poluare fonica

5/17/2018 poluare fonica - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/poluare-fonica-55b07d172f5e3 1/7

POLUAREA AERULUI I POLUAREA FONICĂ

Poluarea atmosferică are trei mari surse: transportul, emisiile provenite de la surse

staionare i emisiile cauzate de producia de electricitate. Directiva privind calitateaaerului înconjurător i un aer mai curat pentru Europa, precum i strategia tematică privind poluarea aerului vizează prevenirea efectelor dăunătoare asupra mediuluiînconjurător i asupra sănătăii prin reducerea poluării aerului. Reducerea poluăriiatmosferice, cum ar fi cea cauzată de transporturi, înseamnă totodată i o reducere a

poluării fonice.

TEMEIUL JURIDIC

*4.10.1

CONTEXT GENERALActivităile UE de protejare a calităii aerului acoperă o gamă largă de probleme:limitarea epuizării ozonului stratosferic, controlul acidifierii, al ozonului troposferic ial altor ageni poluani i schimbările climatice. Poluanii atmosferici, care ajung înaer dintr-o varietate de surse, pot fi clasificai în trei mari categorii: emisii provenitede la surse mobile (industria transporturilor), emisii provenite de la surse imobile(întreprinderi, locuine, ferme i gropi de gunoi) i emisii cauzate de producerea deenergie electrică. Concentraiile ridicate ale gazelor i poluanilor provenind dinaceste surse sunt dăunătoare pentru sănătatea umană, corodează diferite materiale iaduc daune vegetaiei, au un efect negativ asupra produciei agricole i forestiere icauzează mirosuri neplăcute. Unele substane cum ar fi arsenicul, cadmiul, nichelul ihidrocarburile aromatice policiclice sunt ageni cancerigeni genotoxici pentru om inu există praguri identificabile până la care acestea nu comportă riscuri pentrusănătatea umană. UE a făcut progrese importante în cursul ultimului deceniu spre oscădere a emisiilor în atmosferă i apă a unui număr de poluani.

REALIZĂRI

A. Gestionarea i calitatea aerului înconjurător

1. Strategia tematică privind poluarea aerului i programul „Aer curat pentru Europa”

Programul „Aer curat pentru Europa” (CAFE) (COM(2001)0245), instituit în cadrul

celui de al aselea program de aciune pentru mediu, a fost adoptat de Comisie în2001 cu scopul de a stabili o strategie integrată, pe termen lung, privind poluareaaerului. Ca urmare a lucrărilor desfăurate în cadrul programului CAFE, în septembrie2005 a fost adoptată o strategie tematică privind poluarea aerului (COM(2005)0446).Obiectivele propuse în strategia tematică privind poluarea aerului sunt de areduce, până în 2020, concentraia de PM2,5 cu 75% i cea a ozonului troposferic (O3)cu 60%, precum i de a reduce cu 55% ameninările la adresa mediului naturalcauzate de acidifiere i eutrofizare, tot până în 2020. Acest lucru înseamnă reducereaemisiilor de dioxid de sulf (SO2) cu 82%, a oxizilor de azot (NOx) cu 60%, a



substanelor chimice organice volatile (COV) cu 51%, a amoniacului (NH3) cu 27% ia PM2,5 primare cu 59% faă de nivelurile înregistrate în 2000. Se estimează că acestereduceri, printre altele, ar economisi 1,71 de milioane de ani de viaă, ar reducemortalitatea acută i ar diminua daunele ecologice aduse pădurilor, lacurilor,cursurilor de apă i biodiversităii, precum i clădirilor i materialelor. Conformstrategiei propuse, o mare parte dintre aceste obiective de reducere vor fi atinse printr-

o punere în aplicare îmbunătăită a măsurilor deja adoptate.

