politica externa a marii britanii in perioada interbelica

8/18/2019 Politica Externa a Marii Britanii in Perioada Interbelica

1/4

Politica Externa a Marii Britanii

1. Alegerile parlamentare din 14 decembrie 1918 se încheie cu victoria coali iei conservatorilor i aț ș partidului liberal condus de David Lloyd George. !u toate acestea" din 1# ianuarie 1918 pan la 19octombrie 19$$ Marea Britanie va %i guvernat de un cabinet de coali ie" condus de &lo'd (eorge" înțcare au %ost cuprin i" pe lîng liberali i conservatori" i cîtiva lideri ai partidului laburist. !urînd"ș ș ș

guvernul va %i con%runtat în interior cu puternice mi cri sociale )greve i demonstra ii de mas înș ș ț*co ia" grevele muncitorilor textili ti+ i cu probleme di%icile în cadrul imperiului" ca urmare aț ș șdeclan rii unor mi cri de eliberare na ionalî în ,rlanda" ,ndia" Egipt" Palestina" A%ganistan.ș ș ț

$. -in caua unor e ecuri în chestiuni importante de politic extern"ș Lloyd George va %i aspru criticatde ctre conservatori" care s/au retras din coali ia parlamentar. &ipsit de spri0inul lor" el este nevoitțs/ i dea demisia la 14 octombrie 19$$. *uccesorul su" liderul conservator Bonar Andre &a" așorganiat alegeri generale la 12 noiembrie 19$$" asigurandu/ i o ma0oritate absolut în parlament3ș44 mandate pentru conservatori" %at de cele 18 laburiste i 115 ale liberalilor. 6n mai 19$" %iindș

destul de bolnav" Bonar Law a %ost înlocuit la e%ia guvernului de un alt lider conservator"ș StanleyBaldwin" care 7 la începutul lui octombrie 19$ 7 va organia o Conferin ă imperialăț " la care vor

participa primii mini tri ai coloniilor. Principala deciie adoptat cu acest prile0 a %ost aceea de a seșacorda dreptul oricrui guvern din imperiu pentru a încheia orice %el de tratate cu alte state" cucondi ia de a avertia metropola sau dominioanele interesate.ț

. ,n %ata unei opoitii crescande" guvernul conservator n/a mai avut decat alternativa alegerilor anticipate" %ixate pe iua de decembrie 19$. -esi in urma acestora conservatorii au ramas pe maideparte grupul cel mai numeros in parlament" ei au pierdut totusi aproape 1## de locuri in %avoarea

laburistilor si liberalilor. ,ntrucat si acum mai persistau disputele politice dintre conservatori siliberali cu privire la chestiunea protectionismului vamal" impiedecandu/se ast%el %ormarea unuicabinet de coalitie" in %inal aceasta sarcina va reveni partidului laburist" care 7 sub conducerea luiRamsey MacDonald 7 va in%aptui intre $4 ianuarie/4 noiembrie 19$4 prima guvernare laburista.Pe

plan extern" laburistii au continuat politica guvernelor anterioare" in senul sporirii rolului MariiBritanii in solutionarea unor probleme internationale. Ast%el" ei au %ost nevoiti sa ia masuri represiveimpotriva miscarii de eliberare nationala din ,ra" iar pe de alta parte" colaborand cu %ranceii siamericanii" au cautat sa solutionee poitiv cria :uhrului si au acceptat re%acerea potentialuluieconomic al (ermaniei prin punerea in aplicare a planului Dawes.

&a $$ ianuarie 19$4 s/a petrecut un eveniment politic important in Marea Britanie3 accederea la putere a primului guvern laburist avandu/l in %runte pe :amsa' Mac -onald. (uvernarea sa a %ost scurta" pana la 4noiembrie 19$4" iar principala masura adoptata a %ost una de politica externa3 restabilirea relatiilordiplomatice cu Rusia. n august !"#$ s%a inc&eiat c&iar si un acord anglo%sovietic referitor la

problemele politice si comerciale. S%au facut promisiuni de prietenie care au avut ca urmare o cri'a

politica interna cau'ata de retragerea spri(inului liberal acordat guvernului minoritar laburist.

