Prof.univ.dr. Andreea STOIAN

Departamentul de Finanţe și CEFIMO

Academia de Studii Economice București

Politici privind cheltuielile bugetare

Cheltuieli pentru domeniul social

Statul bunăstare (I)

Definiție Direcții

Este reprezentat de modul de organizare a unei societăţi care garantează membrilor un minim de protecţiesocială şi securitate economică cu ajutorul unei redistribuiri a impozitelor şicontribuţiilor sociale.

-garantarea unui venit minim, indiferent de mărimea pieţeişi de forma de proprietate;

-diminuarea ariei de nesiguranţă şi punerea în gardă a indivizilor şifamiliilor lor în înfruntarea unor situaţii determinate de boli, bătrâneţe, şomaj;

-asigurarea pentru toţi membrii societăţii a unor standarde mai bune de viaţă.

Statul bunăstării (II)

Sursa: Dobrotă, N.

(coord.). (1999),

„Dicţionar de

Economie”, Editura

Economică,

Bucureşti, pag.444-

445

stat protector cu rolul de a promova şi

proiecta o politică socială prin care

populaţia să fie ferită de costurile sociale

ridicate induse de evoluţia ciclurilor

economice;

stat redistributiv, urmărind atenuarea

inegalităţilor apărute ca urmare a

distribuirii defectuoase a veniturilor

Statul bunăstării (III)

Sursa: Barr, N. (1992),

„Economic Theory and the

Welfare State: A Survey

and Interpretation”,

Journal of Economic

Litarature, Vol.30, No.2

(Jun.,1992), 741-803

Korpi, W. (2003), „Welfare

State Regress in Western

Europe: Politics,

Institutions,

Globalization, and

Europeanization”,

Swedish Institute for

Social Research (SOFI),

Working Paper 5/2003

alocarea eficientă a resurselor la nivel macroeconomic (între instituţiileautorităţii publice), astfel încât să fie evitate distorsiunile care pot conduce la o

creştere exagerată a costurilor;

alocarea eficientă a resurselor la nivel microeconomic, ceea ce presupune

adoptarea acelei politici care să asigure o distribuire optimă între diferitele tipuri

de transferuri sociale şi servicii furnizate;

minimizarea efectelor adverse ale finanţării serviciilor sociale care pot afecta

oferta de muncă, ocuparea şi economiile la scară naţională;

sigurarea unui nivel minim al standardului de viaţă pentru toţi indivizii;

protejarea standardului de viaţă deja existent;

încurajarea indivizilor în vederea alocării propriilor venituri între consum şieconomisire sau investire;

asigurarea echităţii pe verticală în alocarea resurselor către familiile cu venituri

scăzute; asigurarea echităţii pe orizontală în alocarea resurselor între indivizii de

aceeaşi vârstă sau acelaşi sex etc.;

asigurarea demnităţii fiecărui individ;

sisteme de retribuire bazate pe solidaritate socială;

construirea unui sistem administrativ simplu, uşor de înţeles şi necostisitor din

punct de vedere managerial; lipsa abuzurilor de orice fel în ceea ce priveştealocarea resurselor între indivizi

Cât de mare este statul bunăstării?

0

5

10

15

20

25

30

35

2014 (↘) Peak level after 2007 2007

1. Public social spending is worth 22% of GDP on average across the OECD

Public social expenditure as a percent of GDP, 2007, peak level after 2007, and 2014 1,2

