform Schaub și Zenke) patru

obiective:

• descrie procesele de educație, instruire și instrucție din prezent și trecut(pedagogia științifică);

• interpretează programele pentru teoriile despre educație sub aspect ideologic, științific, politic și

educativ, explicând valorile, normele, interesele care determină și argumentează obiectivele,

formele, măsurile și metodele educației (pedagogia normativă);

Page 69: Portofoliu Didactic

NESECRET

NESECRET

69 din 76

• analizează organizarea și relațiile umane din cadrul proceselor educative, observă efectele

educației (pedagogia fenomenologică);

• explică noțiunile fundamentale și analizează teoretic evoluțiile sociale, pentru a facilita o

structurare reflectată, controlată și responsabilă a proceselor pedagogice (pedagogia materialistă).

În calitate de știință a educației, pedagogia studiază esența și trăsăturile fenomenului

educațional, scopul și sarcinile educației, valoarea și limitele ei, conținutul, principiile, metodele și

formele de desfășurare a proceselor paideutice. În esență, se afirmă că pedagogia analizează

fenomenul educațional în toată complexitatea sa cu scopul optimizării atât a structurii sale, cât și a

influențelor acestuia asupra devenirii și formării personalității celui care se educă.

Emile Durkheim a lansat ideea conform căreia educația care se face nu poate fi obiectul

pedagogiei, întrucât obiectul ei este de a determina ceea ce trebuie să fie. Este nevoie de o altă

disciplină, numita de Durkheim știința educației, care ar avea drept obiect de studiu:

• sistemele de educație din fiecare țară și epocă;

•tipurile de educații și explicarea lor

• instituțiile pedagogice și funcționarea acestora

Astăzi majoritatea specialiştilor afirmă că, deşi pedagogia se înfăţişează ca o tehnică şi chiar

ca o artă (în cazul celor mai talentaţi dintre educatori) atunci când ne referim la dimensiunea sa

practic-aplicativă, ea a atins maturitatea epistemică a unei ştiinţe de sine stătătoare, îndeplinind

toate rigorile, deoarece are ca obiect de studiu fenomenul educativ şi toate datele empirice şi

teoretice despre acest proces dispune de metode specifice sau adaptate de investigare şi explicare a

proceselor educative aspiră la sistematizarea şi raţionalizarea domeniului educaţional prin

determinarea de norme şi legi (principiile pedagogice) şi prin constituirea unui corpus unitar de

concepte şi teorii.

Astfel, pedagogia apare ca ştiinţă pozitivă care are în vedere realul concret, fenomenele

observabile şi cauzele explicabile. În acelaşi timp, pedagogia intră în sfera domeniului filosofic

prin reflexiile asupra valorii şi prin prezenţa finalităţilor educaţionale.

Fundamentele pedagogiei reprezintă o disciplină de studiu inclusă, de regulă, în planul de

învățământ al facultății de specialitate. Obiectivele acestei discipline universitare reflecta eforturile

intreprinse la nivelul cercetarii științifice specifice domeniului educației. Pot fi sesizate trei

modalități de abordare a fundamentelor educației care vizează:

a) Afirmarea pedagogiei generale ca ramură principală in sistemul științelor pedagogice care

studiază trei grupe mari de probleme:

-bazele biologice, psihologice și sociologice ale educației ;

- teoria educației: intelectuale/cultura stiintifica; morale/cultura etică; estetice/cultura estetică;

fizice/cultura fizică; tehnologice/cultura tehnologică generală;

Page 70: Portofoliu Didactic

NESECRET

NESECRET

70 din 76

-formele de organizare ale educației (teoria: predării; lecției; învățării; conducerii colectivului

și a instituțiilor școlare și extrașcolare.

b) Analiza problemelor fundamentale ale pedagogiei în vederea stăpânirii și a valorificării acestora

prin raportarea lor la conceptele de baza ale domeniului: educație, funcțiile și finalitățile educației,

structura acțiunii educaționale, metodologia acțiunii educaționale, dimensiunile educației

(intelectuală, tehnologică, morală, estetică, fizică), educația permanentă, cercetarea

c) Definitivarea unei teorii generale a educației, care angajează dimensiunea funcțional-structurală

specifică domeniului prin intermediul unor concepte fundamentale ce asigură stabilzarea nucleului

epistemic tare al științelor pedagogice: educație (funcțiile-structura educației; conținutul educației,

formele educației, proiectarea educației, direcțiile de evoluție ale educației); sistemul de

educație/învățămant; finalitățile educației; reforma educației.