2. Noua directivă privind calitatea aerului înconjurător

La 11 iunie 2008 a intrat în vigoare, o nouă directivă privind calitatea aeruluiînconjurător i un aer mai curat pentru Europa (Directiva 2008/50/CE), care arescopul de a îmbunătăi i mai mult sănătatea umană i calitatea mediului prinsimplificarea i revizuirea legislaiei UE existente privind poluarea aerului. Nouadirectivă înlocuiete directiva-cadru precedentă privind calitatea aerului (Directiva96/62/CE) prin fuzionarea majorităii actelor legislative existente privind poluareaaerului într-o singură directivă, fără însă a modifica obiectivele existente în ceea ce

privete calitatea aerului. Cea de a patra directivă secundară (2004/107/CE) care

stabilete limite pentru diferite categorii de emisii poluante încă mai este în vigoare; oreformare este planificată pentru 2013. Noua directivă stabilete, de asemenea, noiobiective privind calitatea aerului pentru particulele fine (PM2,5) i include

posibilitatea de a scădea poluarea din surse naturale în momentul evaluării respectăriivalorilor-limită.

3. Plafoane naionale de emisie pentru anumii poluani atmosferici (Directiva PNE)

Directiva 2001/81/CE privind plafoanele naionale de emisie pentru anumii poluaniatmosferici stabilete limitele naionale de emisie care trebuie atinse până în 2010

pentru SO2, NOx, COV i NH3. Obiectivul este de a reduce efectele dăunătoare aleacidifierii, ozonului troposferic i eutrofizării. Directiva le solicită tuturor statelor

membre să raporteze anual informaiile privind emisiile i estimările pentru toi cei patru ageni poluani ai aerului i să elaboreze programe naionale. Potrivit unor datedin 2009, se anticipează că 14 state membre vor atinge plafoanele de emisie până în2010. Celelalte 13 state membre, însă, nu vor putea probabil să respecte cel puin unuldintre plafoanele de emisie, emisiile de NOx dovedindu-se a fi cea mai mare

provocare. În viitorul apropiat nu se preconizează nicio propunere de revizuire aDirectivei PNE.

B. Reducerea emisiilor provenind din transporturi

Volumul transportului de călători i al celui de mărfuri a crescut semnificativ înultimele decenii. Se estimează o cretere a transportului rutier i a celui aviatic cu

36% i, respectiv, 105% între 2000 i 2020 în UE-25, cu cea mai mare cretere în UE-10. La nivelul UE au fost adoptate mai multe directive în vederea limitării poluăriicauzate de transport, de exemplu prin stabilirea unor limite maxime de emisie pentruautovehicule i alte surse de poluare i introducerea unor măsuri fiscale în sectorultransporturilor vizând încurajarea consumatorilor să adopte un comportament maiecologic. Aceste aciuni la nivelul UE au avut rezultate pozitive, dar progresul atins

până în prezent este ameninat de numărul în continuă cretere al autovehiculelor încirculaie i de gradul crescut de utilizare a acestora, fapt care conduce la o cretere aconsumului de carburani.



1. Autovehiculele: motoare pe bază de benzină i motoare pe bază de motorină

Există o serie de directive care reglementează i stabilesc standarde de emisie pentrudiferite categorii de vehicule (de la autoturisme la vehiculele comerciale uoare i lavehiculele utilitare grele) i motoare. Există, de asemenea, directive carereglementează calitatea carburanilor (Directiva 2009/30/CE de revizuire a Directivei

98/70/CE) i coninutul de sulf i de plumb al carburanilor (Directiva 1999/32/CE).

a. Poluanii atmosferici

Noua normă de emisie (Euro 5) pentru autoturisme i vehicule utilitare uoare[Regulamentul (CE) nr. 715/2007 de modificare a Directivei 70/220/CEE)]reglementează o serie de poluani atmosferici i a intrat în vigoare în septembrie 2009(înlocuind Euro 4). Euro 6, planificat să intre în vigoare în ianuarie 2014, va stabililimite de emisie i mai scăzute, în principal în privina NOx. După punerea înaplicare, statele membre vor fi obligate să refuze omologarea, înmatricularea,vânzarea i introducerea vehiculelor care nu corespund standardelor de emisie.Standardele de emisie care se aplică în prezent vehiculelor utilitare grele sunt Euro IV

