Relieful Romaniei

Nr. Crt.

Numele unitătii de relief

Numele diviziunii sale Denumirea subdivizunilor

Denumirea subunitatilor componente

1 Podişurile României Podişul Moldovei- este cel mai întins podiş

din România;- stratele de roci au

înclinare forte redusă ( predominant N- S)

- frecvente alunecări de teren

- altitudinea medie de 300 – 400 m.

- Podişul Sucevei;- Câmpia Moldovei ( Jijiei);- Podişul Bârladului;- Culoarul Siretului.

Podişul Molodovei- regiunile mai înalte s-au format pe roci mai dure, iar cel mai joase, pe roci mai puţin dure;- este o asociere de culmi şi dealuri joase;- este o unitate reprezentativă de podiş;- există un fundament forte vechi, situat în adâncime.Podişul Sucevei – 500 – 600 m în altitudine;Câmpia Moldovei ( Jijiei) – 200 m în altitudine medieAltitudinea maximă – Dealul Ciungi – 692 m.

Podişul Getic - Platforma Strehaia

- Platforma Jiului

- Platforma Olteţului

- Platforma Cotmeana

- Platforma Argeşului

- Platforma Cândeşti

Platformă = Podiş- este un piemont = regiune joasă, formată prin acumulare la

baza unei regiuni mai înalte;- este format din depuneri sedimentare uşor înclinate de la nord

către sud;- predomină rocile sedimentare – pietrişurile- altitudinea medie este cuprinsă între 300 – 600 m.- culmile au un aspect neted şi se mai numesc şi platforme;- este intersectat de văi adânci;- acestea fragmentează podişul în dealuri prelungi cu spinări

domoale;-

Podişul Mehedinţi Depresiunea SeverinDealurile Coşuştei

- are origini şi aspecte asemănătoare munţilor- este alcătuit din roci dure şi anume şisturi cristaline şi calcare- este dezvoltat pe o structură cutată;- relief carstic;- cel mai mic podiş al ţării;- este o regiune foarte accidentată- altitudinea medie 500 – 650 m.- este dezvoltat pe o structură cutată;

Podişul Dobrogei- altitudinea medie 200 m- altitudinea maximă – vârful Greci din Munţii Măcin – 467 m.Este acoperit pe mari întinderi cu loess

Masivul Dobrogei de Nord

- Munţii Măcinului, Culmea Niculiţel, Dealurile Tulcei, Depresiunea Nalbanţ, Podişul Babadag, Podişul Dobrogei Centrale ( Podişul Casimcei)

Podişul Dobrogei de sud

Podişul Medgidia, Podişul Oltinei, Podişul Negru-Vodă, Zona litorală

- in nord există regiuni formate în orogeneza hercinică ( munţii Măcin)- jumătatea nordică înclină dinspre Dunăre spre mare - în sud relieful este ondulat cu abrupturi- este cea mai veche unitate de relief a ţării noastre, formată din şisturi verzi( cele mai vechi roci din ţară aparţinând orogenezei caledoniene)- în zona centrală mai coborâtă a fost construit canalul Dunăre – Marea Neagră

2. Câmpiile României Câmpia Română- altitudinile medii cuprinse între 50 -90 m- altitudinea maximă de 300 m în Câmpia Piteştilor;- altitudinea minimă la vărsarea Siretului în Dunăre de 5 m.- relieful este relativ neted, neomogen- crovuri, văi şi lunci adânci;- s-a format prin umplerea unui lac cu sedimente aduse de râuri;- în partea de est loessul poate ajunge la 40 de m. grosime ;Are trei fâşii longitudinale şi trei sectoare transversale.- acumulări de nisip cu dune

Sectorul vestic ( Câmpia Olteniei) – la vest de Olt

Câmpii tabulare( orizontale) – Câmpia Blahniţei, Câmpia Băileşti, Câmpia Romanati

Sectorul central ( între Olt şi Argeş)

Câmpii înalte ( piemontane) – Câmpia Piteştilor, Câmpia Târgoviştei, Câmpia Ploieştilor;Câmpii tabulare ( orizontale) – Câmpia Găvanu – Burdea, Câmpia Boianului, Câmpia Burnasului, Câmpia Vlăsiei;Câmpii joase( de coborâre sau subsidenţă): Câmpia Titu, Câmpia Gherghiţei;

Sectorul estic Câmpii joase( de coborâre sau subsidenţă): Câmpia Siretului Inferior, Câmpia BuzăuluiCâmpii inalte: Câmpia RâmniculuiCâmpii tabulare: Câmpia Bărăganului, Câmpia Brăilei

Câmpia de Vest- altitudinea medie de 100 m- altitudinea maximă în Câmpia Vingăi – 143 m.Altitudinea minimă de 70 m.- văi şi lunci largi;- acoperită cu un strat subţire de loess;- s-a format prin umplerea unei

Câmpii înalte( piemontane) – Câmpia VingăiCâmpii tabulare( orizontale) – Câmpia Aradului, Câmpia CareiCâmpii joase ( de coborâre) – Câmpia Timişului, Câmpia Crişurilor, Câmpia Someşului

mări cu sedimente aduse de râuri- pătrunde în interiorul Dealurilor de Vest şi al Carpaţilor Occidentali sub forma depresiunilor -golf

3. Delta Dunării - altitudinea medie de 0,5m.- altitudinea maximă în grindul Letea de 12 m.- altitudinea minimă ajunge la -30 m în lungul braţelor fulviului- există suprafeţe mai înalte numite grinduri şi suprafeţe mai joase ( braţe, bălţi, lacuri, etc)

Delta Dunării- este cea mai joasă regiune a ţării- s-a format cel mai recent în timp- se formează şi în prezent- este forte netedă- este inundată frecvent

Grinduri fluvio-maritime ( transversale):- Grindul Letea, Carorman, Sărăturile, CrasnicolGrinduri fluviale ( longitudinale)Grinduri continentale - Hrindul Chilia şi StipocAlte aspecte specifice:

- grindurile continentale provenind din uscatul anterior deltei;- grindurile maritime cu acumulări de nisip;- s-a format intr-un fost golf al Mării Negre (Golful Halmyris),

prin umplerea acestuia cu nisip

4 Platforma continentală a Mării Negre

E – 180 Km de la ţărmV – ţărmul Mării Negre

Apecte specifice:- este o câmpie submarină;- coboară uşor spre larg;- există urme ale unor râuri;- este situată sub nivelul mării;- este o fostă câmpie inundată de apele mării;- altitudinile sub nivelul mării merg până la 200 m. adâncime- a fost o portiune de uscat.