În concluzie, consider că egalizarea șanselor de reușită în învățământ devine posibilă prin

acțiunea a doi factori pedagogici constanți: cunoașterea psihologică a elevului și valorificarea

“psihodiagnozei“ și “diagnosticului diferențial“ în direcția proiectării unui “model al învățării

depline “.

Școala este astfel, oarecum “obligată“ să creeze condiții adecvate pentru a da posibilitate

fiecărui elev să-și realizeze propria lui dezvoltare optimă. Această viziune optimistă asupra

accesibilității presupune încredere și respect față de individualitatea elevului.

BIBLIOGRAFIE

Arta și știința educației, Barsea Cezar, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1995

Fundamentele științelor educației. Teoria generală a educației, Cristea Sorin, Editura Litera

Internațional, București, 2002

Psihologie și pedagogie școlară, Dragu Anca și Cristea Sorin, Ovidius University Press,

Constanţa, 2002

Pedagogie, Cucos Constantin, Editura Polirom, București, 2002

Tratat de pedagogie școlară , Nicola Ioan, Editura Aramis, București, 2003

Pedagogie și elemente de psihologie școlară, Joita Elena, Editura Arves, Bucuresti, 2003

Page 71: Portofoliu Didactic

NESECRET

NESECRET

71 din 76

RECENZIE

SINTEZE DE PSIHOPEDAGOGIE SPECIALĂ /GHID PENTRU

CONCURSURI ŞI EXAMENE DE OBŢINERE A GRADELOR DIDACTICE

Alois GHERGUŢ

Editura Polirom, Iaşi , 2007

Ediția II, revizuită și adăugită

Introducere

Motto: ,,Oricare specialist care a devenit sau va deveni cadru didactic trebuie să studieze în mod

aprofundat instrucţia şi educaţia sau cu alte cuvinte să studieze pedagogia.” (Jean Piaget)

Alois Gherguţ este cadru didactic la Catedra de Psihologie medicală şi Psihopedagogie

specială,doctor în ştiinţele educaţiei,din 2004 cancelar al Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţe ale

Educaţiei,Univerșitatea ,,Al. I. Cuza’’,Iaşi. A absolvit mai multe stagii de pregătire în

domeniile:managementul serviciilor sociale, designul programelor de intervenţie psihopedagogică,

psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale, conșiliere psihopedagogică, educaţie incluzivă. De

acelaşi autor au mai apărut: Introducere în problematica educaţiei integrate, Editura Spiru

Haret,Iaşi,2000(coautor Teodor Cozma); Psihopedagogie specială, Editura Polirom,Iaşi,2000

(coautor Cristina Neamţu); Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale. Strategii de educaţie

integrată, Editura Polirom,Iaşi,2001,Managementul serviciilor de asistenţă psihopedagogică şi

socială. Ghid practic, Editura Polirom,Iaşi,2003. A mai publicat numeroase studii şi articole în

volume colective, publicaţii de specialitate şi periodice

Conținutul recenziei

Lucrarea ,,Sinteze de psihopedagogie specială”/Ghid pentru concursuri şi examene de

obţinere a gradelor didactice” reprezintă chiar o sinteză a rezultatelor experienţei sale didactice şi

ştiinţifice, constituindu-se ca o sursă informativă valoroasă pentru pregătirea psihopedagogică a

viitorilor profesori şi pentru perfecţionarea pregătirii psihopedagogice a cadrelor didactice.

Cartea are 424 de pagini şi este concepută ca un ghid pentru concursuri şi examene de

obţinere a gradelor didactice în domeniul psihopedagogiei speciale şi serveşte atât pentru

pregătirea pedagogică a studenţilor din toate profilele învăţământului superior care doresc să

devină cadre didactice, cât şi pentru perfecţionarea pedagogică a cadrelor didactice de toate

specialităţile din învăţământul românesc.