i Euro V (definite în Directivele 2005/55/CE i 2005/78/CE) i privesc emisiile provenite de la mai muli poluani [printre care monoxidul de carbon (CO), NH3 i NOx]. În urma adaptării strategiei tematice i a unei propuneri a Comisiei(COM(2007)0851), în iunie 2009 a fost adoptat un regulament privind un noustandard de emisie, Euro VI [Regulamentul (CE) nr. 595/2009]. Începând din 31decembrie 2013, Euro VI va înlocui Euro IV i Euro V, reducând astfel semnificativemisiile de particule i de NOx. Cu toate că consumul de carburani în domeniultransporturilor rutiere a crescut cu 26% între 1990 i 2005, s-au realizat reducerisemnificative ca urmare a implementării normelor Euro, în special pentru CO icompuii organici volatili nemetanici (COVNM).

b. Emisiile de CO2

Transportul rutier generează aproximativ o cincime din emisiile de CO2 la nivelul UE,autoturismele contribuind cu aproximativ 12%. Regulamentul (CE) nr. 443/2009stabilete obiective pentru emisiile specifice de CO2 produse de autoturismele noi dinComunitate în funcie de masa acestora. Textul sprijină obiectivul propus de Comisie

privind un nivel mediu al emisiilor de 120g CO2/km pentru întregul sector alautomobilelor până în 2012. Pentru autoturismele noi, nivelul mediu al emisiilor deCO2 este stabilit la 130g CO2/km, urmând ca acesta să fie atins prin perfecionareamotoarelor i tehnologii inovatoare. În plus, în cadrul aa-numitei abordări integrate,vor fi luate măsuri suplimentare care să corespundă unei reduceri de 10g CO2/km.

2. Maini mobile nerutiere i tractoare: poluani gazoi

Emisiile i procedurile de omologare a motoarelor mainilor mobile nerutiere (cum ar fi excavatoarele, buldozerele i ferăstraiele cu lan) sunt reglementate de Directiva97/68/CE, modificată prin Directiva 2002/88/CE. Emisiile tractoarelor agricole iforestiere sunt reglementate de Directiva 2000/25/CE, de modificare a Directivei74/150/CEE a Consiliului, privind, în special, definirea procedurilor de omologare petip de motor i tip de vehicul. Până cel târziu la data de 31 decembrie 2009, coninutulmaxim permis de sulf din motorina destinată utilizării la mainile mobile nerutiere i



tractoarele agricole i forestiere, inclusiv navele de navigaie interioară, va fi de10 mg/kg.

3. Emisiile din transportul naval i feroviar

Directiva 2004/26/CE extinde domeniul de aplicare al Directivei 97/68/CE pentru a

include locomotivele i navele de navigaie interioară. Această directivă consolideazăstandardele de emisie aplicabile, oferă modalităi de îmbunătăire a metodelor detestare a motoarelor noi înainte de comercializare i introduce o etichetă pentru o maimare vizibilitate pe piaă a producătorilor care reuesc să se conformeze cerinelor înainte de termen. Navele devin una dintre cele mai mari surse de poluare atmosfericăîn UE. În 2002, Comisia a adoptat o strategie UE (COM(2002)0595) în scopul de areduce emisiile provenite de la navele maritime, inclusiv SO2 i NOx. Emisiile de

poluani atmosferici provenite de la nave sunt tratate i în cadrul Conveniei pentru prevenirea poluării de către nave (MARPOL 73/78 — anexa VI) adoptate deOrganizaia Maritimă Internaională (OMI). Directiva 2005/33/CE, de modificare aDirectivei 1999/32/CE, vizează limitarea coninutului de sulf al combustibililor marini, pe baza anexei VI din standardele OMI. În martie 2008, Comisia a propus

modificarea Directivei 2005/35/CE privind poluarea cauzată de nave i introducereaunor sanciuni în caz de încălcare (COM(2008)0134).