Evoluția mărimii statului bunăstării

0

5

10

15

20

25

30

1960 1965 1970 1975 1980 1985 1990 1995 2000 2005 2010 12 2014

Mexico Japan Korea United States EU-21 OECD

Public social spending in selected OECD countries, in percent of

GDP1, 1960-2014

Distribuția observată a veniturilor

Inegalitatea distribuirii veniturilor

din salarii, 1990

Norway 2.0 Portugal 2.7

Sweden 2.1 Japan 2.8

Denmark 2.2 France 3.1

The Netherlands 2.3 UK 3.4

Belgium 2.3 Austria 3.5

Italy 2.4 Canada 4.4

Germany 2.5 USA 4.5

The distribution of income salary in OECD in 1990, P90/P10

Inegalitatea distribuirii veniturilor,

2012

0.249 0.251 0.252 0.252 0.261 0.2620.276 0.278 0.29 0.299 0.3 0.302

0.324 0.326 0.326 0.335 0.34 0.341

0.389

0.482

3.2 3.32.9 2.9 3.1 3.3 3.5 3.3

3.83.5

3.9 3.84.4 4.4 4.3

4.9 4.9 4.7

6.2

10

0

2

4

6

8

10

12

0

0.1

0.2

0.3

0.4

0.5

0.6

Gini coefficient of disposable income post-tax and transfers P90/P10

Cheltuielile publice pentru

Educație

Productivitate

Responsabilitate socială

Redistribuire

Eșecul pieței creditului pentru

educație

Creșterea calității capitalului uman

Creșterea gradului de responsabilitate

socială și politică

Reducerea gradului de criminalitate

Îmbunătățirea stării de sănătate

Surse de finanțare a cheltuielilor

pentru educație

Bugetul public

Populația

Companiile private

Sponsorizări, donații

Resurse externe

Parteneriat public-privat

Furnizarea publică a serviciilor de educație

Sursa: Gruber,

Jonathan (2005),

Public Finance and

Public Policy, Worth

Publishers, pg.277-

280

Soluție: sistemul voucherelor

Sursa: Gruber,

Jonathan (2005),

Public Finance and

Public Policy, Worth

Publishers, pg.280-

282

Cheltuielile publice pentru educație, 2014

Education and Training Monitor 2016

Indicele de preț pentru servicii educaționale, 2014

Education and Training Monitor 2016

Cheltuielile gospodăriilor destinate educației din

total cheltuieli publice pentru educație, 2014

Education and Training Monitor 2016

Sursa: UNDP, Human Development Reports, 2015

Indicatori Romania (52) Norvegia (1)

Expected Years of Schooling (years) 14.2 17.5

Gross enrolment ratio: pre-primary (% of

preschool-age children) 77.4 98.9

Gross enrolment ratio, primary (% of

primary school-age population) 94.2 99.4

Gross enrolment ratio, secondary (% of

secondary school-age population) 95 111.1

Gross enrolment ratio, tertiary (% of

tertiary school-age population) 51.6 74.1

Mean years of schooling (years) 10.8 12.6

Population with at least some secondary

education (% aged 25 and above) 88.9 97.1

Primary school dropout rate (% of

primary school cohort) 6 1.5

Public expenditure on education (% of

GDP) 3.1 6.6

Cheltuielile publice pentru

Sănătate

Prezintă o tendinţă de creştere datorită unor

factori, precum:

creşterea numărului populaţiei,

modificarea structurii demografice,

accentuarea factorilor de risc,

apariţia unor noi tipuri de îmbolnăviri,

Creşterea costului prestaţiilor medicale

Creşterea duratei medii de viaţă

Cheltuielile publice pentru sănătate

Destinație

Sunt destinate:

Întreţinerii şi funcţionării instituţiilor

sanitare

Finanţării unor acţiuni de prevenire a

îmbolnăvirilor, evitare a accidentelor şi de

educaţie sanitară

Insituţii medicale de stat şi private

Sisteme de finanțare a sănătății. Sistemul german (Bismark)

Se bazează pe cotizaţii obligatorii suportate

atât de salariaţi, cât şi de întreprinderi

Cotizaţiile sunt mobilizate de instituţii speciale (case de asigurări)

Pacienţii nu plătesc nimic pentru consultaţii, tratamente etc.