Lucrarea este structurată pe 14 capitole:

1)Cadrul conceptual, stadiul actual şi tendinţele privind reabilitatea, educaţia şi asistenţa

persoanelor cu cerinţe speciale;

2) Personalitatea şi factorii care condiţionează dezvoltarea copilului cu dizabilităţi;

3)Evaluarea şi expertiza persoanelor cu cerinţe speciale. Metode şi mijloace de investigare

psihopedagogică;

4)Deficienţe mintale / de intelect;

5)Deficienţe senzoriale;

Page 72: Portofoliu Didactic

NESECRET

NESECRET

72 din 76

6)Deficienţe fizice şi/sau neuromotorii şi tulburări psihomotorii;

7)Tulburări de limbaj;

8)Copii/elevi cu dificultăţi de învăţare;

9)Deficienţe asociate/multiple;

10)Educaţia specială şi elemente de didactică;

11)Integrarea copiilor cu dizabilităţi în şcoala publică;

12)Copilul/adultul cu cerinţe speciale, familia şi integrarea profeșională;

13)Noile tehnologii informatice şi educaţia specială;

14)Instrumente şi moduri de activitate/intervenţie în serviciile de asistenţă psihopedagogică.

Această lucrare încearcă să sintetizeze, să clarifice şi să actualizeze multitudinea de

informaţii referitoare la asistenţa ,educaţia şi integrarea socioprofeșională a persoanelor cu nevoi

speciale, fiind concepută ca un util instrument de lucru pentru specialiştii şi cadrele didactice, cu şi

fără experienţă în domeniul activităţilor specializate, ea urmărind să răspundă atât nevoii de

informare , cât şi celei de formare de deprinderi şi competenţe necesare în relaţia cu această

categorie special beneficiari. Conţinutul volumului a fost elaborat şi structurat în acord cu noile

strategii şi direcţii de pregătire continuă a personalului de specialitate, prezentând într-un limbaj

accesibil informaţii necesare asigurării unei acţiuni educative şi de intervenţie eficiente.

Terminologia de specialitate actualizată, aspectele privind organizarea modernă a sistemului şi

programelor de intervenţie, descrierea clinică a principalelor categorii de persoane cu cerinţe

educative speciale şi specificul dezvoltării lor, modalităţile concrete de intervenţie în educaţia şi

asistenţa copiilor cu cerinţe educative speciale etc., alături de particularităţile de prezentare a

informaţiilor şi de multitudinea şi mobilitatea unghiurilor de adordare , recomandă această lucrare

tuturor categoriilor de specialişti care desfăşoară activităţi de educaţie , asistenţă, intervenţie şi

sprijin pentru persoanele cu dizabilităţi sau cu cerinţe educative speciale.

În documentele editate sub egida UNESCO se subliniază ideea că psihopedagogia specială

este o ştiinţă de sinteză care utilizează informaţii furnizate de medicină(pediatrie, neuropsihiatrie,

neurologie infantilă, oftalmologie, otorinolaringologie, ortopedie, audiologie, igienă

etc.),psihologie, pedagogie, sociologie, asistenţă socială, ştiinţe juridice, în studiul personalităţii

persoanelor cu diferite tipuri de deficienţă (mintală, auditivă, vizuală, somatică, de conduită, de

limbaj etc.)sau a persoanelor aflate în dificultate privind integrarea şi relaţionarea lor cu instituţiile

comunităţii sau cu semenii din comunitatea din care fac parte. Politicile şi strategiile naţionale

pentru copii şi tineri cu nevoi speciale au la bază ideea de educaţie pentru toţi şi, în acelaşi timp,

educaţia pentru fiecare.

În literatura psihopedagogică se întâlnesc termeni care pot clarifica o serie de delimitări

semantice utile în înţelegerea corectă şi nuanţată a fenomenelor cum ar fi:deficienţă, incapacitate,

handicap.

Prin deficienţă se înţelege pierderea, anomalia, perturbarea cu caracter definitiv sau

temporar a unei structuri fiziologice, anatomice sau psihologice şi desemnează o stare de

anormalitate funcţională, adesea cu semnificaţie patologică, stabilă sau de lungă durată, care

afectează capacitatea şi calitatea procesului de adaptare şi integrare şcolară, profeșională sau în

comunitate a persoanei în cauză.

Incapacitatea reprezintă o pierdere, o diminuare totală sau parţială a poșibilităţilor fizice,

locomotorii, mintale, senzoriale, neuropsihice etc., consecinţă a unei deficienţe care împiedică

efectuarea normală a unor activităţi.