4. Emisiile din transportul aviatic

(COM(1999)0640) stabilete o strategie pentru a institui o politică coerentă iecologică în domeniul transportului aerian. Strategia include îmbunătăireastandardelor tehnice de mediu privind zgomotul i emisiile gazoase (conducând astfella reducerea consumului de carburani) i introducerea unor stimulente economice inormative pe piaă pentru promovarea tehnologiilor ecologice. În noiembrie 2008 afost adoptată Directiva 2008/101/CE (de modificare a Directivei 2003/87/CE) pentrua include activităile de aviaie în sistemul de comercializare a cotelor de emisie de

gaze cu efect de seră în cadrul Comunităii (EU ETS). Începând de la 1 ianuarie 2012,toate zborurile care decolează i/sau aterizează în Europa vor fi incluse în EU ETS,reducând emisiile din aviaie cu 5% începând din 2013 (a se vedea i 4.10.7).

C. Reducerea emisiilor industriale

1. Noua directivă privind emisiile industriale (DEI)

2. Emisiile cauzate de activităile industriale reprezintă o parte considerabilă a poluării (inclusiv a poluării atmosferice) în Europa i au un impact substanial asupramediului. O nouă directivă privind emisiile industriale (DEI) (2010/75/UE) a fost

adoptată la 24 noiembrie 2010, ca urmare a unei propuneri din 2007 a Comisiei(COM(2007)0843), urmând ca aceasta să fie transpusă în legislaia naională până la 7ianuarie 2013. Această nouă directivă reprezintă o reformare a apte directiveexistente privind emisiile industriale, combinându-le într-un singur instrumentlegislativ coerent, printre ele numărându-se Directiva privind prevenirea i controlulintegrat al poluării (IPPC) (2008/1/CE, fosta 96/61/CE) i Directiva privindinstalaiile de ardere de dimensiuni mari (2001/80/CE). Scopul noii directive este de aclarifica legislaia i de a facilita punerea sa în aplicare, contribuind astfel i mai multla îmbunătăirea proteciei sănătăii i a mediului. Cea mai importantă directivă,



încorporată actualmente în DEI, este directiva IPPC privind activităile industrialefoarte poluante. Directiva IPPC definete obligaiile care trebuie respectate de cătretoate instalaiile industriale în cauză, noi sau existente, incluzând o listă de măsuri

pentru prevenirea poluării apei, aerului i solului, i stă la baza elaborării autorizaiilor de funcionare pentru instalaiile industriale. „Cele mai bune tehnici disponibile”(BAT) joacă un rol central în prevenirea i controlul integrat al poluării. Directiva

privind instalaiile de ardere de dimensiuni mari (i aceasta încorporată în DEI) seaplică instalaiilor de ardere cu o putere termică instalată egală sau mai mare de 50 deMW, indiferent de tipul de combustibil utilizat. Această directivă urmărete oreducere treptată a emisiilor anuale de poluani acidifiani, particule i precursori aiozonului de la instalaiile existente i stabilete valori-limită de emisie pentruinstalaiile noi.

3. Compui organici volatili (COV)

Directiva 1999/13/CE privind reducerea emisiilor de COV datorate utilizăriisolvenilor organici în anumite activităi i instalaii face parte din strategia globală dereducere a poluării. Această directivă completează atât programul „Auto-Oil” (prin

combaterea emisiilor de solveni organici provenind din surse staionare comerciale iindustriale), cât i Directiva din 1994 (94/63/CE) privind emisiile de COV rezultaidin depozitarea carburanilor i lanul de distribuie a acestora. Cerinele privindconinutul de solveni în vopsele i lacuri au fost stabilite în Directiva privindvopselele (Directiva 2004/42/CE).