4. ,nsa in toamna anului 19$4" nemultumiti de unele deciii laburiste" conservatorii cu liberalii secoalieaa" punand in minoritate guvernul in !amera !omunelor )la 8 octombrie 19$4+. ,n atari

impre0urari" parlamentul a %ost diolvat si au avut loc noi alegeri anticipate" castigate con%ortabil deconservatori. -rept urmare" Stanley Baldwin %ormeaa la 5 noiembrie 19$4 un cabinet conservator )pana in $ iunie !"#"+" in care patronatul britanic si/a pus mari sperante. Politica externa a %otîncredin at lui Austin !hamberlain. Acest guvern a retras recunoasterea diplomatica acordata :usieiț*ovietice si a reusit sa traversee cu bine greva generala din 19$. ;ot in aceasta perioada"


2/4

conservatorii au %ost con%runtati si cu delicata problema a raporturilor dintre metropola sidominioane. Acestea din urma )!anada" Australia" niunea *ud/A%ricana+" intrucatinregistrau o devoltare economica continua" erau membre ale *ocietatii


3/4

materialiat.!onservatorii" castigatori ai alegerilor" au optat pentru crearea unui guvern de uniunenationala care s/a a%lat la conducerea statului intre 191 si 192. Bancile britanice a0unse intr/osituatie disperata au %acut apel la Banca Angliei care" pentru a salva lira" a %ost nevoita sa cearaa0utorul american si al Bancii Crantei. Ast%el" s/a constituit baa necesara pentru redresarea industriei

britanice. Anglia a %ost nevoita insa sa renunte la mentinerea valorii de aur a lirei si sa incheie unsistem economic pre%erential intre tarile Commonwealt&ului+ stabilit in urma Conferintei de la1ttawa din 19$.

5. Pe plan politic intern" conservatorii au renuntat in 192 la serviciile laburistului MacDonald si auconstituit un nou guvern" preidat de Baldwin. Acesta a organiat alegeri generale" care au asigurat

partidului conservator o ma0oritate con%ortabila in !amera !omunelor . Baldwin a ramas la putere pana la $8 mai 195" cand a demisionat" succesorul sau la se%ia guvernului %iind )evilleC&amberlain )pana la 1# mai 194#+. ,n politica internationala promovata de Marea Britanie" ?in maitot timpul anilor D# conciliatorismul a %ost privit cu ochi buni3 el era socotit continuarea uneiindelungate traditii diplomatice prin care s/a incercat reolvarea pe cale pasnica a con%lictelor. !eicare s/au opus politicii de conciliere erau socotiti atatatori la raboi@ )2lan 3armer+. ,n 195" de

pilda" debaterile politice din cercurile guvernante englee erau dominate de raboiul civil din*pania. -esi laburistii il criticau aspru pe 2nt&ony 4den" el era cel putin un adept sincer alneinterventiei. -ar guvernul" o%icial neutru" avea totusi cativa membri proeminenti care simpatiaucu Cranco. -e %apt" ?intelegerea@ cercurilor diriguitoare englee mani%estata %ata de insolentaregimurilor %asciste din Europa" care doreau reviuirea tratatelor si amenintau pacea lumii" s/aconcretiat pentru guvernantii britanici inca la 18 iunie 192" prin semnarea Acordului naval cu(ermania hitlerista" care ii dadea acesteia din urma dreptul sa/si creee o puternica %orta militaranavala" apoi prin recunoasterea ?intereselor@ %ascistilor italieni in Etiopia" continuata curand prin%acilitarea interventiei germano/italiene in :epublica *paniola in spatele politicii de [email protected] total al politicii conciliatoriste va %i inregistrat in 198" cand Marea Britanie a asistat

neputincioasa la actul ?inghitirii@ Austriei de catre (ermania )1$ martie+" iar la # septembrie 7 prinsemnatura pusa si de !hamberlain pe Acordul de la Mnchen 7 acceptase verdictul de mutilare a!ehoslovaciei" impus de naisti.

General

Politica extern a Marii Britanii în perioada interbelic6n domeniul politicii externe dup primul rboi mondial Marea Britanie s/a con%runtat cu mai multe

probleme legate de reorganiarea ,mperiului colonial. 6n 19$1 în cadrul !on%erin ei ,mperiale au %ostțascultate opiniile repreentan ilor dominioanelor re%eritoare la modi%icarea statutului acestora. Fț

nou !on%erin " care are loc în 19$" a pus baele trans%ormrilor structurii constitu ional/0uridice aț ț,mperiului" începGnd de la suprimarea termenului propriu/is Hi înlocuirea lui cu cel de!ommonelth.(uvernul britanic a promovat în anii D# o politic duplicitar %a de agresori. Ast%el" deHi în cadrulț*ociet ii


4/4

;ot un compromis a permis engleilor sHi salvee imperiul" a crui demembrare era anunJat demulJi europeni prin 19$2. -ominioanele 7 !anada" Australia"

politica externa a marii britanii in perioada interbelica

Documents