Handicapul pentru o persoană este conșiderat un dezavantaj social, rezultat dintr-o deficienţă

sau incapacitate, care limitează sau împiedică împlinirea unui rol într-un context social, cultural, în

funcţie de vârsta, sexul sau profesia persoanei respective. Altfel spus, handicapul este o funcţie a

relaţiei dintre persoanele cu incapacitate şi mediul lor de viaţă, fiind evidenţiat atunci când aceste

persoane întâlnesc bariere culturale, fizice sau sociale, împiedicându-le accesul la diferite activităţi

sau servicii sociale care sunt disponibile în condiţii normale celorlalte persoane din jurul lor.

Autorul concluzionează spunând că deficienţa poate determina o incapacitate care, la rândul

ei, antrenează o stare de handicap ce face ca persoana deficientă să suporte cu dificultate exigenţele

Page 73: Portofoliu Didactic

NESECRET

NESECRET

73 din 76

mediului în care trăieşte, mediu ce poate asimila, tolera sau respinge persoana cu o anumită

deficienţă.

În literatura psihopedagogică recentă se întâlnesc alţi termeni care se referă la problematica

persoanelor cu cerinţe speciale cum ar: dizabilitatea, cerinţe/nevoi educative speciale-CES,

normalizarea, reabilitarea, incluziunea socială, şansele egale, serviciile de sprijin, protecţia

specială.

În primul capitol se prezintă experienţa internaţională şi din România în domeniul protecţiei

copilului aflat în dificultate, ocupaţiile din sistemul serviciilor de asistenţă şi protecţie a

copilului,standardele ocupaţionale,formarea personalului, precum şi aspecte privind calitatea vieţii

şi serviciilor pentru persoanele cu cerinţe speciale.

Capitolele 1-13 se încheie cu întrebări şi teme de reflecţie.

Factorii care condiţionează dezvoltarea copilului cu dizabilităţi analizaţi în capitolul al II-lea

sunt: ereditatea, factorii de mediu şi educaţia. Dintre toţi aceşti factori, educaţia are efect asupra

dezvoltării în condiţiile menţinerii unui optimum între ceea ce poate individul la un moment dat şi

ceea ce i se oferă. Educaţia este dependentă de ereditate şi calitatea factorilor de mediu şi nu

dispune de puteri nelimitate.

În subcapitolul despre etapele dezvoltării ontogenetice şi relevanţa lor în cadrul copiilor cu

dizabilităţi,Gherguţ aminteşte că evoluţia şi dezvoltarea copilului se desfăşoară pe etape, perioade,

cicluri de dezvoltare, foarte diferite sub aspect biologic, fiziologic, psihologic şi educaţional.

Stadiile conturate de autor sunt:

-perioada antepreşcolară(de la 0 la 3 ani) =stadiul inteligenţei senzorio-motorii;

-perioada preşcolară(de la 3 la 6/7 ani) =stadiul inteligenţei preoperaţionale;

-perioada şcolară mică(de la 6/7 ani la 10/11 ani)=stadiul operaţiilor concrete ale gândirii;

-perioada şcolară mijlocie sau pubertatea(de la 10/11 ani la 14/15 ani)=stadiul operaţiilor formale;

-perioada şcolară mare sau adolescenţa(de la 14/15 ani la 18/19)=dezvoltare fizică şi intelectuală

armonioasă.

Tot în acest capitol aflăm particularităţi ale proceselor psihice (senzaţii, percepţii,

reprezentări,

gândirea, imaginaţia, memoria, atenţia), învăţarea de tip şcolar la elevii cu dizabilităţi, dar şi

aspecte privind personalitatea persoanelor cu dizabilităţi. Autorul face trimiteri la lucrări

importante din domeniu: Dinamica personalităţii de Mihai Golu(1993), Psihopedagogia

dezvoltării şcolarului cu handicap de Gh. Radu (1999) sau Conșiliere educaţională ,coordonată de

Adriana Băban(2001).