D. D. Gestiunea poluării fonice

Nivelurile de zgomot din mediul înconjurător sunt în continuă cretere în zoneleurbane, în principal din cauza intensificării traficului i a activităilor industriale irecreaionale. Se estimează că aproape 20% din populaia Uniunii Europene suferă dincauza unor niveluri de zgomot considerate inacceptabile. Acestea pot afecta calitatea

vieii i sănătatea persoanelor în cauză i pot conduce la niveluri semnificative dedisconfort, perturbări ale somnului i efecte negative asupra sănătăii, cum ar fiafeciunile cardiovasculare. Zgomotul are efecte i asupra faunei sălbatice. Carteaverde asupra strategiei viitoare privind zgomotul (COM(96)0540) a fost adoptată în1996 în vederea elaborării unei noi abordări a problemei zgomotului i se dorea a fiun prim pas către un program integrat pentru combaterea zgomotului. Stimulenteleeconomice fac parte integrantă din politica UE de diminuare a zgomotului. Posibilemăsuri sunt: subvenii pentru dezvoltarea i achiziionarea de produse mai silenioase,o obligaie juridică de a furniza anumite informaii despre produse, taxe de zgomot înconformitate cu principiul „poluatorul plătete”, precum i introducerea unor licenede zgomot.

1. 1. Directiva-cadru privind evaluarea i gestionarea expunerii la zgomotul ambiental

Directiva 2002/49/CE privind evaluarea i gestiunea zgomotului ambiental urmăretereducerea expunerii la zgomotul ambiental prin armonizarea indicatorilor de zgomoti a metodelor de evaluare, colectându-se informaii legate de expunerea la zgomotsub forma unor „hări acustice” i punând aceste informaii la dispoziia publicului.Mai mult, acest act legislativ impune statelor membre să elaboreze planuri de aciune

pentru a aborda problemele legate de zgomot. Hările acustice i planurile de aciune



trebuie revizuite de către statele membre cel puin o dată la cinci ani. O revizuire a punerii în aplicare a directivei a fost lansată de Comisie în 2009.

2. 2. Legislaii sectoriale

a. Traficul rutier

Directiva 70/157/CEE i Directiva 97/24/CE stabilesc limite privind nivelul dezgomot admis al autovehiculelor (cu o viteză maximă mai mare de 25 km/h) i,respectiv, al motoretelor i motocicletelor. Completând legislaia privind vehiculele,Directiva 2001/43/CE prevede testarea i limitarea nivelurilor de zgomot de rulare apneurilor i reducerea lor etapizată.

b. Traficul aerian

În 1992 a fost adoptată Directiva 92/14/CEE, pe baza standardelor OrganizaieiAviaiei Civile Internaionale (OACI), pentru a limita exploatarea avioanelor i ainterzice cele mai zgomotoase avioane de pe aeroporturile Europei. Directiva

2002/30/CE a stabilit norme i proceduri cu privire la introducerea unor restricii deexploatare legate de zgomot în aeroporturile Comunităii. În COM(2001)0074,Comisia a propus o directivă privind instituirea unui cadru pentru clasificareazgomotelor avioanelor civile subsonice în scopul calculării taxelor de zgomot,vizând promovarea utilizării de avioane mai puin zgomotoase.

c. Traficul feroviar

Directiva 96/48/CE i Directiva 2001/16/CE furnizează un cadru legislativ pentruarmonizarea tehnică i operaională a reelei feroviare pentru căi ferate de mare vitezăi respectiv căi ferate convenionale. Programul de dezvoltare a unui tren silenios(lansat în comun de către autorităile feroviare germane, austriece i italiene) vizează

atingerea unei reduceri substaniale a emisiilor sonore pentru întregul sistem cu pânăla 23 dB(A), prin proiectarea de noi trenuri de marfă care optimizează reducereazgomotului. În iulie 2008, Comisia a prezentat o comunicare (COM(2008)0432)

privind măsuri de reducere a zgomotului feroviar (cu referire la parcul existent).

d. Zgomotul emis de aparatele electrocasnice i echipamentele utilizate în exterior i propagat în aer

Directiva 86/594/CEE acoperă dispoziii legate de metodele de măsurare caredetermină i monitorizează zgomotul emis de aparatele electrocasnice i propagat înaer. Cartea verde a Comisiei din 1996 asupra strategiei viitoare privind zgomotul asubliniat creterea poluării fonice în zonele urbane. Directiva 2000/14/CE, modificată

prin Directiva 2005/88/CE, este o directivă-cadru menită să controleze emisiile sonorei să eticheteze peste 50 de tipuri de echipamente utilizate în exterior.