Raportul dintre finanţarea publică şi cea pe

bază de cotizaţii: 25-75%

Germania, Belgia, Luxemburg, Olanda,

Franţa, Austria

Sisteme de finanțare a sănătății. Sistemul englez

Oferă îngrijiri medicale gratuite pentru toţi indivizii

Sistem bazat pe resursele financiare provenite din

impozite

Pacienţii nu plătesc nimic, dar au obligaţia de a se

înscrie la un medic care primeşte remuneraţia de la

Sistemul Naţional de Sănătate

Finanţarea bugetară: 85%, restul se suportă din alte

fonduri sau de către pacienţi (medicamentele)

Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia, Suedia,

Grecia, Italia, Canada, Marea Britanie

Sisteme de finanțare a sănătății. Sistemul american

Asigurarea sănătăţii se realizează într-o mare măsură prin intermediul

pieţei, prin asigurările private de sănătate

aceste sume nu sunt considerate obligatorii

Se caracterizează prin asigurări individuale pe baze contractuale

Acordarea serviciilor medicale se face prin sistem privat, orientat, în mod

predominant, spre profit

Este un sistem orientat excesiv către intervenţii pentru afecţiuni acute, în

defavoarea celor profilactice

Statul american finanţează două programe în domeniul sănătăţii:

MEDICARE: destinat persoanelor în vârstă de peste 65 de ani şi celor

aflaţi în incapaciatte de muncă

MEDICAID: pentru persoane cu venituri sub pragul sărăciei

Finanțarea cheltuielilor pentru

sănătate în România

Fondul de asigurări sociale pentru

sănătate: 80% din cheltuielile publice

pentru sănătate

Bugetul public: finanţează cheltuielile

curente ale unor unităţi sanitare

Agenţii economici

Cheltuielile populaţiei

Organizaţii neguvernamentale (Banca

Mondială etc.)

Speranța de viață la naștere, 2002-14

Eurostat

Speranța de viață la naștere, 1980-2014

Eurostat

Cheltuielile pentru sănătate, 2014

Eurostat

Cheltuieli pentru sănătate în funcție de sursa de

finanțare, 2014

Eurostat

Indicatori Romania (52) Norway (1)

Life expectancy at birth 74.7 81.6

Adult mortality rate, female (per 1,000

people) 81 47

Adult mortality rate, male (per 1,000

people) 205 73

Deaths due to tuberculosis (per 100,000

people) 5.6 0.1

Infant mortality rate (per 1,000 live

births) 10.5 2.3

Infants lacking immunization, DTP (% of

one-year-olds) 4 1

Infants lacking immunization, measles (%

of one-year-olds) 8 7

Public health expenditure (% of GDP) 5.3 9.6

Under-five mortality rate (per 1,000 live

births) 12 2.8

Sursa: UNDP, Human Development Reports, 2015

Securitatea socială

Securitatea socială cuprinde un ansamblu

de prestaţii care asigură individului şi

familiei un venit minim şi îl protejeazăîn faţa unor evenimente considerate a fi

riscuri sociale şi care acţioneazănegativ asupra nivelului de trai.

Riscuri sociale

Riscuri fizice: care afectează parţial sau

total capacitatea de muncă

Riscuri economice: care împiedică o

persoană să exercite o activitate

producătoare de venit – şomajul

Riscuri sociale propriu-zise: care afectează în

mod substanţial veniturile persoanelor –

cheltuielile medicale

Cheltuieli pentru protecție socială

Acordarea de ajutoare

Alocaţii

Pensii

Indemnizaţii unor persoane salariate

sau nesalariate (bătrâni, invalizi,

handicapaţi, şomeri, femei, copii,

tineri)

Mecanisme financiare pentru

realizarea securității sociale

Plata unor cotizaţii pentru constituirea fondurilor

securităţii sociale

Activitatea de asigurare a securităţii sociale are la bazăprincipiul mutualităţii, solidarităţii, echităţii şi

asigurării

Universalizarea acordării ajutoarelor sau prestaţiilor

sociale

Existenţa unor instituţii si în sectorul privat care

furnizează prestaţii sau servicii sociale

Existenţa sau nu a unui venit minim garantat

Programe

Sociale Economice

Combaterea sărăciei

Ajutorarea persoanelor

cu handicap, a familiilor

cu mulţi copii etc.