Evaluarea persoanei cu dizabilităţi trebuie să răspundă la următoarele întrebări:

Ce evaluăm? (domeniile evaluării)

Pentru ce evaluăm? (scopul evaluării)

Pe ce bază evaluăm? (baza evaluării)

Cum şi cu ce evaluăm? (metodologia evaluării)

Evalurea trebuie privită ca un proces complex, continuu, dinamic, de cunoaştere şi estimare

cantitativă şi calitativă a particularităţilor dezvoltării şi a capacităţii de învăţare a copilului, de

planificare şi programare care orientează elaborarea planului de servicii personalizat şi programele

de intervenţie personalizate. Metodele şi mijloacele de investigare psihopedagogică a persoanelor

cu cerinţe speciale sunt analizate în capitolul 3.

Referindu-se la deficienţele mintale/ de intelect, autorul prezintă delimitările conceptuale şi

teorii explicative asupra deficienţelor mintale, depistarea , diagnosticarea, clasificarea, etiologia,

tipologia, tabloul clinic şi psihopedagogic, dar şi profilaxia şi terapia medico-psihopedagogică şi

socială în cazul deficienţelor mintale.

La capitolul 5 sunt aduse în atenţia cititorilor deficienţele senzoriale,de auz şi de vedere,având

fiecare aceleaşi subcapitole: clasificarea deficienţelor, etiologia, tabloul clinic şi psihopedagogic,

compensarea şi activităţile educative ce se pot desfăşura cu elevii cu astfel de deficienţe.

Clasificarea deficienţelor fizice şi/sau neuromotorii şi a tulburărilor psihomotricităţii,

analiza psihopedagogică a psihomotricităţii şi aspecte privind metodologia recuperării deficienţelor

neuropsihomotorii fac obiectul capitolului 6.

Page 74: Portofoliu Didactic

NESECRET

NESECRET

74 din 76

Tulburările de limbaj sunt clasificate,după cum spunea Emil Verza, prin raportare simultană

la criteriile anatomo-fiziologic, etiologic, lingvistic şi psihologic în:

a) tulburări de pronunţie:dislalia, rinolalia şi dizartia;

b) tulburări de ritm şi fluenţă a vorbirii:bâlbâiala, tahilalia, bradilalia, logonevroza, aftongia şi

tulburări pe bază de coree;

c) tulburări de voce: afonia, disfonia şi fonastenia;

d) tulburări ale limbajului citit-scris: dislexia-alexia şi disgrafia-agrafia;

e) tulburări polimorfe: afazia şi alalia;

f) tulburări de dezvoltare a limbajului: mutism psihogen, electiv sau voluntar şi întârzierea în

dezvoltarea generală a vorbirii.

Tot aici aflăm despre etiologia şi tabloul clinic şi psihopedagogic al tulburărilor de

limbaj,principiile logopedice care stau la baza activităţii de prevenire şi corectare a tulburărilor de

vorbire, dar şi metodele şi procedeele generale utilizate în activitatea logopedică.

Copii/elevi cu dificultăţi de învăţare fac obiectul unui capitol separat.

Autismul –tulburare de dezvoltare, relaţionare şi comunicare, sindromul Langdon Down şi

surdocecitatea sunt prezentate de Alois Gherguţ ca deficienţe asociate/multiple.

Un alt capitol este dedicat de către autor educaţiei speciale şi elementelor de didactică. Aici

sunt prezentate principiile didacticii( principiul intuiţiei, principiul accesibilităţii şi tratării

individuale, diferenţiate, principiul respectării particularităţilor de vârstă şi individuale, principiul

sistematizării, structurării şi continuităţii, principiul integrării teoriei cu practica, principiul

participării conştiente şi active a elevilor la activităţile educativ-compensatorii şi recuperatorii,

principiul însuşirii temeinice a cunoştinţelor, priceperilor şi deprinderilor),adaptate specificului şi

particularităţilor elevilor cu diferite tipuri de deficienţe, completate cu un principiu fundamental-

principiul asigurării unităţii instrucţiei, educaţiei, compensării, recuperării şi/sau reeducării,

metodele de învăţământ ce se pot foloși în activităţile specifice educaţiei speciale ( cu trimiteri la

lucrări din literatura de specialitate ale autorilor: I. Cerghit, C. Moise, C. Cucoş, M. Ionescu),

metodele activ-participative în activitatea educativă a copiilor cu cerinţe speciale, învăţarea prin

cooperare, mijloacele de învăţământ şi materialele didactice, formele de organizare şi desfăşurare a

procesului de învăţământ.