e. Zgomotul industrial i instalaiile de construcii

Instalaiile industriale i agricole de dimensiuni mari reglementate de Directiva privind emisiile industriale pot obine autorizaii ca urmare a utilizării celor mai bunetehnici disponibile (BAT) drept referină. Deoarece zgomotul industrial ambientalreprezintă o problemă locală, măsurile care urmează să fie adoptate depind de locaie,



fapt care face dificilă stabilirea de BAT-uri pentru prevenirea i controlul zgomotului.Zgomotul emis de instalaiile de construcie (cum ar fi excavatoarele, încărcătoarele,utilajele pentru lucrări de terasamente i macaralele-turn) este reglementat în prezentde mai multe directive i regulamente la nivelul UE.

f. Ambarcaiunile de agrement

Directiva 2003/44/CE (de modificare a Directivei 94/25/CE) reglementeazăambarcaiunile cu motor (inclusiv motovehiculele nautice), completând cerineleacesteia referitoare la proiectare i construcie cu standarde de mediu privindvalori-limită ale emisiilor de gaze de eapament i ale emisiilor sonore.

ROLUL PARLAMENTULUI EUROPEAN

Parlamentul European (PE) a jucat un rol decisiv în formularea unei politici de mediu progresive în vederea combaterii poluării aerului. Parlamentul a salutat strategiatematică privind poluarea aerului elaborată de Comisie, dar a remarcat cuîngrijorare faptul că strategia nu precizează cum ar putea fi atinse obiectivele celui de-

al aselea PAM i nu include nicio cerină legală de reducere a emisiilor de particule,limitându-se doar la a sugera obiective orientative. PE a solicitat o strategie cuobiective mai ambiioase de reducere a NOx, COV i PM2,5, meninându-se în acelaitimp o abordare echilibrată în ceea ce privete costurile i beneficiile.

Pentru particulele cu un diametru mai mic de 2,5 micrometri (PM2,5), PE i Consiliulau convenit în decembrie 2007 o valoare-intă iniială de 25g/m3 începând din 2010.Din 2015, această cifră va deveni limită obligatorie. PE a susinut cu succes o a douavaloare-limită – una orientativă – de 20g/m3 care urmează să fie atinsă până la 1ianuarie 2020, la cinci ani după prima limită. Comisia trebuie să revizuiască aceastăvaloare orientativă în 2013 pentru a confirma valoarea prevăzută (20g/m3) sau

pentru a propune modificarea acesteia. În pachetul de compromis nu a fost inclusă

nicio modificare a valorii-limită anuale pentru PM10, în ciuda unei propuneri demodificare din partea PE pentru a reduce valorile-limită anuale cu aproximativ 20%. Noua directivă privind calitatea aerului a fost adoptată în mai 2008. De asemenea,PE a fost îngrijorat de faptul că propunerea Comisiei privind emisiile provenite de lavehiculele utilitare grele (Euro VI) nu a stabilit limite mai ambiioase în privinaPM2,5. PE a insistat asupra unor reduceri suplimentare pentru PM2,5 în cadrul Euro VI,dar acestea nu au fost incluse în textul final. De asemenea, acesta a propus ca noilelimite de emisie Euro VI să intre în vigoare cu nouă luni mai devreme decât s-a

propus de către Comisie. În urma unui compromis s-a ajuns la devansarea dateiintroducerii.

PE a subliniat în repetate rânduri necesitatea unor reduceri suplimentare ale

valorilor-limită i a unor proceduri de măsurare mai bune în ceea ce privetezgomotul ambiental. Parlamentul a solicitat stabilirea unor valori la nivelul UE pentru zgomotul din apropierea aeroporturilor (inclusiv o eventuală interdicie azborurilor pe timp de noapte) i, de asemenea, extinderea măsurilor de reducere azgomotului la avioanele militare subsonice cu reacie.

Lorenzo VicarioAprilie 2011

poluare fonica

Documents