Reducerea șomajului

Măsuri de stimulare a

muncii, în general

Codul European al Securității Sociale (Strasbourg, aprilie 1964)

Îngrijiri medicale: fiecare parte contractantă trebuie să garanteze acordarea de prestaţii persoanelor protejate, atunci când starea lor de sănătate necesită îngrijiri medicale preventive şi curative

Indemnizaţii de boală: fiecare parte contractantă trebuie săgaranteze atribuirea indemnizaţiilor de boală persoanelor protejate. Riscul social acoperit include incapacitatea de muncă, rezultând în urma unei stări morbide şi atrenând suspendarea câştigului

Prestaţii de şomaj: acordarea prestaţiilor de şomaj este garantată. Riscul social acoperă suspendarea câştigului, datorat imposibilităţii de a obţine un loc de muncă portivit de către o persoană protejată care este aptă şi disponibilă de muncă

Prestaţii de bătrâneţe: riscul social acoperă supravieţuirea la o vârstă prevăzută

Sursa:

http://conventions.coe.int/Treaty/en/Treaties/Html/048.htm

…continuare Prestaţii în caz de accidente de muncă şi boli profesionale.

Riscurile sociale acoperite: stare morbidă, incapacitate d emuncă în urma unei stări morbide etc.

Prestaţii familiale. Riscul social acoperit include ajutorul acordat copiilor

Prestaţii de maternitate: riscul social acoperit include sarcina, naşterea şi urmările lor şi suspendarea câştigului din cauza acestora

Prestaţii de invaliditate Prestaţii pentru urmaşi: riscul social acoperit este pierderea

mijloacelor de existenţă de către văduvă sau copii în urma decesului susţinătorului familiei

Cheltuieli pentru șomaj

Ajutor de șomaj Asigurare de șomaj

Formă de susţinere materială a

persoanelor peste o vârstăstabilită legal, care nu exercită o

muncă retribuită sau nu sunt

lucrători independenţi

Se acordă dintr-un fond

financiar constitui din

contribuţii obligatorii ale

salriaţilor şi patronilor, din

subvenţii alocate din fonduri

bugetare

Protejează indivizii împotriva

pierderii unui anumit nivel al

veniturilor şi asigură o anumitărată de înlocuire a salariului

anterior

Se finanţează din cotizaţiiplătite de salariaţi şi patroni

Se acordă în raport de nivelul

salariului avut anterior, de

perioada lucrată şi de cea de

contribuţie

Politici sociale pentru șomeri

Măsuri pasive: acordarea de

asigurări pentru şomeri sau

alocaţii

Măsuri active: creare de noi locuri

de muncă sau acordarea de

facilităţi celor care angajeazăşomeri.

Cheltuieli pentru asistență socială

Cuprind acţiunile întreprinse de societate pentru ocrotirea şi susţinerea materială a familiilor şi persoanelor în vârstă şi fărăvenituri, a săracilor, a persoanelor handicapate, invalizilor, foştilor combatanţi, a emigranţilor, refugiaţilor, vagabonzilor

alocaţii pentru copii, pentru soţia (soţul) care este singur(ă) şi creşte un copil, bătrâni, persoane defavorizate (invalizi de război, văduve, orfani etc.)

Sursa: Eurostat, 2016

Cheltuieli pentru protecție socială, 2003-13

Eurostat

Structura cheltuielilor pentru protecție socială, UE-

28, 2012

Eurostat

Cheltuielile pentru asigurările sociale de stat,

2013

Eurostat

”Minutul” studentului

Întrebarea profesorului

Este România un stat al

bunăstării? Argumentați răspunsul!

Care sunt provocările cu care

se confruntă la momentul

actual sistemul asigurărilor

sociale din România?