O abordare deosebită o face autorul activităţilor de terapie educaţională:terapia ocupaţională,

meloterapia, terapia de expreșie grafică şi plastică, terapia cognitivă, ludoterapia, terapia şi

educaţia psihomotricităţii, dar şi terapiei cu ajutorul animalelor (delfini, cai, animale de companie).

Autorul acordă atenţie deosebită integrării copiilor cu dizabilităţi în şcoala publică ,rolului

pe care-l

are familia în integrarea copilului cu cerinţe speciale în societate şi, mai apoi,integrarea

profeșională a adultului.

Gherguţ prezintă în lucrarea sa noile tehnologii informatice şi educaţia specială în capitolul

al-13-lea. Noile orientări din domeniul psihopedagogiei recomandă foloșirea în şcoală a

instrumentelor derivate din soft-uri profeșionale aplicate pe calculator, precum instrumentele de

scriere şi editare moderne, care asociază tratarea textului şi grafismul şi care oferă, în anumite

profeșii, un mediu puternic de socializare printr-o muncă de tip colectiv. În procesul instructiv-

educativ al copiilor cu cerinţe speciale, computerul joacă două roluri importante: suport în

comunicare şi sprijin în învăţare. Foloșirea lui face poșibilă învăţarea prin creşterea concentrării

atenţiei, prin dezvoltarea foloșirii limbajului şi a deprinderilor sociale; cu ajutorul computerului,

aceşti copii pot deveni mai puţin dependenţi şi mai capabili din toate punctele de vedere. Pentru

copiii cu dificultăţi profunde şi multiple în învăţare, foloșirea calculatorului poate conduce la

îmbogăţirea curriculumului. De asemenea, utilizarea calculatorului înregistrează următoarele

efecte:

dezvoltă capacitatea elevilor cu deficienţe grave de a opera cu semne şi simboluri;

antrenează-exersează-dezvoltă percepţia vizuală şi auditivă;

motivează elevul, astfel încât acesta nu mai poate continua procesul învăţării decât prin

intermediul computerului;

dezvoltă creativitatea şi abilităţile de rezolvare a problemelor.

Page 75: Portofoliu Didactic

NESECRET

NESECRET

75 din 76

În ultimul capitol, al-14-lea, autorul îşi propune să prezinte câteva dintre instrumentele utilizate

de profeșionişti sau să ne orienteze către terţe surse de accesare a altor teste şi instrumente uzuale.

În acelaşi timp, sunt oferite şi câteva repere în structurarea programelor/ activităţilor de intervenţie,

prin însuşi conţinutul itemilor şi structurarea lor pe domenii de dezvoltare sau niveluri de

performanţă la anumite categorii de vârstă.

La finalul lucrării este prezentat un glosar care cuprinde un inventar de termeni specifici

domeniului psihopedagogiei speciale, utilizaţi frecvent în literatura de specialitate din ultimii ani şi

sursele bibliografice ce l-au ajut pe Alois Gherguţ în elaborarea acestei cărţi. Fişele, instrumentele

şi modelele de lucru propuse în anexe vin să sprijine şi să ofere un cadru orientativ unitar de

elaborare şi redactare a unor materiale frecvent întâlnite şi necesare în activităţile incluse în sfera

psihopedagogiei speciale.

Lucrarea lecturată mi-a oferit, prin conţinutul ei, orientări de bază în pregătirea mea în

domeniul psihopedagogiei speciale atât în postura mea de student cât şi de cadru didactic.

Recomand cartea ,,Sinteze de psihopedagogie specială”/Ghid pentru concursuri şi examene

de obţinere a gradelor didactice’’de Alois Gherguţ tuturor; ea poate orienta pe orice cetăţean,

specialist, manager şi părinte, în a căror viaţă şi muncă le este prezentă şi o dimenșiune educativă.

Apreciez ca binevenită iniţiativa lui A.Gherguţ de a publica această lucrare şi este bine să fie

cunoscută de toţi studenţii secţiilor de psihologie – pedagogie, dar şi de toate cadrele didactice care

sunt interesate de domeniul psihopedagogiei speciale, constituind o importantă sursă de

documentare pentru pregătirea şi perfecţionarea psihopedagogică a acestora.

Page 76: Portofoliu Didactic

NESECRET

NESECRET

76 din 76

Pagină albă